asociația producătorilor ”cașcavalul de săveni” : indicație … · 2017-04-27 · art. 2:...

Asociația producătorilor ”Cașcavalul de Săveni”

Produsul”Cașcaval de Săveni” - : Indicație Geografică Protejată

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

DIRECȚIA POLITICI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI

COMERȚ

DOCUMENTAȚIE

Indicație Geografică Protejată

CAȘCAVAL DE SĂVENI

1

Către, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR ”CAȘCAVALUL DE SĂVENI”, cu sediul în localitatea Coţuşca, judeţul Botoşani, Tel./Fax: 0231561780, prin prezenta solicită dobândirea protecţiei naţionale şi comunitare – INDICAȚIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ, pentru denumirea produsului alimentar CAŞCAVAL DE SĂVENI.

Conform Ordinului nr. 1762 din 16 iulie 2015, art. 2, alianiatul 3, alăturat anexăm următoarele documente: Nrt. Crt.

Documente depuse Nr. Pag.

1. CERERE în vederea înregistrării pentru dobândirea protecţiei Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) – Caşcaval de Săveni

3-4

2 Statutul şi actul constitutiv al Asociației producătorilor ”Cașcavalul de Săveni”

5-30

3 Declaraţie pe propria răspundere pentru care grupul reprezintă producătorii sau procesatorii din arealul geografic delimitat în caietul de sarcini;

31

4 Caietul de sarcini; Anexa nr. 1 - Delimitarea ariei geografice pentru Caşcaval de Săveni; Anexa nr. 2 - Poziţia geografică a judeţului Botoşani; Anexa nr.3 Dovezi care atestă producerea Cașcavalului de Săveni Anexa nr. 4 Poza a fabricii de Cașcaval Săveni, construită în anul 1959 Anexa nr. 5 Poză prezentare a produsului Cașcaval Săveni la Expo Milano 2015, la standul Comisiei Europene

32-56

5 Documentul unic; 57-62 6 Date, înscrisuri, referințe bibliografice sau alte dovezi care să

evidențieze legătura cu arealul geografic, legătura dintre zona geografică și calitatea sau caracteristicile produsului ori o calitate specifică, reputația sau alte caracteristici ale produsului și din care să rezulte legătura istorică de realizare a produsului cu aria geografică; Anexa nr. 4 Dovezi scrise ce atestă procesarea Cașcavalului de Săveni în arealul geografic delimitat Anexa nr.5 – Dovezi care atesta specificitatea produsului Cașcaval de Săveni

63-99

100-131

2

7 Date socio-economice: - cantitatea estimată pe 5 ani; - numărul clienţilor potenţiali

132-136

8. Contractul cu un organism de inspectie; 137-141 9. Declaraţie pe propria răspundere. 142

Semnătură şi ştampilă Data

CERERE

În vederea înregistrării pentru dobândirea protecţiei Indicaţiei Geografice Protejate (I.G.P.)- ,,Caşcaval de Săveni"

I. Grupul solicitant: Asociaţia producătorilor "Caşcavalul de Săveni" (APCS), cu sediul în

localitatea Coţuşca, judeţul Botoşani, telefon/fax: 0748058003/0231561780, e-mail:

[email protected], reprezentată de dl. Daniel Rudişteanu, domiciliat în localitatea

Coţuşca, judeţul Botoşani, posesor al buletinului/cărţii de identitate seria XT, nr. 352332,

eliberat/eliberată de SPCLEP Săveni, în calitate de Preşedinte, în conformitate cu prevederile

art. 8 şi art. 49 alin. (2) sau ( 5) din Regulamentul (UE) nr. 1.15112012 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii

produselor agricole şi alimentare, solicit înregistrarea produsului "Caşcaval de Săveni" ca

[] DOP I [x] IGP I[] STG.

Componenţa grupului solicitant:

Asociaţia producătorilor "Caşcavalul de Săveni" este o organizaţie juridică de drept privat,

non-profit, compusă din persoane juridice situate în arealul geografic delimitat:

I. S.C. GERARD S.R.L. - producător de lapte şi procesator

2. S.C. CICOS S.R.L. - procesator

3. S.C. GENYS COMPANY S.R.L. -procesator

4. S.C. FA VIS S.R.L. - producător de lapte şi procesator

5. S.C. VLASIE COMPANY S.R.L. - procesator

6. S.C. VIOF ANNY LACT PRODCOM S.R.L. - procesator

li. Organismul care verifică respectarea dispoziţiilor Caietului de sarcini:

Denumirea: S.C. CERTIND S.A.

Adresa: Bucureşti, Sector 1, Str. George Enescu, nr. 27-29- "Palatul UGIR 1903"

Date de contact: tel/fax: 0213133651

E-mail: [email protected]

Website: www.certind.ro

$1 OEZVOL T ÂRI RURALE lollNISTERUl

��si:ouSTRIE ALllolENTARAOIRECi\A p ŞI CflMERT /. INTRARE Nr, i(..f{i)_.0.i'f. .......... ,c

_lEŞ�� Luna .... Q . .2.. ..... Anu�,/ .z,ua ·'*'·�·

Nr. 13/ 05.09.2016

HOTĂRÂREA

ADUNĂRII GENERALE A

ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR ”CAȘCAVALUL DE SĂVENI”

Din 05.09.2016

Asociații reuniți în Adunarea Generală, astăzi 05.09.2016., hotărăsc următoarele:

Art. 1: Se aprobă aplicația Asociației Producătorilor ”Cașcavalul de Săveni” privind proiectul de certificare pe schema de calitate europeană I.G.P. a produsului ”Cașcaval de Săveni”.

Art. 2: Se aprobă documentația elaborată pentru susținerea acestui proiect și înregistrarea pentru dobândirea protecției naționale și comunitare – Indicație Geografică Protejată a produsului ”Cașcaval de Săveni”.

Art. 3: Se împuternicește domnul Rudișteanu Daniel ca reprezentant al Asociației în relația cu autoritățile competente, organismul de certificare și pentru semnarea documentației întocmite în vederea înregistrării și a oricăror documente necesare finalizării proiectului.

Prezenta hotărâre s-a aprobat cu unanimitate de voturi a celor prezenți:

1. SC GERARD SRL, sediul în localitatea Coțușca, județul Botoșani, CF RO 9020117, J07/480/1996, prin reprezentant legal RUDIȘTEANU DANIEL,

2. SC CICOS SRL, sediul în municipiul Dorohoi, strada Dimitrie Pompeiu, nr. 4, bloc B, ap. 7, jutețul Botoșani, CF RO 4391165, J07/625/01.06.1993, prin reprezentant legal CIORNEI ELENA,

3. SC GENYS COMPANY SRL, sediul în municipiul Botoșani, Aleea Curcubeului, nr. 6, bl. 6, sc. D, ap. 1, județul Botoșani, CF RO 15720727, J07/432/04.09.2003, prin reprezentant legal POPOVICI GABRIELA,

4. SC FAVIS SRL, cu sediul în orașul Darabani, str. 1 Decembrie, nr. 83, județul Botoșani, CF RO 5745384, J07/346/21.04.1994, prin reprezentant legal CUCURUZAC MIHAELA,

5. SC VLASIE COMPANY SRL, cu sediul în sat Vlăsinești, com. Vlăsinești, nr. 0, județul Botoșani, CF RO 26911692, J07/148/11.05.2010, prin reprezentant legat ANICULĂESĂ CONSTANTIN,

6. SC VIOFANNY LACT PRODCOM SRL, cu sediul în orașul Săveni, str. Independenței, nr. 9, bl. D3, sc. A, etaj 3, ap. 10, județul Botoșani, CF RO 32034753, J07/221/19.07.2013, prin reprezentant legal ȘFABU ȘTEFANIEA.

STATUTUL ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR

’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’

STATUTUL ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR


TITLUL I – DENUMIRE – SEDIU – DURATĂ – SCOP – FUNCȚII – OBIECTIVE – ORGANIZARE

Articolul 1 – DENUMIRE

Asociația producătorilor ’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’, numită în continuare A.P.C.S. , este o asociație formată în temeiul Legii nr. 26/2000. Membrii fondatori ai Asociației sunt:






6. SC VIOFANNY LACT PRODCOM SRL, cu sediul în orașul Săveni, str. Independenței, nr. 9, bl. D3, sc. A, etaj 3, ap. 10, județul Botoșani, CF RO 32034753, J07/221/19.07.2013, prin reprezentant legal ȘFABU ȘTEFANIEA,

Articolul 2 – SEDIUL CENTRAL

Asociația își are sediul central în localitatea Coțușca, județul Botoșani.

Articolul 3 – DURATA

Durata Asociației este nedeterminată.

Articolul 4 – SCOP

Asociația este nonprofit, iar orice profit realizat, urmează să fie reinvestit.

Scopul Asociației este în conformitate cu normele naționale și comunitare:

a) protecţia denumirii “CAŞCAVALULUI DE SĂVENI”, chiar şi cu traducerile în limbile străine, din punct de vedere geografic

b) supravegherea producției și comercializării ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’, în colaborare cu reprezentantul de inspecție al Ministerului Agriculturii și al organismului de certificare exterior;

c) consolidarea produsului “CAŞCAVAL DE SĂVENI” şi obţinerea protecţiei denumirii

d) promovează consumul de ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ în România și în străinătate, precum și dezvoltarea și susținerea fiecărei inițiative, inclusiv comercială, concepute pentru a spori și crește imaginea și reputația acestui produs;

e) promovarea și apărarea intereselor economice, comerciale, profesionale și juridice ale membrilor săi.

Articolul 5 - FUNCȚII

Asociația trebuie să îndeplinească toate funcțiile necesare și adecvate pentru îngrijirea intereselor generale ale ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’, și, în special:

a) definește Caietul de sarcini al produsului ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ și reglementările conexe, aduce modificări ulterioare acestuia pe care le supune spre aprobarea organismelor de inspecție și control;

b) este titular al mărcilor ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’și a mărcilor garantate prin lege și acordarea acestora în uz celor care au dreptul și cu alte dispoziții de drept;

c) exercită și promovează orice acțiune înaintată către orice organism sau orice instanță, națională sau internațională, pentru protecția și conservarea ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’, în calitate de apărător al intereselor comune ale producătorilor Asociației ’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’;

d) înaintează şi promovează orice act către orice organ şi judecător, atât la nivel naţional cât şi la nivelul Comunităţii Europene pentru protecţia denumirii “CAȘCAVAL DE SĂVENI”

e) asigură aplicare exclusivă a logo-ului ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ de către membrii Asociației și care sunt incluse în planul de monitorizare aprobat de organism;

f) pune în aplicare măsurile de anulare a utilizării denumiri protejate “CAŞCAVAL DE SĂVENI” producătorilor care aduc pagube reputaţiei produsului “CAŞCAVAL DE SĂVENI” în conformitate cu regulamentul de marcare impus de A.P.C.S. ;

g) prevede retragerea dreptului de utilizare a mărcilor de origine și/sau aplicare a măsurilor punitive pentru nerespectarea Caietului de sarcini;

h) efectuează acțiuni pentru supravegherea și protecția ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’, în fiecare etapă din lanțul de: producție de materii prime, prelucrare, ambalare și comercializare a ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’, precum și orice modificări și completări ulterioare;

i) asigură că produsele similare, chiar și cu indicații geografice sau de origine protejată, specii, natură și calități specifice ale produsului, nu sunt confundate de către consumatori sau nu aduc prejudicii ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’;

j) verifică corespondența dintre cantitatea de produs protejată sub control autorizat, precum și cele introduse pe piață;

k) îndeplinește toate sarcinile și activitățile care pot fi atribuite în regiune, de stat și Comunitatea Europeană;

l) promovează acordurile de tip organizatoric, economic, financiar și judiciar cu organizații guvernamentale și non-guvernamentale, precum și între membrii săi.

