ADTM Association of Tourism Development in Moldova

Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova R

AP

OR

T D

E I

MP

LE

ME

NT

AR

E

a S

tra

teg

iei

de

de

zvo

lta

re a

tu

rism

ulu

i în

pe

rio

ad

a 2

00

3-2

01

2

Raport de evaluare a

implementării Strategiei de

Dezvoltare a Turismului

în perioada 2003-2012

ELABORAT DE

ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MOLDOVA

CHIŞINĂU 2012

2

Cuprins

SUMAR EXECUTIV .................................................................................................................................................................... 3

1 ROLUL TURISMULUI PENTRU ECONOMIA ȚĂRII ................................................................................................ 6

1.1 AVANTAJELE SECTORULUI TURISM IN MOLDOVA ÎN COMPARAŢIE REGIONALĂ ............................................................. 6

1.2 AVANTAJELE SECTORULUI TURISM IN MOLDOVA ÎN PLAN NAȚIONAL ........................................................................... 8

2 IMPLEMENTAREA DOCUMENTELOR STRATEGICE DE POLITICI PUBLICE ÎN TURISM ....................... 11

3 PROBLEMELE MAJORE ALE INDUSTRIEI TURISTICE MOLDOVENEȘTI .................................................... 16

4 RECOMANDĂRI PENTRU STRATEGIA SECTORIALĂ ”TURISM 2020” .......................................................... 26

ANEXA 1: Matrița realizării Concepţiei dezvoltării turismului în Republica Moldova până în anul 2005 ...................... 27

ANEXA 2: Matrița realizării Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în perioada 2003-2015 .............................. 30

ANEXA 3: Analiza comparativă a coierenței documentelor strategice sectoriale și propunerile pentru îmbunătățire 38

3

Sumar executiv Contextul problemei Rapoartele de stare a turismului național și expertizele strategiilor sectoriale conexe turismului denotă un grad redus de implementare a documentelor de politici publice în domeniu. Totodată, majoritatea acțiunilor de revitalizare a sectorului țintesc în necesitatea fortificării eficienței turismului pentru valorificarea resurselor patrimoniului, sporirea fluxurilor de vizitatori și promovarea imaginii pozitive a țării. Pentru asigurarea dezvoltării durabile a industriei turismului în Republica Moldova, Organizația Mondială a Turismului recomandă autorităților centrale de turism să ofere un cadru optim pentru dezvoltarea diferitor subsectoare a industriei, să aplice un sistem optim de monitorizare a performanțelor și să încurajeze competitivitatea țării ca destinație turistică. Astfel, pentru a opera schimbările sectoriale necesare, este esențial ca decidenții de politici să acționeze cu măsuri relevante şi să intervină la nivelul de reformă potrivit. În ultimii 16 ani Guvernul a elaborat 3 documente strategice pentru dezvoltarea susținută a turismului, precum și 3 ediții ale Legii turismului, dar și un șir de acte normative de implementare a acestora. Totuși, datorită inconsecvenței acțiunilor, interpretării largi a planurilor strategice și lipsei resurselor adecvate pentru finanțare, aceste documente au fost implementate sporadic, ineficient și conjunctural. În acest sens, o evaluare detaliată a implementării Strategiei de Dezvoltare a Turismului (SDT 2003-15) și Concepției dezvoltării turismului (CDT 1997-2005) permite o abordare mai pragmatică a spectrului de probleme și provocări pentru formularea îmbunătățirilor noii Strategii sectoriale ”Turism 2020”.

Documentele analizate

Concepția dezvoltării turismului în Republica Moldova până în anul 2005 (HG nr.912 din 8.10.1997, MO 1997, nr.74-75, art.769, abrogat prin HG nr 796, 25.10.12).

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 (HG nr.1065 din 2.09.2003, MO 2003, nr.196-199, art.1118, abrogat prin HG nr 796, 25.10.12)

Strategia ”Turism 2020”(proiect).

Analiza sectorului turismului moldovenesc, elaborată de experți ai Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM) pentru Expert Grup și Consiliul Național de Participare (CNP), pune în evidență câteva avantaje ale turismului moldovenesc atât în competiția națională cât și regională (în perioada de implementare a SDT 2003-2012):

a) în plan regional

Moldova este o destinație regională vizitată dar și un furnizor de călători

Moldova are o colaborare internațională deschisă

Moldova se promovează ca destinație turistică

Există o evoluție pozitivă a pieței turismului receptor din țările regiunii

Conexiune regională relativ suficientă a destinației Moldova b) în plan intern, național

Cadrul instituțional este favorabil pentru dezvoltarea turismului

Moldova are atracții turistice importante

Piața turistică este dinamică

Sunt noi oportunități de dezvoltare în destinațiile turistice Totuși, datorită (i) unei evoluție instabile a instituțiilor de coordonare a turismului, (ii) instrumentelor care au dat puține rezultate, (iii) documentelor strategice incoerente, deși produse pentru același scop de dezvoltare a industriei turistice, (iv) implementării de sub 5% a planurilor strategice, Moldova a înregistrat o scăderea în TOP-ul destinațiilor turistice (în perioada 2003-2011).

4

Concluzii O analiză atentă a implementării documentelor strategice de turism, precum și în vederea îmbunătățirii strategiei ramurale ”Turism2020” s-a constat un șir de motive, din care cauză nu sunt realizate angajamentele statului de a dezvolta turismul:

Caracterul declarativ al unor angajamente (susținere prioritară a unor produse, zone, trasee, branșe turistice) fără a aloca un buget dedicat

Incoerența priorităților și acțiunilor strategice în lipsa unei viziuni de dezvoltare a ramurii

Abandonarea acțiunilor de dezvoltare a destinațiilor turistice

Neglijarea unor componente ale industriei turistice

Inconsistenta instrumentarului normativ de aplicare a legii turismului

Sistem învechit și fragmentar de monitorizare a performanțelor sectorului

Lobby pentru favorizarea companiilor mari Problemele majore ale industriei turistice moldovenești sistematizate și suprapuse pe atribuțiile factorilor decidenți în turism, permit elaborarea unui cadru de intervenție (în 5 domenii) pentru atingerea scopului de reformare și dezvoltare susținută a industriei ospitalității și turismului în Moldova: 1. Capacitate sporită de gestionare a turismului

Provocare majoră: Management performant al turismului național Activitate investițională susținută pentru turism Economie neformală diminuată în turism

2. Cadru coerent pentru dezvoltarea turismului Provocări majore: (i) Legislația turistică ușor de aplicat, (ii) Reguli clare pentru susținerea turismului, (iii) Moldova promovează activ proiecte în turism

3. Sectoare specifice industriei turistice Provocări majore: (i) Industrie turistică dinamică, (ii) Turismul intern şi receptor în creştere susținută, (iii) Ospitalitatea moldovenească este apreciată de vizitatori, (iv) Turism de afaceri recunoscut, (v) Vizitatorii cunosc activ Moldova prin excursii, (vi) Drumuri auto bune pentru turism, (vii) Transportul feroviar – o alternativă pentru vizite turistice, (viii) Transport aerian dinamic și accesibil, (ix)Transport turistic naval variat, (x) Atracții turistice valorificate non-degradabil, (xi) Atracții turistice accesibile pentru autoghidaj, (xii) Evenimentele cultural-artistice atractive pentru turişti, (xiii) Agrementul organizat restabilit în Moldova, (xiv) Informatizare bună a turismului, (xv) Pregătire suficientă a cadrelor pentru industria turismului

4. Turism intern şi receptor Provocări majore: (i) Oferta turismului moldovenesc este echilibrată și solicitată, (ii) Ofertă dinamică de turism rural, (iii) Turism ecologic atractiv în Moldova, (iv) Ofertă competitivă de turism balnear, (iv) “Drumul vinului în Moldova” administrat eficient, (v) Turism de pelerinaj dezvoltat, (iv) Personal calitativ și suficient pentru industria turistică.

5. Promovarea turistică a Moldovei Provocări majore: (i) Moldova devine o destinație cunoscută în regiune dar şi pentru propriii cetățeni, (ii) Promovarea pro-activă a imaginii turistice a țării, (iii) Proiecte susținute de vizibilitate externă, (iv) Moldova practică un marketing activ de țară.

Recomandările pentru noul document strategic ”Turism 2020” sunt formulate astfel:

Scopul modificărilor

Reformarea industriei turistice a Republicii Moldova pentru sporirea competitivității regionale, creșterea performanțelor economice și promovării destinațiilor din țară.

Obiective generale

1. Dezvoltarea destinațiilor 2. Reformarea managementului sectorului turistic 3. Dezvoltarea business-ului turistic 4. Calitate ospitalității moldoveneşti

5

Obiective specifice

1.1 Sporirea vizibilității atracțiilor turistice 1.2 Organizarea și promovarea sistemului de stațiuni și zone turistice 1.3 Susținerea programelor de dezvoltare a infrastructurii de turism 2.1 Perfecționarea cadrului de politici publice, legislativ și de reglementare 2.2 Îmbunătățirea monitorizării performanțelor sectoarelor din turismul național 2.3 Intensificarea colaborării bilaterale și multilaterale 3.1 Programe de dezvoltare investițională în turism 3.2 Încurajarea exportului și susținerea vizibilității produselor turistice naționale 3.3 Susținerea dezvoltării unor forme prioritare de turism 4.1 Promovarea infrastructurilor de calitate în turismul național (cazare, alimentare, transport) 4.2 Promovarea calității resurselor umane pentru turism

6

1 Rolul turismului pentru economia țării

Turismul în Republica Moldova este un sector inter-ramural complex care asigură ospitalitate comercială

vizitatorilor țării, valorifică patrimoniul atractiv, asigură servicii de recreație populației şi vizitatorilor.

Analiza prezentă a sectorului turismului moldovenesc, elaborată de experți ai Asociației de Dezvoltare a

Turismului în Moldova (ADTM) pentru Expert Grup și Consiliul Național de Participare (CNP), pune în evidență un

şir de avantaje ale turismului moldovenesc atât în competiția națională cât și regională (în perioada de

implementare a SDT 2003-2012).

1.1 Avantajele sectorului Turism in Moldova în comparaţie regională

Moldova este o destinaţie regională vizitată dar și un furnizor de călători

Numărul cetățenilor străini intrați în Moldova a crescut până la cca. 2,2 mln persoane (2011), sau de cca. 6 ori

comparativ cu anul 2003, astfel practic restabilindu-se indicii de până la 1989. Rata de creştere anuală a intrărilor

străinilor în țară este de cca. 66%. Turismul de agrement pentru străini în Moldova a avut o dinamică încrezută cu

o creştere de cca. 8,6% anual. Proveniența turiştilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din țările UE şi SUA.

Romania, Rusia, Ucraina, Turcia şi SUA furnizează stabil o jumătate din clienți pentru oferta turistică națională.

Totodată a crescut şi mobilitatea cetățenilor moldoveni – anual cca. 5 mln vizite în străinătate (cca. 1,5 vizite/cap

locuitor în străinătate, în 2011 au traversat frontiera de stat cu diferite scopuri de 3,4 ori mai intens decât în

2003). Turiştii moldoveni reprezintă segmente importante pe piața turistică a unor țări din regiune (Romania,

Ucraina, Bulgaria, Turcia).

Moldova are o colaborare internaţională deschisă

Autoritățile naționale de turism din Moldova în ultimii 9 ani participă în cadrul unor parteneriate internaționale

reprezentative pentru turism. Țara este reprezentată în 3 Acorduri multilaterale de turism precum şi este parte la

22 acorduri bilaterale în domeniul turismului semnate cu țări generatoare de vizitatori. În ultimii 9 ani au fost

încheiate 14 acorduri bilaterale, cu alte cca. 50 țări se poartă negocieri pentru acorduri de turism. Moldova

promovează o participare permanentă la târgurile de turism din Romania, Rusia, Marea Britanie şi Germania.

Totodată, cu unele țări generatoare de turiști (ex: Germania) nu sunt încheiate acorduri de colaborare în turism,

practic puține grupuri de lucru bilaterale sunt implicate în proiecte de dezvoltare a turismului bilateral.

Moldova se promovează ca destinaţie turistică

În anul 2011 au fost alocate surse în proporție de cca.8 lei publici per turist atras în destinațiile naționale. Banii

publici sunt planificați şi alocați în Bugetul de stat pentru Agenția Turismului prin programul „Dezvoltarea

turismului”. Metodele de comunicare cu vizitatorii cele mai utilizate sunt: pagini web, participări la expoziții

regionale specializate şi puținele publicații dedicate.

