atestat furnizori

8/7/2019 atestat furnizori

1/13

Introducere

Contabilitatea este tiina i arta stpnirii afacerilor, n care scop se ocup cu"msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor icapitalurilor proprii, precum i a rezultatelor obinute din activitatea persoanelor

fizice i juridice", n care scop "trebuie s asigure nregistrarea cronologic isistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziiafinanciar, performana financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru cerineleinterne ale acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali,creditorii financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali utilizatori"(Legea contabilitii nr.82/1991, republicat n iunie 2007, art.2, al (1).Obiectul contabilitiiConcepia juridic consider c obiectul contabilitii l formeaz patrimoniul unuisubiect de drept, privit prin prisma relaiilor juridice, adic drepturi i obligaiipecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, n corelaie cu obiectele (bunurile,valorile) corespunztoare.

Concepia economic definete ca obiect al contabilitii circuitul capitalului privitsub aspectul destinaiei lui, respectiv capital fix i capital circulant, i sub aspectulmodului de dobndire, respectiv capital propriu i capital strin (atras imprumutat).Conform Legii contabilitii nr. 82/1991, obiectul contabilitii patrimoniului lconstituie reflectarea n expresie bneasc a bunurilor mobile i imobile, inclusivsolul, bogiile naturale, zcmintele i alte bunuri cu potenial economic,disponibilitile bneti, titlurile de valoare, drepturile i obligaiile persoanelorfizice sau juridice (subieci de drept), precum i micrile i modificrileintervenite n urma operaiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile irezultatele obinute de acestea.

Functiile contabilitatiiFuncia de nregistrare i prelucrare a datelor const n consemnarea, potrivit unorprincipii i reguli proprii, a proceselor i fenomenelor economice ce apar n cadrulunitilor patrimoniale i se pot exprima valoric.Funcia de informare const n furnizarea de informaii privind structura idinamica patrimoniului, a situaiei financiare i rezultatelor obinute n scopulfundamentrii deciziilor. Contabilitatea are o funcie de informare intern (pentruconducerea unitii) i o funcie de informare extern (a terilor).Funcia de control gestionar const n verificarea cu ajutorul informaiilorcontabile a modului de pstrare i utilizare a valorilor materiale i bneti, degospodrire a resurselor, controlul respectrii disciplinei financiare etc.

Funcia juridic - datele furnizate de contabilitate i documentele de evidenservesc ca mijloc de prob n justiie, pentru a dovedi realitatea unor operaiieconomice i a stabili rspunderea patrimonial pentru pagubele produse.Funcia previzional - informaiile contabile aferente unei perioade deja ncheiatepot fi folosite pentru determinarea tendinelor de evoluie a fenomenelor iproceselor economice viitoare.2.GRUPA 40 FURNIZORI sI CONTURI ASIMILATE


2/13

Datoriile din cumprri pe credit pot fi clasificate tinnd seama de anumitecriterii, astfel:

n functie de natura activelor cumprate pe credit, se disting:- datorii provenind din cumprri de bunuri si servicii;

- datorii provenind din cumprri de imobilizri.n functie de natura creditelor obtinute la cumprare si de documentele carestau la baza nregistrrii acestora, distingem:

- datorii din cumprri pe credit comercial;- datorii din cumprri pe credit cambial.Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate att

pentru cumprri de bunuri si servicii ct si pentru cumprri de imobilizri.n functie de scadenta datoriillor, se ntlnesc:- datorii din cumprri pe credit comercial, care au un termen de plat

stabilit pe baza de documente;- datorii din cumprri pe credit comercial, nexigibile.

n cadrul relatiilor economice pe care cumprtorul le are cu furnizorul sepot naste creante provenind din relatiile de cumprare, cum sunt:- avansuri acordate de client furnizorului;- ambalaje primite odat cu marfa, care circul pe principiul restituirii.Datoriile din cumprri pe credit sunt reflectate cu ajutorul conturilor din

grupa 40 Furnizori si conturi aimilate din fac parte:- Contul 401 Furnizori- Contul 403 Efecte de platit- Contul 404 Furniori de imolilizri- Contul 405 Efecte de pltit pentru imolilizri- Contul 408 Furnizori - facturi nesosite

- Contul 409 Furnizori - debitori2.1.CONTABILITATEA DECONTRILORCU FURNIZORII

Prin furnizor se nelege un agent economic care , n calitate de vnztor,pune la dispoziia terilor bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei nelegeriprealabile.

