„sfintele ruine“ ale mitropoliei olteniei · vânt al prefecturii, alexandru concioiu,...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 595 . 595 . 595 . 595 . 595 1 1 1 1 17 - 23 mai 207 - 23 mai 207 - 23 mai 207 - 23 mai 207 - 23 mai 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

13Amãnunte

în pagina

În numele tÎn numele tÎn numele tÎn numele tÎn numele tatălui, al fatălui, al fatălui, al fatălui, al fatălui, al fiuluiiuluiiuluiiuluiiuluişi-al sfântului aştşi-al sfântului aştşi-al sfântului aştşi-al sfântului aştşi-al sfântului aşteapeapeapeapeaptătătătătă

Roma nu a fost construitã într-o zi, spune un vechi proverb. Chiarºi-aºa, începem sã credem cã a fost construitã totuºi mai repede

decât unele proiecte ale Mitropoliei Olteniei, cum sunt biserica dinmijlocul parcului din vecinãtatea Liceului de Artã „Marin

Sorescu“, „zidurile de apãrare“ ale bisericii din Piaþa ValeaRoºie ori celebra catedralã din cartierul Craioviþa Nouã.

„Sfinteleruine“ aleMitropolieiOlteniei
















5Amãnunte

în pagina

2Amãnunteîn pagina


SpitalulJudeþeanVâlcea –30 la sutãdeficit depersonal
















Detaliiîn pag.3


Primãria Craiovamai ameninþã o

datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul


datã cu PUG-ul

Vâlcea: Haldade steril Alunuînainteazã,familii evacuate

















17 - 23 mai 2017 www.indiscret.ro

2SPECIAL

Comitetul Judeþeanpentru Situaþii deUrgenþã (SJSU) Vâl-cea a hotãrât, marþi,evacuarea imediatã,cu nivel de urgenþã I,a douã familii dincomuna Alunu ºievacuarea cu nivel deurgenþã II, pânã înseara zilei de 17 mai,în funcþie de evoluþiasituaþiei din teren, aaltor douã familii, dincauza alunecãrilor deteren, a anunþat Pre-fectura Vâlcea.

de Marielena Popa

Începând de sãptãmâna tre-cutã, din cauza ploilorabundente, a fost reactiva-

tã o alunecare de teren la haldade steril a Carierei BerbeºtiVest. Halda a ajuns în albia unuipârâu, a distrus circa 18 hecta-re de pãdure, douã uliþe sãteºtiºi s-a apropiat periculos de ºasecase din zonã. „Având în vede-re situaþia existentã în localita-tea Alunu, privitor la aluneca-rea de teren declanºatã în zonahaldei de steril aparþinând ob-iectivului minier Cariera Ber-

beºti Vest, din cadrul CET Go-vora S.A., Direcþia Exploatareminierã, domnul Florian Marin,prefectul judeþului Vâlcea, înbaza referatului întocmit de Ser-viciul Monitorizarea ServiciilorPublice Deconcentrate ºi în con-formitate cu prevederile legale,a convocat în ºedinþã extraordi-narã Comitetul Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã, astãzi, 16mai 2017, la ora 14:30, în salanr.2 a Instituþiei Prefectului –judeþul Vâlcea.

La propunerea ComitetuluiLocal pentru Situaþii de Urgen-þã, Comitetul Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã Vâlcea a

aprobat prin hotãrâre evacuarea,ca mãsurã de protecþie civilã, afamiliilor Mãrculescu Victor ºiMãrculescu Constantin, ca ni-vel de urgenþã I, ºi a familiilorMãrculescu Ion ºi MãrculescuIlie, ca nivel de urgenþã II, pre-cum ºi a bunurilor materialedeþinute de acestea, ale cãrorgospodãrii se aflã pe direcþiadeplasãrii alunecãrii de teren.Acþiunile de evacuare se vorrealiza în conformitate cu pre-vederile Ordinului MIRAnr.1184/2006 pentru aprobareaNormelor privind organizarea ºi

asigurarea activitãþii de evacua-re în situaþii de urgenþã”, a pre-cizat într-un comunicat de pre-sã Prefectura Judeþului Vâlcea.

Conform purtãtorului de cu-vânt al Prefecturii, AlexandruConcioiu, familiile care ce vorfi evacuate imediat sunt forma-te din cinci adulþi. Cele care arputea sã fie nevoite sã îºi pãrã-seascã miercuri locuinþele suntformate din nouã persoane, din-tre care trei copii ºi ºase adulþi.Toþi cei evacuaþi vor fi cazaþi laCentrul Social Alunu.

Vâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuateVâlcea: Halda de steril Alunuînainteazã, familii evacuate

17 - 23 mai 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºiPromovarea CulturiiTradiþionale Doljorganizeazã în data de10 iunie 2017, ora10:00, la sediu, prese-lecþia concurenþilordin judeþul Dolj pentrucea de-a XXIV-a ediþiea Festivalului - Con-curs Naþional al Inter-preþilor CânteculuiPopular Românesc„Maria Tãnase“.

Actualul PUG datea-zã de la începutulmileniului ºi eraconceput iniþial sãaibã o perioadã devalabilitate de numaizece ani, dar a fostresuscitat de nu maipuþin de patru ori,prin hotãrâri deconsiliu local. Ediliiestimeazã cã vorsemna contractulpentru refacereaplanului de urba-nism în toamnaacestui an. Ultimultermen de valabilita-te a documentuluiexpirã la finele lui2018.

de Nicuºor Fota

Planul de achiziþii publi-ce plasat de edilii craio-veni în SEAP cuprinde

ºi poziþia „Actualizare Plan Ur-banistic General al Municipiu-lui Craiova”, programatã a sederula în acest an. Pentru a gãsifirma de arhitecturã care vareactualiza PUG-ul, municipa-litatea aratã cã va organiza unconcurs de soluþii urmat de oprocedurã de negociere fãrãpublicarea prealabilã a unuianunþ de participare. De menþi-onat cã aducerea în prezent adocumentului care guverneazãdomeniul urbanistic al munici-piului de judeþ a figurat tot tim-pul, ca intenþie ºi chiar ca pre-vedere bugetarã, în planurileedililor craioveni. De data

aceasta, primãria pune pe masãºi banii necesari, nu o sumãmodicã. Pentru achiziþie suntalocate, potrivit planului postatde edili, 7,39 de milioane deRON fãrã TVA (8,8 milioane deRON cu TVA inclus), ceea cereprezintã aproape 2 milioanede euro. Potrivit anunþului dinSEAP, procedura de achiziþiepublicã pentru noul PUG trebu-ia demaratã pe 15 mai, ceea ceînseamnã cã edilii încep dinstart cu întârziere, finalizareaprocedurii fiind stabilitã pentrudata de 29 septembrie 2017.

Mult amânataactualizare

Ideal, Craiova ar fi trebuit sãaibã un nou plan urbanistic ge-neral încã din 2012, însã edilii

s-au mulþumit sã prelungeascãagonia celui vechi, translând dinpix termenul de valabilitate, cuvoie de la autoritãþile centrale.Vechiul PUG a fost prelungitsuccesiv în 2011, 2012 ºi 2013,motivaþia fiind de fiecare datã cãe nevoie de o prelungire a vala-bilitãþii PUG-ului vechi pânã egata cel nou. Cu toate cã nu seîntrevedeau defel semne cã eve-nimentul s-ar produce în viito-rul apropiat. Ultima prelungirepentru planul de urbanism gene-ral a fost adoptatã la sfârºitulanului 2015, noul termen limitãfiind fixat în decembrie 2018.

Cuiul lui Pepelea:o „bagatelã”de 1.200 de hectare

De menþionat cã municipali-

tatea a fãcut totuºi un prim passpre reactualizarea PUG-uluiîn urmã cu câþiva ani, în ia-nuarie 2015 mai precis, cânda semnat un contract având caobiect furnizarea de serviciide consultanþã în vederea în-tocmirii caietului de sarciniaferent investiþiei P.U.G.Municipiul Craiova. De reac-tualizarea propriu-zisã nu s-aputut apuca, pentru cã arenevoie, la fel ca orice craio-vean de la bloc care vrea sã-ºi înfiinþeze o firmã, de „acor-dul vecinilor”. Este vorba de-spre diferende între munici-piul reºedinþã de judeþ ºi pa-tru dintre comunele limitrofecu privire la graniþele admi-nistrativ-teritoriale, suprafaþaaflatã în disputã fiind deaproape 1.200 de hectare.

Preselecþie pentru Festivalul „Maria Tãnase“

La preselecþie pot partici-pa tineri soliºti vocali ºiinstrumentiºti cu vârsta

cuprinsã între 16 ºi 35 de ani.Concurenþii vor interpreta douãpiese muzicale, de preferat ine-dite, din care una sã fie doinãsau baladã, iar alta ritmatã. Pen-tru o mai bunã evaluare, con-curenþii vor mai avea pregãtiteºi alte piese din repertoriul unorinterpreþi consacraþi, reprezen-tativi pentru zona etnofolclori-cã a Olteniei. Constituie unavantaj în evaluarea concuren-þilor interpretarea de piese cu-lese din vatra satului.

Înscrieri se pot face zilnic, deluni pânã vineri, între orele 9:00

ºi 16:00, pânã la data de 9 iunie2017 inclusiv, la sediulCJCPCT Dolj, strada AlexandruMacedonski, numãrul 28.

Pentru înscriere, participanþiivor completa ºi depune o fiºãla sediul instituþiei, fiºã care segãseºte ºi în format electronicpe paginile facebook https://www.facebook.com/Festivalul-MariaTanase/ ºi https://www.fa-cebook.com/ccp.dolj/ .

Festivalul - Concurs Naþionalal Interpreþilor Cântecului Po-pular Românesc „Maria Tãna-se“, ediþia a XXIV-a, va avea locanul acesta în perioada 13 – 17noiembrie, la Teatrul Naþional„Marin Sorescu“ din Craiova.

Primãria Craiovamai ameninþão datãcu PUG-ul

















MunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea a trea a trea a trea a trea a trecut recut recut recut recut reactualizareactualizareactualizareactualizareactualizarea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urea planului de urbanism generbanism generbanism generbanism generbanism generalalalalalpe lispe lispe lispe lispe listtttta de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de eura de achiziţii şi a alocat 2 milioane de euro pentro pentro pentro pentro pentru tru tru tru tru tranzacţieanzacţieanzacţieanzacţieanzacţie


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Primãria din comuna Dã-eºti-Vâlcea încearcã sãrezove problema câini-

lor vagabonzi, majoritatea aduºidin alte localitãþi ºi abandonaþicu precãdere în Fedeleºoiu, unadintre cele mai frumoase zoneale comunei.

Camere de luatvederi ºi un adãpostpentru câini

Primarul Gheorghe Popolan(foto) a declarat cã are în vede-re douã soluþii în acest sens: “În-cercãm sã suplimentãm numã-rul camerelor de luat vederi dinlocalitate ºi vom instala o came-rã chiar acolo, la camping. Ast-fel, putem vedea ºi maºinilecare aduc câini în zonã. Pe ter-men lung, intenþionãm sã facemun adãpost pentru câini. Avemdouã terenuri la dispoziþie, vomalege unul, cât mai izolat. Credcã aceasta este soluþia cea maibunã”, a subliniat primarul Po-polan. Acesta a adãugat cã încomunã sunt, la ora actualã, cir-

Într-o declaraþie fãcutã pe 9mai în plen, Vasile Cocoº,deputat PSD de Vâlcea, a

anunþat o propunere legislativãce vizeazã modificarea Coduluisilvic în ce priveºte circulaþia ºicomercializarea materialuluilemons recoltat din proprietateapersonalã. Parlamentarul vâl-cean a opinat cã nu este normalca persoanele fizice care trans-portã ºi valorificã material lem-nos din proprietatea ºi gospo-dãria proprie, ºi care este desti-nat consumului familiei, sã fieobligate sã respecte reguli simi-lare celor aplicate operatoriloreconomici.

