asaltul strigoilor · căreia nu vor putea opera efectiv de cât marile deslănţuiri de suflet şi...

4
27 Octombrie 1929 4 LEI ANUL VIII Nr. 83 APARE DUMINECA Bucureşti, Sîr. Bateriilor 4. Tel. 67 31 Asaltul Strigoilor A, stârvurile acestea a LI fost prost îngropate nu mai încape azi nici o iudo.alu... Am arătat cum operau în Ca- mera, am descris metoda lor hipó- crita ,în care laşitatea a luat forme şerpuitoare atitudini ondulate, în care perfidia rostogoleşte pupile tan- dre şi-şi înfloreşte colţul buzelor cu surâsuri promiţătoare. Iu afară de parlament însă, ofen- siva fanariotă se desfăşoară după un plan impresionant, cu lovituri masive şi învăluiri conduse cu dibăcie, cu re- trageri oportune pe poziţii, în vreme ce toate cadavrele tancredicne şi an- tonesciene au fost retrase d e p e fron- turile abandonate cu reveniri în massă când atenţiunea adversarului este acaparată de obiective de o mie de ori mai acute decât acela de a para atacul şi a organiza rezistenţa în- . tr'un punct cert... Impresionantă răsturnare de ro- luri! 0 naţiune întreagă triumfătoare dună sforţările ,sângerările şi învălma- şirile unui deceniu ajunsă pe cul- mea realizărilor ei cele mai scumpe, refuză să exploateze Victoria!... In loc sâ-si prelungească iureşul şi să-şi des- făşure urmărirea până în cele mai întortochiate şanţuri de adăpostire ale învinşilor ,desfiinţându-i până la unul. confiscându-le tot armamentul infam de calomnii,bravade şi imposturi — îi lasă fugă, să-şi reorganizeze ca- drele decimate, transforme deban- dada într'o nouă forţă refăcută peste noarte, în aroganţa şi virulenţa ei nocivă. După un an de-abia dela triumf, poporul românesc e ursit se în- groape din nou în tranşeele rezis- tenţii iui deznădăjduite? Cununiile o- pime încep să-şi răsucească frunzele de laur şi cele două milioane de gla- suri din ultimele alegeri, fanfară for- midabilă din alămurile căreia urma să ţâşnească pnâă'n cer imnul descă- tuşării şi al reînvierii naţionale, se frâng într'un sughiţ şi expiră într'un s u s p i n ?.. Acţiune directă, de front, condusă din zece părţi deodată, necruţând pe nimeni şi nelăsând neactiv nici un procedeu de şantaj şi de intimidare o ,în ţara românească mimai oa- menii cari n'au făcut nimic trebuc să se teamă de toate! —'stârnind con- fuziuni şi fabricând echivocuri ame- ninţând sau insinuând, isbind în moa- lele capului sau pişcând de posterior o înaintare precipitată cu toate spăngile întinse spre inima nonei or- dine de stat, în vreme ce isbucnesc exploziile sub paşii proaspeţilor deţi- nători ai puterii. 0 întreagă armată de spioni şi de agenţi provocatori înlesnesc opera cri- minală şi-i netezesc terenul. Sunt slu- gile stăpânilor congediaţi ,încrustaţi în posturile de control şi de obser- vaţiune, vânzătorii şi vânduţii cari mişună prin lagărul guvernamental şi prin instiluţiunile de stat, cari zilnic predau şefilor Teroarii rapoarte de- tailate de tot ce ie trece prin mâini, de tot ce au surprins într'o mană ministerială, de tot ce au prins din sbor în dosul unei uşi. Fapte denatu- rate, cifre alterate, cari a doua zi apar în presa fanariotă cu litere grase, cu o înfăţişare de preciziunc, cu un aer de autentic, care impresionează pe creduli — şi fac. deliciile semănăto- rilor de scandal. Presă grasă, dispunând de tipografii şi de fabrici de hârtie, de posibilităţi de tiraj si de răspândire, formida- bile aprovizionată din vreme ni capitaluri adunate din fondurile mi- nisterelor, cari o min la adăpostul tristelor scadenţe ale sfârşiturilor de săptămână - o variată si ini.vnioa.s1 complicaţiune de fire, pornind din cele mai neaşteptate unghere, îmbinân- du-se, împletindu-se, ţesându-se în- t r u n soi de implacabilă cămaşă a lui Xessus, pe grumajii eroului încreză- tor în forţa şi dreptul său. Trăim într'o vreme şi într'o ţara, când şi cele mai legitime şi mai pure achiziţiuni politice, sociale, morale, tre- buesc păzite cu o vigilenţă de fiecare minut, apărate cu ochii în patru şi cu arma la umăr. Am intrat în stă- pânirea unui tezaur prea copios şi prea preţios — pentru c a s ă n u stâr- nească invidia şi pofta nărăviţilor fraudelor şi ai delapidărilor. Până acum au furat doar bunurile noastre materiale. Xe-au lăsat pau- peri, dar intacţi în credinţele şi avân- turile noastre generoase. Azi se a- propie cu burghiu! şi cu lampa de oxigen, de înşişi sufletele noastre. în- cearcă ne deposedeze de capitalul nostru spiritual, să ne cotropească în fiinţa noastră morală. Cei căror le-am dat delegaţiune de a veghia la conservaţiunea noastră na- ţională ,să ia cât mai e t i m p , măsu- rile trebuitoare pentru a opri ofen- siva strigoilor. Alexandrii Kiriţescu Daria, sculptură, de Jrina Coiireann Sălbăticia cultă şi d. Vaida- Voevod Intre şefii poate mai numeroşi decât ar trebui — ai regimului bune- lor intenţii care cearcă deslege a- ceastă ţară din lanţul tristelor ei re- semnări şi obişnuinţe, d. Vaida-Voevod e o existenţă deosebită şi oarecum disarmonică. Ministrul internelor e u n u l din pu- ţinii naţional-ţărănişti cari cred le- gile singure — oricât de inteligente şi o n e s t e a r i'i e l e — n u sunt îndestulă- toare ca revoluţioneze o societate lucrată şi acomodată de o lungă tra- diţie a răului şi a sălbăticiei protoco- lare. D-l Vaida-Voevod nu se arată un entusiast al marii producţii legifera- toare care face, în genere, caracte- ristica regimurilor proaspete. Făptura aceasta ciudată, în care se amestecă, într'un anarhic dozaj, spirit şi impru- denţă, isteţime şi lene. patimă şi scep- ticism, bravură şi moleşeală batjoco- ritoare, nu e. poale, cel maif reprezen- tativ exemplar politic al genului na" ţional-ţărănist, dar e. incontestabil, un civilizat. Speţa rară şi fără multă, cău- tare în această regiune europeană în care mişună doar talentele... Şi aşa, d. Vaida-Voevod a socotit cu o simplitate revoltătoare — şi toc- mai în vremea când colegii săi dau pe brânci confecţionând şi ajustând proecte de legi cât mai perfecte, - - 'să aprovizioneze satele cu radiofonie... Ah', ce isbucnire de ilaritate şi de indignare sgâlţâî firea serioasă a Ro- mânului înţepenit în cuminţenia bunei lui barbarii! Ce'?, radiofonie trebuie ţăranului?, daţii legi dacă vreţi arătaţi solicitudinea ministe- rială!.. Capacitatea unui deţinător de portofoliu iui se măsoară cu viaţa activă nouă sau cu realitatea morală ce vrea să aducă în ţară, ei cu stocul de legi cu care osteneşte braţele vo- tante ale Parlamentului. Tot cu aceiaşi candidă nesocotire a demnităţii ministeriale, d. Vaida- Voevod în loc ticluiască o lege straşnică, cum s'ar fi cuveni!, pentru arhiva moartă a ordinei noastre teo- retice se gândi IrimeaF pur şi simplu, funcţionarilor administra- tivi o circulară părintească pentru a-i implora fie ceva mai puţin fioroşi cu bieţii cetăţeni cari suni nevoiţi vină în pretoriile lor. Xiciunul din miniştrii noştri de până acum, în cei 73 de ani de viaţă constituţionala, n'a fost mânat ia în considerare acest răsbo' nuni'os de exterminare JH: carc-1 duce, dintr'un straniu in- stinct, funcţionarul român împotriva oricui îi turbura o/icinl. Funcţionarul şi cetăţeanul, suni parcă două rase de seculară învrăjmăşire, menite toluş să trăiască laolaltă de nevoi în care nu fiinţează decât o singură ar- monie: încasarea salariilor deoparte, plata impozitelor de cealaltă .. FJ bine, d. Veida-Voevod a avut Jipsa de seriozitate- politică ia în considerare acest .fratricid răsboi şi cerce a-I rezolva altfel decât prin- tr'o lege splendidă şi inutilă, ci numai prin predicile bunului simţ. X'a pricinuit decât glume. ...Findcă se încerca o civilizare reală şi nu una de formule şi pres- cripţii goale! Fiindcă era prima ten- tativă de a amenda o societate asupra căreia nu vor putea opera efectiv de- cât marile deslănţuiri de suflet şi edu- caţie ce nu încap în legi şi decrete! D-l Vaida e străin de psihologia unui adevărat om de stat român. Si, e străin chiar de necesităţile sensibile ale căminului naţional românesc. Aminfiţi-vă cu ce desnerală resis- tenţă palrio'ică s'a ridicat floarea Ro- mânimei, acum câtăva vreme. împo- triva atentatului criminal de n da Bucurc.şn'ului oulinla sa-si spele iegul. Tot ponorul si luminătorii săi ţipară, la vestirea perversei iniţiative, cu o vigoare care învedera încăodafă între" orgoliul naţional al păduchilor şi râiei r o m â n e . In ziua când d. Vaida-Voevod, neis- Imtind cu radiofonia, se va gândi dăruiască naţiei suverane o seric de bai populare, pscid«a1i-niă pe mine- cariera sa c'e om o o ' i ' i " v»j I'i - cu desă- vârşire si iremediabil di«tru«S. Ştiţi povest'a mn'?"'ziauului <-'>:-o studiase hi Sori-ona? v'o -.nun «HI. F rezumativă si f , onc'' -r, e- 1 iiă. I*n ne"ru c'intr'o noH'ă fami 'ie de prinţi antronofad tu ades de capriciu 1 unui guvernator, înveţe şi apoi studieze medicina 'a Paris. Nici- odată şcoala franceză nu avusese un .şcolar mai dedat învăţăturii. Cartea se prindea de creerul virgin al primiti- vului cu o uşurinţa ce uimea pe das- căli şi umilea pe caiogii europeni, in- yreunaţ; de oboseli atavice- Opuri în- tregi se fixau pe meningile tânăru- lui ex-canibal ca semnele într'o pastă linsă. El învăţă chirurgia. Un fenomen d e î n d e m â n a r e şi de precizie. Tot ce vedea făcându-se la lecţiile de clinică, repeta îndată, fără greş. După o întreagă activitate ştiinţi- fica în Parisul surprins, tânărul şi negrul savant ţinu să-şi viziteze pa- tria, unde oficialitatea franceză înţe- legea că va avea acum un element de puternică luminare. Ce credeţi însă a făcut feno- menalul fost şcolar al Parisului, când descinse în mijlocul tribului patern? Se renaţionaliză. îşi scoase repede re- dingota, pantalonii, ghetele, ismenele şi celelalte podoabe ale înstrăinării şi rămase în costum naţional, adică în ţoală sjneeri'atea nudului său tu- ciuriu -- prinzându-se spontan în hora frenetică a totemului ce tocmai pre- para consumarea unui bătrân ajuns la vârsta la care venerabilii ,după sfin- tele obiceiuri locale, devin comestibili... Toată chirurgia .învăţată aşa de stră- lucit la Sorhona, nu sluji învăţatu- lui reîntors în cadrele morale ale Pa- triei, decât să taie. cu metodă chirur- gicală, cotletele si fleicile ce oferea tribului, trupul bătrânului consumat. Dar. cu un progres simţitor: şedinţa aceasta de anatomie n'o făcu savantul malaez decât îmbrăcat cu şorţul său de chirurg adus cu grije dela spi- talele din Paris. — lucru care umplu de entuziasm şi de respect pe cona- ţionali: îşi dau, poate, seama o era nouă de progres începe pentru ia'-:\ Io-! Hi line, c'. Vaidn are naivitatea creadă ca cultura inconlps'nM'ă a unei anume clase orgol'oase clin vechiul regat poale fi convertită la civilizaţie eu uşurinţa cu care se adoptă o ţnodă, un titlu sau o carie. Şi. e în această nepotrivire toată drama lur.rei dintre Ardealul civilizat si vechia Românie cultă! J)c\v.. Tficodoreseii

Upload: others

Post on 28-Oct-2019

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Asaltul Strigoilor · căreia nu vor putea opera efectiv de cât marile deslănţuiri de suflet şi edu caţie ce nu încap în legi şi decrete! D-l Vaida e străin de psihologia

27 Octombrie 1929 4 LEI

ANUL VIII Nr. 83 A P A R E D U M I N E C A B u c u r e ş t i , Sîr. B a t e r i i l o r 4 . Tel . 67 31

Asaltul Strigoilor A, s t â r v u r i l e a c e s t e a a LI fost p r o s t

î n g r o p a t e — n u m a i î n c a p e az i n ic i o i u d o . a l u . . .

