asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ...proiect cofinanțat din fondul social...

0

Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Livrabil nr. 3

Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul Educației Naționale

Aprilie 2017

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

1

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacităţii de planificare şi bugetare şi sprijinirea bugetării

pe criterii de performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016.

Acesta corespunde Livrabilului nr. 3 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilităţii

Acest raport este un produs al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate

în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai

Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu

garantează acurateţea datelor incluse în acest document.

Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a

conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în

vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,

etaj 6, Sector 2, București, România).

2

Cuprins

Listă de acronime ..........................................................................................................................3

Listă de figuri ................................................................................................................................3

Listă de tabele ...............................................................................................................................4

Listă de grafice ..............................................................................................................................5

Preambul ......................................................................................................................................7

Rezumat executiv ..........................................................................................................................9

I. Context .................................................................................................................................... 11

II. Misiune și viziune .................................................................................................................... 14

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori ................................................................ 15

Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la un învățământ de calitate, la toate nivelurile școlare ............................................ 15

Obiectivul Strategic 2: În 2020 România va avea un sector al învățământului terțiar ce poate impulsiona dezvoltarea economică, contribui la creșterea productivității și promova coeziunea socială, servind astfel ca bază a unei economii bazate pe cunoaștere ............................................. 26

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic inițial și continuu, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți .......................................... 36

Obiectivul Strategic 4: În 2020, România va avea un sistem de educație și formare care va valorifica pe deplin capitalul uman în direcția unei dezvoltări inteligente și durabile. .................................... 45

Obiectivul Strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional în sectorul de educație, cercetare și știință ................................................................................................................................................. 53

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ...................................... 59

V. Resurse financiare ................................................................................................................... 62

Anexe ......................................................................................................................................... 65

Anexa 1.a: Programe bugetare 2017-2020 .................................................................................... 65

Anexa 1.b: Eșalonarea bugetului învățământului pe ani (2017-2020) și măsuri specifice ................ 68

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ) ............................................................... 80

Anexa 3: Programe, măsuri și indicatori (tabel rezumativ) ............................................................ 87

Anexa 4: Profil instituțional ....................................................................................................... 117

3

Listă de acronime

SECȘ

GR

EÎT

FESI

AȘT

MEF

UE

SGG

PIB

PSI

TI

M&E

MEN

MFP

INS

Sectorul Educației

Guvernul României

Educație și Îngrijire Timpurie

Fonduri Europene Sociale și de Investiții

Abandon Școlar Timpuriu

Monitorul Educației și Formării

Uniunea Europeană

Secretariatul General al Guvernului

Produsul Intern Brut

Plan Strategic Instituțional

Tehnologia Informației

Monitorizare și Evaluare

Ministerul Educației Naționale

Ministerul Finanțelor Publice

Institutul Național de Statistică

OCDE

PIRLS

Organizație pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Progres în Studiul Internațional al Alfabetizării la Citire

SRC

CDITT

ROSE

TIMSS

EFPV

Servicii Rambursabile de Consultanță

Cercetare, Dezvoltare, Inovație și Transfer de Tehnologie

Proiectul privind Învățământul Secundar în România

Tendințe în Studiul Internațional al Matematicii și Științelor

Educație și Formare Profesională și Vocațională

Listă de figuri

Figura 1. Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programme și Măsuri .................................................... 18

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Impacturi, rezultate și indicatori ........................................................ 19

Figura 3. Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri ....................................................... 28


Figura 5. Obiectivul Strategic 3 : Structura pe Programe și Măsuri ...................................................... 38




4


Figura 10. Obiectivul Strategic 5: Impacturi, rezultate și indicatori ...................................................... 55

Figura 11. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MEN .................................... 60

Figura 12. Sub-programe (seturi de măsuri) în cadrul programului de învățământ școlar ................. 129

Figura 13. Sub-programe pentru sprijinirea accesului la învățământul școlar.................................... 131

Figura 14. Sub-program de asigurare a învățământului școlar de calitate ......................................... 131

Figura 15. Sub-programe din programul de învățământ terțiar ......................................................... 133

Figura 16. Măsuri pentru consolidarea competitivității / calității instituțiilor de învățământ superior ............................................................................................................................................................. 133

Listă de tabele

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON) ................ 19


Tabelul 3. Ratele de ocupare în muncă a absolvenților învățământului vocațional de nivel ISCED 3, la 1-3 ani după absolvire ........................................................................................................................... 37


Tabelul 5. Număr și unități de învățământ pe nivel de învățământ și tipul zonei (2014) ..................... 47

Tabelul 6. Număr de unități de învățământ (persoane juridice și sateliți) ............................................ 47



Tabelul 9. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mii RON)............................... 62

Tabelul 10. Numărul și unitățile de învățământ după nivelul de educație și tipul de zonă (2014) ..... 122

Tabelul 11. Numărul de instituții de învățământ (persoane juridice și sateliți) .................................. 123

Tabelul 12. Rate de tranziție la învățământul secundar superior (2009 - 2015) în funcție de ruta educațională și sex .............................................................................................................................. 124

Tabelul 13. Buget multianual bazat pe programe al Ministerului Educației ....................................... 128

Tabelul 14. Principalele capitole ale priorităților Ministerului la negocierea bugetului (% din măsuri) ............................................................................................................................................................. 129

Tabelul 15. % din mențiunea măsurilor care susțin accesul la programul de învățământ școlar (% din totalul măsurilor) ................................................................................................................................. 130

Tabelul 16. % din mențiunea măsurilor care au drept scop calitatea în programul de învățământ școlar (% în totalul măsurilor) ............................................................................................................. 132

Tabelul 17. % din măsuri al căror scop este calitatea/competitivitatea învățământului superior (% din totalul măsurilor) ................................................................................................................................. 134

5

Listă de grafice

Graficul 1. Persoane ce abandonează sistemul de educație și formare (%) ......................................... 12

Graficul 2. Procentul elevilor de 15 ani ce au obținut nivelul minim de competență la testul PISA pe domenii (nivel 2 sau peste nivelul 2) ..................................................................................................... 13

Graficul 3. Evoluția indicatorului rata de abandon școlar în România și în UE ..................................... 15

Graficul 4. Date comparative privind abandonul școlar timpuriu în mai multe țări europene – procente privind grupa de vârstă 18-24 ani .......................................................................................... 16

Graficul 5. Evoluția indicatorului AȘT în România, pe regiuni de dezvoltare ........................................ 16

Graficul 6. Evoluția nivelurilor de absolvire a învățământului terțiar în România și UE ....................... 26

Graficul 7. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar – date comparative la nivel european ........ 26

Graficul 8. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare ......... 27

Graficul 9. Evoluția ratelor de participare în cadrul educației și formării în România și în UE ............. 36

Graficul 10. Date comparative privind ratele de participare în cadrul educației și formării – selecție de țări europene ......................................................................................................................................... 37

Graficul 11. Ratele de participare pe grupa de vârstă (6-23, ponderea participanților) ...................... 45

Graficul 12. Ratele de participare pe niveluri de educație și loc de proveniență (an școlar 2014 / 2015) ............................................................................................................................................................... 46

Graficul 13. Structura bugetului ISP, pe surse de finanțare (%, 2017-2020) ......................................... 63

Graficul 14. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii RON, 2017-2020) ............................................................................................................................................ 63

Graficul 15. Părăsirea timpurie a învățământului și formării (%) ........................................................ 117

Graficul 16. Procentul de elevi de 15 ani care ating nivelul minim de competență al PISA pe domeniu (nivelul 2 sau mai sus) ......................................................................................................................... 118

Graficul 17. Rata de participare la educație și formare (% din grupul de vârstă 18 - 64), țări selectate (2009 - 2015) ....................................................................................................................................... 119

Graficul 18. Rata de participare din (rata de participanți cu vârsta de 6 -23 ani) grupul de vârstă % 121

Graficul 19. Rate de participare după nivelul de educație și locul de rezidență (anul școlar 2014 / 2015).................................................................................................................................................... 121

Graficul 20. Ratele de absolvire a învățământului secundar superior (2009 - 2014) în funcție de sex ............................................................................................................................................................. 125

Graficul 21. Înscrieri în învățământul terțiar în perioada 2009-2015 (cifre absolute) ........................ 126

6

Mulțumiri

Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Cătălin Păuna (TTL, Economist Superior), Alina Sava (Specialist pe Educație), Mihai Păunescu, Mihai Vîlnoiu și Costel Todor și (experți ai Băncii Mondiale). Raportul a beneficiat de comentariile atente ale Marianei Moarcăș (Inspector Superior de Operațiuni), Corinei Grigore (Inspector pe Operațiuni) și Oanei Caraba (analist Operațiuni) și de îndrumări de ansamblu din partea Elisabettei Capannelli (Manager de Țară pentru România) și a lui Ivailo Izvorski (Manager de Practică, Management Macroeconomic și Fiscal).

Echipa ar dori de asemenea să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului pentru sprijinul și excelenta colaborare pe parcursul elaborării acestui document, și mai ales dlui Secretar de Stat Radu Puchiu și dlui Director General Dragoș Negoiță. Dl Consilier Radu Iacob a oferit, de asemenea, sfaturi excelente și a asigurat un foarte bun management de proiect. Totodată, echipa dorește să mulțumească Ministerului Educației Naționale pentru excelenta colaborare, în mod special dlui Director Valentin Popescu și dnei Consilier Monica Munteanu.

7

Preambul

Justificare

Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Banca Mondială au încheiat un acord pentru Servicii de Consultanță Rambursabile (SCR) în vederea consolidării capacității de planificare, bugetare și monitorizare de politici la centrul Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și ministerele de resort selectate. Cu scopul de a consolida eficiența cheltuielilor publice, SCR pun accentul pe i) consolidarea pe mai departe a procesului de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) existent, sub îndrumarea Secretariatul General al Guvernului (SGG); ii) dezvoltarea capacității guvernului de a monitoriza actualizarea PSI și implementarea acestuia cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale; iii) dezvoltarea unui panou de bord central la nivelul SGG pentru a raporta implementarea priorităților PSI de nivel înalt ale ministerelor selectate.

Activitățile definite în cadrul SCR derivă din analiza funcțională a administrației publice, care a arătat că sectorul public este afectat de o discrepanță între planificare și bugetare, ceea ce duce la un decalaj între resursele folosite și rezultate. Ca atare, guvernul a solicitat Băncii Mondiale să ajute la instituționalizarea unui proces de monitorizare a implementării de politici, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, folosind metodologiile, instrumentele și procesele dezvoltate în cadrul acestor SCR. Acesta va fi o parte integrantă a reformelor promovate de către guvern în domeniul bugetării. Pornind de la obiectivul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru toate ministerele din România, SGG își propune ca PSI să devină un produs elaborat cu regularitate de către fiecare minister.

Fiind unul dintre ministerele de resort selectate, Ministerul Educației Naționale (MEN) s-a angajat în direcția unui program de reforme substanțiale, ce acoperă atât aspectele legate de politici, cât și de administrație publică. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul educației (SE) este o componentă importantă a acestei reforme.

Elaborarea unui PSI pentru ciclul de bugetare 2017-2020 are loc într-un moment oportun al ciclului de politici SE 2014-2020.

România a adoptat un set de strategii educaționale ce vizează reducerea abandonului școlar timpuriu, îmbunătățirea învățământul terțiar, a învățământului vocațional și a procesului de învățare pe tot parcursul vieții (acestea reprezentând de asemenea condiționalități prealabile pentru accesarea de către România a Fondurilor Europene), și care includ măsuri ce se adresează grupurilor defavorizate, mai ales celor de etnie rromă. Acum implementarea acestor strategii este inclusă în planul strategic al ministerului, precum și în sistemul de monitorizare și evaluare permanentă. Realizarea țintelor importante Europa 2020 asumate de România este supusă riscurilor, implementarea strategiilor trebuind urgentată. Acest lucru este evidențiat în mod special de ponderea copiilor ce abandonează de timpuriu școala, ce a atins un nivel alarmant de 19,1%, această pondere crescând în fapt în fiecare an,începând din anul 2013, cu 1 procent, în timp ce ținta României pentru anul 2020 este de 11,3%.

Se anticipează că aceste eforturi vor avea, luate laolaltă, impact asupra 4,1 milioane de persoane, iar sumele cheltuite vor ajunge în decurs de 7 ani (2016-2022) la 3,28 miliarde Euro.

Metodologie

Pregătirea proiectului de PSI al MEN a fost realizată, în mare parte, între august și noiembrie 2016, o parte din munca de pregătire fiind făcută anterior. Acest proces s-a bucurat de participarea largă,

8

constată și de substanță a tuturor membrilor managementului superior și personalului operațional al MEN, precum și al experților de înalt nivel ai SGG.

Procesul de planificare strategică pentru 2017-2020 al MEN a fost realizat sub supravegherea Comitetului de Coordonare a Planificării Strategice, ce include Secretarii de Stat și Secretarul General al MEN. Unitatea de Politici Publice a MEN s-a ocupat de coordonarea tehnică și a deținut rolul de secretariat al comitetului.

Banca Mondială a oferit asistență tehnică pe parcursul întregului proces, Unitatea de Politici Publice din MEN având un rol de facilitare și mediere. Din dorința de a avea o abordare incluzivă, informativă și participativă, Banca Mondială a organizat o sesiune de formare pentru membrii grupului de lucru (inclusiv cei care se ocupă de buget și de resurse umane) între 12 și 16 octombrie 2016, pentru a-i ajuta să se familiarizeze cu principiile planificării strategice, folosind, în același timp, teoriile și exemplul PSI 2014-2017 pentru a realiza revizuirea PSI 2017-2020.

Grupul de lucru s-a întrunit atunci când a fost necesar, începând cu luna septembrie 2016 și până în luna martie 2017. Produsul final va fi prezentat Comitetului de Coordonare, și se estimează că PSI va fi ulterior aprobat de către Ministru.

9

Rezumat executiv

Secretariatul General al Guvernului (SGG) s-a angajat în direcția eficientizării cheltuielilor publice. Prin elaborarea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2017-2020 în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și al unui număr de treisprezece ministere de resort selectate, SGG vizează consolidarea capacității de bugetare, planificare și monitorizare a guvernului României.

Întrucât Ministerul Educației Naționale (MEN) a elaborat deja un PSI pentru perioada de bugetare 2015-2017, personalul de conducere al MEN este familiarizat cu acest instrument important pentru implementarea planificării și bugetării strategice în administrarea sectorului educației (SE) din România. PSI revizuit pentru 2017-2020 amplifică rolul de conducere asumat de MEN în ceea ce privește elaborarea PSI în cadrul Guvernului României.

PSI 2017-2020 este ancorat în obiectivele strategice aferente sectorului SE , în prioritățile și scopurile instituționale urmărite de MEN; de asemenea, furnizează programe și măsuri clare (inclusiv bugete) care sunt necesare pentru a atinge aceste obiective pe termen mediu, și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a măsura progresul în urmărirea acestor ținte. PSI este structurat pe cei cinci pilon strategici al sectorului SE , după cum urmează:

OS1 – Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu, prin promovarea unui acces egal la educația de calitate, la toate nivelurile școlare

Acest obiectiv strategic se sprijină pe trei programe:

(i) Programul 1.1 – Acces ridicat la îngrijire și educație timpurie

(ii) Programul 1.2 – Creșterea participării la învățământul primar și secundar, și absolvirea de către toți a studiilor din învățământul obligatoriu

(iii) Programul 1.3 – Evaluarea și asigurarea calității învățământului primar și secundar

OS2 – În 2020, România va avea un sector al învățământului terțiar capabil să impulsioneze dezvoltarea economică, să contribuie la creșterea productivității și să promoveze coeziunea socială, servind astfel ca bază a unei economii bazate pe cunoaștere.

Cele trei programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 2.1 - Angajarea sectorului în direcția diversității, accesului și îmbunătățirii nivelul de educație în toate domeniile

(ii) Programul 2.2 - Promovarea înființării unor programe universitare adaptate, de înaltă calitate

(iii) Programul 2.3 - Promovarea implicării strategice a agenților economici

OS3 - Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic inițial și continuu, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți

Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 3.1 - Creșterea participării și facilitarea accesului la programe de educație și formare inițială și la locul de muncă

10

(ii) Programul 3.2 - Creșterea relevanței sistemelor de educație și formare profesională pentru piața muncii

(iii) Programul 3.3 - Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul educației și formării profesionale

OS4 – În 2020, România va avea un sistem de educație și formare care va valorifica pe deplin capitalul uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile

Acest obiectiv strategic se sprijină pe două programe:

(i) Programul 4.1 - Investiții de capital în învățământ.

(ii) Programul 4.2 - Sprijinirea elevilor în vederea susținerii examenului de Bacalaureat și facilitarea tranziției și accesului la învățământul superior

OS5 – Consolidarea cadrului instituțional

Acesta se bazează pe programul 5.1, care urmărește dezvoltarea unei administrări bazate pe cunoaștere și pe informații, flexibilă a sectorului SE.

11

I. Context

Sistemul de învățământ din România este format din peste 19.200 unități de învățământ și de instituții ce oferă servicii de educație ce variază de la educația la vârste timpurii până la învățământul terțiar. Peste 3,4 milioane de elevi sunt înrolați în prezent în aceste instituții de învățământ.

Idealul educațional al școlilor din România este reprezentat de dezvoltarea liberă, cuprinzătoare și armonioasă a personalității prin asumarea unui sistem de valori centrat pe împlinire personală, incluziune social și competitivitate pe piața muncii. Scopul sau țelul principal al educării și formării copiilor, tinerilor și adulților, enunțat în legea educației naționale, este dezvoltarea competențelor, abilităților și cunoștințelor necesare în vederea:

a. Împlinirii personale prin realizarea scopurilor lor în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și printr-un angajament de a învăța pe tot parcursul vieții;

b. Integrarea socială și participarea ca cetățeni activi în societate;

c. Ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;

d. Dezvoltarea unui concept de viață bazat pe valori științifice și umaniste, pe cultura națională și universal și pe promovarea dialogului intercultural;

e. Dezvoltarea unei culturi a demnității, toleranței și respectului față de drepturile omului și de libertățile fundamentale ale acestuia;

f. Sensibilizarea față de problemele omenești, față de valorile morale și civice și respectul pentru natură și mediul natural, social și cultural.

Analiza sistemului de învățământ din România arată că există decalaje din ce în ce mai mari între sexe și între zonele de rezidență în materie de obiective cheie din perspectiva problemelor europene și globale din domeniul educației.

Elevele și studentele participă mai mult la educație decât elevii și studenții de sex masculin, iar zonele rurale sunt constant defavorizate comparativ cu zonele urbane din punctul de vedere al participării, infrastructurii școlare și al resurselor umane angajate în sistem abandonul școlar fiind, în consecință, un fenomen sistemic, ce afectează toate nivelurile de învățământ.1

Legătura dintre învățământ și piața muncii pare a fi din ce în ce mai puțin vizibilă, dat fiind faptul că șomajul în rândul tinerilor nu are legătură cu nivelul acestora de pregătire. Educația și formarea profesională, după un proces desființare ce a avut loc în intervalul 2009-2014, se demonstrează a fi o traiectorie educațională din ce în ce mai preferată în contextul ratelor de performanță destul de modeste înregistrate la examenele naționale de la absolvirea clasei a opta și la examenul național de bacalaureat.

1 Rata abandonului școlar de 1,5% din elevii ce încep anul școlar la fiecare clasă din învățământul primar și secundar la fiecare clasă (de la clasa pregătitoare ce constituie intrarea în sistemul de învățământ obligatoriu până la finalul clasei a opta). La nivelul superior al învățământului secundar media abandonului școlar este de 2,8% din cohorta pe fiecare clasă, fiind considerabil mai mare în cazul elevilor de sex masculin, unde se înregistrează constant procente mai mari decât în cazul elevelor (de ex. la finele anului școlar 2014, 3,2% din băieți au abandonat în învățământul superior secundar, față de 2,4% din fete).

12

Educația în ansamblul său este încă masiv sub-finanțat, către acest sector fiind alocat aproximativ 3,7% din PIB din diferite surse. Fragmentarea finanțării în domeniul educației, mai ales la nivelul învățământului preuniversitar constituie o problemă majoră, în această fază dovedindu-se dificil de implementat o strategie unitară și politici unitare, datorită numărului mare de actori organizaționali administrativi implicați în finanțarea învățământului.

Deși cea mai mare parte din cheltuielile pe educație merge către finanțarea salariilor personalului didactic, salariile încă sunt printre cele mai mici în comparație cu alte state membre UE, existând diferențe uriașe de salarizare între debutanți și angajații cu vechime. Astfel, cariera didactică este una neatractivă încă pentru tinerii profesioniști, ceea ce face ca în sistemul de învățământ să fie angajat în pondere tot mai mare personal necalificat, pe baze temporare.

România face parte din piața UE și procesele educaționale și de formare sunt legate de politicile europene și încearcă să urmărească cele patru obiective strategice stabilite prin concluziile Consiliului Comisiei Europene din 12 mai 2009, referitoare la cadrul strategic de cooperare europeană în domeniul educației și formării (‘ET 2020’)2 până în 2020: transformarea învățării pe toată durata vieții și a mobilității în realitate; îmbunătățirea calității și eficienței în educație și formare; promovarea echității, coeziunii sociale și a spiritului cetățenesc; dezvoltarea creativității și inovației, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și formare.

Progresul României în direcția obiectivelor stabilite în anul 2009 a fost unul lent, în pofida unui progres pozitiv înregistrat la mai multe categorii de referință. Un număr de ținte au fost însă ratate sau sunt de neatins pe orizontul de timp până în anul 2020. Monitorul Educației și Formării din 20153 (MEF) menționează rezultatele slabe ale României la indicatorul AȘT. Dat fiind faptul că ținta pentru media europeană este de sub 10% iar ținta stabilită a României este de 11,3%, valoarea curentă a acestui indicator (19,1%) face dificil de atins aceste ținte până în anul 2020 (vezi ).

Graficul 1. Persoane ce abandonează sistemul de educație și formare (%)

Sursa: Eurostat, indicator t2020_40, 2016

Chiar dacă România a înregistrat progrese semnificativ în creșterea rezultatelor la învățătură pentru elevii de 15 ani, măsurate conform Studiului PISA al OCDE, un procent mare dintre elevi nu reușesc să obțină nivelul minim de competență. Între anii 2006 și 2015, ponderea elevilor ce au obținut nivelul 2 PISA sau mai mult la toate cele trei materii a crescut considerabil. Spre exemplu, în anul 2006, doar 46% din elevi au obținut acest nivel minim de competență la citire dar până în anul 2015, el a fost

2 Document no. 2009/C 119/02 3 Full text is available here: http://ec.europa.eu/education/library/publications/monitor15_en.pdf (latest access 19.09.2016)

16.6

19.3

18.1 17.8 17.3 18.1

19.1

0

10

20

30

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

yearEU 28 average Romania

http://ec.europa.eu/education/library/publications/monitor15_en.pdf

13

obținut de 61% din elevi. Îmbunătățiri similare s-au produs si la matematică și științe. Cu toate acestea, peste o treime din elevii de 15 ani din România nu depășesc nivelul minim de competență.

Graficul 2. Procentul elevilor de 15 ani ce au obținut nivelul minim de competență la testul PISA pe domenii (nivel 2 sau peste nivelul 2)

Învățământul superior constituie un obiectiv strategic principal în diferite analize și rapoarte realizate la nivelul UE. După cum se detaliază în secțiunile de politici ce urmează, dezvoltarea în continuare a învățământului superior este un punct esențial pentru atingerea țintelor stabilite în ET 2020. Domeniile cheie de intervenție menite să rezolve problemele pe care le ridică ratele mari ale AȘT, nivelul redus al realizărilor obținute și ratele reduse de înscriere în învățământul terțiar includ reforma sistemelor de finanțare, proceduri de asigurare a calității,precum și extinderea în continuare a utilizării TIC. În același timp, România se confruntă cu o problemă specială ce rezidă din sistemul de învățământ liniar și îngust ce oferă puțin sau deloc spațiu rutelor alternative de a ajunge la un anumit nivel. O altă problemă ce va trebui rezolvată sunt programele de studii terțiare neuniversitare, care au fost eliminate în mare majoritate la începutul anilor 2000 dar care sunt treptat reorganizate.

În acest context național și european, viziunea societății românești în privința educației se bazează pe imperativele unei societăți a cunoașterii și pe impactul globalizării, axată pe tradiții și valori culturale viabile, iar Ministerul trebuie să susțină și să consolideze un sistem de educație națională eficient, echitabil și inclusiv, capabil să valorifice resursele umane.

Prioritatea Ministerului este aceea de a elabora și implementa politici educaționale adecvate pentru elevi, studenți și cetățeni în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, a competitivității și a dezvoltării sociale. Prin urmare, creșterea nivelurilor de participare prin facilitarea accesului larg la educație prin politici ce vizează grupurile defavorizate, prin îmbunătățirea ratelor de rămânere în școală și a ratelor de absolvire constituie principalele priorități pentru perioada 2017-2020.

Totodată, vor fi urmărite cu prioritate dezvoltarea capacității manageriale în vederea implementării unor politici bazate pe evidențe și a absorbției de fonduri UE pentru finanțarea obiectivelor de politici.

În acest context, Ministerul Educației Naționale a elabora un Plan Strategic Instituțional pe termen mediu 2017 prin care să se operaționalizeze viziunea pe termen lung a sistemului de învățământ din România.

47 465353

60 5959 63 6360 61 61

0

25

50

75

Matematică Citire Științe

2006 2009 2012 2015

14

II. Misiune și viziune

Misiunea MEN

Crearea și consolidarea unui sistem de învățământ național eficient, echitabil și incluziv, care să poată valorifica la maxim potențialul capitalului uman, pentru a crește competitivitatea economiei naționale și a societății române prezente și viitoare.

Un învățământ performant înseamnă că potențialul capitalului uman din România poate fi valorificat pe deplin, în vederea urmăririi obiectivului de dezvoltare economică și socială.

Obiectivul de mai sus nu poate fi atins fără a elabora și a implementa politici publice adecvate, coerente și stabile, care să întrunească consensul cât mai multor părți interesate din domeniul educației.

MEN trebuie să dezvolte și să implementeze politici publice în sectorul educației, în cadrul delimitat de politicile europene. Acesta nu reprezintă un gest simplu, de adoptare pasivă a politicilor europene; este, din contră, un proces activ, ce promovează propriile soluții ale României în domeniu, care să corespundă nevoilor țării și care să fie agreate cu partenerii MEN.

Sprijinirea sectorului educației în România este benefică pentru țară și pentru regiune. Cuantificarea acestor beneficii arată că valoarea lor o depășește pe cea a costurilor pe termen scurt și lung, ceea ce confirmă responsabilitatea de a elabora strategii și politici publice consistente și durabile.

Viziunea MEN

Viziunea ministerului se bazează pe angajamentul de a dezvolta un sistem de învățământ axat pe valori naționale și europene, pe creativitate, cunoaștere, competențe și abilități de dezvoltare personală, antreprenorial, spirit cetățenesc, incluziune socială și dezvoltare profesională. În calitate de instituție a administrației publice centrale, ministerul se angajează să fie o organizație demnă de încredere, transparentă și responsabilă, care deservește sectorul educației, comunitatea beneficiarilor educației și societatea per ansamblu.

Ministerul Educației este principala instituție din România responsabilă cu politicile din domeniul educației.

Ministerul își asumă această responsabilitate, cu respectarea celor mai înalte standarde de transparență, răspundere și integritate, în colaborare cu alte instituții publice, sectorul privat și organizații ale societății civile.

Ministerul face eforturi pentru a-și consolida capacitatea de management și performanțele organizaționale, cu scopul de a-și putea duce la îndeplinire responsabilitățile importante ce i-au fost încredințate de către cetățenii României.

Ministerul răspunde nevoilor cetățenilor. Este interesat de problemele și opiniile acestora și de dialogul cu cetățenii și își evaluează în mod constant rezultatele acțiunilor întreprinse, pentru a-și ajusta activitățile în funcție de cerințe.

15

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori

Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la un învățământ de calitate, la toate nivelurile școlare

România se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește obiectivul strategic principal al educației școlare, anume reducerea ratei abandonului școlar – proporția persoanelor din categoria de vârstă între 18 și 24 de ani ce nu au absolvit învățământul obligatoriu (sau au absolvit cel mult gimnaziul – ISCED 2) nemaifiind implicate în nicio altă formă de educație sau formare formală în ultimele 4 luni înainte de efectuarea anchetei.4 Monitorul Educației și Formării 20155 (ETM) indică bilanțul slab al României cu privire la indicatorul AȘT. Din moment ce ținta medie europeană este sub 10% iar cea stabilită pentru România este de 11,3%, valoarea actuală a indicatorului (19,1%) face ca aceste obiective să fie greu de atins până în 2020.

Graficul 3. Evoluția indicatorului rata de abandon școlar în România și în UE

Sursa: Indicator Eurostat, t2020_40, 2016

Există chiar mai multe motive de îngrijorare din moment ce datele furnizate arată că România, împreună cu alte trei țări, face parte din grupul de țări pentru care situația este cea mai gravă […] combinând ratele de părăsire timpurie a școlii de peste 10% cu lipsa progresului în intervalul de timp cuprins între 2011 și 20146.

4 Indicatorul statistic al persoanelor ce abandonează de timpuriu școala și formarea se calculează deci prin împărțirea numărului celor ce abandonează de timpuriu școala și cursurile de formare definit mai sus la populația totală din acea grupă de vârstă preluată din Ancheta Forței de Muncă – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training 5 Textul complet este disponibil aici: http://ec.europa.eu/education/library/publications/monitor15_en.pdf (ultima accesare 19.09.2016) 6 ET Monitor 2015, p.34

16.6

19.3

18.1 17.8 17.3 18.1

19.1

0

5

10

15

20

25

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

an

EU 28 average Romania


16

Graficul 4. Date comparative privind abandonul școlar timpuriu în mai multe țări europene – procente privind grupa de vârstă 18-24 ani

Sursa: Eurostat

Mai mult, în cazul României, AȘT înregistrează diferențe uriașe între regiunile țării, regiunile centrale, nord-estice și sud-estice înregistrând rate ale AȘT de peste 20%, în timp ce zona Bucureștiului înregistrează un procent de doar 10% dintre copiii în această situație. Totodată, cu excepția unei excepții notabile a regiunii de Vest, toate celelalte regiuni afișează o tendință negativă, ratele fiind în creștere în ultimii trei ani (Vezi Graficul 5 – Evoluția AȘT în România pe regiuni de dezvoltare).

Graficul 5. Evoluția indicatorului AȘT în România, pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Eurostat

11.010.1

13.4

6.27.8 7.9

20.0

9.3

14.7

5.5

11.6

8.2 7.35.3

13.7

19.1

5.06.9

9.210.8

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

2014

2015

19.116.9

24.2 25.3 24.9

18.7

10.8

16.2

8.5

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2013

2014

2015

17

Guvernul României a adoptat un „Cadru strategic pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii” încă din iunie 2015. Cu toate acestea, implementarea și monitorizarea rezultatelor și a acțiunilor au rămas în urmă. După cum subliniază raportul de țară pentru România7 și recomandările de țară adoptate de Consiliul European8, există câteva strategii pentru abordarea acestor probleme dar care însă nu sunt operaționale, din motive administrative și financiare.

România are de asemenea o problemă serioasă legată de eficacitatea sistemului său de învățământ, cu privire la realizarea rezultatelor învățării. Acestea se măsoară în mod obișnuit pe baza rezultatelor la diferite examene și testări naționale și internațional (între cele din urmă cele mai utilizate sunt PISA9, TIMSS și PIRLS10). Conform datelor publicate de OCDE11 numărul de persoane cu performanțe slabe reprezintă 24% dintre copiii de 15 ani, înscriși la toate subiectele12. În mod individual, la matematică, citire și științe, numărul de persoane cu performanțe slabe este mai mare și oscilează în jurul a 37% , cu matematica înregistrând cel mai mare număr de persoane cu performanțe slabe, 40% dintre elevi.

Performanța slabă a elevilor din România este documentată și prin raportare la rezultatele din TIMSS și PIRLS care testează abilitățile elevilor de clasa a patra și a opta la citire, matematică și științe. Rezultatele13 ultimului val de teste arată că aproximativ 27% din elevii de clasa a patra nu reușesc să atingă cel mai de jos criteriu pentru toate cele trei subiecte în comparațiile internaționale cu țările participante.

Monitorul ET 201514 arată că performanța slabă printre elevii din România marchează o diferență mare între copii, în funcție de indicele statutului socioeconomic al familiilor de proveniență (SSE). Pe baza datelor PISA, 60% dintre copiii de 15 ani cu un indice SSE scăzut au performanțe slabe la matematică, în timp de 15% dintre cei cu un SSE ridicat au performanțe slabe la aceeași materie.

AȘT și performanța slabă sunt două dintre cele mai importante probleme cu care are de-a face sistemul de învățământ din România, la nivel de școală. Ambele sunt legate de SSE al familiilor și de influența acestuia asupra participării la educație și la realizările educaționale ale copiilor. De asemenea, influențează și alți indicatori strategici, precum absolvirea învățământului terțiar, angajarea și chiar participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, din moment ce influențează modul în care viitorii adulți se raportează la educație, pe durata vieții.

