4td

.IERTF:A PEITTRU\&{TA

Traducere din limba greacdde leroschim. $tefan Nulescu

SCNITUL LACIJ. STANTUL MUNTE ATITOS

$il*i

'Nwml putefl udde copIIuII'

f" destui ani in urmd am parcursVcartea lui Hans Killian "in spatele

nostru std Dumnezeu" (Editura "Kadmos",Atena, 196O). Ultimul capitol, intitulat"Mogtenire", m-v cutremurat. Acum 6tevanle am relatat intdmplarea descrisd in carteintr-o noud discutie despre avorturi (spunnoud discufie, deoarece a existat o conti-nuare a ei prezentatA de "hesa ortodoxd" ; vennr. 692/4.04.1986). Nu gdsesc cuvinte sidescriu impresiile ce le-a pricinuit. Deoareceo mare parte a cititorilor "Presei ortodoxe"

n-au bagat-o in seamd, consider oportun sd

o repet:Ye scriitorul cirtii, renumitul medic

chirurg, La vrzitat o tandrd doamnd ca. sd-isolicite ajutorul medical. Dra sotie de medic,avea doi copii, de cinci si trei ani, 9i erainsdrcinatd in luna a patra. Sotul ei fusesemobilizat $i se afla pe trrontul de Kdsdrit.Doamna avea dureri la sinul sting Si subbraful stdng depistase o micd umfldturdtare. Medicul, dupA ce a ascultaLo' aince-put s-o exarrineze. Dar este mai bine sdldsdm cartea sd continue:

"...Am palpat Si am simtit un ganglionfoarte tare, dar degenerat; de altfel putea

simli oricine un intreg lanf de astfel de gan-glioni. trdra sd ardt nici o exPresie de sur-pizd,, am palpat intr-eg sAnul stdng, ce erainconjurat de o relea venoasd subtire deculoare neagrd... M-a cuprins teama. Dupdce am examinat, ca sd compar si sd con-

4

trolez, precum fac totdeauna - gi sdnul eicel drept, afr! depistat ingrozit cd Si la aces-ta se puteau simti umfldturi tari. La unanume loc pielea se vedea primejdios detrasd. gi sub braful drept se puteau simfi,sub piele, ganglioni mici gi tari, pi doudumfldturi mai mari langd vasele de sdnge ceduc la mdnd. Dra ingrozitorl Un cancer incregtere rapidd la amindoi sAnii...

in timp ce bolnava se imbrdca, cugetamin sinea mea, cum oare ag putea sd-i spuncrudul adevdr in modul cel mai potrivit...

Dupd ce bolnava s-a imbrdcat Si s-aa,rezat pe scaun , i-am spus imediat:

- Doamnd, faptul cd lucrurile sunt foarteserioase il cunoa$teti Si dumneavoastrd. Cdne afldm infala unor hotdrari dificile, nu potSi nici nu trebuie sd vd ascund.

Nu s-a pierdut, nici n-a inceput sdplingi:

, t '

- Trebuie sd vorbesc imediat cu soful

dumneavoastrd. Trebuie s*l chemdm ime-

diat de pe front.De aceastddatAinsd ochii ei au ldcrimat.- Nu Stiu unde este bdrbatul meu. De

6teva luni nu avem nici o veste de la el.

Faptul acesta a ingreunat Si mai mult

situafia, pentru cd acum sdraca femeie tre-

buia sd ia singurd hotdrArea, o hotdrdre ce

va insemna moartea sau wata copilului ce-lpurta sub inima sa. Trebuia sd-i explic cd

este nevoie sd ia o hotdrire Si de aceea am

continuat pe un ton asPru:- Sunteti grav bolnavi, doamnd, 9i vd

afla}i fdrd indoiald in mare pericol. Schim-bdrile apdrute la pieptul dumneavoarstrddepind in mod sigur de sarcina. Qanglioniidumneavoastri se afld in neregularitate Siau degenerat prin influenfa unor hormoniprodugi din cauza sarcinii. Trebuie sd inte-

