Asigurari sociale

Curs 1. Preocuparile cu privire la protectia sociala: 1957: - Semnarea Tratatului de la Roma (6 state din V Europei au pus bazele pietei commune):- daca statele membre promoveaza libera concurenta pe piata aceasta va fi conditia necesara si suficienta pt a se ajunge la o distributie optima a resurselor pt cresterea economica; -responsabilitatea noii organizatii a fost limitata la anumite zone care trebuiau ajutate; -timp de 20 de ani actiunile promovate deorganizatia europeanaau luat din ce in ce mai mult in calcul dimensiunea sociala ca o componenta a politicii ec.1974:- primul program de actiune sociala printr-o rezolutie a Consiliului de Ministri a Comunitatii Europene prin care se arata ca politica ec nu este un scop in sine, ci trebuie sa se concretizeze in cresterea calitatii vietii. Prin acest prim program au fost propuse 3 domenii de actiune: -imbunatatirea mediului de munca si de viata; -realizarea unei ocupari a fortei de munca cat mai complete; -cresterea angajatilor in decizia economica si sociala. Promotoarea oliticilor ec la nivel european a fost Franta, prin vocea presedintelui sau care a sustinut ideea de a se creea un spatiu social comunitar . Datorita eforturilor preponderent franceze s-a ajuns ca in anul 1976 in subcap 4 al Actului Unic European sa fie adaugat un nou titlu: coeziunea ec si sociala. Actul unic european este doc in care s-au modifica tratatele de la Paris si Roma; prin acesta s-au pus bazele institutiilor europene comunitare. Coeziunea ec si sociala urma sa se realizeze prin actiunea coordonata a unor fonduri: -fomdul social european; -fondul de dezv regionala europeana; -fondul agricol european; -fondul de garantare. decembrie 1989:- la Strasburg sefii de state si guverne (11 state membre) cu exceptia Marii Britanii au adoptat Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor, numita pe scurt Carta sociala. Caracteristici: -se inspira din conventiile internationale ale muncii (printre altele) si stab drepturile sociale care vor trebui garantate de piata libera a muncii; -este in cea mai mare parte o declaratie de intentie politica si nu contine constrangeri de natura juridica; -drepturile definite in 12 domenii principale printre care: protectia sanatatii si securitatea la locul de munca, protectia sociala si protectia dif categ de varste. In paralel, comisia europeana a elaborat un program de actiune pt a pune in practica carta sociala: cu 47 de initiative in diverse domenii. Ambele documente promoveaza proncipiul subsidiaritatii: instit europene intervin numai in masura in care statele membre nu obtin rezultate satisfacatoare in cadrul national. Februarie 1992: reprezentantii statelor membre ( 12) au semnat Tratatul de la Mastrich. Prin acest tratat s-a promovat ideea ca deciziile la nivelul Uniunii Europene trebuie luate pe cat se poate de catre cetateni. Prevederile de natura sociala nu au facut parte din acest tratat datorita opozitiei UK ( are alt sistem juridic) -> obiectul unui protocol separat.Cateva prevederi ale protocolului: -competenta UE in domeniul social; -principiul subsidiaritatii ramane important in det si exercitarea unor anumite competente. 1993: s-a semnat Carta Verde (revizuire a politicii sociale comunitare si a instituirii directiilor de actiune viitoare). Domeniile de interes: protectia sociala,egalitatea sanselorsi a pregatirii, piata muncii.1994: Carta Alba prin care se descriu si se actualizeaza politicile comunitare si obiectivele in domeniul social.