A m a r ă t a t cum operau în C a ­m e r a , a m d e s c r i s m e t o d a l o r h i p ó ­c r i t a , î n c a r e l a ş i t a t e a a l u a t f o r m e ş e r p u i t o a r e iş a t i t u d i n i o n d u l a t e , în c a r e p e r f i d i a r o s t o g o l e ş t e p u p i l e t a n ­d r e şi-şi î n f l o r e ş t e co l ţu l b u z e l o r c u s u r â s u r i p r o m i ţ ă t o a r e .

I u a f a r ă d e p a r l a m e n t î n s ă , o f e n ­s i v a f a n a r i o t ă s e d e s f ă ş o a r ă d u p ă u n p l a n i m p r e s i o n a n t , c u l o v i t u r i m a s i v e şi î n v ă l u i r i c o n d u s e c u d i b ă c i e , c u r e ­t r a g e r i o p o r t u n e p e poz i ţ i i , î n v r e m e c e t o a t e c a d a v r e l e t a n c r e d i c n e şi a n -t o n e s c i e n e a u fost r e t r a s e d e p e f ron ­t u r i l e a b a n d o n a t e — c u r e v e n i r i î n m a s s ă c â n d a t e n ţ i u n e a a d v e r s a r u l u i e s t e a c a p a r a t ă d e o b i e c t i v e d e o m i e d e o r i m a i a c u t e d e c â t a c e l a d e a p a r a a t a c u l şi a o r g a n i z a r e z i s t e n ţ a î n -

. t r ' u n p u n c t ce r t . . . I m p r e s i o n a n t ă r ă s t u r n a r e d e r o ­

l u r i ! 0 n a ţ i u n e î n t r e a g ă t r i u m f ă t o a r e d u n ă s f o r ţ ă r i l e , s â n g e r ă r i l e şi î n v ă l m a -ş i r i l e u n u i d e c e n i u — a j u n s ă p e c u l ­m e a r e a l i z ă r i l o r ei c e l e m a i s c u m p e , r e f u z ă s ă e x p l o a t e z e Vic to r i a ! . . . I n loc s â - s i p r e l u n g e a s c ă i u r e ş u l şi să -ş i d e s -f ă ş u r e u r m ă r i r e a p â n ă î n c e l e m a i î n t o r t o c h i a t e ş a n ţ u r i d e a d ă p o s t i r e a l e î n v i n ş i l o r , d e s f i i n ţ â n d u - i p â n ă la u n u l . c o n f i s c â n d u - l e to t a r m a m e n t u l i n f a m d e c a l o m n i i , b r a v a d e şi i m p o s t u r i — îi l a s ă s ă f u g ă , s ă - ş i r e o r g a n i z e z e c a ­d r e l e d e c i m a t e , să t r a n s f o r m e d e b a n ­d a d a î n t r ' o n o u ă f o r ţ ă r e f ă c u t ă p e s t e n o a r t e , î n a r o g a n ţ a şi v i r u l e n ţ a ei n o c i v ă .

D u p ă u n a n d e - a b i a d e l a t r i u m f , p o p o r u l r o m â n e s c e u r s i t s ă s e î n ­g r o a p e d in n o u î n t r a n ş e e l e r e z i s ­t e n ţ i i iu i d e z n ă d ă j d u i t e ? C u n u n i i l e o-p i m e î n c e p să - ş i r ă s u c e a s c ă f r u n z e l e de l a u r şi ce le d o u ă m i l i o a n e d e g la­s u r i d in u l t i m e l e a l e g e r i , f a n f a r ă f o r ­m i d a b i l ă d i n a l ă m u r i l e c ă r e i a u r m a s ă ţ â ş n e a s c ă p n â ă ' n c e r i m n u l d e s c ă ­t u ş ă r i i şi a l r e î n v i e r i i n a ţ i o n a l e , s e f r â n g î n t r ' u n s u g h i ţ ş i e x p i r ă î n t r ' u n s u s p i n ?..

A c ţ i u n e d i r e c t ă , d e f r o n t , c o n d u s ă d i n z e c e p ă r ţ i d e o d a t ă , n e c r u ţ â n d p e n i m e n i şi n e l ă s â n d n e a c t i v n ic i u n p r o c e d e u d e ş a n t a j şi d e i n t i m i d a r e — o , în ţ a r a r o m â n e a s c ă m i m a i o a ­m e n i i c a r i n ' a u f ă c u t n i m i c t r e b u c s ă se t e a m ă de t o a t e ! — ' s t â r n i n d c o n -f u z i u n i şi f a b r i c â n d e c h i v o c u r i a m e ­n i n ţ â n d s a u i n s i n u â n d , i s b i n d î n m o a ­lele c a p u l u i s a u p i ş c â n d d e p o s t e r i o r — o î n a i n t a r e p r e c i p i t a t ă c u t o a t e s p ă n g i l e î n t i n s e s p r e i n i m a n o n e i o r ­d ine d e s t a t , î n v r e m e c e i s b u c n e s c exp loz i i l e s u b p a ş i i p r o a s p e ţ i l o r d e ţ i ­n ă t o r i ai p u t e r i i .

0 î n t r e a g ă a r m a t ă d e s p i o n i şi d e a g e n ţ i p r o v o c a t o r i î n l e s n e s c o p e r a c r i ­m i n a l ă şi-i n e t e z e s c t e r e n u l . S u n t s l u ­gi le s t ă p â n i l o r c o n g e d i a ţ i , î n c r u s t a ţ i î n p o s t u r i l e d e c o n t r o l şi d e o b s e r -v a ţ i u n e , v â n z ă t o r i i şi v â n d u ţ i i c a r i m i ş u n ă p r i n l a g ă r u l g u v e r n a m e n t a l şi p r i n i n s t i l u ţ i u n i l e d e s t a t , c a r i z i l n i c p r e d a u şe f i lo r T e r o a r i i r a p o a r t e d e ­t a i l a t e de to t c e ie t r e c e p r i n m â i n i , de to t ce a u s u r p r i n s î n t r ' o m a n ă m i n i s t e r i a l ă , de t o t c e a u p r i n s d i n s b o r î n d o s u l u n e i u ş i . F a p t e d e n a t u ­r a t e , c i f re a l t e r a t e , c a r i a d o u a zi a p a r î n p r e s a f a n a r i o t ă cu l i t e r e g r a s e , cu o î n f ă ţ i ş a r e d e p r e c i z i u n c , cu u n a e r d e a u t e n t i c , c a r e i m p r e s i o n e a z ă p e c r e d u l i — şi fac. de l i c i i l e s e m ă n ă t o ­r i l o r d e s c a n d a l .

P r e s ă g r a s ă , d i s p u n â n d d e t i p o g r a f i i şi de f a b r i c i d e h â r t i e , d e p o s i b i l i t ă ţ i de t i r a j si d e r ă s p â n d i r e , f o r m i d a ­bile — a p r o v i z i o n a t ă d i n v r e m e n i c a p i t a l u r i a d u n a t e d i n f o n d u r i l e m i ­n i s t e r e l o r , c a r i o m i n la a d ă p o s t u l t r i s t e l o r s c a d e n ţ e a le s f â r ş i t u r i l o r d e s ă p t ă m â n ă - o v a r i a t ă si in i .vnioa .s1 c o m p l i c a ţ i u n e d e f i r e , p o r n i n d d i n ce le

m a i n e a ş t e p t a t e u n g h e r e , î m b i n â n -d u - s e , î m p l e t i n d u - s e , ţ e s â n d u - s e î n ­t r u n soi d e i m p l a c a b i l ă c ă m a ş ă a lu i X e s s u s , p e g r u m a j i i eroului î n c r e z ă ­t o r î n f o r ţ a şi d r e p t u l s ă u .

T r ă i m î n t r ' o v r e m e şi î n t r ' o ţ a r a , c â n d şi c e l e m a i l e g i t i m e şi m a i p u r e a c h i z i ţ i u n i p o l i t i c e , s o c i a l e , m o r a l e , t r e -b u e s c p ă z i t e c u o v i g i l e n ţ ă d e f i e c a r e m i n u t , a p ă r a t e c u o c h i i î n p a t r u şi c u a r m a la u m ă r . A m i n t r a t î n s t ă ­p â n i r e a u n u i t e z a u r p r e a c o p i o s şi p r e a p r e ţ i o s — p e n t r u c a s ă n u s t â r ­n e a s c ă i n v i d i a şi p o f t a n ă r ă v i ţ i l o r f r a u d e l o r şi ai d e l a p i d ă r i l o r .

P â n ă a c u m a u f u r a t d o a r b u n u r i l e n o a s t r e m a t e r i a l e . X e - a u l ă s a t p a u ­p e r i , d a r i n t a c ţ i î n c r e d i n ţ e l e şi a v â n ­t u r i l e n o a s t r e g e n e r o a s e . Az i se a -p r o p i e c u b u r g h i u ! şi c u l a m p a d e o x i g e n , d e î n ş i ş i s u f l e t e l e n o a s t r e . î n ­c e a r c ă s ă n e d e p o s e d e z e d e c a p i t a l u l n o s t r u s p i r i t u a l , s ă n e c o t r o p e a s c ă î n f i i n ţ a n o a s t r ă m o r a l ă .

Cei c ă r o r l e - a m d a t d e l e g a ţ i u n e d e a v e g h i a l a c o n s e r v a ţ i u n e a n o a s t r ă n a ­ţ i o n a l ă , să ia c â t m a i e t i m p , m ă s u ­r i l e t r e b u i t o a r e p e n t r u a o p r i o f e n ­s iva s t r i g o i l o r .

Alexandrii Kiriţescu D a r i a , scu lp tură , de Jrina Coiireann

Sălbăticia cultă şi d. Vaida- Voevod I n t r e şefi i — p o a t e m a i n u m e r o ş i

d e c â t a r t r e b u i — a i r e g i m u l u i b u n e ­l o r i n t e n ţ i i c a r e c e a r c ă s ă d e s l e g e a -c e a s t ă ţ a r ă d i n l a n ţ u l t r i s t e l o r ei r e ­s e m n ă r i ş i o b i ş n u i n ţ e , d. V a i d a - V o e v o d e o e x i s t e n ţ ă d e o s e b i t ă şi o a r e c u m d i s a r m o n i c ă .

M i n i s t r u l i n t e r n e l o r e u n u l d i n p u ­ţ in i i n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i ş t i c a r i c r e d c ă l e ­gi le s i n g u r e — o r i c â t d e i n t e l i g e n t e şi o n e s t e a r i'i e l e — n u s u n t î n d e s t u l ă ­t o a r e c a s ă r e v o l u ţ i o n e z e o s o c i e t a t e l u c r a t ă şi a c o m o d a t ă d e o l u n g ă t r a ­d i ţ i e a r ă u l u i şi a s ă l b ă t i c i e i p r o t o c o ­l a r e .

D-l V a i d a - V o e v o d n u se a r a t ă u n e n t u s i a s t a l m a r i i p r o d u c ţ i i l eg i f e r a -t o a r e c a r e f a c e , î n g e n e r e , c a r a c t e ­r i s t i c a r e g i m u r i l o r p r o a s p e t e . F ă p t u r a a c e a s t a c i u d a t ă , î n c a r e se a m e s t e c ă , î n t r ' u n a n a r h i c d o z a j , s p i r i t şi i m p r u ­d e n ţ ă , i s t e ţ i m e şi l e n e . p a t i m ă şi s c e p ­t i c i sm , b r a v u r ă şi m o l e ş e a l ă b a t j o c o ­r i t o a r e , n u e. p o a l e , ce l maif r e p r e z e n ­t a t i v e x e m p l a r po l i t i c a l g e n u l u i n a " ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t , d a r e. i n c o n t e s t a b i l , u n c iv i l i za t . S p e ţ a r a r ă şi f ă r ă m u l t ă , c ă u ­t a r e î n a c e a s t ă r e g i u n e e u r o p e a n ă î n c a r e m i ş u n ă d o a r t a l e n t e l e . . .

Şi a ş a , d. V a i d a - V o e v o d a soco t i t c u o s i m p l i t a t e r e v o l t ă t o a r e — şi t o c ­m a i î n v r e m e a c â n d co leg i i să i d a u p e b r â n c i c o n f e c ţ i o n â n d şi a j u s t â n d p r o e c t e d e legi c â t m a i p e r f e c t e , - - ' s ă a p r o v i z i o n e z e s a t e l e c u r a d i o f o n i e . . . A h ' , c e i s b u c n i r e d e i l a r i t a t e şi d e i n d i g n a r e s g â l ţ â î f i r e a s e r i o a s ă a R o ­m â n u l u i î n ţ e p e n i t î n c u m i n ţ e n i a b u n e i l u i b a r b a r i i ! Ce'?, r a d i o f o n i e t r e b u i e ţ ă r a n u l u i ? , — d a ţ i i legi d a c ă v r e ţ i s ă v ă a r ă t a ţ i s o l i c i t u d i n e a m i n i s t e ­r i a l ă ! . . C a p a c i t a t e a u n u i d e ţ i n ă t o r d e p o r t o f o l i u iui se m ă s o a r ă c u v i a ţ a a c t i v ă n o u ă s a u c u r e a l i t a t e a m o r a l ă c e v r e a să a d u c ă î n ţ a r ă , ei c u s t o c u l d e legi c u c a r e o s t e n e ş t e b r a ţ e l e v o ­t a n t e a l e P a r l a m e n t u l u i .