Deși, datorită tehnologiilor informaționale Republica Moldova devine cunoscută ca destinație turistică mai înainte

ca turistul să ajungă în țară, informația real obținută de străin este incompletă, contradictorie și dificil de aplicat la

7

nivelul destinațiilor locale vizitate. Standurile industriei turistice moldoveneşti sunt prezente permanent sau

sporatic la importante expoziții regionale, dar deseori fără un concept axat pe sporirea vizibilității turistice a

destinației Moldova.

Evoluţie pozitivă a pieţei turismului receptor din ţările regiunii

Documentele strategice de turism promovează acțiuni pentru încurajarea turismului internațional de intrare.

Proveniența turiştilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din țările UE şi SUA, ponderea cărora a crescut în 9 ani până

la 3/4. Romania, Rusia, Ucraina, Turcia şi SUA furnizează stabil o cotă de cca. 50 - 65% de clienți pentru oferta

turistică națională.

În turismul receptor străinii cheltuie prin agenții de cca. 2,3 ori mai mult în 2011 decât în 2003, iar după criza din

2009 consumul s-a restabilit relativ repede. Motivația călătoriilor străinilor s-a modificat calitativ prin creşterea

ponderii călătoriilor de agrement, tratament şi vizitare a vinăriilor în Moldova. Evoluția cea mai spectaculară a

avut-o vizitele pentru tratament, care s-au mărit de cca.3 ori cu o rată anuală de creştere de cca.24%.

Conexiune regională relativ suficientă a destinaţiei Moldova

Transport aerian înregistrează în Republica Moldova în ultimul timp o dinamică susținută cu o rată anuală de

creştere de cca. 32%. 15 companii aeriene ale Republicii Moldova şi străine prestează servicii de transport pasageri

prin curse regulate si charter, asigurând legături directe cu 26 de destinații (creştere cu 23%), iar cu transbordări -

cu majoritatea tarilor lumii. În ultimii 9 ani parcul de aeronave din țară a sporit cu cca. 16% numărul navelor

pentru pasageri. Aeroportul International Chișinău renovat corespunde standardelor internaționale, a elaborat un

Master Plan pentru perioada 2010-2030, care include valorificarea mai eficientă a poziției sale, atragerea de noi

curse şi companii, utilizarea activelor, îmbunătățirea infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave.

Transport feroviar conectează Republica Moldova cu principalele oraşe din regiune. Recent s-au construit un

segment de cale ferată între Cahul şi Giurgiuleşti, astfel parcursul total al CFM constituie 1157 km. Strategia

infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017 prevede acțiuni de reformare a CFM.

Transport fluvial în Republica Moldova oferă oportunități reale de dezvoltare pe două căi navigabile interne de

importanță internațională de categoria E de cca. 558 km (41,2%) pe Nistru pe segmentul Palanca-Dubăsari-Soroca,

precum și pe Prut – traseul Giurgiuleşti – Ungheni.

La fel țara dispune de un sector (430 m) al malului pe fluviul Dunărea. Complexul portuar Giurgiuleşti se

încadrează în coridorul VII pan-european, coridorul TRACECA şi poate fi utilizat nu numai pentru importul şi

exportul mărfurilor în/din Republica Moldova dar şi pentru tranzitul pasagerilor în/din UE şi alte state a bazinului

Dunărean.

Totuși, scădere în TOP-ul destinaţiilor turistice (2003-2011)

Moldova în dezvoltarea sectorului de Turism se poziționează nefavorabil și în scădere în ratingurile internaționale

(în a două jumătate a listei), deși în plan regional a reuşit să atingă anumite progrese (restabilirea numărului de

vizitatori străini, moldovenii reprezintă cote importante în destinațiile din regiune). Poziția Republicii Moldova este

eclipsată de țările din regiune datorită gradului redus de dotare cu atracții și de amenajare a destinațiilor

(Romania, Ucraina), precum și raportului nefavorabil de preț/calitate la servicii de turism (Ungaria, Bulgaria,

Turcia).

8

Poziția relativă a țării în ratingurile internaționale este menținută de indicatorii de performanță ale sectorului în

capitala Chișinău, dar totodată este afectată de caracterul fragmentar și incomplet al indicatorilor statistici

(contrar recomandărilor OMT) despre turismul Republicii Moldova (țară cu peste 2,2 mln vizitatori străini/anual

dar cu un sector care deservește doar cca. 10,8 mii turiști, 2011).

1.2 Avantajele sectorului Turism in Moldova în plan național

Cadrul instituţional este favorabil pentru dezvoltarea turismului

Sectorul de turism este coordonat de Agenția Turismului - o autoritate națională distinctă subordonată

direct Guvernului. Aceasta are propriul Colegiu şi este asistată de Consiliul consultativ de turism.

Politicile publice promovate în turism sunt focusate pe dezvoltarea turismului intern şi receptor, sporirea

imaginii turistice a țării, susținerea IMM pentru diversificarea economică locală.

Turismul moldovenesc are o acoperire bună cu instrumente normative. Acestea au devenit mai clare

odată cu actualizarea actelor normative. Republica Moldova are una dintre cele mai avansate legislații de

turism din țările CSI, iar criteriile de clasificare a unităților de primire a turiştilor este euroconformă.

Moldova are atracţii turistice importante

Republica Moldova este o țară mică cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat la

distanți mici de la principalele oraşe – centre hoteliere. În Moldova sunt peste 15 mii atracții turistice

antropice şi peste 300 arii naturale importante.

În țară există un sistem complex de 12 categorii de arii naturale protejate. Cca.45% sunt pădurile de recreare şi

cele destinate conservării naturii şi servesc pentru activități excursioniste, agrement organizat şi tratament

balnear. Amenajările turistice pentru zonele naționale de agrement aferente bazinelor acvatice sunt reglementate

clar în Moldova.

În Moldova au fost atestate câteva mii de stațiuni preistorice, circa 400 selişti din perioada cucuteni-tripolie, circa

50 horodişti fortificate antice, circa 500 selişti medievale timpurii, numeroase cetăți medievale din pământ, 6

cetăți medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate,

circa 50 mănăstiri ortodoxe. Acest patrimoniu este relativ uniform dispersat pe teritoriul național, iar valoarea

acestuia motivează suficient vizitele turistice. Spre regret, starea de degradare și expresivitatea joasă a cestuia îl

face neatractiv în primul rând pentru propriii cetățeni.

Excursiile permit vizitatorilor să cunoască direct atracțiile turistice ale diverselor destinații din Moldova.

Un număr important din vizitatorii țării din rețeaua organizată de turism procură excursii de la agențiile

de turism, iar excursionistul național formează cel mai mare contingent. În 2011 pe traseele turistice

interne din țară au călătorit 37,7 mii moldoveni sau 103,4 persoane zilnic.

Excursiile în Republica Moldova rămân produse turistice ieftine şi accesibile unui număr mare de clienți. Costul

acestora variază de la 6-7 euro/pers în grup pentru o excursie de până la 100 km tur-retur până la 50-60 euro/pers

9

în grup la o degustație de vinuri. Excursiile cele mai solicitate rămân: vinării, Chişinău, mănăstiri, care formează

oferta generală pentru turismul intern şi internațional de intrare.

În Moldova sunt activi cca. 20 ghizi profesionişti de turism, care cunosc traseele spre atracțiile naționale, şi sunt

angajați de cca. 85 agenții de turism din Chişinău şi instituțiile de învățământ. Sunt 324 ghizi locali care sunt

angajați ai 108 muzee la destinație şi practică la solicitare excursii extra muzeale spre unele atracții specifice zonei

turistice. Astfel, în raza de 30 km de la oricare obiect turistic din Moldova poate fi angajat un ghid local.

Piaţa turistică este dinamică

În turismul receptor străinii cheltuie prin agenții de cca. 2 ori mai mult în 2011 decât în 2003, iar după

criza din 2009 consumul s-a restabilit relativ repede. Motivația călătoriilor străinilor s-a modificat calitativ

prin creşterea ponderii călătoriilor de agreement, tratament şi vizitare a vinăriilor în Moldova. Turismul de

agrement pentru străini în Moldova a avut o dinamică încrezută cu o creştere de cca. 8,6% anual.

Proveniența turiştilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din țările UE şi SUA. Romania, Rusia, Ucraina, Turcia şi SUA

furnizează stabil o jumătate din clienți pentru oferta turistică națională.

Totodată, turistul moldovean călătoreşte prin țară 6-8 zile în mediu, cu o pondere mare în unitățile

estivale de cazare pentru copii. Valoarea încasărilor în turismul intern a crescut de 2,2 ori în ultimii 9 ani,

de la 39,77 mln lei (2003) la 93,25 mln lei (2011). Astfel turistul moldovean este cel mai important client al

companiilor naționale de turism, iar în destinațiile naționale este un client sigur şi cu potențial mare de

creştere. La fel și în străinătate în perioada 2003-2011 moldovenii au cheltuit tot mai mult.

Drept consecință, numărul companiilor de turism este în creştere, şi asigură încasări dinamice pozitive

din turismul organizat. În sectorul turistic cifra de afaceri este în creştere şi a depăşit 175,7 mln euro (2,9

mlrd lei, comparativ cu 2,37 mlrd lei în 2010) în 2011. Investițiile în unitățile de turism sunt în creştere şi

au constituit 8,37% din cifra de afaceri. Astfel în ciuda crizei economice, antreprenorii locali investesc

susținut în destinațiile turistice din Moldova.

Turismul moldovenesc devine un sector dinamic pentru investiții (mai mult locale) datorită simplificării

cadrului regulator în Republica Moldova, favorizarea industriilor exportatoare de servicii, susținerea

proiectelor de vizibilitate pozitivă a țării pe piețele țintă. Donatorii importanți pentru Moldova susțin

proiecte de amploare pentru reabilitarea infrastructurii generale rutiere şi de acces la servicii calitative.

Noi oportunităţi de dezvoltare în destinaţiile turistice

În destinațiile turistice din Moldova sunt active 247 de unități de cazare (27 unități de lux 4-5*) cu un

fond de cazare de 27,5 mii locuri, 3/5 fiind structuri de odihnă (75,5% din fondul de cazare). Sectorul de

cazare la destinație după un declin major a restabilit numărul de cazări la nivelul anului 1998, a angajat

mai mult personal, a introdus pe piață un nou fond de cazare, inclusiv în afara municipiului Chişinău. În

10 ani s-a dublat numărul de unități de cazare, iar structurile de odihnă au crescut cu 36%. În capitală s-a mărit

10

numărul de unități de cazare cu 68 %. Investițiile sunt în special promovate de companii private. Sistemul

național de clasificare a unităților turistice valabil din 2003 permite activitatea în 12 categorii de unități de cazare.

11

2 Implementarea documentelor strategice de politici publice în turism

Acoperirea cu documente de politici publice a sectorului în prezent este relativ bună, însă gradul de implementare este mic, sporadic și inconsecvent. Mai mult, cea mai mare parte a acțiunilor specificate în documentele strategice au fost abandonate în scurt timp după aprobare. Acest lucru se explică parțial printr-o evoluție instabilă a instituțiilor de coordonare a turismului în Republica Moldova (de la perioada în care statul avea rolul doar de “observator” al fenomenului turistic (1990-1994) la o perioadă în care statul a abandonat gestionarea sectorului turistic (1995-1999) și mai recent - perioada de consolidare instituțională a Autorității naționale de turism (2000-2012)):

Departamentul de stat pentru turism al R.S.S. Moldova (1990-1992)

Ministerului Tineretului, Sportului şi Turismului (1992-1994)

Una din direcțiile Ministerului Economiei (1995-1999)

Agenția națională de turism (2000-2001)

Departamentul Dezvoltarea Turismului (2001-2005)

Ministerul Culturii şi Turismului / Agenția de administrare a zonelor turistice naționale (2005-2009)

Agenția Turismului (2009-prezent) Instrumentele care au fost elaborate și aplicate pe parcurs au fost variate, dar care au dat puține rezultate pentru a menține avantajele competitive sau a schimba substanțial situația din turismul moldovenesc:

Cadru strategic, mai degrabă declarativ și aplicat fragmentar și inconsecvent

Legea turismului, schimbată esențial o dată la 6 ani

Cadru normativ de reglementare, dar care acoperă doar parțial sectoarele industriei turistice

Instituții subordonate, dar fără stabilitate (Agenția zonelor turistice, Centru de perfecționare în turism)

Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului (2001-2009), fără programe competitive de finanțare a domeniului

Reciclarea profesională, care însă nu acoperă necesitățile industriei

Programe de finanțare a turismului, dar gestionate de alte autorități (MAIA, MDRC, MIEPO)

Stabilirea unor zone turistice de dezvoltare, dar care au rămas doar pe hârtie

Transfer de activități strategice de turism către alte nivele (ministere, APL), dar fără planuri comune de implementare și asigurarea finanțării, etc.