Cursul 2. Statul bunastarii socialeO componenta->existenta unui accord intre fact pol,soc pt ocuparea deplina a fortei de munca. Argumente pt stabilirea acordului: 1)accesul la o forma de protectie in cazul aparitiei riscului de somaj->cea mai eficace cale de scadere a saraciei ca obiectiv princ al SBS (statul bunastarii soc); 2)benef sist de asig soc pot fi mentinute la un nivel rezonabil ( se mentine un raport intre contribuitori si beneficiarii de asig soc. Princ instrum ale politicilor soc din tarile dezvoltate sunt: 1)asigurarile sociale -> benef sist de asig soc de tip public->finantate prin contrib. ale unei triplete( angajatul, angajatorul si statul); ->in cele mai multe cazuri, beneficial individual nu este calculate strict in fct de contrib. si nu provine din din fondurile acumulate; ->princ de baza al sist se refera la sprijinul intre generatii (din contrib. actuale, se suporta beneficiile actuale). 2)beneficiile universale ->sunt independente atat fata de ocupare, cat si fata de venituri; -se concretizeaza in bani si servicii; -sursa de fin:bug publice; 3)beneficii obt prin testarea mijloacelor: -nu depend de contributie; -nu sunt conditionate de ocupare, doar de rezultatul evaluarii venit min de baza si a nec dintr-o fam; -durata nedeterminata; -acordate atata vreme cat tutularii dreptului se afla intr-o stare de vulnerabilitate; -sursa de finantare: exclusiv bugetele publice (burse sociale,etc). Esenta comuna a celor 3 instrumente: -furnizeaza venituri prin transfer.Rolul fiecarui elem/instrum difera de la stat la stat ,iar in cardul aceluias stat in fct de perioada. Aprecieri comparative intre cele 3 instrumente: 3 fata de 1,2: -contabilizarea tuturor veniturilor fam; -benef -> sub forma de venituri < mijloacelor=""> ch pub scad; -se reduce ch pub cu caracter soc deoarece coreleaza benefictiile cu veniturile si nevoile subiectilor susceptibili de a le primi; -benef obt prin ac sist nu au o acoperire perfecta in randul pop =>cauze: -ignoranta persoanei; -exagerarea sist care le acorda cu privire la sist riguros al veniturilor. 1 fata de 2,3: -se confrunta cu probleme legate de acoperire ->nec reformelor care au doua directii: a)prestatii indemnizatii; b)finantarea, contributii la sistem: sporirea contrb in special prin extinderea bazei de calcul a celor inscrisi in sist; -benef sunt cond de existenta unei perioade in care s-au platit contributii; -unele benef se acorda limitat, pe o anumita per de timp (somaj). Comparatia celor 3 elem dpdv al sustinerii fin: -Asig sociale: contrib la 1 induc pt angajatori tentatia de scadere a nr angajatilor si de a cauta sol pt scaderea volumului obig de plata catre sist soc(1) pt angajatii prezenti; -Somaj: benef de somaj furnizat pe o per indelungata nu incita pe cei aflati in somaj sa caute, accepte un nou loc de munca. 1 poate influenta alegerea dom de active; Considerente: Beneficiile obt prin test mijl nu au in gen efecte negative asupra pop. Dpdv al fin -> forme suplim de impozitare. Atunci cand o fam care a beneficiat de indemnizatie obt prin testarea mijl nu se mai califica pt acordarea acestora, venitul ramas la dispozitia fam respective in general se diminueaza deoarece accede intr-o categorie care poate face obiectivul unei impozitari suplimentare. TM se indreapta exclusive catre segmentul cel mai sarac al pop.