Articolul 6 – OBIECTIVE

În îndeplinirea mandatului, Asociația prevede, printre altele:

a) propune şi pune în aplicare, în limitele competenţelor sale, toate iniţiativele care vizează perfecţionarea şi îmbunătăţirea calităţilor tehnice şi reducerea costurilor produsului ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’, pentru a păstra reputaţia, caracteristicile tipice şi caracteristicile unice;

b) asistă membrii Asociației, oferindu-le recomandările corespunzătoare, astfel încât produsul să ajungă la cea mai bună calitate, conform Caietului de sarcini al ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’;

c) promovează și pune în aplicare toate inițiativele care vizează îmbunătățirea fiecărei etape de producție, furnizează, prin cooperare, servicii tehnice;

d) promovează formarea profesională a persoanelor implicate în producția ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’ stabilind, de asemenea, cursuri speciale;

e) promovează și organizează inițiative de îmbunătățire și consolidare a reputației imaginii ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’ în vederea creșterii consumului acestui produs în România și în străinătate;

f) stabilește organismele corespunzătoare, alături de agenții, companii sau instituții care pot facilita în continuare realizarea obiectivelor Asociației;

g) explică toate sarcinile și activitățile care pot fi atribuite de către Comunitatea Europeană, de către stat sau Regiuni;

h) colaborează cu autoritățile de control desemnate și/sau aprobate de organismele private, care sunt dedicate pentru a se asigura că produsul ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ îndeplinește cerințele din Caietul de sarcini;

i) exercită toate acţiunile, chiar şi juridice, pentru a supraveghea producţia şi comerţul “CAŞCAVALULUI DE SĂVENI” pentru a apăra renumele şi originea produsului de abuzurile şi neregulile din toată România şi Comunitatea Europeană, şi care afectează în mod negativ A.P.C.S şi pentru a pretinde despăgubiri pentru orice prejudiciu suferit.

Articolul 7 – ORGANIZARE

Organele Asociației sunt: Adunarea Generală și Consiliul Director.

ADUNAREA GENERALĂ

Adunarea Generală este organul de conducere a A.P.C.S. care se compune din totalitatea membrilor fondatori și aderenți.

Atribuțiile ADUNĂRII GENERALE sunt:

- Stabilirea strategiei și obiectivelor generale ale Asociației; - Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil; - Alegerea și revocarea membrilor Consiliului Director; - Drept de control permanent asupra activității Consiliului Director și asupra activității

cenzorului; - Schimbarea sediului Asociației; - Modificarea Actului constitutiv și al Statutului; - Modificarea Caietului de sarcini aferent produsului ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’’; - Dizolvarea și lichidarea Asociației, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după

lichidare; - Acordarea titlului de membru de onoare al Asociației; - Aplicarea de sancțiuni membrilor Asociației care se fac vinovați de Asociație sau de încălcări

ale obligațiilor instituite de lege sau de prezentul Statut; - Orice alte atribuții prevăzute de lege sau de prezentul Statut.

Adunarea Asociației poate fi ordinară sau extraordinară.

Adunarea Generală ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an la sediul Asociației sau în oricare alt loc arătat în convocator.

Adunarea Generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar. La adunările generale participă pe lângă membrii fondatori, membrii aderenți, invitați sau membri de onoare ai Asociației. Adunarea este condusă de către președintele Consiliului Director sau de vicepreședinte. În cadrul Adunării Generale fiecare membru fondator și membru aderent are dreptul la un vot cu caracter deliberativ. Invitații și membrii de onoare nu beneficiază de drept de vot în cadrul ședinței. Propunerile de modificare a Statutului, a Actului Constitutiv al Asociației și a Caietului de sarcini aferent denumirii de origine protejată la nivel European ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ nu vor putea fi adoptate decât cu votul favorabil al tuturor membrilor fondatori.

Hotărârile luate de Adunarea Generală în limitele legii, ale Actului constitutiv și ale Statutului sunt obligatorii chiar și pentru membrii care nu au luat parte la vot și/sau au votat împotriva adoptării măsurii respective.

Hotărârile Adunării Generale care sunt contrare legii, Actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în prezentul Statut pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se consemneze aceasta în procesul verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când au luat la cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința, după caz.

CONSILIUL DIRECTOR

Consiliul Director reprezintă organul Asociației care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale.

Consiliul Director are următoarele atribuții:

- Hotărăște asupra cererilor de înscriere a membrilor noi în Asociație, în condițiile prezentului Statut;

- Dispune în caz de abateri grave, excluderea membrilor Asociației; - Decide schimbarea sediului Asociației; - Verifică, după caz, respectarea de către membrii Asociației a dispozițiilor Caietului de sarcini

corespunzător protecției nivel European a ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’; - Prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului

de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, proiectul programelor Asociației;

- Înaintează propuneri către Adunarea Generală în condițiile prezentului Statut; - Încheie acte juridice în numele și pe seama Asociației. Aceste prerogative pot fi delegate de

către consiliul uneia sau mai multor persoane cu funcții executive inclusiv persoanelor care nu au calitatea de fondator/aderent ori care sunt străine Asociației;

- Aprobă organigrama și politica de personal ale Asociației; - Elaborează regulamentul intern de organizare a Asociației precum și, după caz, un regulament

propriu de organizare și funcționare; - Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau stabilite în sarcina sa de Adunarea

Generală;

Persoanele care compun Consiliul Director vor fi alese din membrii fondatori ai Asociației. Membrii Consiliului Director sunt aleși prin vot deschis în cadrul Adunării Generale pentru un mandat de 5 ani.

Membrii Consiliului Director vor putea fi revocați de către Adunarea Generală fie din oficiu, fie în urma formulării de către ei a unei cereri de retragere. În cazul în care un membru desemnat în Consiliul Director se retrage, el are obligația să notifice în scris cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data retragerii efective. În ambele ipoteze, funcțiile vacante vor fi suplinite de către Adunarea Generală în termen de 30 de zile.

Consiliul Director se întrunește cel puțin o dată pe lună sau ori de câte ori nevoile Asociației o cer. Consiliul deliberează în mod valabil în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu majoritatea simplă (jumătate plus unu) a voturilor celor prezenți.

În realizarea scopului și obiectivelor sale, Asociația poate avea servicii specializate a căror modalitate de funcționare și organigramă se stabilesc de către Consiliul Director, care va angaja în acest sens personal pe bază de contract.

TITLUL II – ZONA DE PRODUCȚIE ȘI CARACTERISTICILE PRODUSULUI

Articolul 8 – ZONA DE PRODUCȚIE ȘI CARACTERISTICILE PRODUSULUI

Zona de producție a ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’ este alcătuită din regiunea de deal și câmpie a județului Botoșani. Zona de producție și caracteristicile produsului sunt definite în produs.

TITLUL III – FILIALELE LOCALE ȘI STRUCTURA PERIFERICĂ

Articolul 9 – FILIALELE LOCALE

Filialele locale ale Asociației producătorilor ’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’ din regiunea de deal și câmpie a județului Botoșani sunt reglementate prin articolele ulterioare, care se referă la proceduri și asociații.

Articolul 10 – STRUCTURA PERIFERICĂ

Consiliul de administrație al Asociației poate stabili, modifica sau elimina structurile periferice, sucursalele, agențiile și birourile reprezentative atât din țară cât și din străinătate.

TITLUL IV – RECUNOAȘTEREA PRODUSULUI

Articolul 11 – RECUNOAȘTEREA PRODUSULUI

Originea cașcavalului ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’, precum și detalii privind măsura prin care denumirea a fost recunoscută, va rezulta din etichetele specifice și semnele care apar pe formulare, în conformitate cu normele de etichetare.

Articolul 12 – CONTROLUL MĂRCILOR

Asociația A.P.C.S. este cea care protejează și controlează Caietul de sarcini al produsului ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’, iar prin aceasta toată filiera produsului.

Articolul 13 – INTERDICȚIE DE UTILIZARE A MĂRCII ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’

După obţinerea protecţiei europene a denumirii, este interzisă utilizarea denumirii protejate “CAŞCAVAL DE SĂVENI” de orice producător asociat în alt mod decât cel autorizat de Asociaţie.

După obţinerea protecţiei europene a denumirii, este interzis ca asociaţii să facă uz de numele Asociaţiei, fără permisiunea scrisă a Consiliului Director, să tipărească materiale de orice tip sau să facă orice reproducere a denumirii protejate “CAŞCAVAL DE SĂVENI”.

După obţinerea protecţiei europene a denumirii, este interzisă în mod expres de a utiliza în orice fel, indiferent dacă în România sau în Comunitatea Europeană, marca sau alte însemne distinctive, traduceri, dialecte, abrevieri şi care să fie confundate cu denumirea protejată “CAŞCAVAL DE SĂVENI”.

TITLUL V – CONEXE

Articolul 14 – CONEXE

Au dreptul de a fi admiși în Asociație următoarele persoane fizice sau juridice:

- Producătorii individuali sau asociații de producători de lapte; - Procesatori care produc ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ în conformitate cu dispozițiile

A.P.C.S., ale căror întreprinderi se află în întregime în zona de producție și posedă certificatul de conformitate eliberat de organismul de control sau de alt organism, autoritate competentă;

Toate filialele Asociației trebuie să demonstreze că au disponibilitatea de a supune produsul ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ la verificări de către organismul de control, sau de alt organism competent.

Articolul 15 – CERERE DE ADMITERE

Cererea de admitere trebuie să cuprindă:

a) Indicația firmei individuale sau denumirea comercială, forma juridică a societății, sediul companiei, identitatea proprietarului sau a reprezentantului legal cu drept de semnătură, natura și caracteristicile activității. În cazul în care cererea este făcută de către o firmă sau persoană juridică, trebuie să fie însoțită de o copie legalizată a Actului constitutiv, a Statutului și a Consiliului administrativ care a aprobat cererea de admitere;

b) O declarație că solicitantul a revizuit și are deplină cunoștință a Statutului, a Caietului de sarcini și a regulilor Asociației A.P.C.S. și este de acord să respecte toate obligațiile și deciziile luate în cadrul Asociației;

Fiecare membru va face parte din secțiunea de producție corespunzătoare filialei locale pe teritoriul căreia își are unitatea de producție.

Persoanele juridice sunt reprezentate în secțiuni și admise în Asociație de către reprezentantul legal cu drept de semnătură.

Calitatea de membru în Asociație devine efectivă odată cu plata taxei de 2000 lei și după votul tuturor membrilor din Asociație (cu majoritate absolută).

Nu pot fi admiși în Asociație cei care sunt în stare de faliment sau fac obiectul unor proceduri de insolvență și nici firmele ale căror interese intră în confict cu Asociația.

Minorii și persoanele în incapacitate vor fi reprezentați în Asociație de persoane autorizate cerute de lege.

Articolul 16 – OBLIGAȚIILE MEMBRILOR ASOCIAȚI

Membrii asociați au următoarele obligații:

a) Să respecte Statutul, regulamentele de producție, reglementările emise de către Asociație;

b) Să respecte deciziile luate de către organele de conducere;

c) Să plătească taxe și contribuții Asociației, stabilite în conformitate cu prezentul Statut;

d) Să furnizele orice asistență necesară pentru a se realiza scopul și obiectivele propuse în cadrul Asociației;

e) Să se abțină de la orice comportament incompatibil cu existența, disciplina și activitățile Asociației;

f) Să permită orice formă de control necesară pentru punerea în aplicare a obiectului și scopului Asociației și/sau în scopul de a determina îndeplinirea exactă a obligațiilor lor;

g) Să achite cotizația anuală de 200 lei;

Clădirile unităților de producție pentru producerea ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’ vor fi amenajate în așa fel încât să permită organelor de conducere ale Asociației să controleze întregul proces de producție.

Articolul 17 – DREPTURILE CONEXE

Membrii Asociației au dreptul:

a) De a participa la activitățile sociale ale Asociației, de a utiliza programele dezvoltate de Asociație și de a-și exprima votul în Adunările Generale;

b) De a utiliza, cu aprobarea Asociației, dispozițiile prezentului Statut, normele de producție, regulamentul de promovare, specificațiile produsului adoptate de către Asociație și relațiile de producție;

c) Să beneficieze de asistență din partea Asociației în toate problemele prevăzute de prezentul Statut.

Articolul 18 – RETRAGEREA, EXCLUDEREA

Este posibilă retragerea din Asociație doar după o perioadă de doi ani de la data de admitere, cu excepția celor prevăzute la alineatele următoare.