Activitatea turistică în Rep. Moldova în anii 1997 – 2012 a fost coordonată de către stat prin elaborarea şi implementarea cadrului legislativ şi de reglementare şi a unor documente strategice de politici:

Concepția dezvoltării turismului în Republica Moldova până în anul 2005 (HG nr.912 din 8.10.1997, MO 1997, nr.74-75, art.769, abrogat prin HG nr 796, 25.10.12).

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 (HG nr.1065 din 2.09.2003, MO 2003, nr.196-199, art.1118, abrogat prin HG nr 796, 25.10.12)

Strategia ”Turism 2020”(proiect) Documentele strategice de politici publice au avut un impact semnificativ în diverse etape ale turismului

moldovenesc, deoarece:

A prezentat un cadru sistematizat de provocări, care urmează să fie soluționate pentru dezvoltarea industriei turistice

A corelat opțiunile strategice cu alte strategii sectoriale, produse în aceiaşi perioadă

A promovat o abordare clară a complexității industriei turismului

12

A servit drept fundament, fie şi declarativ, pentru alte documente de politici publice în turism şi acțiuni pentru îmbunătățirea managementului sectorului.

A favorizat elaborarea și implementarea unor standarde pentru ospitalitatea moldovenească (Normative pentru structurile de primire turistice, Criterii pentru brevetarea personalului din industria turismului) care au dus la îmbunătățirea raporturilor dintre prestatorii de servicii turistice şi oaspeții Moldovei.

A aplicat pentru prima dată a unor prognoze sectoriale şi îmbunătățirea în raportarea statistică

Au propus noi angajamente a APC pentru dezvoltarea sectorului (PN „Satul Moldovenesc”, PN „Drumul vinului în Moldova”, PA UE-RM)

A promovat ideea unor parteneriate strategice cu alte APC şi APL, precum şi alți actori de pe piața turistică

Au fost implementate unele proiecte şi acțiuni finanțate de donatori externi , etc.

Trebuie de remarcat că deși produse pentru același scop de dezvoltare a industriei turistice documentele

strategice sunt hotărât incoerente. Sarcinile Strategiei 2003-15 diferă de cele ale Concepției 1997-2005 în

proporție de 70 – 80% la doar 5 ani de implementare. Ambele documente strategice de dezvoltare a turismului au

un grad redus de realizare, precum şi un impact nesemnificativ asupra domeniului. Or, în lipsa actualizării acestora

(la fiecare 3 ani) a determinat autoritățile centrale să ignore frecvent documentul (inclusiv la elaborarea: noii

redacții a legii turismului, PN „Satul moldovenesc”, PN „Drumul vinului”). Principalele probleme în implementarea

documentelor strategice de turism sunt următoarele:

Sunt elaborate în lipsa unei viziuni clare, realiste și coerente

Incoerența scopurilor și acțiunilor, doar 20-30% s-au mai regăsit după 5 ani de implementare

Acțiunile sunt grupate diferit având la bază motive diferite ale guvernaților o După necesitățile de a administra ramura (CDT cu 57 acțiuni) o După forme de turism (SDT cu 20 direcții prioritare, 144 acțiuni și 89 scopuri) o După priorități asumate (T2020) o dezvoltarea destinațiilor (propuneri de alternativă)

Concepția dezvoltării turismului în Republica Moldova până în anul 2005 a promovat 57 acțiuni cu un scop clar -

dezvoltarea industriei turistice. Pentru aceasta:

a fost elaborată legea turismului,

s-a instituționalizat autoritatea națională de turism,

s-a stabilit un cadru coerent și echilibrat al problemelor strategice ale turismului moldovenesc și domeniile de intervenție a statului

s-a pus accent pe dezvoltarea destinațiilor turistice și pe necesitatea gestionarii fluxurilor de turism intern și internațional (pe vectori concreți)

s-a creat Fondul pentru dezvoltarea turismului

s-au stabilit piețele țintă pe care trebuie să se promoveze destinația Republica Moldova

După 2001 activitățile au luat însă o altă întorsătură, fără a ține cont de opțiunile strategice.

13

Concepția a avut un grad de realizare sub 18%, iar 47,4% din masuri au fost abandonate din start (vezi Anexa 1). S-a confundat măsurile cu acțiuni concrete, iar multe masuri bune nu se regăsesc in SDT 2003-15. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 a stabilit un număr excesiv

de direcții prioritare de dezvoltare a domeniului (20: transporturile, structurile de cazare, patrimoniul construit,

muzee, cultură și artă, turismul rural, turismul ecologic, turismul de sănătate și frumusețe, turismul de interes

special, turismul vitivinicol, conferințe și expoziții, agenți economici care practică activitatea de turism, controlul

de frontieră și securitate, statistică și investigații, instruire și training, conștientizarea importanței turismului,

promovarea investițiilor, cadrul normativ, informația turistică și rezervările turistice, marketing) dispersate pe 144

acțiuni repartizate pe 89 scopuri. Totodată SDT a avut la bază prezentarea unui număr limitat de indicatori de

performanță comparabili a sectorului turistic precum şi de indicatori de rezultat. Astfel, indici cantitativi au fost

prezentați în special pentru activitatea intermediarilor pe piața turistică şi parțial a sectorului de cazare, precum şi

rețeaua rutieră. Celelalte subdomenii au fost evaluate în baza unor supoziții şi ipoteze. În linii mari se poate

concluziona că (vezi Anexa 2):

Strategia este un document de referință privind complexitatea problemelor abordate

SDT nu a fost niciodată actualizată, lipseşte corectarea priorităților

Obiectivele stabilite sunt dispersate şi declarative, nu permite concentrarea eforturilor pe priorități

Direcțiile prioritare sunt dispersate, lipseşte coerența dintre ele, obiectivele trasate sunt mult prea ample şi adesea neconcretizate și cu responsabili neidentificați

parte din direcțiile prioritare nu sunt reflectate în Planul de acțiuni

Jumătate din acțiuni sunt puse în sarcina altor autorități, uneori neadecvat

Nu sunt prevăzute dezvoltare de capacități pentru coordonarea activităților delegate

Acțiunile nu au avut buget dedicat

Multe acțiuni reprezintă doar etape de implementare

Planul de acțiuni nu conține indicatori măsurabili, ceea ce nu permite evaluarea impactului implementării.

Realizat 18%

Parțial realizat 34%

Ne realizat 48%

Grad de realizare a Concepţiei dezvoltării turismului 1997-2005

14

În consecință SDT a avut un nivel inadmisibil de jos de realizare, inclusiv:

Grad redus de realizare a acțiunilor SDT (sub 5%, din care sub 1% cu efortul nemijlocit al ANT)

Jumătate din acțiuni parțial realizate sunt rodul eforturilor altor APC, fără implicarea activă a ANT

STD nu a fost actualizată niciodată, astfel acțiunile nu au fost concretizate şi corelate la realitățile de pe piață. Totodată, trebuie să remarcăm că, un șir de eforturi nu s-au soldat cu nici un efect:

Prioritatea declarată - dezvoltarea turismului intern, datorită cadrului confuz de acțiuni, caracterului declarativ şi lipsei unui buget asigurat, a fost restricționată în final în legislația de turism

Ignorarea dezvoltării teritoriale a turismului cu prevederi confuze de dezvoltare a destinațiilor turistice după caracterul unor zone economice libere

Caracterul confuz şi ne structurat a acțiunilor externe au dus la promovarea unei imagini inconsistente a Moldovei ca destinație turistică

Implementarea doar prin măsuri administrative restrictive a priorității - dezvoltarea turismului receptor, prin obligativitatea de a deservi 50/100 turişti străini în Moldova – condiție pentru licențierea operatorilor de turism.

Aproape lipsa de monitorizare şi corecție a implementării Planului de acțiuni a SDT, a favorizat o administrare ineficientă a ramurii.

Consecințele implementării documentelor strategice de turism pentru perioada 1997-2012: Atât Concepția cât și Strategia de dezvoltare a turismului au fost abrogate în vederea promovării unui nou document strategic sectorial pentru o nouă perioadă. Ca rezultat al implementării documentelor strategice a fost elaborată și promovată legea sectorială, actualizată radical la fiecare 6 ani:

Legea turismului (nr.798-XIV din 11.02.2000)

Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activității turistice în Republica Moldova (nr. 352 din 24.11.2006, MO nr. 14-17 art nr : 40 din 02.02.2007)

În prezent s-a elaborat un set de modificări substanțiale la legea nr. 352 discutate cu reprezentanții industriei turistice. Pentru aplicarea acestora în perioada 2001-2012 au fost elaborate un șir de hotărâri guvernamentale de impulsionare a sectorului, dar care au fost aplicate fragmentar sau abandonate:

acțiuni realizate 5%

acțiuni parțial realizate

37%

acțiuni nerealizate

58%

Gradul de realizare a SDT 2003-2011

15

HG nr. 615 din 11.07.2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Registrul turismului (MO nr.78-80/641 din 12.07.2001)

HG nr. 1470 din 27.12.2001 cu privire la introducerea contractului turistic, voucherului

turistic şi a fişei de evidență statistică a circulației turiştilor la frontiera Republicii Moldova (MO nr.161/1484 din 31.12.2001)

Ordin cu privire la aprobarea si punerea in aplicare a Nomenclatorului funcțiilor in domeniul turismului, Criteriilor pentru acordarea brevetului de turism si Regulamentului cu privire la brevetarea activității turistice (2001)

HG nr. 74 din 28.01.2002 cu privire la ameliorarea situației din industria turismului (MO nr. 017 art nr : 139 din 31.01.2002)

HG nr. 643 din 27.05.2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice si criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare si de servire a mesei (MO nr 099 din 06.06.2003 art. 680)

HG nr. 979 din 12.08.2008 cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului în mediul rural.

HG nr. 796 din 25.10.2012 cu privire la abrogarea unor acte normative ale Guvernului (MO nr. 228, art nr 858, 31.10.2012)

Totodată, în ultimii 16 ani au fost promovate câteva inițiative sub formă de programe naționale relevante turismului:

Programul național de realizare a proiectului „Rural-Tour” (HG nr.347 din 15.04.1997, MO 1997, nr.31-32, art.365, abrogat prin HG nr 796, 25.10.12)

Programul Național „Satul Moldovenesc 2005-2015” (HG nr.242 din 1.03.2005, MO 2005, ediție specială, abrogat prin HG nr 796, 25.10.12)

Programul Național în domeniul turismului "Drumul Vinului în Moldova"(HG nr. 554, 24.05.2004), și HG nr.433 din 18.05.2005 „Cu privire la fondarea complexului "Oraşul Vinului”

Două din trei programe de susținere a turismului au fost abandonate fără să fe făcute publice rezultatele și impactul acestora, la fel de fapt ca și motivele pentru care sunt abandonate. Spre regret, acțiunile declarative, care de mai mult timp nu au fost productive, se regăsesc şi în documentele actuale de politici publice.

Concluzii O analiză atentă a implementării documentelor strategice de turism, precum și în vederea îmbunătățirii Strategiei ramurale ”Turism2020” constatăm un șir de motive din care cauză nu sunt realizate o serie de angajamente ale statului de a dezvolta turismul:

Caracterul declarativ al unor angajamente (susținere prioritară a unor produse, zone, trasee, branșe turistice, fără a aloca un buget dedicat)

Incoerența priorităților și acțiunilor strategice în lipsa unei viziuni de dezvoltare a ramurii

Abandonarea acțiunilor de dezvoltare a destinațiilor turistice (ex: stațiuni, atracții)

Neglijarea unor componente ale industriei turistice (ex: tabere estivale, mica cazare, excursiile, etc)

Inconsistenta instrumentarului normativ de a aplica legea (ex: clasificare, vauchere, certificare)

Sistem învechit și fragmentar de monitorizare a performanțelor sectorului (ex: statistica turistică)

Lobby pentru favorizarea companiilor mari (TO/AgT, cazare)

16

3 Problemele majore ale industriei turistice moldovenești Analiza principalelor probleme şi disfuncționalități ale domeniului turistic în perioada 2003-2012, precum şi efectele care acestea le produc separat sau agregat, ne sugerează formularea unor provocări pentru dezvoltarea industriei turismului în Republica Moldova pentru perioada de până în anul 2020. Totodată, problemele majore sistematizate și suprapuse pe atribuțiile factorilor decidenți în turism, permit elaborarea unui cadru de intervenție (în 5 domenii) pentru atingerea scopului de reformare și dezvoltare susținută a industriei ospitalității și turismului în Moldova. Domeniile de intervenție sunt selectate după principiul coherenței priorităților declarate în documentele strategice ale industriei turistice, după cum urmează:

1. Capacitate sporită de gestionare a turismului 2. Cadru coerent pentru dezvoltarea turismului 3. Sectoare specifice industriei turistice 4. Turism intern şi receptor 5. Promovarea turistică a Moldovei

Fiecărui domeniu de intervenție îi sunt atribuite mai multe provocări pentru îmbunătățire, caracterizate de un număr de probleme persistente în timp. La fel, în text sunt sugerate sugestii pentru îmbunătățirea noului document strategic sectorial oferit pentru discuții publice ”Turism 2020”.

