asaltul strigoilor · căreia nu vor putea opera efectiv de cât marile deslănţuiri de suflet şi...
TRANSCRIPT
27 Octombrie 1929 4 LEI
ANUL VIII Nr. 83 A P A R E D U M I N E C A B u c u r e ş t i , Sîr. B a t e r i i l o r 4 . Tel . 67 31
Asaltul Strigoilor A, s t â r v u r i l e a c e s t e a a LI fost p r o s t
î n g r o p a t e — n u m a i î n c a p e az i n ic i o i u d o . a l u . . .
A m a r ă t a t cum operau în C a m e r a , a m d e s c r i s m e t o d a l o r h i p ó c r i t a , î n c a r e l a ş i t a t e a a l u a t f o r m e ş e r p u i t o a r e iş a t i t u d i n i o n d u l a t e , în c a r e p e r f i d i a r o s t o g o l e ş t e p u p i l e t a n d r e şi-şi î n f l o r e ş t e co l ţu l b u z e l o r c u s u r â s u r i p r o m i ţ ă t o a r e .
I u a f a r ă d e p a r l a m e n t î n s ă , o f e n s i v a f a n a r i o t ă s e d e s f ă ş o a r ă d u p ă u n p l a n i m p r e s i o n a n t , c u l o v i t u r i m a s i v e şi î n v ă l u i r i c o n d u s e c u d i b ă c i e , c u r e t r a g e r i o p o r t u n e p e poz i ţ i i , î n v r e m e c e t o a t e c a d a v r e l e t a n c r e d i c n e şi a n -t o n e s c i e n e a u fost r e t r a s e d e p e f ron t u r i l e a b a n d o n a t e — c u r e v e n i r i î n m a s s ă c â n d a t e n ţ i u n e a a d v e r s a r u l u i e s t e a c a p a r a t ă d e o b i e c t i v e d e o m i e d e o r i m a i a c u t e d e c â t a c e l a d e a p a r a a t a c u l şi a o r g a n i z a r e z i s t e n ţ a î n -
. t r ' u n p u n c t ce r t . . . I m p r e s i o n a n t ă r ă s t u r n a r e d e r o
l u r i ! 0 n a ţ i u n e î n t r e a g ă t r i u m f ă t o a r e d u n ă s f o r ţ ă r i l e , s â n g e r ă r i l e şi î n v ă l m a -ş i r i l e u n u i d e c e n i u — a j u n s ă p e c u l m e a r e a l i z ă r i l o r ei c e l e m a i s c u m p e , r e f u z ă s ă e x p l o a t e z e Vic to r i a ! . . . I n loc s â - s i p r e l u n g e a s c ă i u r e ş u l şi să -ş i d e s -f ă ş u r e u r m ă r i r e a p â n ă î n c e l e m a i î n t o r t o c h i a t e ş a n ţ u r i d e a d ă p o s t i r e a l e î n v i n ş i l o r , d e s f i i n ţ â n d u - i p â n ă la u n u l . c o n f i s c â n d u - l e to t a r m a m e n t u l i n f a m d e c a l o m n i i , b r a v a d e şi i m p o s t u r i — îi l a s ă s ă f u g ă , s ă - ş i r e o r g a n i z e z e c a d r e l e d e c i m a t e , să t r a n s f o r m e d e b a n d a d a î n t r ' o n o u ă f o r ţ ă r e f ă c u t ă p e s t e n o a r t e , î n a r o g a n ţ a şi v i r u l e n ţ a ei n o c i v ă .