Retragerea poate fi exercitată printr-o notificare care urmează să fie trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire adresată Președintelui, la sediul social al Asociației, cu cel puțin trei luni înainte de terminarea celui de-al doilea an.

Rezilierea și retragerea intră în vigoare la 31 decembrie a anului în care cererea s-a depus.

Un asociat poate fi exclus din Asociație în cazurile în care:

a) Comite încălcări grave sau încălcări de Statut sau regulament, în special atunci când, prin comportamentul său, afectează în mod negativ activitatea și prestigiul Asociației;

b) Este neplătită mai mult de șase luni cota contribuțiilor către Asociație;

c) Este declarat în stare de faliment sau face obiectul unor proceduri de insolvență;

d) Exercită o concurență neloială față de ceilalți membri.

Decizia de excludere poate fi atacată în termen de 30 (treizeci) de zile de la data comunicării ei.

Membrul demisionat, retras sau exclus nu are dreptul la o rambursare de taxe.

Consemnează în conformitate cu Statutul, membrii fondatori:

1. SC GERARD SRL, sediul în localitatea Coțușca, județul Botoșani, CF RO 9020117, J07/480/1996, prin reprezentant legal RUDIȘTEANU DANIEL.

2. SC CICOS SRL, sediul în municipiul Dorohoi, strada Dimitrie Pompeiu, nr. 4, bloc B, ap. 7, jutețul Botoșani, CF RO 4391165, J07/625/01.06.1993, prin reprezentant legal CIORNEI ELENA.

3. SC GENYS COMPANY SRL, sediul în municipiul Botoșani, Aleea Curcubeului, nr. 6, bl. 6, sc. D, ap. 1, județul Botoșani, CF RO 15720727, J07/432/04.09.2003, prin reprezentant legal POPOVICI GABRIELA.

4. SC FAVIS SRL, cu sediul în orașul Darabani, str. 1 Decembrie, nr. 83, județul Botoșani, CF RO 5745384, J07/346/21.04.1994, prin reprezentant legal CUCURUZAC MIHAELA.

5. SC VLASIE COMPANY SRL, cu sediul în sat Vlăsinești, com. Vlăsinești, nr. 0, județul Botoșani, CF RO 26911692, J07/148/11.05.2010, prin reprezentant legat ANICULĂESĂ CONSTANTIN.

6. SC VIOFANNY LACT PRODCOM SRL, cu sediul în orașul Săveni, str. Independenței, nr. 9, bl. D3, sc. A, etaj 3, ap. 10, județul Botoșani, CF RO 32034753, J07/221/19.07.2013, prin reprezentant legal ȘFABU ȘTEFANIEA.

ÎNCHEIERE DE DATĂ CERTĂ NR.

Anul....., luna..., ziua.....

În fața mea, ........

RUDIȘTEANU DANIEL, cetățean român, cu domiciliul în România, com. Coțușca, sat Coțușca, județul Botoșani, având CNP – 1700224070015, identificat cu C.I. seria XT, nr. 352332, emisă de SPCLEP Săveni la data de 17.01.2008,

care a prezentat 8 (opt) exemplare din prezentul Statut, a confirmat exactitatea datelor înscrise și a semnăturilor membrilor fondatori și a consimțit la autentificarea celor 8 (opt) exemplare.

În temeiul articolului 3, litera ’’c’’ din Legea numărul 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat,

cu modificările și completările ulterioare,

atest identitatea părților, a conținutului actului și a datei prezentului înscris.

AVOCAT,

ACTUL CONSTITUTIV AL ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR ’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’

ACT CONSTITUTIV AL

ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR


Art. 1. Subsemnații







La Adunarea Generală Constituantă din data de 08.12.2014

am hotărât în unanimitate, pe baza voinței noastre liber exprimate,

să înființăm

ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR ’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’

în conformitate cu prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în M. Of. nr. 39/2000, aprobată și modificată prin Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în M. Of. nr. 656/2005, cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile legislației române în vigoare.

DENUMIREA, FORMA JURIDICĂ, DURATA, SEDIUL ASOCIAȚIEI

ART. 2. Denumirea asociației va fi: ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR ’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’, denumire ce va figura în toate actele emise de aceasta, denumire rezervată prin dovada disponibilității denumirii cu nr. 138499 din 29.09.2014, eliberată de către Ministerul Justiției, Serviciul de Comunicare și Relații Publice.

ART. 3. Asociația este persoană juridică română neguvernamentală, fără scop patrimonial, apolitică și independentă, nesubordonată vreunei alte persoane juridice care își desfășoară activitatea în conformitate cu Actul Constitutiv, Statutul și prevederile O.G. 26/2000 (modificată și actualizată) cu privire la asociații și fundații.

ART. 4. Asociația are durată de funcționare nedeterminată și se constituie prin libera asociere a membrilor săi fondatori.

ART. 5. Sediul Asociației este în localitatea Coțușca, comuna Coțușca, județul Botoșani, Sediul Asociației poate fi schimbat pe baza hotărârii Consiliului Director.

PATRIMONIUL ASOCIAȚIEI

ART. 6. Patrimoniul inițial al Asociației este de 3000 lei (în numerar depuși de către asociați) în contul și la dispoziția Asociației. Această sumă se constituie prin efortul financiar inițial al membrilor fondatori în cuantum egal. Întregul patrimoniu va fi evidențiat în contabilitate, în conformitate cu prevederile legale în materie, pe numele Asociației și va fi folosit exclusiv pentru realizarea scopului și a obiectivelor ei.

ART. 7. Patrimoniul Asociației va putea fi majorat în condițiile legii prin venituri provenite din:

a) taxa de înscriere, în cuantum de 2000 lei, plătibilă în termen de 30 de zile de la data aprobării cererii de primire în Asociație de către membrii asociați sau membrii aderenți;

b) cotizația anuală a membrilor, în cuantum de 200 lei, plătibilă până la data de 01 martie a anului în curs;

c) donații, sponsorizări, subvenții sau subscripții publice din țară și din străinătate;

d) dobânzi bancare și dividente rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;

e) finanțări din programe angajate a fi implementate de Asociație;

f) încasări rezultate în urma unor publicații sau manifestări cu taxă, organizate de Asociație;

g) venituri realizate din activitățile Asociației care nu contravin scopului acesteia, în funcție de dezvoltarea și amploarea programelor propuse.

h) alte venituri.

Asociația poate desfășura orice alte activități economice directe dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legătură cu scopul principal al Asociației.

ART. 8. Pentru a-și putea îndeplini obiectivele propuse sau pentru a-și putea majora patrimoniul, Asociația poate achiziționa bunuri mobile sau imobile, drepturi de proprietate, drepturi de proprietate intelectuală, asigurări, asumându-și totodată toate obligațiile ce decurg din transferul de bunuri și creanțe, alte fonduri.

ART. 9. Asociația poate înființa societăți comerciale ale căror dividente, dacă nu se investesc în aceleași societăți vor fi utilizate obligatoriu pentru realizarea scopului Asociației.

SCOPUL ASOCIAȚIEI

ART. 10. Asociația are ca scop principal apărarea intereselor membrilor săi cu privire la produsul ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ prin:

- reprezentare și activități de lobby în fața organizațiilor guvernamentale și a societății civile,

- reprezentare și activități de lobby în relațiile cu autoritățile și cu alte persoane juridice și fizice,

- înlesnirea de contracte de tip organizatoric, economic, financiar și juridic cu organizații guvernamentale și neguvernamentale, precum și între membrii săi.

OBIECTUL DE ACTIVITATE AL ASOCIAȚIEI

ART. 11. Asociația are următorul obiect de activitate, care nu este limitativ și care poate fi completat prin hotărârile Adunării Generale cu respectarea prevederilor legale incidente:

- susține și apără interesele economice, tehnice și juridice, precum și cooperarea societăților comerciale membre în spiritul unei concurențe loiale care să asigure șanse egale;

- promovează, apără și reprezintă interesele membrilor săi în vederea dezvoltării și consolidării activităților de producție a ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’;

- stimulează interesul pentru organizarea controlului calității ’’CAȘCAVALULUI DE SĂVENI’’, inclusiv prin elaborarea de norme și standarde proprii, în scopul promovării acestui produs;

- întreprinde acţiunile necesare obţinerii şi menţinerii protecţiei denumirii “CAŞCAVAL DE SĂVENI”, la nivelul comunitar, în scopul utilizării şi promovării acesteia de către producători

- protejează piața națională a produsului ’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’ prin formarea spiritului de afaceri specific economiei de piață;

- încurajează concurența licită și loială și restrângerea econimiei subterane; - asigură șanse și drepturi egale pentru toți agenții economici activi pe piața produsului

’’CAȘCAVAL DE SĂVENI’’; - apără interesele membrilor în relațiile acestora cu organismele guvernamentale și ale

administrației de stat;

- participă la monitorizarea aplicării actelor normative și a programelor aprobate, la

adoptarea și respectarea legislației Uniunii Europene; - elaborează și promovează programe de susținere financiară, acordarea de facilități,

obținerea de credite și acordarea de subvenții pentru membrii săi; - asigură legăturile interne și internaționale ale Asociației cu alte organizații profesionale

similare Asociației, interne și internaționale, precum și afilierea la acestea; - organizează și informează membrii Asociației despre acțiuni precum târguri, simpozioane,

expoziții, întâlniri de afaceri, deplasări în străinătate, schimburi de informații, mese rotunde, conferințe, concursuri profesionale și altele;

- întreține relații cu mass-media în vederea popularizării problemelor sale de actualitate și asigurării unei imagini corecte a Asociației și a membrilor săi.

CONDUCEREA, ADMINISTRAREA ȘI CONTROLUL ASOCIAȚIEI

ART. 12. Conducerea, administrarea și controlul societății vor fi asigurate de:

a) Adunarea Generală – Organ de conducere (denumită în continuare ’’Adunarea’’)

b) Consiliul Director – Organ de execuție (denumit în continuare ’’Consiliu’’)

Adunarea Generală este organul principal de conducere al Asociației, care se compune din totalitatea membrilor asociați. La întrunirile Adunării Generale pot participa și unii invitați sau membrii de onoare ai Asociației, dar fără drept de vot. Convocarea Adunării Generale, atribuțiile și competența acestora, precum și votarea sunt în conformitate cu prevederile Statutului Asociației.

Consiliul Director al Asociației asigură conducerea executivă și coordonarea unitară a activității Asociației în perioada dintre adunările generale.

Consiliul Director este format din:

1. Președinte – RUDIȘTEANU DANIEL

2. Vicepreședinte – CUCURUZAC MIHAELA

3. Secretar general – ANICULĂESĂ CONSTANTIN

DIZOLVAREA ȘI LICHIDAREA

ART. 13. Dizolvarea Asociației va interveni în următoarele situații:

1. De drept:

a) Realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care Asociația a fost constituită;

b) Imposibilitatea întrunirii Adunării sau Consiliului, în conformitate cu prevederile statutului Asociației, dacă această situație durează mai mult de un an de la data la care acestea trebuiau să aibă loc;

c) Reducerea numărului de asociați sub limita impusă de lege.

2. Prin hotărâre judecătorească la cererea oricărei persoane interesate atunci când:

a) Scopul sau activitatea Asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

b) Realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare bunurilor moravuri;

c) Când realizarea scopului este urmărităprin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

d) Asociația a devenit insolvabilă;

e) Asociația nu mai obține autorizațiile prealabile necesare potrivit legii.

3. Prin hotărârea Adunării Generale

ART. 14. În cazul dizolvării, lichidatorii se numesc de către Adunare sau de către instanță, după caz. Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul Consiliului încetează de drept.

ART.15. Asociația încetează la data radierii din registrul asociațiilor și fundațiilor. Radierea se face în baza actului constatator eliberat lichidatorilor, prin care se atestă descărcarea acestora de gestiune.

DISPOZIȚII FINALE

ART. 16. Prevederile prezentului Act Constitutiv se completează cu prevederile legale în materia organizării și funcționarea asociațiilor și fundațiilor.