legefi, vd rog, cd din pricina aceasta trebuie

6

sd vd propun intreruperea sarcinii. Aga cumse prezintd situatia dumneavoastrd, nu vdpot ldsa copilul. Trebuie sd incercdm sddepistdm cauzele acestor umfldturi de lasdni gi, pe cat ne std in putinfd, sd oprimcregterea lor. Dar asta nu se poate faceatunci cind in corpul dumneavoastrd circuldcantitdti mari de hormoni datoritd stirii degraviditate, care, desigur, sunt folositoripentru copil, insd pentru dumneavoastrdconstituie un pericol aproape mortal. Deaceea trebuie sd se intrerupd sarcina. Dupdpdrerea mea, nu avem altA alternativdl

M-a privit inspdimdntatd.9i, dupd ce $i-amigcat capul in semn de dezaprobare, mi-aexplicat cu o voce calmd:

- Nu! Niciodatdl Copilul nu-mi aparfinenumai mie, ci Si bdrbatului meul Niciodatdnu-mi voi da consimfindntul ca sd-mi fieluat. imi este cu desdvdrgire indiferent ceeace s-ar putea intampla cu mine. Este o mop

\ ,

a

tenire pentru bdrbatul meu; de Ia lucrulacesta nu pot da inapoi. $tiu cd'viafa mea seprimejduiegte. $i, ca s-o sPunem deschis:

$tiu cd sunt pierduti. Asta o simt 9i numaipentru asta vd rqz linefi-md in viatd pdnd

ce va veni copilul. Vd implor pentru asta.Am tdcut mult timp, biruit de cuvintele

ei.Dupd aceea am mai incercat o datd s-o

fac sd€i schimbe pirerea. Accentudndu-micuvintele, i-am spus:

- Nu trebuie si vorbiti aga. Vd aflati inmare pericol, asta este sigur, dar incd nusunteti pierdutd. Nimeni nu ar putea argu-menta un astfel de lucru. Avem chiar o posi'bilitate. Poate ag putea s-o formulez astfel:Ar fi cu putintd sd vd salvim, dacd ammicgora lucrarea hormonilor sarcinii printr-ointrerupere urgentd a ei, sau prin oprirealor,dupi care sd operim. insd este sigur cdmergefi spre catastrofd dacd nu se face

8

lucrul acesta, chiar dacd v-ag scoate dinrdddcind amdndoi sdnii...

CAnd am terminatm-a privit direct infatAgi mi-a rdspuns aproape cu dugmdnie:

- Lucrul acesta nu-l weau. Nu-mi putefiIua copilul. NU MI+ PWtrTI OMOR1I

Niciodatd, in numeroSii mei ani de chi-rurgie, n-arn intrilnit ceva asemdndtor. MiS.czrt, am luat-o de mdnd.

- Bine, afi biruit! Se va implini dorinfadumneavoastrd. Va rog sd vd aranjafi toateaca,sd., pe cit de repede putefi, gi imediatdupd aceea veniti la clinicd. Nu putempierde timp.

Doud zile mat tArnu se afla in clinicanoastrd intr-un salon liniStit. La prima meawzrtiam aflat-o linigtitd, manifestind o pasi-vitate aproape veseli. Din picate era dedatoria mea sd-i fac noi comunicdri triste.I-am spus ci nu imi puteam asuma riscul sdii scot amindoi sdnii deodatd. A doua zi, la

t---

ora 7, trebuia sd operdm o parte $i, dacimergea bine, dupa 2-5 saptamdni trebuia sdoperdm, cit se poate de adAnc, gi cealaltdparte...

Organismul tinerei femei era, pentm mo-ment, incd in stare bund. Umfldturile, ce semdreau aga de repede, cu toate cd pricinui-serd o vldguire, nu influenfase5d incd in moddramatic starea ei generald.