7 Raport de Țară România 2016; Bruxelles, 26.2.2016, SWD(2016) 91 final 8 Bruxelles, 13 iunie 2016 (OR. en) 9226/16 9 Programul de Evaluare Internațională a Elevilor - The Programme for International Student Assessment (PISA) este o anchetă internațională efectuată la trei ani ce își propune să evalueze sistemele de învățământ la nivel mondial prin testarea competențelor și cunoștințelor elevilor în vârstă de 15 ani. Ancheta PISA este realizată de OCDE. 10 TIMSS și PIRLS sunt proceduri de testare comparativă internaționale, similare PISA. Sunt efectuate pe baza unei metodologii comparative de către Agenția de Evaluare Internațională (IEA) a Colegiului din Boston, Lynch School of Education 11 OCDE (2016), Low-Performing Students: Why They Fall Behind and How to Help Them Succeed, PISA, OECD Publishing, Paris, http://dx.doi.org/10.1787/9789264250246-en. Date de la PISA 2012. Datele de la PISA 2015 vor fi publicate în decembrie 2016. 12 Calcul bazat pe tabelele publicate în OCDE (2016), p. 48 (Tabelul 1.7 partea 2/2) 13 Timss and pirls 2011: Relationships Among Reading, Mathematics, and Science Achievement at the Fourth Grade—Implications for Early Learning (2013), disponibilă online: http://timss.bc.edu/timsspirls2011/downloads/TP11_Relationship_Report.pdf 14 Vezi pagina 19

http://dx.doi.org/10.1787/9789264250246-en

18

Structura obiectivului strategic 1 include trei (3) Programe și douăzeci și patru (24) de Măsuri ce corespund rezultatelor anticipate

Obiectivul Strategic 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la un învățământ de calitate,

la toate nivelurile școlare

Programul 1.1: Acces ridicat la îngrijire și educație

timpurie a copiilor

Programul 1.2: Îmbunătățirea participării la

învățământul primar și secundar și înscrierea tuturor în învățământul

obligatoriu

Programul 1.3: Evaluarea și asigurarea calității în învățământul primar și secundar

Măsurile Programului 1.1

M1.1.1.1. Tichete valorice pentru grădiniță

M1.1.1.2. Sprijinirea accesului prin finanțarea directă de bază a instituțiilor preșcolare

M1.1.1.3. Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și alte măsuri de sprijin

M1.1.2.1. Educatori și îngrijitori calificați pentru educația preșcolarilor

M1.1.2.2. Dezvoltarea cadrului de asigurare a calității pentru învățământul preșcolar

M1.1.2.3. Dezvoltarea cadrului curricular pentru învățământul preșcolar

Măsurile Programului 1.2 M1.2.1.1. Finanțare directă inițială a școlilor publice M1.2.1.2. Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ M1.2.1.3. Măsuri de protecție socială M1.2.1.4. Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate M1.2.2.1. Furnizarea metodologiei, a studiilor de impact ex-ante și a cadrului juridic pentru programele postliceale M1.2.2.2. Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate M1.2.2.3. Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli M1.2.2.4. Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon M1.2.2.5. Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere fragmentate existente

Măsurile Programului 1.3

M1.3.1.1. Evaluarea națională a tuturor școlilor

M1.3.1.2. Inspecții școlare și servicii de mentorat

M1.3.1.3. Stabilirea unui sistem de formare profesională inițială

M1.3.1.4. Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă

M1.3.1.5. Revizuirea curriculumului școlar

M1.3.1.6. Furnizarea de manuale școlare

M1.3.2.1. Participarea elevilor la evaluările și examenele naționale

M1.3.2.2. Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA

M1.3.2.3. Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ

Figura 1. Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programme și Măsuri

19

Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare:

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Impacturi, rezultate și indicatori

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 107,847,078 (000 Lei).

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Buget pe Programe pentru Obiectivul Strategic 1

TOTAL ,000 RON

Total Valoare/ani ,000 RON

2017 2018 2019 2020

P 1.1 Acces sporit la îngrijire și educație timpurie

31,640,846 2,220,244 9,767,030 9,816,786 9,836,786

P 1.2

Creșterea participării în învățământul primar și secundar și absolvirea învățământului obligatoriu pentru toți

75,473,565 12,880,499 20,688,661 20,696,706 21,207,698

• Reducerea numărului de persoane care abandonează școala și cursurile de formare(% din populația cu vârste cuprinse între 18-24 de ani de la nivelul cel mai scăzut deeducație secundară și care nu a mai continuat cursurile școlare sau de formare înultimele patru săptămâni ce au precedat ancheta); Ținta 2020: 11,3%; Ținta 2018: 16%

• Ponderea elevilor cu performanțe scăzute la competențele de citire - Ținta 2021: 27%; Ținta 2018: 31%

• Creșterea ratei de trecere a examenului de Bacalaureat (raportul dintre populația ce promovează examenul de Bacalureat într-un an și populația totală cu vârsta de 18 ani); Ținta 2020 -65%

Impacturi

•(1.1.1) Participare ridicată la educația preșcolară: procentul populației de 4-5 ani carepartiipă la educație să crească de la actualul nivel de 85,5% la 92% până în 2020.

•(1.1.2) Calitate crescută a serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor: Ratade elevi cu performanță slabă la citit din rândul elevilor care au participat laînvățământul pre-primar mai mult de un an tde la 35 % (nivelul actual de referință) la30%.

•(1.2.1) Participarea crescută a tuturor la învățământul primar și secundar. Rata brutăde participare în învățământul primar și gimnazial (6-14 ani) să crească la 95% de lanivelul actual de 90% și rata de participare a celor de 15-18 ani să crească de la nivelulactual de 80% la 90% până în 2020.

•(1.2.2) Creșterea nivelurilor de absolvire a învățământului. Rata de promovare abacalaureatului să crească de la 44% (nivelul actual) la 65% până în 2020.

•(1.3.1) Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar: rata de absolvire aînvățământului gimnazial (clasa a VIII-a) să crească la 90% până în 2020 de la nivelulactual de referință de 83,7%. Calculat pe baza datelor de la Institutul Național deStatistică de Institutul de Științe ale Educației ăn raportul anual privind sistuațiasistemului de învățământ.

•(1.3.2) Creșterea ratei de participare la examenele naționale și evaluarea elevilor dinînvățământul primar și secundar: rata de participare a absolvenților de liceu laexamenul de bacalaureat să crească la 87% până în 2020 de la nivelul actual de 79,3%.

Rezultate ale Programelor

20

P 1.3 Evaluarea și asigurarea calității în învățământul primar și secundar

732,667 43,5120 96,267 99,152 102,128

TOTAL OS1 107,847,078 15,535,863 30,551,959 30,612,644 31,146,612

Programul 1.1: Acces sporit la îngrijire și educație timpurie

Justificare: În România, rata de participare la educația timpurie a copiilor, ca % din locuitorii care corespund grupului de vârstă (4-5 ani) și care participă la serviciile de educație timpurie, este de 85,5%, considerabil mai mică decât media UE de 94% și decât ținta stabilită pentru 2020 de 95%. Deși ratele de participare la îngrijirea și educația timpurie a copiilor (ÎETC) din România s-au îmbunătățit în perioada 2004-2008, tendința pare să fi scăzut și chiar inversat din 2008.

O recomandare importantă care s-a transformat în măsuri specifice în Cadrul Strategic adoptat de guvern pentru Reducerea Abandonului Școlar Timpuriu este aceea de a sprijini o mai mare participare la îngrijirea și educația timpurie a copiilor. Aceasta este văzută ca promovând condiții egale pentru toți în ceea ce privește șansele pentru parcurgerea și promovarea nivelurilor următoare de învățământ. Dovezile arată că accesul la educația de bună calitate de la o vârstă fragedă facilitează dezvoltarea competențelor cheie și că ÎETC de calitate crește rata de succes școlar și reduce riscul de părăsire timpurie a școlii, la un stadiu ulterior15. Inițiativa pilot 1.1: se referă în mod specific la creșterea accesului la Îngrijirea și educația timpurie a copiilor (ÎETC).

Obiective: Programul 1.1 are ca scop atingerea următoarelor obiective specifice:

- Participare ridicată la educația preșcolară: procentul populației de 4-5 ani care participă la educație să crească de la actualul nivel de 85,5% la 92% până în 2020.

- Calitate crescută a serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor: Rata de elevi cu performanță slabă la citit din rândul elevilor care au participat la învățământul pre-primar mai mult de un an de la 35 % (nivelul actual de referință) la 30 %

Descriere: Programul 1.1 vizează toate serviciile de îngrijire și educație timpurie a copiilor, astfel acoperind grupul de vârstă cuprins între 0 și 6 ani, înainte de vârsta de începere a școlii primare obligatorii. Aceasta se adresează atât beneficiarilor programului, prin stimularea participării mai ales a copiilor din familii defavorizate din punct de vedere socioeconomic, precum și furnizorilor, prin dezvoltarea ulterioară a curriculei, prin investiții în formarea profesorilor, precum și prin investiții de capital, mai ales în zonele rurale.

Factori de succes: Pentru a putea face față provocărilor legate de participarea copiilor dezavantajați și din zonele rurale la serviciile de îngrijire și educație timpurie a copiilor, ar trebui oferite stimulente financiare directe familiilor, precum tichete valorice pentru grădiniță și creșă, cu scopul de a reduce costurile private de participare la educație și de a crește costul de oportunitate pentru neparticipare. În același timp, dezvoltarea cadrului curricular, în special pentru copiii de 0-3 ani și furnizarea unor profesori calificați prin formare inițială sunt importante pentru a asigura servicii educaționale de calitate în toate regiunile.

Coordonarea cu ministerele cheie (Ministerul Dezvoltării Regionale), cu autoritățile locale și cu Programul Operațional Regional, respectiv Programul pentru Competitivitate, va fi importantă pentru

15 Cadru Strategic pentru reducerea abandonului școlar timpuriu

21

dezvoltarea infrastructurii preșcolare și dotărilor IT ale acestor școli și grădinițe, în special în zonele rurale care sunt relativ slab acoperite de infrastructura de acest nivel.

Măsuri: Principalele măsuri ce vor contribui la realizarea obiectivelor specifice ale programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(1.1.1) Creșterea participării la învățământul preșcolar

Măsuri care au în vedere participarea:

1 - Tichete valorice pentru grădiniță

2 - Sprijinirea accesului prin finanțarea directă de bază a instituțiilor preșcolare

3 - Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și alte măsuri de sprijin

(1.1.2) Creșterea calității serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor

Măsuri care au în vedere calitatea furnizării serviciilor:

1 - Asigurarea de educatori și îngrijitori calificați pentru educația preșcolarilor

2 - Dezvoltarea cadrului de asigurare a calității pentru învățământul preșcolar

3 - Dezvoltarea cadrului curricular pentru învățământul preșcolar

Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și absolvirea învățământului obligatoriu pentru toți

Justificare: România se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește obiectivul strategic principal pentru învățământul școlar și anume reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii – proporția de persoane din grup de vârste 18-24 ani care nu și-au finalizat studiile obligatorii (sau au terminat studii secundare inferioare – ISCED 2 – cel mult) și care nu au fost implicate în educație sau formare oficială în ultimele 4 luni de la realizarea acestui sondaj16. Monitorul pentru Educație și Formare 201517 (ETM) atrage atenția asupra rezultatelor slabe ale României în ceea ce privește indicatorul AȘT. În măsura în care obiectivul mediu al Europei se află sub 10% iar obiectivul stabilit pentru România este la 11,3%, valoarea curentă a indicatorului (19,1%) face ca acele obiective să fie greu de atins până în 2020. Există chiar și mai multe motive de îngrijorare, deoarece datele furnizate arată că România, împreună cu alte trei țări, se află în grupul de state a căror situație este cea mai dificilă […] combinând ratele de părăsire timpurie a școlii de peste 10% cu lipsa progresului între 2011 și 201418.

16 Indicatorul statistic cu privire la „părăsirea timpurie a educației și formării” este calculat prin împărțirea numărului de persoane care părăsesc timpuriu școala și formarea, după cum este definit mai sus, la populația totală din același grup de vârstă, în studiul Forței de Muncă - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training 17 Textul complet este disponibil aici: http://ec.europa.eu/education/library/publications/monitor15_en.pdf (ultima accesare 19.09.2016) 18 Monitor ET 2015, p.34

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Early_leaver_from_education_and_training


22

Mai mult, în cazul României, AȘT înregistrează diferențe uriașe între regiunile țării, cu regiunile din centru, nord-est și sud-est înregistrând rate AȘT de peste 20%, în timp ce regiunea București înregistrează o valoare de doar 10% dintre copii în asemenea situații. De asemenea, cu excepția notabilă a regiunii vestice, toate celelalte regiuni afișează o tendință negativă cu rate în creștere în ultimii trei ani. De asemenea, disparitățile urban-rural sunt îngrijorătoare, cu zonele urbane atingând deja obiectivul european (sub 10%), în timp ce zonele rurale ce înregistrează niveluri uimitoare de aproape 30%.

Guvernul României a adoptat în iunie 2015 un „Cadru strategic pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii”. Cu toate acestea, rezultatele și acțiunile de implementare și monitorizare au rămas în urmă. După cum subliniază raportul de țară pentru România19 și recomandările de țară adoptate de Consiliul Europei20, există câteva strategii pentru soluționarea acestor probleme, dar acestea nu funcționează din motive administrative și financiare. Mecanismele de monitorizare și evaluare (M&E) incluse în aceste strategii nu sunt încă operaționale în acest moment, iar transparența acțiunilor întreprinse este, în cel mai bun caz, limitată.

AȘT este în legătură strânsă cu un alt indicator stabilit de Agenda Europeană pentru 2020: performanțe slabe în competențele de bază. Aceasta a fost definită drept procentul de persoane cu performanță slabă în ceea ce privește abilitățile de citire, matematică și științe la testările comparative internaționale, precum PISA. Obiectivul stabilit în 2009 este acela de a reduce sub 15% procentul de performanțe slabe pentru grupul de vârstă de 15 ani. Conform ultimelor date publicate de OCDE21 numărul de persoane cu performanțe slabe reprezintă 24% din copiii de 15 ani, înscriși la toate materiile22. În mod individual, pentru matematică, citit și științe, numărul de persoane cu performanțe slabe este mai mare și oscilează în jurul a 37%, cu matematica înregistrând cel mai mare număr de persoane cu performanțe slabe, 40% dintre elevi.

Obiective:Programul 1.2 are ca scop atingerea următoarelor obiective specifice:

- (1.2.1) Participarea crescută a tuturor copiilor de vârstă școlară la învățământul primar și secundar: Rata brută de participare în învățământul primar și gimnazial (6-14 ani)23 să crească la 95% de la nivelul actual de 90% și rata de participare a celor de 15-1824 ani să crească de la nivelul actual de 80% la 90% până în 2020.

- (1.2.2) Creșterea nivelurilor de absolvire a învățământului. rata de absolvire a bacalaureatului să crească de la 44% (nivelul actual) la 65% până în 2020.

Descriere: Programul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu și vârsta oficială de finalizare a liceului, precum și familiilor acestora, profesorilor, directorilor de școli și consilierilor, pentru a oferi șanse egale la nivelul educației primare și secundare și pentru a asigura tuturor nivelul de absolvire a învățământului obligatoriu și achiziția de competențe de bază.

19 Raportul de Țară pentru România 2016; Bruxelles, 26.2.2016, SWD(2016) 91 final 20 Bruxelles, 13 iunie 2016 (OR. en) 9226/16 21 OCDE (2016), Low-Performing Students: Why They Fall Behind and How to Help Them Succeed, PISA, OECD Publishing, Paris, http://dx.doi.org/10.1787/9789264250246-en. Date de la PISA 2012. Datele de la PISA 2015 vor fi publicate în decembrie 2016. 22 Calcul bazat pe tabelele publicate de OCDE (2016), p. 48 (Tabelul 1.7 partea 2/2) 23 Calculat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică de către Institutul de Științe ale Educației în raportul anual privind situația a învățământului. 24 Institutul Național de Statistică.

http://dx.doi.org/10.1787/9789264250246-en

23

Factori de succes: Cadrul strategic de reducere a părăsirii timpurii a școlii identifică factori legați de cerere și ofertă care determină fenomenul de părăsire timpurie a școlii. Prin urmare, acțiunea asupra acestor două categorii de factori ar putea contribui la succesul măsurilor în ceea ce privește reducerea incidenței acestui fenomen. Factorii de succes legați de cerere țin de furnizarea de stimulente financiare directe pentru participarea la educație a familiilor cu venituri mici. Factorii legați de ofertă se referă la furnizarea de facilități adecvate de școlarizare în toată țara și, în special, în zonele defavorizate, furnizarea de personal de predare și conducere calificat. Mai mult, după cum arată studiile PISA, sistemele școlare care folosesc mai puțin de stratificare, separând elevii în școli diferite, „trasee” și note, în funcție de abilități și comportament – prezintă o mai mare echitate în ceea ce privește șansele și rezultatele din educație25.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1 iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(1.2.1) Creșterea participării tuturor la învățământul primar și secundar

1 - Finanțare de bază directă a școlilor publice

2 - Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ

3 - Măsuri de protecție socială: Programul Bani de Liceu, Euro 200, Programul de rechizite școlare, Programul Cornul și Laptele și Programul Fructe în Școli

4 - Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate.

(1.2.2) Creșterea nivelului de absolvire

1 - Furnizarea metodologiei, studii de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip „școală dup școală”

2 - Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate

3 - Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli

4 - Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon

5 - Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului de învățământ

25 http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results-overview.pdf, p. 27

24


Justificare: calitatea managementului școlar precum și calitatea și relevanța serviciilor de învățământ fac diferența dintre școlile cu performanțe bune și cele cu performanțe slabe. Indiferent de volumul de alocări financiare publice pentru școli, acestea rămân ineficiente dacă nu există mecanisme de evaluare și asigurare a calității, care să asigure utilizarea eficientă a fondurilor publice. Legea Educației Naționale Nr. 1/2011, la art. 107, menționează în mod specific că fondurile suplimentare ar trebui alocate școlilor care au performanțe academice înalte sau școlilor care sunt incluzive.

Astfel, asigurarea unui nivel înalt de calitate atât în educație cât și în ceea ce privește managementul școlilor ar trebui să promoveze incluziunea. Deja se știe că stratificarea din sistemele școlare, alegerea elevilor pentru anumite „orientări” sau cursuri, este în mod negativ legată de echitate și afectează negativ motivația26 elevilor.

Obiective: Programul 1.3 are ca scop atingerea următoarelor obiective specifice:

- (1.3.1) Îmbunătățirea calității educației și managementului școlar; Rata de absolvire a învățământului gimnazial (clasa a VIII-a)27 să crească la 90% până în 2020 de la nivelul actual de referință de 83,7%.

- (1.3.2) Creșterea ratei de participare la examenele și evaluările naționale ale elevilor din învățământul primar și secundar: rata de participare a absolvenților de liceu la examenul de bacalaureat să crească la 87% până în 2020 de la nivelul actual de 79,3%.

Descriere: Evaluarea programului și asigurarea calității se adresează în mod specific evaluării naționale a tuturor școlilor, incluzând evaluarea externă realizată de o agenție independentă și asigurarea continuă a calității prin rețeaua de Inspectorate Școlare a Ministerului. Mai mult, adresează furnizarea de servicii de calitate în educație prin formarea inițială a profesorilor prin programe specifice (Programul de masterat didactic). Nu în cele din urmă, dezvoltarea ulterioară a curriculei naționale pentru clasele 5-8 este o măsură care sprijină calitatea și caracterul eficient al educației. De asemenea, recunoaște și semnalizează realizările excepționale prin oferirea de premii pentru elevii cu rezultate excepționale la concursuri și competiții școlare naționale sau internaționale.

Factori de succes: Managementul profesional, profesionalizarea carierei de profesor și promovarea activă a incluziunii sunt factori cheie ai succesului acestui program.


(1.3.1) Evaluarea și îmbunătățirea calității educației și conducerii școlilor

1 - Evaluarea națională a tuturor școlilor

2 - Inspecții școlare și servicii de mentorat

3 - Stabilirea unui sistem de formare profesională inițială

26 http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results-overview.pdf, p. 24. 27 Calculat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică de către Institutul de Științe ale Educației în raportul anual privind situația a învățământului.

25

4 - Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă

5 - Revizuirea curriculei școlare

6 - Furnizarea de manuale școlare

(1.3.2) Evaluarea și sprijinirea nivelurilor de performanță ale elevilor din învățământul primar și secundar

1 - Participarea elevilor la examenele și evaluările naționale

2 - Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA

3 - Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ

26

Obiectivul Strategic 2: În 2020 România va avea un sector al învățământului terțiar ce poate impulsiona dezvoltarea economică, contribui la creșterea productivității și promova

coeziunea socială, servind astfel ca bază a unei economii bazate pe cunoaștere

Absolvirea învățământului terțiar este indicatorul la care România se descurcă cel mai bine în contextul strategiei ET 2020.Progresele României au fost constante și peste media UE (vezi

Graficul 6. Evoluția nivelurilor de absolvire a învățământului terțiar în România și UE

fiind aproape de a atinge obiectivul de avea 26,7% din grupa de vârstă 30-34 ani absolvenți de învățământ terțiar. Valoarea actuală este de 25,6% pentru 2015, conform datelor Eurostat.

Graficul 6. Evoluția nivelurilor de absolvire a învățământului terțiar în România și UE

Sursa: Eurostat

Cu toate acestea, trebuie constatat că se află printre ratele cele mai mici dintre statele membre ale UE, doar Italia, Malta, Slovacia și Cehia (vezi Grafic 7 – Niveluri de absolvire a învățământului terțiar – date comparative la nivel european) înregistrând rate similare. De asemenea, este relativ joasă comparativ cu obiectivul de 40% stabilit ca medie pentru toate țările membre ale UE. Prin urmare, îmbunătățirea participării la educația superioară și la alte programe educaționale terțiare, neuniversitare, ar trebui să rămână o prioritate pe termen lung.

Graficul 7. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar – date comparative la nivel european

29.0 30.1 31.1 32.333.8 34.8 36.0 37.1 37.9 38.7

12.413.9

16.0 16.818.3

20.3 21.7 22.925.0 25.6

y = 1.1152x + 27.947R² = 0.9957

y = 1.5012x + 11.033R² = 0.9953

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

European Union(28 countries)

Romania

Linear(European Union(28 countries))Linear(Romania)

38.742.732.130.1

47.640.440.945.1

30.925.3

57.6

34.327.8

46.331.9

25.6

43.428.4

45.547.8

0.010.020.030.040.050.060.070.0

Nivelul de absolvire a învățământului terțiar- 2015

2015

27

Sursa: Eurostat

Mai mult, la nivel regional, diferitele regiuni de dezvoltare prezintă o imagine relativ eterogenă, cu decalaje considerabile între București sau regiunile vestice și regiunile din nord-est sau sud-est (vezi Graficul 8. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare); aceste probleme trebuie de asemenea adresate și trebuie implementate politici specifice pentru regiunile cu rate mai mici.

Cu toate acestea, principala provocare cu care se confruntă programele de învățământ superior nu este convergența nominală și atingerea țintei stabilite pentru 2020, ci transformarea calitativă a programelor de studiu și a instituțiilor, în vederea asigurării unei forțe de muncă mai competente, ușor de angajat, eficiente și productive, care să contribuie la realizarea unei economii a cunoașterii. Totodată, rezultatele învățământului terțiar și al cercetării ar trebui să fie mai relevante pe plan internațional pentru a face facultățile din România mai competitive. Calitatea programelor de studii constituie așadar principala provocare, după cum subliniază și Raportul privind Recomandările Specifice de Țară pentru programul de reformă națională din România pe 2016: Rata de absolvire a învățământului terțiar este în creștere, dar calitatea și relevanța pe piața muncii a educației superioare sunt limitate28.

De asemenea, în același timp, reducerea barierelor de acces pentru grupurile defavorizate și asigurarea unor oportunități egale rămân o provocare importantă cu care se confruntă sectorul învățământului terțiar.

Graficul 8. Niveluri de absolvire a învățământului terțiar în România, pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Eurostat

28 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/csr2016_romania_en.pdf

25.6 27.0 24.6

15.819.9 17.6

48.4

23.5 23.2

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

2013

2014

2015

28

Structura Obiectivului Strategic 2 include trei (3) Programe și optsprezece (18) Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

Obiectivul Strategic 2: În 2020 România va avea un sector al învățământului terțiar ce poate impulsiona dezvoltarea economică, contribui la creșterea productivității și promova coeziunea socială, servind astfel ca bază a unei economii

bazate pe cunoaștere.

Programul 2.1: Angajarea sectorului în direcția diversității,

accesului și îmbunătățirii nivelului de educație în toate domeniile

Programul 2.2: Promovarea înființării unor programe

universitare adaptate, de înaltă calitate

Programul 2.3: Promovarea implicării strategice a

agenților economici

Măsuri Programul 2.1

M2.1.1.1. Promovarea diversității instituționale M2.1.1.2. Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic M2.1.1.3. Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate M2.1.1.4. Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional M2.1.1.5. Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară M2.1.1.6. Implementarea unui program de creditare pentru studenți M2.1.1.7. Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și a celor ce au metode non-tradiționale de învățare, inclusiv adulți și persoane de etnie română care locuiesc în străinătate M2.1.1.8. Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar


M2.2.1.1. Revizuirea regulilor Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) privind acreditarea de programe

M2.2.1.2. Ierarhizarea programelor de studii și acordarea de finanțare suplimentară pe criterii de excelență

M2.2.1.3 Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

M2.2.1.4 Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care sunt considerate a fi dezvoltat noi programe cu un potențial foarte bun în sensul deprinderii de competențe transversale și antreprenoriale


M2.3.1.1. Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei M2.3.1.2. Revizuirea curriculei, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii M2.3.1.3. Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri M2.3.1.4. Dezvoltarea unui cadru de date național cu privire la inserția absolvenților pe piața muncii M2.3.1.5. Implicarea mediului de afaceri/ angajatorilor în elaborarea și livrarea programelor, sprijinirea schimburilor de personal și includerea experiențelor practice în cursuri M2.3.1.6. Sprijin financiar pentru programele TIC

Figura 3. Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri

29

Obiectivul Strategic 2 vizează impacturi pe termen lung asupra învățământului terțiar și asupra economiei și se bazează pe rezultatele generate de programele prezentate în continuare:



• Creșterea nivelului de absolvire a învățământului terțiar (ponderea persoanelor cu vârste între 30–34 de ani ce au absolvit o formă de învățământ terțiar) - Ținta 2020: 26,7%

•Creșterea angajabilității tinerilor absolvenți de învățământ terțiar (rata de ocupare a tinerilor abslovenți de învățământ terțiar (ISCED 5-8), din grupa de vârstă 20-34, ce nu mai urmează cursuri de educare și formare) Ținta 2020: 85%

Impacturi

•(2.1.1) Promovarea diversității instituționale și a participării studenților laînvățământ terțiar, în special a celor provenind din medii dezavantajate: procentulcelor de 25-34 ani care dețin o diplomă de absolvire a învățământului terțiar săatingă 30% până în 2020 de la 25,5% referința actuală.

•(2.1.2.): Diversificarea instrumentelor și politicilor de sprijin financiar pentru pentru persoanele înscrise în învățământul terțiar: procentul celor de 30 - 34 ani rezidenți în mediul rural care dețin o diplomă de nivel terțiar să atingă 8.5% în 2020 de la nivelul actual de 7.8%

•(2.1.3.): Creșterea transparenței informaționale și furnizarea de informații cu privire la oportunitățile educaționale pentru alegeri informate ale studenților și reducerea abandonului școlar la nivel terțiar: procentul femeilor absolvente de învățământ terțiar în știință, matematică și IT să atingă 5% în 2020 de la 3,1% referința actuală

•(2.2.1) Stabilirea unor domenii de studii prioritare și angajamentul finanțării prioritare a acestor domenii (art. 223 alin. 4, Legea educației naționale). Un nou cadru metodologic de finanțare va fi elaborat până în 2018.

•(2.2.2) Promovarea principiului finanțării pe criterii de excelență, deja stabilit în cadrul finanțării suplimentare a instituțiilor de învățământ superior. Un impact mai bun în materie de cercetare al instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch agregat al cadrelor didactice titulare din instituțiile de învățământ superior)

•(2.2.3) Ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu cerințele legale; finanțare suplimentară pe criterii de excelență. Numărul de programe universitare (domenii) ierarhizate în primele 200 în clasamentele internaționale (ex. QS World University Rankings by Subject)

•(2.2.4) Revizuirea regulamentelor privind acreditarea programelor; elaborarea și adoptarea unei noi metodologii de evaluare externă. Noua metodologie va fi elaborată și adaptată până la finele anului 2018.

•(2.2.5): Finanțarea granturilor de studii multianuale (în locul oferirii de locuri cu finanțare de la buget); posibilitatea divizării granturilor pentru a permite o mai mare autonomie și flexibilitate instituțională în ceea ce privește politicile legate de înscrieri. Un nou cadru metodologic de finanțare și metodologia aferentă vor fi elaborate până în 2018.

•(2.3.1.) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar: rata de ocupare a absolvenților recenți (1-3 ani) de învățământ de nivel terțiar în rândul populației 15 -24 să crească de la 50,4% nivelul actual de referință la 55%.

Rezutatele Programelor

30


Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 2

TOTAL ,000 RON


2017 2018 2019 2020

P 2.1 Angajarea sectorului în direcția diversității, accesului și îmbunătățirii nivelului de educație în toate domeniile

10,429,231 1,776,344 2,830,463 2,882,981 2,939,444

P 2.2 Promovarea înființării unor programe universitare adaptate, de înaltă calitate

3,343,432 752,909 841,615 862,509 886,398

P 2.3 Promovarea implicării strategice a agenților economici

109,350 23,047 29,707 27,995 28,600

TOTAL OS2 13,882,013 2,552,300 3,701,785 3,773,485 3,854,442

Programul 2.1: Angajarea sectorului în direcția diversității, accesului și îmbunătățirii nivelului de educație în toate domeniile

Justificare: Deși se apropie de atingerea propriilor ținte în ceea ce privește nivelul de educație al populației adulte, România se află încă mult în urma mediei UE - 40% din populația cu vârste între 30 și 34 de ani cu studii superioare finalizate. Accesul la învățământul superior devine din ce în ce mai dificil și se înregistrează decalaje în creștere, în funcție de gen și de zona de rezidență. Mai mult, se înregistrează diferențe regionale uriașe; nivelul de finalizare a studiilor deja depășește 48% în București, dar abia atinge 15% din populația relevantă în zona de nord-est.

Accesul la învățământul superior este împiedicat de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt rata de absolvire în învățământul secundar superior și promovarea examenului de bacalaureat. Doi din 10 absolvenții de liceu nici măcar nu se înscriu la examenul de bacalaureat și aproape jumătate din ceilalți 8 promovează examenul; acesta reprezintă un blocaj serios pentru accesul la învățământul terțiar. De asemenea, lipsa rutelor alternative de învățământ terțiar diminuează și mai mult numărul opțiunilor tinerilor în ceea ce privește continuarea parcursului lor educațional.

Obiective: Programul 2.1 vizează atingerea până în anul 2020 a următoarelor rezultate:

- (2.1.1) Promovarea diversității instituționale și a participării studenților la învățământ terțiar, în special a celor provenind din medii dezavantajate: procentul celor de 25-34 ani care dețin o diplomă de absolvire a învățământului terțiar să atingă 30% până în 2020 de la 25,5% referința actuală.

- (2.1.2.): Diversificarea instrumentelor și politicilor de sprijin financiar pentru persoanele înscrise în învățământul terțiar: procentul celor de 30 - 34 ani rezidenți în mediul rural care dețin o diplomă de nivel terțiar să atingă 8,5% în 2020 de la nivelul actual de 7,8%.

- (2.1.3.): Creșterea transparenței informaționale și furnizarea de informații cu privire la oportunitățile educaționale pentru alegeri informate ale studenților și reducerea abandonului școlar

31

la nivel terțiar: procentul femeilor absolvente de învățământ terțiar în știință, matematică și IT să atingă 5% în 2020 de la 3,1% referința actuală.

Descrierea programului: Programul 2.1 vizează întregul nivel terțiar al sistemului de învățământ, care cuprinde atât entitățile universitare, cât și neuniversitare ce oferă programe de studii. Măsurile vizează cu precădere universitățile, întrucât, în mod tradițional, acestea sunt cel mai bine reprezentat segment al acestui sector; există doar un număr limitat de instituții ce oferă formare profesională în domenii specializate precum medicină, educație și diverse domenii tehnice. Măsurile specifice din cadrul programului vizează îmbunătățirea accesului, și, în același timp, susțin participarea la programele de educaționale de nivel terțiar. Flexibilitatea rutelor educaționale, împreună cu sprijinul financiar și instrumentele ce vizează creșterea transparenței, ar putea îmbunătăți semnificativ participarea și sprijini finalizarea studiilor la acest nivel.

Factori de succes: Accesul flexibil la învățământul terțiar este necesar pentru a depăși nepromovarea examenului de bacalaureat. Oferirea unei a doua, sau chiar unei a treia șanse, pentru persoanele care nu pot promova examenul de bacalaureat, sau oferirea de programe de studii alternative neuniversitare, cu orientare profesională, reprezintă cheia succesului și a îmbunătățirii accesului la educație și la o carieră mai bună. Universitățile se confruntă în prezent cu probleme financiare majore, cauzate în principal de mecanismele de finanțare existente și de scăderea numărului de potențiali studenți; aceste instituții ar putea, de asemenea, beneficia de pe urma noilor instrumente financiare și a diversificării programelor educaționale. De asemenea, cadrul legal este foarte important pentru furnizarea a unor programe de învățământ terțiar cu ciclu de studii scurt, de o manieră sustenabilă; de exemplu, trebuie să existe un cadru specific de asigurare a calității la acest nivel, cât și un cadru clar al calificărilor.

Coordonarea cu ministerele cheie (Ministerul Muncii), cu autoritățile locale și cu Programul Operațional Regional, respectiv cu Programul pentru Competitivitate, precum și cu Agenția Națională pentru Calificări, reprezintă un factor important pentru țintele specifice ale programului.