Contabilitatea decontrilor cu furnizorii se ine cu ajutorul conturilor dingrupa 40 "Furnizori i conturi asimilate", care cuprinde urmtoarele conturi:

401" Furnizori"

403 "Efecte de pltit"404 "Furnizori de imobilizri"405 " Efecte de pltit pentru imobilizri"408 "Furnizori facturi nesosite "409 "Furnizori - debitori".

Datoriile agenilor economici fa de furnizori se nregistreaz ncontabilitate la valoarea lor nominal nscris pe documente.


3/13

Contabilitatea furnizorilor se ine pe categorii, precum i pe fiecare persoanfizic sau juridic.

Contul 401" Furnizori " este utilizat pentru evidenierea datoriilor fa defurnizorii de stocuri i servicii. Este un cont de datorii pe termen scurt i are funciecontabil pasiv.

Contul 404 " Furnizori de imobilizri " reflect datoriile fa de furnizorii deimobilizri corporale i necorporale.Este un cont de datorii pe termen scurt i are funcie contabil pasiv.EXEMPLUL 1 :Societatea comercial Duna S.A. achiziioneaz piese de schimb n valoare de

20.000 lei, TVA 19 %.Dup trei zile se achit datoria furnizorului din contul de disponibil de la

banc.a) Achiziionare piese de schimb:% = 401 Furnizori 23.8003023 Piese de schimb 20.000

4426 TVA deductibil 3.800b) Plata facturii :401 Furnizori = 5121 Conturi la bnci n lei 23.800EXEMPLUL 2 :S.C. Ana SRL achiziioneaz conform facturii:materii prime n valoare de 10.000 lei, TVA 19 %.;mrfuri n valoare de 15.000 lei, TVA 19 %.;combustibili n valoare de 15.000 lei, TVA 19 %..Dup 5 zile societatea achit datoria ctre furnizor astfel:din contul de disponibil de la banc 15.000.lei;

din casieria unitii 10.000 lei:dintr-un credit pe termen scurt 10.700 lei .

a) % = 401 Furnizori 35.700301 Materii prime 10.000371 Mrfuri 15.0003022 Combustibili 15.000

4426 TVA deductibil 5.700

b) 401 Furnizori = % 35.7005121 Conturi la bnci n lei 15.0005311 Casa n lei 10.000519 Credite pe termen scurt10.700EXEMPLUL 3 :S.C. Ana SRL primete factura de energie electric n valoare de 10.000 lei,

pe care o achit din casieria unitii.

% = 401 Furnizori 11.900605 Cheltuieli cu energia 10.000


4/13

4426 TVA deductibil 1.900401 Furnizori = 5311 Casa n lei 1.900EXEMPLUL 4 :SC Spicul SA achiziioneaz o semntoare , conform facturii, n valoare de

300.000 lei, TVA 19 %, cu termen de plat 30 de zile.

% = 404 Furnizori de imobilizri357.0002131 Echipamente tehnologice300.0004426TVA deductibil 57.000

Dup 21 de zile societatea achit furnizorul dintr-un credit pe termenlung, ntruct plata se face mai devreme, furnizorul i acord societii Spicul unscont de 1% din valoarea facturii.

404 Furnizori de imobilizri = %

357.000 162353.430

Credite bancare pe termen lung767

3.570Venituri din sconturi obinute

Observaie : Scontul reprezint o reducere de care poate beneficia clientul,dac acesta achit nainte de scaden datoria.

2.2.CONTABILITATEA DECONTRILOR

PRIN EFECTE COMERCIALE DE PLATPentru evidenierea n contabilitate a operaiunilor cu efecte comerciale de

plat se utilizeaz conturile:403 Efecte de pltit ;405 Efecte de pltit pentru imobilizri.Contul 403 "Efecte de pltit" se utilizeaz pentru evidenierea datoriilor fa

de furnizorii de stocuri i servicii, care se vor achita pe baz de efecte comerciale( bilet la ordin, cambie)

Contul 405 " Efecte de pltit pentru imobilizri " se utilizeaz pentru aevidenia datoriile fa de furnizorii de imobilizri, care se vor achita pe baz de

efecte comerciale ( bilet la ordin, cambie).Aceste conturi au funcie contabil de pasiv i reprezint datorii pe termenscurt.

Se crediteaz cu valoarea efectelor comerciale de pltit acceptate de furnizori.Se debiteaz cu plile efectuate la scaden pe baz de efecte comerciale.Soldul creditor reprezint valoarea efectelor comerciale de pltit.EXEMPLUL 1:


5/13

Societatea comercial achiziioneaz combustibili n valoare de 10.000 lei,TVA 19 %. Furnizorul accept decontarea pe baz de efect comercial.