Domeniu de intervenţie 1: Capacitate sporită de gestionare a turismului Provocare majoră 1.1: Management performant al turismului naţional Probleme:

ANT nu a avut stabilitate instituțională

insuficiența datelor despre fluxurile reale de călători prin țară

lipsa de proiecte de aventură în implementarea strategiilor sectoriale

coerența în documentele de dezvoltare a sectorului este fragmentară şi influențată politic

capacitate insuficientă ANT de administrare a domeniului

delegarea unor competențe altor APC şi APL care nu au nici capacități manageriale speciale şi nici acoperire financiară

Propuneri pentru ”Turism 2020”

Prioritizarea atribuțiilor ANT

Actualizarea documentelor de dezvoltare a turismului o dată la 2-3 ani

Implementarea Conturilor satelit de turism,

Raportarea performanțelor destinațiilor din RM, dispersia teritorială a fluxurilor de vizitatori, gradul de vizitare a atracțiilor, orientarea investițiilor

Perfecționarea CCTM pentru turism pe programe dedicate (promovare externă, dezvoltarea destinațiilor, reforma sectorială)

Programe de susținere a inițiativelor public-private (destinații, calitatea serviciilor, promovarea externă)

Îmbunătățirea managementului relațiilor cu partenerii

Domeniu de intervenţie 2: Cadru coerent pentru dezvoltarea turismului Provocare majoră 2.1: Legislaţia turistică ușor de aplicat Probleme:

se reglementează doar activitatea intermediarilor şi a hotelierilor

transferul de responsabilitate pe instituții nepregătite

17

este insuficientă armonizarea legislației turistice cu alte prevederi legale în domenii conexe Propuneri pentru ”Turism 2020”

Elaborarea unui studiu complex privind necesitățile de armonizare a legislației turistice la cea a UE şi a instrumentelor reale şi eficiente de susținere a antreprenoriatului turistic

Lărgirea instrumentelor legale de reglementare a sectoarelor caracteristice industriei turismului

Crearea și menținerea unui parteneriat cu principalii actori în baza unor planuri de angajamente asumate

Armonizarea continuă a legislației de turism Provocare majoră 2.2: Reguli clare pentru susţinerea turismului Probleme:

acoperire bună cu documente normative de reglementare a sectorului, dar nu sunt pe deplin aplicate

împărțirea inechitabilă a intermediarilor cu favorizarea tur-operatorilor

prevederi care reprimă dezvoltarea turismului intern

efectele contradictorii pentru turism ale “Ghilotinei”, în special pentru agroturism şi turism intern

reglementări suplimentare derivate din legislația internațională sau din considerente strict interne

proceduri deturnate pe direcții neînțelese pentru raportarea intermediarilor (vaucherul turistic, angajamente suplimentare)

restricționare declarativă a accesului neautorizat la atracțiile turistice în mare parte abandonate

redistribuirea forței de muncă contrar regulilor pieței libere. Propuneri pentru ”Turism 2020”

Armonizarea continuă a cadrului regulator pentru turism, în special pentru IMM

Reglementarea echilibrată a pieței intermediarilor în RM

Înlăturarea prevederilor care subminează includerea în câmpul legalității a acțiunilor de agroturism şi turism de scară mică

Elaborarea unui Program de susținere a turismului intern prin valorificarea atracțiilor locale Provocare majoră 2.3: Activitate investiţională susţinută pentru turism Probleme:

confuzie în delimitarea şi gestionarea zonelor turistice

facilități neclare pentru investiții în turism

constrângeri pentru investiții în turismul moldovenesc

insuficiența facilităților fiscale pentru agenții care investesc în restaurarea şi valorificarea monumentelor Propuneri pentru ”Turism 2020”

Studiu privind posibilitățile Rep. Moldova de susținere și dezvoltare a investițiilor pentru turism

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne, inclusiv prin încurajarea activității investiționale

Crearea unor stațiuni turistice în perimetrul zonelor naționale de odihnă: Vadul lui Vodă, Holercani, Vatra, Soroca, Cahul

Provocare majoră 2.4: Economie neformală diminuată în turism Probleme:

Structură diversă a relațiilor neformale: Business-Business (ex: Intermediari-furnizori de servicii primare, Formarea «produsului turistic») Business-Consumator (ex: practicarea bacșișului, gestionarea incertă a vaucherelor turistice), angajamente nedeclarate (ex: Munca sezonieră, Servicii unitare)

18

Factori multipli determinanți ai economiei nedeclarate în turismul Rep. Moldova (ex: cadru legal imperfect, cadru de reglementare ambiguu, accesibilitatea pe piața muncii din turism este expusă unor cheltuieli suplimentare, discrepanțe pe piața unor destinații, ne declararea statistică a unor formulare relevante de către entități prestatoare de ospitalitate (taberele, bazele de odihnă, pensiunile, vinării...))

Propuneri pentru ”Turism 2020”

Studiu privind economia neformală în turismul moldovenesc și impactul acestuia

Aplicarea Conturilor Satelit de Turism

Îmbunătățirea raportării serviciilor caracteristice turismului

Claritate în tipologia serviciilor caracteristice turismului ce sunt incluse în ”produsul turistic” scutit de TVA Provocare majoră 2.5: Moldova promovează activ proiecte în turism Probleme:

oportunități ratate de promovare a turismului moldovenesc prin aplicarea Acordurilor bilaterale

lipsa de progres în armonizarea legislației turistice cu legislația UE în domeniu

participare modestă la acțiunile externe de turism Propuneri pentru ”Turism 2020”

Dezvoltarea dialogului în cadrul grupurilor bilaterale de lucru pentru dezvoltarea turismului

Armonizarea continuă a legislației de turism

Implementarea unui Program de promovare a destinației turistice Moldova

Domeniu de intervenţie 3: Sectoare specifice industriei turistice Provocare majoră 3.1: Industrie turistică dinamică Probleme:

oferta turistică dezechilibrată la nivel teritorial

stațiunile turistice sunt subdezvoltate

fluxuri turistice deservite debalansat în diferite destinații

concentrare excesivă într-o singură destinație – Chișinău

turismul este perceput doar ca domeniu de activitate pentru un segment îngust de intermediari Propuneri pentru ”Turism 2020”

Promovarea de proiecte de infrastructură de turism în conformitate cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Național

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne Provocare majoră 3.2: Turismul intern şi receptor în creştere susţinută Probleme:

număr limitat de agenții de turism care realizează produse turistice naționale

favorizarea intermediarilor mari pe piața turistică

piața intermediarilor este instabilă

încasările din turism sunt dinamice dar disproporționate

nu este monitorizată calitatea serviciilor din activitatea de turism Propuneri pentru ”Turism 2020”

Reglementarea echilibrată a pieței intermediarilor în RM

Implementarea Conturilor satelit de turism Provocare majoră 3.3: Ospitalitatea moldovenească este apreciată de vizitatori Probleme:

ospitalitate moldovenească ne calitativă în unitățile de primire a turiştilor

19

puține unități de cazare, în special la destinațiile vizitate

situație precară a unităților de cazare pentru odihnă

sistemul național de clasificare este aplicat fragmentar

calitate joasă a ofertei de cazare în destinații turistice

jumătate din fondul de cazare a țării este în gestionare publică

mai puțin de 1/3 din fondul de cazare funcționează anul împrejur

costuri ne competitive la produsele turistice naționale, condiționate de prețurile înalte la cazare şi ale intermediarilor

puține unități de cazare de categorie modestă (hoteluri de 1-2 stele) la destinație şi pe trasee, şi care nu corespund standardelor naționale de ospitalitate

renovarea lentă a hotelurilor Propuneri pentru ”Turism 2020”

Clasificarea tuturor unităților de cazare

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne Provocare majoră 3.4: Turism de afaceri recunoscut Probleme:

multe săli pentru conferințe nu corespund aşteptărilor, dispun de posibilități tehnice şi logistice limitate

număr insuficient de spații pentru turismul de afaceri în provincie

insuficiență de materiale publicitare privind localurile destinate organizării conferințelor

insuficiență de organizatori profesionişti pentru desfăşurarea conferințelor în Moldova

lipsa unei Concepție de dezvoltare a activității expoziționale

dotarea tehnică neadecvată a sălilor expoziționale

parteneriate public-private puține pentru promovarea expozițională a ofertei turistice naționale peste hotarele țării

Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne

Implementarea unui Program de promovare a destinației turistice Moldova

Îmbunătățirea mecanismelor de acreditare a calității personalului din turism

Programe de susținere a inițiativelor public-private (destinații, calitatea serviciilor, promovarea externă) Provocare majoră 3.5: Vizitatorii cunosc activ Moldova prin excursii Probleme:

ponderea excursioniştilor în totalul vizitatorilor țării scade continuu

diversitate redusă de excursii în Moldova, piața pentru excursii în Moldova este restrânsă

excursionistul național formează cel mai important contingent, dar care nu este deservit în sistemul turistic

personal puțin şi necalificat pentru managementul vizitatorului în Moldova

calificarea de ghid obținută incert,

excursiile sunt monitorizate fragmentar

controverse în susținerea sectorului excursionist Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne

Îmbunătățirea mecanismelor de acreditare a calității personalului din turism

Implementarea Conturilor satelit de turism

Provocare majoră 3.6: Drumuri auto bune pentru turism Probleme:

rețeaua rutieră a sigură o accesibilitate relativă a țării

20

rețeaua drumurilor auto este bună pentru un număr limitat de trasee turistice

o parte a rețelei rutiere se află într-o stare neadecvată, în special drumurile locale pentru acces spre atracțiile turistice

semnalizare rutieră neadecvată vizibilității turistice a traseelor

parcul de autocare este învechit

calitatea joasă a ospitalității personalului din transport

prețuri ne flexibile şi în creştere la transportul auto Propuneri pentru ”Turism 2020”

Cooperarea cu partenerii pentru modernizarea traseelor turistice rutiere și sporirea vizibilității atracțiilor

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne

Îmbunătățirea mecanismelor de acreditare a calității personalului din turism Provocare majoră 3.7: Transportul feroviar – o alternativă pentru vizite turistice Probleme:

calea ferată din Moldova reprezintă partea din sistemul feroviar vechi al ex-URSS

cursele interne ale CFM nu permit dezvoltarea de trasee turistice specializate

tranzitul internațional de pasageri nu e valorificat pentru turism Propuneri pentru ”Turism 2020”

Cooperarea cu partenerii pentru modernizarea traseelor turistice pe calea ferată

Susținerea inițiativelor pentru diversificarea traseelor turistice pe calea ferată Provocare majoră 3.8: Transport aerian dinamic și accesibil Probleme:

Aeroportul Internațional Chişinău – unica poartă aeriană a țării

prețuri înalte la servicii de transport avia

lipsa alternativelor pentru transportul aerian de agrement (helicoptere, mica aviație) Propuneri pentru ”Turism 2020”

Susținerea inițiativelor pentru diversificarea traseelor aeriene Provocare majoră 3.9: Transport turistic naval variat Probleme:

două coridoare ne utilizate pentru turism naval

puține porturi şi debarcadere pentru agrementul acvatic şi turism naval Propuneri pentru ”Turism 2020”

Susținerea inițiativelor pentru diversificarea traseelor turistice navale

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne Provocare majoră 3.10: Atracţii turistice valorificate non-degradabil Probleme:

puține obiecte de patrimoniu valorificate ca atracții turistice

monumentele neamenajate sunt ignorate

multe atracții culturale se află într-o stare avansată de degradare

grad redus de semnalizare, vizibilitate turistică şi estetică a atracțiilor

monitoring ne realizat pentru atracții turistice

ANT pot monitoriza parțial terenurile cu funcționalitate turistică

lipsa capacităților de primire pentru vizitatori în zonele cu o deosebită atracție culturală

21

antreprenoriat creativ insuficient în zonele de protecție a monumentelor (buticuri suvenire, artizanat)

lipsa birourilor de informare turistică la destinație

stare precară a imobilelor istorice şi muzeale, vizibilitate redusă a traseelor tematice în muzee

personalul muzeelor nu este instruit în domeniul managementului vizitatorului Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne

Cooperarea cu partenerii pentru sporirea vizibilității atracțiilor

Armonizarea continuă a cadrului regulator pentru turism

Îmbunătățirea mecanismelor de acreditare a calității personalului din turism Provocare majoră 3.11: Atracţii turistice accesibile pentru autoghidaj Probleme:

accesibilitate redusă pentru autoghidaj prin indicatoare rutiere

accesibilitate fizică redusă din cauza stării drumurilor locale

căile de acces neadecvate spre majoritatea atracțiilor locale, puține locuri destinate parcărilor securizate

acces redus la servicii de bază în preajma atracțiilor turistice

subutilizarea serviciilor de ghid Propuneri pentru ”Turism 2020”

Cooperarea cu partenerii pentru modernizarea traseelor turistice rutiere și sporirea vizibilității atracțiilor

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne Provocare majoră 3.12: Evenimentele cultural-artistice atractive pentru turişti Probleme:

evenimente suficiente, dar nu sunt vizitate de turişti

evenimentele locale sunt lipsite de vizibilitate turistică

calendar al evenimentelor ne transparent şi neajustat necesităților industriei ospitalității Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne Provocare majoră 3.13: Agrementul organizat restabilit în Moldova Probleme:

agrementul neorganizat subminează industria ospitalității în Moldova şi degradează mediul natural

sistemul național de zone de agrement şi odihnă doar declarat

odihna moldovenilor în scădere prin agenții in țară

odihna străinilor în scădere prin agenții in Moldova

unitățile de cazare modestă acordă cea mai mare parte din ospitalitate în Moldova Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de dezvoltare a destinațiilor turistice interne Provocare majoră 3.14: Informatizare bună a turismului Probleme:

e-turism aplicat încet în Moldova puține proiecte în e-turism

Registrul turismului nu este electronic Propuneri pentru ”Turism 2020”

Programe de susținere a inițiativelor public-private (e-turism)

Modernizarea sistemului de raportare în turism

22

Provocare majoră 3.15: Pregătire suficientă a cadrelor pentru industria turismului Probleme:

formarea în cadrul şcolilor polivalente nu ajută la planificarea carierei în industria turismului

dezechilibre în perfecționarea cadrelor de turism

insuficiența de instruire a personalului de "primă linie" în relațiile cu clienții

instituțiile de învățământ superior pregătesc doar manageri pentru industria turistică

calitate proastă a absolvenților pentru industria turismului

insuficiența cadrelor care cunosc limbile de circulație internațională şi tehnologiile informaționale

lipsa instituțiilor de pregătire a cadrelor în meseriile de bază pentru industria turismului

nu există o Şcoală de Hotelărie în Moldova

insuficiența echipamentului şi materiale didactice adecvate pentru industria turismului

insuficiența bazelor pentru practica de producție în procesul de formare profesională Propuneri pentru ”Turism 2020”

Îmbunătățirea mecanismelor de acreditare a calității personalului din turism

Programe de susținere a inițiativelor public-private (pregătirea cadrelor competitive pentru industria turismului)

Domeniu de intervenţie 4: Turism intern şi receptor Provocare majoră 4.1: Oferta turismului moldovenesc este echilibrată și solicitată Probleme:

dezechilibru teritorial al fluxului de vizitatori străini și al consumului de ospitalitate

oferta de cazare dezechilibrată teritorial și capacitate redusă de a absorbi străini pentru cazare în destinații

doar prin trasee de scurt sejur în majoritatea destinațiilor

capacitatea redusă a operatorilor de turism de a absorbi oaspeții Moldovei Propuneri pentru ”Turism 2020”

Elaborarea unui Program de susținere a turismului intern și de dezvoltare a destinațiilor turistice naționale

Promovarea de proiecte de infrastructură de turism în conformitate cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Național

Provocare majoră 4.2: Ofertă dinamică de turism rural Probleme:

afaceri de turism rural derulate semilegal

capacități de cazare reduse în pensiuni

monitorizare fragmentară a turismului rural

insuficiența de investiții în infrastructura rurală

lipsa facilităților turistice în apropierea atracțiilor rurale

starea nesatisfăcătoare a căilor de acces spre obiectivele turistice amplasate în localitățile rurale

lipsa unei pregătiri adecvate a populației pentru oferirea de ospitalitate calitativă vizitatorilor cunoştințe reduse despre valoarea patrimoniului turistic deținut de comunitatea rurală

Propuneri pentru ”Turism 2020”

Aplicarea prevederilor HG nr. 979 din 12.08.2008 cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului în mediul rural

Elaborarea unui Program de susținere a turismului intern Provocare majoră 4.3: Turism ecologic atractiv în Moldova Probleme:

oportunități mari valorificate insuficient doar prin excursii sporadice

23

fondul ariilor naturale protejate de stat deschis parțial pentru turism

interesul scăzut pentru promovarea activităților eco-turistice

majoritatea ariilor natural protejate nu sunt administrate sau sunt abandonate

administrațiile rezervațiilor nu aplică managementul destinațiilor eco-turistice

nivelul scăzut a infrastructurii rutiere în zonele de interes eco-turistic

practicarea turismului "sălbatic" în fondul ariilor naturale protejate compromite activitatea de ecoturism

lipsa unui program de promovare şi educație eco-turistică Propuneri pentru ”Turism 2020”

Promovarea de proiecte de infrastructură de eco-turism în conformitate cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Național

Elaborarea unui Program de susținere a turismului intern Provocare majoră 4.4: Ofertă competitivă de turism balnear Probleme:

dezechilibrare teritorială a serviciilor sanatoriale

lipsa de progres în administrarea turismului balneoclimateric

sistem sanatorial moştenit din ex-URSS dar solicitat

ne aplicarea sistemului național de clasificare, spațiile de cazare nu corespund exigențelor naționale de calitate

edificiile şi infrastructura aferentă nu sunt modernizate

dotările, utilajul medical şi mobilierul sunt învechite

capacități reduse de deservire a clienților

ofertă redusă pentru agrement adițional

lipsesc posibilitățile pentru o alimentație diversificată conform exigențelor turiştilor

personalul nu posedă limbi de circulație internațională

lipsa materialelor promoționale calitative în limbi străine Propuneri pentru ”Turism 2020”

Elaborarea unui Program de susținere a turismului balnear Provocare majoră 4.5: “Drumul vinului în Moldova” administrat eficient Probleme:

lipsa de capacitate pentru administrarea PN „Drumul vinului”

ne aplicarea normativelor pentru destinațiile vinicole, spațiile de degustații şi pentru traseele din circuitul turiştilor pe întreg parcursul său

probleme în reorientarea potențialului de marketing spre piețele turistice, lipsa unei viziuni şi strategii clare de atragere a fluxurilor turistice naționale şi internaționale

lipsa unui sistem atractiv de deservire a turiştilor (organizați şi individuali) la mai multe vinării repartizate echilibrat în țară

flexibilitate redusă în agenda de lucru şi la formarea pachetelor turistice pentru diferite categorii de vizitatori

subutilizarea potențialului gospodăriilor producătoare de struguri

lipsa de proiecte în extinderea afacerilor vitivinicole în domeniul turismului

amenajarea teritoriului vinăriilor necesită îmbunătățiri esențiale

prestația personalului nu este de înaltă calificare pentru ghidaj specific

calitatea îndoielnică a serviciilor de alimentație

puține activități de marketing turistic, nu există materiale promoționale în limbi străine Propuneri pentru ”Turism 2020”

Îmbunătățirea managementului PN ”Drumul vinului”

24

Provocare majoră 4.6: Turism de pelerinaj dezvoltat Probleme:

număr redus de obiecte religioase atractive pentru turistul străin

obiecte de pelerinaj insuficient amenajate pentru vizite

însoțitorii sau ghizii locali au o pregătire sumară în managementul vizitatorului şi nu cunosc bine atracțiile turistice din zonă

Propuneri pentru ”Turism 2020”

Elaborarea unui Program de susținere a turismului intern Provocare majoră 4.7: Personal calitativ și suficient pentru industria turistică Probleme:

tendințe generale negative în angajarea forței de muncă pentru industria ospitalității

mai puțină forța de muncă angajată de tur operatori şi agenții de turism

creşterea poverilor pe salariat

a scăzut simțitor gradul de antrenare a angajaților în hoteluri

ponderea foarte înaltă a persoanelor care nu au studii speciale în ospitalitate Propuneri pentru ”Turism 2020”

Îmbunătățirea mecanismelor de acreditare a calității personalului din turism

Domeniu de intervenţie 5: Promovarea turistică a Moldovei Provocare majoră 5.1: Moldova devine o destinaţie cunoscută în regiune dar şi pentru propriii cetăţeni Probleme:

puține acțiuni de promovare turistică a țării şi destinațiilor ei

proveniența turiştilor străini este la 1/3 din csi, iar 2/3 din țările UE şi SUA

surse publice insuficiente pentru promovarea turismului

instrumente puține aplicate pentru atragerea turiştilor în Moldova de pe piața regională şi piețele țintă

sub 1% din cifra de afaceri pentru publicitatea comercială turistică

surse private orientate doar pentru publicitate comercială

puține infotur-uri prin țară

participare modestă la expozițiile specializate de turism Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de promovare a destinației turistice Moldova pentru piețe țintă prioritare Provocare majoră 5.2: Promovarea pro-activă a imaginii turistice a ţării Probleme:

lipsa conceptului pentru vizibilitatea turistică a țării

angajamente în politicile publice nerealizate

participare inconsistentă la expozițiile permanente şi sporadice

insuficiența ghidurilor tematice: structuri de cazare, restaurante, activități şi evenimente culturale, muzee, atracții turistice, vânătoare, excursii, itinerare etc.

insuficiența de informație turistică despre Moldova în țările generatoare de turism

lipsa unor birouri de informare pentru turişti

insuficiența programelor de mediatizare a Moldovei Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de promovare a destinației turistice Moldova pentru piețe țintă prioritare Provocare majoră 5.3: Proiecte susţinute de vizibilitate externă

25

Probleme:

lipsa de concept în acțiunile internaționale

Moldova îşi promovează inconsistent propriile proiecte

moldovenii sunt relativ activi în proiecte transfrontaliere, dar mai puțin în cele de turism

oportunități ratate de promovare prin aplicarea acordurilor bilateral

misiunile diplomatice, reprezentanțele comercial-economice ale țării în străinătate sunt slab echipate cu materiale de promovare turistică

Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de promovare a destinației turistice Moldova pentru piețe țintă prioritare Provocare majoră 5.4: Moldova practică un marketing activ de ţară Probleme:

promovarea insuficientă a Republicii Moldova ca destinație turistică şi a logo-ului turistic al țării

producerea şi distribuția materialelor promoționale este slab dezvoltată

insuficiente alocații bugetare pentru activitățile de marketing Propuneri pentru ”Turism 2020”

Implementarea unui Program de promovare a destinației turistice Moldova pentru piețe țintă prioritare

26

4 Recomandări pentru Strategia sectorială ”Turism 2020” Recomandări generale față de document:

Concentrarea strictă pe un număr limitat de priorități asumate

Promovarea reformei sectorului turistic prin alocarea resurselor necesare schimbării

Susținerea prioritară a unor componente de bază a industriei turismului (dezvoltarea destinațiilor, modernizarea cadrului de monitorizare sectorială)

Propunerile ADTM pentru îmbunătățire documentului strategic sectorial ”Turism 2020”:

Viziune Turismul - un sector economic competitiv şi dezvoltat echilibrat care valorifică eficient patrimoniul reprezentativ al țării, promovează ospitalitate moldovenească la standarde înalte, asigură diversitate agrementului cetățenilor

Misiune Misiunea Autorității naționale de turism constă în elaborarea şi implementarea cadrului legislativ – normativ și de politici publice în domeniul turismului; dezvoltarea turismului intern și receptor; promovarea țării ca destinație turistică; protecția drepturilor actorilor din domeniu, asigurarea calității serviciilor turistice la standarde europene.

Scopuri Reforma industriei turistice a Republicii Moldova pentru sporirea competitivității regionale,

creșterea performanțelor economice și promovării destinațiilor din țară.