(2.1.1) Creșterea diversității, a accesului și participării la învățământul terțiar

Măsuri ce vizează diversitatea ofertei educaționale:

1 - Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate

2 - Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic

Măsuri ce vizează accesul și participarea la învățământul terțiar:

3 - Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate

4 - Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional

32

5 - Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară

6 - Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a reglementării la nivel național)

7 - Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și a celor ce au metode non-tradiționale de învățare, inclusiv adulți și persoane de etnie română care locuiesc în străinătate

8 - Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar

Programul 2.2: Promovarea înființării unor programe universitare adaptate, de înaltă calitate

Justificare: Numărul persoanelor înscrise în învățământul superior a scăzut semnificativ în ultimii cinci ani. Între 2009 și 2015, universitățile private au înregistrat o scădere record a înscrierilor, de 81%. În același timp, numărul locurilor subvenționate de la buget din universitățile de stat a rămas constant, iar numărul înscrierilor a scăzut, cu un impact negativ asupra cheltuielilor extra-bugetare ale universităților publice29. Recent, un procent considerabil al absolvenților de învățământ secundar superior s-au îndreptat către programe de învățământ terțiar non-universitar, datorită orientării profesionale mai pronunțate a acestor programe. În 2011, singura evaluare la nivel de sistem a fost efectuată de Ministerul Educației. Din aproape 110 universități publice și private evaluate, doar 12 intră în categoria educație și cercetare avansată, iar marea majoritate au fost evaluate ca instituții de educație și cercetare științifică. Totuși, aproape toate universitățile publice au dreptul de a avea programe de studii doctorale și de a acorda diplome doctorale, și primesc fonduri în acest sens. Consolidarea legăturii între calitate și resurse financiare este importantă pentru a sprijini universitățile, astfel încât acestea să se poată concentra mai bine pe punctele lor forte, cum ar fi, de exemplu, programele educaționale.

Un pas important în direcția sprijinirii calității în domeniul învățământului superior îl reprezintă modificarea metodologiei existente pentru evaluarea externă a calității, care este veche și perimată (datează din 2006, când s-a elaborat legea privind calitatea învățământului); aceasta ar trebui înlocuită cu o nouă metodologie, care să se concentreze pe mecanisme de evaluare internă a calității. Aceste îmbunătățiri de ordin metodologic sunt totodată necesare în contextul schimbărilor survenite la nivel european în domeniul practicilor de asigurare a calității; de asemenea, “Standardele și orientările europene” pentru agențiile de asigurarea calității au fost recent actualizate.

Chiar dacă nivelul de finanțare a fost orientat în direcția unei politici de continuă creștere, el se menține totuși la o valoare ce generează mari așteptări atât pentru partea instituțiilor de învățământ cât și pentru factorii de decizie din minister și din guvern. Standardele și indicatorii de calitate stabiliți prin noua metodologie privind asigurarea externă a calității, clasificarea instituțiilor de învățământ superior și ierarhizarea programelor lor de studii constituie bazele bugetului pe programe și finanțării superioare a învățământului.

29 Sursa: Raportul anual privind situația finanțării învățământului superior public, 2014, publicat de CNFIS, disponibil online: http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2014/11/CNFIS-Raport-public2013-2014-08-04_en_ultim.pdf . Potrivit datelor oficiale, procentul studenților înscriși pe locuri cu plată în cadrul universităților publice a scăzut de la 55% la sub 40% în 2013.

http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2014/11/CNFIS-Raport-public2013-2014-08-04_en_ultim.pdf

33

Obiective: Programul 2.2 vizează atingerea până în anul 2020 a următoarelor obiective specifice:

- (2.2.1) Stabilirea unor domenii de studii prioritare și angajamentul finanțării prioritare a acestor domenii (art. 223 alin. 4, Legea educației naționale). Un nou cadru metodologic de finanțare va fi elaborat și adoptat până în 2018.

- (2.2.2) Promovarea principiului finanțării pe criterii de excelență, deja stabilit în cadrul finanțării suplimentare a instituțiilor de învățământ superior. Un mai bun impact în materie de cercetare al instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch agregat al cadrelor didactice titulare din instituțiile de învățământ superior)

- (2.2.3) Ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu cerințele legale; finanțare suplimentară pe criterii de excelență. Numărul de programe universitare (domenii) ierarhizate în primele 200 în clasamentele internaționale (ex. QS World University Rankings by Subject)

- (2.2.4) Revizuirea regulamentelor privind acreditarea programelor; elaborarea și adoptarea unei noi metodologii de evaluare externă. Noua metodologie va fi elaborată și adoptată până la finele anului 2018.

- (2.2.5): Finanțarea granturilor de studii multianuale (în locul oferirii de locuri cu finanțare de la buget); posibilitatea divizării granturilor pentru a permite o mai mare autonomie și flexibilitate instituțională în ceea ce privește politicile legate de înscrieri. Un nou cadru metodologic de finanțare va fi elaborat până în 2018.

Descrierea programului: programul vizează consolidarea unui cadru instituțional care să permită universităților să-și îmbunătățească serviciile educaționale. Schimbarea cadrelor metodologice pentru asigurarea calității, corelarea cu instrumente ce folosesc resurse financiare publice și stabilirea de priorități de finanțare clare vor permite elaborarea unor strategii organizaționale pe termen mediu și lung la nivelul fiecărei universități. Concentrarea resurselor pentru a crea poli de excelență în educație, la nivel de universitate și de cercetare științifică, acolo unde capacitatea organizațională poate fi demonstrată, sunt importante pentru schimbarea politicilor în domeniul învățământului terțiar.

Factori de succes: Cadrul Strategic pentru Creșterea Participării, Calității și Eficienței în Învățământul Terțiar, România 2014-2020, se concentrează pe o serie de măsuri importante, precum finanțarea adecvată, guvernanță eficientă, precum și pe condiții care să faciliteze procese precum monitorizarea, sau chiar și factori de rezultat sau de rezultat imediat, precum elaborarea de politici pe bază de dovezi. Întrucât sistemele și sursele de informații s-au diversificat semnificativ în ultimii ani, un factor de succes important pentru acest program îl reprezintă folosirea datelor existente și, în același timp, concentrarea pe colectarea constantă de informații relevante din sistem. Elaborarea de politici pe bază de dovezi este un factor cheie pentru dezvoltarea acestui program și, în același timp, a întregului sector al învățământului terțiar. Mai mult, promovarea creșterii performanței la nivelul sectorului este importantă pentru a asigura angajamentul autorităților în direcția recompensării calității și a concentrării resurselor publice înspre programele și instituțiile cu performanțe înalte.


(2.2.1) Creșterea calității și relevanței serviciilor educaționale la nivel de învățământ terțiar

34

1 - Revizuirea regulilor Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) privind acreditarea de programe

2 - Ierarhizarea programelor de studii și acordarea de finanțare suplimentară pe criterii de excelență

3 - Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

4 - Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care sunt considerate a fi dezvoltat noi programe cu un potențial foarte bun în sensul deprinderii de competențe transversale și antreprenoriale

Programul 2.3: Promovarea implicării strategice a agenților economic

Justificare: Conceptul de „triunghi al cunoașterii” – educație, cercetare și inovație – ocupă un loc central în cadrul Strategiei Comisiei Europene pentru Educație și Formare 2020 (ET2020) și este promovat mai departe în cadrul raportului de progres comun privind ET2020. Consiliul European a stabilit că educația și formarea sunt precondiții pentru un triunghi al cunoașterii funcțional, fiind vitale pentru impulsionarea dezvoltării și creării de locuri de muncă. Concluziile Consiliului și ale Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre asupra consolidării rolului educației în cadrul unui triunghi al cunoașterii funcțional prevăd șapte priorități pentru acțiune, inclusiv reforma pedagogică, parteneriate cu mediul de afaceri, dezvoltarea unei culturi a inovării în cadrul instituțiilor de învățământ superior, și noi abordări ale evaluării calității.

Rata de ocupare a forței de muncă în rândul populației cu vârste între 15 și 64 de ani a crescut în ultimii cinci ani, de la 57,4% în 2009 la 60,8% în 2014, reflectând mai degrabă îmbunătățiri la nivelul sectorului economic de după criza din 2009-2010. Totuși, rata de ocupare a forței de muncă tinere reflectă o imagine îngrijorătoare cu privire la relevanța educației și la relația dintre educație și piața muncii. Rata de ocupare în rândul tinerilor cu studii superioare absolvite (ISCED 5-8), în grupul de vârstă 20-34 care nu urmează un program de educație sau de formare, este de 77% în 2015, media UE fiind de 82,3%. Creșterea relevanței programelor de educație terțiară poate contribui la reducerea ratei șomajului, care este relativ ridicată și în creștere în rândul absolvenților de studii terțiare din România.

Rata șomajului oferă argumente suplimentare în sprijinul ideii că, în realitate, nu există o legătură între rezultatele imediate ale sistemului de învățământ, în termeni de absolvenți și competențe, și nevoile existente pe piața muncii. Rata șomajului în rândul tinerilor (cu vârste între 15-24 de ani) a crescut în ultimii cinci ani, de la 20% în 2009 la 24% în 2014. Această creștere se poate observa la aproape toate nivelurile de educație absolvite, chiar dacă, la drept vorbind, pare să fi afectat mai mult persoanele cu studii primare și respectiv terțiare – universitare. Încă o dată, absolvenții programelor de studii profesionale și tehnice par să aibă o situație mai bună, întrucât nivelul șomajului în rândul acestora a scăzut.


- (2.3.1.) Creșterea angajabilității absolvenților de nivel terțiar: rata de ocupare a absolvenților recenți (1-3 ani) de învățământ de nivel terțiar în rândul populației 15 - 24 să crească de la 50,4% nivelul actual de referință la 55% până în 2020.

Descrierea programului: Acest program vizează consolidarea și operaționalizarea legăturilor existente între învățământul terțiar și potențialii angajatori. Ar trebui implicate nu doar universitățile, ci și alte

35

tipuri de organizații care oferă servicii educaționale de nivel terțiar. Studiile de monitorizare a absolvenților reprezintă o sursă de informații importantă pentru activitățile din cadrul acestui program, iar expertiza existentă ar trebui folosită, pornind de la datele existente, pentru a sta la baza politicilor privind ocuparea forței de muncă.

Factori de succes: Elaborarea de politici pe bază de dovezi la nivel de guvern, precum și managementul profesionist la nivel de universități, sunt factori de succes pentru acest program. Coordonarea cu alte ministere, mai ales cu Ministerul Muncii, este extrem de importantă pentru atingerea țintelor stabilite în cadrul programului.


(2.3.1) Promovarea interacțiunii strategice cu mediul economic

1 - Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei

2 - Revizuirea curriculei, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii

3 - Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri

4 - Dezvoltarea unui cadru de date național cu privire la inserția absolvenților pe piața muncii

5 - Implicarea mediului de afaceri/angajatorilor în elaborarea și livrarea programelor, sprijinirea schimburilor de personal și includerea experiențelor practice în cursuri

6 - Sprijin financiar pentru programele TIC

36

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic inițial și continuu, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți

În pofida unor preocupări legate de modul în care se realizează evaluarea, în sensul că este posibil ca acesta să nu reflecte în întregime situația reală, rata de participare a adulților la educație este extrem de mică în România. ”Participarea la educație și formare reprezintă un indicator al învățării pe toată durata vieții. Rata de participare a adulților la educație și formare acoperă participarea în cadrul educației și formării formale și informale. Perioada de referință pentru participarea la educație și formare este de patru săptămâni ce preced interviului”30.

Graficul 9. Evoluția ratelor de participare în cadrul educației și formării în România și în UE

Sursa: Eurostat

Participarea adulților la educația formală, în cadrul programelor de formare continuă sau a altor programe formale, este printre cele mai scăzute din UE, fiind comparabilă doar cu cea din Bulgaria. Cu o rată de participare de sub 2% în ultimii 6 ani pentru populația cu vârste între 25 și 64 de ani, România nu arată semne de îmbunătățire, iar ținta de 10% stabilită în cadrul Strategiei Europene ET 2020 este, probabil, imposibil de atins. Deși educația adulților este o preocupare importantă pentru politicile europene mai ample în domeniul educației, așa cum se arată în Monitorul educației și formării pe 201531, România mai are de recuperat un decalaj din ce în ce mai mare față de țările vecine și față de media UE a participării adulților la educație.

Rata de participare în cadrul educației și formării este strâns legată de nivelul de absolvire a școlii. După cum arată datele provenite de la Eurostat, participarea la educație și formare pe parcursul vieții este strâns corelată cu nivelul studiilor absolvite (nivelul formării inițiale), persoanele ce au absolvit doar învățământul primar sau gimnaziul având rate de participare considerabil mai reduse față de cei au absolvit nivelul superior de educație secundară, care, la rândul lor, au rate de participare mult mai reduse decât absolvenții de învățământ terțiar.

30 http://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/trng_lfs_4w0_esms.htm 31 Mai multe detalii pot fi găsite la pag 77-81 ale Monitorului Educației și Formării.

9.6 9.4 9.5 9.5 9.3 9.1 9.2

10.7 10.8 10.7

1.5 1.5 1.8 1.8 1.4 1.6 1.42.0

1.5 1.3

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

EuropeanUnion (28countries)Romania

37

Graficul 10. Date comparative privind ratele de participare în cadrul educației și formării – selecție de țări europene

Sursa: Eurostat

În ceea ce privește rata de participare în învățământul profesional și vocațional (EFPV), în România aproape 62% din toți elevii de nivel ISCED 3 sunt înscriși la forme de învățământ profesional (profesional și tehnic), în timp ce restul de 38% urmează cursuri liceale. La prima vedere, România stă considerabil mai bine decât rata medie de participare a UE, de 50,4%, pentru populația de nivel ISCED 3. Cu toate acestea, eficiența și relevanța instituțiilor și programelor de învățământ profesional și tehnic sunt destul de reduse, dat fiind faptul că ponderea elevilor ce au urmat filiera profesională și au promovat examenul de bacalaureat este foarte mică ( în anul școlar 2013-2014, elevii liceelor cu profil tehnologic au avut rata cea mai mică de participare (63,72%) și rata cea mai mică de promovabilitate (puțin sub 45%). De asemenea, rata de ocupare în muncă a absolvenților de nivel profesional ISCED 3 într-o perioadă de 1-3 ani de la absolvire este încă redusă (58,9%) comparativ cu media UE (70,6%). Doar câteva alte țări, Grecia, Spania și Italia, au rate de ocupare în muncă a acestor absolvenți care se situează sub nivelul României.

Tabelul 3. Ratele de ocupare în muncă a absolvenților învățământului vocațional de nivel ISCED 3, la 1-3 ani după absolvire

ȚĂRI/AN 2014 2015 ȚĂRI/AN (cont) 2014 2015

Uniunea Europeană(28 de țări) 70.4 70.6 Italia 37.5 40.9

Belgia 68.7 73.9 Ungaria 75.0 77.0

Bulgaria 62.6 56.2 Olanda 83.1 85.7

Republica Cehă 78.8 80.9 Austria 85.0 83.4

Danemarca 82.7 81.5 Polonia 65.6 69.2

Grecia 39.7 36.5 Portugalia 61.3 67.8

Spania 52.6 56.1 România 55.6 58.9

Sursa: Eurostat

10.76.9

2.0

8.5

31.3

3.3

9.9

18.6

7.3 7.1

18.914.4

3.5

9.7

1.3

11.9

3.1

25.4

15.7

0.05.0

10.015.020.025.030.035.0

2014

2015

38

Structura Obiectivului Strategic 3 include trei (3) Programe și douăzeci și unu (21) de Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

Obiectivul strategic 3:

Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic inițial și continuu, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți

Programul 3.1: Creșterea participării și facilitarea accesului la programe

de educație și formare inițială și la locul de muncă

Programul 3.2: Creșterea relevanței sistemelor de educație și formare profesională pentru piața muncii

Programul 3.3: Dezvoltarea cooperării naționale și

internaționale în domeniul educației și formării vocaționale


M3.1.1.1. Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare M3.1.1.2. Campanii de promovare a formării profesionale în rândul elevilor M3.1.1.3. Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții M3.1.1.4. Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local M3.1.1.5. Oferirea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră M3.1.1.6. Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru servicii de consiliere integrate ce vizează persoanele fără loc de muncă și inactive M3.1.1.7. Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru angajatori, pentru angajarea persoanelor fără loc de muncă și inactive în cadrul unor stagii de ucenicie sau alte forme de angajare M3.1.2.1. Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale M3.1.2.2. Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior M3.1.2.3. Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale M3.1.2.4. Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare M3.1.2.5. Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate


M3.2.1.1. Elaborarea de standarde ocupaționale M3.2.1.2. Elaborarea programei de formare M3.2.1.3. Efectuarea de studii și cercetări cu regularitate M3.2.1.4. Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională M3.2.2.1. Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă M3.2.2.2. Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul învățământului vocațional continuu M3.2.2.3. Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale M3.2.2.4. Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământului vocațional inițial și continuu M3.2.2.5. Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice M3.2.2.6. Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor M3.2.2.7. Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar M3.2.2.8 Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată și structurilor de cooperare sectorială/ parteneriatelor în domeniul formării vocaționale


M3.3.1.1. Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențe antreprenoriale

M3.3.1.2. Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici

M3.3.2.1. Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene

Figura 5. Obiectivul Strategic 3 : Structura pe Programe și Măsuri

39






TOTAL ,000 RON


2017 2018 2019 2020

P 3.1 Creșterea participării și facilitarea accesului la programe de educație și formare inițială și la locul de muncă

1,973,421 82,241 627,828 630,366 632,985

P 3.2 Creșterea relevanței sistemelor de educație și

397,447 0 132,482 132,482 132,482

• Creșterea participării Adulților la învățarea pe tot parcursul vieții (pondereapersoanelor cu vârste între 25–64 de ani ce participă la cursuri de învățământ șiformare) - Ținta 2020: 10%

•Creștereaparticipării elevilor la învățământul vocațional (ponderea persoanelor cu vârste între 15–17 de ani ce participă la forma de învățământ și formare profesională) -Ținta 2020: 17%

• Creștrea ratei de ocupare în muncă a tinerilor ce au absolvit cursurile învățământului profesional (rata de ocupare a tinerilor abslovenți de învățământ terțiar (ISCED 3-4), din grupa de vârstă 20-34, ce nu mai urmează cursuri de educație și formare). Ținta 2020: 63%

Impacturi

(3.1.1.): Îmbunătățirea îndrumării profesionale și a consilierii de carieră. Rata detranziție la învățământul profesional să atingă 22% în 2020 de la 14,9% în prezent.

(3.1.2.): Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare vocațională în cadrulsistemului de învățământ, cu accent pe grupurile defavorizate. Rata brută departicipare în învățământul profesional postliceal și în școlile de maiștri să atingă 25%în 2020 de la 16,2% în prezent.

(3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările,programa și materialele curriculare conexe, pentru a crește relevanța pe piațamuncii. Abandonul școlar în învățământul profesional să scadă la 2.5% în 2020 de la4.3% nivelul actual.

(3.2.2) Îmbunătățirea cakității EFPV. Rata de absolvire a bacalaureatului în rândulabsolvenților de învățământ liceal din filiera tehnologică să atingă 60% în 2020 de la48,6% nivelul actual.

(3.3.1.) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatulîn cadrul programelor de formare vocațională. Numărul anual total de elevi înscriși înprograme de antreprenoriat și inovație să crească la 50.000 de la 40.000 (referințaactuală).

(3.3.2.) Dezvoltarea mobilității internaționale în domeniul formării profesionale și petot parcursul vieții. Numărul anual total de elevi înscriși în programe de educațieprofesională ce particiă la stagii de mobilitate internațională să crească la 4.600 de la2.800 (referința actuală).


40

formare vocațională pentru piața muncii

P 3.3 Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul educației și formării vocaționale

14,719 0 4,906 4,906 4,906

TOTAL OS3 2,385,586 82,241 765,217 767,755 770,374

Program 3.1: Creșterea participării și facilitarea accesului la programe de educație și formare inițială și la locul de muncă

Justificare: Deși există preocupări cu privire la modul în care se realizează evaluarea, în sensul că este posibil ca acesta să nu reflecte în întregime situația reală, rata de participare a adulților la educație este extrem de mică în România. Participarea adulților la educația formală, în cadrul programelor de formare continuă sau a altor programe formale, este printre cele mai scăzute din UE, fiind comparabilă doar cu cea din Bulgaria. Cu o rată de participare de sub 2% în ultimii 6 ani pentru populația cu vârste între 25 și 64 de ani, România nu arată semne de îmbunătățire, iar ținta de 10% stabilită în cadrul Strategiei Europene ET 2020 este, probabil, imposibil de atins. Deși educația adulților este o preocupare importantă pentru politicile europene mai ample în domeniul educației, așa cum se arată în Monitorul educației și formării pe 201532, România mai are de recuperat un decalaj din ce în ce mai mare față de țările vecine și față de media UE a participării adulților la educație.

Rata de participare în învățământul profesional și tehnic inițial a scăzut drastic între 2009 și 2011, din cauza închiderii școlilor de arte și meserii. Totuși, începând cu anul 2014/2015, ratele de participare au crescut datorită unor politici educaționale recente ce au îndrumat mai mulți elevi către această rută. Participarea elevilor de sex masculin este considerabil mai ridicată decât a celor de sex feminin. Astfel, în 2014/2015, rata brută de participare la educația și formarea profesională în rândul elevilor cu vârste între 15 și 17 ani a fost de 7,8%, dintre care 11,2% pentru elevii de sex masculin și 4,2% pentru cei de sex feminin33.

Obiective: Programul 3.1 vizează atingerea următoarelor obiective specifice:

- (3.1.1.): Îmbunătățirea îndrumării profesionale și a consilierii de carieră. Rata de tranziție la învățământul profesional să atingă 22% în 2020 de la 14,9% în prezent.

- (3.1.2.): Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare profesională în cadrul sistemului de învățământ, cu accent pe grupurile defavorizate. Rata brută de participare în învățământul profesional postliceal și în școlile de maiștri să atingă 25% în 2020 de la 16,2% în prezent.

Descrierea programului: Programul 3.1 se adresează beneficiarilor direcți ai sistemului de educație și formare profesională, furnizând informații și îndrumare și reducând astfel asimetria de informație dintre beneficiari și furnizori de programe de formare, pe de o parte, și între furnizori de programe și angajatori pe de altă parte. Existența unor căi de acces mai clare și mai robuste, precum și formularea obiectivelor programelor în termeni de rezultate ale învățării, vor facilita o mai bună corelare între nevoile de învățare la nivel de individ și de comunitate și, respectiv, oferta furnizorilor de servicii

32 Mai multe detalii pot fi găsite la pag 77-81 ale Monitorului Educației și Formării. 33 https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport%20Stare%20invatamant%20preuniversitar%202015.pdf, p. 35

41

educaționale. Măsurile din cadrul acestui program ar trebui să contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivului major al Strategiei Europene pentru Educație 2020, și anume creșterea ratei de ocupare a forței de muncă la 75%.

Factori de succes: dezvoltarea Registrului Național al Calificărilor și folosirea lui eficientă ca instrument de îndrumare pentru cererea și oferta în domeniul formării ar putea contribui semnificativ la atingerea obiectivelor acestui program. Mai mult, cadrul legal pentru acest tip de educație și formare trebuie revizuit în continuare pentru a crea premisele dezvoltării unei piețe autentice în domeniu.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar obiectivele și țintele aferente măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(3.1.1) Dezvoltarea orientării profesionale și a consilierii în carieră

1 - Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei, participarea la formarea profesională inițială și continuă și recunoașterea învățării non-formale și informale.

2 - Campanie de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor de clasa a VIII-a.

3 - Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții.

4 - Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local.

5 - Oferirea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră.

6 - Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru servicii de consiliere integrate ce vizează persoanele fără loc de muncă și inactive (acestea vor acoperi serviciile de selecție și de consiliere în carieră).

7 - Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru angajatori, pentru angajarea persoanelor fără loc de muncă și inactive în cadrul unor stagii de ucenicie sau alte forme de angajare.

(3.1.2) Facilitarea accesului tinerilor la programe de formare profesională și vocațională din sistemul educațional, cu accent pe grupurile defavorizate

1 - Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale

2 - Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior.

3 - Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale.

4 - Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare (bursa profesională)

5 - Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dezabilități înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale și tehnice.

42

Program 3.2: Creșterea relevanței sistemelor de educație și formare profesională pentru piața muncii

Justificare: Creșterea accesului și asigurarea unei largi participări la sistemele de educație și formare vocațională, precum și la educația pe tot parcursul vieții, reprezintă o țintă necesară a intervențiilor publice, dar ea nu va fi eficientă dacă nu se ia în considerare și problema calității și a relevanței pentru piața muncii. Ratele de ocupare ale persoanelor care au absolvit recent (în ultimii 3 ani), de nivel ISCED 3-4, au scăzut de la 69% în 2001 la 59% în 2015. Este adevărat că s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii 3 ani, de la cel mai scăzut nivel, de 55% în 2013 la 57% în 2014 și 59.8% în 2015. Totuși, indicatorul are o valoare destul de scăzută, prin comparație cu media europeană, de aproape 71%.

Rata abandonului școlar la nivel educației și formării profesionale, calculat pe baza raportului intrări/ieșiri, este de 4,3% (datele pentru 2013/2014), destul de ridicat prin comparație cu rata medie pentru învățământul secundar superior; acest aspect denotă probleme legate de motivarea elevilor pentru a urma cursurile. Este cu atât mai îngrijorătoare cu cât rata de absolvire a bacalaureatului la filiera tehnologică este puțin sub 50%, comparat cu 84% la învățământul secundar superior de profil teoretic.

Un pas important în direcția promovării calității la nivelul educației profesionale este implicarea partenerilor sociali. Coordonarea ofertei educaționale între furnizori, beneficiari și angajatori este extrem de importantă pentru oferirea de programe educaționale relevante pentru cerințele pieței. Mai mult, profesionalizarea și cooperarea eficientă la nivel de sector între comitetele sectoriale și Agenția Națională pentru Calificări este necesară pentru a sprijini dezvoltarea calificărilor și a programelor de formare corespunzătoare. În prezent, Registrul Național al Calificărilor nu este încă funcțional, iar standardele și curricula pentru formarea ocupațională și profesională nu sunt pe deplin dezvoltate și/sau actualizate pentru toate ocupațiile/calificările. Mai mult, metodologia pentru dezvoltarea, validarea, aprobarea și gestionarea standardelor ocupaționale nu a fost încă aprobată.

Obiective: Programul 3.2 vizează atingerea următoarelor obiective specifice:

- (3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările, curricula și materialele curriculare conexe, pentru a crește relevanța pe piața muncii. Abandonul școlar în învățământul profesional să scadă la 2,5% în 2020 de la 4,3% nivelul actual.

- (3.2.2) Îmbunătățirea mecanismului de asigurare a calității la nivelul educației și formării profesionale. Rata de absolvire a bacalaureatului în rândul absolvenților de învățământ liceal din filiera tehnologică să atingă 60% în 2020 de la 48,6% nivelul actual.

Descrierea programului: Programul vizează multiplele fațete ale calității și relevanței. La nivel de sistem, dezvoltarea cadrului pentru asigurarea calității și a instrumentelor adecvate pentru descrierea standardelor și calificărilor ocupaționale, precum și capacitatea de a elabora curricula în strânsă coordonare cu partenerii sociali reprezintă, toate, activități cheie. Asigurarea finanțării adecvate a educației profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții este, de asemenea, importantă, și va fi abordată prin intermediul mai multor măsuri. Nu în ultimul rând, monitorizarea inserției profesionale a absolvenților și dezvoltarea unor mecanisme de identificare a competențelor cerute pe piața muncii necesită întreprinderea de acțiuni la nivel de sistem.

Factori de succes: Succesul depinde de implicarea reală a partenerilor sociali în toate măsurile, dezvoltarea în parteneriat a instrumentelor și a metodologiei, precum și de direcționarea eforturilor angajatorilor din sectorul public și privat înspre dezvoltarea instituțională a educației și formării profesionale.

43


(3.2.1) Actualizarea instrumentelor folosite pentru a descrie ocupațiile și calificările, programa și materialele curriculare conexe, în scopul creșterii relevanței pentru piața muncii

1 - Dezvoltarea standardelor ocupaționale

2 - Dezvoltarea programei pentru formare

3 - Efectuarea de studii și cercetări regulate

4 - Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională

(3.2.2) Îmbunătățirea calității pentru educația și formarea profesională și vocațională (EFPV)

1 - Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă

2 - Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul învățământului profesional și vocațional continuu

3 - Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământului profesional și vocațional inițial și continuu

4 - Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale

5 - Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor

6 - Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice

7 - Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar

8 - Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată și structurilor de cooperare sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale

Program 3.3: Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul educației și formării profesionale și vocaționale

Justificare: Politicile europene în domeniul educației și formării se bazează pe un set de priorități prevăzute în documentul Comisiei Europene numit Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale și vocaționale (ET2020)34. S-au stabilit patru obiective strategice în domeniul politicilor privind educația și formarea, pentru orizontul 2020: realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității cursanților; îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării; promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active; stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și de formare.

34 Documentul nr. 2009/C 119/02

44

În 2015, în urma unor rapoarte intermediare, Comisia Europeană a reformulat prioritățile pentru educație și formare prevăzute în 200935. Transparența și recunoașterea competențelor și a calificărilor pentru a facilita învățarea și mobilitatea forței de muncă rămâne o arie prioritară, care ar trebui vizată prin diverse politici de cooperare.

Totuși, mobilitatea internațională în domeniul formării profesionale și vocaționale este destul de scăzută. O mică parte din totalul participanților la formare sunt incluși în programe de mobilitate. Furnizorii de formare vocațională nu sunt informați suficient cu privire la accesarea fondurilor europene pentru programe de mobilitate în domeniul formării profesionale (ca de exemplu ERASMUS+, Fondul Social European). Angajații multor furnizori de formare au competențe limitate în ceea ce privește redactarea solicitărilor pentru fonduri europene de mobilitate internațională în domeniul formării profesionale (ca de exemplu ERASMUS+, Fondul Social European). Un număr redus de programe de formare profesională sunt furnizate în cadrul unor programe de cooperare transfrontalieră.


- (3.3.1.) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în cadrul programelor de formare profesională. Numărul anual total de elevi înscriși în programe de antreprenoriat și inovație să crească la 50.000 de la 40.000 (referința actuală).

- (3.3.2.) Dezvoltarea mobilității internaționale în domeniul formării profesionale și pe tot parcursul vieții. Numărul anual total de elevi înscriși în programe de educație profesională ce participă la stagii de mobilitate internațională să crească la 4.600 de la 2.800 (referința actuală).

Descrierea programului: Acest program vizează consolidarea cooperării naționale și internaționale prin învățare reciprocă și schimb de bune practici, pentru a asigura premisele participării la o piață a muncii europeană incluzivă, precum și pentru a promova mobilitatea pentru furnizorii și beneficiarii programelor de formare, cu scopul creșterii calității experienței de învățare și consolidării competențelor transversale dobândite.

Factori de succes: Succesul acestei măsuri depinde de competențele de a accesa diverse programe de finanțare a mobilității, precum Erasmus+, de dezvoltarea capacității de cooperare prin înființarea de platforme și prin facilitatea participării la programe de mobilitate virtuală, precum și de recunoașterea competențelor obținute în străinătate.


(3.3.1) Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în cadrul programelor de formare profesională și vocațională

1 - Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențe antreprenoriale

2 - Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici

(3.3.2) Dezvoltarea mobilității internaționale în formarea profesională și pe tot parcursul vieții

1 - Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene

35 Raportul comun al Consiliului și Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic de cooperare europeană în domeniul educației și formării (ET 2020) Noi priorități de cooperare europeană în domeniul educației și formării (2015/C 417/04)

45

Obiectivul Strategic 4: În 2020, România va avea un sistem de educație și formare care va valorifica pe deplin capitalul uman în direcția unei dezvoltări inteligente și durabile.

Sistemul educațional românesc cuprinde peste 19.200 de instituții și unități de învățământ oferind servicii educaționale de la nivelul timpuri până la nivel terțiar. Peste 3,4 milioane de elevi și studenți sunt cuprinși în aceste instituții de învățământ.

Participarea în educație a urmat o tendință descendentă în ultimii 6 ani, cu toate acestea, ratele de participare prezintă, recent, semne de îmbunătățire. Situația este mai rea pentru băieți, din moment ce ratele de participare ale elevilor de sex masculin sunt mai scăzute și în scădere comparativ cu cele ale fetelor. Indicatorul este calculat pentru întregul sistem educațional ca procent al elevilor și studenților cu vârsta până la 23 de ani din totalul populației din grupul de vârstă cuprins între 6 și 23 ani. Ultimele cifre arată că 75% din persoanele din grupul relevant de vârstă au fost înscrise în sistemul de învățământ formal în anul școlar 2014/2015.

Graficul 11. Ratele de participare pe grupa de vârstă (6-23, ponderea participanților)

Fetele nu doar că au rate mai crescute de participare ci și petrec mai mult timp în sistemul de învățământ în comparație cu băieții. Speranța medie de participare la învățământ este de 16,5 ani pentru fete, comparativ cu 15,4 ani pentru băieți. Diferența medie de un an între fete și băieți în ceea ce privește participarea la educație se datorează, în mare parte, ratei mult mai bune de participare a fetelor la învățământul superior.

Ratele de participare diferă dramatic atunci când se face o comparație în funcție de nivelul de educație și mediul de proveniență al elevilor. Participarea la nivelurile de învățământ primar și secundar (gimnaziu) este mai crescută pentru persoanele care trăiesc în mediul urban față de cele din zonele rurale. Cifrele mai arată că, pentru nivelul secundar (de la clasa a 5-a până la clasa a 8-a) se formează o tendință de migrare din rural către zonele urbane, din moment ce ratele de participare pentru acest nivel de educație depășește 100% în zonele urbane. Schimbarea este dramatică pentru nivelul secundar superior: în timp ce numărul studenților înscriși la liceu ce domiciliază în zonele urbane este de peste 142% din populația cu vârstă cuprinsă între 15 și 19 ani, ponderea elevilor înscriși la liceu din aceeași grupă de vârstă dar care provine din mediul rurale este de doar de 11%36.