ART. 17. Se împuternicește d-nul Rudișteanu Daniel, identificat cu C.I. seria XT nr. 352332, C.N.P. 1700224070015, eliberat de SPCLEP Săveni la data de 17.01.2008, pentru depunerea tuturor actelor necesare la Judecătoria Darabani, instituții bancare, în vederea obținerii personalității juridice a Asociației producătorilor ’’CAȘCAVALUL DE SĂVENI’’ și înscrierea acesteia în Registrul special al asociațiilor și fundațiilor, semnătura acestuia fiindu-se opozabilă.

Încheiat în 8 exemplate astăzi data de .........

Membri fondatori:


2. SC CICOS SRL, sediul în municipiul Dorohoi, strada Dimitrie Pompeiu, nr. 4, bloc 8, ap. 7, jutețul Botoșani, CF RO 4391165, J07/625/01.06.1993, prin reprezentant legal CIORNEI ELENA,





ÎNCHEIERE DE DATĂ CERTĂ NR.

Anul ...., luna ...., ziua .....

În fața mea, ...... ,

RUDIȘTEANU DANIEL, cetățean român, cu domiciliul în România, com. Coțușca, sat Coțușca, județul Botoșani, având CNP – 1700224070015, identificat cu C.I. seria XT, nr. 352332, emisă de SPCLEP Săveni la data de 17.01.2008,

care a prezentat 8 (opt) exemplare din prezentul Act constitutiv, a confirmat exactitatea datelor înscrise și a semnăturilor membrilor fondatori și a consimțit la autentificarea celor 8 (opt) exemplare.

În temeiul articolului 3, litera ’’c’’ din Legea numărul 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat,

cu modificările și completările ulterioare,

atest identitatea părților, a conținutului actului și a datei prezentului înscris.

AVOCAT,

INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ

CAIET DE SARCINI

Caşcaval de Săveni - IGP

Grupul aplicant : ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR ”CAŞCAVALUL DE SĂVENI” Localitatea Coţuşca, judeţul Botoşani, Tel./Fax: 0231561780 e-mail: [email protected]

Ediţia 1, rev. 0

1

CUPRINS 1. DENUMIRE: CAŞCAVAL DE SĂVENI – IGP ....................................................................... 2 2. DESCRIEREA PRODUSULUI AGRICOL SAU ALIMENTAR...................................... 2

2.1 Caracteristici organoleptice: ............................................................................................................... 2 2.2 Caracteristici fizico-chimice: ............................................................................................................. 2 2.3 Termen de valabilitate .......................................................................................................................... 3 2.4 Materii prime .......................................................................................................................................... 3

3. DELIMITAREA ARIEI GEOGRAFICE ........................................................................................ 3 4. DOVADA ORIGINII PRODUSULUI ÎN ZONA GEOGRAFICĂ DELIMITATĂ ... 3

4.1. Factorii naturali: ................................................................................................................................... 6 4.2. Factorii umani: ...................................................................................................................................... 7

5. DESCRIEREA METODEI DE OBŢINERE A PRODUSULUI ALIMENTAR ......... 8 5.1.Fabricarea caşului başchiu ............................................................................................................. 8 5.2. Fabricarea CaŞcavalului de Săveni: ........................................................................................ 10

6. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ ...................................................................................... 14 6.1 Specificitatea ariei geografice ...................................................................................................... 14 6.2 Specificitatea produsului ............................................................................................................... 14 6.3 Legătura cauzală dintre aria geografică Şi calitatea specifică, reputaţia sau o altă caracteristică a produsului .................................................................................................................. 15

7. VERIFICAREA RESPECTĂRII CAIETULUI DE SARCINI ............................................ 15 8. NORME SPECIFICE PRIVIND ETICHETAREA .................................................................. 16 Anexa nr. 1 Poziţia geografică a judeţului Botoşani .............................................................. 17 Anexa nr. 2 Delimitarea ariei geografice pentru Caşcavalul de Săveni ......................................... 18 Anexa nr. 3 Dovezi care atestă producerea Caşcavalului de Saveni de la înfiinţarea fabricii în anul 1959 şi foto maistrul Nicolae Caranica şi interior Fabrica Caşcaval Săveni....................18 Anexa nr. 4 Poza a fabricii de Caşcaval Săveni, construită în anul 1959 Anexa nr. 5 Poză prezentare a produsului Caşcaval Săveni la Expo Milano 2015, la standul Comisiei Europene

2

1. DENUMIRE: CAŞCAVAL DE SĂVENI – IGP

2. DESCRIEREA PRODUSULUI AGRICOL SAU ALIMENTAR

Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată cu pastă opărită având o consistenţă

semitare. Acest sortiment de caşcaval se obţine din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag şi prelucrarea conform unei metode tradiţionale. Obţinerea caşului başchiu, maturarea acestuia, opărirea lui în coşuri din nuiele de răchită urmată de turnarea în forme cilindrice sau paralelipipedice, uscarea şi maturare îndelugată – 60 de zile definesc produsul Caşcaval de Săveni. Se obţin roţi şi calupuri de caşcaval în greutate de 0,500 kg până la 9 kg. La exterior poate fi protejat cu amestecuri de ceruri speciale pentru brânzeturi şi nu prezintă fisuri în amestecul de protecţie.

2.1 Caracteristici organoleptice: Aspect exterior1) Bucăţi întregi de formă paralelipipedică sau cilindrică, nedeformate,

cu suprafaţa curată. La exterior trebuie să existe o coajă subţire pe toate feţele, de un galben mai intens decât interiorul. Prezintă urme uşoare de crăpături atunci când nu este protejat la exterior

Aspect în sectiune Produsul este omogen, legat, se admit rare goluri de fermentare. Felia de caşcaval se desface în fâşii, fa ra a se sfa râma.

Consistenta Păstoasă, elastică.

Culoare Gălbuie, uniformă în toata masa.

Gust si miros Plăcut, dulceag şi sărat în acelaşi timp, simţindu-se gustul şi mirosul specific al brânzeturilor maturate cu pastă opărită, obţinut din lapte crud.

1) NOTA: produsul Caşcaval de Săveni poate fi protejat cu amestecuri de ceruri speciale pentru brânzeturi, pelicula de protecţie este aderentă la produs şi nu prezintă crăpături sau deformări.

2.2 Caracteristici fizico-chimice: Caracteristică UM Valoari Formă Calupuri cilindrice sau paralelipipedice

Greutate kg Se obţin roţi şi calupuri de caşcaval în

greutate de 0,500 kg până la 9 kg

Umiditate % max. 44 Substanţă grasă % min. 23 Grasime raportată la substanţă uscată % min. 38 Clorură de sodiu % 1,5 - 3

3

Conţinutul de sare (clorură de sodiu) din Caşcavalul de Săveni variază între 1,5 - 3,0 %. Sarea controlează microflora în produsul Caşcaval de Săveni în timpul maturării, influenţează textura caşcavalului prin favorizarea activităţii unor enzime, ajută la obţinerea unui produs cu gust şi aromă specifică (caşcaval maturat în urma fermentaţiei lactice) iar în final contribuie la creşterea conservabilităţii produsului.

2.3 Termen de valabilitate Caşcavalul de Săveni are un termen de valabilitate de max. 180 zile, în condiţii de păstrare la temperatura de 2 - 8 oC .

2.4 Materii prime Pentru obţinerea produsului Caşcaval de Săveni sunt necesare următoarele materii prime, ingrediente şi materiale auxiliare.

1.Materia primă folosită pentru fabricarea acestui produs: laptele de vacǎ crud 2. Ingrediente: - sare

-cheag 3.Materiale auxiliare -amestecurile de ceruri speciale pentru

brânzeturi

3. DELIMITAREA ARIEI GEOGRAFICE Din punct de vedere administrativ, arealul geografic corespunde jumătăţii de nord a judeţului Botoşani, care se află în partea de nord-est a României, respectiv: Bucecea; Vîrfu Câmpului; Cândeşti; Mihăileni; Dersca; Hilişeu Horia; Lozna; Şendriceni; Văculeşti; Brăeşti; Leorda; Dimăcheni; Corlăteni; Broscăuţi; Dorohoi; Ibăneşti; Pomîrla; Cristineşti; Suharău; George Enescu; Cordăreni; Vorniceni; Ungureni; Unţeni; Ştiubieni; Havîrna; Hudeşti; Conceşti; Darabani; Mileanca; Drăguşeni; Săveni; Vlăsineşti; Dîngeni; Truşeşti; Dobîrceni; Hăneşti; Avrămeni; Adăşeni; Coţuşca; Viişoara; Păltiniş; Rădăuţi Prut; Mitoc; Manoleasa; Mihălăşeni; Ripiceni.

4. DOVADA ORIGINII PRODUSULUI ÎN ZONA GEOGRAFICĂ DELIMITATĂ Conform cercetărilor arheologice 1 de pe Valea Prutului din zona Jijia şi Prut arată că cele mai vechi urme de viaţă omenească datează de peste 33.000 ani î.d. Hr2. Perfecţionarea tehnicilor şi a uneltelor utilizate de către locuitori arată preocuparea acestora pentru cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Toponimul Săveni apare menţionat pentru prima dată într-un document domnesc din 11 aprilie 1546, prin care Petru Rareş dăruia mânăstirii Putna ”un sat, pe Başeu, anume Petricanii...”. De la ”gura Podagrăii”, hotarul moşiei trecea peste Başeu, ”apoi pe Başeu în jos, până mai jos de Săveni”. Documentul nu ne oferă alte informaţii despre satul Săveni, ci doar îi atestă existenţa ca localitate, înconjurată de sate străvechi ca: Bozieni, Sârbi,

1 Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, , editura AXA., Botoşani, 2001, pg. 37-38 2 Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, , editura AXA., Botoşani, 2001, pg. 47

4

Vlăsineşti, Petricani, Ştiubieni, Drăgăşeni, Podriga ş.a., toate menţionate în actele domneşti de cancelarie din secolul al XV-lea3 Versiunea potrivit căreia toponimul Săveni provine de la numele unui boier moldovean Sava, a fost menţionată şi de Mihail Sadoveanu, care, cu ocazia vizitelor întreprinse la boierul Jorj Avrămeanu, de la Avrămeni, unde se organizau adevărate serbări vânătoreşti în pădurile din împrejurimi, a poposit de mai multe ori şi în târgul Săveni, despre care scrie: ”Întâi a fost un sat ale cărui începuturi se pierd în noaptea timpurilor şi care se zice că-şi trage numele de la un boier al lui Ştefan cel Mare, numit Sava hatmanul”4 Dacă la începutul secolului al XVI-lea, moşia Săveni era stăpânită numai de doi boieri (Şeptilici şi Ghianghia), în secolul al XVII-lea se produce o fărâmiţare a domeniilor. Pe harta din Descriptio Moldaviae, din 1716, Dimitrie Cantemir localizează satul Săveni pe locul unde se află şi în prezent şi nu face nicio referire la stăpânii lui. Dezvoltarea pieţii interne, dar şi a celei externe explică apariţia la sfârşitul seculului al XIX-lea a târgurilor. În 1803 erau numai trei târguri în Moldova, ca în 1832 să ajungă la 18, iar in 1859 numărul lor ajunsese la 59.5 Târgul de la Săveni ar fi fost întemeiat în anul 1816, conform Dr. S. Schwarzweld, iar conform iconomului D. Furtună hrisovul este datat cu 7- august 1818, inscălit fiind de Scarlat-Vodă Calimachi. .6 Târgul era destinat negoţului, având o structură diversificată se făcea comerţ cu vite, cereale, făină, legume, verdeţuri, fân, cherestea, pielicele de miel, holercă, vin, bere, păcură şi dohot. La începutul secolului al XIX-lea populaţia satului Săveni, din ţinutul Dorohoi, ocolul Başeu era de 757 de locuitori, iar populaţia târgului Săveni era de 711 locuitori.7 În baza Constituţiei R.P.R din 1948, M.A.N. a votat legea 17/1949 cu privire la organizarea administrativ teritorială şi înfiinţarea sfaturilor populare.8 Între 1950-1952 au fost 28 de regiuni, iar prin decretul 231/1952 au fost desfiinţate 10 regiuni, printre care şi Botoşani. Regiunea Suceava cuprindea 11 raioane: Botoşani, Câmpulung, Darabani, Dorohoi, Fălticeni, Gura-Humorului, Rădăuţi, Săveni, Suceava, Truşeşti, Vatra Dornei, la care se adaugă în 1952 şi Siret. Raionul Săveni cuprindea aproximativ fosta plasă Başeu. După desfiinţarea raioanelor Darabani, Siret şi Truşeşti au trecut în componenta raionului Săveni comunele: Vişoara, Coţuşca, Crasnaleuca, Miorcani, Rădăuţi-Prut, în total având 23 de comune în componenţă. Existenţa unor întinse zone favorabile păşunatului cu pajişti frumoase şi păduri i - au determinat pe locuitorii acestor zone încă din timpuri străvechi să acorde o impoortanţă deosebită creşterii animalelor. Cu privire la creşterea bovinelor, D. Cantemir afirma că boii ”cei mai graşi şi mai frumoşi se găsesc pe pârâul sărat din ţinutul Fălciu şi pe râul Başeu… deoarece păşunile sărate au ierburi subţiri şi grase”.9 Pe moşia Săveni au existat preocupări pentru selecţia celor mai rentabile rase de vite, ajungând renumite vacile de soi bucşan. Specialistul în probleme agricole Ion Ionescu de la Brad aprecia că ”Vitele domnului Moscovici sunt mari, osoase, bune de lapte şi bune de muncă”. 10