D u p ă u n a n d e - a b i a d e l a t r i u m f , p o p o r u l r o m â n e s c e u r s i t s ă s e î n g r o a p e d in n o u î n t r a n ş e e l e r e z i s t e n ţ i i iu i d e z n ă d ă j d u i t e ? C u n u n i i l e o-p i m e î n c e p să - ş i r ă s u c e a s c ă f r u n z e l e de l a u r şi ce le d o u ă m i l i o a n e d e g las u r i d in u l t i m e l e a l e g e r i , f a n f a r ă f o r m i d a b i l ă d i n a l ă m u r i l e c ă r e i a u r m a s ă ţ â ş n e a s c ă p n â ă ' n c e r i m n u l d e s c ă t u ş ă r i i şi a l r e î n v i e r i i n a ţ i o n a l e , s e f r â n g î n t r ' u n s u g h i ţ ş i e x p i r ă î n t r ' u n s u s p i n ?..
A c ţ i u n e d i r e c t ă , d e f r o n t , c o n d u s ă d i n z e c e p ă r ţ i d e o d a t ă , n e c r u ţ â n d p e n i m e n i şi n e l ă s â n d n e a c t i v n ic i u n p r o c e d e u d e ş a n t a j şi d e i n t i m i d a r e — o , în ţ a r a r o m â n e a s c ă m i m a i o a m e n i i c a r i n ' a u f ă c u t n i m i c t r e b u c s ă se t e a m ă de t o a t e ! — ' s t â r n i n d c o n -f u z i u n i şi f a b r i c â n d e c h i v o c u r i a m e n i n ţ â n d s a u i n s i n u â n d , i s b i n d î n m o a lele c a p u l u i s a u p i ş c â n d d e p o s t e r i o r — o î n a i n t a r e p r e c i p i t a t ă c u t o a t e s p ă n g i l e î n t i n s e s p r e i n i m a n o n e i o r d ine d e s t a t , î n v r e m e c e i s b u c n e s c exp loz i i l e s u b p a ş i i p r o a s p e ţ i l o r d e ţ i n ă t o r i ai p u t e r i i .
0 î n t r e a g ă a r m a t ă d e s p i o n i şi d e a g e n ţ i p r o v o c a t o r i î n l e s n e s c o p e r a c r i m i n a l ă şi-i n e t e z e s c t e r e n u l . S u n t s l u gi le s t ă p â n i l o r c o n g e d i a ţ i , î n c r u s t a ţ i î n p o s t u r i l e d e c o n t r o l şi d e o b s e r -v a ţ i u n e , v â n z ă t o r i i şi v â n d u ţ i i c a r i m i ş u n ă p r i n l a g ă r u l g u v e r n a m e n t a l şi p r i n i n s t i l u ţ i u n i l e d e s t a t , c a r i z i l n i c p r e d a u şe f i lo r T e r o a r i i r a p o a r t e d e t a i l a t e de to t c e ie t r e c e p r i n m â i n i , de to t ce a u s u r p r i n s î n t r ' o m a n ă m i n i s t e r i a l ă , de t o t c e a u p r i n s d i n s b o r î n d o s u l u n e i u ş i . F a p t e d e n a t u r a t e , c i f re a l t e r a t e , c a r i a d o u a zi a p a r î n p r e s a f a n a r i o t ă cu l i t e r e g r a s e , cu o î n f ă ţ i ş a r e d e p r e c i z i u n c , cu u n a e r d e a u t e n t i c , c a r e i m p r e s i o n e a z ă p e c r e d u l i — şi fac. de l i c i i l e s e m ă n ă t o r i l o r d e s c a n d a l .
P r e s ă g r a s ă , d i s p u n â n d d e t i p o g r a f i i şi de f a b r i c i d e h â r t i e , d e p o s i b i l i t ă ţ i de t i r a j si d e r ă s p â n d i r e , f o r m i d a bile — a p r o v i z i o n a t ă d i n v r e m e n i c a p i t a l u r i a d u n a t e d i n f o n d u r i l e m i n i s t e r e l o r , c a r i o m i n la a d ă p o s t u l t r i s t e l o r s c a d e n ţ e a le s f â r ş i t u r i l o r d e s ă p t ă m â n ă - o v a r i a t ă si in i .vnioa .s1 c o m p l i c a ţ i u n e d e f i r e , p o r n i n d d i n ce le
m a i n e a ş t e p t a t e u n g h e r e , î m b i n â n -d u - s e , î m p l e t i n d u - s e , ţ e s â n d u - s e î n t r u n soi d e i m p l a c a b i l ă c ă m a ş ă a lu i X e s s u s , p e g r u m a j i i eroului î n c r e z ă t o r î n f o r ţ a şi d r e p t u l s ă u .