„Impunerea acestornorme este excesivã”

În declaraþia “Românii dinmediul rural vor modificareaCodului silvic pentru transpor-tul lemnului recoltat din pro-prietatea personalã”, deputatulCocoº a precizat cã impunereaacestor reguli ºi pentru proprie-tarii persoane fizice este exce-sivã ºi a generat un blocaj carea condus, în parte, ºi la crizalemnului de foc din toamnaanului 2016. “În ultima meadeclaraþie politicã din 25 apri-lie 2017, am transmis un sem-nal privind necesitatea modifi-cãrii Legii nr.46 din 19 martie2008, Codul silvic, modificatãºi actualizatã, respectiv, se ce-rea modificarea prevederilor

ca 100 de câini fãrã stãpân.Zeci de câini sunt abandonaþi

aproape zilnic pe Drumul Jude-þean 703L care tranziteazã Dã-eºtiul. Neînþelegând cã loculunui animal nu este pe strãzi ºidrumuri, abandonat ºi pericu-los, câþiva binevoitori hrãnescaceºti câini ºi devin extrem deagresivi la încercãrile autoritã-þilor de a face ordine.

Aflatã la câþiva kilometri deRâmnicu Vâlcea, pe malul dreptal cursului râului Olt, într-ozonã colinarã foarte frumoasã,Dãeºtiul a cunoscut în ultimiiani o puternicã dezvoltare imo-biliarã. Comuna are o popula-þie de 2.899 de locuitori, în creº-tere faþã de datele recensãmân-tului anterior. (M.P.)

Primarul din Dãeºti:“Douã soluþii la problema

câinilor vagabonzide la Fedeleºoiu”

art. 107 alin. (1) din Codul sil-vic, care condamnã dur pe ceicare taie, rup, distrug, degra-deazã ori scot din rãdãcini, fãrãdrept, arbori, puieþi sau lãstaridin fondul forestier naþional ºidin vegetaþia forestierã, situa-te în afara acestuia, indiferentde forma de proprietate, în sen-sul cã tãierea de arbori ºi pomisituaþi în afara fondului fores-tier naþional, respectiv în pro-prietatea personalã a cetãþeanu-lui, sã se facã doar cu aproba-rea autoritãþii locale ºi în anu-

mite condiþii.Vin azi cu încã o propunere

de modificare a Legii nr.46 din19 martie 2008, Codul silvic,respectiv a prevederilor art. 73care reglementeazã circulaþia ºicomercializarea materialuluilemnos ºi care obligã proprie-tarii persoane fizice care îºitransportã materialul lemnosrecoltat din proprietatea priva-tã sã respecte aceleaºi reguliasemãnãtoare profesioniºtilor ºioperatorilor economici ce co-mercializeazã material lemnos.

Având în vedere cã un numãrfoarte mare de proprietari per-soane fizice recolteazã ºi trans-portã material lemnos pentruconsumul propriu, personal,apreciez cã impunerea acestorreguli ºi pentru proprietarii per-soane fizice la fel ca pentru ope-ratorii economici care comer-cializeazã material lemnos, esteexcesivã ºi a generat un blocajcare a condus, în parte, ºi la cri-za lemnului de foc din toamnaanului 2016.

Se impune, deci, ca art.73 dinCodul silvic sã prevadã separatnorme care sã reglementeze cir-culaþia materialului lemnos pro-venit din proprietatea ºi gospo-dãria personalã ºi destinat con-sumului familiei proprii”, a de-clarat Vasile Cocoº. (M. P.)

Deputatul Cocoºpropune norme

separate pentru lemnulrecoltat din proprietatea

personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã



personalã


Publ

icita

te

5ACTUALITATE

La Unitatea deprimiri urgenþe, treiposturi de medic aufost scoase la con-curs pentru a treiaoarã, neprezentân-du-se nimeni.

de Marielena Popa

Deficit semnificativ depersonal în cel maimodern spital din re-

giunea Oltenia, reabilitat, re-cent, printr-un proiect euro-pean. Directorul Spitalului deUrgenþã (SJU) Vâlcea, DanPonoran (foto centru), a de-clarat cã aceastã unitate arecu 500 de cadre medicale maipuþin faþã de normare. Afir-maþia a fost fãcutã luni, 15mai, în contextul unei dona-þii a Organizaþiei Salvaþi Co-piii România cãtre Materni-tatea din Râmnicu Vâlcea.

“Deficitul de personal înSpitalul Judeþean Vâlceaeste undeva la 30 la sutã faþãde normare. Sunt unul din-tre puþinii directori de spita-le din România care are do-tãri, dar nu are specialiºti.Noi avem în momentul defaþã 1.753 de angajaþi, ar tre-bui sã avem 2.253. Dar nueste buget”. Medicul Pono-ran a precizat cã Unitatea dePrimiri Urgenþe (UPU) ºiSecþia neonatologie au celmai mare deficit de medici:“În principal, avem proble-me cu Unitatea de primiriurgenþe, sunt trei posturicare se scot a treia oarã laconcurs ºi unde nu se pre-zintã nimeni, ca medic de ur-genþã. Stãm bine faþã de al-þii, dacã ar fi sã ne compa-rãm cu spitalele din Oltenia.Noi avem 11 medici la UPU,în judeþele vecine au câte pa-tru-cinci. Dar, dacã ar fi sãajungem unde trebuie… Amun coleg de facultate careeste medic de UPU în An-glia într-un spital ca al nos-tru, cu circa 200 de prezen-tãri la urgenþe. Noi avem treimedici ziua ºi doi noaptea.Ei, tot la 200 de prezentãri,

au 11 medici ziua ºi ºase noap-tea. Vreþi sã lucrãm la fel?” Înce priveºte Secþia neonatolo-gie, directorul SJU Vâlcea aadãugat cã se lucreazã cu per-sonal puþin peste limita de josºi cã, în genere, deficitul despecialiºti din România îl dausecþiile de neonatologie.

Un tomografdeserveºte circa400.000de pacienþi

trã prioritate”, a mai spus di-rectorul SJU Vâlcea.

OrganizaþiaSalvaþi CopiiiRomâniaa donat Maternitãþiiaparaturã modernãpentru bebeluºiinãscuþi prematur

Luni, Organizaþia SalvaþiCopiii România a donat Ma-ternitãþii din Râmnicu Vâlceaun incubator de terapie inten-Sub conducerea doctorului

Dan Ponoran, SJU Vâlcea areuºit sã atragã ajutoare dindonaþii de aproape 200.000de lei, însã nu sunt suficieni:“Mã apropii la 200.000 de leiajutor din donaþii. Mi-aº dorica pânã la finalul anului au-toritãþile locale sã egalezeaceastã sumã, dacã nu cum-va vor sã o depãºeascã. Nedorim în primul rând un apa-rat de radiologie. Un astfel deaparat costã 2-300.000 deeuro. Avem nevoie de un to-mograf la UPU. Existã unsingur tomograf care deser-veºte circa 400.000 de pa-cienþi ºi nu vreau sã-mi ima-ginez ce se va întâmpla dacãse defecteazã, cãci lucreazãla foc continuu. Sigur estenevoie ºi de un RMN, daracesta ar fi cam a ºasea noas-

sivã ºi un ventilator de su-port respirator, ambele deultimã generaþie. Cele douãaparate, în valoare de25.000 de euro, au ajuns laSecþia neonatologie ºi sunto mare ºansã la viaþã pen-tru copiii nãscuþi prematur.Anul trecut, din cei 1.800de copii veniþi pe lume laMaternitatea din RâmnicuVâlcea, 208 au fost nãscuþiprematur. Alãturi de Ga-briela Alexandrescu, preºe-dintele Executiv al Organi-zaþiei Salvaþi Copiii, a par-ticipat la aceastã donaþie ºiAmalia Nãstase (foto stân-ga), ambasador Salvaþi Co-piii România, care de ºaseani se implicã în astfel deacþiuni. “Neonatologia esteprima linie în rãzboiul din-tre viaþã ºi moarte. Aº fi do-rit sã vãd ºi autoritãþile lo-cale, care ar trebui sã se im-plice în sãnãtatea unui ju-deþ, sã aibã grijã de copii.Sunt ºi copiii lor”.

Spitalul JudeþeanVâlcea – 30 la sutãdeficit de personal

















de Virgil Dumitrescu

preluat-o, în schimb, cu ambe-le mâini generalul rus Galeþki,cu sau fãrã încuviinþarea Ma-relui duce Nicolae. Anunþãm peaceastã cale onorabila clasã po-liticã, aceea care a jurat pe bi-blie în numele suveranitãþii, cãbustul colonelului Cerchez, dela Griviþa, este bine mersi ºi în-conjurat de iarbã. Nici mareleKogãlniceanu, fost ministru deexterne, nu este dus cu capul.Cât priveºte Principele Carol I,într-o Zi a Regalitãþii, pãrereaeste cã merita ceva mai multãempatie. M.S. Regele Mihai I,dacã tot decretãm Ziua Europei,ar fi putut primi un semn de re-cunoºtinþã pentru cã Româniaa scurtat cu ºase luni cel de-AlDoilea Rãzboi Mondial. Vai,pãcatele noastre, uitaserãm: afost decorat de ruºi! Întorcân-du-ne la Osman Paºa, episodulcapitulãrii sale a dat apã la moa-rã manualelor de ºcoalã ºi tra-tatelor redactate de istoricii ruºiîntru obstrucþionarea prin omi-siune a intervenþiei româneºti.Nici enciclopediile europene nusunt mai generoase în aceastãprivinþã, reducând campaniamilitarã din 1877-1878 la titu-latura ”Rãzboiul ruso-turc”.Despre Plevna, Griviþa ºi Smâr-dan, literatura de specialitatedin spaþiul estic se face cã plo-uã. ªi tot aºa despre telegramadisperatã trimisã ”urgent” deþarul Nicolae, de la Târnovo,unde îºi avea statul major,”Prinþului Carol I al României,oriunde s-ar afla”. Iertare, co-lonele Cerchez! Iertare, eroi,oriunde v-aþi afla!

Cunoscutul jurnalistcraiovean Ion Spânupublicã în Cotidianul

un articol de pus în ramã: ”Ro-mânii au ignorat Ziua Indepen-denþei, de la care s-au împlinitanul acesta 140 de ani”, avândexplicit ca supratitlu: ”Pentrua nu pomeni rolul Rusiei”.Aceastã ”neforþatã” fracturã deistorie s-a petrecut de 10 mai,când oficialitãþile strânse laCotroceni au celebrat ZiuaRegalitãþii ºi Ziua Europei,neavând timp ºi de Ziua Inde-pendenþei. Astfel a fost sãritãpractic din calendar ziua de 9mai 1877, când ministrul deexterne Mihail Kogãlniceanua rostit în Adunarea Deputaþi-lor celebra frazã ”Suntem in-dependenþi, suntem naþiune desine stãtãtoare…, suntem onaþiune liberã ºi independen-tã!” Au trecut ca apa 140 deani, poate prea mult pentrumemoria generaþiilor din ce înce mai obosite. Evocarea fap-telor de vitejie ale ostaºilorromâni, în cadru mai larg alã-turi de ruºi, n-ar fi dat delocbine din punct de vedere diplo-matic, ºi-ar fi umflat nãrilescutul antirachetã de la Deve-selu. În Bulgaria, la Griviþa,existã de ani ºi ani un Mauso-leu al Ostaºului Român, cubustul lui Mihail Cerchez, co-lonelul decorat de PrincipeleCarol I pentru cucerirea redu-tei. S-au predat atunci 45.000de turci în frunte cu OsmanPaºa. Rãnit, acesta a oferit sa-bia colonelului român, care,neavând autorizarea domnito-rului, a evitat s-o primeascã. A

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Iertare, colonele Cerchez!