Obiective

generale

5. Dezvoltarea destinațiilor 6. Reformarea managementului sectorului turistic 7. Dezvoltarea business-ului turistic 8. Calitate ospitalității moldoveneşti

Obiective

specifice

1.4 Sporirea vizibilității atracțiilor turistice 1.5 Organizarea și promovarea sistemului de stațiuni și zone turistice 1.6 Susținerea programelor de dezvoltare a infrastructurii de turism 2.1 Perfecționarea cadrului de politici publice, legislativ și de reglementare 2.2 Îmbunătățirea monitorizării performanțelor sectoarelor din turismul național 2.4 Intensificarea colaborării bilaterale și multilaterale 3.1 Programe de dezvoltare investițională în turism 3.4 Încurajarea exportului și susținerea vizibilității produselor turistice naționale 3.5 Susținerea dezvoltării unor forme prioritare de turism 8.1 Promovarea infrastructurilor de calitate în turismul național (cazare, alimentare,

transport) 8.2 Promovarea calității resurselor umane pentru turism

Indicatorii de

progres

- Creştere cu cca. 3-4,5% din contul re absorbție a fluxurilor de vizitatori de către industria turistică

- Creşterea până la 15% a turiştilor străini cazați în provincie - Dublarea în 4 ani a încasărilor din turism şi cazare - Dublarea surselor publice pentru promovarea turismului - Peste 50% din unitățile de cazare clasificate

27

Anexa 1: Matrița realizării Concepţiei dezvoltării turismului în Republica Moldova până în anul 2005

sarcinile prioritare ale statului măsuri care să asigure realizat/nerealizat

susţinerea deplină a dezvoltării turismului în conformitate cu practica mondială;

parțial

efectuarea reformei economice în industria turistică și stimularea economică a subiectelor activităţii turistice;

Reforma economică în turism

- dezvoltarea spiritului întreprinzător și modernizarea la întreprinderile de stat; nerealizat

- susţinerea firmelor turistice nestatale, la etapa formării acestora;

- includerea turismului în lista tipurilor prioritare de activitate;

- planificarea turismului în mod complex ca ramură prioritară.

Politica bugetar-fiscală în sfera turismului:

- un sistem de înlesniri fiscale pentru subiectele activităţii turistice;

- înlesniri suplimentare privind impozitarea obiectivelor ce necesită un impuls pentru dezvoltarea turismului (staţiunile Cahul, Camenca, Călăraşi, municipiile Chişinău, Bălţi; oraşele Soroca, Edineţ, Briceni etc.).

- crearea unui fond de stat pentru dezvoltarea turismului.

crearea unei infrastructuri dezvoltate a turismului;

- un program de reconstrucţie, modernizare şi construcţie a principalelor obiective ale infrastructurii turismului;

- dezvoltarea selectivă şi controlată a infrastructurii turismului.

- capitalul străin va fi folosit în construcţia obiectivelor de nivel înalt;

- diferite forme ale concursurilor internaţionale la construirea complexurilor turistice şi hotelurilor;

- reducerea cheltuielilor, folosirea materialelor de construcţie locale la construirea obiectivelor turistice;

- atestarea şi certificarea întreprinderilor hoteliere şi a restaurantelor, cu folosirea standardelor mondiale;

- dezvoltarea şi modernizarea transportului auto, feroviar şi aerian.

APL vor acorda o atenţie sporită obiectivelor arhitectonice, istorice şi distractive, creării unei atmosfere atractive în oraşe şi celelalte localităţi. curăţeniei şi igienei, aspectului exterior al clădirilor, edificiilor, formelor arhitectonice mici şi mediului înconjurător.

asimilarea obiectivelor turistice şi crearea produsului turistic, dezvoltarea eficientă a turismului intern şi internaţional;

Resurse turistice

întocmirea catalogului şi paşaportizării obiectivelor turistice demne de vizitat,

- determinarea zonelor şi teritoriilor din rezervaţiile naturale ale Republicii Moldova;

- determinarea nivelului capacităţii de vizitare a obiectivelor turistice.

Turismul intern

- elaborarea noilor programe turistice tematice şi rutelor specializate;

28

- elaborarea programelor de dezvoltare a turismului pentru copii şi tineret;

- restaurarea şi lărgirea reţelei cluburilor şi secţiilor turismului sportiv;

- orientarea activităţii firmelor (agenţiilor) turistice spre atragerea populaţiei la participarea la marşuri pedestre în zilele de odihnă, marşuri pe categorii, acţiuni turistice de masă;

- elaborarea bazelor promovării politicii protecţioniste de stat pentru organizarea activităţii turistice printre adolescenţi şi tineri.

Turismul internaţional

- dezvoltarea turismului internaţional pe baza încheierii de acorduri bilaterale şi multilaterale internaţionale privind colaborarea în domeniul turismului;

realizat în mare măsură

- accelerarea activităţii în limitele Acordului internaţional cu privire la colaborarea în domeniul turismului a ţărilor membre ale C.S.I.;

- colaborarea în domeniul turismului a ţărilor bazinului Mării Negre;

- restabilirea călătoriilor internaţionale feroviare;

- lărgirea colaborării internaţionale pe linia asociaţiilor de prietenie şi dezvoltarea pe această bază a turismului cultural, ştiinţific, ospitalier, de afaceri, pentru congrese;

- crearea produsului turistic specializat pe baza vinotecilor şi fabricilor de vin ale republicii pentru programe turistice internaţionale "Dionysos (Calea Vinului)", "Ruraltur", "Asklepios" (Vinul şi Viaţa);

- stimularea dezvoltării formelor alternative de turism;

- simplificarea formalităţilor turistice (vize, paşapoarte, certificate medicale, control vamal şi valutar);

- aplicarea înlesnirilor faţă de anumite grupuri de tineret, invalizi, pensionari etc.;

- dezvoltarea conştiinţei turistice: ospitalităţii, cordialităţii, bunăvoinţei faţă de turişti;

- asigurarea securităţii turiştilor sau bunurilor turiştilor;

- organizarea asigurării de bază a turiştilor în cazul principalelor riscuri (boală, furt, repatriere etc.).

formarea structurilor organizatorice şi de conducere;

- crearea pe lângă Guvernul Rep. Moldova, în calitate de organ permanent, a unui consiliu interdepartamental pentru turism, învestindu-l cu funcţii de control asupra realizării prezentei Concepţii.

- crearea Asociaţiei agenţiilor turistice din Republica Moldova.

- aderarea Rep. Moldova la organizaţiile internaţionale şi europene;

- aderarea unui şir de firme (agenţii) turistice ale Asociaţiei la organizaţiile internaţionale neguvernamentale;

- asigurarea contactelor regulate cu Organizaţia Mondială de Turism (O.M.T.) şi Asociaţia organizaţiilor turistice "Eurasia".

crearea unei baze juridice moderne a turismului, a studiilor de informaţie, publicitate şi marketing;

- elaborarea şi adoptarea Legii cu privire la turism;

- adoptarea actelor normative corespunzătoare cerinţelor moderne ale industriei turismului şi normelor legislaţiei internaţionale.

29

- aderarea Rep. Moldova la convenţia privind înlesnirile vamale pentru turişti;

- aderarea Rep. Moldova la convenţia hotelieră internaţională.

- elaborarea actelor legislative şi normative menite să asigure securitatea şi protecţia turiştilor şi obiectivelor turistice;

- organizarea colaborării în cadrul O.M.T la elaborarea programelor de măsuri recomandate, care reglementează problemele securităţii şi protecţiei turiștilor.

PROMOVARE

- desfăşurarea unei publicităţi pe scară largă privind obiectivele turistice din Republica Moldova;

- participarea la expoziţii internaţionale, târguri şi burse turistice.

- crearea unui sistem informativ pe baza reglementării de stat în domeniul turismului şi stimularea acestei activităţi într-un şir de ţări europene (Austria, Polonia, Grecia, Ungaria, R.F.G., Cehia, România etc.).

- crearea Centrului de informaţii turistice (Turinform), care popularizează posibilităţile turistice ale Republicii Moldova.

formarea unui potenţial de cadre calificate şi ştiinţific, a unui sistem de pregătire şi reciclare a cadrelor pentru industria turismului.

- crearea unei reţele de instituţii de învățământ de diferite niveluri, capabile să asigure nu numai procesul de învățământ, dar şi studiile necesare în domeniul turismului pe baza unui plan didactic standardizat la nivel internaţional, care ar crea condiţii favorabile pentru recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi schimbul de personal turistic;

- contribuirea la pregătirea profesorilor, procesul permanent de instruire şi organizare a cursurilor de reciclare a întregului personal turistic;

- schimbul internaţional de studenţi şi specialişti în domeniul turismului în scopul reciclării acestora;

- organizarea conferinţelor şi simpozioanelor pe problemele pregătirii cadrelor;

- organizarea studierii largi a limbilor străine, stagiaturii şi practicii peste hotare, pregătirii cadrelor calificate de ghizi-interpreţi, pregătirii profesionale a lucrătorilor turismului.

30

Anexa 2: Matrița realizării Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în perioada 2003-2015

Scopul Acţiunea Perioada de realizare

2003-2005 2006-2011

TRANSPORT

A determina modul prioritar de îmbunătăţire a drumurilor folosite în cadrul circulaţiei turistice

A efectua un studiu pentru identificarea drumurilor folosite pentru deplasarea turiştilor

Ne realizat

Parțial realizat

A insera rezultatele studiului într-un plan de dezvoltare a drumurilor internaţionale, naţionale şi locale

Realizat

A instala indicatoare turistice standard pentru rutele şi obiectivele turistice majore

A identifica rutele şi obiectivele turistice majore

A defini necesităţile ce ţin de indicatoarele turistice, locul de plasament al acestora şi a executa designul indicatoarelor turistice în conformitate cu standardele internaţionale

A procura şi instala indicatoare

A îmbunătăţi aspectul şi infrastructura gărilor şi autogărilor

A elabora programe de renovare a principalelor gări şi autogări, conform cerinţelor internaţionale

A implementa programele de renovare

A îmbunătăţi asigurarea cu informaţie a călătorilor la gări şi autogări

A instala panouri simple sau electronice de orientare,informaţionale, cu orare şi preţuri în principalele gări şi autogări

A încuraja creşterea numărului de călători prin ţară cu utilizarea mijloacelor de transport individuale

A crea o gamă de itinerare motorizate şi a le promova vizitatorilor reali şi celor potenţiali

A îmbunătăţi reţeaua feroviară şi parcul de trenuri exploatate pe rutele internaţionale, ca acestea să corespundă standardelor europene

A efectua un studiu al necesităţilor/costurilor de dezvoltare a reţelei feroviare şi a parcului de trenuri

A implementa programe de îmbunătăţire pe termen lung

A aduce transportul aerian folosit pe rutele internaţionale în conformitate cu standardele internaţionale

A implementa un program de modernizare a parcului de aeronave ale companiilor aeriene naţionale

A îmbunătăţi accesul aerian spre/dinspre destinaţii noi

A mări frecvenţa zborurilor şi/sau numărul rutelor spre Europa de Vest

A dezvolta transportul naval (fluvial)

A efectua un studiu al necesităţilor/costurilor de dezvoltare a transportului naval

A identifica reţeaua fluvială de porturi-cheie, debarcadere

CAZARE

A extinde clasificarea asupra tuturor tipurilor de structuri de primire cu funcţiuni de cazare

A implementa sistemul de clasificare a structurilor de primire cu funcţiuni de cazare

A identifica necesităţile viitoare de cazare

A efectua un studiu privind necesităţile de cazare, pe regiuni, tipuri şi categorii

A aduce la cunoştinţă rezultatele acestui studiu potenţialilor investitori

A încuraja dezvoltarea sectorului de primire cu funcţiuni de cazare

A elabora şi implementa un sistem de credite preferenţiale pentru spaţiile rurale

A asigura posibilităţi de cazare suficiente pentru vizitatorii cu handicap

A ajusta cadrul normativ în domeniul construcţiilor noi cu prevederi vizînd asigurarea accesului şi facilităţilor pentru persoanele cu handicap

31

A asigura funcţionarea Centrului Naţional de instruire Continuă în Turism în cadrul căruia se va înfiinţa o şcoală hotelieră (Catedra de Servicii Hoteliere)

A atrage asistenţă tehnică externă pentru dezvoltarea Centrului şi asigurarea activităţii lui, conform standardelor internaţionale; a extinde colaborarea cu instituţiile similare de resort din alte ţări

A elabora şi edita un ghid al structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică din Republica Moldova

A crea o bază de date a tuturor tipurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică

A elabora ghiduri în mai multe limbi, în formă electronică şi tipărită, şi a desfăşura o campanie largă de distribuţie

A asigura angajarea în structurile turistice cu funcţiuni de cazare doar a personalului calificat

A asigura brevetarea obligatorie a angajaţilor acestor structuri, conform legislaţiei în vigoare

A aviza în mod obligatoriu documentaţia privind construcţiile noi din domeniul hotelier

A aviza documentaţia privind toate construcţiile noi ale structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică

PATRIMONIUL CONSTRUIT

A identifica obiectivele principale ale patrimoniului cultural-istoric pentru a fi valorificate în turism

A cataloga obiectivele patrimoniului cultural-istoric şi a identifica obiectivele prioritare propuse spre a fi dezvoltate pentru turism

A determina îmbunătăţirile necesare la aceste obiective prioritare şi a elabora un plan de restaurare, cu includerea facilităţilor pentru turişti; a efectua interpretarea obiectivelor, cu includerea istoriei lor în contextul istoriei Europei