T o t cu a c e i a ş i c a n d i d ă n e s o c o t i r e a d e m n i t ă ţ i i m i n i s t e r i a l e , d. V a i d a -V o e v o d — în loc să t i c l u i a s c ă o lege s t r a ş n i c ă , c u m s ' a r fi c u v e n i ! , p e n t r u a r h i v a m o a r t ă a o r d i n e i n o a s t r e t e o ­r e t i c e se g â n d i s ă I r i m e a F p u r şi s i m p l u , f u n c ţ i o n a r i l o r a d m i n i s t r a ­tivi o c i r c u l a r ă p ă r i n t e a s c ă p e n t r u a-i i m p l o r a să fie c e v a m a i p u ţ i n f ioroş i

c u b ie ţ i i c e t ă ţ e n i c a r i s u n i n e v o i ţ i s ă v i n ă în p r e t o r i i l e lor . X i c i u n u l d i n m i n i ş t r i i n o ş t r i d e p â n ă a c u m , în cei 73 d e a n i d e v i a ţ ă c o n s t i t u ţ i o n a l a , n ' a fos t m â n a t s ă ia î n c o n s i d e r a r e a c e s t r ă s b o ' n u n i ' o s de e x t e r m i n a r e JH : c a r c -1 d u c e , d i n t r ' u n s t r a n i u i n ­s t i n c t , f u n c ţ i o n a r u l r o m â n î m p o t r i v a o r i c u i îi t u r b u r a o / ic in l . F u n c ţ i o n a r u l şi c e t ă ţ e a n u l , — s u n i p a r c ă d o u ă r a s e d e s e c u l a r ă î n v r ă j m ă ş i r e , m e n i t e t o l u ş s ă t r ă i a s c ă l ao la l t ă d e n e v o i în c a r e n u f i i n ţ e a z ă d e c â t o s i n g u r ă a r ­m o n i e : î n c a s a r e a s a l a r i i l o r d e o p a r t e , p l a t a i m p o z i t e l o r d e c e a l a l t ă ..

FJ b i n e , d. V e i d a - V o e v o d a a v u t J ipsa d e s e r i o z i t a t e - po l i t i c ă s ă ia în c o n s i d e r a r e a c e s t . f ra t r ic id r ă s b o i şi s ă c e r c e a-I r e z o l v a al t fe l d e c â t p r i n -t r ' o l ege s p l e n d i d ă şi i n u t i l ă , ci n u m a i p r i n p r e d i c i l e b u n u l u i s i m ţ . X ' a p r i c i n u i t d e c â t g l u m e .

. . . F i n d c ă se î n c e r c a o c i v i l i z a r e r e a l ă şi n u u n a de f o r m u l e şi p r e s ­c r i p ţ i i g o a l e ! F i i n d c ă e r a p r i m a t e n ­t a t i v ă d e a a m e n d a o s o c i e t a t e a s u p r a c ă r e i a n u v o r p u t e a o p e r a e fec t iv d e ­c â t m a r i l e d e s l ă n ţ u i r i d e suf le t ş i e d u ­c a ţ i e ce n u î n c a p în legi şi d e c r e t e !

D-l V a i d a e s t r ă i n d e p s i h o l o g i a u n u i a d e v ă r a t o m d e s t a t r o m â n . Si, e s t r ă i n c h i a r d e n e c e s i t ă ţ i l e s e n s i b i l e a l e c ă m i n u l u i n a ţ i o n a l r o m â n e s c .

A m i n f i ţ i - v ă cu c e d e s n e r a l ă r e s i s -t e n ţ ă p a l r i o ' i c ă s'a r i d i c a t f l o a r e a R o -m â n i m e i , a c u m c â t ă v a v r e m e . î m p o ­t r i v a a t e n t a t u l u i c r i m i n a l de n da B u c u r c . ş n ' u l u i o u l i n l a sa-s i s p e l e iegul . T o t p o n o r u l si l u m i n ă t o r i i să i ţ i p a r ă , la v e s t i r e a p e r v e r s e i i n i ţ i a t i ve , cu o v i g o a r e c a r e î n v e d e r a î n c ă o d a f ă î n t r e " orgoliul n a ţ i o n a l al p ă d u c h i l o r şi r â i e i r o m â n e .

I n z i u a c â n d d. V a i d a - V o e v o d , ne i s -I m t i n d cu r a d i o f o n i a , s e va g â n d i să d ă r u i a s c ă n a ţ i e i s u v e r a n e o seric de b a i p o p u l a r e , pscid«a1i-niă p e m i n e -c a r i e r a sa c'e o m o o ' i ' i " v»j I'i - c u d e s ă ­v â r ş i r e si i r e m e d i a b i l d i « t r u « S .

Şt i ţ i p o v e s t ' a m n ' ? " ' z i a u u l u i <-'>:-o s t u d i a s e hi S o r i - o n a ? Să v ' o - . nun «HI. F r e z u m a t i v ă si f , o n c ' ' - r , e - 1 i i ă .

I*n n e " r u c ' in t r 'o n o H ' ă f ami ' ie de p r i n ţ i a n t r o n o f a d tu a d e s d e c a p r i c i u 1

u n u i g u v e r n a t o r , să î n v e ţ e şi a p o i s ă s t u d i e z e m e d i c i n a 'a P a r i s . Nic i ­

o d a t ă ş c o a l a f r a n c e z ă n u a v u s e s e u n .şcolar m a i d e d a t î n v ă ţ ă t u r i i . C a r t e a s e p r i n d e a d e c r e e r u l v i r g i n al p r i m i t i ­v u l u i c u o u ş u r i n ţ a ce u i m e a p e d a s ­că l i şi u m i l e a p e caiogi i e u r o p e n i , i n -y r e u n a ţ ; de obose l i a t a v i c e - O p u r i î n ­t r e g i s e f i x a u p e m e n i n g i l e t â n ă r u ­lui e x - c a n i b a l c a s e m n e l e î n t r ' o p a s t ă l i n să . E l î n v ă ţ ă c h i r u r g i a . U n f e n o m e n d e î n d e m â n a r e şi d e p r e c i z i e . T o t c e v e d e a f ă c â n d u - s e la lecţ i i le d e c l i n i c ă , r e p e t a î n d a t ă , f ă r ă g r e ş .

D u p ă o î n t r e a g ă a c t i v i t a t e ş t i i n ţ i ­fica în P a r i s u l s u r p r i n s , t â n ă r u l şi n e g r u l s a v a n t ţ i n u s ă - ş i v i z i t eze p a ­t r i a , u n d e o f i c i a l i t a t e a f r a n c e z ă î n ţ e ­l egea că va a v e a a c u m u n e l e m e n t d e p u t e r n i c ă l u m i n a r e .

C e c r e d e ţ i î n s ă c ă a f ă c u t f e n o ­m e n a l u l fost ş c o l a r al P a r i s u l u i , c â n d d e s c i n s e î n mijlocul tribului p a t e r n ? Se r e n a ţ i o n a l i z ă . î ş i s c o a s e r e p e d e r e ­d i n g o t a , p a n t a l o n i i , g h e t e l e , i s m e n e l e ş i c e l e l a l t e p o d o a b e a le î n s t r ă i n ă r i i şi r ă m a s e în c o s t u m n a ţ i o n a l , — a d i c ă în ţ o a l ă s j n e e r i ' a t e a n u d u l u i s ă u t u ­c i u r i u - - p r i n z â n d u - s e s p o n t a n în h o r a f r e n e t i c ă a t o t e m u l u i ce t o c m a i p r e ­p a r a c o n s u m a r e a u n u i b ă t r â n a j u n s l a v â r s t a l a c a r e v e n e r a b i l i i , d u p ă s f i n ­te le o b i c e i u r i loca le , d e v i n comes t ib i l i . . . T o a t ă c h i r u r g i a . î n v ă ţ a t ă a ş a d e s t r ă ­l uc i t la S o r h o n a , n u s lu j i î n v ă ţ a t u ­l u i r e î n t o r s î n c a d r e l e m o r a l e a l e P a ­t r i e i , d e c â t s ă t a i e . c u m e t o d ă c h i r u r ­g i c a l ă , co t l e t e l e si f leicile ce o f e r e a t r i b u l u i , t r u p u l b ă t r â n u l u i c o n s u m a t . D a r . c u u n p r o g r e s s i m ţ i t o r : ş e d i n ţ a a c e a s t a de a n a t o m i e n ' o făcu s a v a n t u l m a l a e z d e c â t î m b r ă c a t cu ş o r ţ u l s ă u d e c h i r u r g a d u s cu g r i j e d e l a s p i ­t a l e l e d in P a r i s . — l u c r u c a r e u m p l u de e n t u z i a s m şi d e r e s p e c t p e c o n a ­ţ i o n a l i : îşi d a u , p o a t e , s e a m a c ă o e r a n o u ă d e p r o g r e s î n c e p e p e n t r u ia'-:\ I o - !

Hi l i n e , c'. V a i d n a r e n a i v i t a t e a s ă c r e a d ă ca c u l t u r a i n c o n l p s ' n M ' ă a u n e i a n u m e c l a s e o r g o l ' o a s e clin v e c h i u l r e g a t p o a l e fi c o n v e r t i t ă la c iv i l i za ţ i e e u u ş u r i n ţ a c u c a r e se a d o p t ă o ţ n o d ă , un t i t lu s a u o c a r i e .

Şi. e în a c e a s t ă n e p o t r i v i r e t o a t ă d r a m a lur . re i d i n t r e A r d e a l u l c iv i l iza t si v e c h i a R o m â n i e c u l t ă !

J)c\v.. T f i c o d o r e s e i i

Page 2: Asaltul Strigoilor · căreia nu vor putea opera efectiv de cât marile deslănţuiri de suflet şi edu caţie ce nu încap în legi şi decrete! D-l Vaida e străin de psihologia

ID EA LUL EX TERN de ION VINEA (Fantezie diplomatică)/

...Astfel g ră i se , u i m i t o r u l m e u p r i e t e n , d i p l o m a t u l . E u n o m de cincizeci de a n i / d a r svel t , î n a l t , c u u m e r i i la rg i şi p â n t e ­cele sub t , t i n e r e ş t e , sul) ves ta i m a c u l a t a lbă . M u s t a ţ a ga l ică , de uu roşu ca m ă t a s a p o r u m b u l u i , i - a t â rnă pes te u n s u r â s cu c l a v i a t u r a i n t a c t ă . Mă î n s o ţ e a d e a l u n g u l b u l e v a r d u l u i b â n t u i t , ca un c h e i , de f lu turăr i de s t e a g u r i şi br ize p r i m â v â r a t i c e , pe s u b tei i c ruz i de o î n m u g u r i r e verde Ca să -mi vo rbească , e r a n e v o i t să se ap lece n i ţe l , ceeace a c ­c e n t u a c i u d a t a ş >văire a p a s u l u i s ău : e ra c a ş i c u m pic ioru l ' s t â n g , d i s t r a t de p r e o c u p ă r i a b s t r a c t e , u i t a să-ş i facă la t i m p m i ş c a r e a de îna in ta re . . . Dar a m i n -t i n d u - ş i în s u p r e m m o m e n t de m o n o t o n a lui da to r i e , se repez ia să-şi a j u n g ă t o v a i ă ş u l d r ep t , pe furiş , pe t â r ş i t e . I m p e r c e p t i b i l a î n t â r z i e r e se t r a n s m i t e î n t r e g e i s t a t u r i , d i s c r e t s m u c i t ă d i n ech i l ib ru - i n a t u r a l , ca sche le tu l de fier al u n u i t u r n v i b r a n t la t re i s u t e de m e t r i î n ă l ţ i m e . D a r t r e b u i a î n c o r d a t a m e a l u a r e - a m i n t e , j u s t i f i c a t ă de c o n v e r s a ţ i a e x t r a o r d i n a r ă a p r i e t e n u l u i m e u , d i p l o m a t u l , şi de i m p o r t a n t a lui s i t u a ţ i e în d i p l o m a ţ i e , ca să obse rv i a c e s t e a m ă n u n t e d i sc re te . Am b ă g a t apo i de s e a m ă , că î n t r e a g a lu i f ăp tu ră , se n ă r u i a de l i ca t sp re s t â n g a : co l ţu l gu r i i s ch i ţ a a c e a s t ă d e c a d e n ţ ă cu un fel de r i c t u s de d i s p r e ţ ; co l ţu l och iu lu i , de u n d e se o b â r ş i a t o a t ă s căde rea , d e s c o p e r e a n i ţ e l ţ e s u t u l viu al c o n j u n c t i v e i , ca la dulăi i u m a n i t a r i ş t i a i s f in ţ i lo r m o n a h i de la S t . B e r n a r d . D i p l o m a t u l m e u t o c m a i d ize r t a de sp re p a c e a u n i v e r s a l a , î n f r ă ţ i r ea p o p o a r e l o r şi mai ales fer icirea n e a m u ­lui . Căc i î n a c e a s t a p r i v i n ţ ă , n u se deose ­b e a in p ă r e r i de C h a m b e r i a i n şi B r i a n d : că a n u m e , d e z a r m a r e a e luc ru cu n e p u ­t i n ţ ă fără p r e a l a b d a „ s i g u r a n ţ ă " .