Am discutat amdnuntit despre operafiecu Seful meu pi mi-am ales ajutorii cei maibuni... Toate aceste mdsuri, spre a 4iuta catmai mult la protejarea mamei gi a embrio-nului... Cdnd am intrat sterilizat in sala deoperafie, toate erau gata. Locul care trebuiaoperat era descoperit. l-am examinat incd odatA, mi-am luat mdnugile de @uciuc, le'amtras pe maini gi am inceput. Am tdiat direct,cu atenfie, de jur imprejur intreg sinulstAng, impreund cu pielea ce ne trebuia maitArziu. Am prins imediat cu pensete venele,

1 0

din care curgea sdnge. Am mers mai addnc,am ldsat neatinsd intreaga glanda a sAnuluilipita de mugchii cei mari ai pieptului 9iIe-am desprins pe toate impreund de peperetele toracic...

Dupd aceea a inceput partea a doua:Curdfirea totald a ganglionilor de la subsuorigi incheieturi. A fost o muncd obositoare,deoarece intreaga zond se umpluse cu miciumfldturi canceroase. Toate fesuturile ata-cate s-au separat gi mi-am intregit treabAmea Eiungand pana la buzele mugchilor ceinchid inspre inapoi adincitura subsuorii.Aici existd totdeauna ganglioni periculogi 9iacegtia trebuiau negregit indepartati...

Toatd ziua dinlAi am tinuLo sub obser-vafie continud pe tAndra femeie. Du insumimergeam foarte des la patul ei ca sd mdconving cd nu i s-a intAmplat nimic copilului.Din fericire, primele patru zile au trecut gi

t l

copilul era in stare bund. Astfel, pentru

moment, acest pericol fusese limitat...in salon simteam cd plutea o intrebare

nepusd. $i intr-adevdr, intro zi, zdmbindnevinovat femeia mi-a pus urmdtoarea intre-bare:

- Domnule profesor, cann cdt voi mai triioare?

Am intetes imediat. Voia sd afle dacd, i-ardmas incd destuld weme sd aducd copilul pelume. N-am putut gi n-am vrut s-o mdngdi in-tr-un mod ieftin. De aceea i-am spus numaiatAtz

- Nu md mai intrebati despre asta, iubitddoamnd.

O datd cu trecerea timpului am observatcu teamd cd sldbea continuu...

Subiectul discufiei noastre era aproaPeintotdeauna in jurul copilului ce il agtepta gi,

cAnd incercam sd schimb vorba spre altele,ea il readucea din nou cu insistenffr,la ace-

t2

lagi punct, in jurul cdruia, precum se vede,se invdrteau mereu toate gdndurile ei. Cu ovie emotie, observam continuu cd era ata-Satd de ideea ca, pe acest copil, ca mdrturiea dragostei ei, sd-l lase bdrbatului ei sprea-l afla atunci cand acela se va intoarce depe front.

Nu puteam so Ias sd igi dea seama cd nueram in stare sd iau parte la nadejdea ei. intaind,, cdutasem sd aflu unde se afla bdrba-tul ei gi, de la Cartierul Ceneral, am aflatconfidenfial cd intreaga grupare in care seafla gi el, se pierduse pe trrontul din Rasdrit.

intr'o zi i-am spus ci in ziua urmdtoarevoiam sd-i fac a doua operatie. A dat numaidin cap.

Aceastd a doua operafie a fost mult maipretentioasd Si mai periculoasd decat prima,deoarece starea generald i se inrdutatise...

Am lucrat repede gi cu atenfie, pe cat amputut mai bine. Cu cea mai mare grija am

1 5

oprit hemoragiile, ca sd protejez circulatiasdngelui. Ne aflam in luna a sasea gi, prinurrnare, copilul n-ar fi putut trdi dacd s-ar fipricinuit o nagtere prematurd,. Dar, in ciudamarii noastre concentrdri, de data aceasta atrebuit mult mai mult timp ca sd eliminsdnul Si sa curdf subsuoara 9i ganglionii dela incheieturd. fesuturile . deveniserd' un.cocolog gi mereu atingeam in addnc noimase canceroase.