T r ă i m î n t r ' o v r e m e şi î n t r ' o ţ a r a , c â n d şi c e l e m a i l e g i t i m e şi m a i p u r e a c h i z i ţ i u n i p o l i t i c e , s o c i a l e , m o r a l e , t r e -b u e s c p ă z i t e c u o v i g i l e n ţ ă d e f i e c a r e m i n u t , a p ă r a t e c u o c h i i î n p a t r u şi c u a r m a la u m ă r . A m i n t r a t î n s t ă p â n i r e a u n u i t e z a u r p r e a c o p i o s şi p r e a p r e ţ i o s — p e n t r u c a s ă n u s t â r n e a s c ă i n v i d i a şi p o f t a n ă r ă v i ţ i l o r f r a u d e l o r şi ai d e l a p i d ă r i l o r .
P â n ă a c u m a u f u r a t d o a r b u n u r i l e n o a s t r e m a t e r i a l e . X e - a u l ă s a t p a u p e r i , d a r i n t a c ţ i î n c r e d i n ţ e l e şi a v â n t u r i l e n o a s t r e g e n e r o a s e . Az i se a -p r o p i e c u b u r g h i u ! şi c u l a m p a d e o x i g e n , d e î n ş i ş i s u f l e t e l e n o a s t r e . î n c e a r c ă s ă n e d e p o s e d e z e d e c a p i t a l u l n o s t r u s p i r i t u a l , s ă n e c o t r o p e a s c ă î n f i i n ţ a n o a s t r ă m o r a l ă .
Cei c ă r o r l e - a m d a t d e l e g a ţ i u n e d e a v e g h i a l a c o n s e r v a ţ i u n e a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă , să ia c â t m a i e t i m p , m ă s u r i l e t r e b u i t o a r e p e n t r u a o p r i o f e n s iva s t r i g o i l o r .
Alexandrii Kiriţescu D a r i a , scu lp tură , de Jrina Coiireann
Sălbăticia cultă şi d. Vaida- Voevod I n t r e şefi i — p o a t e m a i n u m e r o ş i
d e c â t a r t r e b u i — a i r e g i m u l u i b u n e l o r i n t e n ţ i i c a r e c e a r c ă s ă d e s l e g e a -c e a s t ă ţ a r ă d i n l a n ţ u l t r i s t e l o r ei r e s e m n ă r i ş i o b i ş n u i n ţ e , d. V a i d a - V o e v o d e o e x i s t e n ţ ă d e o s e b i t ă şi o a r e c u m d i s a r m o n i c ă .
M i n i s t r u l i n t e r n e l o r e u n u l d i n p u ţ in i i n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i ş t i c a r i c r e d c ă l e gi le s i n g u r e — o r i c â t d e i n t e l i g e n t e şi o n e s t e a r i'i e l e — n u s u n t î n d e s t u l ă t o a r e c a s ă r e v o l u ţ i o n e z e o s o c i e t a t e l u c r a t ă şi a c o m o d a t ă d e o l u n g ă t r a d i ţ i e a r ă u l u i şi a s ă l b ă t i c i e i p r o t o c o l a r e .