36 Valori calculate pe baza datelor furnizate de NIS, baza de date online Tempo, indicatorii POP106A (populația rezidentă la 1 iulie) și SCL103I (elevi înscriși în funcție de nivelul de educație și domiciliu).

65

70

75

80

85

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

%

Total Female Male

46

Graficul 12. Ratele de participare pe niveluri de educație și loc de proveniență (an școlar 2014 / 2015)

Indicatorii statistici arată către sursele principale ale inegalităților din sistemul de învățământ. Una este

diferența de participare între cei care locuiesc în mediul urban și cei din zonele rurale, care rămâne

constantă începând cu învățământul preșcolar. O altă provocare majoră este reprezentată de migrarea

din școlile din rural în cele din urban, lucru valabil doar pentru o minoritate din rezidenții din rural cu

resurse (rețele familiale, resurse financiare, etc.) pentru sprijinirea copiilor în accesarea educației la

depărtare de casă. Migrarea din școlile din rural către cele din urban devine vizibilă pe durata nivelului

secundar de educație (după clasa a 5-a) și este cel mai vizibilă la nivelul de învățământ liceal.

Participarea la liceu este de 142% pentru populația urbană și abia 11% pentru populația din rural.

În timp ce școlile care oferă nivelul primar și secundar sunt predominante în zonele rurale (70% din

acest tip de școli, la nivel național, se află în zonele rurale), grădinițele și instituțiile de învățământ

secundar superior (liceul) se află aproape exclusiv în zonele urbane. Însă datele trebuie interpretate cu

atenție, deoarece școlile din zonele rurale au aproape întotdeauna o unitate subordonată, care

reprezintă o grădiniță. Legea Educației Naționale (nr. 1/2011) prevede că, pentru a avea personalitate

juridică, o unitate școlară trebuie să aibă înscriși ce puțin 150 de copii pentru grădiniță sau 300 de copii

în ciclurile primar și secundar, cu unele excepții. În condițiile în care grădinițele din zonele rurale rareori

atrag 150 de copii, ele funcționează de obicei ca sateliți pe lângă școli mai mari. Prin urmare, ratele de

participare coroborate cu numărul de unități școlare disponibile, arată că marea majoritate a copiilor

născuți în zone rurale este înscrisă în școli care oferă și grădiniță (ratele de participare sunt de 80%

pentru zonele rurale pentru ambele niveluri de educație). Unii dintre aceștia reușesc să finalizeze clasa

a 8-a, nivelul gimnazial, dar nu au o șansă reală de a-și continua studiile liceale sau EFPV din cauza

absenței, în proximitate, a unei instituții de învățământ de nivel secundar superior. Cei care își continuă

studiile trebuie să migreze către zonele urbane, dacă familiile au resursele adecvate pentru o astfel de

mutare (unii copii migrează mai devreme, pe durata învățământului secundar, așa cum arată ratele de

participare la educația secundară din zonele urbane).

0

20

40

60

80

100

pre-primary primary secondary

%

level of education

Urban Rural

47

Tabelul 5. Număr și unități de învățământ pe nivel de învățământ și tipul zonei (2014)

Unități de învățământ cu personalitate juridică Nr. unități în 2014

Procentaj în total

Grădinițe Urban 1111 92%

Rural 94 8%

Școli primare și secundare Urban 1215 30%

Rural 2835 70%

Școli secundare superioare (sunt incluse licee și școli pentru EFPV)

Urban 1313 83%

Rural 263 17%

Sursa: date INS, indicator SCL101D, 2016

Tabelul 6. Număr de unități de învățământ (persoane juridice și sateliți)

Nivel de învățământ Număr de unități de învățământ

Total Urban Rural

Preșcolar (exceptând creșele) 8.685 2.184 6.501

Școli primare 3.302 75 3.227

Școli gimnaziale 5.565 1.203 4.362

Școli din Nivel Secundar Superior 1.487 1.203 284

Licee 1.474 1.196 278

Școli profesionale 13 7 6

Școli pentru copii cu nevoi speciale 164 142 22

Instituții de învățământ terțiar 83 83 0

Școli profesionale post-secundare 28 28 0

Universități Publice 55 55 0

Total 19.286 4.890 14.396

Sursa: MEN (anul școlar 2014-2015).

48

Structura Obiectivului Strategic 4 include două (2) Programe și treisprezece (13) Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

Obiectivul strategic 4: În 2020, România va avea un sistem de educație și formare care va valorifica pe deplin capitalul uman în direcția

unei dezvoltări inteligente și sustenabile.

Programul 4.1: Investiții de capital în învățământ

Programul 4.2: Sprijinirea elevilor în vederea promovării examenului de Bacalaureat și facilitarea tranziției pentru creșterea accesului la învățământul superior


M4.1.1. Sprijinirea construcției de școli

M4.1.2. Sprijinirea construcției de grădinițe

M4.1.3. Sprijinirea modernizării laboratoarelor școlare

M4.1.4. Construcția de cămine și cantine pentru studenți


M.4.2.1.1. Sprijinirea tranziției tinerilor dinspre învățământul superior secundar înspre cel terțiar printr-o abordare descentralizată bazată pe granturi non-competitive acordate liceelor publice cu performanțe slabe M4.2.2.1. Programa pentru învățământul secundar superior M4.2.2.2. Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ M4.2.2.3. Revizuirea evaluării elevilor M4.2.2.4. Evaluarea învățării în clasa a X-a M4.2.2.5. Campanii de informare pentru sporirea conștientizării la nivelul elevilor și profesorilor M4.2.2.6. Capacitatea Ministerului Educației de a monitoriza învățământul secundar superior M4.2.3.1. Granturile non-competitive M4.2.3.2. Schema de granturi competitive pentru programe punte organizate pe timpul verii M4.2.3.3. Schema de granturi competitive pentru centre de învățare


49






TOTAL ,000 RON


2017 2018 2019 2020

P 4.1 Investiții de capital în învățământ 2,540,000 620,000 630,000 640,000 650,000

P 4.2 Sprijinirea elevilor în vederea promovării examenului de Bacalaureat și facilitarea tranziției pentru creșterea accesului la învățământul superior

770.641 134.999 227.388 236.075 172.179

TOTAL OS4 3,310,641 754,999 857,388 876,075 822,179

•Îmbunătățirea infrastructurii școlare&universitare - Creșterea capacitățiiexprimate în număr de locuri cu 10%; Creșterea numărului de locuri în căminestudențești renovate cu 20%; Creșetrea capacității căminelor studențești cu10%.

•Rata de înscriere în învățământul superior (raportul dintre populația totală de studenți înscriși în instituții de învățământ superior și totalul populației cu vărste cuprinse între 19 și 23 de ani) - Ținta 2018: 33%; Ținta 2020: 35%

Impacturi

●(4.1.1) Construirea, reabilitarea, modernizarea și echiparea de creșe,grădinițe și instituții de învățământ primar și secundar inferior. numărul deșcoli reabilitate anual 700 in 2018 si 1200 in 2020

● (4.1.2) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamentpentru infrastructura din licee tehnologice și școli profesionale. numarul delaboratoare modernizate anual 420 in 2018 pana la 600 in 2020

● (4.1.3) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamentpentru infrastructura din universități. -numarul de camine construite anual 8in 2018 pana la 12 in 2020

●(4.2.1) Creșterea calității educației în învățământul secundar superior, cuaccent pe reducerea ratelor abandonului școlar, creșterea ratei de finalizare astudiilor și creșterea participării și a rezultatelor la examenul de Bacalaureatde la 86,9 %la 91%

●(4.2.2.) Creșterea eficienței la nivel universitar din punct de vedere al: (i)creșterii ratei de retenție în primul an de învățământ terțiar de la 82,3% la83,5%;

●(4.2.3) Creșterea motivației și un mai bun acces la educație de calitatepentru studenții provenind din medii defavorizate Rata medie de retenție înprimul an de învățământ terțiar în facultățile susținute de proiect


50


Justificare: Peste jumătate din județele României înregistrează în prezent o discrepanță semnificativă între cererea de școlarizare și oferta curentă de spații educaționale în școli. În 15 județe, populația cu vârstă școlară depășește numărul total de locuri din sălile de clasă cu cel puțin 10%, ceea ce arată că infrastructura educațională existentă are o capacitate insuficientă de a răspunde cererii de școlarizare curente. În patru județe (Giurgiu, Galați, Vaslui, și Ilfov), populația cu vârstă școlară depășește numărul total de locuri existente cu cel puțin 30%, ceea ce indică un potențial de supraaglomerare și de folosire intensivă a infrastructurii educaționale. Pe de altă parte, în șase județe se înregistrează o situație inversă – numărul spațiilor depășește populația cu vârstă școlară cu cel puțin 10%. Această capacitate în exces sugerează că investițiile în infrastructură din aceste județe ar trebui să fie mai bine țintite și concentrate pe îmbunătățirea calității mediilor de învățare existente, mai degrabă decât pe creșterea numărului de spații.

Capacitatea școlilor și performanțele elevilor. Peste 10 județe din România înregistrează atât săli de clasă insuficiente, cât și o medie slabă a rezultatelor la examenul de bacalaureat, ceea ce indică nevoia unei analize mai aprofundate a posibilei influențe a infrastructurii școlare asupra performanțelor elevilor din aceste județe. Deși datele nu permit extragerea concluziei că o capacitate insuficientă a sălilor de clasă contribuie la performanțele relativ scăzute înregistrate la examenul de bacalaureat, ele sugerează o potențială conexiune ce ar necesita o analiză suplimentară, mai ales în legătură cu calitatea predării. De exemplu, cererea de școlarizare potențială în județele Giurgiu și Ilfov depășește cu 30-40% capacitatea existentă a sălilor de clasă, ceea ce sugerează o supraaglomerare semnificativă în unele școli. În același timp, mediile notelor obținute la examenul de bacalaureat în aceste județe sunt printre cele mai scăzute din țară. Supraaglomerarea și consecințele sale (de exemplu învățatul în două schimburi, timp insuficient pentru instruire, clase cu prea mulți elevi) ar putea fi rezultate importante ale unei infrastructuri școlare inadecvate, ceea ce face necesară o analiză mai aprofundată la nivelul localităților și școlilor.

În același timp, apar diferențe importante în ceea ce privește accesul la infrastructura educațională, legate de mediul socio-economic de proveniență al elevilor. Analiza rezultatelor României la testul PISA din 2012 arată că rezultatele învățării sunt semnificativ legate de calitatea percepută a resurselor și infrastructurii educaționale. Din perspectiva mediului socio-economic de proveniență al elevilor, diferențele de resurse materiale au un impact semnificativ asupra rezultatelor învățării.

Cu privire la sectorul învățământului superior, tinerii proveniți din zone rurale sau din familii dezavantajate socio-economic se confruntă încă cu bariere importante. Dezvoltarea infrastructurii de cămine și cantine studențești reprezintă o componentă esențială a politicilor ce își propun să stimuleze accesul la învățământul terțiar și să reducă disparitățile regionale.

Obiective: Programul 4.1 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2020:

- (4.1.1) Construirea, reabilitarea, modernizarea și echipamentelor pentru creșe, grădinițe și instituții de învățământ primar și secundar inferior. numărul de școli reabilitate anual 700 in 2018 si 1200 in 2020.

- (4.1.2) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipament pentru infrastructura din licee tehnologice și școli profesionale. numărul de laboratoare modernizate anual 420 in 2018 pana la 600 in 2020.

- (4.1.3) Reabilitarea, modernizarea, extinderea și furnizarea de echipament pentru infrastructura din universități. numărul de cămine construite anual 8 in 2018 pana la 12 in 2020.

51

Programul 4.2: Sprijinirea elevilor în vederea susținerii examenului de Bacalaureat și facilitarea tranziției și accesului la învățământul superior

Justificare: Deși rata înscrierilor în învățământul secundar superior este ridicată în România, tranziția către învățământul terțiar este împiedicată de abandonul școlar în creștere și de rezultatele slabe la examenul de Bacalaureat. În medie, rata de promovare a Bacalaureatului a scăzut de la 78% la 58% între 2009 și 2013, cu rate mai scăzute în liceele tehnologice (aproximativ 20% în unele cazuri). În plus, rata înscrierilor în învățământul terțiar a scăzut cu 35%, de la 716.464 (în 2005/2006) la 464.592 (în 2012/2013).

Datele arată că, în 2013/2014, aproximativ 100.000 de elevi fie nu au susținut, fie nu au promovat examenul de Bacalaureat, în plus față de cei 20.000 de studenți din învățământul terțiar care se află în situație de risc de abandon în primul an de facultate.

Acest program va fi sprijinit prin ROSE – Proiectul pentru Învățământul Secundar din România, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu suma de 200 de milioane de euro. Proiectul ROSE vizează nevoile acestor studenți, un aspect fundamental pentru ca România să poată face față provocării de a-și susține creșterea economică, în condițiile unei populații îmbătrânite și în descreștere. Proiectul propus este în conformitate cu prioritățile UE și complementar acestora în câteva domenii, permițând guvernului României să valorifice Fondurile Structurale și de Investiții Europene. Programele operaționale pregătite de către Guvernul României pentru perioada de programare 2014-2020 ar urma să fie implementat în principal pentru a răspunde provocărilor întâlnite în învățământul primar, secundar inferior și terțiar. Deși Obiectivul Tematic 10 al Acordului de Parteneriat cu România permite investiții în învățământul secundar, aceste programe operaționale nu includ intervenții care să răspundă provocărilor la nivelul învățământului secundar superior sau al tranziției către învățământul terțiar. Întrucât proiectul ROSE se concentrează pe intervenții în aceste două domenii, el va fi complementar programelor cu finanțare europeană în perioada 2014-2020.

Obiective: Programul 4.2. își propune sprijinirea tranziției dinspre învățământul secundar superior înspre învățământul terțiar și creșterea ratei de retenție în primul an de învățământ terțiar, în liceele și universitățile de stat beneficiare. Se pot extrage următoarele obiective specifice:

- (4.2.1) Creșterea calității educației în învățământul secundar superior, cu accent pe reducerea ratelor abandonului școlar, creșterea ratei de finalizare a studiilor și creșterea participării și a rezultatelor la examenul de Bacalaureat de la 49,6% la 56%.

- (4.2.2) Creșterea eficienței la nivel universitar din punct de vedere al: (i) creșterii ratei de retenție în primul an de învățământ terțiar; (ii) scăderea ratei de abandon;de la 86,9% la 91%.

- (4.2.3) Creșterea motivației și un mai bun acces la educație de calitate pentru studenții provenind din medii defavorizate de la 82,3% la 83,5%.

Descriere: Programul 4.2. va fi implementat pe o perioadă de șapte ani, între 2016 și 2022, și va fi finanțat printr-un împrumut pentru finanțarea proiectelor de investiții în valoare de 200 de milioane de euro. Proiectul ROSE, care asigură finanțarea programului, este structurat pe trei componente, primele două vizând motivele personale și academice ce determină rezultatele slabe ale elevilor din învățământul secundar superior și ale studenților din primul an de învățământ terțiar. Cea de-a treia componentă acoperă aspecte de managementul proiectului, monitorizare și evaluare.

Conform acordului de împrumut nr. 8481-RO, semnat la Washington pe data de 17 aprilie 2015, încheiat între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială), Proiectul pentru Învățământul Secundar din România (ROSE) a intrat în vigoare la data de

52

14 octombrie 2015, fiind implementat de către Ministerul Educației Naționale, prin intermediul Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE).


(4.2.1) Măsuri ce vizează motivele academice și personale ce reprezintă principalii factori ce împiedică tranziția tinerilor din România dinspre învățământul superior secundar înspre cel terțiar, inclusiv abandonul, refuzul de a susține examenul de Bacalaureat, sau notele scăzute obținute la acest examen

Măsură ce constă într-o abordare de jos în sus prin intervenții la nivelul școlii

1 - Sprijinirea tranziției tinerilor dinspre învățământul superior secundar înspre cel terțiar printr-o abordare descentralizată bazată pe granturi non-competitive acordate liceelor publice cu performanțe slabe

Măsuri ce vizează provocările sistemice cu care se confruntă toate liceele în ceea ce privește tranziția către învățământul terțiar (cost estimat: 17,2 milioane de euro)

1 - Programa pentru învățământul secundar superior

2 - Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ

3 - Revizuirea evaluării elevilor

4 - Evaluarea învățării în clasa a X-a

5 - Campanii de informare pentru sporirea conștientizării la nivelul elevilor și profesorilor

6 - Capacitatea Ministerului Educației de a monitoriza învățământul secundar superior

Măsuri ce sprijină intervențiile la nivel de universitate și programele punte ce vizează studenții cu risc de a abandona facultatea în primul an de studiu

1 - Granturile non-competitive

2 - Schema de granturi competitive pentru programe punte organizate pe timpul verii

3 - Schema de granturi competitive pentru centre de învățare

53

Obiectivul Strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional în sectorul de educație, cercetare și știință

În baza mandatului său, Ministerul Educației Naționale (MEN) este una dintre instituțiile publice cele mai importante pentru atingerea multora dintre obiectivele de dezvoltare economică și integrare europeană ale României. Pe lângă un procent important al bugetului de stat (3,7% în 2015), MEN mai gestionează și programe naționale de dezvoltare națională semnificative din punct de vedere al finanțării, din Fondurile Social European și de Investiții (FSEI), de peste (5) miliarde de euro. În lumina celor de mai sus, MEN trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de responsabilitate și capacitate instituțională.

Reforma instituțională așteptată de părțile implicate din sistemul de învățământ urmând un parcurs clar și predictibil, aliniat cu viziunea și obiectivele strategice la nivel de sector, ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor și priorităților sectorului, sau orientarea adecvată a măsurilor din cadrul politicilor. În viitor, România are nevoie de o administrație a sectorului educației, care să fie flexibilă, bazată pe cunoaștere și informații, care să poată ajuta sectorul învățământului din România să fie orientat către piață și durabil; acest lucru se poate face prin oferirea unui leadership puternic în urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura coordonarea eficace a politicilor și programelor, și pentru a furniza servicii mai bune elevilor, studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor, companiilor și cetățenilor.

Prioritățile ce derivă din aceste provocări instituționale țin de (i) optimizarea elaborării și coordonării de politici publice și strategii, inclusiv pentru aspectele trans-sectoriale; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxurilor de resurse, informații și date în cadrul întregii administrații SE ; (iii) raționalizarea informațiilor și opiniilor oferite elevilor, studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor și organizațiilor ce au interese în sectorul învățământului ; și (iv) folosirea eficace și eficientă a resurselor financiare interne (naționale) și externe (europene) pentru sectorul și administrația SE .

Aceasta se bazează pe Programul 5.1, ce își propune să dezvolte o administrare a SE fiabilă, bazată pe cunoaștere și pe informații, în scopul de a: (i) își îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune de formulare a cadrului de politici din sectorul SE ), și (ii) livra mai eficient beneficiarilor săi politici și servicii sectoriale (printr-un mai bun cadru instituțional). Programul susține măsuri ce vizează dezvoltarea capacității administrative de administrare și implementare a politicilor sectoriale, în vederea obținerii unor rezultate mai bun de către minister și de structurile subordonate sau coordonate de acesta. Printre acestea se numără: (i) rafinarea rolurilor funcționale, a procedurilor și mecanismelor de elaborare a strategiei României în domeniul SE și de livrare a PSI; (ii) eliminarea deficitului de personal; (iii) rezolvarea accesului deficitar la informații și date sectoriale; (iv) abordarea problemei lipsei de instrumente de evaluare a performanțelor sectorului și personalului; (v) o mai bună coordonare cu alte agenții guvernamentale din domeniile cu un impact important asupra performanțelor din sectorul SE ; (vi) transparență sporită și o mai mare angajare a tuturor celor implicați în procesul de politici.

54

Structura Obiectivului Strategic 5 include un (1) Program și nouă (9) Măsuri ce corespund rezultatelor vizate.

Obiectivul Strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional

Programul 5.1: Dezvoltarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale


M5.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a strategiilor și o imp lementare fără probleme a PSI M5.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii TIC M5.1.1.3. Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului M5.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației M5.1.1.5. Sisteme de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația ECȘ M5.1.1.6. Elaborarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate M5.1.1.7. Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice și a cadrului juridic M5.1.1.8. Informarea elevilor și studenților, a cadrelor didactice, a cercetătorilor și a beneficiarilor de politici publice în legătură cu programele dedicate sectorului ECȘ M5.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în elaborarea de politici domeniul ECȘ M5.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și cu părțile interesate din sectorul ECȘ, în vederea elaborării și promovării politicilor publice M5.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante M5.1.2.4. Asistența tehnică M5.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului M5.1.3.2. Asigurarea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale M5.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor prestate de minister prin structuri proprii și prin intermediul agențiilor coordonate


55






TOTAL ,000 RON


2017 2018 2019 2020

P 5.1. Dezvoltarea capacității admi-nistrative de management și implementare a politicilor sectoriale

1.566.493 372.708 391.343 399.183 403,259

TOTAL OS5 1,566,493 372.708 391.343 399.183 403.259

• Creșterea gradului de încredere în instituția și acțiunile Ministerului EducațieiNaționale: Ținta 2030: 65%; Țintă 2020: 60%

•Rata de absorbție a fondurilor dedicate sectorului educației, cercetării și științei în cadrul programelor europene - Țintă 2030: 90% Țintă 2020: 50%

•Respectarea planificării bugetului de stat:

•Diferența dintre planificarea bugetară la data de 1 ianuarie și execuția bugetară la data de 31 decembrie, anul curent : Țintă 2030: 0,1% ; Țintă 2020: 1,0%

•Diferența dintre planificarea bugetară la data de 1 ianuarie și execuția bugetară la data de 31 decembrie : Țintă 2030: 0,50%; Țintă2020: 1,00%

Impacturi

•(5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MENCȘ și a instituțiiloraflate în subordinea acestuia: Numărul de modificări anuale ale structurii funcționale -maxim 1 pe an de la maxim 2 pe an (valoare referință actuală) și menținerea indiceluiprocentual al angajaților în sectorul public care sunt efectiv angajați îninstituții/structuri cu responsabilități funcționale în sectorul educației, cercetării șiștiinței (valoare de referință = 2014) la 0,93% (referință curentă).

•(5.1.2) Creșterea eficacității elaborării de politici în sectorul ECȘ, precum și a procesului de implementare: Penalități plătite pentru FEADRS și FSE, raportat la totalul plăților realizate în anul anterior, maximum 0,00001% de la (5,82)%/(2,7)% valoare de referință curentă); Numărul de schimbări la nivel de capitol, și impactul negativ asupra bugetului de stat, până la 20/an, de la 30/an (valoare de referință curentă)

• (5.1.3) Creșterea eficienței folosirii bugetului operațional al MEN : Procentul de cheltuieli de management din totalul bugetului anual al MEN până la până la (14,70)% de la (14,84)% (valoare de referință actuală); Cheltuieli de management per angajat MEN până la (77,055) RON/persoană de la (74,818) /persoană (valoare de referință curentă)

Rezultatele Programelor

56


Justificare: MEN este autoritatea publică centrală responsabilă cu strategiile sectoriale naționale în domeniul învățământului. Întrucât resursele provenind din programele europene oferă fonduri semnificative în beneficiul acestui sector, este o prioritate pentru MEN să își folosească resursele naționale pentru a moderniza administrația și pentru a crește eficiența și eficacitatea în domeniul livrării de politici și servicii către elevi, studenți și alți beneficiari.

Modernizarea administrației publice trebuie să reprezinte o prioritate majoră pentru minister. Acest obiectiv poate fi atins prin promovarea de măsuri eficiente în cadrul sistemului administrației publice, pentru a consolida soluțiile tehnologice moderne folosite de către minister, pentru a dezvolta și a consolida relațiile și colaborarea cu partenerii sociali și cu toate părțile interesate din domeniul educației, pentru a simplifica procedurile legislative și administrative în domeniul SE (reducerea poverii administrative) și pentru a optimiza structura organizatorică a ministerului.

În prezent, (3.6) milioane de elevi și studenți și familiile acestora, adică peste 16% din populația României, sunt beneficiari, direcți sau indirecți, ai politicilor și acțiunilor ministerului. Creșterea încrederii în instituțiile din sectorul SE este o măsură importantă a succesului. Acest lucru se aplică în special următoarelor funcții: i) elaborarea de strategii/politici în domeniul SE ; ii) reglementarea și elaborarea cadrului legal în domeniul SE ; iii) gestionarea patrimoniului statului; iv) gestionarea fondurilor naționale și europene în domeniul educație; v) monitorizarea și controlul implementării și conformării la reglementările sectoriale relevante; vi) rolul de autoritate de management pentru programele naționale în sectorul SE ; și vii) plata fondurilor și livrarea de programe și servicii în sectorul SE .

Acestea fiind spuse, România are nevoie de o administrație în sectorul SE care să fie flexibilă, bazată pe cunoaștere și pe informații, pentru a atinge următoarele obiective: (i) îndeplinirea mai eficientă a funcției sale strategice (prin mecanisme mai bune de formulare a cadrului de politici în domeniul SE ) și (ii) livrarea mai eficientă de politici sectoriale către beneficiarii săi țintă (prin intermediul unui cadru instituțional consolidat).

Domeniile prioritare de îmbunătățit pentru 2017-2020 includ: (i) perfecționarea rolurilor funcționale, a procedurilor și mecanismelor pentru elaborarea strategiei SE a României și pentru livrarea PSI; (ii) acoperirea nevoilor de resurse umane (precum deficitul de economiști și de manageri în domeniul învățământului implicați în elaborarea de politici, sau de experți TIC, care să se ocupe de gestionarea datelor în cadrul MEN); (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul insuficient la informații și date în acest sector; (iv) luarea de măsuri cu privire la lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector și pentru personalul acestuia; (v) o coordonare mai bună cu alte agenții guvernamentale din sectoare cu impact important asupra performanțelor din sectorul SE (de exemplu protecție socială, sănătate, cercetare și dezvoltare, transport, mediu).

Misiunea MEN este una ambițioasă, dar ea poate fi dusă la bun sfârșit prin intermediul măsurilor descrise mai jos. În acest sens, ministerul va trebui să-și îmbunătățească propriile performanțe, prin schimbări importante care vor fi realizate în perioada PSI (și ulterior), acoperind domenii de maximă importanță, precum: i) stabilitate organizațională; ii) elaborarea de politici publice; iii) managementul eficient al resurselor umane, financiare și materiale; iv) planificare strategică; v) parteneriate publice și relații publice.

57

Obiective: Programul 5.1 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2020:

- (5.1.1) Consolidarea stabilității structurale și funcționale a MEN și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Numărul de modificări anuale ale structurii funcționale37 - maxim 1 pe an de la maxim 2 pe an (valoare referință curentă) și menținerea indicelui procentual al angajaților în sectorul public care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu responsabilități funcționale în sectorul educației, (an de referință – 2014) (0,93)% (valoare de referință curentă).

- (5.1.2) Creșterea eficacității elaborării de politici în sectorul SE , precum și a procesului de implementare: Penalități plătite pentru FEADRS și FSE, raportat la totalul plăților realizate în anul anterior, maximum 0,00001% de la (5,82)%/(2,7)% (valoare de referință actuală); Numărul de schimbări la nivel de capitol, și impactul negativ asupra bugetului de stat, până la 20/an, de la 30/an (valoare de referință actuală).

- (5.1.3) Creșterea eficienței folosirii bugetului operațional al MEN: Procentul de cheltuieli de management din totalul bugetului anual al MEN până la (14,70)% de la (14,84)% (valoare de referință actuală); Cheltuieli de management per angajat MEN până la (77,055) RON/persoană de la (74,818) RON/persoană (valoare de referință actuală).

Descriere: Pentru ca implementarea obiectivelor strategice sectoriale să aibă succes, este nevoie ca administrația sectorului SE să fie stabilă, funcțională, transparentă, bine finanțată și evaluată în mod public. Programul 5.1 sprijină măsurile ce vizează consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale, pentru a atinge performanțe funcționale mai bune la nivelul ministerului și al structurilor aflate în subordinea sa sau coordonate de acesta. Programul constă în două categorii de măsuri; i) măsuri specifice, ce sprijină un anumit domeniu sau sub-sector al administrației și au un buget alocat în timpul perioadei de implementare; și ii) măsuri nespecifice („soft”), ce oferă sprijin orizontal tuturor domeniilor și funcțiilor administrației, necesitând o colaborare intra- și interinstituțională permanentă; aceste măsuri nu au un buget alocat în mod direct, dar sunt în mod indirect sprijinite de la bugetul de stat, prin natura activității organizației.

Programul 5.1 este dedicat MEN și structurilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia. Succesul implementării programului se va reflecta într-o mai mare stabilitate la nivelul administrației SE , în implementarea cu succes a politicilor publice sectoriale, și în creșterea absorbției fondurilor europene, precum și a eficienței utilizării acestora. Aceste rezultate se vor înregistra cu condiția ca beneficiarii și părțile implicate să le solicite și să se implice în procesul de implementare.

În egală măsură, decidenții și specialiștii din administrație trebuie să întreprindă măsuri constante, cu scopul de a: i) reduce frecvența schimbărilor structurale funcționale; ii) reduce fluctuația personalului specializat și de-profesionalizarea; iii) se asigura că politicile publice sunt elaborate de o manieră coerentă, pe baza unor proceduri bine definite, și sunt fundamentate în mod adecvat pe baza unor date statistice, analize, prognoze etc.; iv) asigura folosirea metodelor participative și consultative pentru elaborarea de politici publice; v) facilita accesul la informații, implicând și consultându-se cu beneficiarii direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) manifesta deschidere față de parteneriate și colaborări locale și internaționale; vii) informatiza fluxurile de date, informații și documente; viii) utiliza bugetul operațional al ministerului de o manieră eficientă; și ix) asigura procese de monitorizare și evaluare periodică și de revizuire anuală a implementării măsurilor strategice prevăzute în plan, precum și publicarea rezultatelor.

37 Termenul de modificare va fi interpretat ca orice amendament adus HG privind reorganizarea și funcționarea MENCȘ și a anumitor structuri aflate în subordinea acestuia, sau oricărui act legislativ care anulează și înlocuiește această decizie (inclusiv actul normativ în sine)

58


(5.1.1) În vederea consolidării stabilității structurale și funcționale MEN și a instituțiilor sale subordonate:

Măsuri ce vizează modernizarea sa instituțională; creșterea eficacității; consolidarea proceselor și procedurilor instituționale

1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a strategiilor și o implementare fără probleme a PSI

2 - Dezvoltarea infrastructurii TIC

Măsuri ce vizează personalul specializat din administrație în sectorul SE

3 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

4 - Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului

Măsuri ce vizează evaluarea performanței și managementul financiar

5 - Sisteme de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația SE

6 - Dezvoltarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate

Măsuri ce vizează transparența și liberul acces la informațiile de interes public, precum și comunicarea/coordonarea cu părțile interesate în ceea ce privește politicile sectoriale

7 - Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice și a cadrului juridic

8 - Informarea elevilor și studenților, a cadrelor didactice, a cercetătorilor și a beneficiarilor de politici publice în legătură cu programele dedicate sectorului SE

(5.1.2) Măsuri ce vizează raționalizarea elaborării de politici și implementarea lor în sectorul educației

Măsuri ce vizează elaborarea de politici publice și comunicarea cu părțile interesate

1 - Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în elaborarea de politici domeniul SE

2 - Consultarea cu cetățenii și cu părțile interesate din sectorul SE , în vederea elaborării și promovării politicilor publice

3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante

4 - Asistență tehnică

(5.1.3) Măsuri ce vizează creșterea eficienței utilizării bugetului administrative al MEN

1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Asigurarea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor prestate de minister prin structuri proprii și prin intermediul agențiilor coordonate

59

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și

procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MEN pentru 2017-2020 trebuie să

includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget din acest an, care va fi pregătită în 2016 pentru

2017-2020. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii

legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se anticipează că în timp se va acorda o mai

mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în

Parlament. Prin intermediul Unității de Politici Publice și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MEN va pregăti

planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de

importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele

provocări.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3;

acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare (vezi tabelul de mai jos). Anexa 1 oferă

o privire de ansamblu asupra resurselor financiare. În măsura în care este posibil, și pentru a nu

supraîncărca MEN, cadrul de monitorizare al PSI a fost conceput astfel încât să se integreze pe deplin

în Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) care se aplică în mod obligatoriu programelor

europene în 2017-2020.

Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a

performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI.

Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate

nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile

interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se

supraaglomereze direcțiile operaționale ale MEN. În general, calendarul de raportare variază în funcție

de indicatorii de performanță. Astfel:

- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial

- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual

- Indicatorii de impact se vor urmări anual

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MEN.

60

Figura 11. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MEN

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MEN.

Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MEN nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MEN le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul de evaluare a programelor europene. Această activitate ar putea fi externalizată către aceiași evaluatori care se vor ocupa de Programul Operațional Capital Uman, creând astfel sinergii în activitatea de evaluare, având în același timp o viziune holistică asupra rezultatelor politicilor SE .

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MEN va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:

- compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;

IAN. APR. IUL. OCT.

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE


PROCES / PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE



INTRARE



INTRARE

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT IMEDIAT, PRODUS ȘI INTRARE

61

- efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent (de văzut capitolele Context și Provocări); și

- adăugarea unui an în plus la plan.

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

An Stabilirea de noi ținte

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

62

V. Resurse financiare

Viabilitatea PSI 2017-20 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru

implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv specific.