Primãria Pãuºeºti-Mã-glaºi demareazã unuldintre proiectele promi-

se de mai multã vreme ºi carese adreseazã cu precãdere per-soanelor vârstnice. Astfel, peordinea de zi a ºedinei din 31mai a.c. se aflã propunerea:„Proiect de hotãrâre privitor laaprobare întocmire studiu topo-grafic, studiu geotehnicD.A.L.I., audit energetic, exper-tizã tehnicã ºi dosar cerere definanare pentru proiectul: cen-tru de zi ºi unitate de îngrijirela domiciliu în comuna Pãu-ºeºti-Mãglaºi”. „Acesta esteunul dintre proiectele europenepe mãsura 8.1. Vom face acestcentru medical într-o clãdire pecare deja o avem ºi pe care ovom moderniza. Investiia pre-vede dotãri cu aparaturã medi-calã de pânã la 700.000 de euro,pentru anumite investigaþii, ºiinclude ºi o ambulanþã”, a pre-cizat primarul Alexandru Dediu(foto). În Pãuºeºti-Mãglaºi,60% din totalul de 4.100 de lo-cuitori sunt vârstnici. Primãriaanunã cã toate cele trei proiecteale ºedinei din 31 mai pot ficonsultate de cãtre cetãeni lasediul instituiei, unde se pri-mesc ºi propuneri, sugestii ºiopinii la aceste proiecte. (M.P.)

Primãria Pãuºeºti-Mãglaºi demareazã

un proiect europeanpentru sãnãtatea

locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor



locuitorilor


7ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Pregãtirile pentru o nouãediþie a Festivalului„Cãluºul Românesc”

sunt în toi. Se împart sarcinilemembrilor comitetului de orga-nizare, se pun la punct ultimeledetalii ale programului ºi se iaumãsuri ca totul sã meargã stru-nã. Spre deosebire de alþi ani,cele douã festivaluri ale cãluºu-lui – cel destinat copiilor, ce sedesfãºoarã la Slatina, ºi cel des-tinat adulþilor la Caracal – vorfi parte ale aceleiaºi manifestãri:„Cãluºul Românesc”, ce urmea-zã sã aibã loc în SãptãmânaRusaliilor. Ea va avea în prim-plan încercarea autoritãþilor dea introduce magnificul dans înCartea Recordurilor.

Duculescu, vãtafulcare a vestit…Naºterea Cãluºului

La începutul acestei sãptã-mâni, George Dulescu (fotomedalion), vãtaful Ansamblului„Junii Cãluºari” din Sârbii Mã-gura, a alergat 40 de km în 200de minute. Omul a pornit deacasã spre Slatina la ora 7,40 ºia dat astfel în capitala Oltului(supranumitã ºi „Capitala cãlu-ºului românesc”, în urma orga-nizãrii vestitului festival care ande an aduce la Slatina peste2.000 de copii cãluºari, cãluºiºi cãiuþi din toatã þara) startuljocului magic de anul acesta.- „Stratul de Rusalii sau Naºte-rea Cãluºului a avut loc mier-curea trecutã. S-au ales vãtaful,mutul, urmeazã celelalte etape.Prin acest maraton dau startulcãluºului ºi promovez un modde viaþã sãnãtos. Aºa cum cãlu-ºul este un ritual de recuperarea sãnãtãþii, de însãnãtoºire, aºaºi eu încurajez oamenii sã facãsport, sã renunþe la vicii dãunã-toare ca alcoolul, fumatul saudrogurile”, a declarat vãtaful.Cãpetenia unora dintre cei maipremiaþi cãluºari olteni a fostaºteptat la intrarea în Slatina decâþiva dansatori ai ansambluluipe care-l conduce ºi cu care aobþinut o serie de premii. În ac-tivitatea sa artisticã, GeorgeDulescu a fãcut sã rãsune „Hã-lãiºa!” ºi a bãtut pintenii olte-neºti pe scene din trei continen-te. A smuls ropote de aplauzeîn Germana, Franþa, Ungaria,Austria, ajungând chiar la CasaAlbã. Acum câþiva ani, a repre-

zentat România la FestivalulInternaþional de Folclor dinMalaezia, fiind desemnat celmai bun dansator dintre sutelede reprezentanþi sosiþi din 11þãri.

Cãluºul în bãtãturãsau în cimitir

Cele douã manifestãri artisti-ce speciale, devenite tradiþiona-le pentru judeþul Olt, care au încentru jocul cãluºãresc, gãzdui-te de Slatina ºi Caracal, suntprecedate de manifestãri de maimicã anvergurã, dar cu puterni-ce încãrcãturi emoþionale. Sãp-tãmâna Cãluºului va debuta cuun mic festival cãluºãresc careva avea loc la Dobroteasa, înduminica de Rusalii (5 iunie).La el iau parte cete din judeþcare joacã aºa cum li s-a trans-mis cãlu’ul din bãtrâni, fãrã ar-tificii artistice impuse de spec-tacolul de scenã. Cãluºarii stri-gã “Hãlãiºa!” în bãtãtura sãte-nilor, ca pe vremuri, sau în târ-gul sãptãmânal. Din ceatã nulipseºte mutul, iar din “arsenal”steagul, usturoiul ºi frunzele depelin sau nuc, înainte sfinþite.Localnici sau nu, cu toþii asistãla jocul care a impresionat lu-

mea prin ritmul alert ºi cumpã-rã usturoi sau frunze de pelin ºinuc pentru a o feri de rãu prinputerile magice pe care le trans-mit. De aici, iubitorii cãluºuluimerg în satele în care oameniinu împart “bucate” celor dispã-ruþi pânã ce nu le citeºte preo-tul ºi nu se joacã printre mor-minte cãlu’ul. Încã mai existãastfel de localitãþi în judeþul Olt.

Se va zguduibulevardul

Slãtinenii vor sã iasã în faþãla aceastã ediþie a Festivaluluinaþional al copiilor “CãluºulRomânesc”, chiar dacã nu esteuna rotunda. Vor ca peste 1.000de copii sã joace cãluºul simul-tan, timp de trei minute, în în-cercarea de a intra în CarteaRecordurilor. Anunþul a fost fã-cut de cãtre directorul PalatuluiCopiilor Slatina, Iliuþã Brãilea-nu. În demersul sãu, acesta estesprijinit de administraþia localãºi de celelalte instituþii de cul-turã. “Peste 1.000 de cãluºaridin judeþul Olt ºi din alte judeþepregãtesc aceleaºi figuri cãluºã-reºti pentru a juca acest dansminunat la Slatina, în seara de7 iunie. Vor fi prezenþi la mo-

mentul cu care vrem sã intrãmîn Cartea Recordurilor atât cã-luºari copii cât ºi adulþi, cei maimulþi vor avea costume de cã-luºari, iar cei care nu vor aveacostum complet vor purta celpuþin câteva elemente ale cos-tumului cãluºãresc”, a spus Iliu-þã Brãileanu. Acesta a precizatcã momentul de cãluº prin carese va încerca stabilirea unui re-cord va avea loc pe bulevardulAl. I. Cuza, în centrul munici-piului. Acesta va avea loc înperioada 6-9 iunie ’i vor parti-cipa peste 2.000 de copii,membri ai unor formaþii de cã-luºari, cãluºeri ºi cãiuþi din ju-deþul Olt ºi din judeþele Alba,Argeº, Bihor, Botoºani, Covas-na, Dolj, Dâmboviþa, Gorj, Iaºi,Ilfov, Maramureº, Suceava,Timiº, Vâlcea ºi Vaslui. Aproa-pe douã treimi dintre ei vor fidin Olt, 57 de localitãþii fiindreprezentate la competiþie.

De la Slatina, ”Cãluºul Ro-mânesc” se va muta pentru altedouã zile la Caracal, pe scenaTeatrului de varã.

O tradiþiede patrimoniu

Cãluºul se joacã de Rusalii,

la 50 de zile dupã Paºte, cândse pogoarã Duhul Sfânt. Ritua-lul este unul ce se întinde pe operioadã bine stabilitã, cu reguliclare, specifice fiecãrei zone.Sãptãmâna trecutã, a patra mier-curi dupã Paºte, potrivit tradi-þiei, cãluºul a fost dezgropat ’iurmeazã legarea steagului, ju-rãmântul tinerilor cãluºari, ridi-carea steagului, jucarea cãluºu-lui, apoi moartea ºi îngropareacãluºului marþi, în a 3-a zi deRusalii, la apus. Costumele cã-luºarilor sunt albe, împodobitecu bete colorate, batiste cusuteîn casã, iar pãlãriile au mãrgeleºi panglici colorate, împodobi-rea lor fiind diferitã de la o zonãla alta. Cea mai importantã re-cuzitã a cãluºarilor este steagul,o prãjinã lungã de patru-cincimetri, în vârful cãreia se leagãplante aromatice cu puterea dea alunga spiritele rele (usturoi,pelin - n.r.) ºi un prosop cusut,în care se pune sare. Steagul sepoartã de cãluºari tot timpul jo-cului. Cãluºul este o tradiþiecare se pãstreazã încã în mareparte din comunele judeþuluiOlt. Jocul magic a intrat în pa-trimoniul cultural imaterial alUNESCO.

Slãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea RecordurilorSlãtinenii vor cãluºulîn Cartea Recordurilor


8POLITICÃ

Pãstrarea permanentã acontactului cu realita-tea este vitalã pentru

orice politician de succes ºipentru succesul oricãrei poli-tici publice.

Întoarcerea la agenda cetã-þeanului nu este doar o formu-lã de discurs electoral, ci uninstrument de lucru pentru ori-ce partid care aºazã interesulpublic deasupra celui de grup.

Am în faþã datele unei ana-lize serioase despre aºteptãri-le craiovenilor de la adminis-traþia localã, de la cei care vorconduce “treburile Bãniei”.Mã voi opri cu acest prilej doarasupra câtorva aspecte.

În mod fundamental, craio-venii vor sã aibã încredere cãoraºul este înscris durabil pe odirecþie bunã de dezvoltare ºicã modernizarea lui adevãratãnu este o fata morgana, care seîndepãrteazã pe mãsurã ce neapropiem de ea.

Dincolo de proiectele mari,gen Autostrada, pe care le re-simt încã îndepãrtate în timp,craiovenii vor în principal (ºiîn aceastã ordine de prioritãþi)modernizarea cãilor rutiere dinoraº (inclusiv asfaltarea strãzi-lor din cartiere ºi de la perife-ria oraºului), locuri de muncã

Ce vor craiovenii?

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

bine plãtite (sã nu le mai ple-ce tinerii departe de oraº), oaccelerare a lucrurilor în ma-teria curãþeniei ºi înfrumuse-þãrii oraºului, locuri de parca-re ºi reabilitarea infrastructu-rii medicale din oras.

Pe lângã aceste aºteptãrimajore, craiovenii vor ºi câte-va lucruri simple, dar la fel deimportante, în opinia mea. Mãvoi opri doar la trei din aces-tea.

Anume, concitadinii noºtrivor eliminarea cozilor la taxe,paºapoarte ºi înmatriculãri, di-rijarea adecvatã a circulaþiei /semaforizare modernã ºi, aten-þie, mai mult dialog social, ce-tãþenesc (“oamenii cu funcþiisã fie mai respectuoºi ºi sã steade vorbã mai mult cu noi”).

Cred cã e bine sã reflectãmcu toþii ºi nu doar în perioade(pre)electorale asupra acestorcerinþe ale oamenilor din co-munitatea în care convieþuim.

Nu-mi rãmâne decât sã spercã scurta campanie electoralãce va urma va fi centratã pesoluþii autentice la toate aces-te aºteptãri legitime ºi la mul-te altele dintr-un pachet multmai complex despre care voimai vorbi. Cel puþin din per-spectiva ALDE Dolj, aºa va fi.

Publ

icita

te

PrimarPrimarPrimarPrimarPrimarul dinul dinul dinul dinul dinRâmnicu VâlceaRâmnicu VâlceaRâmnicu VâlceaRâmnicu VâlceaRâmnicu Vâlceaa ra ra ra ra refuzatefuzatefuzatefuzatefuzatfuncţiafuncţiafuncţiafuncţiafuncţiade prde prde prde prde preşedinteşedinteşedinteşedinteşedinteeeee

Mircia Gutãu, primarulmunicipiului Râmni-cu Vâlcea, a fost ales

prim-vicepreºedinte al Partidu-lui Ecologist Român, în cadrulCongresului naþional, organizatsâmbãtã, 6 mai 2017, la PalatulParlamentului.