E r a s i n g u r a t r ă s ă t u r ă bana lă , în con -s i d e r a ţ i u n i l e de o a v â n t a t ă o r i g i n a l i t a t e a le a c e s t u i m i n i s t r u al des t ine lo r n a ţ i o ­na le . V o r b i n d , el în ş făcase o foaie de j u r n a l , p r o a s p ă t ă ed i ţ i e spec ia lă , de mi j ­loc , ca u u v â n ă t o r fără c r u ţ a r e care a p u c ă de fulgi şi de p e n e , u n v â n a t convu l s iv , A v u s e s e loc u u i n c i d e n t de f ron t ie ră î n t r e g răn ice r . i r o m â n i şi u n g u r i . F ă r ă i m p o r t a n ţ ă . P e s e m n e , g u v e r n e l e r e spec ­t i v e n u s i m ţ i a u î ncă nevoie , p e n t r u con­so l ida rea lor r e c i p r o c ă , de o d i v e r s i u n e s â n g e r o a s ă . Gâ lceava de c o n t r a b a n d i ş t i care î n t r e r u p s e s e u n m o m e n t , f ruc toasa f r a t e r n i z a r e a p a z n i c i l o r de f ron t i e ră ,

l a t ă o t e m ă d e a c l u a l i t a t e a t â t d e s t r i c ţ i i şi d e u n c o n ţ i n u t a t â t d e i n ­e x p l o r a t , c ă u n a u t o r de l a D u n ă r e s c r i i n d î n s ă î n . f r a n ţ u z e ş t e a o b ţ i n u t p e l â n g ă o n o a r e a u n e i a t e n t e d i s ­cu ţ i i , ş i u n r e m a r c a b i l s u c c e s d e li­b r ă r i e . ( L e o p o l d S t e r n : P s y c h o l o g i e d e F A m o u r C o n t e m p o r a n , 2 v o l u m e , l a G r a s s e t ) . N u m ă r u l u r m a ş i l o r lui R o n s a r d , d e s c ă l e c a ţ i î n c a p i t a l a F r a n ­ţ e i şi u n ş i c a v a l e r i a i l i t e r i l o r f r a n ­c e z e , c r e ş t e , d e l a o v r e m e , n e l i n i ş t i t o r . E x p o r t u l r o m â n e s c , d e s c r i i t o r i şi a c ­t o r i , p c m a l u r i l e S e n e i , e î n p l i n ă î n f l o r i r e . P r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă d e g e n i i şi t a l e n t e , î m p i e d i c ă , m o m e n t a n , d e s -v o l t a r e a u n u i p u b l i c c o r e s p u n z ă t o r . D e z e c h i l i b r u l a c e s t a , e x p u l z e a z ă p e i n d i g e n u l t a l e n t a t , p e s t e h o t a r e . O b ­s e r v ă m , d e a l t fe l , la s c r i i t o r i i t i n e r i nă ­z u i n ţ a d e a-şi t r a n s p u n e m i j l o a c e l e d e e x p r e s i e . î n l i m b a f r a n c e z ă . E o c o n s e c i n ţ ă a n e v o i i d e p u b l i c . R i s c u l e acela .ş n u m a i . f ă g ă d u i n ţ a d i f e r ă . E to t u n a s ă le faci c u n o s c u t u n e i mur ţ i m i d e ş e a s e z e c i d e m i l i o a n e ce t i -

C h e s t i e de m ă t ă s u r i , m e d i c a m e n t e , a l c o o -l u n p a r f u m a t e , sau cine,şt ie ce a l te mărfur i p r o h i b i t e . F e n o m e n secula r , sec re t sgo-m o t o s , a p a r ţ i n â n d t u t u r o r i s to r i i lo r . D a r ce m i n u n a t p r e t e x t p e n t r u d e z v o l t a r e a u n u i p l an de pac i f icare a E u r o p e i . Si p r i e t e n u l m e u îşi c o n t i n u a d e m o n s t r a ţ i a cu acea p r o f u n d ă voce care , la dec l inu l an i lor , îi desch i sese o n o u ă ca r i e ră şi îi r e levase o v o c a ţ i u n e . l in d e b i t î n s ă c a m î n s e t i n i t , o pr iv i re fugac . D a r aces t ea s u n t deta l i i de d u p ă n ă p r a z n i c a şi s u a ­va a v e n t u r ă care îl p r o m o v a s e d i n t r ' u n a lcov a r d e n t , î n t r ' u n c a b i n e t de u r s i t o a r e m i n i s t e r i a l ă .

— I i t ă , îrni s p u n e a p r i e t e n u l cu d e ­g e t u l pe sub t i t lu : „un m o r t , d o u i r ă n i ţ i " — încă o dovadă a celor ce ţ i - a f ' r m eu. . . Pacea lumii , e pacea eu ropeană . . . F i n d c ă n u m a i pe c o n t i n e n t u l n o s t r u u l t rac iv i l i za t , p o p o a r e l e se î n e a e r ă şi se violează b s s -t i a l m e n t e , j t e r a t o l o g i c a m e n t e . . . N icăe r i , s u r p l u s u l de for ţă , n u se rezo lvă a l t fe l , de câ t î n t r ' u n exces de m u n c ă sau, u n d e n u se poa t e , c u m e d e p i l d ă ; în clasele îna l t e sau în t r i bu r i l e obs/ ture . î n t r ' u n exces de p lăcere . P e o s a l t e a de puf, s a u pe u n c u l c u ş de frunze. . . In a t m o s f e r a d e a m b r u d i n t r e po logur i s au în v ă z d u h u l s a t u r a t de m i r e s m e a n i m a l e , al j u n g l e i înop ta te . . . i n loc de f r e a m ă t de a r ­me şi vae t de m o a r t e , . d o a r m ă t ă ­sosul s u s u r al e p i d e r m e l o r d e s m i e r d a t e , muz ica lu l g e a m ă t , g u n g u r i t u l du l ce al e x a s p e r ă r i i amoroase . , . P r i e t e n u l m e u se împ le t i c i în g las , şi în m e r s . P lescă ia , caşi c u m vorbe le ar fi a v u t g u s t . Năr i l e i se s b ă t e a u , ca f lutur i i . F ă c u o s fo r ţa re v i o l e n t a să se smu lgă u n o r imag in i v â s ­coase şi r e l u ă firul c u g e t ă r i i : n u m a i p o ­poa re l e e u r o p e n e se ba t , s ad i c , î n t r e ele. N u m a i pe ele, mi rosu l şi a spec tu l s â n ­ge lu i , le p e r v e r t e ş t e şi le a r u n c ă pe căile c r imei colec t ive , p â n ă la epu iza re . Când E u r o p e n i i n u se vor ma i b a t e , pacea m o n d i a l ă va fi a s i g u r a t ă .

— D e acord î n c u v i i n ţ a i eu, depe cul ­mile î n c â n t ă r i i .

— T r e b u i e deci , c o n t i n u ă d i p l o m a t u l r o m â n să d e z a r m ă m E u r o p a , ceeace e l uc ru foar te anevo ios dacă nu rezol­văm, în p rea lab i l , l i t igiile, — FTeste!— I a r d a c ă r e c a p i t u l ă m şi ana l i zăm t o a t e aces t e l i t igi i , c o n s t a t ă m că, în cea m a i m a r e p a r t e , ele s u n t suscep t ib i l e de o p r o m p t ă rezo lvare . F i indcă sunt. de m i c ă i m p o r t a n ţ ă . F . i ndcă , apo i , s u n t î n t r e ma-

to r i î n f r a n ţ u z e ş t e , c u p r i n z â n d m a r e p a r t e şi d i n cei c i n c i m i i d e f i d e l i ai e d i t u r i l o r r o m â n e ş t i ? A c e s t e a f ie z ise , p e n t r u d i s c u l p a r e a c e l o r r e f u g i a ţ i î n g r a i s t r ă i n , şi î n v i n u i ţ i d e î n a l t ă t r ă ­d a r e , f a ţ ă d e l i m b a m a t e r n ă . Ş i p r e ­v e d e m , d e p e a c u m , c ă t i p u l s c r i i t o ­r u l u i b i l ing , la no i , v a fi d i n c e î n ce m a i î n t â l n i t . '

E m a i m a r e î n d r ă z n e a l a s ă t e p r e ­z in ţ i f r a n c e z i l o r c a p s i h o l o g şi e s se i s t d e c â t p o e t şi r o m a n c i e r . R o m a n u l f r a n c e z d e az i , nu , e d e c â t o i l u s t r a r e a n e c d o t i c ă a u n o r t e o r i i s e n t i m e n t a l e . 1). S t e r n a a v u t o r b u l c u r a j d e a s e a f i r m a o b s e r v a t o r al i n i m i i o m e n e ş t i , d u p ă S t e n d h a l , d u p ă B e n j a m i n C o n -s t e n t , şi, u r m â n d o l in ie c a r e t r ece , d e l a p i s c u r i la co l ine , d u p ă B o u r g e t i şi f i e ! d u p ă M a r c e l P r e v o s t . D a r a n a l i z a sa n u se a p l i c ă s ă d e s c o m p u n ă u n s e n t i m e n t p e n t r u a î n l e s n i a p o i r e c o n ­s t i t u i r e a p r o c e s u l u i şi a r ă s p u n d e î n ­t r e b ă r i i : c u m iea n a ş t e r e i u b i r e a ? c â t e f e l u r i d e i u b i r i s u n t ? M a n u a l u l l u i S t e n d h a l şi c o m p l e t ă r i l e l u i B o u r g e t

r i le s t a t e . F i i n d c ă m a i ales , nici u n u l din ele n u m e r i t ă , în ochi i g â l c e v i ţ i l o n o n o a r e a şi sacrif ic iul u n u i război . . . ( P e fa ţa m e a se z u g r ă v i a sa t i s fac ţ i a . D i p l o ­m a t u l m ă d o m o l i , cu o m â n ă o c r o t i t o a r e pe u m ă r ) . I a t ă , zise el, G e r m a n i a . . A r e n u n ţ a t s i n c e r la A l sac i a -Lorena . Nici u n i n t e r e s , nici o v a n i t a t e n a ţ i o n a l ă , n u Va m a i t u r b u r a l i n i ş t ea pe I l in . . . D a r cu s i t u a ţ i a o r i e n t a l ă , G e r m a n i a n u s'a î m ­p ă c a t de loc . N i c i o d a t ă n u va c o n s i m ţ i la cu loa ru l Danz ig , c a r e - o ca lcă , nemi ­los , pe coadă . Nici cu p i e rde rea în î n t r e ­g i m e a Si lez ie i o r i e n t a l e n u se va îm­păca . R e z u l t ă , de aci o se r ioasă a m e ­n i n ţ a r e a p ă c i i ? Nic i de cum! Nici Ger ­m a n i a , n ic i P o l o n i a n u vor a j u n g e la r ăzb o i , p e n t r u D a n t z i g şi S i lez ia , — p e n t r u c â t e v a s u t e de mi i d e locu i to r i . S i lez ia , va fi t r a n ş a t ă , i n t r á t a t e v a m a l e şi s u m e de ban i . P r e v ă d m o m e n t u l , în

ca re D a n t z i g u l va fi rezo lva t în favoa­r ea G e r m a n i e i , cu c o m p e n s a ţ i i la r ă s ă ­r i t p e n t r u Polonez i i , ca r i ş i - au c o n s t r u i t , de a l te i , u n p o r t al lor . L i t u a n i e n i i , gă­lăgioş i , p u ţ i n i şi i n u t i l i vor fi sacr i f ica ţ i .

Fiindcă sunt străini în E u r o p a , sub l in i a , b izar , d i p l o m a t u l . Şi nu- i aşa , c o n t i n u ă el, că nic i p e n t r u cei d o u ă s u t e de mi i de t i rolezi d in Adige , n u vor r i s ca v re ­o d a t ă I t a l i a şi G e r m a n i a s a u Aus t r i a , u n resbe l ? R ă m â n p r i m e j d i o a s e şi i re­duc t ib i l e n u m a i marile litigii ale naţiu­nilor mici. Căc i vede ţ i d -voas t ră , cu câ t mai m a r i s u n t l i t igi i le t e r i t o r i a l e , cu a t â t m a i mici s u n t n a ţ i u n i l e , şi v i c e , versa ' cu câ t m a i mic i s u n t na ţ i un i l e . . . C u a t â t m a i m a r i s u n t l i t ig i i le , î n t r e ­rupse i eu, l u m i n a t . E x a c t ! m ă a p r o b ă d ip loma tu l : şi i n s o l u b i l e ! L i t i g i u l d i n t r e

Ungar i a d e o p a r t e , şi R o m â n i a , C e h o s l o ­vacia şi A n t a n t a de c e a l a l t ă se „ p o a r t ă a s u p r a " u n u i t e r i t o r i u de 200.000 de ki lometr i p ă t r a ţ i , cu t r e i s p r e z e c e m i l i o a n e locui tor i . . . N i c i o d a t ă u n g a r i a n u se v a r e s e m n a . T o t d e a u n a , n e d r e a p t a ei ne -m u ţ u m i r e , va a m e n i n ţ a p a c e a E u r o p e i şi în c o n s e c i n ţ ă a ce lo r c inc i c o n t i n e n ­te , căci conf l ic tu l n u se p o a t e l imi t a .

