Asigurarea resurselor financiare pentru o IMM

In sens larg, exista doua tipuri de resurse financiare: Fonduri rambursabile (credite, leasing, alte tipuri de servicii oferite de

banci sau societati de investitii, fonduri de garantare etc.); Fonduri nerambursabile (granturi oferite de catre Comisia Europeana,

ajutoare guvernamentale etc.)

Fonduri rambursabile – tipuri : Creditul comercial sau creditul furnizor consta in termenul de plata acordat de

catre un furnizor de marfuri sau de servicii clientilor sai, care au calitatea de comercianti. Aceasta forma de credit este variabila in functie de domeniul de activitate, iar amânarea platii corespunde ciclului de valorificare sau de vânzare a marfurilor de catre client. Peste relatiile financiare pe care le genereaza intre intreprinderi nefinanciare, creditul comercial este un element de promovare a vânzarilor fiind un credit de consum. Vânzatorul, la rândul sau, poate mobiliza creanta pe care o detine, cedând-o unor institutii sau persoane fizice care-i pot acorda imprumuturi (banci, institutii specializate de factoring etc).

In domeniul fiscal , creditul reprezinta termenele acordate de catre legislatia fiscala sau vamala datornicilor, pentru reglementarea unor drepturi sau taxe, in mod normal platibile cu numerar (pe loc).

Creditul cumparator este o tehnica speciala a creditului la export, in care creditul in loc sa fie consimtit exportatorului care acorda termenele de plata (credit furnizor) clientului sau, este atribuit de banci sau institutii specializate din tara exportatoare direct cumparatorului strain. In forma sa obisnuita, creditul la export este un credit furnizor, exportatorul primind creditul de la sistemul bancar din tara sa, prin intermediul caruia asigura finantarea termenelor de plata pe care le consimte clientului sau.

Creditul de mobilizare a creantelor comerciale este o tehnica de credit pe termen scurt consimtit de o banca unei intreprinderi industriale sau comerciale in compensarea creantelor care figureaza in contul “clienti” al celui care solicita imprumutul. Aceasta tehnica a fost pusa in aplicare pentru marirea varietatii tipurilor de credit pe termen scurt la dispozitia intreprinderilor si, mai ales, pentru a le furniza acestora un credit mai putin scump decât descoperirea de cont si un mecanism mai suplu decât scontul pe creante individuale. In realitate, este vorba de o varietate de scont care s-ar putea numi scont colectiv. De fapt, in acest sistem, banca sconteaza un bilet la ordin subscris de catre cel care ia imprumut in reprezentare a unui anumit numar de creante pe care acesta le are asupra clientilor sai, si ale caror scadente sunt la cel mult 10 zile de la emitere. Caracterul sigur al acestor creante este materializat de facturile emise de furnizor.

Creditul spot sau creditul punctual este un credit pe termen de 1 la 3 luni consimtit de o banca clientului sau, cu titlu exceptional, pentru a face fata unor nevoi momentane ale acestuia.

Creditul prin semnatura este un angajament care se realizeaza numai in cazul intreprinderilor debitoare care au dificultati de plata si consta in substituirea creditului acordat acestora prin alt credit fata de unui sau mai multi creditori, care se succed intr-un proces de circulare a titlurilor de creanta.

1

Imprumuturi pe termen mediu si lung sunt acordate de banci si institutii specializate, bancile neintervenind decât modest in distribuirea [mprumuturilor pe termen lung (10 la 15 ani).

Leasing-ul reprezinta o tehnica de credit profesional care cuprinde un contract de inchiriere de echipamente mobile si/sau imobile, insotit de o promisiune de vânzare in profitul locatarului (celui care a inchiriat). Aceasta tehnica, la inceput rezervata echipamentelor industriale, a fost introdusa in SUA in anul 1950 si s-a extins si in Europa. In Franta, de exemplu, primele societati specializate in leasing au aparut in anul 1962.

Creditul inter-intreprinderi – reprezinta o sursa de finantare pe termen scurt, negarantat, acordat de catre o intreprindere (care nu este de tip banca sau institutie financiara) unei alte intreprinderi;

Credite de trezorerie: “Descoperirea bancara” ce se poate realiza prin mai multe forme:

Facilitati de casa acordate de catre banci, in situatia in care exista, uneori, decalaje de cateva zile intre incasari si plati;

Credite relee pentru nevoi exceptionale, acordate de catre banci mai ales in asteptarea unor resurse durabile (cazul maririi de capital sau de cesiune a unei imobilizari;

Credite pentru finantarea achizitiilor, fabricarii sau a stocurilor de produse finite pentru o perioada de cateva luni, pentru nevoi regulate ce decurg din caracterul sezonier al achizitiilor/productiei/vanzarilor.