Conform lui Eusebiu Veþelea-nu, liderul PER Vâlcea, lui Gu-tãu i s-a propus preºedinþia par-tidului, însã nu a dorit aceastãfuncþie: „Am avut, sâmbãtã,Congresul naþional al Partidu-lui Ecologist Român. DomnulMircia Gutãu, deºi i s-a propussã candideze la preºedinþia par-tidului - domnul Dãnuþ Pop re-fuzase iniþial sã mai conducãPER - , nu a fost de acord, pen-tru cã este o muncã titanicã. Tre-buie sã faci activitate de partidîn toatã þara, iar domnul Gutãudoreºte, cu prioritate, sã facã ad-ministraþie. Prin urmare, a fostales prim-vicepreºedinte, aºa-dar, este numãrul 2 în partid”.

În urma votului, în funcþia depreºedinte a fost reales DãnuþPop, prim-vicepreºedinþi fiindvotaþi Mircia Gutãu, CãtãlinNãmãescu ºi Cristian Anghel.Au mai fost aleºi cinci vicepre-ºedinþi ºi un secretar general.

Dãnuþ Pop a afirmat, în cadrulCongresului, cã PER doreºte sãobþinã la urmãtoarele alegeri celpuþin trei mandate de europar-lamentar, 2.000 de consilieri ºiminimum 30 de primari.

PER Vâlcea îi retragesprijinul politiclui Gigel Cîrstoiu,consilier localla Bujoreni

În ce priveºte activitatea PERVâlcea, Eusebiu Veþeleanu adeclarat cã filiala va susþinecandidatul Partidului SocialDemocrat la alegerile din 11iunie a.c., pentru funcþia de pri-mar al comunei Bujoreni. El aprecizat cã PER i-a retras spri-jinul politic consilierului Dra-goº Gigel Cîrstoiu, care arurma sã candideze din parteaPartidului Naþional Liberalpentru aceastã funcþie:

„Noi ne-am evaluat situaþia laBujoreni, aveam un consilier

local fãrã ºanse sã câºtige pri-mãria, ºi atunci, zilele acesteavom încheia un protocol de co-laborare cu PSD ºi vom susþinecandidatul acestui partid. Amînþeles cã domnul Cîrstoiu, con-silierul nostru de la PER, a tre-cut la PNL în ideea în care arurma sã fie candidatul acestuipartid pentru funcþia de primar.Dacã este aºa, noi îi retragemsprijinul politic ºi va fi dat afa-rã din consiliul local”, a subli-niat Eusebiu Veþeleanu.

PNL Vâlcea a confirmat,printr-un comunicat de presã,candidatura lui Cîrstoiu: „Îndata de 10 mai 2017, începândcu orele 18.00, a avut loc ºedin-þa Biroului Politic Judeþean alPartidului Naþional Liberal, fi-liala Vâlcea. În cadrul acesteiºedinþe, domnul Dragoº Cîrsto-iu a fost votat, în unanimitate,candidatul PNL pentru Primã-ria comunei Bujoreni la scruti-nul electoral parþial din data de11 iunie 2017”. (M. P.)

Mircia Gutãua fost alesprim-vicepre-ºedinteal PartiduluiEcologistRomân


















9SPECIAL

Evenimentele dedicatesãrbãtoririi a 629 deani de la prima atesta-

re documentarã a Râmnicu-lui, într-un hrisov emis la 20mai 1388 al domnitoruluiMircea cel Bãtrân, vor debu-ta vineri, 19 mai, cu o ºedinþãfestivã a Consiliului LocalMunicipal ºi se vor încheialuni, 22 mai, odatã cu punc-tul final al Festivalului demuzicã „Tinere talente”. Prin-tre manifestãri se mai numã-rã un Târg al meºterilor po-pulari vâlceni, Parada “Flora-lia” a copiilor de la grãdiniþe-le din oraº, care va continuacu spectacolul “Primãvaraoraºului meu”, show-ul mul-timedia “Nãscut în România”,susþinut de Mike Godoroja ºitrupa Blue Spirit, un concertde muzicã popularã al An-samblului “Rapsodia Vâlcea-nã”, un Festival al Luminii înParcul Antonio Copetti, douã

PrPrPrPrProgrogrogrogrogramul eamul eamul eamul eamul evvvvvenimentenimentenimentenimentenimentelor dedicatelor dedicatelor dedicatelor dedicatelor dedicate anive anive anive anive anivererererersării orsării orsării orsării orsării oraşuluiaşuluiaşuluiaşuluiaşului

zile de evenimente sportive ºinu numai “Bucurie în miºcare”în Parcul Zãvoi, competiþii spor-tive sub genericul “Cupa Râm-nicului”, spectacole de teatru,demonstraþii de automodele ºinavomodele etc. Programulevenimentelor este urmãtorul:

• Vineri, 19 mai- 10.00 Primãria municipiu-

lui - ªedinþa festivã a Consiliu-lui Local Municipal – momentartistic Teatrul Municipal“Ariel” -”Râmnicul la ceasuldintre veacuri”;

- 10.30 “Floralia” - paradacopiilor pe traseul Parcul Epis-copiei - str. General Praporges-cu - Primãria municipiului -Parcul Mircea cel Bãtrân;

- 11.00 - 13.00 Parcul Zãvoi(lac) - concurs de navomodele;

- 11.00 Parcul Mircea cel Bã-trân - deschiderea Târgului meº-terilor populari vâlceni;

- 11.15 Parcul Mircea cel Bã-trân - spectacol “Primãvara ora-

ºului meu”, concert al Fanfarei“Gabriel Chaborschi”;

- 12.00 Sediul Serviciului Ju-deþean Vâlcea al Arhivelor Na-þionale - Simpozion cu tema“Vâlcenii în anii Rãzboiului deIndependenþã (1877-1878)”;

- 14.00 - 17.00 Parcul Zãvoi(lac) - concurs de navomodeleºi automodele;

- 15.30 Sala “Capela” - ”CupaRâmnicului” la street-ball;

- 18.30 Sala “Capela” - “CupaRâmnicului” la baschet;

- 18.45 Stadionul Zãvoi (te-ren II) - “Cupa Râmnicului” lafotbal, finala micã;

- 19.00 Sala Consiliului Ju-deþean - spectacol “Nãscut înRomânia” cu Mike Godoroja &Blue Spirit;

- 19.45 Stadionul Zãvoi (te-ren II) - “Cupa Râmnicului” lafotbal, finala;

• Sâmbãtã, 20 mai- 10.00 - 13.00 Parcul Zãvoi

(lac) - concurs de navomodele,

premierea câºtigãtorilor;- 10.00 Parcul Mircea cel

Bãtrân - concert al Fanfarei“Gabriel Chaborschi”;

- 10.00 - 19.00 Parcul Mirceacel Bãtrân - Târgul meºterilorpopulari vâlceni;

- 10.00 - 19.00 Parcul Zãvoi- Festivalul “Bucurie în miºca-re”: Zumba Fitness, tenis demasã, fotbal, tir cu arcul, Ken-dama, turneu “Best Bike”, Ca-ravana de joacã, demonstraþieKarate, Kango Jump, “Bunãtãþisãnãtoase”, demonstraþii sporti-ve;

- 11.00 Parcul Zãvoi - “CupaRâmnicului” la patine/role;

- 12.00 Filarmonica “Ion Du-mitrescu” - Deschiderea Festi-valului muzical internaþional“Tinere talente” • “În cãutareaperformanþei”;

- 15.00 Parcul Mircea celBãtrân - spectacol de muzicãpopularã al Ansamblului ”Rap-sodia Vâlceanã”;

- 17.00 Parcul Zãvoi - TeatrulMunicipal “Ariel” - “O poves-

te micã”, teatru de pãpuºi;- 18.00 Parcul Zãvoi - Te-

atrul Municipal “Ariel” -“Cânticelele comice” ale luiVasile Alecsandri;

- 19.00 Filarmonica “IonDumitrescu” - “Treptele ce-lebritãþii”, în cadrul Festiva-lului muzical internaþional“Tinere talente”;

- 19.30 Parcul Antonio Co-petti – “Festivalul lumini-lor”;

- 21.00 Parcul Zãvoi – Fes-tivalul “Bucurie în miºcare”:proiecþie film.

• Duminicã,21 mai

- 10.00 Parcul Mircea celBãtrân - concert al Fanfarei“Gabriel Chaborschi”;

- 10.00 - 19.00 Parcul Mir-cea cel Bãtrân - Târgul meº-terilor populari vâlceni;

- 10.30 C.N.I. “Matei Ba-sarab” - “Cupa Râmnicului”la croket;

- 10.00 - 18.00 Parcul Zã-voi - Festivalul “Bucurie înmiºcare”: Zumba Fitness, te-nis de masã, fotbal, tir cu ar-cul, Kendama, turneu “BestBike”, Maratonul “Bucurieîn miºcare”, Caravana dejoacã, demonstraþie Karate,Kango Jump, “Bunãtãþi sã-nãtoase”, demonstraþii spor-tive;

- 18.00 - 21.00 Parcul Zã-voi - Festivalul “Bucurie înmiºcare”: concert trupe loca-le;

- 19.00 Filarmonica “IonDumitrescu” - “Vocaþie ºi dã-ruire”, Festivalul muzical in-ternaþional “Tinere talente”.

• Luni, 22 mai- 19.00 Filarmonica “Ion

Dumitrescu” - “Vibraþia ar-tei” • Închiderea Festivaluluimuzical internaþional “Tine-re talente”.

Organizator: Primãria Mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea înparteneriat cu: Asociaþia Ju-deþeanã “Sportul pentru toþi”• Asociaþia “More Than aSmile” • Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºi Pro-movarea Culturii Tradiþiona-le • Centrul Local “Mirceacel Bãtrân” Cercetaºii Româ-niei • Filarmonica “Ion Du-mitrescu” • Forumul Cultu-ral al Râmnicului • Liceul deArte “Victor Giuleanu” • Pa-latul Copiilor • Serviciul Ju-deþean Vâlcea al ArhivelorNaþionale • Teatrul Munici-pal “Ariel”.

Râmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de aniRâmnicu Vâlceaîmplineºte 629 de ani


10INTERVIUde Octavia Hantea

Reporter: Anul 2017 a în-ceput greu pentru toate insti-tuþiile din þarã, din cauza în-târzierii bugetului. Ce a în-semnat acest lucru pentruDJST Dolj?

Alina Ionescu, directorDirecþia Judeþeanã pentruSport ºi Tineret Dolj: Cumspuneaþi, este destul de difi-cil sã îþi desfãºori activitateacând bugetul întârzie, daracest lucru se întâmplã în fie-care an. De fiecare datã, bu-getul ajunge undeva, în lunamartie. Este greu, într-ade-vãr, mai ales cã în aceste con-diþii nu îþi poþi stabili de laînceputul anului un calendarclar al activitãþilor sportive ºide tineret, neºtiind pe ce fon-duri te bazezi. În aceastã pe-rioadã facem propunerilepentru cele douã calendare,dar de fiecare datã acesteasunt modificate în funcþie debugetul aprobat.

„Urmãrimo maximizare aveniturilor proprii”

Rep.: Care sunt prioritã-þile DJST Dolj pentru anul încurs?

A.I.: Prioritãþile noastresunt axate, în principal, pedepãºirea constrângerilorbugetare, prin atragerea departeneri, atât din mediul pri-vat, cât ºi public, accesareaaltor surse de finanþare, ast-fel încât sã continuãm proiec-tele proprii, proiecte la careþinem foarte mult, sã le dez-voltãm, sã reluãm proiectemai vechi ºi sã venim cu al-tele noi. Ne dorim atragereaspre activitãþi sportive a câtmai multor persoane, de toa-te vârstele ºi implicarea unuinumãr tot mai mare de tineriîn activitãþi de voluntariat,dar ºi de dezvoltare persona-lã, organizate prin Direcþiesau centrele de tineret pe carele coordonãm. De asemenea,urmãrim o maximizare a ve-niturilor proprii, astfel încâtsã putem oferi în continuareservicii de calitate atât labaza sportivã, cât ºi la bazaturisticã.