— A t u n c i ? — A i r ă b d a r e , z ise bi­zaru l m e u a m i c , c h e s t i a n u e a t â t de m e s c h i n ă c u m ai î n t r e z ă r i t - o . I n t r e a b ă - t e m a i b i n e : ca re - i c a u z a ? Şi vei a junge la teoria popoarelor inadaptabile care ex­pl ică , d u p ă m i n e , m a l a d i a r ă s b o i n i c ă a E u r o p e i . C o n t i n e n t u l n o s t r u s'a î m p ă r ţ i t

a u î n c h i s , a p r o a p e def in i t iv , d i s c u ţ i a . S e c r e t u l lu i d o n J u a n , n u n e m a i i n ­t e r e s e a z ă . Ş t i m c u toţ i i c ă s t ă r u i n ţ a şi s u r p r i z a n e î n c e t a t ă , p o a l e c r e i a , d i n o r i c a r e d i n no i , î n t r ' u n c a p d e f e ­c i o a r ă s a u d e f e m e i e , o b s e s i a , p r e g ă ­t i t o a r e a d r a g o s t e i . D a r d. S t e r n o b ­s e r v ă t o c m a i , c ă n u m a i e n e v o i e d e t o a t e a s t e a . P e n t r u n o u a g e n e r a ţ i e , c a r e n ' a î m p l i n i t 28 d e a n i , l u c r u r i l e s ' a u s i m p l i f i c a t . D r a g o s t e a d e a l t ă d a t ă n u m a i e x i s t ă . S i m p l a e x c i t a ţ i e , c u p r e l u d i u l s c a b r o s al d a n s u r i l o r n e g r e , a î n l o c u i t - o . P r e l i m i n ă r i l e a r d e n t e , d e ­l i ca t e ş i ab i l e , t a c t i c a s a v a n t ă şi f i n ă d e o d i n i o a r ă , — i n u t i l e c o m p l i c a ţ i i i n ­t e l e c t u a l e . P o a l e c ă s a r f i x a u n p a ­r a l e l i s m i s t o r i c î n t r e d a n s ş i i u b i r e .

D e l a m e n u e t l l a c h a r l e s t o n şi s t r a ­t eg ia r e s p e c t i v ă a a m o r u l u i . P â n ă şi r o l u r i l e s ' a u r ă s t u r n a t . F e m e e a t u n s ă d e a s t ăz i . . . D o a m n a P u t i f a r a r e î n ­v i a t î n m i l i o a n e d e e x e m p l a r e ş i s c ă -p ă t ă m ,noi , v i r i n ă p r a z n i c i . î n l a m e n ­t a b i l a p o s t u r ă a Iui Iosif. T o a t e a-c e s t e a , s p r i j i n i t e p e a n e c d o t e m a l i ­ţ i oa se , t ă i a t e î n l a p i d a r ă f r a z ă : v o ­l u m u l u l t i m , s u p e r i o r c e l u i d i n t â i u .

P ă r e r e a n o a s t r ă e a l t a . M e l a n c o l i a şi a m ă r ă c i u n e a c a r e s t r ă b a t e î n s a r -

î n t r e la t in i , slavi şi g e r m a n i , cari, de b ine de r ă u , s 'au îu ţ e l e s şi ia tă- i ajunşi la un r e z u l t a t t e r i to r i a l oa r e care. Intre ei î n să , s ' au i n f u z a t străinii. Ca micro­bi i î n t r ' u n t r u p . Ş i t r u p u l a re friguri. C i n e s u n t ^Străinii"... S u n t Ungarii, Bu lga r i i şi Turc i i , ca r i au a l c ă t u i t „blo­cul t u r a n i c " în t i m p u l r ă s b o i u l u i . Sunt cele t re i p o p o a r e m o n g o l i c e , inadaptabi le E v u l med iu a fost f r ă m â n t a t de proce­sul i sgon i r i i t u r c i l o r d in E u r o p a . Vea­cul n o s t r u va fi c o n s a c r a t Ungur i lo r şi Bu lga r i lo r , i a r Ia n o r d a l t o r s t r ă in i , Li­t u a n i e n i i , — n u m a i d o u ă m i l i o a n e , sim­plu h a p , c o n p e n s a t i v p e n t r u a m i c a Po­lonia . . .

— L i n i ş t e ş t e - t e , r ă c n i v i z iona ru l meu a m i c , z ă r i n d pe f igura m e a o pro tes ta re u m a n i t a r i s t ă , — n u - i vo rba de o exter­m i n a r e a inadap tab i l i l o r , nici de o împăr­ţ i r e a l o r : ci de o s i m p l ă o c u p a ţ i u n e de c â t e v a zec i de an i , p e n t r u a face o e d u c a ţ i e a i n s t i n c t e l o r lor agres ive . 0 g e n e r a ţ i e s a u d o u ă de U n g u r i şi Bu l ­ga r i , c r e s c u t ă d inco lo de sp i r i t u l şovin, în sp i r i tu l eu ropenesc . . . U m b r a masivă de s â n g e şi au r , a Min i s t e ru lu i din C a p u l P o d u l u i , se ivi. Un orologiu su­n ă o m a r e î n t â r z i e r e . D i p l o m a t u l s e cu­t r e m u r ă : — je suiş en retard!, scuză-m ă , îmi z i se . H a i m a i r e p e d e . Mă în­şfăca de m â n ă , t â r â n d u - m ă . Alerga ca u n t â r n m a r e , l u a t de v â n t . Şi m a i ales, — gâfâ i el, n u u i t a că idea lu l nos t ru e s p r e R ă s ă r i t , ( hâ , h â , — s e o p r i s e să în­g h i t ă ae r ) n ' a v e m ce c ă u t ă în Apus, h â , h â , — r ă s ă r i t u l e l iber , hâ.. . fără Au-s t r i ac i , fără R u ş i , hâ , h â : t r e b u i e să p r e l u ă m t e s t a m e n t u l lui P e t r u cel Mare, r ă c n i p r i e t enu l asf ix ia t . . . Idea lu l nostru e p e d r u m u l de sch i s al Bizanţu lu i . . .Hai m a i i u t e , ce dracu . . . C u g e t ă a s u p r a aces­t u i l uc ru : u n p o p o r fără revendicăr i ex­t e r n e e ca şi m o r t , hâ , h â , a m ajuns,la r evede re . îşi luă a v â n t u l şi d i spă ru sub p o r t a l .

R ă m ă s e i d o a r cu s e n t i n ţ a muzicală a vocii lu i , ca re , la c inc izec i de ani , fer­m e c a s e o d o m n i ţ ă e p a t a t ă de priapismul b ă t r â n u l u i a m o r e z . Şi ca re , când serin­gi le cu a r g i n t - v i u a u i s tov i t pasiunile lui d e s l ă n ţ u i t e , i-a d ă r u i t o ţ a r ă întrea­g ă p e n t r u î m b r ă ţ i ş a r e a min ţ i i lui co­t r o p i t o a r e .

... Dar p o a t e n u m a i cu de ăştia se face p o ' i t i c ă ex t e rnă . . .

c a z m u l a u t o r u l u i , n u o împărtăşim; M o a r t e a d r a g o s t e i d a c ă s ' a întâmplat, î n s e a m n ă l i b e r a r e a o m e n i r e i de un r ă u l i t e r a r . S f â r ş i t u l u n e i s l ă r i mor­b i d e , a g r a v a t ă d e p o e ţ i , cu l t iva tă de l e n e ş i ,o î n t r e z ă r i m î n a m o r u l ,fu-g a c e , c u r a t , s ă n ă t o s , a n i m a l i c , de azi. J o s c o m p l e x i t a t e a r a f i n a t ă şi bolnavă, a a m a n ţ i l o r d e a c u m d o u ă - t r e i de­cen i i . S f â r ş i t ă , s e r i a W e r t h e r i l o r , a S o r e l i l o r , a D i s c i p o l i l o r , sufer inţele a b s u r d e , o b s e s i i l e d i z o l v a n t e , tânjeala q u a s i i n c u r a b i l ă a u n c h i l o r , a pă­r i n ţ i l o r , a • s t r ă m o ş i l o r — B u m ! sem­n a l u l j a z z u l u i : î n t r ' u n r i t m frenetic, t r u p u r i l e s e î n ţ e l e g , s ' a u ales . Con­t i n u a r e a î n t r e c i n c i ş i ş e a p l e , mâine. F ă r ă f r a z e , f ă r ă j u r ă m i n t e , f ă r ă su­f e r i n ţ ă . C e e a c e d e p l â n g e m , n u e r a de­c â t o s t a r e i s v o r â t ă d i n plictiseala b o g a t u l u i . „ N o i o a m e n i i s ă r a c i , spune u n d e v a u n e r o u a l lu i S t r i ndbe rg , n ' a v e m la d i s p o z i ţ i e t o a t ă z i u a şii toată n o a p t e a p e n t r u a ş a c e v a ! ' ' Amoru l e r a m a i m u l t o c h e s t i e d e c lasă , de­c â t d e g e n e r a ţ i e . B i n e c ă vi tesa se­c o l u l u i n e - a d ă r u i t cel p u ţ i n această l i b e r t a t e : d e t r o n a r e a u n u i d e s p o t stu­p id şi s a d i c . Uf!

I. V.

Despre Amor

Page 3: Asaltul Strigoilor · căreia nu vor putea opera efectiv de cât marile deslănţuiri de suflet şi edu caţie ce nu încap în legi şi decrete! D-l Vaida e străin de psihologia

POVESTEA V O R B I

MIŞCAREA ECONOMICA Economistul

Sunt unele îndeletn''ciri pe cari fră­mântarea perpetuă a evenimentelor le ridică pe primul plan al preocupărilor contimporane. Nevoile creiază curentul.

| Acesta, la rândul lui, determină moda. Fiecare epocă îşi are, în această prii inţă, predilecţiile ei. In evul mediu nobleţă spadei dispută întâietatea nobleţei de robă sau de liră. Intre cavalerul cruciat, abate sau mini strei existau afinităţi cons­tante. Astăzi, noţiunile au evoluat şi s'au diferenţiat. Dacă spada mai păstrează vestigiile unui prestigiu apus, nobleţă de robă (et manteaux) îşi poleieşte fără scrupule armorialul graţie aurului ame­rican atât de generos zvârlit dealungul lui Bue de la Pair., iar „lira" abia îşi menţine la Stock Exchange tradiţia unei dominaţiuni disputate.

Secol de viteză, de realităţi, de valori de perpetue detronări şi. restaurări, vremea1

noastră, stăpânită de obsesia maladivă şi cinică a îmbogăţirei a inventat, econo­mistul. La catedră, în saloane, la tri­bună sau dealungul coloanelor ospitaliere ale revistelor se etalează de un deceniu încoace cu suficienţă un complex de sis­teme savante, de studii, de critici şi o-racole cari pun în umbră arta subtilă a Domnei de Thebes. Economistul este prin definiţie o stea.

Revendicând o glorioasă ascendenţă, fiecare Economist descinde de la fizio-craţie sau- mercantilisti se înrudeşte dea-proape cu Gide, Wagner, Sombart sau Keynes şi consideră pe Marx drept o rudă scăpătată cu obscure veleităţi de geniu.

Urmând o tradiţie scumpă tutu lor a-ristocraţiilor, o pronunţată solidaritate se manifestă printre economişti ori de câte ori evenimentele cată să in o altă turnură de cât cea prezisă—şi atunci vina e a evenimentelor.

Nimic, nu scapă agerimei lor clar vă­zătoare. De la excedentul de naşteri în Guyana până la ereşterea oilor în A-ustralia sau la frecvenţa petelor solare, orice eveniment este studiat, analizat şi clasat în impunătoare statistici.

In ciuda cuvântului că nimic nu ucide ca ridicuiul, speţa economiştilor se în­mulţeşte cu o uimitoare şi febrilă regu­laritate.

Astăzi devii Economist, cum odinioară te făceai muşchetar sau navigator.

Din complexul cosmic al fenomenelor contimporane, din profunda fermentaţie a vieţei în multiplele ei manifestări şi aspecte, din bogăţia infinită a proceselor cari se înfăptuiesc sub ochii noştri ca în desişul de junglă al vegetaţiunilor tropicale, din cataclismele cari primenesc viaţa socială şi morală a popoarelor, Economistul, prcsunipţios şi rigid ca un Budha cioplit în granit, îşi. combină ca­leidoscopul fictiv al doctrinei, dozând ca o vrăjitoare realităţile şi croind, haina pestriţă a arlequinadelor sale groteşti. Cea mai umilă realitate îl depăşeşte. Eternul omenesc, care nu se poate trans­pune în formule abstracte este înlăturat

cu desăvârşire din preocupările Econo­mistului.

Iar din cea ce rămâne, din tot rezi­diţi nevoilor, grijilor şi insuficienţelor acestei omeniri care suferă şi luptă — în­trezărind uneori licărirea reconfortantă a speranţei—Economistul construieşte sis­teme şi legi pe cari suflul larg şi im­petuos al vieţii le răstoarnă.