% = 401 Furnizori 11.9003022 Combustibili 10.0004426 TVA deductibil 1.900

401 Furnizori = 403 Efecte comerciale de pltit 11.900

403 Efecte comerciale de pltit = 5121 Conturi la bnci n lei 11.900EXEMPLUL 2:S.C. Crina SRL achiziioneaz materii prime n valoare de 20.000 lei, TVA

19 %. Furnizorul accept decontarea pe baz de efect comercial. ntruct plata seface nainte de scaden, societatea primete de la furnizor un scont de 5% dindatorie.

% = 401 Furnizori 23.800301 Materii prime 20.000

4426 TVA deductibil 3.800401 Furnizori = 403 Efecte comerciale de pltit 23.800

403 Efecte comerciale de pltit = % 23.8005121 22.610

Conturi la bnci n lei767 1.190

Venituri din sconturi obinuteEXEMPLUL 3:SC Clima SA achiziioneaz un teren n valoare de 100.000 lei i o licen n

valoare de 50.000 lei, TVA 19 %.Furnizorul accept n vederea stingerii datoriei un efect comercial.

% = 404 Furnizori de imobilizri 178.5002111 Terenuri100.0002051 Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale 50.0004426 TVA deductibil 28.500

404 = 405 178.500Furnizori de imobilizri Efecte de pltit pentru imobilizri

405 = 5121 178.500Furnizori de imobilizri Conturi la bnci n lei

2.3.CONTABILITATEA DECONTRILORCU PRIMIREA ULTERIOAR A FACTURII


6/13

n cadrul relaiilor de decontare cu furnizorii pot exista i situaii derecepionare a bunurilor i serviciilor pe baza avizului de expediie, deci frprimirea facturii, urmnd ca aceasta s se primeasc ulterior.

Pentru evidenierea acestor operaiuni, n contabilitate, se utilizeaz contul408 " Furnizori facturi nesosite ". Acest cont este un cont de datorii pe termen

scurt i are funcie de pasiv.Se crediteaz cu ocazia recepionrii bunurilor achiziionate pentru care nu s-a primit factura.

Se debiteaz n momentul sosirii facturii.Soldul creditorreprezint sumele datorate furnizorilor aferente facturilor

nesosite.EXEMPLUL 1:Se primesc mrfuri de la furnizori fr s soseasc factura, n valoare de

9.000 lei, TVA 19 %. ntruct nu s-a primit factura, TVA are caracter neexigibil.Dup 2 zile se primete factura de la furnizori, iar dup alte 3 zile se achit

conform chitanei fiscale.

% = 408 Furnizori - facturi nesosite 10.710371 Mrfuri

9.0004428 TVA neexigibil

1.710

408 Furnizori - facturi nesosite = 401 Furnizori10.710

4426 TVA deductibil = 4428 TVA neexigibil

1.710401 Furnizori = 5311 Casa n lei

10.710

EXEMPLUL 2:SC Alex SRL achiziioneaz i recepioneaz pe baza avizului de expediie un

autoturism Dacia , n valoare de 150.000 lei, TVA 19 %.Dup o sptmn se primete factura, iar dup 5 zile se achit datoria fa

de furnizor conform ordinului de plat.

% = 408 Furnizori facturi - nesosite 178.5002133 Mijloace de transport 150.0004428 TVA neexigibil 28.500

408 Furnizori- facturi nesosite = 404 Furnizori de imobilizri 178.5004426 TVA deductibil = 4428 TVA neexigibil 28.500404 Furnizori de imobilizri = 5121 Conturi la bnci n lei 178.500


7/13

EXEMPLUL 3 :SC Nico SRL achiziioneaz echipamente de protecie pentru muncitori,

conform avizului de expediie, n valoare de 7.000 lei, TVA 19 %. Dup zece zile seprimete factura , care se achit ulterior astfel:

50 % din contul de disponibil de la banc;

50 % din casieria unitii.% = 408 Furnizori facturi - nesosite 8.330303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7.0004428 TVA neexigibil 1.330

408 Furnizori - facturi nesosite = 401 Furnizori 8.3304426 TVA deductibil = 4428 TVA neexigibil 1.330401 Furnizori = % 8.330

5121 Cont la banc n lei 4.1655311 Casa n lei 4.165

EXEMPLUL 4 :Se nregistreaz recepionarea unor lucrri de reparaii la o cldire, la ovaloare estimat la 25.000 lei, TVA 19 %.

Dup 13 zile se primete factura , care se achit dintr-un credit pe termenscurt.