Rep.: Câte baze sportiveaveþi în subordine? Cum ca-racterizaþi gradul de solici-tare ºi pentru ce fel de ramurisportive se pot închiria?

A.I.: În prezent, mai avemîn administrare o singurãbazã sportivã, Sala „Matei

Basarab”, mai cunoscutã fiindsub numele de Sala Voinþa.Aceasta este situatã între Direc-þia Judeþeanã pentru Sport ºiTineret Dolj ºi Colegiul Naþio-nal „Fraþii Buzeºti”. Aici avemtrei sãli: o salã de jocuri undese pot practica mai multe spor-turi, precum baschet, volei, fot-bal, handbal, o salã de dansuri,pe care am mai închiriat-o ºipentru arte marþiale ºi badmin-ton ºi o salã de box. Marea ma-joritate a celor care închiriazãsunt cluburi ºi asociaþii sporti-ve, dar sala de jocuri este soli-citatã ºi de cãtre terþi, persoanecare aleg sã facã miºcare în tim-pul liber ºi închiriazã în specialpentru fotbal. Mai avem oreneacoperite, majoritatea în pri-ma parte a zilei, dar ºi seara,poziþionarea sãlii este una carene avantajeazã, fiind aproape decentru, astfel cã îi aºteptãm petoþi cei care sunt interesaþi demiºcare sã ni se adreseze.

Pe timpul verii, gradul deocupare nu este foarte mare,cluburile intrând în vacanþã ºiterþii preferând, probabil, miº-carea în aer liber. În aceastã pe-rioadã folosim locaþia pentru unproiect propriu, respectiv„Summer Sport”. Este un pro-iect prin care desfãºurãm cur-suri gratuite pentru elevi, pe di-verse ramuri de sport.

Rep.: Despre baza turisticãce ne puteþi spune?

A.I.: Baza turisticã pe care oadministrãm se aflã în apropie-rea Liceului „ªtefan Odobleja”ºi este formatã din Cãmin (146locuri) ºi Hostel, cu 34 de lo-curi. Condiþiile pe care le ofe-rim pe cele douã unitãþi suntfoarte bune, raportul calitate-preþ fiind unul foarte atractiv, nunumai pentru sportivi ºi tineri,dar ºi pentru terþi. Ne dorim sãpromovãm mult mai bine obiec-tivele pe care le administrãm,atât baza sportivã, cât ºi cea tu-risticã, astfel încât gradul deocupare sã fie din ce în ce maimare.

„Baze sportiveîn toate localitãþiledin judeþ”

Rep.: S-ar impune existenþaunor baze turistice ºi sportive

ºi în celelalte oraºe din judeþ?A.I.: Dacã vorbim de baze

sportive, acestea s-ar impune,dupã pãrerea mea, în toate lo-calitãþile judeþului, nu doar înoraºe. De altfel, avem comunecare dispun de baze extraordi-nare, câteva exemple ar fi Iºal-niþa, Cârcea, Ostroveni, Giurgi-þa, Urzicuþa. În majoritatea lo-calitãþilor existã terenuri de fot-bal, din pãcate nu toate într-ostare foarte bunã. Pe lângã baze,în oraºele ºi comunele din ju-deþ avem nevoie de acþiuni me-nite sã promoveze ºi sã încura-jeze practicarea sportului. De-geaba avem baze, dacã nu arecine sã le foloseascã. Un rolesenþial ne revine nouã, dar ºiInspectoratului ªcolar JudeþeanDolj ºi ne bucurãm sã fim par-tenerii inspectoratului într-unproiect pe care îl deruleazã ºicare vine sã facã un pas impor-tant în aceastã direcþie, Festi-valul Sportului Rural. Manifes-tarea se aflã la cea de-a douaediþie, anul trecut s-a desfãºu-rat la Urzicuþa, anul acesta, pe20 mai, va fi gãzduit de Iºalni-þa. Chiar doresc sã felicit In-spectoratul ªcolar pentru iniþia-tivã ºi sã îi asigur de toatã sus-þinerea Direcþiei. Pânã la urmã,avem obiective comune dacãvorbim de susþinerea ºi promo-varea sportului în rândul tineri-lor. În ceea ce priveºte bazeleturistice, aici trebuie luat în cal-cul potenþialul fiecãrei zone. Dealtfel, noi mai avem în adminis-trare un centru de agrement înCalafat, din pãcate nefuncþionalde mulþi ani. Aici sperãm sãgãsim o soluþie împreunã cuautoritãþile locale, mai ales cãeste amplasatã într-o locaþiefoarte frumoasã, pe malul Du-nãrii.

„Competiþiatinereþii”, cel maiimportant proiect

Rep.: Ce proiecte importan-te veþi derula în acest an?

A.I.: Întrebarea mea prefera-tã! Avem, cum spuneam, proiec-te atât pe tineret, cât ºi pe sport,pe care le derulãm de câþiva aniºi pe care încercãm, de la an laan, sã le dezvoltãm. Pe tineret,de departe cel mai important, ºi

Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Doljare, pentru anul în curs, o serie de proiectemenite sã încurajeze tot mai multe persoane casã iubeascã miºcarea. De asemenea, progra-mele pentru tinerii doljeni sunt la loc de cinste,cea mai mare satisfacþie a directorului institu-þiei, Alina Ionescu, fiind aceea cã observã, de laun an la altul, cum proiectele înregistreazãprogrese ºi se dovedesc a fi eficiente.

cel la care þinem cel mai multeste „Competiþia tinereþii”, con-cursul între liceele din Dolj,care se aflã la cea de-a IX a edi-þie ºi este organizat în partene-riat cu Inspectoratul ªcolar Ju-deþean Dolj. În ultimii patru aniam extins foarte mult numãrulprobelor la care îi supunem peliceeni, de la oratorie, dezbate-re, culturã generalã, antrepreno-riat, probe artistice – muzicã,dans, arte plastice ºi artã foto-graficã, literaturã, teatru, „Des-coperã Craiova”- o probã lacare echipele aparþinând licee-lor trebuie sã descopere, pe bazaunor indicii, obiective cultura-le ºi sportive ale oraºului, pânãla probe sportive care, bineîn-þeles, nu puteau lipsi. Ne bucu-rãm cã anul acesta s-au înscris22 de licee ºi cã am reuºit sãatragem alãturi de noi în acestfrumos proiect foarte mulþi par-teneri: Primãria MunicipiuluiCraiova, Academia OlimpicãRomânã, Liceul de Arte „Ma-rin Sorescu”, Asociaþia Regio-nalã de Dezbateri, Oratorie ºiRetoricã Oltenia, Facultatea deDrept ºi ªtiinþe Sociale Craio-va, Casa de Culturã a Studenþi-lor, Asociaþia Dance Conspira-cy, Asociaþia Suporterilor Ol-teni, Teatrul pentru Copii ºi Ti-neret Colibri, Palatul CopiilorCraiova ºi, de curând, s-a alã-turat proiectului ºi ConsiliulJudeþean Dolj, a cãrui contribu-þie este foarte importantã pen-tru buna desfãºurare a proiec-tului. Ediþia a IX-a se încheieîn luna iunie, iar din toamnãvom da startul ediþiei a X-a, careva veni cu o serie de surprizepentru elevii doljeni.

Rep.: Alt proiect important?A.I.: Tot pe tineret, avem un

alt proiect foarte important, pen-tru care am depus o cerere definanþare pe Erasmus+. Proiec-tul se numeºte „Împreunã” ºi

îºi propune constituirea de co-mitete consultative ale tinerilorîn patru localitãþi din Dolj: Ca-lafat, Filiaºi, Segarcea ºi Bãi-leºti. Cum spuneam, încercãmsã accesãm ºi alte surse de fi-nanþare ºi sperãm ca acest pro-iect sã primeascã finanþare ºi sãîl putem derula din toamnã. Pelângã acestea, pe cele douã Cen-tre de tineret de la Craiova ºiGiurgiþa, continuãm proiectelededicate tinerilor ºi care urmã-resc implicarea în acþiuni devoluntariat, participarea la cur-suri ºi cluburi menite sã le des-copere ºi sã dezvolte abilitãþilepe anumite zone.

„Pe sport avem,de asemenea,o serie de proiecte”

Rep.: Pe linie sportivã ceproiecte aveþi?

A.I.: Pe sport avem, de ase-menea, o serie de proiecte pecare dorim sã le continuãm:„Craiova Sport Fest”, SummerSport”, crosuri – „Crosul Pri-mãverii”, pe care l-am desfãºu-rat în luna martie, „Crosul ZiuaOlimpicã” – 17 iunie, Crosul„Craiova SportFest”- septem-brie, Crosul „Cel mai rapidren”- decembrie. Ne dorim caºi anul acesta, în septembrie, sãorganizãm, împreuna cu clubu-rile ºi asociaþiile sportive, eve-nimentul „Craiova Sport Fest”,cel mai mare eveniment de acestgen organizat în Craiova, princare urmãrim, pe de o parte, sãpromovãm sportivii ºi sporturi-le care se practicã în oraºul nos-tru, dar ºi sã atragem cât maimulþi craioveni, ºi nu numai,spre miºcare. „Summer Sport”este un proiect care implicã or-ganizarea de cursuri gratuite pediferite ramuri de sport pentruelevi, pe perioada vacanþei devarã. Cursurile dureazã douã


11INTERVIU

Alina IonescuAlina IonescuAlina IonescuAlina IonescuAlina Ionescu, director DJST Dolj:

sãptãmâni, 10 ºedinþe, sunt cur-suri de iniþiere, iar anul acestale vom derula în parteneriat cuFacultatea de Educaþie Fizicã ºiSport. În aceastã perioadã, sta-bilim ultimele detalii împreunãcu partenerii noºtri. Dacã pânãacum ne-am adresat în specialtinerilor ºi copiilor atunci cândam gândit proiectele pe sport,acum dorim sã adãugãm grupu-rilor noastre þintã încã unul, ne-glijat pânã în prezent, pensio-narii. Pregãtim un proiect pen-tru dumnealor, deocamdatã sun-tem în faza în care stabilim ul-timele detalii. Sperãm sã fie osurprizã placutã ºi sã vinã înîntâmpinarea unei nevoi reale,aceea de a face miºcare la oricevârstã. Pe lângã aceste proiec-te, mai avem foarte multe la careparticipãm ca parteneri ºi încer-cãm sã îi sprijinim pe toþi ceicare vor sã facã lucruri frumoa-se pe zonele noastre de interes:sport ºi tineret.

Rep.: Ce posibilitãþi areDJST Dolj sã ajute diverse aso-ciaþii sau cluburi sportive dinjudeþ?

A.I.: Financiar suntem re-strictionaþi, evident, de bugetul

pe care îl avem anual, o altã li-mitare este datã de diverse pre-vederi legale. Cu toate acestea,încercãm sã fim alãturi de clu-burile ºi asociaþiile sportive dinjudeþul Dolj, prin sprijinul pecare îl acordãm în organizareadiferitelor competiþii, prin faci-litãþile pe care le oferim fie lacazarea în baza turisticã, fie laînchirierea sãlilor de sport pecare le avem în administrare,unde cluburile ºi asociaþiilesportive beneficiazã de reduceristabilite prin Ordin de ministru.De asemenea, în trecut, am în-cercat sã venim în sprijinulsportivilor ºi prin acordarea dealimentaþii de efort, cantona-mente. Tot în acelaºi scop, or-ganizãm în fiecare an, „Galasportului doljean”, evenimentcare îºi propune sã premiezecele mai bune performanþe alesportivilor judeþului, ºi la care,cel mai importamt rol îl joacãpartenerii, în special autoritãþi-le locale, aceºtia asigurând ceamai mare parte a fondului depremiere. În ultimii ani, Consi-liul Judeþean Dolj a fost princi-palul finanþator al acestei Gale,dar în anul 2014 ºi Consiliul

Local Craiova ni s-a alãturat.Sperãm ca ºi anul acesta sã gã-sim aceeaºi deschidere din par-tea autoritãþilor ºi nu numai,astfel încât, performanþele ºiefortul sportivilor care aduc ju-deþului medalii de la diferitecompetiþii internaþionale sã fierecunoscute ºi promovate.