A desfăşura o campanie de atragere a finanţării interne şi externe nerambursabile pentru îmbunătăţi rile necesare

A asigura facilităţi la toate lucrările de restaurare a clădirilor din patrimoniu cultural-istoric

A facilita accesul vizitatorilor la obiectivele turistice

A implica toate instituţiile interesate în planificarea lucrărilor de renovare şi dezvoltare a obiectivelor patrimoniului construit

A asigura ghidajul calificat la obiectivele turistice din cadrul patrimoniului construit

A prevedea în programa de studiu a Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism cursuri de instruire pentru ghizi

A asigura un management avansat al obiectivelor patrimoniului cultural şi istoric

A prevedea în programa de studiu a Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism organizarea unor seminare de instruire în vederea valorificării şi managementului obiectivelor turistice, precum şi tehnicile de promovare a acestora

MUZEE

A asigura dezvoltarea şi finanţarea adecvată a muzeelor

A elabora o strategie de dezvoltare a muzeelor, care va include:

identificarea muzeelor cu un potenţial turistic major, spre a fi dezvoltate ținând cont de atractivitatea şi gradul de solicitare a lor

completarea legislaţiei în vigoare cu prevederi ce ar permite muzeelor să atragă şi să gestioneze sponsorizări directe, să desfăşoare activităţi comerciale adecvate

A dezvolta principiile comerciale de management al muzeelor

A organiza cursuri de management cu invitarea unor experţi din străinătate în domeniul activităţilor comerciale ale muzeelor

A perfecţiona activităţile de promovare, publicitate a muzeelor şi de interpretare a colecţiilor acestora pentru vizitatori

A include în programa de studiu a Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism organizarea unor seminare de instruire în domeniul operării şi managementului obiectivelor turistice, precum şi al tehnicilor de promovare a acestora

32

CULTURA ŞI ARTA

A conserva patrimoniul cultural-istoric considerat prioritar pentru dezvoltarea turismului

A elabora şi înainta Guvernului spre examinare Strategia de conservare a patrimoniului cultural, punând accentul pe potenţialul turistic al obiectivelor ce ţin de acest patrimoniu, inclusiv cel comercial

A contribui la conştientizarea populaţiei şi valorificarea adecvată a obiectivelor patrimoniului cultural-istoric

A pregăti panouri interpretative şi/sau materiale informaţionale ce se referă la obiectivele majore ale patrimoniului cultural-istoric

A aviza proiectele panourilor interpretative

A îmbunătăţi accesul spre aceste obiective

A asigura cazarea vizitatori lor în vecinătatea obiectivelor culturale

A efectua un studiu privind necesităţile de cazare în apropierea obiectivelor culturale

A aduce la cunoştinţă potenţialilor investitori rezultatele acestui studiu

A crea condiţii pentru activitatea atelierelor de artizanat deschise pentru vizitatori

A elabora un plan pentru crearea atelierelor meşteşugăreşti în regiunile turistice majore şi sponsorizarea acestora

A îmbunătăţi condiţiile de vânzare a produselor de artizanat

A amenaja buticuri în edificiile culturale şi în apropierea obiectivelor turistice

A conserva şi a promova tradiţiile populare şi artizanatul

A introduce cursuri specializate de meşteşugărit în colegiile profesionale

A elabora un sistem de facilităţi pentru deschiderea şi funcţionarea atelierelor meşteşugăreşti accesibile pentru vizitatori

TURISMUL RURAL

A elabora cadrul normativ cu privire la turismul rural

A elabora şi înainta Guvernului spre examinare proiectul Legii turismului rural

A aplica sistemul internaţional de clasificare pentru structurile rurale de primire cu funcţii de cazare

A implementa sistemul de clasificare pentru toate tipurile de structuri de cazare rurale

A elabora proiecte (pilot) de dezvoltare a turismului rural

A identifica sate şi zone rurale pentru implementarea proiectelor pilot

A identifica necesităţile şi sursele de finanţare a proiectelor rurale

A implementa proiectele nominalizate

A spori implicarea autorităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului rural

A încuraja autorităţile locale să creeze servicii de specialitate sau să desemneze funcţionari responsabili pentru turism, care să colaboreze cu DDT în vederea dezvoltării produsului turistic

A promova turismul rural A crea o bază de date a produsului turistic rural

A edita şi a distribui materiale promoţionale cu privire la structurile rurale de primire cu funcţii de cazare, activităţi, tradiţii, evenimente etc.

A crea condiţii de instruire continuă a personalului încadrat în turismul rural

A include în programa de învățământ a Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism un curs referitor la turismul rural

TURISMUL ECOLOGIC

A implementa un program naţional de dezvoltare şi promovare a ecoturismului

A elabora programul în cauză în concordanţă cu planul de activitate vizând dezvoltarea turismului rural

A elabora cadrul normativ ce ar facilita dezvoltarea ecoturismului

A ajusta legislaţia în vigoare şi a elabora proiecte de noi acte normative ce ar facilita şi reglementa dezvoltarea ecoturismului, conform standardelor internaţionale

A dezvolta turismul ecologic prin A elabora cadrul normativ pentru funcţionarea parcurilor

33

crearea parcurilor naţionale naţionale

A informa autorităţile locale şi populaţia despre cerinţele şi beneficiile dezvoltării ecoturismului

A organiza o serie de seminare ce ţin de dezvoltarea turismului rural şi ecologic pentru autorităţile locale şi populaţie

A distribui pe o scară mai largă materialele de lucru ale seminarelor

A crea condiţii de instruire continuă a personalului încadrat în ecoturism

A include în programa de învățământ a Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism un curs referitor la ecoturism

A extinde Fondul ariilor protejate de stat la nivel local, raional şi naţional

A extinde ariile protejate în preajma bazinelor acvatice

A extinde ariile forestiere în zonele suburbane

TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI FRUMUSEŢE

A dezvolta şi promova Republica Moldova pe piaţa internaţională ca destinaţie pentru turismul de sănătate şi frumuseţe, conform standardelor internaţionale

A elabora şi înainta Guvernului spre examinare strategia turismului de sănătate şi frumuseţe, care va include propuneri pentru renovarea staţiunilor balneoclimaterice majore, precum şi facilitaţi pentru investitorii din acest sector

A desfăşura o campanie de marketing pentru turismul de sănătate şi frumuseţe

A introduce un sistem de clasificare pentru structurile de primire cu funcţii de ca zare,alimentare, agrement etc, din staţiunile balneoclimaterice

A elabora un sistem de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistică din staţiunile balneoclimaterice

A implementa sistemul nominalizat

A organiza instruirea personalului din staţiunile balneoclimaterice în probleme ce ţin de utilizarea şi marketingul staţiunilor balneoclimaterice

A organiza în cadrul Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism cursuri de specialitate pentru personalul din staţiunile balneoclimaterice

TURISMUL DE INTERES SPECIAL

A optimiza posibilităţile de dezvoltare a turismului bazat pe activităţi de interes special

A identifica principalele activităţi de interes special ce pot fi practicate în Republica Moldova şi care prezintă interes internaţional

A încuraja agenţii economici care practică activitatea de turism în crearea pachetelor turistice de interes special

A elabora acţiuni de promovare a turismului de interes special

A organiza acţiuni de interes special în scopul atragerii vizitatorilor străini

A asigura un parteneriat între agenţii economici care practică activitatea de turism şi organizatorii activităţilor de interes special pentru a crea şi promova diferite acţiuni

A elabora şi implementa cadrul normativ în domeniul turismului de interes special, inclusiv "turismul social"

A elabora cadrul normativ privind turismul de interes special, inclusiv "turismul social"

A crea condiţii pentru dezvoltarea şi extinderea fondului cinegetic în Republica Moldova

A elabora şi a implementa un cadru legislativ eficient, care să stimuleze extinderea şi dezvoltarea fondului cinegetic

A elabora un program naţional privind dezvoltarea şi administrarea fondului cinegetic, de asemenea, a elabora programe regionale de dezvoltare a turismului de vânătoare şi a pescuitului sportiv, integrate în programul naţional

A crea gospodării cinegetice care vor organiza itinerare specializate de vânătoare şi pescuit sportiv

TURISMUL VITIVINICOL

A elabora şi promova Programul naţional "Drumul vinului în

A identifica obiectivele vitivinicole pentru a le include în circuitul turistic

34

Republica Moldova", atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională

A asigura necesităţile de dezvoltare a acestor obiective pentru primirea vizitatorilor

A instrui în Centrul Naţional de Instruire Continuă în Turism personalul întreprinderilor vitivinicole în problemele ce ţin de primirea vizitatorilor

A desfăşura o campanie vastă de marketing internaţional al Programului "Drumul vinului în Republica Moldova"

CONFERINŢE ŞI EXPOZIŢII

A reamenaja Palatul Republicii spre a corespunde standardelor internaţionale pentru desfăşurarea conferinţelor

A renova sălile de întruniri şi bucătăriile, a instala echipament portabil şi mobilă modernă

A reamenaja edificiile publice destinate desfăşurării conferinţelor conform standardelor internaţionale

A identifica edificiile prioritare pentru reamenajare

A elabora şi implementa programe de reamenajare şi punerea acestora în circuitul turistic în baza proiectelor pilot

A promova Republica Moldova ca destinaţie pentru organizarea conferinţelor internaţionale

A desfăşura o campanie de marketing comună pentru edificiile destinate organizării conferinţelor şi prestării de servicii; a edita un ghid al acestora

A organiza instruirea organizatorilor profesionişti de conferinţe

A participa la cursurile de instruire în cadrul IAPCO (Asociaţiei Internaţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe)

Adoptarea concepţiei de dezvoltare a activităţii expoziţionale

Elaborarea concepţiei

Adoptarea şi implementarea concepţiei

Promovarea potenţialului expoziţional al Republicii Moldova

Difuzarea materialelor promoţionale

Stimularea promovării produselor autohtone pe piaţa internaţională

Crearea unui fond de susţinere a agenţilor economici pentru promovarea produselor autohtone

Promovarea ofertei turistice naţionale prin intermediul expoziţiilor

Organizarea expoziţiei anuale: Sport, Odihnă, Turism

Organizarea târgului anual al foilor turistice

Participarea agenţilor economici naţionali din industria turismului la expoziţiile internaţionale specializate

Modernizarea localurilor pentru expoziţii

Reconstrucţia şi dotarea localurilor cu echipament tehnic mobil

AGENŢI ECONOMICI CARE PRACTICĂ ACTIVITATEA DE TURISM

A reglementa activitatea agenţilor economici care practică activitatea de turism pentru asigurarea calităţii serviciilor turistice prestate

A elabora mecanisme eficiente de control al calităţii serviciilor turistice prestate

A diferenţia agenţii economici conform tipurilor de turism practicate: receptor, emitent şi intern

A elabora criterii de acordare a licenţelor şi facilităţi diferenţiate pentru agenţii economici care practică turismul receptor, emitent şi intern

A promova turismul intern prin diversificarea gamei de tururi şi excursii prin Republica Moldova

A elabora şi desfăşura o campanie promoţională "Vizitaţi mai întâi Republica Moldova"

A asigura instruirea continuă în industria turismului

A elabora un program de instruire continuă pentru agenţii economici care practică turismul

A implementa susnumitul program în Centrul Naţional de Instruire Continuă în Turism

CONTROLUL DE FRONTIERĂ ŞI SECURITATE

35

A facilita accesul vizitatorilor străini în Republica Moldova

A elimina obstacolele pentru vizitatorii din ţările cu regim de viză prin reducerea costului acesteia şi simplificarea procedurii de aplicare a ei

A majora numărul punctelor de trecere a frontierei unde sunt emise vize de intrare şi a stabili un orar de lucru de 24/24

A facilita regimul de vize pentru ţările membre ale UE, ţările care au încheiat parteneriate de aderare cu UE, SUA, Canada, Japonia, Elveţia, Israel

A accelera procedura de trecere a frontierei şi a obţine date statistice mai detaliate privind circulaţia la frontieră

A introduce la toate punctele de trecere a frontierei sistemul informaţional automatizat de evidenţă şi control al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor (încărcăturilor), care trec frontiera de stat şi/sau vamală "Frontiera" (S.I.A. "Frontiera")

A ridica la nivelul cuvenit comunicarea dintre personalul de frontieră şi vizitatori

A organiza în cadrul Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism cursuri de instruire pentru personalul de frontieră în problemele ce ţin de comunicare

STATISTICĂ ŞI INVESTIGAŢIE

A obţine informaţia cu privire la turismul internaţional

A introduce în sistemul S.I.A. "Frontiera" evidenţa circulaţiei turistice şi generalizarea informaţiei