Şi ie va răsturna dpapururi fiindcă nu se pot ţese legile eterne ale zbuciu­mului omen-sc decât pe urzeala de vise şi id'aluri ale omenire'.

St. Vîdran

Liberalii şi Presa

Of ic io su l ţ i g a n i l o r , z i a r u l . . V i i t o r u l " se m i r ă f o a r t e m u l t d e c o n c u r s u l a-p r o a p e u n a n i m p e c a r e p r e s a r o m â n ă l a a c o r d a t p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l ţ ă r ă ­n e s c , şi l a a c ă r u i a s c e n s i u n e ) î n . f run­tea t r e b i l o r p u b l i c e a c o n t r i b u i t î n -t r ' o m ă s u r ă a t â t d e e f i cace .

M i r a r e î n c r o p i t ă î n t r ' u n r e g r e t ev i -

1) Meseria Doamnei Warren V e c h e a p l a t i t u d i n e a „ t e a t r u l u i ca e -

l e m e n t de e d u c a ţ i e " a r p u t e a fi r e l u a t ă p e n t r u c o m e n t a r i u , a s t ăz i c â n d u n a din scene le b u c u r e ş t e n e a r e î n d r ă z n e a l a să p r e z i n t e d i n t r e p iese le n e p l ă c u t e ale lu i B e r n a r d S h a w p e cea m a i n e p l ă c u t ă . D e p a r t e de m i n e g â n d u l aces te i rev izu i r i de l i t e r a t u r ă şi m o r a l ă . D e p a r t e m a i a-les de s e n s u l a c e s t o r î n s e m n ă r i , des t i ­n a t e doa r ref lexiei de m o m e n t şi a c t u a ­l i tă ţ i i d i r ec t e .

A m a ş t e p t a t p r e m i e r a „Meser ie i d o a m ­nei W a r r e n " p e n t r u u n d e t a l i u social . Mă i sp i t i a aces t m o m e n t u n i c în ca re o a d u n a r e s e l e c t a t ă de t i p i , c a r a c t e r e ş i ca tegor i i su f le teş t i va fi s u r p r i n s ă de o-ch iu l luc id al u n e i i n t e l i g e n ţ e . î n t â l n i ­rea t r e b u i a s ă -mi descope re r e a c ţ i u n e a d e l i c v e n t u l u i d e n u n ţ a t . Căc i — de ce să n ' o s p u n ? — pe d - n a W a r r e n o i d e n ­t i f i casem î n a i n t e a r id icăre i c o r t i n e i în foaier şi s u b p l a s t r o n u l c â t o r v a s m o k i n -g u r i impecab i l e , m - a m a m u z a t să a u d c n m b a t e o i n i m ă t o t a t â t de r e s p i n g ă ­t o a r e câ t , zece m i n u t e m a i t â r z i u , i n i m a lu i s ir Crof t s . C e i s tor i i m e s c h i n e n u a r fi ş t i u t să s p u n ă p e n t r u d o c u m e n t a ­r ea c e t i t o r u l u i m e u , u n c r o n i c a r m o n ­den î n t r e d o u ă ţ i gă r i a p r i n s e ! Un a d e ­v ă r a t ba l de mic i d e z e r t ă r i m o r a l e , de ­l ic te m ă r u n t e , p ă c a t e n o t o r i i şi c r ime n e c o n s u m a t e d in t i m i d i t a t e n u din r e ­g re t .

Mă b u c u r a m deci p e n t r u ră fu ia la ce va u r m a . Aşi fi a v u t o i m e n s ă sa t i s f ac ­ţ ie să s i m t c u m j u m ă t a t e d in a c e s t e o-n o r a b i l i t ă ţ i c u s u t e cu a ţ ă a lbă , se des ­c o m p u n s u b och iu l lui S h a w şi se de ­c a p i t e a z ă benevo l în fa ţa mizer ie i , de ­m a s c a t e p â n ă la s câ rbă ş i r e p u l s i e fi­zică.

N ' a fos t n i m i c . N u s 'a î n t â m p l a t n i -d e n t . C e n ' a r fi d a t ţ i g a n i i s ă a i b ă şi e i o a s e m e n e a p r e s ă ! E d r e p t î n s ă m i c S u n t u n naiv . O a m e n i i a u a p l a u d a t c ă a n d a t , c â ţ i v a a u î n c a s a t , d a r â şi a u făcu t ap ree i e r i . D e m a r c a ţ i a î n t r e d o u a zi, î n l o c u l i m n u l u i d e p r o s l ă ­v i r e s e p o m e n e a u c u o î n j u r ă t u r ă d e l a bo joc i .

A d e v ă r a t a p r e s ă î n s ă , c e a c u r a t ă şi c u t e z ă t o a r e , i-a i sb i t î n m o a l e l e c a p u ­l u i zi d e zi, t a r ă c r u ţ a r e .

S ă p r o n e z i î n f a ţ a o p i n i e i p u b l i c e d e m e n ţ a lu i V i n t i l ă B r ă t i a n u , j e g u l d i c -t a l o r i a l al c o s t e l i v u l u i D u c a , s p e r ţ u -r i l e l u i V i c t o r x \ n t o n e s c u , p r o s t i a d - r u l u i A n g e l e s c u , s a r d e l e l e d e b u t o i a l e lu i N i c u l e s c u - R i t z , b i s c r i c e l c d e c a ş a l e lui B e r c e a n u , t r i p o t a g i i l e ş i p e ­r i m e t r e l e c a v a l e r i l o r d e i n d u s t r i e şi p e t r o l ?

E i n u , p r e a m a r i m o r t i f i c ă r i a r fi fost s ă se c e a r ă p r e s e i r o m â n e ş t i ! . . . E o m u n c ă s i l n i c ă şi z i l n i c ă p e c a r e o f ac cei d e l a , . V i i t o r u l " şi n u m a i s u ­f l e t u l lo r ş t ie c u ce e n t u z i a s m şi c u c e c o n v i n g e r e !

G r o z a v d e f r u m o s i - a r fi s t a t p r e s e i s ă ia foc î n g u r ă p e n t r u t â l h a r i i s t ă r i i

sa lă şi s c e n ă e r a n e t ă . N i m e n i n u îşi dă o b o s e a l a de a se j udeca , a t u n c i c â n d a-fară îl a ş t e a p t ă u n foa ier l u m i n o s şi u n bufet b u n . C o r t i n a a c ă z u t p e s t e o se­c u r i t a t e i n t eg ra l ă . T a p e u r i şi a m a n ţ i p r o ­fes ioniş t i s 'au g ă s i t d u p ă s p e c t a c o l ca lmi , p u ţ i n t u l b u r a ţ i p o a t e de p r i m e j d i a ca re t r e c u s e , dar î m b ă r b ă t a ţ i în s t r â n g e r e a lor de m â n ă , d e v e n i t ă în m o m e n t u l a-cela m a i m u l t decâ t u n g e s t de po l i ­t e ţ ă , u n ac t de s o l i d a r i t a t e .

N u . E x a m e n e l e de c o n ş t i i n ţ ă n u s u n t de r e s o r t u l s e n s i b i l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i .

2) Fascisme, au VII In fond p o a t e că i n s e n s i b i l i t a t e a noa-

s r r ş mora lă , t i n e de c i r c u m s t a n ţ e şi n u de s t r u c t u r ă suf le tească . L ips i ţ i de s t r i n ­g e n ţ e socia le , s u n t e m l ips i ţ i de neces i ­t ă ţ i e t i ce . SuYitem, v r e a u să s p u n un p o p o r de indiviz i n e î n c a d r a ţ i . V ia ţ a n o a ­

d e a s e d i u şi p a t r o n i i c u f u r i ţ i a i c e n - s t r ă n u ne r a p o r t e a z ă la a n u m e s i t u a ţ i i la a n u m e pos ib i l i t ă ţ i şi c a t ego r i i . Nici i n t e l e c t u a l u l r o m â n , nici b u r g h e z u l , nici a r i s t o c r a t u l şi — de la războ iu — nici ţ ă r a n u l p o a t e , n u fo rmează rea l i t ă ţ i s o ­ciale d i s t i n c t e , p rec i se , f unc ţ iona l e ! S u n t ca tegor i i î n t â m p l ă t o a r e cu s e m n e dis­t i n c t i v e e x t e r i o a r e , da r fără semni f ica ţ i i şi r e s o r t u r i su f le teş t i adânc i .

Ceeace a d m i r d e a o e e a î n i s t o r i a t â ­n ă r ă a I ta l ie i e s te t o c m a i p r o c e s u l b r u s c de î n c a d r a r e pe care 1-a t r ă i t . R e v o l u ţ i a fasc i s tă a t r e c u t l ini i şi h o t a r e , a dife­r e n ţ i a t şi a s t ab i l i t r a p o r t u r i de v ia ţă d i s t i n c t e p e n t r u o a m e n i d i s t i n c ţ i . E v i d e n t o a s e m e n e a o r d o n a r e co lec t ivă şi sa lu­t a r ă nu se face fără r i scur i şi in jus t i ţ i i . Dar c â n d însăş i r e su r se le de v ia ţă ale u n u i p o p o r s u n t în joc, a ce s t e r i scur i şi aces te n e d r e p t ă ţ i s u n t negl i jabi le .

P u s în fa ţa a c e s t u i p roces de des ţ e ­len i re colect ivă , nn om „ l iber" cum ar s p u n e un p r o s p e c t radical soc ia l i s t , s a u n e î n c a d r a t c u m îmi p lace să-i s p u n eu, va z â m b i . E t o c m a i ceeace face g l u m e ţ u l Maur i ce Bedel în r e p o r t a g i u l „Fascisme au VII1'. Ca l i t e r a t u r ă c a r t e a e agreabi lă .

z u r e i , d e v e n i n d c o m p l i c e a s t i g m a t i z a t ă î n a m i n t i r e a g e n e r a ţ i i l o r v i i t o a r e a u z u r p a t o r i l o r , t e r o r i ş t i l o r , s u g r u m ă ­t o r i l o r c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e ! . . .

A c u z a ţ i u n e a m o n i t o r u l u i ţ i g ă n e s c — a n u m e c ă în t o a t e î m p r e j u r ă r i l e , . m a r i " e v o r b a d e î m p r u m u t u l p e c a r e b a l a o a c h e ş i i se s i l e a u să-1 e x -c r o c h e z e d e l a s t r ă i n ă t a t e — p r e a a a v u t o a c ţ i u n e d i s o l v a n t ă , o r e v e n ­d i c ă m c u m â n d r i e şi d e c l a r ă m c u m â n a p e i n i m i c ă o r i c â n d o v o m l u a d e - a c a p o .

D a , a m d i s o l v a t şi c o m i s i o a n e l e e m i ­s a r i l o r lu i V i n t i l ă , a m d i so lva t g u ­v e r n u l l i b e r a l , az i d i s o l v ă m p a r t i d u l p r e - i s t o r i c a l ţ i gan i lo r . . . N e - a m c o n ­s a c r a t a c e s t e i o p e r e n e g a t i v e , s u b v e r ­s ive ş i a n t i - n a ţ i o n a l c ( l i b e r a l e ) c u o p a s i u n e a l e c ă r e i m a n i f e s t ă r i n o c i v e ţ i g a n i i o v o r m a i s i m ţ i î n c ă p â n ă l a c o m p l e c t a l o r s p u l b e r a r e d i n v i a ţ a p u b l i c ă r o m â n e a s c ă .

C â t p r i v e ş t e g e n i a l a o b s e r v a ţ i u n e c ă no i a m c o m p r o m i s şi c o m p r o m i t e m p e d. M a n i u , c e n ' a r face b i e t u l V i n t i l ă să-1 c o m p r o m i t e m şi p e el!. . C. R.

Ca ref lexie p o l i t i c ă e p u r şi s i m p l u de ­t e s t a b i l ă . G a z e t a r u l a c e s t a vesel a re ceva d in p s i h o l o g i a r o m â n e a s c ă . Ceva din l i­n i ş t e a n e s e r i o a s ă a spec t a to r i l o r „Mese­riei d o a m n e i W a r r e n " . N u v r e a să se ses izeze . A p l a u d ă s a u d e t e s t ă p e i s a g i u l , fără să se lase a n t r e n a t în l in i i le lu i , fără să se v o e a s c ă i m p l i c a t . D e p a r t e c â t m a i d e p a r t e de fap te şi a d e v ă r u r i , ca n u c u m v a u n p a s greş i t , mn ocol i m p r u d e n t să-1 a d u c ă în fa ţa c o n ş t i i n ţ e i lu i p r o p r i i . Ar fi o î n t â l n i r e pen ib i l ă .

3) „Iubiţi cetăţeni!" Aşa z i su l p a r t i d al p o p o r u l u i a î n c e p u t

c a m p a n i a de r ă s t u r n a r e a g u v e r n u l u i . P e r f e c t . A s t a m a i divers i f ică m o m e n t u l po l i t i c . C u m n u s u n t g u v e r n a m e n t a l ş i d e t e s t cu ega lă s c â r b ă pe t o ţ i şefii şi subşef i i de p a r t i d e , c h e s t i u n e a m ă a m u z ă . S 'o v e d e m şi p e a s t a .