Aderarea la UE a deschis calea către resurse financiare extraordinare pentru sectorul SE din România.

În ciuda pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate a rămas o provocare

până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale. Anumite domenii și servicii

relevante, fie din administrația sectorului sau din portofoliul altor agenții guvernamentale, rămân

subfinanțate. Este de asemenea important că rămân în continuare multe sectoare de politici cu mare

relevanță și impact semnificativ asupra învățământului, care nu sunt finanțate de la bugetul MEN sau

pentru care trebuie stabilită o complementaritate eficace între resursele și politicile gestionate de

către MEN și cele gestionate de alte agenții guvernamentale (precum infrastructura locală pentru

învățământ, cu un impact ridicat asupra calității educației în orașele mici și zonele rurale).

Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, MEN

ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă pentru a avea o

mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni aferente și resursele ce

trebuie alocate.

De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici, un

echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului

învățământului.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată

în Anexa 1.

Tabelul 9 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale necesare pentru operaționalizarea PSI pe

perioada 2017-2020.

Tabelul 9. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mii RON)

An Total 2017 2018 2019 2020

Sume estimate 125,681,940 18,543,247 35,410,531 35,553,303 36,174,859

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat

pentru politicile naționale și cheltuielile administrative, (ii) resurse de la bugetul de stat pentru

cofinanțarea politicilor UE și (iii) resursele de la bugetul UE. Figura 7 de mai jos ilustrează bugetul PSI

defalcat pe surse de finanțare, mai mult de trei sferturi fiind acoperite de finanțarea programelor

europene.

63

Graficul 13. Structura bugetului ISP, pe surse de finanțare (%, 2017-2020)

Bugetul pentru 2017 și Strategia Fiscal-Bugetară pe 2016-2018 au fost luate în considerare la planificarea alocărilor de la bugetul de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE. Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru cofinanțare, cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politicile naționale. Cursul de schimb EUR-RON utilizat este acela utilizat pentru fundamentarea bugetului pe 2016.

Numărul de programe a crescut semnificativ față de PSI anterior. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de programe, și facilitează procesul de implementare și monitorizare.

Graficul 14. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii RON, 2017-2020)

Graficul de mai sus ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 71% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic de reducere a ratei de abandon școlar timpuriu, iar obiectivul strategic aferent învățământului terțiar are alocate fonduri de peste 21% din totalul resurselor. Obiectivele Strategice 1 și 2 acoperă aproximativ 92% din totalul resurselor, celorlalte obiective strategice, aferente învățării pe toată durata vieții, EFV și activități instituționale revenindu-le peste 8% din totalul resurselor.

23%

67%

10%

Structure by funding sources

State budget EU funds State budget for co-financing

Structura pe surse de finanțare

Bugetul de Stat Fonduri Co-finanțare buget de Stat

-

2,000,000

4,000,000

6,000,000

8,000,000

10,000,000

12,000,000

14,000,000

16,000,000

2017 2018 2019 2020SO 1 SO 2 SO 3 SO 4 SO 5

64

Obiectiv Strategic

2017 2018 2019 2020

OS 1 15,535,863 30,551,959 30,612,644 31,146,612

OS 2 2,552,300 3,701,785 3,773,485 3,854,442

OS 3 82,241 765,217 767,755 770,374

OS 4 754,999 857,388 876,075 822,179

OS 5 372,708 391,343 399,183 403,259

O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și managerial, aceasta este principala provocare pentru perioada următoare – tranziția de la 3 programe la 12, precum și urmărirea implementării acestora. Execuția bugetară pe programe va aduce de asemenea schimbări importante la nivelul managementului structurilor MEN, și anume direcția pentru buget.

65

Anexe

Anexa 1.a: Programe bugetare 2017-2020

Obiectiv Strategic / Program Valoare totală

,000 Lei

Eșalonare totală pe an ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

Total 125,681,940 18,543,247 35,410,531 35,553,303 36,174,859

Obiectivul Strategic Nr. 1 107,847,078 15,535,863 30,551,959 30,612,644 31,146,612


31,640,846 2,220,244 9,767,030 9,816,786 9,836,786

Programul 1.2: Creșterea participării în învățământul primar și secundar și absolvirea învățământului obligatoriu pentru toți

75,473,565 12,880,499 20,688,661 20,696,706 21,207,698


732,667 43,5120 96,267 99,152 102,128

Obiectivul Strategic Nr. 2 13.882.013 2.552.300 3.701.785 3.773.485 3.854.442


10.429.231 1.776.344 2.830.463 2.882.981 2.939.444


3.343.432 752.909 841.615 862.509 886.398

Programul 2.3: Promovarea implicării strategice a agenților economici

109.350 23.047 29.707 27.995 28.600

Obiectivul Strategic Nr. 3 2,385,586 82,241 765,217 767,755 770,374

Programul 3.1: Creșterea participării și facilitarea accesului la programe de educație și formare inițială și la locul de muncă

1,973,421 82,241 627,828 630,366 632,985

Programul 3.2: Creșterea relevanței sistemelor de educație

397.447 0 132.482 132.482 132.482

66

Obiectiv Strategic / Program Valoare totală

,000 Lei

Eșalonare totală pe an ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

și formare profesională și vocațională pentru piața muncii

Programul 3.3. Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul EFPV

14.719 0 4.906 4.906 4.906



2,540,000 620,000 630,000 640,000 650,000

Programul 4.2: Sprijinirea studenților pentru examenul de bacalaureat și facilitarea tranziției pentru acces mai bun la învățământul superior

770.641 134.999 227.388 236.075 172.179

Obiectivul Strategic Nr. 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional al sectorului educației

1.566.493 372.708 391.343 399.183 403.259


1.566.493 372.708 391.343 399.183 403.259

Obiectiv Strategic/ Program Finanțare de la bugetul de Stat ,000 RON

TOTAL 2017 2018 2019 2020

Total 14,373,814 3,693,975 3,460,427 3,560,322 3,659,089



0 0 0 0 0

Programul 1.2: Creșterea participării în învățământul primar și secundar și absolvirea învățământului obligatoriu pentru toți

1,089,829 260,499 268,316 276,361 284,653


732,667 435,120 96,267 99,152 102,128

Obiectivul Strategic Nr. 2 10.641.790 2.543.675 2.619.986 2.698.586 2.779.543

67

Obiectiv Strategic/ Program Finanțare de la bugetul de Stat ,000 RON

TOTAL 2017 2018 2019 2020


7.421.941 1.774.044 1.827.266 1.882.084 1.938.547


3.140.267 750.609 773.127 796.321 820.210


79.582 19.022 19.593 20.181 20.786

Obiectivul Strategic Nr. 3 344,066 82,241 84,710 87,248 89,867


344,066 82,241 84,710 87,248 89,867

Programul 3.2: Creșterea relevanței sistemelor de EFPV pentru piața muncii

0 0 0 0 0

Programul 3.3. Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul EFPV

0 0 0 0 0



2,540,000 620,000, 630,000 640,000 650,000

Programul 4.2: Sprijinirea studenților pentru examenul de bacalaureat și facilitarea tranziției pentru acces mai bun la învățământul superior

770.641 134.999 227.388 236.075 172.179

Obiectivul Strategic Nr. 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional al sectorului educației

1.564.691 372.305 390.921 398.739 402.726


1.564.691 372.305 390.921 398.739 402.726

68

Anexa 1.b: Eșalonarea bugetului învățământului pe ani (2017-2020) și măsuri specifice

Obiectiv Strategic / Program / Măsură Fonduri totale, inclusiv UE și bugetele locale Bugetul de Stat

Anul 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020

Total 18,543,247 35,410,531 35,553,303 36,174,859 3,693,975 3,460,427 3,560,322 3,659,089

Obiectivul Strategic Nr. 1 15,535,863 30,551,959 30,612,644 31,146,612 695,619 364,583 375,513 386,781


2,220,244 9,767,030 9,816,786 9,836,786 0 0 0 0

Tichete valorice pentru grădiniță 0 0 0 0

Sprijinirea accesului prin finanțarea directă de bază a instituțiilor preșcolare

2,220,000 2,250,000 2,300,000 2,320,000

Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și alte măsuri de sprijin

0 6.702.813 6.702.813 6.702.813

Asigurarea de educatori și îngrijitori calificați pentru educația preșcolarilor

0 813.972 813.972 813.972

Dezvoltarea cadrului de asigurare a calității pentru învățământul preșcolar

0 0 0 0

Dezvoltarea cadrului curricular pentru învățământul preșcolar

244 244 0 0

Programul 1.2: Creșterea participării la învățământul primar și secundar și

12,880,499 20,688,661 20,696,706 21,207,698 260,499 268,316 276,361 284,653

69


absolvirea învățământului obligatoriu pentru toți

Finanțare de bază directă a școlilor publice 12,500,000 13,000,000 13,000,000 13,500,000

Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ

120 125 125 130 120 125 125 130

Măsuri de protecție socială 260.379 268.191 276.236 284.523 260.379 268.191 276.236 284.523

Furnizarea metodologiei, studii de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip „școală după școală”

0 2.300 2.300 0

Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate

120,000 125,000 125,000 130,000

Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli

0 0 0 0

Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon

0 5.660.540 5.660.540 5.660.540

Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului de învățământ

0 1.632.506 1.632.506 1.632.506


43,5120 96,267 99,152 102,128 435,120 96,267 99,152 102,128

Evaluarea națională a tuturor școlilor 15.000 15.000 0 0 15.000 15.000

70


Inspecții școlare și servicii de mentorat 342.000 352 363 374 342.000 352 363 374

Stabilirea unui sistem de formare profesională inițială

3.000 3.090 3.183 3.278 3.000 3.090 3.183 3.278

Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă

5.000 5.150 5.305 5.464 5.000 5.150 5.305 5.464

Revizuirea curriculei școlare. 0 0 0 0

Furnizarea de manuale școlare 120 125 125 130 120 125 125 130

Participarea elevilor la examenele și evaluările naționale

70.000 72.550 90.177 92.882 70.000 72.550 90.177 92.882

Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA

0 0 0 0

Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ (premii performanțe)

0 0 0 0

Obiectivul Strategic Nr. 2 2.552.300 3.701.785 3.773.485 3.854.442 2.543.675 2.619.986 2.698.586 2.779.543


1.776.344 2.830.463 2.882.981 2.939.444 1.774.044 1.827.266 1.882.084 1.938.547

Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate.

2.300 2.300 0 0

71


Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate

0 0 0 0

Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional

1.632.544 1.681.521 1.731.967 1.783.926 1.632.544 1.681.521 1.731.967 1.783.926

Subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară

141.500 145.745 150.117 154.621 141.500 145.745 150.117 154.621

Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a reglementării la nivel național)

0 0 0 0

Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și a celor ce au metode non-tradiționale de învățare, inclusiv adulți și persoane de etnie română care locuiesc în străinătate

0 992.039 992.039 992.039

Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar.

0 8.858 8.858 8.858


752.909 841.615 862.509 886.398 750.609 773.127 796.321 820.210

72


Revizuirea regulilor Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) și ale Ministerului privind acreditarea de programe

2.300 2.300 0 0

Ierarhizarea programelor de studii și acordarea de finanțare suplimentară pe criterii de excelență

504.106 519.229 534.806 550.850 504.106 519.229 534.806 550.850

Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale

246.503 253.898 261.515 269.360 246.503 253.898 261.515 269.360

Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care sunt considerate a fi dezvoltat noi programe cu un potențial foarte bun în sensul deprinderii de competențe transversale și antreprenoriale.

0 66.188 66.188 66.188

Programul 2.3: Promovarea implicării strategice a agenților economic

23.047 29.707 27.995 28.600 19.022 19.593 20.181 20.786

Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei

0 1.484 1.484 1.484

Revizuirea curriculei, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii

19.022 19.593 20.181 20.786 19.022 19.593 20.181 20.786

Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei

0 0 0 0

73


instituții; universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri

Dezvoltarea unui cadru de date național cu privire la inserția absolvenților pe piața muncii

2.300 2.300 0 0

Implicarea mediului de afaceri/angajatorilor în elaborarea și livrarea programelor, sprijinirea schimburilor de personal și includerea experiențelor practice în cursuri

0 4.606 4.606 4.606

Sprijin financiar pentru programele TIC 1.725 1.725 1.725 1.725

Obiectivul Strategic Nr. 3 82,241 765,217 767,755 770,374 82,241 84,710 87,248 89,867


82,241 627,828 630,366 632,985 82,241 84,710 87,248 89,867

Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei, participarea la formarea profesională inițială și continuă și recunoașterea învățării non-formale și informale.

0 14.975 14.975 14.975

74


Campanie de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor de clasa a VIII-a

0 89.852 89.852 89.852

Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții

0 97.827 97.827 97.827

Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local

0 0 0 0

Oferirea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră

0 44.926 44.926 44.926

Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru servicii de consiliere integrate ce vizează persoanele fără loc de muncă și inactive (acestea vor acoperi serviciile de selecție și de consiliere în carieră) LLL

0 160.233 160.233 160.233

Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru angajatori, pentru angajarea persoanelor fără loc de muncă și inactive în cadrul unor stagii de ucenicie sau alte forme de angajare LLL

0 30.360 30.360 30.360

Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale

0 57.347 57.347 57.347

75


Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior

0 44.275 44.275 44.275

Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale.

0 3.323 3.323 3.323

Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare (bursa profesională)

82.121 84.585 87.123 89.737 82.121 84.585 87.123 89.737

Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dezabilități înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale și tehnice

120 125 125 130 120 125 125 130

Programul 3.2: Creșterea relevanței sistemelor de educație și formare profesională și vocațională pentru piața muncii

0 132.482 132.482 132.482 0 0 0 0

Dezvoltarea standardelor ocupaționale 0 5.329 5.329 5.329

Dezvoltarea programei și a materialelor pentru formare

0 5.329 5.329 5.329

Efectuarea de studii și cercetări regulate 0 1.332 1.332 1.332

Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a

0 3.997 3.997 3.997

76


absolvenților sistemului de educație și formare profesională

Dezvoltarea unui mecanism pentru monitorizarea, evaluare și revizuirea sistematice a calității sistemului de învățământ vocațional

0 0 0 0

Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul învățământului vocațional continuu

0 5.329 5.329 5.329

Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământului vocațional inițial și continuu

0 5.329 5.329 5.329

Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale

0 2.530 2.530 2.530

Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor

0 29.517 29.517 29.517

Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice

0 29.517 29.517 29.517

Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar

0 44.275 44.275 44.275

77


Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă

0 0 0 0

Programul 3.3: Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul educației și formării profesionale și vocaționale

0 4.906 4.906 4.906 0 0 0 0

Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențe antreprenoriale

0 1.635 1.635 1.635

Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici

0 1.635 1.635 1.635

Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene

0 1.635 1.635 1.635

Obiectivul Strategic Nr. 4 754,999 857,388 876,075 822,179 754,999 857,388 876,075 822,179


620,000 630,000 640,000 650,000 620,000 630,000 640,000 650,000

Program 4.2: Sprijinirea elevilor în vederea susținerii examenului de Bacalaureat și facilitarea tranziției și accesului la învățământul superior

134.999 227.388 236.075 172.179 134.999 227.388 236.075 172.179

Măsură ce constă într-o abordare de jos în sus prin intervenții la nivelul școlii (cost estimat:127,3 milioane EUR)

79.821 156.148 144.811 117.776 79.821 156.148 144.811 117.776

Măsuri ce vizează provocările sistemice cu care se confruntă toate liceele în ceea ce

16.641 13.857 21.590 9.309 16.641 13.857 21.590 9.309

78


privește tranziția către învățământul terțiar (cost estimat: 17,2 milioane de euro):

Măsuri ce sprijină intervențiile la nivel de universitate și programele punte ce vizează studenții cu risc de a abandona facultatea în primul an de studiu (cost estimat: 49,1 milioane EUR)

38.537 57.383 69.674 45.094 38.537 57.383 69.674 45.094

Obiectivul Strategic Nr. 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional în sectorul de educație, cercetare și știință

372.708 391.343 399.183 403.259 372.305 390.921 398.739 402.726


372.708 391.343 399.183 403.259 372.305 390.921 398.739 402.726

Măsuri ce vizează modernizarea sa instituțională; creșterea eficacității; consolidarea proceselor și procedurilor instituționale

20.402 21.422 21.851 22.069 20.402 21.422 21.851 22.069

Măsuri ce vizează personalul specializat din administrație în sectorul SE

601 631 644 650 601 631 644 650

Măsuri ce vizează evaluarea performanței și managementul financiar

450 473 482 487 450 473 482 487

Măsuri ce vizează transparența și liberul acces la informațiile de interes public, precum și comunicarea/coordonarea cu părțile interesate în ceea ce privește politicile sectoriale

89 93 95 96 89 93 95 96

79


Măsuri ce vizează elaborarea de politici publice și comunicarea cu părțile interesate

618 648 674 765 215 226 230 233

Creșterea eficienței utilizării bugetului administrative al MEN

135 142 145 146 135 142 145 146

Funcționarea eficace și eficientă a departamentelor din structura organizațională a MEN

163.170 171.329 174.755 176.503 163.170 171.329 174.755 176.503

Funcționarea eficace și eficientă a instituțiilor subordonate și coordonate de MEN (inspectorate, biblioteci, altele)

187.243 196.605 200.537 202.543 187.243 196.605 200.537 202.543

80

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ)

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2020

Obiectivul Strategic Nr. 1: Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la un învățământ de calitate, la toate nivelurile școlare

Indicator de Impact Nr. 1.1: Persoane care abandonează timpuriu sectorul de învățământ și instruire (% din populația cu vârsta de 18-24 ani care a terminat cel mult studii secundare inferioare și care nu a fost implicată în educație sau formare oficială în ultimele 4 luni anterioare realizării acestui sondaj)

%

19,.1

15

11,3

Indicator de Impact Nr. 1.2: Cota de performanță slabă la citire în rândul elevilor Indicator de Impact Nr. 1.3: Rata de absolvire a studiilor secundare superioare (rata de absolvenți de liceu, cu sau fără examenul de bacalaureat, într-un anumit an raportat la totalul populației cu vârsta de 18 ani)

%

%

39

8138

35

85

30

90

Programul 1.1: Acces ridicat la îngrijire și educație timpurie

Indicator de rezultat 1.1.1: Rata de participare la educația timpurie a copiilor (cota din populația cu vârsta între 4 și 5 ani care participă la educație timpurie)39 Indicator de rezultat 1.1.2: Rata de elevi cu performanță slabă la citit din rândul elevilor care au participat la învățământul pre-primar mai mult de un an

%

%

85.5 -

87

35

92

30


38 Referință din anul școlar 2013/2014 39 Cod Eurostat: tps00179

81



Indicator de rezultat 1.2.1: Rata brută de înscriere în învățământul primar și secundar inferior (6-14 ani)40

%

89,9

92

95

Indicator de rezultat 1.2.2: Rata brută de înscriere a elevilor cu vârsta între 15 și 18 ani41 Indicator de Rezultat 1.2.3: Rata de absolvire a examenului de bacalaureat42

% %

80 44

85 53

90 65


Indicator de Rezultat 1.3.1: Rata de absolvire a nivelului de învățământ secundar inferior (clasa a VIII-a)43 Indicator de Rezultat 1.3.2: Rata de participare a absolvenților de liceu la examenul de bacalaureat44

% %

83,7 79,3

86 84

90 87

Obiectivul Strategic Nr. 2: În 2020 România va avea un sector al învățământului terțiar ce poate impulsiona dezvoltarea economică, contribui la creșterea productivității și promova coeziunea socială, servind astfel ca bază a unei economii bazate pe cunoaștere

Indicator de Impact Nr. 2.1: Accederea la educația terțiară (cota de persoane cu vârsta de 30-35 de ani care ar fi trebuit să absolve învățământul de nivel terțiar)45

% 25.6

26 26.7

Indicator de Impact Nr. 2.2: Gradul de încadrare în muncă al absolvenților de învățământ terțiar (rata de încadrare în muncă a absolvenților recenți, în termen de 3 ani, care au participat la învățământ terțiar (ISCED 5-8), din grupul de vârstă de 20-34 de ani, care nu sunt încadrați în învățământ și instruire)46

% 77 80 85

40 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în raportul anual privind starea educației 41 Institutul Național de Statistică 42 Calculat de Institutul de Științe Educaționale pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică 43 Calculat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în raportul anual privind starea educației 44 Calculat de Institutul de Științe Educaționale pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică 45 Indicator principal pentru Agenda 2020 46 Indicator Eurostat cod tps00053

82




Indicator de Rezultat 2.1.1: Procentul de persoane cu vârsta de 25-34 de ani care au finalizat programe de învățământ de nivel terțiar47 Indicator de Rezultat 2.1.2: Procentul de persoane cu vârsta de 30 -34 de ani care locuiesc în zonele rurale și au finalizat programe de învățământ de nivel terțiar48 Indicator de Rezultat 2.1.3: Procentul de femei absolvente de programe educaționale de nivel terțiar în domeniul științelor, matematicii și informaticii49

%

%

%

25,5

7,8

3,1

27

8,1

4

30

8,5

5


Indicator de Rezultat 2.2.1: Impact îmbunătățit de cercetare al instituțiilor de învățământ superior (indicele Hirsch mediu de personal academic angajat de IÎS)

Nr. 2 3 4

Indicator de Rezultat 2.2.2: Numărul de români înregistrați în programe de învățământ superior (subiecți) clasificate între primele 200 în clasificările internaționale (de exemplu, Clasificările Mondiale ale Universităților QS în funcție de Subiect)

Nr. - 50 65


Indicator de Rezultat: rata de încadrare în muncă a absolvenților recenți din învățământul terțiar (persoane cu vârsta între 15 și 24 de ani) care sunt angajați și dețin o diplomă de învățământ terțiar)

%

Nr.

50,4

0

52 -

55

1 / an

Obiectivul Strategic Nr. 3: Dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic inițial și continuu, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți

47 Indicator Eurostat cod edat_lfse_03 48 Indicator Eurostat cod edat_lfs_9913 49 Indicator Eurostat cod educ_uoe_grad03

83



Indicator de Impact Nr. 3.1: Participarea adulților la învățare continuă (cota de persoane cu vârsta între 25 și 64 de ani care participă la educație și formare)50

%

1,3

4

10

Indicator de Impact Nr. 3.2: Rata brută de încadrare în muncă în învățământ și formare profesională (cota de persoane cu vârsta între 15 și 17 ani care participă la educație și formare profesională)51 Indicator de Impact Nr. 3.3: Rata de încadrare în muncă a absolvenților recenți care au participat la învățământ profesional (ratele de încadrare în muncă a absolvenților de învățământ profesional (ISCED 3-4), în termen de 3 ani, în grupul de vârstă de 20-34 de ani, care nu sunt înscriși în educație și formare)52

%

%

7,8

59,8

10

63

15

67


Indicator de Rezultat 3.1.1: Rata de tranziție către învățământul profesional53 Indicator de Rezultat 3.1.2: Înscrierea brută în învățământ profesional și post-secundar pentru maiștri (raportul de studenți înscriși din totalul populației cu vârsta între 19 și 21 de ani)54

%

%

14,9

16,2

16

19.5

22

25


Indicator de Rezultat: Rata de abandon în învățământul și formarea profesională 55 % 4,3 3 2,5

50 Indicator principal pentru Agenda 2020 51 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației 52 Indicator Eurostat cod tps00053 53 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației 54 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației 55 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației

84



Indicator de Rezultat: Rata de absolvenți de învățământ secundar tehnologic care absolvă examenul de bacalaureat56

% 48,6 55 60

Programul 3.3: Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul educației și formării profesionale

Indicator de Rezultat: Numărul total de studenți care participă la programe de inovare în antreprenoriat și dezvoltare la nivel anual. Indicator de Rezultat: Numărul total de studenți care participă anual la programe de mobilitate internațională

Nr.

Nr.

40.000

2.800

45.000

3.700

50.000

4.600

Obiectivul Strategic Nr. 4: În 2020, România va avea un sistem de educație și formare care va valorifica pe deplin capitalul uman în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile.

Indicator de Impact Nr. 4.1: Infrastructură îmbunătățită a școlilor & universităților Indicator de Impact Nr. 4.2: Rata de absolvire a examenului de bacalaureat (cota de studenți care absolvă examenul de bacalaureat într-un anumit an raportat la numărul de participanți la examen) Impact indicator 4.3: Rata de înscriere în învățământul superior (raportul din populația totală de studenți înscrisă în instituții de învățământ superior din totalul populației cu vârsta între 19 și 23 de ani)

Nr. %

%

- 67,8%

31

+5% 70%

33

+10% 73%

35


Indicator de Rezultat: Numărul de școli reabilitate anual Indicator de Rezultat: Numărul de laboratoare modernizate anual Indicator de Rezultat: Numărul de cămine/cantine construite anual

Nr Nr Nr.

- - -

700 420 8

1200 600 12


Indicator de Rezultat: Rata medie de absolvire în licee susținute de proiect % 86,9 89 91

56 Calculat pe baza datelor Institutului Național de Statistică de către Institutul de Științe Educaționale în cadrul raportului anual privind starea educației

85



Indicator de Rezultat: Rata medie de absolvire a examenului de bacalaureat în liceele susținute de proiect Indicator de Rezultat: Rata medie de retenție în primul an de învățământ terțiar în facultățile susținute de proiect

% %

49,6 82,3

52 82,5

56 83,5

Obiectivul Strategic Nr. 5: Consolidarea cadrului instituțional

Indicator de Impact Nr. 5.1: Încrederea la nivel intern și extern în instituția și acțiunile MEN Indicator de Impact Nr. 5.2: Gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul național de educație și știință prin Programele UE Indicator de Impact Nr. 5.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat: diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, anul curent diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la data de 31 decembrie

% %

%

%

n.a. 31%

0,.27%

2,57%

60% 40%

0,20%

2,00%

60% 50%

0,01%

1,00%


Indicator de Rezultat: Numărul de schimbări anuale în structura funcțională57 Indicator de Rezultat: Indice procentual de angajați din sectorul public, care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul educațional (nivel de referință = 2014)

Nr/an %

max.2 0,93%

max.1 0,93%

max.1 0,93%

Indicator de Rezultat: Penalități plătite pentru: FEADR raportat la plățile totale efectuate în anul anterior FSE, raportat la plățile totale efectuate în anul anterior Indicator de Rezultat: Numărul de schimbări la nivel de capitol și rectificări negative ale bugetului de Stat

% %

Nr./an

5,82% 2,7%

30/an

0,0001% 0,0001%

25/an

0,0001 0,.0001

20/an

57Schimbarea va însemna orice modificare a Deciziei nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea MADR și a anumitor structuri subordonate, sau la orice regulament care anulează în înlocuiește această Decizie (inclusiv actul în sine).

86



Indicator de Rezultat: Cota de cheltuieli de management din totalul bugetului anual al MEN Indicator de Rezultat: Cheltuieli de management per angajat al MEN

%

RON/pers.

14,84%

74.818

14,80%

75.500

14,70%

77.055

87

Anexa 3: Programe, măsuri și indicatori (tabel rezumativ)

Măsuri

Indicator de realizare imediată (output)

Unitate Valoare de referință

2015/16

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020


Tichete de valoare pentru grădinițe. Măsura are scopul de a susține participarea la servicii de grădiniță de către elevii din familii defavorizate (cu venituri reduse). Au fost introduce de Legea nr. 248/2015 și este o alocație financiară plătită familiilor, o sumă fixă în valoare de 0,1 ISR (indicator social de referință) pentru fiecare copil care participă la grădiniță (cu vârsta de 3-6 ani). Este un stimulant financiar pentru familii să-și trimită copiii la grădiniță. Măsura este implementată de autoritățile locale, însă banii provin din bugetul național.

Nr. de beneficiari 60.000

110.000 125.000 125.000 125.000

Sprijinirea accesului prin finanțarea directă de bază a instituțiilor preșcolare. Măsura are scopul de a oferi servicii educaționale publice la nivel preșcolar, prin finanțare de bază pentru toate școlile, inclusiv pre-primare, conform art. 104 din Legea educației naționale 1/2011. Finanțarea de bază este o alocație per elev, susținută de la bugetul de Stat prin veniturile din TVA și acoperă costurile de personal, precum și costurile operaționale ale instituțiilor școlare. Autoritățile locale pot contribui cu fonduri suplimentare la finanțarea de bază.

Nr. de unități de învățământ preșcolar

Nr. 8588

8601 8653 8685 8715

Nr. de elevi Nr.

536.000 550.000 570.000 575.000 583.000

Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor prin servicii de consiliere oferite părinților, programe de educație parentală și alte măsuri de sprijin. Are scopul de a crește nivelul de conștientizare al părinților, în special din rândul populației rrome și din zonele rurale, referitor la beneficiile educației timpurii din copilărie și la serviciile de sprijin disponibile. Această măsură va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectivul specific 6.2 al Programului Operațional de Capital Uman.

Nr. de părinți/beneficiari

Nr. 0

7850 11500 11500 11500

88

Măsuri



2015/16

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Asigurarea de stimulente financiare pentru educatori și plasarea de puericultori în zonele rurale/defavorizate. Sprijin financiar pentru educatori și îngrijitori pre-școlari care lucrează în zonele rurale, pentru a crește calitatea personalului profesional și astfel calitatea serviciului public în aceste zone.

Nr. de profesori Nr. 0

350 850 850 850

Asigurarea de educatori și îngrijitori calificați pentru educația preșcolarilor. Măsura are ca scop prevederea de profesori calificați pentru educația preșcolarilor, prin formare inițială și în timpul serviciului, pentru a putea livra servicii de educație publică de înaltă calitate comunității. Această măsură include stimularea mobilității profesorilor prin scheme de mobilitate profesională, precum și programe de mentorat. Măsura este parțial sprijinită de bugetul de stat, doar pentru componenta care ține de formare, în timp ce schemele de mobilitate vor fi finanțate prin axele prioritare 6.6 și 6.2 ale Programului Operațional Capital Uman.

Numărul de profesori

formați/Numărul de programe Nr.

0

1200 1800 1800 1800

Dezvoltarea cadrului de asigurare a calității pentru învățământul preșcolar. Măsura are ca scop revizuirea și extinderea cadrului legal pentru furnizarea de servicii de educație timpurie, pentru a dezvolta ulterior sistemul de asigurare a calității pentru acest nivel de educație, cu scopul de a sprijini calitatea la nivel național, fiind finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Cadrul de asigurare a calității adoptat

Nr. 0

0 1 1 1

Dezvoltarea cadrului curricular pentru învățământul preșcolar. Măsura are ca scop dezvoltarea ulterioară a cadrului curricular existent pentru copiii de 3-6 ani și extinderea cadrului curricular pentru cei cu vârste între 0 și 3 ani, pentru a stabili obiectivele de învățare și pentru a asigura o bază comună a cunoștințelor căpătate prin învățare, la nivel național: finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Cadru curricular adoptat/Metodologi

e pentru organizarea

serviciilor de creșe și altor servicii EDC

revizuită și adoptată Nr. 0

0 1 1 1

89

Măsuri



2015/16

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020


Finanțare de bază directă a școlilor publice: Măsura are ca scop furnizarea de servicii de educație publică la nivelul învățământului primar și secundar prin finanțare de bază, conform art. 104 din Legea Educației Naționale 1/2011. Finanțarea de bază este o alocație pe elev, inclusă în bugetele autorităților locale, dar suportată de la bugetul de stat din cote defalcate din TVA și acoperă costurile cu personalul precum și costurile de operare a școlilor. Autoritățile locale pot contribui cu fonduri suplimentare la finanțarea de bază. Măsura este menită să susțină participarea largă la educație și șanse egale pentru toți copiii.

Nr. de școli Nr.

11078 11078 11100 11135 11175

Nr. de elevi Nr.

2.487.739

2.487.739

2.500.000

2.530.000

2.550.000

Subvenții pentru masă pentru elevii cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământ: măsura sprijină participarea copiilor cu nevoi educaționale speciale cuprinși în învățământul obișnuit, prin plăți directe, în bani, familiilor pentru subvenționarea mesei copilului. Elevii înscriși în instituțiile de învățământ special primesc deja o masă caldă, în timp ce elevii cu nevoi speciale din învățământul de masă nu beneficiază de aceeași măsură. Această măsură vizează ca și copiii cu nevoi educaționale speciale din învățământul de masă să aibă aceleași drepturi ca cei din școlile speciale.

Nr. de elevi Nr. 0

100.000 130.000 150.000 175.000

Măsuri de protecție socială: măsurile de protecție socială vizează participarea la educație a copiilor defavorizați, cu venituri mici, prin compensarea unei părți din costurile personale pentru a putea urma școala. Aceste măsuri includ programul bani pentru liceu (burse pentru elevii cu venituri mici care merg la liceu), Euro 200 (stimulent financiar care sprijină achiziția unui nou calculator), programul rechizite școlare (oferă un pachet de bază cu rechizite școlare la începutul anului școlar), decontarea costurilor de transport ale elevilor, programul laptele și cornul și programul fructe în școală (ambele finanțate de autoritățile locale, cu sprijin financiar de la bugetul de stat).

Nr. de beneficiari pentru rechizite

școlare din programul Euro 200

pentru Școli Nr.

60659 17086

700000

44792

45000

45000

45000

12041 13000 13000 13000

555234 550000 550000 550000

90

Măsuri



2015/16

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Burse pentru elevii din Moldova precum și pentru alți români care locuiesc în străinătate. Măsura are ca scop încurajarea participării la sistemul de învățământ românesc a românilor care locuiesc în străinătate prin oferirea unei burse acordată de statul român.

Nr. de burse Nr.