D-l V a i d a - V o e v o d n u se a r a t ă u n e n t u s i a s t a l m a r i i p r o d u c ţ i i l eg i f e r a -t o a r e c a r e f a c e , î n g e n e r e , c a r a c t e r i s t i c a r e g i m u r i l o r p r o a s p e t e . F ă p t u r a a c e a s t a c i u d a t ă , î n c a r e se a m e s t e c ă , î n t r ' u n a n a r h i c d o z a j , s p i r i t şi i m p r u d e n ţ ă , i s t e ţ i m e şi l e n e . p a t i m ă şi s c e p t i c i sm , b r a v u r ă şi m o l e ş e a l ă b a t j o c o r i t o a r e , n u e. p o a l e , ce l maif r e p r e z e n t a t i v e x e m p l a r po l i t i c a l g e n u l u i n a " ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t , d a r e. i n c o n t e s t a b i l , u n c iv i l i za t . S p e ţ a r a r ă şi f ă r ă m u l t ă , c ă u t a r e î n a c e a s t ă r e g i u n e e u r o p e a n ă î n c a r e m i ş u n ă d o a r t a l e n t e l e . . .
Şi a ş a , d. V a i d a - V o e v o d a soco t i t c u o s i m p l i t a t e r e v o l t ă t o a r e — şi t o c m a i î n v r e m e a c â n d co leg i i să i d a u p e b r â n c i c o n f e c ţ i o n â n d şi a j u s t â n d p r o e c t e d e legi c â t m a i p e r f e c t e , - - ' s ă a p r o v i z i o n e z e s a t e l e c u r a d i o f o n i e . . . A h ' , c e i s b u c n i r e d e i l a r i t a t e şi d e i n d i g n a r e s g â l ţ â î f i r e a s e r i o a s ă a R o m â n u l u i î n ţ e p e n i t î n c u m i n ţ e n i a b u n e i l u i b a r b a r i i ! Ce'?, r a d i o f o n i e t r e b u i e ţ ă r a n u l u i ? , — d a ţ i i legi d a c ă v r e ţ i s ă v ă a r ă t a ţ i s o l i c i t u d i n e a m i n i s t e r i a l ă ! . . C a p a c i t a t e a u n u i d e ţ i n ă t o r d e p o r t o f o l i u iui se m ă s o a r ă c u v i a ţ a a c t i v ă n o u ă s a u c u r e a l i t a t e a m o r a l ă c e v r e a să a d u c ă î n ţ a r ă , ei c u s t o c u l d e legi c u c a r e o s t e n e ş t e b r a ţ e l e v o t a n t e a l e P a r l a m e n t u l u i .
T o t cu a c e i a ş i c a n d i d ă n e s o c o t i r e a d e m n i t ă ţ i i m i n i s t e r i a l e , d. V a i d a -V o e v o d — în loc să t i c l u i a s c ă o lege s t r a ş n i c ă , c u m s ' a r fi c u v e n i ! , p e n t r u a r h i v a m o a r t ă a o r d i n e i n o a s t r e t e o r e t i c e se g â n d i s ă I r i m e a F p u r şi s i m p l u , f u n c ţ i o n a r i l o r a d m i n i s t r a tivi o c i r c u l a r ă p ă r i n t e a s c ă p e n t r u a-i i m p l o r a să fie c e v a m a i p u ţ i n f ioroş i
c u b ie ţ i i c e t ă ţ e n i c a r i s u n i n e v o i ţ i s ă v i n ă în p r e t o r i i l e lor . X i c i u n u l d i n m i n i ş t r i i n o ş t r i d e p â n ă a c u m , în cei 73 d e a n i d e v i a ţ ă c o n s t i t u ţ i o n a l a , n ' a fos t m â n a t s ă ia î n c o n s i d e r a r e a c e s t r ă s b o ' n u n i ' o s de e x t e r m i n a r e JH : c a r c -1 d u c e , d i n t r ' u n s t r a n i u i n s t i n c t , f u n c ţ i o n a r u l r o m â n î m p o t r i v a o r i c u i îi t u r b u r a o / ic in l . F u n c ţ i o n a r u l şi c e t ă ţ e a n u l , — s u n i p a r c ă d o u ă r a s e d e s e c u l a r ă î n v r ă j m ă ş i r e , m e n i t e t o l u ş s ă t r ă i a s c ă l ao la l t ă d e n e v o i în c a r e n u f i i n ţ e a z ă d e c â t o s i n g u r ă a r m o n i e : î n c a s a r e a s a l a r i i l o r d e o p a r t e , p l a t a i m p o z i t e l o r d e c e a l a l t ă ..