Ceeace es te î n s ă d e z o l a n t în aces t m o d e s t î n c e p u t de r â s b o i u civi l e m a ­n i e r a . Şi s u n t t e r m e n i i . B u n ă o a r ă de ce se m a i î n t r e b u i n ţ e a z ă î n c ă a c e s t v o c a ­t iv n e r u ş i n a t , p e n t r u a c o n v o c a o a m e n i i la o î n t r u n i r e ? „ Iub i ţ i c e t ă ţ e n i " .

A d o r expres ia . E n n specif ic n a ţ i o n a l p e ca re u n t a b l o u s a u o c a r t e nu-1 v a rea l i za n i c i o d a t ă . A m o r u l ei u m a n i n p e n t r u locu i to r i i p ă m â n t u l u i r o m â n e s c e î n d u i e ş ă t o r .

î n c ă u n a d in ab jec te le p l a t i t u d i n i , p e ca re p o l i t i c i a n u e r o m â n le e x e r s e a z ă c u e n t u z i a s m . „ C e t ă ţ e a n u l i u b i t " a l m a n i ­fe s tu lu i d i n opoz i ţ i e , b ie t o m necă j i t p u s p e d r u m u r i de c ine ş t i e ce nevo i , e o n o ţ i u n e n u m a i în c a p u l b ă r b a t u l u i de s t a t . U n cap i to l de v o c a b u l a r , u n t e r ­m e n t e c h n i c , un e l e m e n t s t r a t e g i c .

O ce i n t e r e s a n t ă t r e b u e să fie l u m e a v ă z u t ă p r i n i n t e l i g e n ţ a aces te i speci i u -m a n e , ca re se c h e a m e u n o m p o l i t i c !

4) Criteriu î n c e r c să g ă s e s c imora l i t ă ţ i i , p r o s t i e i

ş i c i n i s m u l u i po l i t i c o j u s t i f i ca re soc ia lă . Vreau să î n ţ e l e g pe ce c r i t e r i u a n u m e se r e e r u t e a z ă p ro fes ion i ş t i i de p a r t i d , p e n t r u ca p â n ă la u r m ă să fie t o ţ i la fel de s in i ş t r i . Ş i n u g ă s e s c . Nici o p s i -cho log ie şi n i c i o s u b t i l i t a t e d i n l u m e n u va exp l ica f e n o m e n u l g e n e r a l al m i ­zer ie i su f le teş t i , pe ca re po l i t i c a r o m â -n e s c ă de a z i : o c o n d i ţ i o n e a z ă .

î n t r ' u n s fâ r ş i t a m să m ă h o t ă r â s e a c rede , că a legerea d e m n i t a r i l o r se face o rbeş t e , d u p ă r i t u a l u l u n e i mic i m a g i i de fo rmulă . P o a t e ch ia r de l i c iosu l c â n ­t e c al lui T a s t a r d , s u b a l t e r n u l l u i L o u i s S a l a v i n , acel c â n t e c , ce s lu jea m a r e l o r lu i i n i ţ i a t i ve , s lu j e ş t e a leger i i . Mai ţ i n e ţ i m i n t e ?

Mis tam, gram Pic. et pic et colegram Bour et bour et ratatam Mis tam, gram

Acolo u n d e se o p r e ş t e u l t i m a s i labă , r ă s a r e u n m i n i s t r u (fost, p r e z e n t sau v i i to r ) . Altfel n u în ţ e l eg .

o) împotriva anonimatului U n d e b u t a n t a p r e z e n t a t o p iesă Tea­

t r u l u i N a ţ i o n a l . N i m i c m a i n o r m a l , Tea­t r u l i-a r e p r e z e n t a t - o . F a p t u l — să o r e c u n o ş t e m — e m a i p u ţ i n n o r m a l . De aici o î n t r e a g ă c a m p a n i e de r e c u n o a ş t e r e p r in cafenele , p r in c e n a c l u r i , prin re­dac ţ i i , pe s t r adă , pr in c l u b u r i şi p r in bănc i . Mică p a n i c ă ce t r e b u e a să sfâr­ş ea scă p r i n a-şi găs i o b i e c t u l . Ş i se spu ­n e că 1-a g ă s i t în p e r s o a n a u n u i foar te c u n o s c u t şi foar te m a r e f inanc ia r .

Văd în aces t mic răsboiu , d u s î m p o ­t r i v a a n o n i m a t u l u i , u n u l din eele mai s a v u r o a s e s e m n e ale m o n a v u r i l o r noa ­s t re- Nu e doa r o s i m p l ă c u m e t r i e de o a m e n i fără t r e a b ă . E o nece s i t a t e de i n f o r m a ţ i e c r i t ică . Ce i m e n s ă s p a i m ă p e n t r u un pub l i c , ca re e o b i ş n u i t să te j udece d u p ă femeile cu ca re te culc i , d u p ă pantof i pe ca re îi por ţ i sau d u p ă c rava te le , p e care îti dă m â n a să le sch imbi , ce imensă s p a i m ă — z i c — să se găsească faţă în faţă cu un t e x t , care nn e decâ t un t ex t , cu un n u m e care nu e un n u m e şi cu o a r t ă . oare nu vrea să fie a l t c e v a decâ t a r t ă . Cu o s i n g u r ă lov i tu ră , publ icu l îşi p i e rde d i n t r ' o d a t ă cr i ter i i le e s t e t i ce şi j u d e c a t a l impede . Căci împo t r iv i i unu i om pot. i face or ice , dar ce vei face î m p o t r i v a u -nei c ă r ţ i ?

Mihail Sebastian

Va u r m a

Page 4: Asaltul Strigoilor · căreia nu vor putea opera efectiv de cât marile deslănţuiri de suflet şi edu caţie ce nu încap în legi şi decrete! D-l Vaida e străin de psihologia

NOTE. CÂRTI L REVISTE Ş T I I N Ţ E N A T U R A L E

Cerul şi Pământul

Când s'au deschis porţile Cerului

un bulgăre s'a furişat afară ca să

joace oina.

După ce a fost rostogolit în toate

părţile, i s'au dat doi Poli ca re­

compensă. Cine joacă, riscă.

Acuma pretinde ca se trage din

soare şi umblă săsepocăiască. Trage

clopotele din turnurile cele mai

[nalte. Si în fieeare dimineaţă tri-

mite o ciocârlie după răspuns.

Neclintit cerul îl lasă sâ facă pe

rfârleaza. Din cauza asta nu poate

prinde timpul potrivit, nici locul

le intrare. (E greu să ocheşti în

mers!).

Ca să se răzbune pe bătăuşi, în-

;earcă să le fugă de sub picioare.

Dar a fost fixat d e meridianul din

jrreenwich.

Din când în când tresare de su-

crinţă. Neavând cui se spovedi crapă

ii se înghite singur.

Păcat că n'a primit propunerea

inui grec, care voia să-1 mute lângă

:er. S'ar fi economisit Astronomia.

De fapt nici aşa nn e tocmai de-

larte:

0 rază de soare.

Rânduri pe marginea unni cosciug

J. G. COSTIN

De Profundis. Mulţumită unui kilometrai rlicol, oferite în ciosvârte succesive, e pcâte

pagină întreagă, aşteptării vorace a cetitori->r „îndreptării", d. general Averescu are, de âteva zile, oarecare presăJMagia cuvântului otenţat prin tipărire ! Iată-1 pe fostul prim-n'nistru departe de vremea când nu era pen-ru confraţi, decât generaiul-gonococ şi dic-itorul moş-teacă. Porecle brusc transformate

renume, prin nu ştim ce miracol subtil al oliticăriei cotidiane. Şi în momentele când e pretutindeni se afişează un aristocratic dis-reţ pentru popularitate, — considerată ca n titlu de revendicat puterea— rămânem )tuş cu impresia că se încearcă la iuţeală, sstaurarea unor dărăpănaţi idoli, sau zămis-. rea deplină a altora, neisprăviţi, — cu lovitur1

brîle de rotativă. Scopurile tenebroase ale nor astfel de macabre experenţe şi imposi-ile antreprize, nu le vom lămuri aci. Dintr'un sentiment de pietate, aceste rân-

uri sunt pur preventive. Vrem să împedecăm icercârile de profanare. Generalul Averescu, i 75 de ani, are încă timp să se retragă în ngherul aureolat al gloriei sale militare, peranţele care l-au însoţit odinioară pot încă răvăli în uitare trista sa odisee politică. Au iai păţit-o, înaintea sa, şi alţi eroi, cari însă x ştiut să se resemneze la vreme. Mac-Mahon, ; pildă, n'a rămas i-nai mult un mareşal orios, decât un ridicul prezident de republică ibversiv ? încă un pas, totuş, de s'ar fi îr-ipăţânat, şi ar fi rămas, pe vecie, un civil mentabil. Aşa sunt sentinţele istoriei : răs-cate. lapidare şi nedrept rezumative. Qene-.lul Averescu, ispitit, pe culmea anilor şi a numelui, de o mediocră aventură, după ce făcut figură de viteaz, într'o epopee măreaţă, i-şi aducă aminte, că intrigile de club, de i lu : r şi de curie, că svârcolirile spiritului >liticianist nu sc potrivesc cu simplitatea •avilor. E în ,Discipolul Dracului" al lui ;haw, un capăt de dialog între curteanul donat, Bourgogne şi veteranul Wend : Bourgogne: — Suntem înconjuraţi, maior 'end! Ce e de făcui? Wend: — Să murim, domnule general! B: (compătimitor) eşti un prost, maior end'

VV.: — Sunt un erou, domnule general! Par'câ ar fi posibil încă pentru d. Averescu, mai rămână ceeace ni se pare că e s t e :

i... Wend, „Să murim, ••- adică, — domnule general"..'

Moartea lui Alexandru Davila veri­fică încăodată adevărul vechiu că nici chiar faima cea mai rea nu rezistă a-nilor. Anonimatul înghite, ca un monstru vecinie nesătul toate reputaţiile, chiar şi pe cele mai penibile, care ar părea—prin vâlva ce stârnesc—cele mai durabile.

Oscar Wilde serie undeva: e plicti­sitor să faci parte din societate; dar sâ nu faci parte din ea, e tragic. Când scria astfel, Wilde domina Londra prin cravatele şi prin paradoxele lui. Zece ani după aceia, el însuşi era exclus din societate şi avea prilejul să controleze, prin propria-i experienţă, cât de tragic este să trăeşti sau, mai de grabă, să a-gonizezi în marginea societăţii.

De altfel, „societatea"—adică lumea bună, cum se spune în patriarhalul vo­cabular al oraşelor de provincie — este tot aşa de nestatornică, de capricioasă ca şi mulţimea nespălată. Mulţimea te a-clamă azi şi te loveşte mâine, cu pitire şi înjurături. Tot astfel, societatea te măguleşte azi, pentruca mâine să te o-sândească. Ingratitudinea, in zdrenţe sau în frac, esle aceiaşi.

Cu o singură deosebire: mulţimea u-cide. Pune punct, dintr'odatâ, unei exis­tenţe. Societatea, mai rafinată în tortu­rile pe care le aplică celor ce năzuesc să, o domine, nu îi ucide. Dimpotrivă: îi păstrează, îi ţine înt<-'o degradantă mizerie ca să-i umilească si ca să aibă la ce cleveti...

Este tratamentul pe care nobila so­cietate l-a aplicat lui D'tv'la. Omul acesta, care era incnr naţiunea estetului, a fost cincisprezece ani osândit la chinul sără­ciei. Când într'un foburg, se aliate asupra unui om o nenorocire, cunoscuţii îi dau o mână de ajutor. Cum pot şi cât pot, dar o fac totuşi. In lumea bună, în so­cietate, lucrul nu se întâmplă. Se pare că oamenia stă mai de grabă la temeiul unei sudălmi, decât în haina de gală a convorbiră de salon.

Am avut prilejul să-l văd de câteva ori pe Davila în ultimii zece ani. Nici­odată, nu a lăsat să se întrevadă o clipă de slăbiciune. Omul, care era deprins să domine, ştia şi să se domine. Chiar în tragica lui ţintuire în jilţ, sufleteşte ră­mâne acelaş: mândru, de-asupra nevoii vulgare de spovăduire. Nimeni nn şi-ar fi putut presta îndoita osândă a sără­ciei şi a paraliziei cu aristocratica dis­creţie cu care şi-a prestat-o Davila.

Dar dară el nu spunea nimic, odaia, mobila, tot ce-l înconjură, vorliiâ,—vorbia cu acea voce mufă, dar atât de stărui­toare cu ca>-e ştiu să vorbească, lucrurile... Şi toate spuneau aceiaşi poveste a sără­ciei cumplite, povestea pe care stăpânul lor o tăcea cu mândrie.

...Aşa a murit un om din sontt'de.