Am terminat, am cusut rana mare $i amaranjat instalafia de drenare. Am terminatfdrd, a se ivi complicafii, dar md indoiam cdvom avea o vindecare completd, deoarecenumdrul de globule albe din sdnge era scd-zut, in pofida tuturor eforturilor noastre. Amrdmas agadar cuprins de o mihnire pro-fundd atunci cdnd au scos-o pe bolnavd dinsala de operafie. Faptul era infricoSdtor gisimfdmAntul cd, in cele din urmi, toate vorfi zadarnice, ne ingreuia pe toti.

T 4

Pe mine md chinuia incd o grija cu desi-vdrgire diferitd, pe care o ascundearn cu pre-cautie de femeie: cd fdptura aceea micd arputea muri in ea. De aceea, imediat dupdoperatie, arn mers sus, in camera ei, $i amascultat inima copilului. Bdtdile erau slabe,dar totu$i se simteau. $i au rdmas aga gi inurmdtoarele zile. intr-o dimineatd m-a ingti-infat, radiind de bucurie: copilul se migcasein pdntecele ei. Simtise clar loviturile prici-nuite de micile lui picioruge...

Ne apropiam de luna a gaptea. incepuseultima luptd cu timpul. I-am propus si facdnigte iradieri, ca sd neutralizdm nigte celulemaligne ce rdmdseserd. Deoarece am prevd-zut cd s-ar putea teme sd nu vatdme copilul,am incredintaLo, fArd ca ea sd md intrebe,cd am putea izola copilul de influentarazelor. Dar nu a fost de acord gi mi-a spus:

- Pentru care motiv si le facem? $tiuunde md aflu.

l 5

Din zi in zi se vedea mai obositd... Kananu se inchidea. l,ocul care rdmdsese des-chis nu se vindeca. Puterile rendscute aleorganismului ei ajunseserd la sfArSit...

A trecut Si luna a gaptea. Astfel cd intr-ozi am mers la ea si i-am spus:

- Dacd copilul vine acum, va putea rdm*ne in watdil

Niciodati nu voi uita manifestdrile careau urmat acestei vegti. Lacrimi de bucurieau strdlucit in ochii ei qi fata-i palida Si sla-bitd se vedea a se lumina dinliuntru cu ostrdlucire de fericire. Pentru pufine zile vaimbundtdfit 9i starea ei. A prins pufind cu-loare, dar dupd aceea, extenuarea trupeas-cd a progresat in mod nemilos.

in luna a opta i-am propus sd i se pro-voace o nagtere prematurd. Ar fi mers laclinica ginecologica Si ar fi adus copilul pelume. insd a refuzat. Voia sd meargd acasd.

1 6

Astfel a venit ziua cdnd a pindrsit clinicanoastrd. Sora ei s-a prezentat ca sd o ia...

Le-am insotit pe amindoud pand la ma$i-nd. Pentru o clipd am mai rdmas singur cubolnava mea si am simtit cd se lupta cu eainsdgi, dar la sfargit i-a scdpat de pe buzeintrebarea de care mi temeam:

- Cat mai am incd de trait?Am evitat sd rdspund, migcdnd ticut din

cap. Nu voiam ca in ultima clipa sd-i spunminciuni.

- ingtiinteaz*rnd cdnd se va nagte copi-lul, am rugat-o.

lar ea mi-a fdgdduit.Am agteptat sd-mi trimitd weo carte pog-

tald,, dar am rdmas uimit cdnd, intr-o zi, amprimit o scrisoare scrisd de ea insd$i:

"lubite domnule profesor, - imi scria -

deoarece afi luat parte cu atAta cdldurd lalupta me4 veti fi 9i singurul care vefi afla dela mine insumi vestea cea mare. Sunt foarte

t 7

slabita gi trebuie sd-mi economisesc puterilece mi'au rdmas. Deci: Acum zece zile a venitcopilul pe lume. Un bdiefel. Un copilap miti-te l . . .