3 Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, , editura AXA., Botoşani, 2001, pp. 299-305 (prima dovadă istorică a menţiunii Săveni Anexa 1 di transcrierea) 4 Mihail Sadoveanu , Opere, vol V, Apa morţilor, Editura de Stat pentru literatură şi artă,, Bucureşti, 1957, pag. 7 (şi Anexa 2 din Oraşul Săveni monografie,pp. 305-306) 5 Ibidem pg. 60 (Ecaterina Negruţi, Structura demografică a oraşelor şi târgurilor din Moldova, Iaşi, Editura Universitatii A.I.Cuza, 1998, pag 209) 6 Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, , editura AXA., Botoşani, 2001, pp. 307-310 (Anexa 3 -) 7 Ibidem, pagina 70 (Lucrarile statistice ale Moldovei, capitolul II, Populaţiunea pe 1859-1860, Iaşi, 1862, pag 144) 8 Ibidem pag 167 9 Ibidem pag 183 (D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucureşti, Editura Minerva, 1973, pag 59) 10 Ibidem pag 183 (Ionescu de la Brad, Agricultura României, judeţul Dorohoi, Bucureşti, Editura Minerva, 1973, pag 59)

5

La sfârşitul secolului al XIX-lea erau înregistrate 917 bovine, iar la începutul secolului al XX-lea 1298 de bovine. Ca urmare a reformei agrare şi a creşterii suprafeţei destinate păşunatului şeptelul a crescut, în special la bovine, ovine şi porcine. Astfel, de la 1289 bovine în anul 1907 s-a ajuns la 1867 bovine în 1926. În anii ’80 judeţul Botoşani ocupa locul 6 pe ţară la efectivul de bovine deţinând 3,6% şi locul 7 la producţia de lapte. 11 Istoria produsului Caşcaval de Săveni începe cu înfiinţarea fabricii de caşcaval din Săveni în anul 1959. Cu o capacitate de prelucrare a 5000 de litri de lapte în 24 de ore, beneficiind de materie primă colectată din 17 comune din areal. Aceasta s-a extins în mai multe etape atât din punctul de vedere al capacităţii de producţie, cât şi al celui de depozitare. Ea ajunsese să prelucreze în 1968 cantitatea de 101700 hl lapte de vacă şi 18141 hl lapte de oaie, iar în anii 1979-1980, ani de vârf, când se prelucrau peste 120000 de hectolitrii de lapte. Pornită cu 4 muncitori sub conducerea iscusitului maestru în prelucrarea laptelui Caranica, aromân, stabilit pe meleaguri săvinene, această unitate a cunoscut o evoluţie puternică şi s-a remarcat în ţară şi în strainătate prin calitatea deosebită a caşcavalului de Săveni. La puţin timp de la înfiinţare produsele fabricii de caşcaval din Săveni pătrund pe piaţa externă din: Grecia, Libia, Siria, Canada, Egipt.12 După apariţia Legii 15/1990 fabrica de caşcaval din Săveni a ratat separarea de unitatea mamă, rămânând componentă a SC PROLACOM SA BOTOŞANI, care după 1991, şi-a redus treptat activitatea de producţie, ceea ce i-a determinat pe mulţi dintre foştii angajaţi să preia responsabilitatea păstrării reţetei şi a tradiţiei prelucrării laptelui. Personalul specializat din cadrul fostei fabrici de caşcaval de la Săveni au învăţat tehnica prelucrării Caşcavalului de Săveni după renumita reţetă a maistrului Caranica, angajat al unităţii de prelucrare a laptelui din Săveni. .13

Fabricarea caşcavalului se face după o metodă originală. Odată cu înfiinţarea în Săveni a Fabricii de Caşcaval a fost angajat un maistrul de origine macedoneană în prelucrarea laptelui, Nicolae Caranica, cu experienţă îndelungată în obţinerea şi maturarea caşcavalului. Ca şef de secţie, maistru Nicolae Caranica a iniţiat în tainele preparării caşcavalului pe primii angajaţi (Anexa nr. 3 ). Tehnologia de obţinere are la bază prelucrarea tradiţională a laptelui de vacă proaspăt muls (crud), folosind ingrediente naturale, ustensile din lemn, iar multe operaţii sunt executate manual, conform tehnologiei clasice.

În zona Săveni, există o "cultură a caŞcavalului" specifică. Se poate observa o bună cooperare între producătorii de lapte Şi procesatori. Aceasta contribuie la dezvoltarea viaţei rurale Şi contribuie la păstrarea tradiţiilor locale. Creşterea animalelor a fost mereu principala îndeletnicire a locuitorilor zonei şi, odată cu înfiinţarea fabricii de caşcaval, prepararea caşcavalului a devenit o îndeletnicire transmisă din generaţie în generaţie. Indemanarea si experienta localnicilor este diferita de metodele utilizate ın alte zone ale Romaniei si ın regiuni ınvecinate, deoarece procesul de obţinere a CaŞcavalului de Săveni se realizeaza prin respectarea integrală a reţetei iniţiale. Primii ucenici ai maistrul Caranica, dupa anii 90 au produs în continuare Caşcaval de Săveni păstrănd reţeta cunoscută de la profesorul, în unităţi de fabricarea proprii prin afaceri familiare.

Demonstrarea originii CaŞcavalului de Săveni se bazează pe existenţa unui sistem de trasabilitate, având posibilitatea identificării Şi localizării tuturor etapelor care au contribuit la obţinerea produsului finit. Produsul este identificat unic, începând de la recepţia laptelui, pe toată durata procesului de fabricaţie, până la livrare. Asociaţia Produsului Caşcaval de Săveni

11 Prof. Constantin Cojocariu , Judeţul Botoşani – Portret geografic, cu elemente de istorie şi dezvoltare durabilă, , editura Quadrat, Botoşani, 2013 12 Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, , editura AXA., Botoşani, 2001, pg. 193 13 Fişa de pensie a lui Caranica Nicolae, care în anul 1953 era angajaz meşter de caşcaval la cooperativa d ela Săveni

6

(APCS) stabileŞte toate normele Şi regulile activităţilor desfăŞurate în cadrul centrelor de procesare pentru a asigura trasabilitatea produsului ’’ CaŞcaval de Săveni’’.

Materia primă utilizată la producţia caŞcavalului de Săveni este identificată de către fiecare producător/procesator, stabilind provenienţa, etapele de procesare Şi la fiecare membru procesator din APCS, de la recepţie până la livrarea produsului finit.

4.1. Factorii naturali: AŞezare: zona geografică (nordul şi centrul judeţului Botoşani) este cuprinsă între

râurile Siret -vest Şi Prut -est, graniţa cu Ucraina - nord şi partea sudică a judeţului Botoşani. Siretul reprezintă graniţa naturală a zonei delimitate cu judeţul Suceava, iar Prutul este parţial graniţa cu Ucraina, în extremitatea de nord - est a ţării Şi cu Republica Moldova (la est). Producţia Cascavalului de Săveni este foarte puternic legată de condiţiile geologice Şi climatice existente în acest microclimat, condiţii care sunt indispensabile unei producţii de lapte de calitate necesar procesării ulterioare.

Relieful: predominant deluros, puţin variat, este un tărâm care permite dezvoltarea unei agriculturi bazate pe creŞterea animalelor. Unităţile sale sunt: Dealurile Siretului, Câmpia Moldovei Şi Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) Şi spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a PodiŞului Moldovei, cu înălţimi de 300 m).

Clima: are caracter continental, fiind influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării (8-9 °C), cu precipitaţii variabile, cu ierni sărace în zapadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest Şi sud - vest. Media lunii ianuarie este cuprinsă de obicei între 3-4,5°C, în timp ce luna iulie înregistrează o medie de 19-21°C. Durata medie anuală a timpului fără îngheţ atinge 184 zile, verile au de obicei un regim scăzut de umezeală, dar se înregistrează şi veri foarte ploioase. Precipitaţiile atmosferice ce cad într-un an ating valori cuprinse între 500-600 mm. Iernile sunt de obicei sărace în zăpadă, iar cea care cade este de obicei spulberată de crivăţ.

Solurile:Datorita conditiilor orohidrografice, climatice si de vegetatie specifice zonei geografice de producţie, pe o suprafata apreciabila apare o gama larga de soluri, de la cele specifice zonelor relativ semiaride din sud la cele ıntalnite ın zona umeda si rece din partea de nord-vest. Învelişul de sol este foarte variat şi cuprinde: molisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe, soluri gleice, vertisoluri, soluri aluvio-coloviale. Predominante sunt molisolurile reprezentate prin cernoziomuri tipice şi cernoziomuri levigate.

Solurile halomorfe (sărăturile) deşi nu caracteristice zonei se găsesc sub formă de soloneţuri de suprafaţă pe Dealul Sărăturile. 14

În general, subsolul acestei regiuni nu prezintă resurse cu o importanţă semnificativă, nefavorizând o agricultură sustenabilă bazată doar pe producţie primară. Astfel, dezvoltarea unor activităti zootehnice a venit in completarea producţiei agricole deja existente.

Cursurile de apă au o direcţie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est Şi Siret la vest, BaŞeu Şi Jijia în centru, cu afluenţii importanţi: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formează culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdează judeţul, determinând

14 Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, , editura AXA., Botoşani, 2001, pg. 34

7

crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigaţii, alimentare cu apă, piscicultură.

Bazinul hidrologic al arealului de producţie de la raul Prut la Siret cat si pe principalii afluenti se caracterizeaza printr-o salinitate de tip bicarbonatato-sulfato-magneziana, cu o pondere a ionilor dizolvati de tipul HCO3 > -SO4

2- > Cl-, iar pentru cationi este specific un continut mai crescut de Mg2+, fata de Na+, K+, Ca2+.

Acest tip de salinitate, influenţează direct fondul natural al zonei, pemiţând dezvoltarea unei vegetaţii tipice. Componenţa florei locale, determină o serie de caracteristici unice laptelui folosit ca materie primă, astfel CaŞcavalul de Săveni având o specificitate aparte.

Vegetaţia:Diversitatea factorilor fizico-geografici (relief, clima, soluri) au favorizat dezvoltarea unei vegetatii variate.

În arealul geografic există o vegetaţie de silvostepă. În general, pajiştile sunt cultivate cu ierburi din categoria păiuşului. O mare parte a pajiştilor este degradată datorită alunecărilor de teren şi a păşunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlneşte vegetaţiespecifică, cu masă vegetală redusă care influenţează pozitiv calitatea laptelui.