Tudor Teoilorescn-Iîraniste

Note de provincie

T â r g d e m i z e r i e , c a p i t a l a d e j u ­d e ţ . N o r o i u l d e s f u n d ă u l i ţ e l e a d â n c . B o r d u r ă s p ă l ă c i t ă d i n z ă p a d ă şi s t r o ­p i t ă c u p ă m â n t , p e l â n g ă t r o t o a r e . L a g a r ă a ş t e a p t ă b r i ş t i l a f e l d e m u r ­d a r e c u v iz i t iu l pe t i c i i , p e s t r i ţ şi b ă r ­bos . C a l u l m i c ş i p ă d u c h i o s . A t m o s ­f e r ă r u s e a s c ă d e c e a i n ă r i e , d e s a n i e ş i d e f loci . F l o c i d e z ă p a d a , floci d e b a r b ă , ca i f locoşi . Se g h i c e ş t e p r o x i ­m i t a t e a B a s a r a b i e i , f i l t r â n d R u s i a , î n c e e a c e a r e ea p i t o r e s c şi c a r i c a t u r a l . I d e a l u l p e aci a r fi o p e r e c h e d e c i z m e d e p â s l ă , î n t r ' u n a d e iuf t , — d a c ă s e p o a t e f ă r ă p a r f u m u l c a r a c t e r i s t i c , — şi î n s f â r ş i t , î n t r ' u n a d e g u m ă . N i c i u n c o n t a c t , c u a c e s t c e r n o z i o m u r b a n . N i c i o a t i n g e r e c u a c e s t e a s p r e m â i n i i s p ă l a t e o s i n g u r ă d a t ă p e zi. C â t e - s e ­c o l e d e a p o s t o l a t , c â t e s o c i e t ă ţ i d e b i n e f a c e r e , c â t e î n t r e p r i n d e r i a m e r i ­c a n e s u n t n e c e s a r e p e n t r u a p r e s -s c h i m b a în p i a t r ă a u t e n t i c ă , a s t e z i ­d u r i d e v a r m u r d a r , a s t e g a r d u r i ; s c â l ­c ia te , î n g ing i i l e Ie r d e m o c i r l ă s u v e ­r a n ă ' ? U n n ă v ă l i t o r s c â r b i i c a r e a r t i p u s a c i o f e ş t i l ă şi o z ă c ă l o a r e c u i a r b ă d e p u ş c ă , s ă î n v ă l m ă ş e a s c ă . î n ­t r ' u n s i n g u r s a l t d e p u r i f i c a r e , a c e a ­s t ă a c i u i r e d e h a z n a l e , a c e a s t ă i m a ­g i n e ţ i g ă n e a s c ă , a c e s t o a r e c a r e o-r a ş , t i p i c m o l d o v a l a h . — p o a l e a r fi f ă c u t u n s e r v i c i u n a ţ i u n e i c r u ţ a t e ş i s i l i t e s ă se r e f a c ă î n t r e m u r i n o u i .

E m u l t c a l c a r p e a c i , b ă r b a ţ i i c r e s c î n a l ţ i şi g r e o i , f e m e i l e inu t i l ciolănoa.- ,e. S t a t u r a se a b s o a r b e o d a l ă c u a p a c a r e p e g o r â u d î n v i s c e r e d i s o l v ă g r a ­ţ ia . H o t e l u l e to i c e p o a t e t i m a i p a ­t r i a r h a l , a d i c ă m a i r e p u g n a n t . î n c e ­p â n d c u p o e z i a l ă m p i i , şi a g a r a f e i c u g â t u i t a i n v e r s s i l u i t ă d e p a h a r şi a s e r v i t o a r e i cu c i o r a p i i t r a ş i in l i r -b u ş o n şi c a r e î n t â r z i e , î n t â r z i e l a u ş ă , o l ' e r t ă c r a p u l o a s ă d e o s â n z ă şi j eg . F e r e s t r e l e d e s c h i s e î n i a r n ă o a u d r u m u l f a n t o m e l o r ei p e r s i s t e n t e ş i s e n s i b i l e n u m a i n a s u l u i , s u p r a l u c i d .

L e m n u l e ea p r e t u t i n d e n i , f a m i l i a r .

j e r t f i t , I r a n s l ' o r m a b i l în c o m o a r ă d e j a r , î n c e n u ş ă . î n v i se . Ş i s o n e r i a d e l à c a p ă t u l c o r i d o r u l u i , şi p a s u l n e ­c u n o s c u t s u n â n d d i n c ă l c â i . L a v o a r u l , d e p o z i t u l d e vie(i d e s b ă r a t e , î n p e r i n ­d a r e , d e tot ce l e - a d c s g u s l a t . Se p o a t e s c r i e î n f u n d u l lu i , c u o s u r ­cea , u n b l e s t e m a l t u t u r o r t r i s t e ţ e -l o r u m a n e , — şi n a ţ i o n a l e m a i a l e s .

Dr. Caii ga ri

O p e r a lui B r â n c n ş i s g u d u i e p e ce l c e v i n e în f a ţ a ei c u r a t ş i c r e d i n c i o s , c a l a o î n t â i e î n t â l n i r e c u m i n u n i l e l u m i i .

B r â n c u ş i i u b e ş t e v i a ţ a şi n a t u r a c u î n ţ e l e p c i u n e . D r a g o s t e a sa n u e ex ­t a t i c ă , p a s i v ă , r o m a n t i c ă . D i n p o t r i v ă : a t e l i e r u l lu i e s t e o p r e l u n g i r e a l a ­b o r a t o r u l u i n a t u r a l . I n m i j l o c u l e i s t ă u r i a ş , v r ă j i t o r u l .

T o a t e m a t e r i a l e l e , l o a t e e s e n ţ e l e , t o a t e i n s t r u m e n t a ţ i i l e , ş t i i n ţ a t o a t ă , ii s e r v e ş t e . C â n d c r e d e c ă a s c u l t a n u ­m a i legi le c o s m i c e , el le f o r ţ e a z ă şi c o m p u n e d e s e o r i a l t e l e m a i s u b t i l e , m a i o r g a n i z e , m a i d r e p t e .

Ca u n m a g i c i a n , a p ă t r u n s c e l e m a i i s c u s i t e v r ă j i , f i l t r â n d s u f l e t u l u i a c e a e m o ţ i e s i m p l a şi s e n i n ă c a r e te c u p r i n d e la v e d e r e a m i n i m e i .

I s b â n d a l u i î n s ă , n u e î n t e m e i a t ă p e d e x t e r i t a t e . M u n c a l u i e s t e a si­h a s t r u l u i c r e d i n c i o s , c a r e şi-a î n c h i ­n a t g â n d i r e a e l e m e n t e l o r , f i i n d c ă ş t ie că c e a m a i d e p l i n ă s a t i s f a c ţ i e o g ă ­seş t i c â n d t e m i s t u i e p u t e r e a c r e a ţ i e i .

I n c i u d a c iv i l i za ţ i e i şi a c u l t u r i i s t e r p e , B r â n c u ş i e s t e s i n g u r u l s c u l p t o r c a r e a r e a l i z a t c i o p l i t u r a p l i n ă de c-v iav i e î n t r ' u n t r u n c h i de arbore, c i ­l i n d r u î m b i b a t d e f o r ţ e şi d e s p i r i t ; f o r m e l e î n c h i d m i r a c o l e ş i s e c r e t e : s f e r a , d e p i l d ă , o r e d ă î n a u r s a u i n m a r m o r ă , m a t e r i e v e ş n i c v ie . a l i m e n ­t a t ă d e l u m i n ă .

M ă r e ţ i a lu i B r â n c u ş i e c ă a l i b e r a t i n s t i n c t e v e c h i , e m o ţ i i n o u i şi a r e ­f ă c u t m e ş t e ş u g u l u i l a t d e s eco l e î n p l a s t i c a d e c a d e n t ă .

. . .Sâ m a i v o r b i m d e r e z i s t e n ţ a s tu ­p i d ă a o l i c i a i i t â ţ i i s a u a , . c o r p o r a ţ i e i s c u l p t o r i l o r r ă s u f l a ţ i " de l a n o i şi de a i u r e a ' . ' \ u d e m u l t , m i n i s t e r u l Ar ­t e l o r a n e g l i j a t s ă a c h i z i ţ i o n e z e , la o l i c i t a ţ i e p a r t i c u l a r ă , d o u ă d i n ce le ma i f a i m o a s e o p e r e a l e lui B r â n c u ş i : pe u n p r e ţ r i d i c o l o d o a m n ă in t e l igen ta a ş t i u l , î n s c h i m b , s â s e a p r o p i e şi să le s a l v e z e .

Marcel lancu

Brâncuşi, sculptorul tainelor

U n n u m ă r al m a r e i r e v i s t e a m e r i -c a r e „ T h e W o r l d ' ' , e c o n s a c r a t , î n î n t r e g i m e , ţ ă r a n u l u i d i n C o r j , s c u l p ­t o r u l u i G e o r g e s B r a n c u s i ( G h e o r g h e B r â n c u ş i ) — c e h i i l î iai m a r e s c u l p t o r a l t i m p u l u i n o s t r u . N u m e l e lu i , î n ţ a r ă , e a p r o a p e n e ş t i u t . E l i l a ce f i toa i ' e a l u a t m a i d e m u l t , c u n o ş t i n ţ ă d e el , g r a ţ i e p r o p a g a n d e i e n t u z i a s t e a g r u p ă r i i r e v i s t e i „ C o n t i m p o r a n u l " .

. . . N u m a i u n p o p o r v â n j o s şi s e n s u a l p u t e a d ă r u i l u m i i p e a c e s t B r â n c u ş i . S t r ă i n d e r e c l a m ă , el n a f i g u r a t î n f r u n t e a c r e a t o r i l o r a r l e i - n o u i , l â n g ă P i c a s s o , B r a q u e . . A r c h i p e n k o . p r i n t r e p r o f e ţ i . T o t u ş i , d u p ă R o d i n , i m p r e s i o ­n i s m u l s c u l p t u r a l d e v e n i s e o i m p o ­s ib i l i t a t e . B r â n c u ş i a fost a c e l a c a r e ş i-a î n t o r s g â n d u l în a d â n c u r i l e s i m ţ i -r e i p e n t r u a g ă s i a d e v ă r u l n o u . El t r e b u i e s ă fi s t r i g a i l u m i i , m ă r e ţ i a şi ş t i i n ţ a a r t e i n e g r e .

P e c â n d a l ţ i i ( B o u r d e l l e , J l a l l e r , F i o r i ) s a u p i e r d u t i n c e r c e t ă r i d e s t i l i z a r e , B r â n c u ş i a fos t s i n g u r u l c a r e a p r i c e p u t s e n s a ţ i a d e a p l ă s m u i cu d a r u r i l e l u i D u m n e z e u .

O p r o f u n d ă î n ţ e l e p c i u n e p e n t r u s i m ­p l i f i c a r e a f o r n u i , o v a s t ă s e n s i b i l i t a t e p e n t r u p l a s t i c i t a t e a m a t e r i e i , l-au c o n ­d u s , d i n t r u î n c e p u t . în c ă u t a r e a ex-p r e s i u n i i d i r e c t e ( f ă r ă i n t e r m e d i u l ir* t e l e c t u a l u l u i i d i n a r l e l e p r i m i t i v e şi 1-ai! l u m i n a t c u o d r a g o s t e n e ţ ă r m u ­r i t ă p e n t r u l a i n e i e şi legile n a t u r i i .

Jurnalism şi literatură. Despr indem din a r t i co lu l d - lu i A l . A. Ph i l i pp ide , in A d e v ă r u l l i t e r a r :

„ C i n e c â ş t i g ă d i n a c e a s t ă colaborare? Z i a r i s t i c a s a u l i t e r a t u r a ?

T o c m a i d in p r i c i n ă că s t i lu l jurnalis­t i c se p o a t e î n v ă ţ a , u n sc r i i to r poate

^ deven i j u r n a l i s t , d a c ă îsi d ă osteneala. Un z ia r i s t , î n să , d a c ă n u es te deja scrii­t o r , n u p o a t e deven i s c r i i t o r veritabil n i c i o d a t ă . I s t o r i a l i t e r a r ă cunoaş t e ca­zu r i de sc r i i to r i t r e c u ţ i la jurnal i sm, şi c o n t i n u â n d a fi s c r i i t o r i . Mar i ziarişti ca re să fi d e v e n i t sc r i i to r i n u se prea c u n o s c . F o r m u l a e în b u n ă pa r te justă. Că s u n t j u r n a l i ş t i de voca ţ ie , nimeni nu c o n t e s t ă . E s igur , însă , că să înveţi să scr i i v e r s u r i sau să c o m'p u i r o m a n e e s t e cu n e p u t i n ţ ă . La universi­t ă ţ i l e o c c i d e n t a l e se p r e d a u cursur i de j u r n a l i s t i c a ; e x i s t ă scoale de jurnalis t ică V'a ţ i p u t e a î nch ipu i o şcoală , cu cursuri şi e x a m e n e , p e n t r u p r e d a r e a ar te i de a c o m p u n e r o m a n e sau de a scrie versuri din ca re a r e,şi poe ţ i cu d ip lomă şi doc­to r i în n u v e l ă ? "

De s igur , de s.'gur... S 'au şi făcut în­cercăr i şi m a n u a l e în aces t sens, Căci ceeace n u m e ş t e d. P h i l i p p i d e „stil jur­n a l i s t i c " e t o t a t â t de fact ice şi assi-mi labi l ca „s t i lu l sc r i i to resc" socotit inacces ib i l .

E p r e a s u m a r să reduc i to tu l la o p r o b l e m ă de stil . Un ar t ico l de gazetă exce len t , e t o t a t â t l i t e r a t u r ă cât şi o poves t i r e e x t r a o r d i n a r ă . E chestie de mişca re , vervă, cu loare , l imbă, viată, K un gen s u p r a p u s , şi a t â t a tot. . .