A efectua sondaj la frontiera de est în scopul obţinerii datelor referitoare la turismul internaţional

A efectua cercetări pilot vizând cheltuielile turiştilor străini şi satisfacţia de la vizita în Republica Moldova

A perfecţiona sistemul de colectare a datelor statistice privind structurile de primire cu funcţiuni de cazare turistică

A colecta trimestrial şi a repartiza pe luni datele statistice cu privire la frecventarea de către rezidenţi şi nerezidenţi a structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică colective

A colecta trimestrial şi a difuza datele statistice privind capacitatea structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică colective, existentă la sfârșitul anului

A colecta date statistice referitoare la cererea turistică (rezidenţii ţării care călătoresc în scopuri de vacanţă sau afaceri în interiorul sau în afara ţării)

A elabora şi a lansa o anchetă pilot în gospodării pentru stabilirea cererii turistice

A colecta şi a difuza permanent datele statistice referitoare la cererea turistică

A ţine evidenţa forţei de muncă salariate angajate în industria turismului

A colecta şi a furniza utilizatorului datele privind numărul salariaţilor angajaţi în industria turistică

A implementa Sistemul Conturilor Satelit în Turism (TSA) şi a estima contribuţia industriei turistice la PIB

A extinde investigaţiile statistice în domeniul turismului,pentru a corespunde cerinţelor TSA

A introduce TSA şi a estima impactul industriei turismului asupra PIB

INSTRUIRE ŞI TRAINING

A organiza pregătirea profesională de bază şi instruirea continuă pentru toate sectoarele din industria turismului

A efectua o analiză a necesitaţilor de instruire din întreaga industrie a turismului

A perfecţiona conţinutul programelor de învățământ, precum şi instruirea profesorilor din instituţiile de învățământ existente

A înfiinţa Centrul Naţional de Instruire Continuă în Turism

A înfiinţa o şcoală hotelieră specializată în cadrul Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism

A ajusta programele de învățământ turistic la standardele internaţionale

A stabili relaţii de cooperare între instituţiile de învățământ din Republica Moldova şi instituţiile de profil din străinătate

A facilita participarea profesorilor la cursuri de instruire organizate în străinătate

36

A perfecţiona programele de învăţământ turistic, conform standardelor internaţionale

A instrui personalul de "primă linie" în probleme ce ţin de comportamentul cu vizitatorii

A organiza cursuri de scurtă durată pentru personalul de "primă linie" (personalul punctelor vamale, al serviciului de imigrare, cel din transport, cazare şi al obiectivelor de atracţie turistică)

CONŞTIENTIZAREA TURISMULUI

A susţine în rândurile populaţiei din Republica Moldova conştientizarea importanţei turismului

A elabora un program naţional de conştientizare a importanţei turismului, prin intermediul mass-media, care va include atracţiile şi produsele turistice şi avantajele atragerii vizitatorilor din străinătate

A educa tineretul din Republica Moldova în spiritul cunoaşterii valorilor turistice ale ţării

A introduce discipline/cursuri de turism, în programele naţionale de învăţământ

PROMOVAREA INVESTIŢIILOR

A încuraja investiţiile în întreprinderile şi construcţiile din domeniul turismului

A opera modificări în Legea cu privire la investiţiile străine, luând în considerare recomandările stipulate în raportul "Sinteza cercetării condiţiilor din Republica Moldova pentru investiţiile străine"

A majora volumul de investiţii atrase în proiectele din sectorul turistic

A investiga şi a promova oportunităţile pentru investiţiile în turism

A acorda asistenţă agenţilor economici la elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale

CADRUL NORMATIV

A armoniza cadrul normativ în domeniul turismului cu cel al Uniunii Europene

A efectua un studiu al discrepanţelor cadrului normativ în domeniul turismului în raport cu legislaţia Uniunii Europene şi a identifica modificările ce urmează a fi operate

A introduce modificările necesare în legislaţie

A corela cadrul normativ în domeniul turismului cu alte prevederi normative

A armoniza cadrul normativ existent în domeniul turismului cu alte prevederi normative

INFORMAŢIA TURISTICĂ ŞI REZERVĂRILE TURISTICE

A asigura o gamă vastă de materiale promoţionale şi informaţionale despre produsul turistic existent

A edita anual ghiduri informaţionale despre hoteluri, restaurante, evenimente şi activităţi, atracţii, itinerare etc. şi ale distribui pe plan internaţional

A spori calitatea şi cantitatea materialelor promoţionale turistice

A organiza seminare sau cursuri de instruire în cadrul Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism privind tehnicile de producere a materialelor promoţionale

A asigura accesul la informaţia privind circulaţia mijloacelor de transport

A expune pe panouri informaţiile referitoare la orarele de circulaţie din gări, autogări şi aerogări; a distribui aceste orare

A crea o reţea de informaţie turistică în cadrul misiunilor diplomatice şi al reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova

A transmite misiunilor diplomatice şi reprezentanţelor comercial-economice materiale informaţionale turistice

A elabora recomandări pentru personalul diplomatic privind informaţia turistică

A oferi informaţie turistică vizitatorilor

A instala standuri ce vor oferi informaţie turistică pe bază de autoservire la punctele de trecere a frontierei

A crea birouri de informare turistică în centrul Chişinăului şi în Aeroportul Internaţional Chişinău

A perfecţiona distribuirea pe cale electronică a informaţiei turistice şi a dezvolta sisteme electronice de rezervare

A crea baze de date computerizate ale produsului şi informaţiei turistice

A extinde, a îmbunătăţi şi promova pagina web: www.tirism.md

37

MARKETING

A perfecţiona managementul activităţilor de marketing

A asigura finanţarea corespunzătoare a activităţii de marketing a DDT

A asigura instruirea profesională a personalului de marketing al DDT

A promova produsul turistic naţional

A efectua un studiu al preferinţelor populaţiei rezidente şi ale vizitatorilor străini

A elabora programe diferenţiate de promovare pentru pieţele ţintă

A ridica nivelul de conştientizare a problemei privind imaginea turistică a Republicii Moldova

A varia căile de promovare a logo-ului şi sloganului turistic ale Republicii Moldova

38

Anexa 3: Analiza comparativă a coerenței documentelor strategice sectoriale și propunerile

pentru îmbunătățire Item ”SDT 2003-2015” ”Turism 2020” Propuneri ADTM

Statut Abrogata prin HG Nr. 796 cu privire la abrogarea unor acte normative ale Guvernului din 25.10.2012 (Publicat: 31.10.2012 în Monitorul Oficial Nr. 228, art Nr : 858)

proiect Formularea Recomandări către ANT

Viziune Lipsă Până în anul 2020 turismul urmează să devină un sector economic dinamic, orientat spre satisfacerea cererii din domeniu şi promovarea ospitalităţii moldoveneşti

Turismul - un sector economic competitiv şi dezvoltat echilibrat care valorifică eficient patrimoniul reprezentativ al ţării, promovează ospitalitate moldovenească la standarde înalte, asigură diversitate agrementului cetăţenilor.

Misiune Lipsă Misiunea Strategiei constă în realizarea Viziunii prin perfecţionarea cadrului de politici, valorificarea eficienta şi promovarea patrimoniului turistic al tarii, dezvoltarea turismului intern si receptor, diversificarea si ridicarea calităţii serviciilor turistice

Misiunea Autorităţii Naţionale de Turism constă în elaborarea şi implementarea cadrului legislativ – normativ și de politici publice în domeniul turismului; dezvoltarea turismului intern și receptor; promovarea ţării ca destinaţie turistică; protecţia drepturilor actorilor din domeniu, asigurarea calității serviciilor turistice la standarde europene.

Scopuri Scop Concepţiei de dezvoltare a turismului (1997-2005): crearea unei industrii turistice eficiente în structura economiei naţionale a Republicii Moldova. Scop Strategie dezvoltarea durabilă a turismului (2003-2015): crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern si International in Republica Moldova într-un mod integrat, echilibrat si durabil, astfel încât să aducă beneficii culturale si socio-economice considerabile ţării si comunităților ei.

Scopul de bază este stabilirea priorităţilor, asupra cărora statul să-şi concentreze eforturile în următorii ani pentru realizarea viziunii şi misiunii Strategiei.

Reforma industriei turistice a Republicii Moldova pentru sporirea competitivității regionale, creșterea performanțelor economice și promovării destinațiilor din țară.

Obiective generale

20 direcții prioritare de dezvoltare a domeniului

OG 1: Perfecţionarea cadrului de politici OG 2: Valorificarea eficienta şi promovarea patrimoniului turistic al tarii OG 3: Dezvoltarea turismului intern şi receptor OG 4: Îmbunătăţirea ospitalităţii Republicii Moldova prin diversificarea şi ridicarea calităţii serviciilor turistice

1. Dezvoltarea destinaţiilor 2. Reformarea managementului

sectorului turistic 3. Dezvoltarea business-ului turistic 4. Calitate ospitalităţii moldoveneşti

39

Obiective specifice

Dezvoltarea domeniilor prioritare: 1. Transporturile, 2. Structurile de cazare, 3. Patrimoniul construit, 4. Muzee, 5. Cultură și artă, 6. Turismul rural, 7. Turismul ecologic, 8. Turismul de sănătate și frumusețe, 9. Turismul de interes special, 10. Turismul vitivinicol, 11. Conferințe și expoziții, 12. Agenți economici care practică activitatea de turism, 13. Controlul de frontieră și securitate, 14. Statistică și investigații, 15. Instruire și training, 16. Conștientizarea importanței turismului, 17. Promovarea investițiilor, 18. Cadrul normativ, 19. Informația turistică și rezervările turistice, 20 Marketing. Planul de acţiuni, conţine 144 acţiuni repartizate pe 89 scopuri

1.1. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglementare 1.2. Elaborarea şi actualizarea

documentelor de politici 1.3. Îmbunătăţirea

mecanismului de colectare a datelor statistice din domeniul turismului 1.4. Informatizarea domeniului

turismului 2.1 Inventarierea, evaluarea şi evidenţa patrimoniului turistic 2.2 Intensificarea colaborării în domeniul turismului cu diferite state şi cu organisme internaţionale 2.3 Promovarea patrimoniului turistic al Republicii Moldova în ţară şi peste hotare 2.4 Valorificarea patrimoniului istoric şi natural, tradiţiilor populare şi evenimentele majore culturale, sportive, de afaceri, de agrement, etc. 3.1 Valorificarea oportunităţilor de atragere a investiţiilor 3.2 Amenajarea destinaţiilor, dezvoltarea infrastructurii şi vizibilităţii turistice 3.3 Susţinerea dezvoltării turismului rural 4.1 Perfecţionarea şi implementarea sistemelor de calitate a serviciilor turistice. 4.2 Instruirea şi perfecţionarea cadrelor din domeniul turismului

1.7 Sporirea vizibilității atracțiilor turistice

1.8 Organizarea și promovarea sistemului de stațiuni și zone turistice

1.9 Susținerea programelor de dezvoltare a infrastructurii de turism

2.1 Perfecționarea cadrului de politici publice, legislativ și de reglementare

2.2 Îmbunătățirea monitorizării performanțelor sectoarelor din turismul național

2.5 Intensificarea colaborării bilaterale și multilaterale

3.1 Programe de dezvoltare investițională în turism

3.6 Încurajarea exportului și susținerea vizibilităţii produselor turistice naționale

3.7 Susţinerea dezvoltării unor forme prioritare de turism

8.3 Promovarea infrastructurilor de calitate în turismul național (cazare, alimentare, transport)

8.4 Promovarea calității resurselor umane pentru turism

Indicatorii de progres şi performanţă

- o creştere medie anuală a numărului de vizite din străinătate de 3,9% până în anul 2010 şi de 4% anual pentru perioadele ulterioare

- durata medie de şedere a vizitatorilor va rămâne la nivelul de 4,5 zile

- Cheltuielile vizitatorilor străini - 59,8% (2003-10) și 102,0 (2000-2015)

- Prognoza cheltuielilor cumulative ale vizitatorilor – 443 mln USD (2003-2015)

- creșterea anuală a numărului turiştilor cu 6-8 %;

- creşterea cu 3 % anual a numărului turiştilor în cadrul turismului receptor;

- creşterea cu 4 % anual a numărului turiştilor în cadrul turismului intern;

- creşterea cu 5 % anual a încasărilor din activitatea turistică.

- Creştere cu cca. 3-4,5% din contul re absorbţie a fluxurilor de vizitatori de către industria turistică

- Creşterea până la 15% a turiştilor străini cazaţi în provincie

- Dublarea în 4 ani a încasărilor din turism şi cazare

- Dublarea surselor publice pentru promovarea turismului

- Peste 50% din unităţile de cazare clasificate