Curs 3 Cheltuielile de sanatate In toate tarile lumii criteriul ch de sanatate private ca pondere in PIB este o preocupare. Pe acest fon se dezvolta o serie de problem cum sunt: tendinta toate studiile previzioneaa o crestere a ch de sanatate si implicit o crestere mai rapida de cat cresterea PIB (coef de devansare arata care dintre 2 indicatori creste mai repede). Exista 2 directii: a)De stapanire (incetinire) a ritmului de crestere a ch de sanatate este directia majoritara, alimenteaza o serie de decizii de ordin politic si economic. b)Este reprezentata de teoreticieni care spun ca aceasta crestere a ch de sanatate nu poate fi atenuata dar nici nu trebuie, orice bun pentru care exista cerere (sanatatea ca bun) si pentru care cererea este in crestere, nu este justificat economic si social ca factorul public sa intervina in sensul ingradirii acestuia. Eficienta ch publice de sanatate este data de mai multi indicatori: -Rata de mortalitate mortalitatea infantile; -Sperata de viata; -Nr de paturi la 1.000 locuitori; -Dotarea (aparatura de investigatie, aparatura specifica diferitelor secti, interventii directe) -Durata medie a vietii. Curs 4 Asigurarile sociale de sanatate Acest sistem este principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei. Rolul: asigura accesul la un pachet de servicii de boala pentru asigurati. Obiective: 1)Protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident. 2)Asigurarea protectiei asiguratilor se face in mod universal, nediscriminatoriu si in conditiile utilizarii eficiente a fondurilor. Caracteristici: 1) Asigurarile sociale de sanatate functioneaza ca sistem. 2)Acest sistem este obligatoriu. Orice sistem trebuie sa respecte urm principia: 1)Alegerea libera de catre asigurati a CAS. 2)Solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea fondurilor. 3)Alegerea libera de catre asigurati a furnizorilor de servicii medicale. Serviciile medicale acopera servicii medicale p-z, medicamentele si dispozitivele medicale. -Descentralizarea si economia in conducere si administrare. -Participarea obligatory la plata contributiilor de ASS pentru constituirea FNU de ASS. -Participarea pers asigurate, a statului si a angajatorilor la manag FNU. -Acordarea unui pachet de serv medicale de baza in mod echitabil si nediscriminatoriu oricarui asigurat. -Transparenta actiunilor sistemului. -Libera concurenta intre furnizorii care incheie contracte cu CAS. Existenta ac sistem obligatoriu permite functionarea si a altor forme de asigurari de sanatate in diferite situatii special reglem prin lege. Ac forme sunt de tipul asig voluntare, complementare sau suplimentare de sanatate. (asigurari voluntare=asig facultative; asigurari complementare=vine in completarea asig de baza; asig suplimentara=in mod suplimentar). Caracteristici: 1)Asigurarile voluntare nu sunt obligatorii. 2)Pot fi oferite de catre org de asigurari autorizate conform legii. 3)Acopera riscuri individuale in situatii special sip e langa serviciile oferite de sist asig soc de sanatate. 4)Opt pentru o asigurare volunatra de sanatate nu exclude obligatia de a plati contrib la ASS. Cadrul institutional: 5)MSP este autoritatea nationala in dom sanatatii, iar competenta lui consta in exercitarea controlului asupra sist ASS dpdv al politicilor de sanatate aprobate de govern. Compententa in pol de preturi a serv medicale. Tipuri de preturi: a)Pretul de referinta este utilizate in sist ASS pentru plata unor servicii medicale protrivit pol de pret a MSP. b)Pretul de decontare este pretul suportat de FNU ASS pentru unele medicamente la care nu se stab pret de referinta. c)Coplata este dif suportata de asigurat intre tariful decontat de CASS din FNU si tariful max stabilit de MSP. 1)CASS: -Propune cu avizul MSP proiecte de acte normative in dom ASS; -Acorda avizul conf proiectelor de acte normative care au incidenta asupra FNU; -Gestioneaza FNU al ASS impreuna cu CAS Judetene si ale Mun Bucs si cu CAS constituite pe criteriul domeniului de activitate (CAS a Apararii Ordinii Publice, Sec Nationale si CAS a Min Transp, Constructiei si Turismului) 2)FNU ASS: -Este un fond special; -Se constituie din contributiile pentru ASS platite de angajati si angajatori dar si de alte pers cf legii; -Se constit si din alte surse: donatii, sponsorizari, dobanzi, expl patrimoniului CNASS, taxa pe viciu. Rolul sistemului de santate este asigurarea accesului la un pachet de servicii medicale de baza. Tipuri de pachete de servicii medicale: 1) de baza se acorda asiguratilor din sist obligatoriu de sanatate. Acest sistem cuprinde serv medicale, serv de ingrijire a sanatatii, medicamente material sanitare, dispositive medicale, alte servicii. Se suporta din FNU ASS in conditiile contractului cadru. Aceste reprezinta doc prin care se detaliaza drepturile si obligatiile angajatilor, a profesionistilor in domeniul sanatatii, precum si procedurile de lucru specific sist de ocrotire a sanatatii. Contractul cadru se aproba annual prin hotarare de govern. 2)Medicale care se acorda pers ce se angajeaza facultative. 3)Minimal pers care nu fac dovada calitatii de angajat. Cuprinde serv medicale specific urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential epidemic, monitorizarea evolutiei sarcinii, servicii de planificare familiala. Seviciile medicale sunt furnizate de personae fizice si juridice denumite genericfurnizori de serviciimedicale.