5000 5000 5200 5400 5550

Furnizarea de formare pentru profesori în sfera sistemelor de avertizare timpurie, prevenție și intervenție pentru detectarea copiilor cu risc de repetenție și abandon: Măsura are ca scop dezvoltarea competențelor profesorilor în ceea ce privește avertizarea timpurie și abordarea elevilor cu risc de repetenție și eșec școlar, și va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Nr. de beneficiari Nr. 0

4000 6000 6000 6000

Furnizarea metodologiei, studii de impact ex-ante și cadru legal pentru programele de tip „școală dup școală”: măsura are în vedere strângerea de dovezi și analiza premiselor pentru o livrare eficientă a serviciilor de tip scoală după școală. Aceasta se adresează celor care creează politici la nivelul ministerului și este finanțată din bugetul de stat

Metodologia adoptată

Nr. 0

1 0 0 0

Furnizarea unor programe de tip scoală după școală adecvate: Măsura are ca scop facilitarea absolvirii școlii pentru elevii cu risc de eșec școlare prin furnizarea unor activități de remediere și extra-curriculare pentru deprinderea competențelor cheie. Aceasta va fi finanțată de la bugetul de stat precum și prin axa 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Număr de elevi Nr. 0

8000 10000 10000 10000

Dezvoltarea capacității de prevenire și monitorizare a segregării în școli: Măsura are ca scop sprijinirea școlilor pentru a deveni incluzive și se referă direct la prevederile art. 107 din Legea Educației Naționale nr.1/2011. Va fi finanțată din axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Nr. de proiecte Nr 0

400 670 670 670

Completarea și sprijinirea inițiativelor de consiliere existente pentru elevii din cadrul și din afara sistemului de învățământ: Măsura are ca scop dezvoltarea serviciilor de consiliere, suport și mediere în școli, a serviciilor de orientare școlară și profesională, în special pentru elevii cu risc. Aceasta va include finanțare pentru Centrele județene de resurse și asistență educațională, prin Consiliile Județene precum și prin finanțare dedicată prin axa prioritară 6, obiectiv specific 6.2 din Programul Operațional Capital Uman.

Nr. de beneficiari Nr. 0

15000 25000 25000 25000

91

Măsuri



2015/16

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Programul 1.3. Evaluarea și asigurarea calității în învățământul primar și secundar

Evaluarea națională a tuturor școlilor: Evaluarea externă realizată de Agenția Națională pentru Asigurarea Calității în Educație, contractată de Ministerul Educației pentru evaluarea a 3000 de școli în perioada 2017-2018.

Numărul de școli 1200 2500 3000 3500

Nr. de școli cu evaluare maximă

-

50 60 65 70

Inspecții școlare și servicii de mentorat: măsura are ca scop sprijinirea școlilor prin Inspectoratele Școlare pentru îmbunătățirea calității predării și managementului școlar. Măsura este finanțată prin bugetele Inspectoratele Școlare de la bugetul de stat.

Numărul de vizite Numărul de inițiative de

mentorat -

12.000 12500 12750 12800

Stabilirea unui sistem de formare profesională inițială: măsura are ca scop finanțarea Programelor de masterat didactic pentru a furniza cadre didactice bine pregătit, inclusiv stimulente financiare pentru elevii înscriși în aceste programe. Financiar susținută prin bugetul de stat precum și prin Programul Capital Uman, obiectivul specific 6.2, în cadrul axei prioritare 6.

Nr. de programe -

10 15 17 20

Nr. de profesori -

200 450 700 1000

Stabilirea unui sistem de formare profesională la locul de muncă: măsura are ca scop profesionalizarea carierei de profesor prin dezvoltarea continuă prin rețeaua Casei Corpului Didactic și prin rețeaua Palatele Copiilor (pentru activități extra-curriculare) ale Ministerului Educației. Fondurile de la bugetul de stat către aceste instituții vor constitui sprijinul financiar, pe lângă fondurile din Programul Capital Uman, obiectivul specific 6.2, din cadrul axei prioritare 6.

Nr. de programe -

5000 6000 7000 8000

Revizuirea curriculei școlare: măsura are ca scop elaborarea noi caricule școlare pentru clasele V-VIII, stabilind grupuri de lucru pentru fiecare zonă tematică, elaborarea de propuneri, supunerea propunerilor la consultare publică, adoptarea acestora. Nu există alocare financiară separată; costurile cu personalul sunt asigurate printr-un procent din timpul plătit.

Nr. de grupuri de lucru stabilite Nr. de caricule

revizuite

25 35 40 45

92

Măsuri



2015/16

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

-

Furnizarea de manuale școlare: măsura are ca scop stabilirea standardelor de calitate precum și a procedurilor de achiziție publică pentru achiziția și distribuirea manualelor școlare. Se finanțează prin bugetul de stat.

Nr. de manuale -

50 55 60 62

Sprijinirea excelenței prin finanțarea suplimentară a instituțiilor acreditate de învățământ: măsura are ca scop sprijinirea excelenței în predare, organizarea concursurilor școlare și a premierii elevilor cu realizări la concursurile naționale și internaționale.

Nr. de concursuri școlare

-

12 15 17 19

Participarea elevilor la examenele și evaluările naționale: pentru a evalua eficiența educației școlare la diferite niveluri, au loc evaluări naționale cuprinzătoare în clasa a doua, a patra și a șasea, precum și examenele național din clasa a opta și bacalaureatul la sfârșitul învățământului secundar. Participarea elevilor la aceste testări și examene naționale este acoperită prin bugetul de stat

Nr. de elevi/ Rată de participare

Nr. 153000

143000 133000 133000 133000

Participarea elevilor la evaluarea internațională PISA: Un eșantion de elevi în vârstă de 15 ani participă la studiul PISA pentru evaluarea măsurii în care elevii au dobândit cunoștințele cheie și abilitățile esențiale pentru participarea completă în societatea modernă. Evaluarea se concentrează pe citire, matematică, științe și rezolvarea de probleme, iar rezultatele sunt comparate la nivel internațional pentru a sublinia eficiența diferitelor sisteme naționale de învățământ. Participarea României la studiul PISA va fi suportată de la bugetul de stat.

Nr. de elevi/ nr -

1500 1500 1500 1500

Măsuri



2015/16

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

93

Program 2.1: Angajarea sectorului în direcția diversității, accesului și îmbunătățirii nivelului de educație în toate domeniile

Promovarea diversității instituționale. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior în funcție de misiunea și rolurile lor sociale. Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate. Diversitatea instituțională și organizațională sunt importante pentru consolidarea unei oferte diversificate de servicii educaționale. Universitățile trebuie sprijinite în ceea ce privește formularea și urmărirea unei misiuni clare și abordarea grupurilor-țintă specifice în zona lor regională. Așa cum se precizează în Legea învățământului (nr. 1/2011), art. 216, clasificarea instituțiilor de învățământ superior este o funcție importantă a Ministerului Educației, ce ar putea fi folosită ca o pârghie pentru politici educaționale în domeniu. Această măsură ar putea fi finanțată în cadrul Programului Operațional Capital Uman, Axa 6, Obiectivul tematic 10.

Clasificare Nr. -

1 - - -

Oferirea de diferite stimulente financiare și alocări bugetare pentru fiecare clasă (tip) de universitate.

Cadru metodologic pentru finanțarea publică a universităților

Nr. -

- 1 1 1

Extinderea formării de tip dual la nivel învățământului terțiar tehnic. Această măsură își propune să contribuie la dezvoltarea unui sistem dual educațional și de formare, care ar putea deveni o rută educațională alternativă pentru persoanele care nu au promovat examenul de bacalaureat și ar trebui să aibă o șansă de a-și continua parcursul educațional. În măsura în care aceste programe educaționale ar co-exista la nivel terțiar, atât în organizațiile universitare, cât și non-universitare, acestea ar putea constitui o bază solidă pentru promovarea accesului la educație, în special în zonele în care nivelul de studii este scăzut. Această măsură ar putea fi finanțată în cadrul Programului Operațional Capital Uman, Axa 6, Obiectivul tematic 10.

Nr. de programe

Nr. -

10

12

15

20

94

Sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate

Această măsură are ca scop acordarea de sprijin financiar în vederea creșterii accesului la învățământul terțiar pe bază de merit (în funcție de tipurile diferite de admitere stabilite de instituțiile de învățământ superior). În ultimii ani, statul a alocat, în medie, aproximativ 62.000 de locuri finanțate de la buget pentru înscrierile în anul întâi pentru programele de licență și 35.000 pentru programele de master. Această măsură este finanțată de la bugetul de stat, și anume finanțarea de bază pentru învățământul terțiar, atât pentru programe de licență, cât și de masterat.

Numărul de locuri la buget pentru fiecare an

Nr. 62.000

60.000 55.000 55.000 55.000

Suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți pe bază de merit cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional Cercetările arată că persoanele care provin din medii sociale dezavantajate au un nivel de educație semnificativ mai scăzut decât ceilalți; prin urmare, un sistem de burse studențești acordate pe bază de merit trebuie să fie suplimentat printr-un program de sprijin financiar acordat pe bază de nevoi, pentru a asigura participarea constantă la programele educaționale, chiar și pentru acele persoane care nu ating în mod constant un nivel înalt de performanță academică. Această măsură este finanțată prin finanțarea de bază pentru învățământul terțiar, precum și prin măsuri de asistență socială - burse sociale. Acțiunile afirmative, concretizate prin alocarea unui număr de locuri pentru studenții de etnie romă în instituțiile de învățământ superior, trebuie să fie să fie mai susținute. De asemenea, bursele trebuie să fie acordate pe bază de nevoi, în special pentru studenții din familii cu venituri mici sau din medii defavorizate, mai degrabă decât pe bază de merit..

Metodologie nouă de acordare a burselor

Nr. -

1 - - -

Măsuri extinse de sprijin social – subvenții pentru cazare și masă - finanțare complementară

Această măsură își propune să ofere universităților resurse suficiente pentru a-și dezvolta în continuare serviciile pentru studenți, și anume cazare și masă, și, astfel, să sprijine participarea la învățământul superior, precum și mobilitatea națională a studenților și accesul pentru studenții care provin din zonele rurale sau din orașele unde nu se găsesc instituții de învățământ terțiar. Această măsură este finanțată de la bugetul de stat, prin finanțarea complementară a învățământului terțiar.


Nr. -

1 - - -

95

Nr. de studenți sprijiniți

Nr. 150000

150000 200000 220000 230000

Implementarea unui program de credite pentru studenți (asigurarea finanțării, precum și a reglementării la nivel național) Împrumuturile pentru studenți se află de multă vreme pe agenda de politici, chiar de dinainte de adoptarea Legii Învățământului, în 2011. Cu toate acestea, acest program nu a fost operaționalizat din cauza reticenței băncilor de a oferi un astfel de sprijin financiar, în principal din cauza lipsei unui sprijin oficial din partea statului pentru o astfel de schemă de creditare. Întrucât împrumuturile garantate de stat sunt în prezent folosite cu succes în alte domenii, cum ar fi piața de locuințe, o schemă de împrumuturi pentru studenți, garantate de stat, ar putea fi pusă în aplicare pentru a sprijini creditele financiare acordate studenților. Creditele ar putea include, de asemenea, un contract cu caracter obligatoriu pentru studenții care le contractează, prin care aceștia să se angajeze că își finalizează programul de studii curent într-un orizont de timp rezonabil.

Strategie guvernamentală privind subvenționarea programului de credite pentru studenți

Nr. -

- 1 1 1

Încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și a celor ce au metode non-tradiționale de învățare, inclusiv adulți și persoane de etnie română care locuiesc în străinătate.

Această măsură vizează oferirea de stimulente prin metodologia de finanțare de bază pentru universități, pentru a atrage studenți care provin din medii defavorizate, studenți non-tradiționali și alte grupuri subreprezentate. Metodologia actuală pentru alocarea de fonduri instituționale către universități include deja un indicator referitor la această măsură; prin urmare, această măsură ar putea fi dezvoltată mai mult. Fondurile ar putea proveni din finanțarea instituțională de bază per student.

Rată de participare pentru studenții netradiționali la învățământul terțiar (corespunzătoare grupului de vârstă de 25-29 de ani, care va deveni grupul de vârstă de 30-34 de ani în anul 2020)

% 0

3,91 4,53 4,53 4,53

Creșterea numărului de studenți în anul I

3000 4500 4500 4500

96

din grupurile sub-reprezentate (din mediul rural, studenți romi, cu nevoi speciale, etc.).

Nr. 0

Creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar Această măsură își propune să sprijine eforturile actuale ale ministerului de a oferi acces liber la date și informații pentru public, factori de decizie politică și potențiali beneficiari ai sistemului educațional. Această măsură va include Barometre de calitate, studii de monitorizare a studenților, studii Eurostudent și Eurograduate; măsura va fi finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.

Platforme de informare publică și date de acces la cele bazate pe audituri independente de audiență

Nr. 0

0 1 1 1


Revizuirea regulilor ministerului și ARACIS care guvernează Acreditarea programelor. Metodologia va fi pregătită în conformitate cu Comunicarea Yerevan (2015, p. 2-3) și va fi integrată cu cel puțin patru obiective: a) consolidarea calității și a relevanței învățării și predării; b) consolidarea capacității de încadrare în muncă a absolvenților de-a lungul întregii lor vieți de muncă; c) creșterea gradului de incluziune a sistemelor naționale de învățământ superior; d) implementarea reformelor structurale convenite. Reglementarea și standardizarea competențelor și calificărilor de învățământ național superior există pentru a promova analiza rezultatelor de învățare în cadrul curricurelor comparabile, așa cum sunt livrate de diferiți furnizori, beneficiari, angajatori, cu privire la competențe și rezultatele de învățare obținute. Așadar, scopul acestei activități va fi să se concentreze pe mecanisme de creștere a relevanței curriculei, respectiv creștere a capacității de încadrare în muncă și a integrării profesionale a absolvenților de facultate, răspunzând astfel la așteptările cetățenilor, ale absolvenților și familiilor lor, precum și ale mediului de afaceri.

Cadre metodologice pentru acreditarea și evaluarea externă de calitate

Nr. 0

1 0 0 0

97

Ierarhizarea programelor de studii și acordarea de finanțare suplimentară pe criterii de excelență Așa cum se precizează în Legea Învățământului Național art. 216, rolul statului este de a stabili o ierarhie a programelor de studii și de a utiliza stimulente financiare pentru a încuraja și a sprijini calitatea. Prin urmare, este important să se investească resurse publice în evaluarea anuală a programelor de studii și să se folosească mecanismul de finanțare suplimentară pentru a direcționa resursele acolo unde se înregistrează cele mai înalte niveluri de calitate. Evaluarea națională în scopul de a elabora clasamentele se va finanța de la bugetul de stat și din Programele Operaționale pentru Capital Uman și Capacitate Administrativă.

Nr. de programe de studiu ierarhizate /

Nr. -

480 480 500 520

Promovarea excelenței prin acordarea de granturi de studii doctorale Excelența în cercetare în învățământul superior este promovată prin finanțarea celui de-al treilea ciclu Bologna, acordând prioritate domeniilor și universităților care înregistrează cele mai bune performanțe. Studiile de doctorat ar trebui să fie finanțate în principal pe bază de merit; acestea au cel mai ridicat impact atunci când sunt coordonate de către instituțiile cu cel mai ridicat grad de încredere. Problema plagiatelor este cu atât mai gravă, cu cât cele mai multe cazuri de plagiate academice descoperite de către mass-media au fost finanțate din bani publici. Astfel, este important să se finanțeze studiile doctorale la un nivel care ar permite cel mai mare impact, dar în același timp, este esențial să se acorde finanțarea numai instituțiilor care au capacitatea de a oferi programe de doctorat autentice.

Nr. de granturi de studii doctorale

Nr. 9.766

9741 9700 9700 9700

Dezvoltarea de stimulente financiare pentru instituții care sunt considerate a fi dezvoltat noi programe cu un potențial foarte bun în sensul deprinderii de competențe transversale și antreprenoriale Se vor oferi stimulente financiare instituțiilor în vederea îmbunătățirii integrării curriculare a competențelor transversale și antreprenoriale. Această măsură trebuie să facă parte din clasificarea națională a universităților și ierarhizarea programelor de studii, dar, de asemenea, trebuie să fie adaptată la misiunea fiecărei universități (fie că este vorba de universități axate de cercetare sau pe educație). Finanțarea va veni de la Programul Operațional Capital Uman, prin fonduri care pot fi accesate în mod direct de către instituțiile de învățământ superior.


Nr. 0

0 1 1 1

Programul 2.3. Promovarea implicării strategice a agenților economici

Dezvoltarea unui program național de cercetare pentru inovare și antreprenoriat, pentru a încuraja dialogul dintre învățământ și sectoarele economiei.

Strategie națională /inițiative de politică ulterioare

0 1 1 1

98

Agenda de cercetare din România, deși substanțială, rămâne în mare parte determinată de curiozitate academică, mai degrabă decât de considerente comerciale. În mod colectiv, părțile interesate de dezvoltarea economică a României (de exemplu învățământ, cercetare, mediul de afaceri, etc.) trebuie să colaboreze mai eficient pentru a se alinia în cadrul unei agende de cercetare și dezvoltare coordonate, bazate pe punctele forte existente și care să abordeze și aspectele de îmbunătățit, în special în legătură cu dezvoltarea coordonată a noii Strategii de Cercetare și Inovare (de exemplu, inclusiv un cadru privind proprietatea intelectuală, procesul de comercializare etc.).

Nr. 0

Revizuirea curriculei, în vederea concentrării pe competențele și aptitudinile cerute pe piața muncii Fondul de Dezvoltare Instituțională va fi canalizat către instituții și programe care să demonstreze legătura cu angajatorii și cu asociațiile patronale, în scopul de a oferi programe care includ stagii mai relevante și mai bine organizate. Fondul de dezvoltare instituțională, o parte a finanțării de stat instituționale a universităților, va direcționat către instituții pe baza unei metodologii care va recompensa revizuirea curriculară și adaptarea programelor la cerințele pieței muncii. Aceasta va fi sprijinită prin finanțarea instituțională de stat pentru instituții de învățământ superior.

Nr. de programe de studii revizuite/programe de studii nou-introduse

Nr. -

50 100 150 200

Numirea unei persoane de contact cu mediul de afaceri la nivelul fiecărei instituții; universitățile și alte instituții post-secundare dezvoltă planuri pentru a consolida legăturile cu comunitatea de afaceri Cele mai multe instituții au deja un birou cu un tip de funcție de transfer de tehnologie sau de relații cu mediul de afaceri; cu toate acestea, în prea multe cazuri, aceste birouri consumă timp cu procesarea de contracte, mai degrabă decât cu activitățile de consolidare a legăturilor propriu-zise. Această măsură va fi finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.

Nr. de poziții ocupate în cadrul organizațiilor educaționale

Nr. 0

5 10 10 10

Dezvoltarea unui cadru de date național cu privire la inserția absolvenților pe piața muncii Se vor dezvolta un studiu privind angajatorii și competențele așteptate de aceștia, precum și studii de monitorizare a absolvenților, ce vor fi puse în aplicare cât mai curând posibil, pentru a evalua mai bine performanța în ceea ce privește consolidarea competențelor care facilitează găsirea unui loc de muncă și transferul de tehnologie în rândul studenților. În cele din urmă, obiectivul va fi de a utiliza acest instrument, precum și instrumentele conexe, în cadrul unui observator al pieței muncii, pe deplin realizat, ceea ce va oferi o evaluare constantă și actualizată privind mediul de muncă și piața muncii.

Nr. de rapoarte și cotații independente din datele disponibile.

Nr. 0

0 1 1 1

Sprijin financiar pentru programele TIC. Cadru metodologic pentru finanțarea

0 1 1 1

99

O altă contribuție strategică cheie din partea guvernului României va consta în îmbunătățirea infrastructurii informatice, pe care se bazează programele de studii la distanță și de învățare mixtă, în special pentru a permite o livrare mai bună și mai rapidă a conținutului audio și video. Astfel, programele vor deveni mult mai atractive pentru studenți, dar acest lucru nu ar trebui să aibă loc înainte de revizuirea normelor privind învățământul la distanță. Având în vedere situația prezentă, îmbunătățirea infrastructurii nu ar fi foarte relevantă, având în vedere că există atât de multe reglementări care inhibă exploatarea resurselor de învățare la distanță pe scară largă. Această măsură ar trebui să fie, de asemenea, coordonată cu eforturile de modificare a metodologiilor existente privind acreditarea și finanțarea publică a învățământului superior. Această măsură va fi finanțată prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.

publică a universităților

Nr. 0


Dezvoltarea și implementarea unei strategii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei, participarea la formarea profesională inițială și continuă și recunoașterea învățării non-formale și informale Dezvoltarea unei strategii de promovare și de sensibilizare cu privire la beneficiile dezvoltării carierei trebuie dublată de o strategie și de o infrastructură pentru recunoașterea rezultatelor învățării formale și informale. Astfel, această măsură va sprijini elaborarea unei strategii care să prezinte beneficiile dezvoltării carierei și oportunitățile recunoașterii cunoștințelor dobândite anterior. În plus, ar trebui prevăzute măsuri pentru a informa potențialii beneficiari cu privire la avantajele procesului de evaluare și certificare, în special pentru cei cu un nivel de calificare mai scăzut, pentru care evaluarea și certificarea competențelor ar putea deveni o oportunitate reală în vederea îmbunătățirii situației lor pe piața muncii.

Nr. de strategii Nr. 0

0 1 1 1

Campanii de promovare a formării profesionale la nivelul elevilor de clasa a VIII-a Această măsură își propune: a) dezvoltarea și diseminarea de materiale informative și promoționale; b) diseminarea de bune practici și prezentarea de exemple de absolvenți ai sistemului de formare profesională care au succes în carieră.

Numărul de elevi de clasa a VIII-a

Nr. -

25.000 30.000 30.000 30.000

100

Finanțare în vederea creșterii cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții Această măsură vizează sprijinirea participării la educație și formare pentru aproximativ 45.000 adulți, persoane care au abandonat timpuriu școala, cu un nivel de calificare scăzut, în vederea dobândirii de competențe de bază sau transversale; sprijinirea participării în vederea încheierii a 125.000 contracte de ucenicie pentru persoane cu un nivel de calificare scăzut și oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru 100.000 angajați cu un nivel de calificare scăzut, în vederea dobândirii de competențe transversale

Numărul de angajați care au competențe reduse și alți adulți care participă la formare pentru competențe transversale cu sprijin din tichete de valoare, subvenții

Nr. / 0

100000 150000 150000 150000

Numărul de persoane care primesc contracte de ucenicie subvenționate

Nr. / 0

85000 125000 125000 125000

Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverse părți interesate la nivel național, regional și local.

Această măsură vizează coordonarea diverselor părți interesate care oferă consiliere în carieră și orientare în învățământul secundar și terțiar non-universitar. Ea va include instituții cum ar fi Centrele de Resurse și Asistență Educațională din județe/din municipiul București. În plus, măsura va avea ca scop dezvoltarea și extinderea rețelei de centre de informare, consiliere și orientare în carieră în zonele urbane și rurale, în vederea creșterii participării la învățământul profesional și tehnic inițial și continuu, cu accent pe grupurile dezavantajate

Numărul de parteneriate

Nr. 0

15 25 25 25

Oferirea de programe de formare pentru profesioniștii cu responsabilități în ceea ce privește oferirea de informații, orientare și consiliere în carieră În cadrul acestei măsuri se vor dezvolta programe de formare profesională în scopul de a forma și profesionaliza un număr de persoane cu responsabilități în ceea ce privește furnizarea de informații, consiliere în carieră, precum și pentru personalul centrelor de consiliere, consilieri școlari și diriginți.

Numărul de participanți

Nr. 0

750 1000 1000 1000

101

Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru servicii de consiliere integrate ce vizează persoanele fără loc de muncă și inactive (acestea vor acoperi serviciile de selecție și de consiliere în carieră).

Această măsură își propune să ofere servicii de consiliere pentru aproximativ 250.000 de persoane fără loc de muncă și inactive, în scopul de a le evalua nevoile de învățare și de a le orienta profesional, pentru a deveni active pe piața muncii. Această măsură va fi finanțată prin Axele prioritare 1, 2 și 3 ale Programului Operațional Capital Uman.

Numărul de șomeri sau persoane inactive consiliate

Nr. 36.000

150.000 250.000 250.000 250.000

Oferirea de stimulente financiare/subvenții pentru angajatori, pentru angajarea persoanelor fără loc de muncă și inactive în cadrul unor stagii de ucenicie sau alte forme de angajare Această măsură își propune să faciliteze implicarea directă a angajatorilor în oferirea de formare profesională pentru persoanele care au nevoie să-și dezvolte competențele pentru a se integra pe piața muncii. Își propune să încurajeze angajatorii să ofere servicii de formare în interesul reciproc al angajatorului și al societății și constă într-un stimulent financiar care să acopere contribuțiile sociale aferente inițiativelor angajatorilor. Această măsură va fi finanțată prin Axele prioritare 1, 2 și 3 ale Programului Operațional Capital Uman.

Numărul de angajatori

Nr. -

2000 2200 2300 2500

Revizuirea metodologiei pentru recunoașterea învățării non-formale și informale Recunoașterea rezultatelor învățării non-formale și informale nu se poate face decât dacă există un cadru legal clar, care să constea, în principiu, într-o metodologie operațională care să prevadă mecanismele și mijloacele care conduc la recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării. Această măsură va viza dezvoltarea metodologiei, consultarea publică și perfecționarea și adoptarea.

Numărul de metodologii

Nr. 0

0 1 1 1

Dezvoltarea unei rețele de centre pentru evaluarea și certificarea cunoștințelor dobândite anterior Un sistem bine pus la punct de recunoaștere a cunoștințelor dobândite anterior este esențial pentru utilizarea eficientă a unui Cadru Național al Calificărilor. România trebuie să-și perfecționeze modelul de recunoaștere a cunoștințelor dobândite anterior. Această măsură își propune să pună bazele unei rețele de centre de testare și certificare a rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale. Capacitatea administrativă a centrelor de evaluare existente trebuie consolidată, astfel încât acestea să fie în măsură să recunoască învățarea dobândită în contexte non-formale și informale. Acoperirea geografică limitată a acestor centre reprezintă o barieră importantă pentru îmbunătățirea structurii de recunoaștere a învățării. Această măsură își propune să sprijine aproximativ 210 de centre de evaluare și să ofere asistență tehnică Agenției Naționale pentru Calificări, în vederea dezvoltării

Numărul de centre acreditate complet funcționale care evaluează recunoașterea învățării sau a cunoștințelor dobândite anterior

Nr. 62

35 35 35 35

102

mecanismului de recunoaștere, validare și certificare a cunoștințelor dobândite anterior (3 etape: proiectare, pilotare și punere în aplicare).

Formarea personalului responsabil cu recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale. Această măsură va fi aplicată în urma adoptării cadrului legal, pentru a asigura resursele umane și, prin urmare, capacitatea instituțională pentru procesul de recunoaștere propriu-zis.

Numărul de angajați formați

Nr. -

750 1000 1000 1000

Sprijinirea participării la educație și formare profesională prin plata burselor pentru toți elevii înscriși în acest tip de formare (bursa profesională) Măsura este deja finanțată din bugetul de stat ca stimulent pentru participarea tinerilor la educație și formare profesională. Acest stimulent (bursă profesională) se plătește în mod universal, tuturor studenților, indiferent de veniturile părinților lor, dar cu condiția ca elevii să aibă un anumit număr de prezențe pe lună. Este un mod de a promova în mod direct participarea prin creșterea costului de oportunitate al nefrecventării școlii.

Numărul de burse Nr.

48.000 55.000 61.000 61.000 61.000

Sprijin pentru plata costurilor cu cazarea și masa pentru tinerii din zonele rurale și defavorizate, persoane de etnie romă și persoane cu dezabilități înscrise în formarea profesională în campusuri școlare/școli profesionale și tehnice. Această măsură își propune să acopere costurile aferente participării școlare pentru elevii din categoriile defavorizate, pentru a încuraja participarea acestora în număr mai mare și pentru a spori accesul. Măsura va fi finanțată de la bugetul de stat, prin extinderea furnizării efective a unor astfel de servicii.

Numărul de tineri Nr.

- 38.000 42.000 42.000 42.000


Dezvoltarea standardelor ocupaționale Această măsură vizează revizuirea periodică a metodologiei pentru dezvoltarea de instrumente pentru descrierea ocupațiilor și calificărilor, indiferent de ruta de formare, în termeni de rezultatele ale învățării educației și formării profesionale inițiale și continue. De asemenea, se dorește ca Registrul Național al Calificărilor să devină operațional și să se dezvolte un mecanism de corelare a calificărilor

Numărul de ocupații românești corelate cu FOE

Nr. 0

250 350 350 350

103

primite în țară și în străinătate. Numărul de standarde revizuite vor reprezenta principalul indicator de rezultat imediat.

Dezvoltarea curriculei și a materialelor pentru formare Această măsură are ca scop dezvoltarea/revizuirea fundamentelor curriculei actuale al educației și formării profesionale: calificări, standarde de formare profesională, planuri de școlarizare, programele analitice, materiale curriculare auxiliare, din punct de vedere al relevanței pe piața muncii, în primul rând pentru economia „verde” și dezvoltarea sectoarelor naționale prioritare. Măsurarea se va baza pe numărul de standarde de formare profesională, de documente curriculare, precum și de materiale de predare/învățare.

Numărul de curricule

Nr. -

1500 2000 2000 2000

Efectuarea de studii și cercetări regulate Se vor efectua o serie de studii și cercetări de prognoză/predictive, pentru a realiza o evaluare inițială a calificărilor și competențelor cerute pe piața muncii și pentru a determina tendințele pe termen scurt și pe termen mediu. Acest lucru este necesar pentru a planifica oferta educațională în direcția formării competențelor cerute de piața muncii. In plus, se vor elabora, revizui și pune în aplicare documente pentru planificarea nevoilor de educație și formare profesională la nivel național, regional și local..

Numărul de studii Nr.

-

1 2 2 2

Crearea unui mecanism național de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților sistemului de educație și formare profesională Crearea și punerea în funcțiune a unui instrument online pentru realizarea unui sondaj național pe scară largă, compus din mai multe module, cu posibilitatea de a înregistra un număr mare de răspunsuri, pentru a realiza o monitorizare eficientă la nivel național și pentru a putea elabora o bază de date națională cu suficiente date încât să permită comparații și stabilirea unor puncte de referință.

Numărul de mecanisme

Nr. -

- 1 1 1

Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă Valoarea învățării la locul de muncă pentru facilitarea inserției profesionale a tinerilor este recunoscută în mod categoric. Numărul de cursanți înscriși în programele de educație și formare profesională cu o componentă semnificativă de învățare la locul de muncă este în continuă creștere. Asigurarea calității învățării la locul de muncă este extrem de importantă pentru succesul acestor programe. Acest lucru presupune un cadru de reglementare clar, precum și standardele de calitate bine definite și asumate, cu roluri și responsabilități pentru diferiții participanți.


Nr. -

- 1 1 1

104

Dezvoltarea unui mecanism de asigurare a calității în domeniul învățământului profesional și tehnic continuu Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme solide de asigurare a calității, care să asigure furnizarea educației și formării profesionale, sunt esențiale pentru consolidarea încrederii în calificări la nivel național și european. Pentru a aborda această provocare, s-a elaborat un cadru de asigurare a calității în domeniul învățământului profesional și tehnic inițial; acesta este pe deplin implementat la nivel național, în toate școlile care oferă IPTI, începând cu anul școlar 2006-2007. Cu toate acestea, în domeniul învățământului profesional și tehnic continuu, diferitele inițiative în domeniul asigurării calității nu au condus la consolidarea unei abordări coerente la nivel de sistem. Prin urmare, este important să se dezvolte un mecanism de asigurare a calității în domeniul învățământului profesional și tehnic continuu, inclusiv o combinație între autoevaluare și evaluare externă; acestea ar putea ajuta IPTC să fie relevant și eficace.


Nr. -

- 1 1 1

Dezvoltarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământului profesional și tehnic inițial și continuu Pentru a consolida încrederea în calificările oferite în sistemul de educație și formare profesională, trebuie să se asigure validitatea, fiabilitatea și imparțialitatea proceselor de certificare. Această măsură vizează dezvoltarea și implementarea unui mecanism de certificare a rezultatelor învățării în învățământul profesional și tehnic inițial și continuu, cu o participare largă și activă din partea angajatorilor.


Nr. -

- 1 1 1

Dezvoltarea de mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale Cadrul legal actual de asigurare a calității în educație și formare ar trebui revizuit pentru a include mecanisme de asigurare a calității în domeniul recunoașterii și validării învățării non-formale și informale, ceea ce ar conferi un plus de eficacitate acestei recunoașteri.


Nr. -

- 1 1 1

Înființarea și dezvoltarea unui centru național pentru formarea continuă a cadrelor didactice, formatorilor, evaluatorilor externi și tutorilor Această măsură are scopul de a consolida capacitatea de formare a cadrelor didactice în domeniul educației și formării profesionale și al învățării pe tot parcursul vieții, prin înființarea unui centru național de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice și a formatorilor care furnizează

Numărul de centre Nr.

-

1 1 1 1

105

programe de educație și formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții. Centrul se va adresa, de asemenea, tutorilor din partea angajatorilor care asigură formarea profesională inițială, pentru a putea asigura dezvoltarea coerentă și consecventă a competențelor persoanelor cu responsabilități în asigurarea formării profesionale. Centrul va stabili standardele și curricula pentru formarea profesorilor.

Dezvoltarea și oferirea de programe de formare continuă pentru formatori și cadre didactice Măsura își propune să dezvolte o serie de programe de formare a formatorilor și a cadrelor didactice, cu scopul: (1) corelării între standardele ocupaționale, standardele de formare profesională și curriculă, (2) dezvoltării competențelor profesionale prin formare la locul de muncă, (3) dezvoltării cooperării inter-instituționale între furnizorii de formare profesională și a parteneriatelor cu angajatorii, în special pentru evaluarea rezultatelor învățării dobândite în contexte de învățare non-formale și informale. Se vor dezvolta o serie de programe și se va oferi formare pentru mai mulți formatori și cadre didactice.