Rep.: Spuneþi-ne câte cevadespre concursul local de pro-iecte de tineret 2017?

A.I.: Anul acesta, pentru con-cursul local de proiecte, avemalocatã suma de 42.129 de lei.Concursul se desfãºoarã în pe-rioada 15 mai-07 iulie 2017 ºiare ca temã „Stimularea impli-cãrii tinerilor la viaþa societãþii”.Pot depune proiecte organizaþiineguvernamentale nonprofitînfiinþate legal ºi cu sediul înRomânia, fundaþii pentru tine-ret. Proiectele se depun pânã ladata de 6 iunie a.c.. Toate deta-liile pot fi gãsite atât pe site-uldirecþiei, www.djst.ro, cât ºi pepagina de Facebook – DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºi Tine-ret Dolj.

„Noi avem o serie deprobleme cauzate delegislaþia deficitarã”

Rep.: Legat de instituþie, caresunt cele mai mari probleme cucare vã confruntaþi?

A.I.: Cred cã toate instituþii-le se confruntã cu probleme, fiecã sunt de ordin financiar, fieadministrativ. Noi avem o seriede probleme cauzate de legis-laþia deficitarã. Dupã cum ºtiþi,se vorbeºte de mult timp de onouã lege a sportului, care, spe-rãm noi, sã lãmureascã multeaspecte, inclusiv cele legate dedirecþiile judeþene.

Rep.: Cât de greu este sã pro-movezi acþiunile sportive, la ora

actualã?A.I.: Din fericire, noi ne-am

bucurat întotdeauna de o maredeschidere ºi de interes din par-tea presei locale, am avut tottimpul un mare sprijin din par-tea dumneavoastrã în promova-rea activitãþilor, fie ele de sportsau de tineret. Vã mulþumimfoarte mult pentru aceasta! Înplus, noile medii de promova-re, mã refer aici, în special, lareþelele de socializare, ne ajutãfoarte mult. Lucrurile s-auschimbat foarte mult în ultimiiani din acest punct de vedere ºicred cã asta simþim cu toþii.Avem alte posibilitãþi de promo-vare, dar nu renunþãm nici laacþiunile directe, adresate gru-purilor þintã.

„Autoritãþile localeau ca prioritatesprijinireasportului”

Rep.: Care este starea spor-tului doljean, în prezent?

A.I.: Eu evit sã pun un dia-gnostic general. Sunt ramuri desport care ºi-au pãstrat parcur-sul de câþiva ani, altele s-au re-vigorat dupã rezolvarea defi-cienþelor legate de infrastructu-rã, cum sunt sporturile de salã,dupã darea în funcþiune a noiiSãli Polivalente, altele sperãmsã cunoascã pe viitor o dezvol-tare mult mai bunã. Sunt maimulþi factori care pot concura ladezvoltarea sportului: infras-tructura, resursa umanã, finan-þarea. În ceea ce priveºte infras-tructura, e clar ca la nivelul ju-deþului, ºi în special al munici-piului Craiova, lucrurile se miº-cã într-o direcþie foarte bunã.Stadionul de fotbal, stadionul deatletism care urmeazã a fi con-struit, cantonamentul, investiþii

atrase sau suportate de mu-nicipalitate, baza sportivãconstruitã de Consiliul Jude-þean Dolj, lângã AeroportulCraiova, baze tot mai moder-ne în localitãþile mai micisunt dovada cã autoritãþilelocale au ca prioritate spriji-nirea sportului, constienti-zând importanþa ºi beneficii-le pe care acesta le aducecomunitãþii.

„Este necesarsã finalizãmchestiunile legatede infrastructurã”

Rep.: ªi resursa umanã?A.I.: Dacã ne referim la re-

sursa umanã, avem antreno-rii, profesorii, capitol la careconsider cã stãm foarte bine.Avem antrenori foarte buni,probabil suntem avantajaþi ºide faptul ca avem un trecut, otradiþie, rezultate remarcabi-le în multe ramuri. Avem ºisportivi foarte buni, lucru pecare îl observãm în fiecare ancând tragem linie ºi stabilimcele mai bune performanþe.Pentru a putea sã revenim larezultatele pe care le aveamîn trecut, medalii aduse de laolimpiade, este necesar sã fi-nalizãm chestiunile legate deinfrastructurã, sã gândim po-litici menite sã extindã bazade selecþie, sã sprijine ºi sãmotiveze sportivii ºi antreno-rii, toate acestea fiind strânslegate de cel de-al treilea fac-tor, finanþarea.

Rep.: Care este cea maimare provocare pentru dum-neavoastrã, în calitate de di-rector al DJST Dolj, la oraactualã?

A.I.: Înainte sã vorbim deprovocare, aº dori sã vorbescde satisfacþii. Am bucuria sãlucrez alãturi de o echipãextraordinarã, de oamenicare iubesc ceea ce fac, oa-meni care nu vãd în aceastãactivitate doar un job. Acestlucru, acest entuziasm esteesenþial în obiectivele pe carenoi le avem. Cu toþii avemsatisfacþia sã vedem proiec-te care cresc de la an la an,proiecte în care am crezutfoarte mult ºi care îºi dove-desc eficienþa. Dacã ne refe-rim la provocãri, atât pentrumine, cât ºi pentru colegiimei, cea mai mare provoca-re, o reprezintã atragerea,alãturi de noi, a cât mai mul-tor oameni, instituþii, cluburi,organizaþii, firme, care sãsusþinã proiectele Direcþiei.

„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”„În Dolj, avem antrenoriºi sportivi foarte buni”


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12ACTUALITATE

Dupã deschiderea oficia-lã care a avut loc sâm-bãtã, 13 mai 2017, a

doua zi, duminicã, 14 mai 2017,în Sala Iosif Episcopul din ca-drul Arhiepiscopiei Râmnicu-lui, cu binecuvântarea Înalt-preasfinþitului Pãrinte Varsanu-fie, Centrul Eparhial a gãzduitConcursul Naþional „Culturã ºiCivilizaþie în România”.

30 de echipe de elevi, repre-zentanþi ai judeþelor de prove-nienþã, au prezentat în faþa Co-misiei Naþionale, formatã din 5Inspectori Generali ºi Preºedin-tele Comisiei, dar ºi a spectato-rilor veniþi sã asiste la momen-tele de spectacol prezentate deconcurenþi, proiecte culturale ºitradiþionale specifice tuturor

zonelor din þarã.Este pentru prima datã în is-

toria Eparhiei Râmnicului,când, cu binecuvântarea Înalt-preasfinþitului Pãrinte Varsanu-fie, Arhiepiscopul Râmnicului,are loc o Olimpiadã a obiceiu-rilor ºi tradiþiilor naþionale, unConcurs Naional de port ºi lim-bã româneascã. Acest eveni-ment cultural - educaþional esteorganizat de Ministerul Educa-þiei Naþionale în parteneriat cuInspectoratul ªcolar JudeþeanVâlcea ºi cu ArhiepiscopiaRâmnicului, gazdã fiind Casa -Sfântul Calinic, Sala Iosif Epis-copul ºi Sala Emaus din cadrulArhiepiscopiei Râmnicului.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

Concursul Naþional„Culturã ºi Civilizaþie

în România”, laArhiepiscopia Râmnicului


13DEZVÃLUIRI

de Dan Olteanu

În urmã cu doar o lunã, deºia ratat cu puþin ziua de 1aprilie, Mitropolia Olteniei

amintea, mai mult în glumã de-cât în serios, într-o adresã tri-misã Consiliului Judeþean Dolj,despre „finalizarea construc-þiei“ Catedralei Sf. Ioan Bote-zãtorul, proiect început în urmãcu mai bine de 10 ani, care aînghiþit ºi câteva milioane delei din bani publici. Ce-i drept,documentul nu fãcea referire lavreo datã la care s-ar putea în-tâmpla minunea. În schimb, înadresã se menþiona suma de 7,6milioane de lei reprezentândvaloarea lucrãrilor rãmase deexecutat. Ceea ce, în traduce-re, înseamnã cã viitoarea cate-dralã va fi gata, cel mai proba-

În numele t În numele t În numele t În numele t În numele tatălui, al fatălui, al fatălui, al fatălui, al fatălui, al fiului şi-al sfântului aştiului şi-al sfântului aştiului şi-al sfântului aştiului şi-al sfântului aştiului şi-al sfântului aşteapeapeapeapeaptătătătătă

bil... niciodatã! De ce spunemasta? Din simplul motiv cã Mi-tropolia Olteniei are o reputa-þie excelentã când vine vorbadespre nefinalizarea propriilorproiecte. Stã mãrturie bisericadin pãrculeþul aflat vizavi deLiceul de Artã „Marin Sores-cu“. Proiectul, început în urmãcu douã decenii, a fost aban-donat la scurt timp dupã ce in-stituþia condusã de ÎPS Irineus-a vãzut cu terenul în proprie-tate. Craiovenii care locuiesc înblocurile din apropierea pãrcu-leþului spun cã, de-a lungulanilor, au mai vãzut urme aleunor muncitori pe ºantierul vii-toarei biserici, dar aceºtia audispãrut mai repede decât dis-par proprietarii chioºcurilor delângã Catedrala Sf. Ioan Bote-zãtorul, care uitã sã-ºi achite

chiriile. Nu acelaºi lucru sepoate spune despre ghereteleinsalubre care înconjoarã con-strucþia ºi câinii care le pãzesccu pasiune.

„Cetatea“ din ValeaRoºie, aproapede fi declaratãmonument istoric

Într-o situaþie asemãnãtoareeste ºi Biserica Sf. Nicodim dincartierul Valea Roºie, dar maiales „zidurile“ de apãrare carese ridicã în jurul sãu. Astfel, ori-cine a trecut mãcar o datã prinzonã a observat cã, în spatelebisericii, la rândul ei rãmasãneterminatã, precum ºi pe unadintre laterale, se ridicã niºteconstrucþii ciudate. Conformbãtrânilor din cartier, legendaspune cã în curtea bisericii ar fitrebuit sã se construiascã un azilpentru bãtrâni/persoane fãrãadãpost. Lucrãrile au fost însãabandonate, motivul fiind lipsabanilor. ªi, la cum aratã lucru-rile în prezent, proiectul are maimulte ºanse sã fie declarat mo-nument istoric decât sã fie fina-lizat.

Mitropolia,bunã de amendat?

Revenind la lucruri ceva maiserioase, trebuie precizat cã,din acest an, conform unei ho-tãrâri adoptate de ConsiliulLocal Craiova, proprietãþile ne-îngrijite de pe raza municipiu-lui urmezã sã fie impozitate cu500%. Iar ruinele aparþinândMitropoliei Olteniei ar înde-plini cu uºurinþã criteriile pen-tru a intra sub incidenþa hotã-rârii. Din nefericire, clãdirileaparþinând Bisericii se bucurãde scutire, astfel cã supraimpo-zitarea este imposibilã. Poatetotuºi o amendã ceva...

Roma nu a fost construitã într-o zi, spune unvechi proverb. Chiar ºi-aºa, începem sã credemcã a fost construitã totuºi mai repede decâtunele proiecte ale Mitropoliei Olteniei, cum suntbiserica din mijlocul parcului din vecinãtateaLiceului de Artã „Marin Sorescu“, „zidurile deapãrare“ ale bisericii din Piaþa Valea Roºie oricelebra catedralã din cartierul Craioviþa Nouã.Începute în urmã cu zeci de ani, construcþiile aufost demult abandonate, ori ritmul în care selucreazã este atât de lent încât nu vor fi gatanici pentru cea de-a doua venire a lui Iisus.