Inima imi este atAt de plina de recunoytint6., incdt imi este cu neputinfa sa exprimprin cuvinte simtimintele mele. Kecunob-tinta fald de Dumnezeu gi rqcuno9tintd fatdde dumneavoastrd, iubite domnule profe-sor.

Ultimele sdptdmdni au fost destul degrele gi uneori md gdndeam cd. nu voi putearensta prind in sfdrgit. Md rugam intr-un modcu desdvirgire copildresc care, poate, pe unteolog I'ar fi putut face si rdda disprefuitor:"Dacd Tu egti acolo sus, gi dacd Tu egtiDragoste, atunci ddruiegte-mi acest copillnSa ii spuneam gi Dl, in nemdrginita Samilostivire, a auzit rugdciuneamea, care eraca o silire.

l 8

+ . ,

Faptul acesta pentru mine inseamndnespus de mult. Este cea mai mare mAng?*iere a mea pe ultima parte a drumului carese mai afla inaintea mea. Moartea vine...Sfarpitul se apropie... Nu vreau sd par maibund dec6t sunt: 9i eu simt adeseori fricd demoarte. Acea fricd adAncd pe care fdptura osimte inainte de a pleca din aceastd viatd, Siaceasta o pdtimesc mai ales in timpul nop

tilor, cand stau singurd cu ochii deschigi inintuneric. Dar atunci md mdngdi cu gdndu.l lacopil, care pentru mine constituie Covadavie a dragostei lui Dumnezeu...

Ieri am fost nevoitd sd-mi inirerup aiciscrisoareamea. A venit sora mea gi m-a cer-tat de-a binelea. Voia sd md, facd. sd infelegcd de dragul copilului am datoria sd rdminin viatd. Acum, afard de faptul cd nu stddeloc in propriile mele puteri sd-mi pre'lungesc iafa, consider ca o uSurare acestpunct de vedere: cd la urma urmelor, chiar

1 9

Oi cei mai iubitori dintre parinti nu pot facedec.it pufine lucruri pentru copiii lor. Soartalor, precum $i a noastrd, se afld in mdinilelui Dumnezeu. in aceste puternice mdinipdrintegti incredintez acum cu desdvdrgirepe tofi cei pe care ii las in urrna mea...

M-am trudit sd fiu o mamd bund pehtrucopiii mei, care au fost p.entru mine darulcel mai de pret. Vreme de zece ani intregiam fost legatd de bdrbatul meu cu o dra-goste care n-a cunoscut niciodatd nici ceamai micd umbrd. Ca sd le laSi pe toate aces-tea nu este ugor. Ag wea insd, ca Si altadatd,, sd vd asigur - deoarece m-ati sprljinitin cele mai grele ceasuri ale mele - cd, merginainte cu siguranta cd le voi regdsi acolo petoate invdluite in strdlucire $i eliberate denimicnicia pdminteascd. Adio pentru toLdeaunal

P.S. Cdnd weodatd se va intoarce bdrba-tul meu, dafi-i, vd rog, scrisoarea aceasta".

20

Dupd 14 nle am primit o hdrtie care imivestea moartea ei. Scrisoarea n-am putut'oda, deoarece bdrbatul ei nu s-a mai intorsniciodatd de pe trrontul de Kdsdrit".

Arhim. Dpifanie TeodoroPulos

2 l

'Nu omofi pe unul dtnaejfra ce iI al?'

lF trimit prezenta avdnd ca motivafieI recenta depunere la Senat a proiec-

tului de lege privind libertatea avorturilor.Dacd o considerafi demnd de publicat, pu-neti-o in coloanele ziarului dumneavoastrd.