Numărul de profesori, formatori și evaluatori externi incluși în programele de formare

Nr. -

3500 5000 5000 5000

Înființarea de Centre Comunitare pentru Învățare Permanentă (CCÎP) pentru a implementa învățarea pe tot parcursul vieții la nivel comunitar Cadrul legal existent include, de asemenea, cerințe pentru crearea Centrelor Comunitare de Învățare Permanentă, care să pună în aplicare inițiative de învățare pe tot parcursul vieții la nivel de comunitate. Aceste centre ar trebui să fie înființate de către autoritățile locale, în parteneriat cu furnizorii de educație și formare, și ar trebui să fie principalii furnizori de învățare pe tot parcursul vieții pentru comunitățile locale. În faza pilot, această măsură își propune să creeze 36 de astfel de centre comunitare; se vor furniza granturi pentru costurile cu personalul și costurile de exploatare, campanii de promovare a serviciilor, parteneri locali, activități de formare a personalului și a beneficiarilor comunității locale. Mai mult, începând cu anul 2018, după etapa pilot, în faza de extindere a proiectului la nivel național, obiectivul este de a crea 219 astfel de centre. Măsura va fi sprijinită prin Programul Operațional Capital Uman, Axa 6.

Numărul de CCIP Nr 0

20 30 30 30

Dezvoltarea de mecanisme pentru finanțarea publică și privată și structurilor de cooperare sectorială/parteneriatelor în domeniul formării profesionale Se vor elabora mecanisme, inclusiv cadrul legal, procedurile și facilitățile de finanțare a cooperării între sectorul public și cel privat în domeniul livrării de programe de formare profesională, incluzând, dar

Numărul de cadre legale

Nr. -

- 1 1 1

106

fără a se limita la comitete sectoriale, consorții regionale, comitete locale pentru dezvoltarea parteneriatului social. Astfel, se vor crea cadrul și condițiile legale pentru finanțarea educației și formării profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv prevederi pentru sistemul dual de formare.

Programul 3.3. Dezvoltarea cooperării naționale și internaționale în domeniul educației și formării profesionale

Dezvoltarea metodelor de învățare care ajută la dezvoltarea competențe antreprenoriale. Această măsură își propune finanțarea organizării de concursuri pentru planuri de afaceri în cadrul programelor de formare, și de asemenea, organizarea și participarea la târguri naționale și internaționale pentru firme pilot/simulate pentru a testa competitivitatea soluțiilor / planurilor elaborate.

Numărul de societăți fictive

Nr. -

700 1000 1000 1000

Extinderea învățării reciproce și a schimburilor de bune practici Această își propune înființarea unei rețele de cooperare regională, în scopul de a face schimb de bune practici în domeniul educației și formării profesionale; aceasta va viza dezvoltatori de programe, formatori, profesori și tutori și va fi susținută de o platformă on-line și de asistență pentru mobilitățile formatorilor.

Numărul de rețele de cooperare

Nr. -

23 23 25 28

Sprijinirea participării la programe de mobilitate europene Această măsură își propune asigurarea accesului, prin facilitarea informațiilor, la programe de mobilitate ERASMUS +, finanțate prin programul UE Erasmus+, pentru 25.000 de adulți (personal universitar și preuniversitar, directori, consilieri, formatori, inspectori, lucrători în domeniul tineretului etc.). De asemenea, măsura intenționează să ofere acces la alte programe de mobilitate pentru 38.000 elevi, în vederea dobândirii de competențe practice / tehnice

Numărul de studenți care participă la programe de mobilitate Nr.

2800

3800 4600 4600 4600



Intervenții la nivel de școală care susțin tranziția studenților din învățământul secundar superior către învățământul terțiar, folosind o abordare descentralizată bazată pe granturi necompetitive pentru liceele cu performanțe slabe. Acest demers ar permite aproximativ 80% din liceele publice din

0 20 20 20

107

România (1154) să beneficieze de această măsură. Valoarea medie a estimată a granturilor care urmează să fie alocate pentru fiecare liceu public este de 100.000 de euro, granturile mai mari mergând către liceele publice care au mai mare nevoie. Granturile vor fi acordate pe o perioadă de 4 ani, pentru a permite efectuarea activităților care au ca scop sprijinirea elevilor între clasa a IX-a și XII-a (sau alți ani terminali, respectiv).

Procentul de licee care beneficiază de granturi din proiect

% 0

Intervenții sistemice. Curricula pentru învățământul secundar superior Această măsură va finanța asistența tehnică Institutului de Științe ale Educației (ISE), pentru a revizui curricula pentru învățământul secundar superior, cu trecerea de la un model bazat pe materii la unul bazat pe competențe, inclusiv revizuirea a peste 350 de programe de studiu pentru clasele IX-XII, pentru toate cele trei rute. Acest proces se va desfășura în conformitate cu revizuirile curriculare în curs de desfășurare pentru clasele I-VIII, care sunt finanțate separat de la bugetul de stat și FSIE - fondurile structurale și de investiții europene. Revizuirea curriculei va demara în primul an de implementare a proiectului, revizuindu-se câte o clasă pe an, astfel încât activitatea să fie finalizată până la sfârșitul celui de-al 4-lea an.

Nr. de curricule revizuite

Nr. -

250 350 350 350

Dezvoltare profesională pentru cadre didactice și directori de unități de învățământ Această măsură va sprijini programe de formare și dezvoltare profesională pentru profesori și directori din toate liceele publice din România. Aceste programe se vor concentra pe două arii: (i) alinierea tehnicilor pedagogice cu curricula revizuită, și (ii) educație incluzivă. Cadrele didactice și directorii de școli vor beneficia de formare cu privire la curricula revizuită și la alinierea practicilor pedagogice cu o abordare bazată pe competențe.

Nr. de Case de profesori echipate cu facilități de formare

Nr. 0

0 42 42 42

Revizuirea evaluării elevilor. Această măsură va sprijini revizuirea și modernizarea acestor două evaluări, precum și formarea pentru personalul relevant al MECȘ cu privire la teoria și metodologia de testare a răspunsului la articole. Ar finanța și achiziția de hardware și software pentru îmbunătățirea capacității Centrului Național de Evaluare și Examinare, care este responsabil pentru evaluările elevilor în România.

Nr. de software de examen

- 5 7 7 8

Evaluarea învățării în clasa a X-a. Nr. de studenți evaluați

10.000 11.000 12.000 13.000

108

Această măsură va sprijini, de asemenea, dezvoltarea și administrarea, de două ori, ale unei testări la nivel național, cu miză mică, pe bază de eșantion de elevi din clasa a X-a, după finalizarea perioadei de învățământ obligatoriu. Singurul test național disponibil pentru elevi după clasa a VIII-a este bacalaureatul, care nu este obligatoriu și reprezintă un examen de intrare în învățământul terțiar. Această evaluare de tip non-examen, realizată în clasa a X-a, ar permite Ministerului Educației să monitorizeze progresul învățării la nivel de sistem. Testele finanțate în cadrul proiectului vor fi realizate în anii 4 și 6 de implementare a proiectului, ca inițiativă-pilot..

Nr. -

Campanii de informare pentru sporirea conștientizării la nivelul elevilor și profesorilor. Slaba motivare în rândul studenților și cadrelor didactice a fost identificată ca fiind o constrângere majoră pentru calitatea educației și rezultatele elevilor, în special în licee cu performanțe scăzute. Această subcomponentă va sprijini campanii de informare pe scară largă, destinate sensibilizării elevilor și profesorilor în ceea ce privește școlarizarea la nivelul secundar superior.

Nr. de campanii Nr.

- 50 65 75 85

Capacitatea Ministerului Educației de a monitoriza învățământul secundar superior. Ministerul Educației a luat măsuri pentru a îmbunătăți sistemul de management a informațiilor din învățământ (SMIE), precum și pentru a încuraja furnizarea datelor în timp util. Această măsură va sprijini asistența tehnică privind utilizarea informațiilor produse de SMIE cu accentul pe monitorizarea tranziției studenților din grupuri defavorizate de la învățământul secundar superior către învățământul terțiar.

Nr. de instrumente (SMIE)

Nr. -

1 - - -

Intervenții la nivel de universități și programe punte ce vizează studenții cu risc de abandon al facultăților în primul an de studiu Granturile non-competitive au ca scop încurajarea facultăților publice eligibile pentru a implementa programe remediale, tutorat, consiliere, servicii de îndrumare și sprijin, servicii de coaching, ateliere de lucru în domenii specifice, precum și campanii de sensibilizare care vizează studenții în situație de risc, pentru a atinge obiectivele menționate mai sus

Numărul de facultăți care beneficiază de granturi pentru studenți în situații de risc

Nr. / Nr. 0 0

0 0

75 24

75 24

75 24

109

Schema de granturi competitive pentru programe punte organizate pe timpul verii vizează sprijinirea activităților de vară de nivel terțiar, cum ar fi, dar fără a se limita la cursuri organizate în campusuri pentru elevii din licee publice, cu un accent deosebit pe studenții în situație de risc / provenind din categorii dezavantajate.

Nr. de programe Nr. 0

120 320 320 320

Schema de granturi competitive pentru centre de învățare vizează consolidarea mecanismelor de sprijin academic și social disponibile pentru studenții în situație de risc. Fiecare centru de învățare ar urma să fie conceput pornind de la principalii factori care contribuie la performanțele scăzute ale studenților și la abandonul școlar din primii ani de facultate, inclusiv pregătirea slabă din învățământul secundar superior, abilități de studiu subdezvoltate, expunerea limitată la noi discipline academice, precum și lipsa de familiarizare cu normele pedagogice (dimensiunea clasei, durata, nivelul temelor, și altele) la nivel universitar.

Numărul de universități care beneficiază de centre de învățare

Nr. 0

0 24 24 24

Programul 5.1. Consolidarea cadrului instituțional în sectorul educației

Rezultatul 5.1.1. Consolidarea stabilității structurale și funcționale MEN și a instituțiilor sale subordonate

... Modernizare instituțională; creșterea eficacității; Îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale

Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor aferente, pentru a permite o elaborare mai bună a strategiilor și o implementare fără probleme a PSI: măsura urmărește să asigure stabilirea unui leadership clar în ceea ce privește elaborarea politicilor SE (cu contribuții din partea departamentelor tehnice) și că există toate procesele și procedurile de planificare, bugetare, monitorizare și de evaluare ce sprijină această implementare. În acest scop, vor fi consolidate structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MEN, ceea ce va fi transpus în mod adecvat în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procedurile de planificare și bugetare, precum și procedurile de monitorizare și evaluare, să fie implementate în conformitate cu metodologia aprobată (implementare 100% la un nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).

Organigramă și ROF modificate D /N N

- D D D

110

Dezvoltarea infrastructurii TIC: măsura își propune să asigure automatizarea (informatizarea) proceselor și procedurilor instituționale pentru gestionarea integrată a resurselor MEN, pentru gestionarea integrată a documentelor, a fluxurilor de lucru, informării și relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și cu instituțiile colaboratoare, pentru gestionarea integrată a informațiilor statistice și a rapoartelor și întreținerii Bazei de Date Naționale a Educației și pentru dezvoltarea Sistemului de Informații privind Managementul Resurselor Umane. Această măsură vizează ministerul, instituțiile subordonate și angajații acestora care vor utiliza tehnologii informatice în activitățile lor de zi cu zi.

Procese și proceduri computerizate la nivelul ministerului

% /1% angajați care folosesc sistemele de TI

%/ 5% fonduri alocate plătite prin intermediul sistemului integrat de TI

% / 90%

2% 10% 95%

10% 50% 99%

10% 50% 99%

10% 50% 99%

... Planificare strategică și management financiar

Sisteme de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația SE : o astfel de platformă va fi aliniată cu obiectivele strategice pentru sector și pe deplin integrată în procesul de planificare strategică și de monitorizare al MEN. Mai mult, aceasta va fi integrată în sistemul holistic al informațiilor din sectorul SE . Cadrul de evaluare a performanței va fi introdus pentru a răspunde necesității de a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare a PSI și de a sta la baza elaborării politicilor viitoare. Acesta va fi integrat cu Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) pentru programe europene. Operaționalizarea va fi urmărită pe toată perioada PSI (și ulterior acesteia) și va fi finanțată din resursele bugetare naționale. Având în vedere integrarea cu CCME, (unele dintre) activitățile de evaluare pot fi finanțate din FEADR, FSE, componenta de asistență tehnică.

Nr. de accesări de utilizatori Nr. -

5000 5000 5000 5000

Dezvoltarea de programe bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate: măsura este menită să consolideze disciplina bugetară, în special în ceea ce privește identificarea nevoilor administrației SE , programarea resurselor bugetare interne (naționale)

%(gradul de) conformare cu

100% 100% 100% 100%

111

și externe (UE), și execuția bugetară a programului. Ministerul va consolida procesul de bugetare pe programe în perioada 2017-2020, pentru a fi în măsură să monitorizeze astfel performanțele structurilor interne și subordonate, în raport cu gradul de respectare a programării bugetare anuale. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pe întreaga perioadă și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).

programarea bugetară anuală % 100%

... Managementul Resurselor Umane

Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației: măsura vizează o componentă extrem de importantă a administrației publice în general, și anume personalul specializat, care trebuie selectat, angajat și menținut în cadrul organizației în funcție de nevoile reale ale ministerului. În acest context, va fi foarte important să se acopere cerințele de specializare ale personalului existent, cum ar fi managerii educaționali, economiști și specialiști TIC în cadrul MEN. Această măsură are ca scop îmbunătățirea structurii personalului, precum și a proceselor, cum ar fi recrutarea și angajarea de personal, repartizarea de activități personalului specializat, motivarea personalului, pentru a reduce fluctuația personalului din cadrul administrației SE la (15)% în 2020 și pentru a crește gradul de ocupare la (90)% din posturi, în același interval. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul administrativ al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020, și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

fluctuația de personal din cadrul ministerului % / 30% dintre angajați raportat la lista de posturi % / 70%

25% 80%

15% 90%

15% 90%

15% 90%

Formare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului: măsura vizează creșterea calitativă și îmbunătățirea competențelor profesionale și tehnice ale personalului din administrația SE . Beneficiarii măsurii sunt angajații din administrația SE , care, prin participarea și certificarea lor în programele de formare și specializare, în funcție de nevoile identificate și recomandările stabilite în cadrul procesului anual de evaluare și incluse în planul anual de formare la nivel de organizație, vor determina gradul de pregătire prin cursuri de specialitate. Măsura este finanțată de la bugetul de stat; fondurile bugetare, în valoare de (3.236.000) lei, sunt prevăzute pentru întreaga perioadă 2017-2020.

îndeplinirea planului anual de instruire la nivelul organizației % / 100% personal certificat prin programe de formare și specializare din totalul personalului specializat

100% 16%

100% 22%

100% 22%

100% 22%

112

% / 12%

... Transparență și acces liber la informațiile publice

Transparența în procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice și a cadrului juridic: măsura vizează implementarea și raportarea conform procedurilor legale ce guvernează activitatea administrației SE , în ceea ce privește liberul acces la informații de interes public - Legea 544 /2001, cu completările ulterioare și Legea 52/2003 privind transparența decizională. Transparența este una dintre valorile declarate ale MEN, o valoare care susține activitatea sa de elaborare și implementare a politicilor publice și care va fi respectată și asigurată în mod necondiționat în cadrul implementării PSI, astfel încât să se obțină gradul maxim de conformare cu procedurile legale (100% pentru toate acțiunile care necesită implementarea Legii 544/2001 și a Legii 52/2003), precum și informarea publicului, prin publicarea integrală a rapoartelor prevăzute de lege. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de resurse specifice alocate (fiind o măsură de sprijin).

respectarea procedurilor legale (numărul de inconsecvențe) % / 100% Rapoarte publicate conform Legii nr. 544/2001 Nr. / 1 Rapoarte publicate pe Legea nr. 52/2003 Nr. / 1 Timp mediu de răspuns în zile / 15 Cereri privind Libertatea de informare Nr. / an / - Vizite la rapoartele de evaluare a sectorului și a

100% 1 1 10 50 500

100% 1 1 10 50 500

100% 1 1 8 50 500

100% 1 1 5 50 500

113

politicilor ale MEN (on line) -

Informarea elevilor și studenților, a cadrelor didactice, a cercetătorilor și a beneficiarilor de politici publice în legătură cu programele dedicate sectorului SE : măsura sprijină implementarea PSI și atingerea indicatorilor săi, precum și succesul programelor sectoriale SE , care depinde de transferul de informații exacte, fără nici o limitare și în mod regulat, către beneficiarii de politici publice. Ministerul și structurile subordonate acestuia vor pregăti informațiile în conformitate cu programele din sectorul educației și le vor face publice prin intermediul instrumentelor și metodelor de comunicare, pe baza unui calendar. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

Numărul de evenimente și campanii de informare desfășurate Nr. 10

12

12

12

12

Rezultatul 5.1.2. Creșterea eficacității formulării și implementării politicii SE

... Dezvoltarea și comunicarea de politici publice către părțile interesate

Operaționalizarea analizelor de impact asupra politicilor publice si a buclelor de feedback în elaborarea de politici domeniul SE : măsura vizează aspectul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și al analizelor lor de impact în sectorul SE . Analiza de impact se va extinde la măsurile ce nu sunt finanțate de FSE și va include toate programele și măsurile prezentate în PSI. Măsura vizează personalul de specialitate al MEN și toate părțile interesate implicate în elaborarea de documente de politici publice și analize de impact în sectorul SE (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații non-guvernamentale, cadre didactice, studenți, cercetători), astfel încât să se asigure că elaborarea documentelor de politici publice și a analizelor de impact respectă în totalitate (100% conformare în ceea ce privește calitatea) procedura aprobată a ministerului și bunele practici internaționale în domeniul evaluării, pe tot parcursul perioadei de implementare a PSI, 2017-2020. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

% documente de politici publice conforme cu procedura aprobată de minister % 100%

100% 100% 100% 100%

114

Consultarea cu cetățenii și cu părțile interesate din sectorul SE , în vederea elaborării și promovării politicilor publice: măsura vizează sprijinirea proceselor consultative în administrație, în general, și în special a celor cu privire la politicile publice din sectorul SE . Beneficiarii documentelor de politici publice sunt elevi, studenți și cadre didactice, cercetători, părinți; impactul politicilor publice ar trebui să fie făcut public, în vederea consultării și promovării. MEN va continua (în 2017-2020), să sprijine procesul de consultare și promovare privind politicile publice între specialiștii ministerului și părțile interesate, astfel încât toate consultările (100%) să fie conforme cu procedura aprobată a ministerului. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

Nr. de politici consultate conform procedurii ministerului (100% conformitate) Nr -

100% 100% 100% 100%

Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante: măsura vizează dezvoltarea capacității instituționale a MEN, în special în ceea ce privește colaborarea la nivel național și internațional; ea urmărește, în egală măsură, consolidarea parteneriatului între agenții, la nivel național, care este esențială pentru succesul și eficiența politicilor în sectorul SE . Beneficiarul direct al măsurii este administrația SE , care intenționează să înființeze, între 2017 și 2020, (19) parteneriate și colaborări cu instituții internaționale, și să aibă o prezență activă la nivelul UE (elaborarea poziției României pentru toate acțiunile Consiliului European și ședințele de lucru în cadrul grupurilor de lucru). Se vor face eforturi pentru a încheia alte parteneriate, cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

Nr. de parteneriate Nr. -

5

5

5

5

Asistența tehnică: o măsură de sprijin ce vizează proiecte și acțiuni majore pentru a crește capacitatea de gestionare a autorităților de management – direcțiile generale din cadrul MEN, în cadrul implementării programelor finanțate din fonduri europene, rezultatele politicilor publice din sectorul educației. Asistența tehnică este oferită pe tot parcursul perioadei PSI și se va desfășura până în 2020. Măsura este finanțată din fonduri europene, adică proiecte finanțate ale căror beneficiari direcți este MEN.

Contracte finanțate Nr. 5

5 5 5 5

Rezultatul 5.1.4. Eficiență crescută în folosirea bugetului administrativ al MEN

115

Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului: măsura se referă la o componentă foarte importantă a activității MEN (de audit, de control și de management al riscului) și sprijină dezvoltarea capacității operaționale în domeniu. Beneficiarii sunt direcțiile, agențiile, unitățile, inspectoratele care desfășoară activități ce necesită dezvoltarea unei strategii de management al riscului, în conformitate cu procedurile și standardele internaționale, precum și instrumente și mijloace pentru controlul procesului de implementare. Prin aplicarea măsurii, administrația SE vizează creșterea conformării acțiunilor entităților controlate cu standardele de evitare a riscurilor, pe de o parte, și dorește să se asigure că planurile de monitorizare specifice fiecărei unități responsabile cu activități de control, audit și inspecție sunt în totalitate îndeplinite. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

% din planurile de monitorizare specifice conforme % 100%

100% 100% 100% 100%

Asigurarea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale: măsura vizează utilizarea posibilităților de finanțare din resurse externe și extrabugetare (Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Sectorial - Capital Uman) pentru a consolida administrația SE și capacitatea acesteia de a elabora și implementa politici publice și programe de dezvoltare a sectorului. MEN vizează consolidarea capacității interne de redactare a cererilor de finanțare și de implementare a proiectelor finanțate din fonduri extrabugetare și externe (fonduri europene, în cea mai mare parte). MEN își propune să solicite fonduri pentru proiectele care duc și la susținerea a cel puțin unei părți din măsurile Programului 4.1, precum și la reducerea poverii bugetului administrativ. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din bugetul operațional al MEN, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 și nu dispune de o alocare specifică a resurselor (fiind o măsură de sprijin).

fonduri utilizate/alocate anual % / 92% Fonduri utilizate pentru dezvoltarea capacității instituționale din fonduri (surse de finanțare) externe față de minister (vs. bugetul administrativ) % / 0,62%

95% 0,70%

95% 0,75%

95% 0,75%

95% 0,75%

Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor prestate de minister prin structuri proprii și prin intermediul agențiilor coordonate: măsura este menită să garanteze că fiecare entitate își îndeplinește obiectivele anuale prevăzute în cadrul planului său de activitate proprie, astfel încât planul de activitate să fie atins în proporție de 100%, în conformitate cu responsabilitățile incluse în ROF al

116

fiecărei structuri (ceea ce s-a planificat raportat la ceea ce s-a realizat). Grupul țintă al măsurii constă în structurile organizatorice din cadrul ministerului și agențiile sale subordonate. Fondurile aferente acestei măsuri, provin de la bugetul de stat (bugetul operațional al MEN și agențiilor subordonate), fiind distribuite în funcție de numărul de angajați/structură (a se vedea anexa 1). Prin îndeplinirea planului de activitate (planul operațional anual ca parte a Sistemului de Control Managerial Intern) al fiecărei agenții, direcție, unitate sau departament și prin corelarea planului cu bugetul alocat, se va determina gradul de realizare a indicatorilor de performanță a structurii (organizației), precum și indicatorii de performanță ai fiecărui specialist în cadrul administrației SE . Această măsură este continuă și se aplică pe tot parcursul perioadei de punere în aplicare ISP, adică 2017-2020.

% din implementarea planului operațional anual %

100% 100% 100% 100%

Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor prestate de entități coordonate de minister: măsura este menită să garanteze că fiecare entitate își îndeplinește obiectivele anuale prevăzute în cadrul planului său de activitate proprie, astfel încât planul de activitate să fie atins în proporție de 100%, în conformitate cu responsabilitățile incluse în ROF al fiecărei structuri (ceea ce s-a planificat raportat la ceea ce s-a realizat). Grupul țintă al măsurii constă în structurile organizatorice din cadrul ministerului și agențiile sale subordonate. Fondurile aferente acestei măsuri, provin de la bugetul de stat (bugetul operațional al MEN și agențiilor subordonate), fiind distribuite în funcție de numărul de angajați/structură (a se vedea anexa 1). Prin îndeplinirea planului de activitate (planul operațional anual ca parte a Sistemului de Control Managerial Intern) al fiecărei agenții, direcție, unitate sau departament și prin corelarea planului cu bugetul alocat, se va determina gradul de realizare a indicatorilor de performanță a structurii (organizației), precum și indicatorii de performanță ai fiecărui specialist în cadrul administrației SE . Această măsură este continuă și se aplică pe tot parcursul perioadei de punere în aplicare ISP, adică 2017-2020.

% din implementarea planului operațional anual % -

100% 100% 100% 100%

117

Anexa 4: Profil instituțional

Analiza mediului extern și intern

A. Prioritățile și obiectivele politicilor europene cu privire la Educație și Formare

- A.1. Statistici și obiective cu privire la Educație și Formare, până în 2020

Politicile europene care se concentrează pe Educație și Formare se bazează pe prioritățile stabilite de „Concluziile Consiliului din data de 12 mai 2009 privind cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)58” ale Comisiei Europene. Au fost stabilite patru obiective strategice pe care se vor concentra politicile din educație și formare, până în 2020: învățarea continuă și mobilitatea trebuie să devină o realitate; îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării; promovarea echității, coeziunii sociale și cetățeniei active; încurajarea creativității și inovației, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și formare. Îndeplinirea acestor obiective strategice este evaluată anual, prin comparație cu câteva criterii statistice cheie, iar rezultatele sunt publicate în „Monitorul Educației și Formării”.

Progresul României în ceea ce privește obiectivele stabilite în 2009 a fost unul încet, dar pozitiv pentru câteva criterii cheie. Cu toate acestea, anumite obiective nu au fost atinse sau sunt de neatins până în 2020. Cel mai îngrijorător este procentul de părăsire timpurie a școlii, procent ce a crescut recent (vezi graficul de mai jos).

Graficul 15. Părăsirea timpurie a învățământului și formării (%)

Sursa: Eurostat, indicator t2020_40, 2016

Monitorul Educației și Formării 201559 (ETM) indică bilanțul slab al României cu privire la indicatorul PTȘ. Din moment ce obiectivul mediu european este sub 10% iar obiectivul stabilit pentru România este de 11,3%, valoarea actuală a indicatorului (19,1%) face ca aceste obiective să fie greu de atins până în 2020. Există chiar mai multe motive de îngrijorare din moment ce datele furnizate arată că România, împreună cu alte trei țări, face parte din grupul de țări pentru care „situația este cea mai gravă […] combinând ratele

58 Document nr. 2009/C 119/02 59 Textul complet este disponibil aici: http://ec.europa.eu/education/library/publications/monitor15_en.pdf (ultima accesare 19.09.2016)

16.6

19.3

18.1 17.8 17.3 18.1

19.1

0

10

20

30

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

yearEU 28 average Romania


118

de părăsire timpurie a școlii de peste 10% cu lipsa progresului în intervalul de timp cuprins între 2011 și 201460”. Mai mult, în cazul României, PTȘ înregistrează diferențe uriașe între regiunile țării, regiunile centrale, nord-estice și sud-estice înregistrând rate ale PTȘ de peste 20%, în timp ce zona Bucureștiului înregistrează un procent de doar 10% dintre copiii în această situație.

Guvernul României a adoptat un „Cadru strategic pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii” încă din iunie 2015. Cu toate acestea, implementarea și monitorizarea rezultatelor și a acțiunilor au rămas în urmă. După cum subliniază raportul de țară pentru România61 și recomandările de țară adoptate de Consiliul European62, există câteva strategii pentru abordarea acestor probleme dar care însă nu sunt operaționale, din motive administrative și financiare.

PTȘ este strâns legat de un alt indicator stabilit de Agenda Europa 2020: persoanele cu performanțe slabe la nivelul competențelor de bază. Acesta a fost definit ca fiind proporția de persoane cu performanțe slabe la citire, matematică și științe la teste comparabile la nivel internațional, precum PISA. Ținta stabilită pentru anul 2009 este de a reduce proporția celor cu performanțe slabe din grupul de vârstă de 15 ani sub 15%.

Chiar dacă România a înregistrat progrese semnificative, îmbunătățind rezultatele la nivel de învățare pentru elevii de 15 ani, măsurate conform studiului PISA al OCDE, un procent mare încă nu ating nivelul minim de competență. În perioada 2006-2015, proporția de elevi care au atins nivelul 2 PISA sau mai mult la toate cele trei subiecte a crescut substanțial. De exemplu, în anul 2006 doar 46 la sută din elevi au atins nivelul de bază de competență la citire, însă în anul 2015 61 la sută au atins acest nivel. Îmbunătățiri similare s-au produs și la matematică și știință. Cu toate acestea, încă peste o treime dintre elevii de 15 ani ai României nu ating nivelul minim de competență.

Graficul 16. Procentul de elevi de 15 ani care ating nivelul minim de competență al PISA pe domeniu (nivelul 2 sau mai sus)

Performanța slabă a elevilor din România este documentată și prin referire la rezultatele din TIMSS și PIRLS63 care testează abilitățile elevilor de clasa a patra și a opta la citire, matematică și științe.

60 ET Monitor 2015, p.34 61 Raport de Țară România 2016; Bruxelles, 26.2.2016, SWD(2016) 91 final 62 Bruxelles, 13 iunie 2016 (OR. en) 9226/16 63 TIMSS și PIRLS sunt proceduri de testare comparativă internaționale, similare PISA. Sunt efectuate pe baza unei metodologii comparative de către Agenția de Evaluare Internațională (IEA) a Colegiului din Boston, Lynch School of Education

47 465353

60 5959 63 6360 61 61

0

25

50

75

Matematică Citire Științe

2006 2009 2012 2015

119

Rezultatele64 ultimului val de teste arată că aproximativ 27% din elevii de clasa a patra nu reușesc să atingă cel mai de jos criteriu pentru toate cele trei subiecte în comparațiile internaționale cu țările participante.

PTȘ și performanța slabă sunt două dintre cele mai importante probleme cu care are de-a face sistemul de învățământ din România, la nivel de școală. Ambele sunt legate de SSE al familiilor și de influența acestuia asupra participării la educație și la realizările educaționale ale copiilor. De asemenea, influențează și alți indicatori strategici, precum absolvirea învățământului terțiar, angajarea și chiar participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, din moment ce influențează modul în care viitorii adulți se raportează la educație, pe durata vieții.

Grupurile vulnerabile, precum copiii care provin din familiile de romi, din zone sărace și rurale, sunt într-o situație mult mai rea. Conform Raportului de țară pentru România (2016), 27% dintre elevii romi încă frecventează de facto școli segregate. De asemenea, zonele rurale înregistrează aproape de două ori mai multe abandonuri școlare timpurii decât zonele urbane.

Graficul 17. Rata de participare la educație și formare (% din grupul de vârstă 18 - 64), țări selectate (2009 - 2015)

Sursa: Eurostat, indicator trng_lfs_05, 2016

Deși există o anumită preocupare față de modul în care sunt măsurate, fapt care poate să nu reflecte în totalitate situația actuală, ratele de participare la educație în rândul adulților din România sunt sumbre. Participarea adulților la educația formală, în programe de formare continuă sau în alte programe formale, este printre cele mai joase din UE, comparabilă doar cu Bulgaria. Cu o rată de participare sub 2% a populației cu vârste cuprinse între 25 și 64 ani, în ultimii 6 ani, România nu prezintă semne de îmbunătățire iar obiectivul de 10% stabilit de strategia europeană ET 2020 este probabil de neatins. În timp ce educația adulților este o problemă tratată cu seriozitate de politicile UE cu privire la educație, după cum este menționat în Monitorul ET 201565, România încă mai are de eliminat decalajul din ce în ce mai mare față de țările vecine și față de participarea medie la educația adulților la nivel european.

Absolvirea învățământului terțiar este indicatorul la care România se descurcă cel mai bine în contextul strategiei ET 2020, în relație cu propriile obiective stabilite. Este aproape de a atinge obiectivul de 26,7%

64 Timss and pirls 2011: Relationships Among Reading, Mathematics, and Science Achievement at the Fourth Grade—Implications for Early Learning (2013), disponibilă online: http://timss.bc.edu/timsspirls2011/downloads/TP11_Relationship_Report.pdf 65 Vezi paginile 77 – 81 ET Monitor 2015.

0.0

5.0

10.0

15.0

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

%

Romania Bulgaria EU 28 (average) Hungary

120

pentru grupul de vârstă 30-34 ani, cu rata de absolvire a învățământului terțiar de 25,6% pentru 2015, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, trebuie constatat că se află printre ratele cele mai mici dintre statele membre ale UE, cu Italia, Slovacia și Cehia înregistrând rate similare. De asemenea, este relativ joasă comparativ cu obiectivul de 40% stabilit ca medie pentru toate țările membre ale UE. Prin urmare, îmbunătățirea participării la educația superioară și la alte programe educaționale terțiare, neuniversitare, ar trebui să rămână o prioritate pe termen lung.

Învățământul superior este un obiectiv strategic cheie al multor analize și rapoarte la nivelul UE. După cum este detaliat în următoarea secțiune referitoare la politici, dezvoltarea ulterioară a învățământului superior este un punct cheie pentru atingerea obiectivelor stabilite în ET 2020. Abandonul, finanțarea, calitatea și dezvoltarea și mai mare a utilizării TIC sunt subiectele principale ale politicilor care vor fi subliniate. În același timp, România are de-a face cu o provocare anume, care își are sursa în sistemul de învățământ liniar și îngust ce nu permite prea mult loc unor rute alternative pentru a ajunge la un anumit nivel. O provocare ulterioară de rezolvat este reprezentată de programele neuniversitare de studiu terțiar care au fost în mare parte închise în anii 2000 și acum sunt în curs de reorganizare.