Pe pajistile poienilor si golurilor din aceasta zona, pana la 800 m se ıntalnesc: paius rosu, iarba campului, tarsa, trifoiul, ghizdeiul, taposica, trestie de padure, rapoage etc. Pasunile sunt de calitate mai buna si productive ajungand de la 3000-6500 până la 11.000 kg/ha. Si ın aceasta zona sunt raspandite tufisurile invadatoare formate din ienupar, afin, zmeur, iarba neagra si urzica. La nivelul cel mai coborat al reliefului de pe vaile Prutului si a Jijiei (pe lunci bine drenate, terase inferioare, glacisuri si conuri de dejectie), pana la altitudini de 70-80 m, conditiile fito-pedo-climatice sunt caracteristice stepei. Speciile reprezentative sunt: pirul (Agropyrum cristatum), negara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana), paiusul (Festuca valesiaca), iar pe terenuri degradate apar asociatii de firuta (Poa bulbosa), pir gros (Cynodon dactylon), obsiga (Bromustectorum). Intre cca 80 si 180 m, spatiu altitudinal ın care se ıncadreaza cea mai mare parte a arealului geografic, sunt prezente conditiile bioclimatice tipice de silvostepa; pe versantii erodati ai colinelor apar pajisti si asociatii secundare alcatuite din specii stepice, iar pe cei degradati prin pasunat intens apar frecvent grupari de obsiga, pelinita, laptele cainelui si multe alte plante ruderale.

Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Aici, umezeala relativa este mai crescuta si are loc o frecventa mai mare a fenomenelor hidrometeorologice (roua, bruma, ceata). Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee ca: firuta (Poa pratensis), paisul (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoi (Trifolium repens), pir tarator (Agropyrum repens).

Asocierea dintre zona geografică, substratul pedologic Şi condiţiile climatice locale este favorabilă dezvoltării unor păŞuni naturale cu o floră diversificatǎ care contribuie direct la calitatea laptelui folosit în obţinerea CaŞcavalului de Săveni. Asfel, produsul finit capătă o serie de caracteristici particulare, unice care contribuie la tipicitatea sa.

4.2. Factorii umani:

În judeţul BotoŞani, una din ocupatiile de baza a locuitorilor este cresterea animalelor, o ındeletnicire foarte veche dezvoltata datorita conditiilor pedoclimatice. Existenţa acestui sector a contribuit la dezvoltarea unor noi metode de prelucrare si conservare a produselor primare obtinute de la animale.

8

Metoda de productie a CaŞcavalului de Săveni consta ın prelucrarea celor trei ingrediente naturale, utilizând cunoŞtinţele transmise dealungul generaţiilor. Comerţul cu brânzeturi din BotoŞani, de la inceputul secolului al XX-lea, confirmă importanţa acestui sector pentru economia locală. Existenţa unei tradiţii de transformare a laptelui în produse cu o calitate deosebită a contribuit la decizia de deschidere a unei Fabrici de CaŞcaval în localitatea Săveni în anul 1959. Odată cu creşterea cantităţii de lapte colectat şi extinderea fabricii de la Săveni, a devenit necesară specializarea personalului din industria prelucrării laptelului pentru obţinerea unor produse valoroase. Meşterul în fabricarea Caşcavalului de la Săveni, care a dus renumele peste hotare a fost Nicolae Caranica. Dânsul a fost şi rămâne dascălul noilor întreprizători din arealul delimitat, cei ce au învăţat meseria de preparare a acestui caşcaval. În perioada comunistă fabrica de caşcaval a contribuit la dezvoltarea unei zone industriale pe malul Başeului. După anii ‘90, şase unităţii care au ca manageri specialişti în prelucrarea laptelui, şcoliţi de maistrul Caşcavalului de Şăveni au întreprins demersul de a păstra tradiţia şi a duce renumele acestui brand – „Caşcaval de Săveni” şi în alte ţări.

5. DESCRIEREA METODEI DE OBŢINERE A PRODUSULUI ALIMENTAR

Tehnologia de obţinere a Caşcavalului de Săveni are două faze importante, obţinerea caşului başchiu şi fabricarea caşcavalului, fiecare fază constând din mai multe etape dintre care menţionăm închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, formarea şi maturarea caşului başchiu, opărirea caşului başchiu, turnarea pastei în forme, maturarea caşcavalului. 5.1. Fabricarea caşului başchiu:

În procesul de fabricaţie al Caşcavalului de Săveni se foloseşte laptele de vacă crud fiind astfel asigurată obţinerea unui produs alimentar de calitate superioară. Lipsa tratamentului termic permite acţiunea florei microbiene locale asupra laptelui.

5.1.1 Laptele

Materia primǎ folositǎ pentru fabricarea acestui produs este laptele crud de vacǎ colectat din zona geografică delimitată. Laptele se obţine prin mulgerea bovinelor sǎnǎtoase, hrǎnite şi îngrijite în mod corespunzǎtor, în conformitate cu normele sanitar-veterinare.

Pentru a corespunde procesului tehnologic de obţinere a produsului Caşcaval de Săveni, laptele trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

➢ Densitatea laptelui crud - min. 1,026 g/cm³. ➢ Aciditatea totalǎ - 15-19 ºT (Thὄrner) ➢ Conţinutul de grǎsime - min 3,2 % grǎsime

Colectarea laptelui are loc de la trei categorii de ferme: ferme mici, ferme mijlocii,

ferme mari. Mulgerea se face manual (mai ales în cazul fermelor mici/mijlocii) sau automat, cu

respectarea condiţiilor de igienă impuse de normele sanitar veterinare în vigoare. Perioada de gestaţie a vacilor influenţează calitatea laptelui colectat. Nu se procesează laptele de la vacile gestante cu o lună înainte de fătare si 35 zile după fătare.

Laptele proaspăt muls este transportat în cel mai scurt timp (max. 2 ore) la punctul de prelucrare şi este procesat imediat, ceea ce asigură calitatea şi caracteristicile deosebite ale produsului finit. Laptele este transportat cu ajutorul unor autocisterne de colectare

9

specializate, prevăzute cu ustensile pentru filtrarea laptelui sau reţinerea impurităţilor de orice fel. Această etapă se realizează zilnic la toate punctele de colectare.

5.1.2 Recepţia calitativă şi cantitativă La recepţie, laptele este vetificat calitativ (aciditate, densitate, conţinut de grăsime) şi

în funcţie de rezultate este prelucrat în diverse produse; cel mai bun lapte este folosit pentru obţinerea „Caşcavalului de Săveni”. Verificarea calităţii se poate face şi prin metode specifice („brânzirea” la încălzire sau proba de „închegare”)

5.1.3 Filtrarea, depozitarea şi normalizarea Laptele, materie primă, recepţionat la unitatea procesatoare este filtrat prin strecurători

din tifon sau dacǎ e posibil se face o curǎţire cu ajutorul curǎţitorului centrifugal, în scopul îndepărtării eventualelor impurităţi fizice.

Laptele crud Şi nepasteurizat se foloseşte ca atare. 5.1.4. Pregătirea laptelui pentru închegare Laptele se introduce într-un cazan sau într-o crintă unde este încălzit la 30-33 °C, timp

în care se amestecă în mod constant, pentru a se evita prinderea de fundul acestora. Prin folosirea paletei confecţionate din lemn se asigură păstrarea tuturor proprietăţilor laptelui, lemnul fiind un material natural. In cazul unui proces mecanizat se poate utiliza Şi o paletă confecţionată din inox.

5.1.5. Închegarea Când laptele atinge temperatura de 30-33 °C, în funcţie de cantitatea şi calitatea

acestuia, se adaugă o cantitate de cheag, astfel încât închegarea laptelui sǎ se facǎ în 30-40 minute. Verificarea temperaturii în trecut se făcea cu mâna liberă, în prezent, temperatura de închegare se poate verifică şi cu termometrul.

5.1.6. Prelucrarea coagului Laptele închegat este prelucrat conform tehnologiei de obţinere a produsului

Caşcavalul de Săveni astfel: stratul de coagul se întoarce cu căuşul, apoi urmeazǎ tǎierea coagului cu harfa şi mǎrunţirea coagului pânǎ la obţinerea de particule uniforme de mǎrimea bobului de mazǎre (6-8mm).

5.1.7. Încălzirea a II-a

După extragerea zerului din masa de coagul are loc o încălzire la temperatura de 38 -

42°C. cunoscută ca încǎlzirea a doua, în vederea obţinerii unei deshidratǎri corespunzǎtoare a bobului de coagul. Pentru a evita lipirea boabelor de coagul se utilizează un amestecǎtor.

În momentul în care se ajunge la temperatura 38 – 42 °C, se continuǎ amestecarea în vederea deshidratării bobului, timp de 15-20 minute.

Dupǎ ce bobul de coagul s-a deshidratat devenind elastic şi uscat, se verificǎ prin proba ,,boţului” (prelucrarea este încheiată când coagulul strâns în palmă rămâne adunat într-

10

un boţ, care nu se mai desface, este elastic, prezintă un gust puţin sec şi rezistenţă la masticaţie), se lasǎ totul în repaos pentru sedimentare şi se eliminǎ prin sifonare cât mai mult zer.

5.1.8. Formarea coagulului şi formarea başchiului

Coagulul având consitenţa dorită este scos cu scafa şi pus într-o sedilă pentru presare

şi eliminarea zerului. Presarea se realizează fie prin agăţarea sedilei într-un stativ (autopresare), fie cu ajutorul greutăţilor.

5.1.9. Maturarea caşului başchiu După scurgerea zerului caşul se maturează, printr-un proces de fermentaţia

lactică (aciditate 180 -230 °T), necesar obţinerii unui produs de calitate. În funcţie de anotimp şi de temperatura mediului ambiant, acest proces durează de la 16 ore până la doua zile.

Prin maturare, caşul capătă o culoare uşor gălbuie, lucioasă în tăietură, un gust acrişor de fermentaţie lactică şi devine mai elastic, iar în secţiune prezintă goluri de fermentare dese. Când caşul nu prezintă aceste aspecte, maturarea nu este încheiată, dar determinarea încheierii maturării caşului prin verificarea aspectului şi gustului presupune experienţa meşterului. Verificarea maturării caşului se face şi prin proba de prelucrare, introducându-se în saramură fierbinte 2 - 3 felii de caş, la o temperatură cuprinsă între 72-80 0C, timp de câteva minute, după care se scot şi se frământă între degete. Saramura este constituită din apă şi sare (circa 9-12%) şi încălzită la temperatura de prelucrare a caşului başchiu. Dacă se obţine o pastă compactă, lucioasă şi foarte elastică, ce se întinde uşor, fără să se rupă, caşul este suficient maturat şi se poate trece la fabricarea Caşcavalului de Săveni. Dacă nu se obţine consistenţa dorită şi caşul opărit este lipsit de elasticitate şi se rupe la întindere, maturarea nu este încheiată şi trebuie continuată.

5.2. Fabricarea caşcavalului:

După încheierea maturării, caşul başchiu se feliază (felii de până la 4 mm) şi se aşează într-un coş din nuiele de răchită opărite şi curăţate de coajă cu împletitură deasă (cca. 8-10 kg felii caş başchiu odată), conform metodei moştenite şi transmisă prepatorilor de Caşcaval de Săveni.

Coşul din nuiele de răchită se introduce în cazanul cu saramurǎ de 9-12% concentraţie, la temperatură cuprinsă între 72-80 0C.

Caşul başchiu se opăreşte prin amestecare cu paletă din lemn (denumită popular barula) până capătă o consistenţă elastică, uşor de modelat, după care se răstoarnă pe o planşetă din lemn. Meşterul preparator frământă la cald pasta de caş opărită în săramură, prin împachetarea marginilor exterioare către mijloc până se uniformizează structura, obţinându-se o masă lucioasă şi foarte elastică . Denumirea populară buric provine de la modul de turnare a masei de pastă opărită în forma circulară, meşterii preparatori eliminau excesul de pastă de la partea superioară a formei prin strângerea manulă a surplusului către centrul formei. Pasta înlăturată avea forma unui buric mare.

Pasta caldă turnată în forme (cilindrice sau paralelipipedice), se înţeapă pentru eliminarea golurilor de aer. Din acest moment, produsul este caşcaval. Aşezat în forme, Caşcavalul de Săveni stă o zi la zvântare, pe sidile din bumbac, formele se întorc de 3-5 ori, pentru zvântarea uniformă a suprafeţei caşcavalului.

11

Se obţin roţi şi calupuri de caşcaval în greutate de 0,500 kg până la 9 kg . După

scoaterea din forme, roţile sau calupurile de caşcaval se lasă la uscat pe blaturi din lemn de brad, la temperatura de 16-18 oC, în spaţiul de zvântare, timp de 3-4 zile, în care se întorc zilnic pentru uscare uniformă a suprafeţei şi prevenirea deformării.