„Sfinteleruine“ aleMitopolieiOlteniei
















Publ

icita

te



J U

R I

D I

C A

Calea judiciarã„Un divorþ simplu costã 600-

800 de lei în privinþa onorariu-lui avocatului. În cazul în caresunt implicaþi copii, onorariul arputea ajunge la peste 2.000 delei, în funcþie de probleme. Înprincipal, acestea sunt desprestabilirea locuinþei copilului. Caregulã, autoritatea pãrinteascãeste exercitatã în comun, darinstanþa trebuie sã stabileascãlocuinþa copilului la unul din-tre pãrinþi“, a declarat avocatulMarius Coltuc. Deoarece în toa-te aceste cazuri se urmãreºte„interesul superior al copilului“,instanþa apeleazã la serviciileautoritãþii tutelare pentru a sta-bili condiþiile de creºtere ºi edu-care pe care copilul le are la pã-rinþii sãi. Ancheta socialã efec-tuatã de aceasta nu se taxeazã,dar dureazã. Pentru judecataunei cereri de divorþ este nece-sarã plata unei taxe judiciare detimbru, care variazã între 50 ºi250 de lei, în funcþie de speþã.

Cazul cu partajÎn cazul unui partaj, proble-

ma se complicã, mai spune avo-

catul. Acesta nu este obligato-riu sã se facã la divorþ, dar esteposibil. Pentru partajul judiciar,trebuie plãtitã o taxã de timbrudin valoarea bunurilor partaja-bile. Pentru a se determina va-loarea realã a bunurilor supuseîmpãrþelii, este necesarã efec-tuarea unei expertize de evalua-re, costã alþi 800-1.000 de lei.

Varianta la notarÎn cazul unui divorþ la un no-

tar, costurile sunt aproape lafel. Spre exemplu, un notariataratã pe propriul site cã divor-þul costã 697 de lei, cu tot cuTVA. Suma include 620 de lei

Leul a avut o evoluþie li-niºtitã în perioada ana-lizatã, culoarul de tranz-

acþionare al raportului faþã deeuro reducându-se, în uneleºedinþe, sub jumãtate de ban.

Cursul monedei unice a scã-zut de la un maxim de 4,5507la 4,5443 lei, iar la finalul in-tervalului media a fost stabili-tã la 4,5499 lei.

Tranzacþiile din ultimaºedinþã a perioadei s-au reali-zat între 4,547 ºi 4,553 lei.- Moneda naþionalã nu a profi-tat de conjunctura favorabilãdin regiune, nici de cererea ri-dicatã de titluri de stat româ-neºti, tendinþã care s-a mani-festat în ultimele sãptãmâni.

În lipsa unor evenimenteexterne importante, care sã in-fluenþeze aversiunea faþã derisc a investitorilor, este de aº-teptat ca euro sã se menþinã înapropierea nivelului de 4,55lei.

Principalul pericol pentruleu este reprezentat de politicafiscalã ºi salarialã a PSD-ALDE, care, conform ultime-lor estimãri ale Comisiei Eu-ropene, va duce la o majorarea deficitului bugetar la 3,5%,în condiþiile în care creºtereaeconomicã a României dinacest an va fi de circa 4%, faþãde proiecþia guvernamentalãfoarte optimistã de 5,2%.

O ºtire bunã pentru cei cucredite în lei, nivelul dobânzi-lor menþinându-se la acelaºinivel, cel puþin pânã spre sfâr-ºitul anului. GuvernatorulBNR, Mugur Isãrescu, a anun-þat cã majorarea dobânzii depoliticã monetarã, care în pre-zent este de 1,75%/an, mai arede aºteptat, în condiþiile în careprognoza privind inflaþia pen-tru finalul acestui an a fost re-vizuitã de la 1,7 la 1,6%, dupãce la finalul lui 2016 estima-rea era de 2,1%.

14UTILE

Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

Odatã trecut momentul ale-gerilor prezidenþiale din Fran-þa, Emmanuel Macron pre-luând oficial funcþia la Pala-tul Élysée, dolarul american areînceput sã se aprecieze pepieþele internaþionale. Astfel,cursul acestuia a crescut pânãla 4,1876, dar a încheiat pe-rioada la 4,1521 lei, când co-taþiile din piaþa valutarã aufluctuat între 4,152 ºi4,164 lei, ca efect al miºcãri-lor speculative.

Moneda elveþianã ºi-a con-tinuat deprecierea faþã de euroºi a scãzut aproape de 1,10franci/euro, nivel care se maiînregistra în septembrie trecut.În aceste condiþii, media a co-borât pânã la 4,1483 lei, dar aurcat la finalul intervalului la4,1603 lei.

Perechea euro/dolar s-a miº-cat între 1,0854 ºi 1,1022 do-lari, maxim atins imediat dupãanunþarea victoriei lui Emma-nuel Macron. La sfârºitul in-tervalului, euro se tranzacþio-na între 1,0923 ºi 1,0960 do-lari.

Tranzacþiile de la finalulperioadei au fost influenþate depublicarea datelor privind in-flaþia din SUA, unul din prin-cipalii indicatori luaþi în cal-cul de Rezerva Federalã ame-ricanã atunci când stabileºtenivelul dobânzii sale de poli-ticã monetarã. Astfel, creºte-rea preþurilor a încetinit lunatrecutã la 2,2%, faþã de 2,7%din februarie, care a fost ma-ximul ultimilor cinci ani.

În schimb, economia Ger-maniei, cea mai puternicã aEuropei, se aratã a fi la fel derobustã ca de obicei. Aceastaa crescut în primul trimestrucu 0,6%, bazându-se pe con-sumul intern ºi pe exporturi.

Analiza cuprindeperioada 9 – 15 mai

Întrebare:Am divorþat de fosta soþie la

notar, acolo unde am încheiatºi convenþia privind creºtereaºi educarea copilului pe care otrimit în ataºament! Fosta so-þie nu respectã aceastã conven-þie, în sensul cã nu îmi dã co-pilul conform convenþiei!Aceastã convenþie are statut dehotãrâre judecãtoreascã, sepoate acþiona pe baza ei (de ex.depune plângere)? Vã rog sãîmi spuneþi care sunt demersu-rile legale prin care pot bene-ficia de drepturile ce mi se cu-vin! Vã mulþumesc!

Rãspuns:

Se pot face:1. O nouã acþiune în instanþã

(din experienþã vã pot spune cãeste cea mai eficientã, deoare-ce mama vãzând cã este datãîn judecatã va începe sã respec-te programul de teamã sã nu seproducã probe pentru a demon-stra comportamentul sãu abu-ziv);

2. Plângere penalã împotri-va mamei conform art. 307Cod pen. (de duratã ºi cu pro-bleme deoarece se prevededoar încãlcarea mãsurilor pre-vãzute într-o hotãrâre judecã-toreascã, Codul penal nefiindupdatat cu prevederile Nouluicod civil, prin urmare veþi în-tâmpina probleme cu actul no-tarial);

3. Se poate trece ºi la execu-tarea silitã pentru respectarea

Manualul pãrintelui divorþat

prevederilor actului notarial(dacã veþi gãsi un executor caresã doreascã un asemenea caz,în general sunt foarte puþini ºi,oricum, nu existã garanþii cã nuîl va încãlca din nou).

Art: 397 CP – Nerespectareamãsurilor privind încredinþareaminorului

Reþinerea de cãtre un pãrin-te a copilului sãu minor, fãrãconsimþãmântul celuilalt pãrin-te sau al persoanei cãreia i-afost încredinþat minorul potri-vit legii, se pedepseºte cu în-chisoare de la o lunã la 3 lunisau cu amendã.

Cu aceeaºi pedeapsã se sanc-þioneazã fapta persoanei cãre-ia i s-a încredinþat minorul prinhotãrâre judecãtoreascã, sprecreºtere ºi educare, de a împie-dica în mod repetat pe oricaredintre pãrinþi sã aibã legãturipersonale cu minorul, în con-diþiile stabilite de pãrþi sau decãtre organul competent.

Acþiunea penalã se pune înmiºcare la plângerea prealabi-lã a persoanei vãtãmate.

pentru onorariul notarial, 62 delei tariful de înregistrare a ce-rerii de divorþ în Registrul Na-þional al Cererilor de Divorþ, le-galizarea copiei certificatuluide naºtere pentru fiecare soþ –4,96 lei x 2, în vreme ce legali-zarea copiei certificatului decãsãtorie – 4,96 lei. În cazulunui divorþ cu copii minori,costul este mai mare, din cau-za procedurilor suplimentare ºicomplexitãþii mai mari. În to-tal, totalul taxelor este de 945de lei, cu tot cu TVA. Din aces-ta, onorariul este 868 de lei.Urmeazã înregistrarea cereriiîn Registrul Naþional al Cere-rilor de Divorþ (62 de lei), le-galizarea copiilor pentru certi-ficatul de naºtere al fiecãruisoþ, pentru certificatul de cãsã-torie, dar ºi pentru certificatulde naºtere al copilului. Pentrupartaj se achitã onorariul nota-rului, plus o serie de taxe spe-cifice în funcþie de caz.

Cât costã un divorþla mediatori

O altã posibilitate este divor-þul la mediatori. Aceºtia au, larândul lor, tarife de 600 – 1.000de lei, acelaºi tarif fiind ºi încazul unui partaj. Pe de altã par-te, avocatul Coltuc Marius spu-ne cã acordul de mediere trebu-ie sã fie confirmat de cãtre oinstanþã, astfel cã se va adãugaºi onorariul unui avocat, plustaxele aferente.

Cât costã un divorþla primãrie

În fine, divorþul poate fi rea-lizat ºi la primãrie. Potrivit Le-gii 127/2013, taxa pentru înde-plinirea procedurii de divorþ pecale administrativã este în cuan-tum de 500 lei ºi poate fi majo-ratã prin hotãrâre a consiliuluilocal, fãrã ca majorarea sã poa-tã depãºi 20% din aceastã va-loare. Este de dorit, totuºi, capãrþile sã aleagã calea amiabi-lã, pentru ca pãrþile sã econo-miseascã timp ºi resurse. Suntînsã situaþiii mai delicate în carenu se poate evita instanþa de ju-decatã, astfel încât este necesa-rã munca unui specialist.

Av. MariusVicenþiu Coltuc

Cursul stã de mai bine dedouã sãptãmâni la 4,55 leiCursul stã de mai bine de

douã sãptãmâni la 4,55 leiCursul stã de mai bine de















douã sãptãmâni la 4,55 lei

Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?Cât costã un divorþ în 2017?


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Vã informãm cã Asocia-þia de Turism MontanECO-ÞURÞUDAN

Brezoi în calitate de aplicant ºiAdministraþia Parcului Naþi-onal Cozia în calitate de par-tener, în perioada 20 mai 2017-20 iulie 2017 implementeazãproiectul SVA-26-2017, “Cu-noaºterea ºi protejarea situ-lui natural UNESCO dinParcul Naþional Cozia”, fi-nanþat de Fundaþia pentruParteneriat ºi MOL Româ-nia prin Programul SpaþiiVerzi, componenta Arii Na-turale Protejate 2017.

Bugetul total al proiectuluieste de 24.150 lei, din care fi-nanþarea de la Fundaþia pen-tru Parteneriat ºi MOL Ro-mânia este de 19.150 lei ºi5.000 lei este contribuþia par-tenerilor.

Activitãþile prevãzute în pro-iect sunt:

1. “Pãdurile de fag virgineºi seculare din PN Cozia, pa-trimoniu natural comun alEuropei “ - Simpozion dedicatZilei Parcului Naþional Cozia.

Data desfãºurãrii:20.05.2017, între orele 10.00-

14.00, la sediul PN Cozia dinBrezoi, str. Lotrului nr. 8A, ju-deul Vâlcea.