% = 408 Furnizori facturi - nesosite 29.750611 Cheltuieli cu reparaiile 25.0004428 TVA neexigibil 4.750

408 Furnizori - facturi nesosite = 401 Furnizori 29.7504426 TVA deductibil = 4428 TVA neexigibil 4.750

401 Furnizori = 519 1 Credite bancare pe termen scurt 29.7502.4.CONTABILITATEA AVANSURILOR ACORDATE FURNIZORILOREvidena avansurilor acordate furnizorilor se ine cu ajutorul contului 409 "

Furnizori - debitori". Este un cont de activ i se detaliaz pe dou conturi de gradulII :

4091 " Furnizori debitori pentru cumprri de bunuri de naturastocurilor;

4092 " Furnizori debitori pentru prestri de servicii i executri delucrri".

Se debiteaz cu avansurile acordate furnizorilor.Se crediteaz cu ocazia regularizrii avansurilor acordate furnizorilor .Soldul debitorreprezint avansurile acordate furnizorilor i neregularizate.EXEMPLUL 1:SC Ana SRL acord furnizorului un avans, conform ordinului de plat, n

sum de 2.380 lei.Dup 7 zile furnizorul livreaz clientului mrfuri n valoare de 10.000 lei,

TVA 19 %.

% = 5121 Cont la banc n lei 2.380


8/13

409 Furnizori Debitori 2.0004426 TVA deductibil 380% = 401 Furnizori 11.900371 Mrfuri 10.000


401 Furnizori = % 11.900409 Furnizori debitori 2.000

4426 TVA deductibil 3805121 Contul la banc n lei 9.520

EXEMPLUL 2:Societatea comercial ANNA acord un avans societi comerciale Valdo,

care are calitatea de furnizor, n valoare de 5.000 lei. Ulterior SC ANNA primete dela societatea Valdo materii prime n valoare de 10.000 lei, TVA 19%, conformfacturii.

% = 5121 Cont la banc n lei 5.0004091 Furnizori Debitori 4.2024426 TVA deductibil 798

% = 401 Furnizori 11.900301 Materii prime 10.000


401 Furnizori = % 11.900409 Furnizori debitori 4.202

4426 TVA deductibil 7985121 Contul la banc n lei 6.900

3.DOCUMENTE PRIVIND CONTABILITATEAFURNIZORILOR

3.1CHITANTA

Chitanta este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani,chitanta reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici.

Chitanta mai poate fi definita si ca un document avand valoare contabila,emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar.Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.

Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani innumerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un documentprimar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila

Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele:- denumire furnizor


9/13

-CIF furnizor-nr de inregistrare la registrul comertului al furnizorului-adresa furnizor-suma incasata (in cifre si litere) si ce reprezinta aceasta-denumire client

-adresa client-data emiterii chitantei

3.2 AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

Este documentul ce insoteste marfurile pe timpul transportului, dacafactura de livrare este intocmita ulterior.

Avizul de insotire a marfii sta la baza intocmirii facturii si insoteste marfa petot parcursul transportului marfii. Avizul de insotire a marfii se foloseste si in cazultransferului valorilor materiale de la o gestiune la alta ale aceleiasi firme aflate inzone diferite. Totodata reprezinta un document de primire in gestiunea clientului.

Avizul de insotire a marfii poate fi definit si ca un document de incarcarerespectiv descarcare a gestiunii . Avizul poate fi intocmit si in momentul in care setransporta marfa in cadrul aceleiasi unitati , dar intre subunitati diferite , cat si inmomentul in care se trasnporta marfa de la furnizor la client.

a) seria si numarul avizului de insotire a marfiib) data emiterii avizuluic) Denumire furnizord) CIF furnizore) Numarul de la Registrul Comertului al furnizoruluif) Adresa sediu firma furnizor

g) Denumire Clienth) CIF/CNP clienti) Nr.Reg Comertului Clientj) Adresa Sediu Firma Clientk) date privind expeditia:nume delegat, Carte identitate delegat,numar

inmatriculare autoturism, ora expedierii.Avizul de insotire se va arhiva in functie de caz, adica poate fi arhivat la

furnizor, la unul din compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau lacumparator la departamentul "financiar-contabil"

3.3DISPOZITIE DE LIVRARE1. Serveste ca:- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor

valori materiale destinate vanzarii;- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;- document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a

facturii, dupa caz.2. Se intocmeste in doua exemplare de catre serviciul desfacere.