După uscarea suprafeţelor, caşcavalul de Săveni se protejează cu amestecuri de ceruri speciale pentru brânzeturi, de culoare galbenă, roşie sau neagră. Peliculele de ceruri pentru brânzeturi permit eliminarea dioxidului de carbon dezvoltat în timpul maturării şi reduc pierderile de umiditate. Maturarea Caşcavalului de Săveni se face la temperatura de 2-8 oC, timp de 60 de zile. Aroma Caşcavalului de Săveni se accentuează pe parcursul maturării.

La începutul procesului de maturare timp de 5 zile bucăţile de caşcaval şi are loc întoarcerea zilnică a acestora. După cele 5 zile, când bucăţile de caşcaval sunt întârite suprapun câte 2, formând başamaua mică. După 15 zile se formează başamaua mare din 4 bucăţi prin suprapunerea a doua başamale mici, care se întorc la 2-3 zile până la terminarea perioadei de maturare. Întoarcerea roţilor previne deformarea bucăţilor de la baza başamalei

După maturare, Caşcavalul de Săveni este verificat ( ca aspect şi gust) şi dacă este cazul, se reprotejează cu ceruri.

Caşcavalul de Săveni ambalat este dus în depozitul pentru produse finite şi este pǎstrat la temperaturǎ de 2-8°C, pânǎ în momentul livrǎrii.

12

Schema tehnologică de fabricare a produsului “CaŞcaval de Săveni”

Materia primă

Lapte crud Şi nepasteurizat

Recepţia calitativă Şi cantitativă

Sare alimentară

Cheag natural Filtrare -strecurători din tifon sau curăţire centrifugală

Răcire Şi depozitare

-doar dacă este cazul

Normalizare - doar dacă este cazul

Pregătirea laptelui pentru închegare -încălzire la 30-33˚C

Închegare cheag natural timp de 30-40 minute

Prelucrarea coagului - tăiere cu harfa până la dimensiunea bobului de mazăre (6 – 8 mm)

Încălzirea a II-a - încălzire la 38-42˚C, 15-20 min.

Formarea coagulului

- 8-10 kg

Eliminarea zerului Şi

formarea baŞchiului

Maturarea caŞului

baŞchiu - 16-48 ore

13

Fabricarea CaŞcavalului

Felierea caŞului Şi pregătirea saramurei - 9-12% concentraţie NaCl

Opărirea caŞului

72-80 oC, într-un coŞ din nuiele de răchită, cu barula

Modelare Şi uniformizare -pe planŞetă de lemn

Turnare/Porţionare - Se obţin roţi şi calupuri de caşcaval în greutate de 0,500 kg până la 9 kg.

Zvântare-uscare - 16-18˚C, timp de 4 zile

Ambalarea

-în pungi de maturare termocontractibile sau amestecuri speciale pe bază de parafină -după 4 zile

Maturarea - 2-8˚C, până la 60 zile

Depozitare -la temperatură de 2-8˚C

Livrare Sursa: elaborare proprie

14

6. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ 6.1 Specificitatea ariei geografice

Asocierea dintre zona geografică, substratul pedologic Şi condiţiile climatice locale este favorabilă dezvoltării unor păşuni naturale cu o floră diversificatǎ care contribuie direct la calitatea laptelui folosit pentru obţinerea Caşcavalului de Săveni. De asemenea, furajarea vacilor contribuie în mod direct la obţinerea unui lapte de calitate superioară, calitate care se transmite produsului „Caşcaval de Săveni”. Astfel, produsul finit capătă o serie de caracteristici particulare, unice care contribuie la tipicitatea sa (aromă datorată furajării, în stabulaţie libera sau la grajd, cu fân specific zonei geografice delimitate).

Calitatea şi abundenţa laptelui în zona Săveni au condus la construirea fabricii de prelucrare a laptelui în anul 1959. Pentru prelucrarea laptelui în diferite sortimente de caşcaval a fost adus din sudul ţării meşterul Caranica (1963), specialist recunoscut ca „meşter de caşcaval”.

6.2 Specificitatea produsului

Specificitatea CaŞcavalului de Săveni este data de metoda de obţinere, de tip gospodăresc, bazată pe o reţetă transmisă din generaţie în generaţie Şi de prelucrare a laptelui de vaca crud (provenit din arealul geografic delimitat).

Specific ”Caşcavalului de Săveni” este utilizarea laptelui de vacă crud încălzit la 30-33 grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru ce permite acţiunea florei microbiene locale. Această etapă are un rol foarte important in obţinerea caracteristicilor unice ale CaŞcavalului de Săveni.

Mare parte a operaţiunilor din fluxul tehnologic se execută manual iar o parte din uneltele şi accesoriile de lucru sunt din lemn de alun, brad, stejar sau tei.

La operaţiunile de prelucrare se pot folosi, dar nu în mod exclusiv: cuţite din lemn pentru tăierea masei de lapte închegat, palete din lemn de stejar pentru amestecare, zdrobitor din lemn de tei pentru zdrobirea bobului, sedile din bumbac pentru adunatul coagulului, lopăţică din lemn de fag (barula) pentru amestecarea caŞului başchiu, coŞ confecţionat din nuiele cojite de răchită.

Frământarea caşului opărit se face manual pe un blat din lemn de tei sau brad. Înţeparea golurilor de aer din interiorul pastei ce se formează la frământare se face, dar

nu în mod exclusiv, cu ac din lemn de alun ascuţit la un capăt. Zvântarea caşcavalului se face pe suprafeţe acoperite cu sedilă de bumbac iar

maturarea caşcavalului se face pe rafturi cu scânduri din lemn de brad. Verificarea temperaturii se facea cu mâna liberă. Proba ,,boţului” sau proba de prelucrare sunt alte etape manuale care atestă experienţa meşterilor în prelucrarea laptelui.

Maturarea îndelungată de 60 zile, în başamale, reprezintă o altă caracteristică a acestei metode originale de obţinere a Caşcavalului de Săveni.

Odată cu maturarea caşcavalul capătă o uşoară aromă specifică de la lemnul de brad specifică produsului Caşcaval de Săveni.

15

6.3 Legătura cauzală dintre aria geografică şi calitatea specifică, reputaţia sau o altă caracteristică a produsului

Reputaţia pentru „Caşcaval de Săveni” este strâns legată de „meşterul” în prelucrarea

caşcavalului, Nicolae Caranica. Provenind dintr-o familie de aromâni, care prin tradiţie se ocupau de creşterea animalelor şi prelucrarea laptelui, Nicolae Caranica a început ucenicia (1950) în meşteşugul caşcavalului în sudul ţării, trecând prin toate etapele, de la închegarea laptelui, prelucrarea caşului başchiu, opărirea acestuia şi până la turnarea pastei în forme. Aici a învăţat amestecarea caşului opărit (cca 80 oC) cu „barula” în coşuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinţi), framântarea manuală şi turnarea pastei fierbinţi, strângerea „buricului” şi înţeparea pentru eliminarea aerului şi formarea unei paste compacte.

În arealul geografic, localnicii ştiau să facă caş, brănză de burduf şi telemea, dar nu ştiau nimic despre caşcaval. Nicolae Caranica a „şcolit” timp de peste 30 de ani generaţii de tineri lucrători, învăţând-i secretele prelucrării laptelui în caşcaval. Dintre aceste secrete amintim momentul scurgerii zerului care se făcea după „proba boţului” (verificarea elasticităţii coagului prin strângere în pumn), verificarea momentului temperaturii cu mâna liberă, precum şi momentul opăririi care era ales în funcţie de gustul şi „desenul” caşului başchiu (găuri de fermentare). Tinerii lucrători de atunci au devenit la rândul lor meşteri în „arta” caşcavalului, păstrând şi transmiţând prelucrarea laptelui crud de vacă în caşcaval. O parte din ei sunt în prezent cei care au pus bazele Asociaţiei Producătorilor Caşcavalul de Săveni, din arealul geografic delimitat.

În scurt timp de la înfiinţarea fabricii, reputaţia caşcavalului realizat la Săveni a depăşit graniţele ţării, fiind căutat în Orientul Apropiat (Liban, Egipt) sau în fosta URSS.

Fabrica de caşcaval de la Săveni a fost renumită în ţară şi în străinătate, în presa vremii existând numeroase referiri la caşcavalul produs aici. Astfel, menţionăm articolul “Omul care a dat caşcaval ţării şi lumii întregi” apărut în Jurnalul de dimineaţă - ediţia din 28 februarie 2001 şi cartea lui Corneliu Filip “Secvenţe botoşănene” apărută la editura Sport – Turism în anul 1983, pag. 96 – 97. O prezentare detaliată a îndelenicirii localnicilor şi a reputaţiei Caşcavalului de Săveni se gaseşte menţionat în cartea Profesorului Constantin Cojocaru, Oraşul Săveni- monografie, editura AXA, Botoşani, 2001, pag. 194-195.

Accesul la o largă piaţă de desfacere naţională dar şi internaţională a contribuit la dezvoltarea Fabricii de Caşcaval şi odată cu aceasta a arealului geografic, cât şi la întărirea reputaţiei Caşcavalului de Săveni. Produsul Caşcaval de Săveni este ambasadorul României la evenimentele organizate pentru promovarea produselor agroalimentare de calitate. Astfel, Asociaţia Producătorilor Caşcavalul de Săveni a fost prezentă în ultimii ani la Salonul Sommet de l′Elevage, de la Clemont - Ferrad, Republica Franceză, Târgul Internaţional de Agricultură AGRA din Slovenia, Săptămâna Verde de la Berlin, Expo Milano. Consumatorii români se bucură de reputaţia produsului din zona Săveni la evenimentele din toată ţara şi cele organizate în Bucureşti: INDAGRA, Ziua Mondială a Alimentaţiei FAO etc.

7. VERIFICAREA RESPECTĂRII CAIETULUI DE SARCINI Denumirea: S.C. CERTIND S.A Adresa: Bucuresti, Sector 1, str. George Enescu nr. 27-29 -“Palatul UGIR 1903”, Date de contact: tel./fax: 0213133651, E-mail: [email protected] , Website: www.certind.ro

16

8. NORME SPECIFICE PRIVIND ETICHETAREA

Etichetarea se face conform legislaţiei în vigoare. Pe etichetă se va înscrie:

- numele produsului „Caşcaval de Săveni” urmat de menţiunea “Indicaţie Geografică Protejată” sau acronimul “IGP” (tradus în limba ţării în care este comercializat produsul); - simbolul IGP se va marca pe ambalaj în conformitate cu legislaţia europeană; - numele producătorului; - însemnele Organismului de Inspecţie Şi Certificare;

17

Anexa nr.1 Poziția geografică a județului Botoşani

18

Anexa nr.2 Delimitarea ariei geografice pentru Caşcavalul de Săveni

19

Anexa nr.3 Dovezi care atestă producerea Caşcavalului de Saveni de la înfiinţarea fabricii în anul 1959 şi foto maistrul Nicolae Caranica şi interior Fabrica Caşcaval Săveni

- pp. 192-193 din cartea “Oraşul Săveni - monografie”, autor Constantin Cojocaru, editura Axa

Imagine cu maistrul Nicolae Caranica

23

Anexa nr. 4 Poza a fabricii de Caşcaval Săveni, construită în anul 1959

24

Anexa nr. 5 Poză prezentare a produsului Caşcaval Săveni la Expo Milano 2015, la standul Comisiei Europene

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele

din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziţie la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.

DOCUMENT UNIC

„CAŞCAVAL DE SĂVENI”

Nr. UE:

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumire

„Caşcaval de Săveni”

2. Statul membru sau ţara terţă

România

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1 Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2 Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată cu pastă opărită având o consistenţă semitare. Acest sortiment de caşcaval se obţine din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag şi prelucrarea conform unei metode specifice zonei.