Un oarecare ucenic de al meu, lector lao facultate, poartd un nume rar $i neobig-nuit pentru un laic, ca de pilda Amfilohie(citez un nume fictiv, nu pe cel adevdrat).Cu cdteva sdptdmdni mai inainte, fiind defatd Si parinfii lui 9i alte persoane,l-am intre-bat din curiozitate cum de s-a intdmplat

22

si-Si ia un astfel de nume. Tatil lui, fdransimplu $i cu pufind @rte, s-a gribit s*miexplice faptul, cu o minunatd sinceritate.Tfanscriu aproape cuvint cu cuvint pove-stirea safdrd nici un comentariu:

"Atunci cdnd femeia mea a rdmas insdr-cinatd cu Amfilohie, adici acum 55 de ani,incepuse ca moda avorturilor sd se trans-mitd pi la sate. Deoarece mai aveam qi altitrei copii, ne-am gandit sd nu-l mai finem peacesta. Am mers in ora$ (notd: a se infelegecapitala judefului) Oi am vizitat un medicginecolog, cunoscut de'al nostru. I-am spusce voiam. Acela ne-a ascultat Si dupi aceeami-a spus:'"Bre, Costicd (noti: $i acest numeeste fictiv), dacd wei sd ai numai trei copii,cdci patru ti se par multi, de ce nu faci altcetvd? Dacd. il omordm pe acesta o bagdm inprimejdie si pe femeia ta. Nu e oare maibine sd-l omorim mai degrab Pe unul dincei trei copii pe care ii ai, de preferinfd pe

cel mai mic, gi sd-l ldsdm pe acesta sd senascd? Astfel vei avea tot doar trei copii, iarfemeia ta nu va trece prin nici o primejdie".(Notd: pericolul clevetirii pentru ucidere sepoate preintimpina ugor, deoarece existdmulte moduri de a prezenta uciderea prun'cului ca accident). CAnd am auzit aceastam'am cutremurat. Credeam cd mi-a cdzutun trdznet in cap. Atunci am realizat cevoiam sd fac.

Bine, doctore, i-am spus. Ai dreptate.lfi multumesc. Vom fine copilul.

- $i-l voi boteza eu, a rdspuns medicul.Ne'am dat miinile, gi cand s-a ndscut

Amfilohie al nostru 9i I-a botezat medicul,i-adat numele tatdlui sdu, pe care s-a intAm-plat sd-l cheme Amfilohie. Dupd asta, cumsd ne mai gAndim la avortl Astfel au venit inlume inca alfi doi copii dupd Amfilohie. gifiregte nu ne-a parut rdu niciodatd. Toti copi-ii nogtri au ajuns foarte bine, toti s-au aran-

24

jat in cel mai bun mod. Cdnd au crescut giau luat calea lui Dumnezert, ne-au ajutat gipe noi sd devenim crestini buni...".

Arhim. Epifanie Teodoropulos

25

26

i j ,

Un avort fiImat

lf cum doi ani am asistat la un *€Veili-

Ament special". Datoritd meserieimele Si tot pentru a face teste de calitatea,temperatura gi presiunea aerului, am fosttrimis in blocul operator al spitalului pentru

care lucram. F'ara sd weau, am asistat la un'evort filmat din interior,. Cu o carrerd'videominusculd, in vdrful unui fir, am putut vedeape un ecran mare ce se intampla ninduntru'.

Am putut vedea cum fdtul se migca 9i sezbdtea din toate puterile ca sd nu-l scoatd.Se vedeau foarfecele Fi c6rligele care totincercau s#l apuce, iar el nu voia sd se lase

27

prins. I se putea vedea pe ecrzm toate detali-ile corpului: mdinile, picioarele, capul, toatemddularele. in cele din urmd, doctorul areu$it sd-l gi scoatd gi, in mdna lui, fdtul incdmai mi$ca. A mai migcat cdteva secunde,dupd care a incetat. La nici doud secunde,doctorul a addugat: uD mort,, ddndu-l infir-mierei sd-l arunce la gdleata, de gunoi.