10/13

3. Circula:- la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valori

materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catregestionarul predator pentru cantitatile livrate (ambele exemplare);

- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in

evidentele acestuia si pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii,dupa caz (exemplarul 2).4. Se arhiveaza:- la magazie (exemplarul 1);- la compartimentul desfacere (exemplarul 2).5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este

urmatorul:- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;- denumirea furnizorului;- numarul curent; denumirea produselor; U/M; cantitatea dispusa;

cantitatea livrata; pretu unitar;

- semnaturi: intocmit, dispus livrarea, gestionar, primitor.3.4REGISTRU-JURNAL

1. Servete ca document contabil obligatoriu de nregistrare cronologic i

sistematic a modificrii elementelor de activ i de pasiv ale unitii.2. Se ntocmete de ctre persoanele prevzute la art. 1 din Legea

contabilitii nr. 82/1991, republicat, ntr-un singur exemplar, dup ce a fostnumerotat, nuruit, parafat i nregistrat n evidena unitii.

Numerotarea filelor registrelor se va face n ordine cresctoare, iar volumelese vor numerota n ordinea completrii lor.

Se ntocmete zilnic sau lunar, dup caz, prin nregistrarea cronologic, frtersturi i spaii libere, a documentelor n care se reflect micarea elementelor deactiv i de pasiv ale unitii.

n cazul n care unitatea folosete jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecruiase poate trece n registrul-jurnal.

n condiiile conducerii contabilitii cu ajutorul sistemelor informatice deprelucrare automat a datelor, fiecare operaiune economico-financiar se vanregistra prin articole contabile, n mod cronologic, dup data de ntocmire sau deintrare a documentelor n unitate. n aceast situaie, Registrul-jurnal se editeazlunar, iar paginile vor fi numerotate pe msura editrii lor. Registrul-jurnal va finuruit, parafat i nregistrat n evidena unitii n luna urmtoare celei n carenumrul de file editate este 100, sau anual, dac numrul filelor editate este sub 100,pentru un exerciiu financiar.

n cazul n care o unitate are subuniti dispersate teritorial care conduccontabilitatea pn la balana de verificare, registrul-jurnal se va conduce de ctresubuniti, cu condiia nregistrrii acestuia la nivelul subunitii.

3. Nu circul, fiind document de nregistrare contabil.4. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, mpreun cu

documentele justificative care au stat la baza ntocmirii lui.


11/13

3.5NOTA DE CONTABILITATE

1. Serveste ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea sinteticasi analitica, de regula pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative

(stornari etc.).2. Se intocmeste, intr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil.3. Circula:- la persoana autorizata sa verifice si sa semneze documentul;- la persoana care asigura contabilitatea sintetica si analitica in cadrul

compartimentului financiar-contabil.4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este

urmatorul:- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;- denumirea unitatii;- explicatii; simbolul contului debitor/creditor; suma;

- semnaturi: intocmit, verificat.3.6FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE

1. Serveste:- la tinerea contabilitatii analitice a conturilor de clienti, debitori, furnizori,

creditori etc.;- la tinerea contabilitatii sintetice a operatiunilor economice si financiare.2. Se intocmeste intr-un exemplar, pentru fiecare client, debitor, furnizor sau

creditor si se sorteaza pe conturi analitice de grupare, potrivit planului de conturiaplicabil.

In cazul in care se utilizeaza pentru tinerea contabilitatii sintetice aoperatiunilor economice si financiare, fisele de cont se deschid pentru fiecare contsintetic de gradul care nu se desfasoara pe conturi sintetice de gradul II, si pentruconturile de gradul II prevazute in planul de conturi aplicabil.

Se completeaza, la inceputul anului, pe baza soldurilor de la sfarsitul anuluiprecedent, iar in cursul anului, pe baza documentelor justificative referitoare laoperatiunile intervenite.

La sfarsitul fiecarei perioade, in fisele analitice se totalizeaza rulajele peperioada respectiva si cumulat de la inceputul anului, in vederea intocmirii balanteide verificare a conturilor analitice sau a situatiilor de solduri, iar in fisele de contsintetic se face totalul cumulat al rulajului pe debit si credit, precum si soldulcontului, in vederea intocmirii balantei de verificare a conturilor sintetice.

3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este

urmatorul:- denumirea unitatii;- denumirea formularului;


12/13


13/13

BIBLIOGRAFIE

1.Contabilitatea societatii comerciale Mihai Ristea, Mirela Dima , Editura

UNIVERSITARA 2002

2.Contabilitatea institutiilor publice dupa noul sistem contabil SavelaTudorache , Editura IRECSON 2005

3.Contabilitatea financiara Mihai Ristea, Editura UNIVERSITARA 2005

4.Contabilitatea financiara romaneasca conform cu directivele europene-Gheorghe Badea, I.P. Pintea , Editura INTELCREDO 2006

5.Contabilitatea intreprinderii L.Possler, Editura FUNDATIEI- Andrei

Saguna

atestat furnizori

Documents