Caracteristici fizice şi chimice

Caracteristică UM Valoare

Umiditate % max. 44

Substanţă grasă % min. 23

Grăsime raportată la substanţă uscată % min. 38

Clorură de sodiu % 1,5 - 3

Caracteristici organoleptice:

Aspect exterior: Bucăţi întregi de formă paralelipipedică sau cilindrică, nedeformate, cu suprafaţa curată. La exterior trebuie să existe o coajă subţire pe toate feţele, de un galben mai intens decât interiorul. Prezintă urme uşoare de crăpături atunci când nu este protejat la exterior cu amestecuri de ceruri speciale.

Aspect în sectiune: Produsul este omogen, legat, se admit rare goluri de fermentare. Felia de caşcaval se desface în fâşii, fara a se sfarâma.

Consistenta: consistenţă păstoasă, elastică.

Culoare: gălbuie, uniformă în toata masa.

Gust si miros: Plăcut, dulceag şi sărat în acelaşi timp, simţindu-se gustul şi mirosul specific al brânzeturilor maturate cu pastă opărită, obţinut din lapte crud.

3.3 Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) şi materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materia primă folosită pentru fabricarea Caşcavalului de Săveni este laptele de vacă crud. Pentru a corespunde procesului tehnologic de obţinere, laptele trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

➢ Densitatea laptelui crud - min. 1,026 g/cm³.

➢ Aciditatea totalǎ - 15-19 ºT (Thὄrner)

➢ Conţinutul de grǎsime - min 3,2 % grǎsime

3.4 Etape specifice ale producţiei care trebuie să se desfăşoare în aria geografică delimitată

Toate etapele sunt în aria geografică delimitată. Obţinerea are două faze: caşul başchiu şi fabricarea caşcavalului. Obţinerea caşului başchiu: se foloseşte laptele de vacă crud, permitând acţiunea florei microbiene locale asupra laptelui. Laptele încălzit la 30-33 °C, se amestecă, se închega (30-40 minute) și se prelucrează: stratul de coagul de deasupra se întoarce cu căuşul mâinii, se taie cu harfa şi se mǎrunţește pânǎ la obţinerea de particule uniforme(6-8mm). După extragerea zerului, coagul se încălzește 15-20 min. la 38-42°C pentru deshidratare, devine elastic şi uscat (se verificǎ prin proba ,,boţului”-coagulul strâns în palmă rămâne adunat într-un boţ, nu se desface, are gust puţin sec şi rezistenţă la masticaţie. Caşul başchiu obținut prin fermentaţie lactică (aciditate 180-230 °T), care după anotimp durează între 16 ore și 2 zile. Prin maturare caşul are o culoare gălbuie, lucioasă în tăietură, gust acrişor, elastic cu goluri de fermentare dese, se întinde uşor. Maturarea se verifică: 3 felii de caş în saramură fierbinte 72-80 C, câteva minute, se scot, se frământă între degete. Fabricarea caşcavalului: caşul başchiu maturat se feliază (4 mm), se pune în coş des din nuiele de răchită opărite şi curăţite de coajă(8-10 kg), conform metodei moştenite transmisă de meșterii caşcavalului. Coşul sta în saramurǎ de 9-12% (sare), la 72-80 0C. Caşul başchiu se amestecă cu paletă din lemn (barulă), până la o consistenta uşor de modelat, se răstoarnă pe blat de lemn. Meşterul frământă la cald pasta, prin împachetarea marginilor exterioare către mijloc, obţinând o masă uniformă, lucioasă (buric). Pasta caldă turnată în forme (cilindrice sau paralelipipedice) se înţeapă pentru eliminarea golurilor de aer, pe sedile din bumbac, se întorc de 3-5 ori, stă o zi la zvântare.Se obţin roţi şi calupuri de caşcaval de 0,5 kg până la 9 kg, care se uscă pe blaturi din lemn de brad, la 16-18 oC, 3-4 zile, se întorc pentru uscare. Maturarea se face la 2-8 C, 60 de zile.

3.5 Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6 Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Etichetarea se face conform legislaţiei în vigoare. Pe etichetă se va înscrie:

- numele produsului „Caşcaval de Săveni” urmat de menţiunea “Indicaţie Geografică Protejată” sau acronimul “IGP” (tradus în limba ţării în care este comercializat produsul); - simbolul IGP se va marca pe ambalaj în conformitate cu legislaţia europeană; - numele producătorului; - însemnele Organismului de Inspecţie şi Certificare;

4 Delimitarea concisă a ariei geografice

Din punct de vedere administrativ, arealul geografic corespunde jumătăţii de nord a judeţului Botoşani, respectiv: Bucecea; Vîrfu Câmpului; Cândeşti; Mihăileni; Dersca; Hilişeu Horia; Lozna; Şendriceni; Văculeşti; Brăeşti; Leorda; Dimăcheni; Corlăteni; Broscăuţi; Dorohoi; Ibăneşti; Pomîrla; Cristineşti; George Enescu; Cordăreni; Vorniceni; Ungureni; Unţeni; Ştiubieni; Havîrna; Hudeşti; Conceşti; Darabani; Mileanca; Drăguşeni; Săveni; Vlăsinşsti; Dîngeni; Truşeşti; Dobîrceni; Hăneşti; Avrămeni; Adăşeni; Coţuşca; Viişoara; Păltiniş; Rădăuţi Prut; Mitoc; Manoleasa; Mihălăşeni; Ripiceni; Suharău.

5 Legătura cu aria geografică

Asocierea dintre zona geografică, substratul pedologic şi condiţiile climatice locale este favorabilă dezvoltării unor păşuni naturale cu o floră diversificatǎ care contribuie la calitatea laptelui folosit pentru obţinerea Caşcavalului de Săveni.

Calitatea şi abundenţa laptelui în zona Săveni au condus la construirea fabricii de prelucrare a laptelui în anul 1959. Pentru prelucrarea laptelui în diferite sortimente de caşcaval a fost adus meşterul Caranica (1963), specialist recunoscut ca „meşter de caşcaval”.

Specificitatea produsului “Caşcaval de Săveni“ este dată de metoda de obţinere, de tip gospodăresc, bazată pe o reţetă transmisă din generaţie în generaţie şi de prelucrare a laptelui de vacă crud provenit din arealul geografic delimitat.

Specific ”Caşcavalului de Săveni” este utilizarea laptelui de vacă crud încălzit la 30-33 grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru ce permite acţiunea florei microbiene locale. Această etapă are un rol foarte important în obţinerea caracteristicilor “Caşcavalului de Săveni“. O parte dintre operaţiunile tehnologice sunt executate manual, cu ustensile din lemn, asigurând obţinerea unui produs după reţeta „meşterului de caşcaval”.

Reputaţia pentru „Caşcaval de Săveni” este strâns legată de „meşterul” în prelucrarea caşcavalului, Nicolae Caranica. Provenind dintr-o familie de aromâni, care prin tradiţie se ocupau de creşterea animalelor şi prelucrarea laptelui, Nicolae Caranica a început ucenicia (1950) în meşteşugul caşcavalului în sudul ţării. Aici a învăţat amestecarea caşului opărit (cca 80 oC) cu „barula” în coşuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinţi), framântarea manuală şi turnarea pastei fierbinţi, strângerea „buricului” şi înţeparea pentru eliminarea aerului şi formarea unei paste compacte.

În arealul geografic, localnicii ştiau să facă caş, brănză de burduf şi telemea, dar nu ştiau nimic despre caşcaval. Nicolae Caranica a „şcolit” timp de peste 30 de ani generaţii de tineri lucrători, învăţând-i secretele prelucrării laptelui în caşcaval. Dintre aceste secrete amintim momentul scurgerii zerului care se făcea după „proba boţului” (verificarea elasticităţii coagului prin strângere în pumn), verificarea momentului temperaturii cu mâna liberă, precum şi momentul opăririi care era ales în funcţie de gustul şi „desenul” caşului başchiu (găuri de fermentare). Tinerii lucrători de atunci au devenit la rândul lor meşteri în „arta” caşcavalului, păstrând şi transmiţând prelucrarea laptelui crud de vacă în caşcaval. O parte din ei sunt în prezent cei care au pus bazele Asociaţiei Producătorilor Caşcavalul de Săveni, din arealul geografic delimitat.

În scurt timp de la înfiinţarea fabricii, reputaţia caşcavalului realizat la Săveni a depăşit graniţele ţării, fiind căutat în Orientul Apropiat (Liban, Egipt) sau în fosta URSS.

Fabrica de caşcaval de la Săveni a fost renumită în ţară şi în străinătate, în presa vremii existând numeroase referiri la caşcavalul produs aici. Astfel, menţionăm articolul “Omul care a dat caşcaval ţării şi lumii întregi” apărut în Jurnalul de dimineaţă - ediţia din 28 februarie 2001 şi cartea lui Corneliu Filip “Secvenţe botoşănene” apărută la editura Sport – Turism în anul 1983, pag. 96 – 97. O prezentare detaliată a îndelenicirii localnicilor şi a reputaţiei Caşcavalului de Săveni s-a menţionat în cartea Profesorului Constantin Cojocaru, Oraşul Săveni+ monografie, editura AXA, Botoşani, 2001, pag. 194+195.

Accesul la o piaţă largă de desfacere, naţională şi internaţională, a contribuit la dezvoltarea Fabricii de Caşcaval şi la întărirea reputaţiei Caşcavalului de Săveni. Caşcavalul de Săveni este prezent la evenimentele organizate pentru promovarea produselor agroalimentare de calitate. Astfel, Asociaţia Producătorilor Caşcavalul de Săveni a fost prezentă în ultimii ani la Salonul Sommet de l’Elevage, de la Clermont - Ferrad, Republica Franceză, Targul

Internaţional de Agricultură AGRA din Slovenia, Săptămâna Verde de la Berlin, Expo Milano din Italia. Consumatorii români se bucură de reputaţia produsului din zona Saveni la evenimentele din toată ţara şi cele organizate în Bucureşti: INDAGRA, Ziua Mondială a Alimentaţiei FAO etc.

TRIMITERE LA PUBLICAREA CAIETULUI DE SARCINI

(articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament)

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii-geografice/produse-agricole-si-alimentare/caiete-de-sarcini-2017.html



Anexa nr.4 - Dovezi care atestă denumirea produsului finit din arealul definit

Anexa 1:

Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, editura AXA., Botoşani, 2001, pp. 168-169

Anexa 2:

Prof. Constantin Cojocariu , Oraşul Săveni monografie, editura AXA., Botoşani, 2001, pp. 299-307

Atestarea documentară a toponimului Săveni (1548) şi îndeletniciri locuitorilor ca crescători de bovine

Anexa 3:

Anexa 4:

Anexa 5:

Anexa 6:

Anexa 7:

Anexa 8:

Anexa 9:

Anexa 10:

Anexa 11:

Anexa 12:

Anexa 13:

Anexa 14:

Anexa 15:

Anexa 16:

Anexa nr.5 - Dovezi care atestă specificitatea produsului Caşcaval de Săveni

A. Fişa de pensie a lui Caranica Nicolae, care în anul 1953 era angajaz meşter de caşcaval la Fabrica de caşcaval Săveni

B. Adeverinţă de la Uniunea Raionala a Coop de aprov de desfacere Saveni, Agenţia de Valorificare nr. 4067/1953 – Caranica Neculae meşter la centrul de caşcaval

C. Corneliu Filip, Secvenţe Botoşenene Caranica Neculae meşter la centrul de caşcaval SĂVENI

Anexa Anexa Anexa S)

DATE SOCIO – ECONOMICE APCS

Nr.11./02.09.2016

CĂTRE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

DECLARAȚIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Grupul solicitant Asociația Producătorilor ”Cașcavalul de Săveni”, cu sediul în localitatea Coțușca, județul Botoșani, tel/fax: 0748058003/0231561780, e-mail: [email protected], reprezentată de dl Rudișteanu Daniel, domiciliat în localitatea Coțușca, județul Botoșani, posesor al buletinului/cărții de identitate seria XT, nr. 352332, eliberat/eliberată de SCPLEP Săveni, în calitate de Președinte, delcar pe propria răspundere că informațiile furnizate în documentația prezentată sunt autentice.

Numele și prenumele: Rudișteanu Daniel

Semnătura:

Ștampila:

asociația producătorilor ”cașcavalul de săveni” : indicație … · 2017-04-27 · art. 2:...

Documents