“Scontul” bancar al efectelor de comert – sunt utilizate ca modaliati de reglementare a platilor biletele de schimb (trata) si biletele la ordin

Operatiuni de reglementare a vanzarilor: “Acoperirea” efectuata de catre intreprindere – vanzarea/executarea se

poate realiza cu plata pe loc sau cu credit (adica platile sunt efectuate la un anumit termen care se poate negocia);

“Factoring-ul” este un procedeu de finantare si de acoperire a creantelor comerciale prin intermediul unei societati specializate si consta in acordarea unui credit de catre aceasta. In plus, aceasta societate furnizeaza si un serviciu – gestiunea conturilor “clienti”, precum si o “asigurare-credit”, prin care se asigura garantia creantelor

Fonduri rambursabile – necesitate :

IMM inca de la infiintare au nevoie de finantare pentru: inchirierea sau cumpararea unui spatiu de functionare, construirea/amenajarea

spatiului de functionare; achizitionarea de utilaje/masini/instalatii/echipamente; Cumpararea de soft-uri speciale pentru contabilitate/stocuri/proiectare etc.

Acestea intra, in general, in categoria de investitii materiale, existand si o alta categorie de investitii “nemateriale” ca de exemplu:

- Cheltuieli de cercetare-dezvoltare;- Cheltuieli cu resursele umane (calificare/reorientare profesionala);- Cheltuieli aferente studiilor de piata, consultantei in diverse domenii.

2

Nevoile de finantare, in cazul IMM, cresc odata cu dezvoltarea acestor firme concretizandu-se atat in fonduri de investitii, cat si in fonduri aferente activitatii operationale (aprovizionare, productie, desfacere)

Planul de finantare al unei IMM trebuie sa cuprinda: 1. Evaluarea imobilizarilor necesare demararii afacerii (activul bilantului) –

taxe de constituire; imobilizari necorporale (licente, marci etc); imobilizari corporale (terenuri, constructii, echipamente etc.);

2. Calcularea necesarului de fond de rulment mediu: stocuri initiale necesare (materii prime, materiale etc.); credite acordate clientilor (din care se scade suma prevazuta a creditelor acordate de furnizori);

3. a) determinarea finantarilor pe termen lung; b) evaluarea capitalurilor proprii

4. Stabilirea contului previzional de rezultate: previziunea incasarilor; previziunea cheltuielilor (achizitii, materii prime, intretinere/reparatii, chirii, transport, salarii etc.);

5. Intocmirea bugetului annual de trezorerie, prin determinarea nevoilor de finantare pe termen scurt:

a) previziunea iesirilor de fluxuri de numerar ce corespund: reglementarii elementelor de active imobilizate; cheltuielilor din contul de rezultate; rambursarilor aferente imprumuturilor pe termen lung si mediu (previzionate);

b) previziunea intrarilor de fluxuri de numerar aferente: aportului de capitaluri proprii; imprumuturilor obtinute; incasarilor din contul de rezultate

6. Evaluarea creditelor bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor cumulate de trezorerie; aceste credite pot fi:

Neriscante – scont asupra clientilor recunoscuti ca solvabili; credite insotite de garantii;

Riscante – descoperiri de cont, facilitati de casa, alte credite pe termen scurt neinsotite de garantii.

7. Daca IMM nu dispune de fondurile necesare, se incearca gasirea altor fonduri proprii/atrase – subventii, prime, obtinerea de imprumuturi personale, deciderea unei eventuale asocieri sau suplimentarea imprumuturilor pe termen mediu si lung;

8. In functie de noua suma a imprumuturilor si de calcularea cheltuielilor financiare cu dobanzile, se va reveni la etapa 4. pentru modificarea contului previzional de rezultate si, daca este necesar, se va reajusta suma creditelor de trezorerie ce vor fi solicitate.

« Furnizorii fondurilor rambursabile » : Bancile comerciale; Alte institutii financiare; Fondurile de investitii, de ex. Fondul Romano-American de Investitii; Societatile de asigurari; Fondurile de Garantare; Programe de finantare oferite de catre Comisia Europeana, Banca Mondiala,

diferite Guverne - cazul “micro-creditelor” pentru IMM, acordarea de credite cu dobanda bonificata etc.

3

Fonduri nerambursabile – tipuri :

Fonduri primite in cadrul programelor cu finantare de la Comisia Europeana (CE): programe comunitare, PHARE, ISPA si SAPARD;

Fonduri primite in cadrul programelor guvernamentale oferite de diverse tari din Uniunea Europeana si/sau de SUA, Japonia;

Fonduri primite in cadrul unor programe guvernamentale finantate de catre Guvernul Romaniei (cazul co-finantarii de la programele cu finantare CE, cazul alocarii unor fonduri speciale de la bugetul de stat pentru IMM)

Programul PHARE : Principalele domenii de actiune:

Sprijinirea dezvoltarii institutionale – proiecte de infratire institutionala si de asistenta tehnica – cazul adiministratiei publice/locale, in special;