În 2015, în urma unei serii de rapoarte de evaluare, Comisia Europeană a reafirmat prioritățile stabilite în 2009 pentru cooperarea europeană în educație și formare66. De asemenea, s-au redimensionat de la 13 la 6 zonele de prioritate și au fost legate de chestiuni concrete identificate prin instrumente bazate pe dovezi. Cele 6 zone de prioritate care sunt recomandate pentru politicile directoare în educație, pentru toate statele membre sunt: 1. Abilități și competențe relevante și calitative, concentrate pe rezultatele învățării, pentru angajare, inovație și cetățenie activă;2. Educație inclusivă, egalitate, lipsa discriminării și promovarea competențelor civice; 3. Educație și formare deschise și inovative, inclusiv prin integrarea completă a erei digitale; 4. Sprijin puternic pentru educatori; 5. Transparență și recunoașterea abilităților și calificărilor pentru facilitarea învățării și mobilității în muncă; 6. Investiții durabile, performanță și eficiență a sistemelor de educație și formare.

Sărăcia educațională este subiectul central de pe agenda studiilor și recomandărilor politicilor educaționale europene, după cum demonstrează analiza furnizată de ETM 2015. Conceptul de sărăcie educațională este folosit în prezent pentru a acoperi o gamă de provocări ce includ atât statutul socioeconomic al familiei cât și problemele legate de educație (participare, acces, realizare). Poate fi înțeles și ca un subiect transversal din politica celor 6 zone prioritare recomandate de CE.

B. Sistemul de învățământ românesc și contextul politicii educaționale

Sistemul educațional românesc cuprinde peste 19.200 de instituții și unități de educație oferind servicii educaționale de la nivelul timpuri până la nivel terțiar. Peste 3,4 milioane de elevi și studenți sunt cuprinși în aceste instituții de educație.

Participarea în educație a urmat o tendință descendentă în ultimii 6 ani, cu toate acestea, ratele de participare prezintă, recent, semne de îmbunătățire. Situația este mai rea pentru băieți, din moment ce ratele de participare ale elevilor de sex masculin sunt mai scăzute și în scădere comparativ cu cele ale fetelor. Indicatorul este calculat pentru întregul sistem educațional ca procent al elevilor și studenților cu vârsta până la 23 de ani din totalul populației din grupul de vârstă cuprins între 6 și 23 ani. Ultimele cifre

66 Raport Comun al Consiliului și Comisiei asupra implementării cadrului strategic pentru cooperare europeană în educație și formare (ET 2020) Noi priorități pentru cooperare europeană în educație și formare(2015/C 417/04)

121

arată că 75% din persoanele din grupul relevant de vârstă au fost înscrise în sistemul de învățământ formal în anul școlar 2014/2015.

Graficul 18. Rata de participare din (rata de participanți cu vârsta de 6 -23 ani) grupul de vârstă %

Fetele nu doar că au rate mai crescute de participare ci și petrec mai mult timp în sistemul de învățământ în comparație cu băieții. Speranța medie de participare la învățământ este de 16,5 ani pentru fete, comparativ cu 15,4 ani pentru băieți. Diferența medie de un an între fete și băieți în ceea ce privește participarea la educație se datorează, în mare parte, ratei mult mai bune de participare a fetelor la învățământul superior.

Graficul 19. Rate de participare după nivelul de educație și locul de rezidență (anul școlar 2014 / 2015)

Ratele de participare diferă dramatic atunci când se face o comparație în funcție de nivelul de educație și mediul de proveniență al elevilor. Participarea la nivelurile de învățământ primar și secundar (gimnaziu) este mai crescută pentru persoanele care trăiesc în mediul urban față de cele din zonele rurale. Cifrele mai arată că, pentru nivelul secundar (de la clasa a 5-a până la clasa a 8-a) se formează o tendință de migrare din rural către zonele urbane, din moment ce ratele de participare pentru acest nivel de educație depășește 100% în zonele urbane. Schimbarea este dramatică pentru nivelul secundar superior: în timp ce numărul de elevi înscriși în învățământul secundar superior care locuiesc în zone urbane este de peste 142% din populația înregistrată din grupul de vârstă de 15-19 ani, rata de persoane înregistrate în

66687072747678808284

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

%

Total Female Male

0

20

40

60

80

100

pre-primary primary secondary

%

nivel de educație

Urban Rural

pre-primar primar secundar

122

învățământul secundar superior este de doar 11% din grupul relevant de vârstă dintre cei care locuiesc în zone rurale67.

Indicatorii statistici arată către sursele principale ale inegalităților din sistemul de învățământ. Una este diferența de participare între cei care locuiesc în mediul urban și cei din zonele rurale, care rămâne constantă începând cu învățământul preșcolar. O altă provocare majoră este reprezentată de migrarea din școlile din rural în cele din urban, lucru valabil doar pentru o minoritate din rezidenții din rural cu resurse (rețele familiale, resurse financiare, etc.) pentru sprijinirea copiilor în accesarea educației la depărtare de casă. Migrarea din școlile din rural către cele din urban devine vizibilă pe durata nivelului secundar de educație (după clasa a 5-a) și este cel mai vizibilă la nivelul de învățământ liceal. Participarea la liceu este de 142% pentru populația urbană și abia 11% pentru populația din rural.

În timp ce școlile care oferă învățământ de nivel primar și secundar sunt predominant în zonele rurale (70% din acest tip de școli la nivel național sunt în zona rurală), grădinițe și școli de nivel secundar superior (licee) sunt aproape exclusiv în zonele urbane. Legea Educației Naționale (nr. 1/2011) stipulează că o școală are personalitate juridică dacă înscrie cel puțin 150 de copii pentru grădiniță sau 300 de copii pentru nivelul primar și secundar încolo, cu anumite excepții. Întrucât grădinițele din zonele rurale înscriu mai puțin de 150 de copii, acestea funcționează de obicei ca școli satelit incluse în școli mai mari. Așadar, ratele de participare interpretate coroborat cu numărul de unități școlare disponibile arată faptul că marea majoritate a copiilor născuți în zonele rurale sunt înscriși la școli care oferă și servicii de grădiniță (ratele de participare sunt de aproximativ 80% pentru ambele niveluri de învățământ). Unii dintre aceștia reușesc să absolve clasa a VIII-a, nivelul de gimnaziu, dar nu au o șansă reală de a-și continua studiile liceale sau ÎPT din cauza absenței, în proximitate, a unei instituții de învățământ de nivel secundar superior. Cei care își continuă studiile trebuie să migreze către zonele urbane, dacă familiile au resursele adecvate pentru o astfel de mutare (unii copii migrează mai devreme, pe durata învățământului secundar, așa cum arată ratele de participare la educația secundară din zonele urbane).

Tabelul 10. Numărul și unitățile de învățământ după nivelul de educație și tipul de zonă (2014)

Unități educaționale cu personalitate juridică Nr. de unități în anul 2014

Procentaj din total

Grădinițe Urban 1111 92%

Rural 94 8%

Școli primare și secundare Urban 1215 30%

Rural 2835 70%

Școli de nivel secundar superior (inclusiv licee și școli ÎPT)

Urban 1313 83%

Rural 263 17%

Sursa: date INS, indicator SCL101D, 2016

67Valori calculate în baza datelor furnizate de INS, baza de date on line Tempo, indicatori POP106A (populația rezidentă la 1 iulie) și SCL103I (elevi înscriși în funcție de nivelul de educație și locul de rezidență). În termeni absoluți, un număr total de 503.468 persoane cu vârsta între 15 și 19 ani din zonele urbane, în anul 2014, în timp ce un număr total de 715.367 persoane erau înscrise în învățământul secundar superior. În același timp, un număr total de 581.107 persoane locuiau în zone rurale, însă doar 62.493 persoane erau înscrise în instituții de învățământ secundar superior din zona rurală.

123

Tabelul 11. Numărul de instituții de învățământ (persoane juridice și sateliți)

Nivel de educație Numărul de instituții de învățământ

Total Urban Rural

Instituții preșcolare (cu excepția creșelor) 8.685 2.184 6.501

Școli primare 3.302 75 3.227

Școli secundare inferioare 5.565 1.203 4.362

Școli de învățământ secundar superior 1.487 1.203 284

Licee 1.474 1.196 278

Școli profesionale 13 7 6

Școli pentru învățământ pentru nevoi speciale

164 142 22

Instituții de învățământ terțiar 83 83 0

Școli profesionale post-secundare 28 28 0

Universități publice 55 55 0

Total 19.286 4.890 14.396

Sursa: MNESR (anul școlar 2014-2015).

Abandonul școlar joacă de asemenea un rol în participarea la educație, la toate nivelurile. Datele arată că abandonul școlar este un fenomen larg răspândit în sistem, afectând toate nivelurile de învățământ. Cu toate acestea, anumite puncte cheie ies în evidență, subliniind momentele critice din traseul educațional copiilor cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Este necesară o observație metodologică din moment ce abandonul școlar este calculat în rapoartele naționale pe baza unei metodologii de tipul „intrare-ieșire” pentru fiecare an școlar. În funcție de această metodă, abandonul este calculat drept diferența dintre numărul de copii înscriși la începutul anului (în septembrie) și numărul de copii în continuare înscriși în registrele școlare la sfârșitul anului școlar (în luna septembrie a anului următor).

Ratele de abandon sunt în jur de 1,5% dintre copiii care încep anul școlar din cadrul învățământului primar și secundar în fiecare clasă (de la clasa pregătitoare care marchează intrarea în învățământul obligatoriu până la finalul clasei a opta). Se înregistrează un vârf pentru ratele de abandon, de 2,5% pentru anul școlar 2014/2015, pe durata clasei a cincea, care marchează tranziția dintre învățământul primar și cel secundar. Pentru învățământul liceal, abandonul este în medie de 2,8% din cohortă pentru fiecare clasă și este semnificativ mai mare pentru elevii de sex masculin, care în mod constant înregistrează valori de aproape două ori mai mari decât în cazul fetelor (de ex. la sfârșitul anului școlar 2014, 3,2% din băieți au părăsit învățământul liceal, față de 2,4% dintre fete).

După cum este prezentat în graficul privind abandonul școlar, acesta este ridicat la nivelul sistemului din România, comparativ cu media UE28 și este departe de obiectivul stabilit pentru 2020. Acest lucru este cauzat de faptul că în fiecare an școlar, fiecare clasă pierde între 1% și 3% din elevii înscriși la începutul anului școlar. Aceasta înseamnă că între 20.000-30.000 de persoane părăsesc sistemul de învățământ formal în fiecare an, la fiecare nivel de educație.

124

Un exemplu pentru absolvenții de nivel secundar, pentru anul 2014/2015, arată că după testarea națională de la sfârșitul clasei a 8-a, eficiența și incluziunea sistemului de învățământ românesc trebuie puse sub semnul întrebării. Aproximativ 87% din cohortă reușesc să ajungă la finalul clasei a 8-a, și doar 79% dintre ei trec examenul național, așa cum arată datele pentru anul școlar 2014/2015. Folosind ca referință populația de elevi care au fost înscriși mai întâi la începutul anului școlar 2006 (219.968 copii), doar 57% dintre aceștia (echivalentul a 125.852 copii) au promovat cu succes învățământul gimnazial.

Ratele de tranziție de la nivelul gimnazial la cel liceal oferă o mai bună înțelegere a acestei chestiuni legate de eficiență. Uitându-ne la evoluția ratelor de tranziție pentru 2009-2015 către licee și ÎPT, se poate observa că variațiunile se produc de la un an școlar la altul. Este îngrijorător că deși ÎPT pare să înceapă să fie o cale educațională atractivă, per total tranziția pare să dea semne de depreciere.

Tabelul 12. Rate de tranziție la învățământul secundar superior (2009 - 2015) în funcție de ruta educațională și sex

Ratele de tranziție către învățământul secundar superior

2009/

2010*

2010/

2011*

2011/

2012*

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

Total învățământ liceal (liceu și ÎPT)

Total 92,6 - - 96,7 96,7 94,4

Fete 94,2 - - 94,4 94,6 93,4

Băieți 90,9 - - 98,8 98,7 95,4

Doar liceu Total 92,8 93,0 92,2 92,2 91,9 79,6

Fete 93,0 93,2 92,6 92,3 92,4 84,9

Băieți 92,6 92,8 91,8 92,0 91,5 74,4

Doar ÎPT Total 2,2 - - 4,5 4,8 14,9

Fete 3,8 - - 2,1 2,2 8,5

Băieți 0,8 - - 6,9 7,2 20,9

*Începând cu anul școlar 2009 / 2010, ruta ÎPT alternativă a fost eliminată, începând cu anul școlar 2014 / 2015 ruta a fost reactivată.

Tabelul indică faptul că există o variație relativ mare a acestui indicator pentru intervalul scurt de timp prezentat. Acest fapt este cauzat în principal de instabilitatea instituțională și politică a mediului educațional. Închiderea și apoi redeschiderea rutei ÎPT din educația secundară superioară în doar 4 ani a cauzat nesiguranță cu privire la modul în care funcționează acest nivel de educație și la ce fel de finalitate va avea. În măsura în care examenul de bacalaureat rămâne unic la nivel național, nu este clar care va fi diferența dintre aceste rute educaționale. De asemenea, pot fi observate și diferențe de gen, din moment

125

ce este mai probabil ca fetele să meargă la liceu și să urmeze o rută educațională „academică” sau „teoretică”, în timp ce băieții aleg ruta „ÎPT”. Această împărțire pe sexe trebuie monitorizată din moment ce poate duce către inegalități și mai mari pe piața muncii.

Ratele de absolvire a învățământului secundar superior completează o imagine statistică mai degrabă tristă a eficienței sistemul pre-universitar românesc. În anul școlar 2014-2015, doar 44% din cei înscriși în ultimul an de învățământ secundar superior au absolvit și promovat examenul de bacalaureat, care marchează finalizarea educației secundare superioare. Decalajul dintre absolvenții de sex masculin și de feminin este îngrijorător, cu 53% dintre fete și doar 35% băieți care finalizează studiile și promovează examenul de bacalaureat.

Graficul 20. Ratele de absolvire a învățământului secundar superior (2009 - 2014) în funcție de sex

Promovarea examenului de bacalaureat și ratele de absolvire au scăzut între 2010 și 2011 din cauza introducerii unei camere de filmat la examenul de bacalaureat și restricționarea examenului la trei subiecte majore. Aceasta înseamnă că accesul la învățământul superior din universități este drastic restricționat pentru un grup mare de elevi din învățământul secundar superior. Întrucât accesul la învățământ superior este limitat la un tip de istoric „academic” și, pe de altă parte, sistemul educațional terțiar non-universitar este mai degrabă unul restrâns, accesul la învățământ terțiar per total este afectat. Un sistem de tip pistă dublă ar putea fi elaborat, pornind de la diferite cerințe pentru bacalaureat și cu diferite calificări și diplome, pentru a integra o pistă pentru absolvenții ÎPT în universități.

Datele arată că 2 din 10 absolvenți de liceu nici măcar nu se mai înscriu la examenul de bacalaureat. Dintre cei 80% absolvenți care se înscriu pentru examenul de bacalaureat, doar aproximativ jumătate vor lua examenul, obținând acces formal la nivelul de învățământ terțiar universitar. De asemenea, absolvenții din anii trecuți rareori se înscriu în anii următori în încercarea de a obține diploma necesară admiterii în învățământul superior. În contextul ratelor de abandon al liceului dintre nivelurile secundar și secundar superior, al ratelor de absolvire oscilând în jurul a 55% în medie în ultimii 5 ani, nu este o surpriză că doar aproximativ o treime din grupul de vârstă relevant sunt înscriși în programe de studii de nivel universitar, lăsând restul fără o opțiune reală de a obține acces la învățământ terțiar, cu excepția unei minorități care va accesa programele ÎPT non-universitare de învățământ secundar.

Absolvirea învățământului terțiar la nivelul populației pare să se încadreze în obiectiv, în ceea ce privește atingerea obiectivului ET 2020. Cu toate acestea, ratele de participare la învățământul terțiar manifestă o tendință descendentă ușoară, iar acest fapt reprezintă o amenințare la păstrarea tendinței pozitive înregistrate până astăzi.

0

20

40

60

80

2010 2011 2012 2013 2014

% o

f gr

ou

p

End of school year

Male Female

Sfârșitul anului școlar

Băieți Fete

126

Graficul 21. Înscrieri în învățământul terțiar în perioada 2009-2015 (cifre absolute)

Sursa: Baza de date INS Tempo Online, indicatorii SCL103K și SCL103L

Înscrierile totale în învățământul terțiar (universitate, programele de studiu de licență și programele non-universitare de tip ÎPT) au scăzut în mod constant, în cifre absolute; totuși, evoluția înscrierilor în programul neuniversitar terțiar s-a îmbunătățit în ultimii 6 ani. În termeni absoluți, conform datelor INS, numărul de persoane înscrise în învățământul terțiar neuniversitar a crescut de la 62.575 la aproape peste 99.000 între 2009 și 2015, cu un vârf de 105.557 în 2014. În același timp, cifra absolută de înscrieri în învățământul superior a scăzut dramatic de la 775.319 persoane la doar 410.697 în 2015. Această reducere a ratei de înscriere în învățământul superior a fost cauzată, în mare parte, de faptul că universitățile particulare au pierdut aproape 81% din cifra de înscrieri pentru 2009 până în anul 2015.

Ratele de participare la învățământul terțiar au scăzut de la 63% pentru grupul de vârstă 19-23 ani la 47% în 2015 (calcul pe baza datelor INS). În timp ce înscrierile la universitate sunt sursa primară a acestei mari reduceri a participării, este important de observat și că participarea la programele terțiare neuniversitare aproape s-a dublat de la 5% pentru populația cu vârste între 19-23 ani în 2009, la 9% în 2015. Acest fapt ne arată clar că în ultimii ani, pe măsură ce ratele de absolvire și promovare a examenului de bacalaureat au scăzut, învățământul terțiar neuniversitară a devenit o alternativă pentru continuarea studiilor pentru un număr semnificativ de tineri. Această creștere a înscrierilor non-universitare compensează însă doar parțial reducerea înscrierilor în zona universitară.

Ratele de ocupare au crescut în ultimii cinci ani, de la 57,4% pentru populația cu vârste cuprinse între 15-64 ani în 2009 la 60,8% în 2014, reflectând mai degrabă îmbunătățirea sectorului economic după criza financiară din 2009-2010. Cu excepția persoanelor care au absolvit doar învățământul primar, ratele de ocupare au crescut indiferent de nivelul de absolvire.

Ratele de ocupare pentru tineri arată totuși o imagine relativ îngrijorătoare a relevanței educației și a relației acesteia cu piața muncii. Ratele de ocupare a tinerilor (cu vârste între 15-24) au scăzut pentru tinerii cu diplomă universitară, de la 53,7% în 2009 la 35,8% în 2014, în timp ce pentru persoanele care au absolvit învățământul de tip ÎPT au crescut de la 52,3% la 70,4%. Din nou, acest fapt poate semnifica o modificare a structurii pieței muncii, cu o ofertă mai mare de locuri de muncă necalificată, orientată profesional, prin comparație cu cele care necesită competențe mai ridicate. Alternativ, acest fapt poate arăta că relevanța programelor din învățământul superior este destul de scăzută.

Ratele de șomaj oferă chiar mai multe dovezi pentru faptul că nu există prea multe legături între rezultatele sistemului de învățământ în termeni de absolvenți și competențe și nevoile de pe piața muncii.

0

200000

400000

600000

800000

1000000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Tertiary non - university Tertiary university first cycle (BA)Terțiar non-universitar Terțiar universitar primul ciclu

127

Ratele de șomaj în rândul tinerilor (15-24 ani) au crescut în ultimii cinci ani de la 20% în 2009 la 24% în 2014. Această creștere poate fi observată la aproape toate nivelurile de educație, chiar dacă, pe bună dreptate, pare să fi afectat mai mult persoanele care au absolvit doar învățământul primar decât pe cele care au absolvit învățământul terțiar – universitar. Din nou, persoanele care au absolvit programe profesionale, ÎPT, par să o ducă mai bine, din moment ce ratele de șomaj în rândul acestora au scăzut.

Analiza sistemului de învățământ românesc arată că există decalaje din ce în ce mai mari între sexe și zone de proveniență când vine vorba de subiecte cheie de interes din perspectiva problemelor din educație la nivel european și global. Persoanele de sex feminin participă mai mult la educație decât cele de sex masculin, în timp ce zonele rurale sunt într-un dezavantaj constant prin comparație cu cele urbane în ceea ce privește participarea, infrastructura școlară și resursele umane implicate în sistem. Legătura dintre educație și piața muncii pare să fie din ce în ce mai puțin vizibilă, din moment ce șomajul în cazul tinerilor nu este legat de nivelul de educație. Învățământul profesional și tehnic, după un proces de dezmembrare între 2009-2014 arată că este o rută preferată în contextul unui nivel scăzut de performanță la examenele naționale de la sfârșitul clasei a opta și la examenul de bacalaureat. Educația, în ansamblu, este în continuare subfinanțată, cu aproape 3,70% din PIB alocate educației, prin diverse surse. Fragmentarea finanțării învățământului, în special la nivel pre-universitar, reprezintă o mare provocare, deoarece în această fază sunt greu de implementat o strategie și politici unitare, din cauza unui număr mare de factori administrativi și organizatorici implicați în finanțarea educației. În timp ce cea mai mare parte din cheltuielile cu educația se duce către finanțarea salariilor personalului, salariile sunt în continuare printre cele mai mici, în comparație cu alte state membre ale UE, iar diferențele salariale între nivelul de intrare și angajații cu vechime sunt imense. Astfel, meseria de profesor este, în continuare, o carieră neatractivă pentru tinerii specialiști, ceea ce duce la un procent mare de angajări temporare ale personalului necalificat în sistemul de învățământ.

Ministerul urmează o serie de priorități și acțiuni, după cum sunt stabilite în Planul Național de Reformă precum și de Strategiile Sectoriale aprobate prin Hotărârea Guvernului:

Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 417/2015;

Strategia națională pentru învățământul terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 565/2015;

Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 418/2015;

Strategia educației și formării profesionale din România 2016-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 317/2016.

Urmare a implementării Hotărârii de Guvern 148/2008 cu privire la planificarea bugetară, pentru asigurarea consistenței politicilor guvernamentale, și pentru corelarea priorităților identificate cu procesul de bugetare strategică, Ministerul a instituit un număr de programe bugetare după cum urmează: programul pentru rechizite școlare; bani pentru liceu; Euro 200 pentru stimularea achiziției unui computer nou pentru elevii din familii dezavantajate; asigurarea calității resurselor umane; programul de învățământ terțiar; întărirea capacității instituționale a Ministerului. Sinteza Bugetului pentru educație al

128

Ministerului și, respectiv, programele menționate în anexa bugetului de stat prezintă următoarea situație:

Tabelul 13. Buget multianual bazat pe programe al Ministerului Educației

Tip de programe Buget (mii lei)

2013 2014 2015 2016 2017 (estimare)

Buget total Educație 3.430.219 3.990.244 4.291.792 4.381.094 4.216.540

Program rechizite școlare 18.514 13.369 20.000 20.000 20.530

Bani pentru liceu 157.000 126.808 115.406 90.387 103.921

Euro200 20.610 13.642 16.001 16.000 15.928

Asigurarea calității resurselor umane

54.200

Program învățământ terțiar 2.128.049 2.570.883 2.222.593 2.691.120 2.677.931

Întărirea capacității instituționale a ministerului

3.012

Total programe 2.381.385 2.724.702 2.374.000 2.817.507 2.818.310

% acoperirea programului în bugetul de stat

70% 69% 56% 65% 67%

Analiză bazată pe date din partea Ministerului Finanțelor Publice

În urma unei analize de conținut a acestor măsuri, utilizând soft-ul Atlas.ti și numărând inițiativele/măsurile din fiecare dintre aceste programe, distribuția este următoarea:

129

Tabelul 14. Principalele capitole ale priorităților Ministerului la negocierea bugetului (% din măsuri)

Programe Strategice 2014 2015 2016 Cotații

Dimensiunea europeană în educație 2% 8% 6% 6%

Învățământ școlar (Pre-universitar) 67% 59% 61% 62%

Învățământ terțiar 31% 37% 36% 35%

Analiză bazată pe date din partea Ministerului Finanțelor Publice

Pe de altă parte, direcțiile strategice menționate de către Minister în documentele strategice bugetare, pe parcursul celor patru ani analizați, 2013-2016, au fost grupate în trei direcții principale: educație școlară; învățământ terțiar; dimensiunea europeană a învățământului și formării.

Numărul cel mai mare de măsuri/inițiative sunt în cadrul programului de învățământ școlar și, pe de altă parte, procentul cel mai mare de alocare bugetară se îndreaptă către programul de învățământ superior. Este la fel de adevărat că principalul flux pentru finanțarea educației școlare este la nivelul autorităților locale, iar ministerul nu își va asuma implementarea politicilor, ci sprijin și orientare. Ministerul trebuie să analizeze resursele aflate la dispoziția sa și relația cu impactul acestor în rezultate, pentru a ajuta implementarea și a ghida intervenții viitoare pentru sectorul educațional per total.

În baza programului învățământ școlar, la nivelul celor patru documente strategice studiate (pentru bugetele din 2013, 2014, 2015 și 2016), există diferite sub-programe, prezentate în figura de mai jos.

Figura 12. Sub-programe (seturi de măsuri) în cadrul programului de învățământ școlar

Sursa: date din documentul de priorități strategice al Ministerului Educației

130

În cadrul accesului la învățământul școlar, de departe cele mai menționate sunt politicile sociale care au ca scop sprijinirea accesului la școlarizare al familiilor dezavantajate. Educația preșcolară vine pe locul doi în ceea ce privește frecvența cu care este menționată în documentele oficiale. Profesionalizarea managementului școlar pare să fie mai des menționată în documentele mai recente.

Tabelul 15. % din mențiunea măsurilor care susțin accesul la programul de învățământ școlar (% din totalul măsurilor)

Măsuri / frecvența menționării 2014 2015 2016 %

Îmbunătățirea calității consilierii în școli 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Educație preșcolară 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%

Prevenirea și eliminarea corupției 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Reducerea violenței în școli 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Copiii romi 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Inițiativă școlară de tip școală după școală 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%

Microbuze școlare 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Inițiativă educațională „a doua șansă” 2,38% 2,04% 1,52% 1,91%

sub-program pentru acces la învățământul școlar

2,38% 2,04% 1,52% 1,91%

Sprijin pentru copiii cu risc 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Sprijin pentru familiile defavorizate 7,14% 4,08% 4,55% 5,10%

Sprijin pentru cei care părăsesc timpuriu școala 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Analiza autorului a datelor din partea Ministerului Finanțelor Publice

Profesionalizarea managementului în școli, împreună cu inspecția școlară, mentoratul profesorilor și consilierea acestora sunt printre cele mai menționate măsuri care sprijină calitatea educației școlare în două dintre cele mai recente documente. Aceste măsuri au ca scop creșterea calității resurselor umane.

131

Figura 13. Sub-programe pentru sprijinirea accesului la învățământul școlar

Sursa: date din documentul de priorități strategice al Ministerului Educației

Figura 14. Sub-program de asigurare a învățământului școlar de calitate

Sursa: date din documentele de priorități strategice ale Ministerului Educației

132

Tabelul 16. % din mențiunea măsurilor care au drept scop calitatea în programul de învățământ școlar (% în totalul măsurilor)

Măsuri / frecvența menționării 2014 2015 2016 Cotații

susținerea inițiative private în învățământul școlar

0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Inovație și creativitate 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%

Concursuri naționale pentru inspectorii școlari 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Concursuri naționale pentru managerii școlari 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Evaluarea națională a școlilor 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Examene naționale 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Curriculă nouă 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Profesionalizarea managementului școlar 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Resurse umane de calitate 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Creșterea ratei de absolvire a bacalaureatului 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Inspecție școlară 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Consiliere profesori 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Mentorat profesori 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Analiza autorului a datelor din partea Ministerului Finanțelor Publice

În baza programului de învățământ terțiar, sunt incluse cinci sub-programe în figura de mai jos.

133

Figura 15. Sub-programe din programul de învățământ terțiar


Figura 16. Măsuri pentru consolidarea competitivității / calității instituțiilor de învățământ superior


134

Tabelul 17. % din măsuri al căror scop este calitatea/competitivitatea învățământului superior (% din totalul măsurilor)

Măsuri/frecvența menționării 2014 2015 2016 Cotații

Capacitatea de elaborare și implementare a politicilor

0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Investiții de capital în învățământul superior 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Clasificarea universităților 2,38% 0,00% 1,52% 1,27%

Evaluarea domeniilor de studii masterale 2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Elaborarea de politici pe baza dovezilor 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%

Sprijinirea cooperării între instituții 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Finanțarea ÎS pentru criteriile de performanță 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%

Autonomia managementului resurselor umane

2,38% 0,00% 0,00% 0,64%

Modernizarea managementului universitar 0,00% 2,04% 1,52% 1,27%

Finanțare multianuală 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Finanțare pe baza performanțelor 0,00% 2,04% 0,00% 0,64%

Responsabilitatea publică a universităților 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Criterii de asigurare a calității 2,38% 2,04% 3,03% 2,55%

Ierarhizarea programelor de studiu 2,38% 0,00% 1,52% 1,27%

Burse de cercetare pe baza competiției 2,38% 2,04% 0,00% 1,27%

Finanțare suplimentară pentru excelență 0,00% 0,00% 1,52% 0,64%

Printre măsurile pentru îmbunătățirea competitivității/calității instituțiilor de învățământ superior și programelor, elaborarea unor noi criterii și indicatori pentru asigurarea calității se află pe primul loc, împreună cu dezvoltarea capacității de monitorizare și evaluare cu scopul obținerii unor date fiabile

135

pentru elaborarea de politici bazate pe dovezi, atât la nivel de instituție cât și la nivel național. Clasificarea universităților, ierarhizarea programelor de studii și modernizarea managementului universitar sunt deseori menționate în documentele strategice ale Ministerului Educației.

Revenind la programele bugetare, acestea includ:

Inițiativa rechizite școlare;

Bani pentru liceu;

Euro200 – sprijin pentru elevi dezavantajați în ceea ce privește achiziționarea calculatoarelor;

Învățământ terțiar în România;

Îmbunătățirea capacității ministerului de a gestiona fondurile europene;

Asigurarea unor resurse umane de calitate.

Obiectivele programelor bugetare se concentrează în mare parte pe politicile sociale pentru asigurarea egalității de șanse, furnizând facilități de acces și stimulente familiilor cu venituri mici. Acestea au ca scop sprijinirea strategiei de reducere a părăsirii timpurii a școlii, sprijinind participarea școlară și suportând o parte din cheltuielile asociate.

Obiectivele programului de învățământ terțiar sunt foarte complexe și variate, fiind mai degrabă neconcentrate și dificil de operat. Obiectivul creșterii capacității ministerului este mai concentrat, însă indicatorii sunt vagi și nu sunt relaționați direct cu acțiunile/măsurile propuse: numărul de propuneri de proiecte primite de Autoritatea de Management.

Indicatorii de rezultat sunt exprimați doar ca indicatori de rezultat imediat: numărul beneficiarilor programelor sociale, cheltuiala/beneficiarul reprezintă indicatorul de eficiență. Nu există indicatori de rezultat final sau de impact și nici corelări cu obiectivele strategice menționate.

Documentele strategice ale Ministerului asociate cu eșantionul de propuneri bugetare pentru ultimii patru ani (pentru 2013, 2014, 2015 și 2016) includ trei mari direcții de acțiune care ar corespunde la trei programe majore: învățământ școlar, învățământ terțiar și, respectiv, dimensiunea europeană în educație și formare. Există diverse sub-programe și măsuri în cadrul acestora. Majoritatea acestora sunt menționate în toate cele patru documente anuale, iar uneori sub-programul specific în care sunt incluse variază de la un an la altul. Măsurile sunt cuprinzătoare pentru sectorul educației, acoperind de la acces și participare la educați la diferite niveluri/cicluri, la îmbunătățirea calității, descentralizare, profesionalizarea managementului, implicarea părților interesate în gestionarea instituțiilor educaționale etc. În mare parte, măsurile sunt formulate în termeni dezirabili, ca obiective generale, însă le lipsesc planuri de acțiune și inițiative operaționale. Programele bugetare se referă doar unei părți relativ mici, dar importante, din educație, și anume la politicile sociale care au ca scop sprijinirea elevilor din familii defavorizate. De asemenea, sub-programul pentru învățământ terțiar este inclus într-un singur program bugetare, în mare parte format din finanțarea instituțională a universităților, dar fără să detalieze bugetul pentru fiecare sub-program, fără niciun plan clar de acțiune sau indicatori specifici. Indicatorul de rezultat include doar numărul de absolvenți ai învățământului superior, care este rezultatul învățământului superior ca întreg, fără să măsoare totuși eficiența sub-programelor sau atingerea obiectivelor mai complexe specificate în documentul de politică.

136

În momentul de față există un decalaj considerabil între setul de scopuri și obiective exprimat pe larg în documentele de politici și un plan de acțiune și mijloacele financiare asociate. Programele bugetare, deși acoperă în jur de 60% din bugetul ministerului, se referă doar la o fracțiune din obiectivele și măsurile specificate. Această fracțiune este mai mică pentru învățământul școlar, în timp ce programul de învățământ terțiar corespunde programului bugetar sinonim, dar fără să aloce din buget pentru măsurile detaliate în document.

Astfel, există o nevoie clară de restructurare a programelor și măsurilor specificate pe larg, în conformitate cu bugetul disponibil, luând în considerare strategiile adoptate prin Hotărâri de Guvern. Suplimentar, trebuie să existe un impact clar și indicatori de rezultat final, precum și indicatori SMART de rezultat imediat pentru măsurile propuse; sursele de finanțare vor fi și ele clar menționate.

137

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Competence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund

asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ...proiect cofinanțat din fondul social...

Documents