2. “Micul naturalist”- ex-cursie la Cascada Lotriºor dinPN Cozia cu 30 de elevi din cla-sele V-VIII de la ªcoala Gene-ralã Brezoi, cu ocazia Zilei In-ternaþionale a Biodiversitãþii,pentru cunoaºterea florei ºi afaunei sãlbatice din situlUNESCO ºi PN Cozia.

Data desfãºurãrii:22.05. 2017.3. Realizarea expoziþiei itine-

rante de fotografie ”PãdurileCoziei – un patrimoniu natu-ral comun al Europei”. Pe-rioada desfãºurãrii 21 mai

2017-20 iulie 2017, la sediile:Instituþia Prefectului Vâlcea,Consiliul Judeþean Vâlcea, pri-mãriile: Cãlimãneºti, Brezoi,Racoviþa, Periºani, Berislã-veºti, Sãlãtrucel.

4. Realizarea filmului “Pã-durile virgine ºi seculare defag din Cozia – imagini ºicuvinte”. Perioada de realiza-re: luna iunie 2017. Difuzareafilmului în luna iulie 2017 lacel puþin 2 televiziuni locale.

5. Realizarea unui pliant in-formativ despre situl UNESCOdin PN Cozia.

Persoanã de contact: PavelPrundurel, directorul APN Co-zia.

Telefon 0744.551.375,fax 0250.750.256, mail: pa-

[email protected]

Coordonator de proiect:ING. PAVEL

PRUNDUREL

deposedãri, pe cornere ba da, banu. În rest, matematicã, Pitago-ra. Penalty-uri de cristal pe carenici mãcar CEDO nu le-ar pu-tea macula. S-a mai fãcut þãn-dãri câte unul, fiindcã am avutparte ºi de o primãvarã capri-cioasã. Non-combat, blat, me-ciuri trucate, huooo! au sãritcâte unii-n papuci. Staþi pe lo-curile voastre, astea au fost oda-tã ca niciodatã. Dacã preºedin-tele þãrii ar fi mai atent, puþinijucãtori din Liga I ar scãpa fãrãSteaua României, recte FCSB,în grad mioritic. Devotament,credinþã, sacrificiu – iatã cuvin-tele de ordine care au caracteri-zat cel mai de apoteozã fair-play, cel mai frumos final decampionat. Chiar, de ce nu s-ofi trecut la un play-off în opt,pânã de Ziua Copilului, lãrgindaria unei jucãrele mature ºichibzuite, cu ecou imediat înpreliminariile Mondialului ºi nunumai? Pãzea, Polonia, venim.Pãzea, Champions League, vomincendia grupele. Pãzea, Euro-pa League, suntem deja cu omânã pe Cupã. Pãi nici nu ºtiþice potenþial energetic stã în li-gamentele încruciºate ale bãie-þilor noºtri, încât câteodatã auinversat porþile. Cluburile, ve-ritabile academii ºi foruri ºtiin-þifice, au demolat pur ºi simpluanacronicul mit cu capra veci-nului. ªi-au vãzut de-ale lor,pragmatic ºi dezinteresat. Dupãcum, la fel de pregnant, într-unsingur chiot, au tãmâiat încã odatã vechile cooperative ºi con-juraþii.

Nu intereseazã campioa-na, nici vicecampioana,nici pe ce loc a încheiat

Craiova. Sã le fie de bine tutu-ror celor ºase din play-off ºi fie-cãrei echipe în parte. Cãci fie-care a contribuit cu tehnica dindotare ºi fair-play-ul desãvârºitla cel mai încoronabil titlu. Înnumele progresului autohton pebazã de Joma sau Adidas, echi-pele numai cã nu ºi-au dat su-fletul pe teren. Jucãtorii au în-þeles cã, plãtiþi ºi rãsplãtiþi pemãsurã, n-au decât sã se facãpreº (sau covor sângeriu) în ca-lea sportului rege. Vai de tibiileºi femururile lor, de glezna lorfinã, vai de capul lor spart în sã-riturã. Ce trasoare, ce rachetesol-aer, nu degeaba suntem înNATO. Ce goluri! Unul maicontra naturii decât altul. Amvãzut Barcelona – PSG, am vã-zut Real – Atletico. Fleacuri!Nimic nu se comparã cu noucampurile ºi santiago bernabeu-rile ediþiei recent, fabulos ºi di-lematic încheiate a campionatu-lui Ligii I. Au fost atacuri denestãvilit? Apãrãri beton? ªiunele ºi altele, pe rând. Uite ceva sã zicã un play-off, o cursãnebunã de urmãrire ºi desprin-dere, de cãþãrare pânã în vârfulOmu. Au rulat cele mai integreentitãþi de câte 11 sfinþi ºi apos-toli, cei mai în formã ºi nepãtaþiîngeri juniori, seniori ºi înþe-lepþi. Îi vrem la PSD, îi vrem laUSR, îi vrem în Parlament, ar-bitraþi de Bãsescu. Ooo, fluie-raºii! Sã se fi compromis devreo douãzeci de ori în total, pe

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Cel mai frumos finalde campionat

Comunicat

SC APAVIL SA adesfãºurat în sãptã-mâna 08 – 12 mai oserie de activitãþi înmunicipiul Drãgãºaniºi în comunele ªtefã-neºti ºi Prundeni.

AVARII REZOLVATE. Afost remediatã o avarie la reþea-ua de apã pe strada I. C. Brãtia-nu.

PROBLEME PUNCTUA-

Activitate intensã la Apavil Centru SudLE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curã-þat cãminele de racord ale scã-rilor de bloc, subsolurile blocu-rilor, rigole ºi guri de scurgere;

- s-au continuat lucrãrile pen-tru realizarea Staþiei de Pompa-re în cartierul Zlãtãrei;

- s-a realizat dezinfecþia ba-zinului de compensare ºi distri-buþie în comuna ªtefãneºti;

- s-au citit apometrele gene-rale la scãrile de bloc;

- s-au executat lucrãri de cu-rãþare a cãminelor de vane pestrada Tudor Vladimirescu in-tersecþie cu strada Rahova;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor latoate staþiile de pompare apã dincadrul Sectorului Drãgãºani(municipiul Drãgãºani ºi comu-na Prundeni), precum ºi la sta-þia de epurare din Drãgãºani ºistaþiile de pompare ºi repompa-re din Prundeni;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în Siste-mul Drãgãºani ºi Sistemul Prun-deni, ca ºi ai apei menajere epu-rate descãrcate în Contracana-lul Olt.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometrela case, acolo unde acestea nucorespundeau din punct de ve-dere metrologic sau erau dete-riorate.

ASISTENÞÃ TEHNICÃ. Afost asiguratã în continuare asis-tenþã tehnicã la Staþiile de apãnr. 1 Rudari ºi nr. 2 Olt, precumºi la Staþia de Epurare Drãgã-ºani, cu ocazia efectuãrii lucrã-rilor care privesc “Extinderea ºireabilitarea reþelelor de apã ºiapã uzatã în aglomerarea Drã-gãºani”, din cadrul proiectului“Extinderea ºi reabilitarea in-frastructurii de apã ºi apã uzatãîn judeþul Vâlcea”.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

de Marielena Popa

„Este o mare presiune asupranoastrã din partea beneficiari-lor de locuinþe ANL care aº-

teaptã, sãracii, de mai bine deun an. Noi am aprobat aceastãlistã a beneficiarilor anul trecutîn luna mai, într-o ºedinþã a con-siliului local. De atunci, tot aº-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Sofianua cumpãratclãdirea RENEL

Magnatul local NicolaeSofianu a cumpãrat sediulRENEL (foto) din Râmni-cu Vâlcea, pe care acum l-a scos la închiriat. Iniþial,Sofianu cumpãrase douãetaje din cele ºapte, apoi s-a “înãlþat”. Câþi bani va fidat pe ditamai clãdirea nuse ºtie. Probabil, o sumã“ameþitoare” pentru unii,avantajosã pentru el. Cãveni vorba! Sofianu a vân-dut centrul de evenimentede la Râureni. Dar cu artacum rãmâne? Cãci anunþa-se cã va ridica acolo o sta-tuie de 15 metri înãlþime:statuita zeiþei Isis, zeiþamagiei ºi a vieþii, a cãsãto-riei, simbolul armoniei ma-trimoniale ºi fidelitãþii fe-meii faþã de soþ. Ce temã!

Grãdiniþa ”DoncaSimo” - câteva zilepânã la demolare

Peste câteva zile, Grãdi-niþa ”Donca Simo”, o ruinãdin centrul Râmnicului, vafi demolatã. Strada cu douãbezi pe care se aflã clãdireava fi lãrgitã la patru benzi ºiva avea dublu sens. Douãbenzi vor fi folosite pentruparcare. Imobilul, un conacboieresc cu etaj ºi mansard,a fost ridicat în perioada in-terbelicã. Acolo a locuit, la

teptãm ca ANL Bucureºti sã nepredea aceste locuinþe printr-unprotocol. În sfârºit, aceastã pre-dare s-a fãcut sãptãmâna trecu-tã. Avem cheile, acum, locuin-þele sunt în custodia noastrã”, aafirmat viceprimarul.

„Lista beneficiarilornu se modificã”

Veþeleanu a subliniat cãaceastã listã nu va fi modifica-tã, chiar dacã va fi supusã, încurând, celui de-al doilea votal consilierilor locali. „În ur-mãtoarea ºedinþã de consiliulocal, care va avea loc ori înºedinþa extraordinarã de pestecâteva zile, ori la sfârºitul aces-tei luni, aprobãm din nouaceastã listã care nu se modi-ficã sub nicio formã. Deci, ceicare au fost aprobaþi anul tre-cut rãmân pe listã. Dupã toateprobabilitãþile, la 1 iunie, adi-cã peste circa trei sãptãmâni,vom da cheile beneficiarilor.Sunt 109 locuinþe: 39 de gar-soniere care au o suprafaþã ge-neroasã de câte 40 m.p. ºi 70de apartamente cu douã came-re, în suprafaþã de 56 m.p. fie-care”, a precizat edilul.

Aceste locuinþe se aflã pestrada Nicolae Iorga, în Ostro-veni, în complexul similar.

un moment dat, penultimulpreºedinte al PNL din aceaperioadã, avocatul NicolaeBudurescu. Apoi, imobilul afost naþionalizat ºi timp depeste 40 de ani aici a funcþi-onat Grãdiniþa ”DoncaSimo”, dupã numele uneimuncitoare ”eroine” în po-ezia comunistã. De aproape20 de ani, clãdirea se aflã înparaginã.

Cãlimãneºti:vaporaºul statuluirãmâne pe uscat

Croaziera pe râul Olt cuvaporaºul de agrement alstatului s-a dus dracului!Deterioratã dupã nici douãsezoane, ambarcaþiuneacare a costat 17.000 de euro,bani europeni, nu va maiplimba turiºti în acest an.Rãmâne în folosinþã vapo-raºul privat, iar Indiscret vareveni cu o anchetã desprenesimþire ºi incompetenþãpe acest subiect.

La mãnãstireaFrãsinei,acatistele se daula bucãtãrie

“Acatistele se dau jos laBUCÃTÃRIE. Lumânãrilesunt jos la BUCÃTÃRIE”,stã scris pe o tãbliþã din pro-naosul mãnãstirii Frãsinei(foto). E!!!, cu miros de fa-sole, alta este puterea aca-tistului…

Publ

icita

te

VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!VVVVVesesesesesttttte mult aşte mult aşte mult aşte mult aşte mult aştepepepepeptttttată!ată!ată!ată!ată!

În iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANLÎn iunie, Primãria Râmnicu Vâlceava da în folosinþã 109 locuinþe ANL

Viceprimarul municipiului Râmnicu Vâlcea,Eusebiu Veþeleanu (foto), a declarat pentruIndiscret în Oltenia cã peste aproximativ treisãptãmâni, municipalitatea va inaugura cele109 apartamente ºi garsoniere ANL, pe carebeneficiarii le aºteaptã de mai bine de un an.

„sfintele ruine“ ale mitropoliei olteniei · vânt al prefecturii, alexandru concioiu,...

Documents