Investitii in scopul indeplinirii cerintelor de aderare la Uniunea Europeana – constructie institutionala si participare la programele comunitare (participare la programul cadru de cercetare&dezvoltare, la programele din domeniul invatamantului – Tempus, SOCRATES, Leonardo da Vinci s.a.);

Investitii pentru coeziune economica si sociala – proiecte de investitii care duc la reducerea disparitatilor/decalajului dintre regiuni

Tipuri de programe: PHARE NATIONAL, cu urmatoarele obiective prioritare:1. intarirea

democratiei, a statului de drept si a drepturilor omului; 2. intarirea capacitatii institutionale si administrative de adoptare a acquis-ului comunitar; 3. intarirea capacitatii de a face fata presiunii concurentiale; 4. sprijinirea Romaniei in vederea indeplinirii obligatiilor ce ii revin in domeniul justitiei/afacerilor interne;5. viitoarea integrare a Romaniei in piata interna; 6. coeziunea economica si sociala.

Programele de Cooperare Transfrontaliera (CBC), cu urmatoarele obiective prioritare: 1. imbunatatirea infrastructurii locale si transnationale in domeniile energiei si transporturilor; 2. protectia mediului; 3. diminuarea obstacolelor administrative si institutionale in ceea ce priveste circulatia libera a persoanelor, bunurilor si serviciilor; 4. dezvoltarea regionala socio-economica in regiunea transfrontaliera.

Pentru anul 2004 –– au fost alocate 405,3 MEURO, iar pentru anii 2005-2006 – 840 MEURO - PHARE National;

In cazul programelor CBC 2003, suma alocata este de aproximativ 20 MEURO.

Programul ISPA : ISPA - Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare Obiectivul principal al proiectelor ISPA este de a alinia infrastructura tarilor

candidate la standardele Uniunii Europene in domeniile: transporturi - construcţia şi reabilitarea autostrăzilor si drumurilor

nationale care sunt legate la coridoarele/retelele trans-europene, precum si construirea/reabilitarea cailor ferate (ex. Reabilitarea sectiunilor 4 si 5 ale autostrazii Bucureşti – Cernavodă, lărgirea la

4

patru benzi a drumului DN 5, reabilitarea secţiunii de cale ferată Bucureşti – Feteşti).

mediu - îmbunătăţirea calităţii mediului prin îmbunătăţirea sistemului de apă şi apă reziduală, tratarea apelor reziduale, colectarea, sortarea, transportul şi tratarea reziduurilor menajere etc.

Alocarea anuala medie pentru Programul ISPA este de 240 MEURO (120 – mediu; 120 – transporturi

Programul SAPARD :

SAPARD (Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală)

Obiectivul principal - consolidarea cadrului necesar implementării măsurilor de pre-aderare pentru o agricultură performantă şi dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în ţările candidate, urmărindu-se adaptarea progresivă a mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună.

Selectarea proiectelor, din domeniul public şi privat, care sunt finanţate prin programul SAPARD se face în baza măsurilor eligibile aprobate prin Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNARD), cum ar fi:

procesarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole structuri pentru calitatea şi controlul sanitar-veterinar şi fitosanitar dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale investiţii în exploataţii agricole managementul resurselor de apă silvicultură etc.

precum şi a unor criterii specifice elaborate de catre Agenţia SAPARD (organism însărcinat cu implementarea tehnică şi financiară a programului).

Alocatia financiara anuala este de aproximativ 150 MEURO. Valoarea grant-ului si ponderea sa in valoarea totala a cheltuielilor eligibile

aferente proiectului: Procesarea si marketingul produselor agricole si piscicole – 30.000 –

2.000.000 EURO; 30% sau 50%; Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale – 100.000 –

1.000.000 EURO; poate fi si 100%; Asistenta tehnica - 150.000 EURO/an; 80% sau 100%; Investitii in exploatatii agricole – 10.000 – 500.000 EURO; 50%; Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, care genereaza

activitati multiple si venituri alternative – 5.000 – 200.000 EURO; 50%;

Imbunatatirea training-ului vocational – minimum 50,000 EURO; 50%.

5

Fonduri nerambursabile - Furnizori :

PHARE, CBC – Ministerul Integrarii Europene impreuna cu cele 8 Agentii de Dezvoltare Regionala;

ISPA: transporturi: Compania Nationala CFR, Compania Nationala de

Autostrazi si Drumuri Nationale. mediu: Oficiul de Plati si Contractare PHARE/Ministerul Finantelor

Publice SAPARD – Agentia SAPARD impreuna cu cele 8 Birouri regionale de

implementare a Programului SAPARD

Furnizori de informatii :

Ministerul Integrarii Europene Ministerul Finantelor Publice Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Delegatia Comisiei Europene in Romania Agentia Nationala pentru IMM si Cooperatie

6