Calitatea de furnizor de serv medicale se obt dupa parcuregerea unei procedure ce cuprinde: a)Evaluarea procedura externa de verificare a performantelor unui frunizor. In urma evaluarii se recunoaste ca pers care doreste sa obt statutul de fz corespunde standardelor stab de MS; scopul standardelor = garantarea calitatii serv medicale furnizate. b)Autorizarea este competenta MSP pentru toate tipurile de fz ce consta intr-un control al calificarii si al respectarii legislatiei in dom sanatatii si se finalizeaza cu obt permisiunii de a furniza serv medicale in RO. Calitatea de asigurat: Legiuitorul defineste categ de personae asigurate folosing drept criteriu plata contributiei. In functie de acest criteriu avem urm categorii: 1)Asigurati cu plata contributiei; 2)Asigurati fara plata contributiei. In prima categ avem: pers pentru care oblig de plata a contrib cade in sarcina atat a angajatului cat si a angajatorului si a persoanelor pentru care plata contributiei se face din alte surse.1)Pers care dobandesc calitatea de asigurat, iar oblig de plata a cotrib revine angajatului+angajator: -Toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, cand este sa faca dovada contrib la fond. Procedura este aceea de a incheia uncontract de asigurarecu CAS fie direct, fie prin angajator. Pierderea calitatii de asigurat in acest caz are loco data cu pierderea dr de domiciliu. -Cetatenii straini si apatrizii tb sa indeplineasca cumulativ urm conditii: sa faca dovada platii contrib la fond, sa solicite sis a obt dr de sedere temporara in RO. Pers asig cu plata contributiei din alte surse: Legiutorul roman stabileste sfera de cuprindere a acestei categorii in functie de situatia speciala in care se alfa persoana. Caliatatea de asigurat se dobandeste in acest caz numai pe durata situatiei prevazute de lege. Considerentele cf carora sunt stab aceste pers sunt preponderant de ordin socailm fiind insotite in unele cazuri si de stab altor conditii specfice. Exemple: -Persoanele cu handicap -> conditie specifica: realiz exclusive venituri acordate prin actul normative care protejeaza ac categ de persoane; -Femeeile insarcinate -> nu au niciun venit sau au un venit al carui cuantum este inferior salriului brut minim pe economie. -Pers care satisfac serviciul military in termen; -Pers care se afla in concediu pentrucresterea copiluluipana la implinirea varstei de 2 ani, in mod obisnuit sau pana la implinirea varstei de 3 ani in cazul copilului cu handicap. -Pers care se afla in concediu pentru incapacitate de munca acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale. 2)Persoane asigrate fara plata contributiei: Legiuitorul stabileste ac pers in functie de natura sociala si politica: -Copii pana la implinirea varstei de 18 ani; -Tinerii >18 ani si