Un martor ocular

?a

Despre ducnfra copiilor

f,rducatia copiilor incepe din ceasul zd-I-Jmislirii lor. Embrionul aude gi simte

in pdntecele maicii lui. Da, aude 9i vede cuochii mamei. Percepe migcdrile si simt5min-tele ei, degi mintea lui incd nu s-a dezvoltat.Se intunecd chipul mamei, se intunecd Si el.Se enerveazd.mama, se eneweazd 9i el. Totceea ce simte marna tristete, durere,teamd, nelinigte - trdie$te $i el. Dacd marnanu doregte embrionul, daci nu-l iubegte, elsimte gi se rdnegte sufletelul lui, iar acesterdni il insofesc toatAwafa. Lafel se in?impld

29

cu simtamintele sfinte ale mamei: cdnd arebucurie, pace, iubire pentru embrion, letransmite tainic Ai acestuia, precum se in-tampla cu copiii ndscuti.

De aceea trebuie ca mama sd se roagemult in perioada sarcinii Si sa iubeascd em-brionul, sd mdngdie pintecele, sd citeascdpsalmi, sd cAnte tropare, sd trdiascd, o wa|dtsfdnta. Acest lucru este aducdtor de folos gipentru ea, dar este qi o jertfd de dragulembrionului, ca sd devind copilul ei sfint, sidobindeascd de la inceput trdsdturi sfinte.Ati vdzut ce lucru delicat este pentru ofemeie sd poarte in pdntece un copil? Catardspundere gi critd cinstel

Pdrintele Portirie

50

indemn Ia podtutfE

Un tdndr a cdzut intr-un pdcat, insd alitde mult s-a pocdit atunci cdnd harul dum-nezeiesc s-a atins de inima lui la auzul uneipredici, incit a ldsat lumea $i s-a fdcut cdlu-gdr. $i-a fdcut o colibd in pustie 9i plingea infiecare n cu multd durere pentru pdcatelesale. Cu nimic nu putea fi mingaiat.

intr-o noapte i-a apdrut in vis Iisus incon-jurat de o lumind cereascd., C.are s-a apropi-at de el gi l-a intrebat cu bundtate:

- Ce ai, omule, de plingi cu atAta dure-re?

- Pldng, Doamne, Pentru cd, am cdzut inpdcat, a rdspuns tdndrul cu deznddejde.

- Atunci, ridicatel- Nu pot singur, Doamne.

5 l

a

Atunci Impdratul slavei gi-a intins mAnaSa cea dumnezeiascd 9i l-a 4iutat sd se ridi-ce. Acela insd continua sd plAnga.

- Acum de ce plAngi?- Sufdr, tlristoase al meu, pentru cd

Te'am mihnit. Am cheltuit bogafia darurilorTale in desfrAndri.

Atunci Stdpanul cel iubitor de oameni.$i-a pus mdna Sa pe capul lindrului indu,rerat gi i-a spus cu blAndete:

- De vreme ce pentru Mine suferi atit demult $i Eu ifi voi ierta cele trecute.

Auzind acestea tindrul gi-a ridicat privi-rea sd-l mulfumeascd Mdntuitorului sdu, darAcela dispdruse. Iar in locul unde a stat i-aapdrut o uria$d Cruce luminoasa. gi astfel,slobozit fiind de greutatea pdcatului a cdzutla pdmAnt Si s-a inchinat ei.

Dupd acea vedenie lAndrul, plin de recu-nogtinfd, s-a intors in lume ca sd devind dedata aceasta un fierbinte propovdduitor alpocdinfei Si sa povdtuiascd,la Hristos pe ceicdzuli in pdcate.

32