FJ b i n e , d. V e i d a - V o e v o d a a v u t J ipsa d e s e r i o z i t a t e - po l i t i c ă s ă ia în c o n s i d e r a r e a c e s t . f ra t r ic id r ă s b o i şi s ă c e r c e a-I r e z o l v a al t fe l d e c â t p r i n -t r ' o l ege s p l e n d i d ă şi i n u t i l ă , ci n u m a i p r i n p r e d i c i l e b u n u l u i s i m ţ . X ' a p r i c i n u i t d e c â t g l u m e .
. . . F i n d c ă se î n c e r c a o c i v i l i z a r e r e a l ă şi n u u n a de f o r m u l e şi p r e s c r i p ţ i i g o a l e ! F i i n d c ă e r a p r i m a t e n t a t i v ă d e a a m e n d a o s o c i e t a t e a s u p r a c ă r e i a n u v o r p u t e a o p e r a e fec t iv d e c â t m a r i l e d e s l ă n ţ u i r i d e suf le t ş i e d u c a ţ i e ce n u î n c a p în legi şi d e c r e t e !
D-l V a i d a e s t r ă i n d e p s i h o l o g i a u n u i a d e v ă r a t o m d e s t a t r o m â n . Si, e s t r ă i n c h i a r d e n e c e s i t ă ţ i l e s e n s i b i l e a l e c ă m i n u l u i n a ţ i o n a l r o m â n e s c .
A m i n f i ţ i - v ă cu c e d e s n e r a l ă r e s i s -t e n ţ ă p a l r i o ' i c ă s'a r i d i c a t f l o a r e a R o -m â n i m e i , a c u m c â t ă v a v r e m e . î m p o t r i v a a t e n t a t u l u i c r i m i n a l de n da B u c u r c . ş n ' u l u i o u l i n l a sa-s i s p e l e iegul . T o t p o n o r u l si l u m i n ă t o r i i să i ţ i p a r ă , la v e s t i r e a p e r v e r s e i i n i ţ i a t i ve , cu o v i g o a r e c a r e î n v e d e r a î n c ă o d a f ă î n t r e " orgoliul n a ţ i o n a l al p ă d u c h i l o r şi r â i e i r o m â n e .
I n z i u a c â n d d. V a i d a - V o e v o d , ne i s -I m t i n d cu r a d i o f o n i a , s e va g â n d i să d ă r u i a s c ă n a ţ i e i s u v e r a n e o seric de b a i p o p u l a r e , pscid«a1i-niă p e m i n e -c a r i e r a sa c'e o m o o ' i ' i " v»j I'i - c u d e s ă v â r ş i r e si i r e m e d i a b i l d i « t r u « S .
Şt i ţ i p o v e s t ' a m n ' ? " ' z i a u u l u i <-'>:-o s t u d i a s e hi S o r i - o n a ? Să v ' o - . nun «HI. F r e z u m a t i v ă si f , o n c ' ' - r , e - 1 i i ă .
I*n n e " r u c ' in t r 'o n o H ' ă f ami ' ie de p r i n ţ i a n t r o n o f a d tu a d e s d e c a p r i c i u 1
u n u i g u v e r n a t o r , să î n v e ţ e şi a p o i s ă s t u d i e z e m e d i c i n a 'a P a r i s . Nic i
o d a t ă ş c o a l a f r a n c e z ă n u a v u s e s e u n .şcolar m a i d e d a t î n v ă ţ ă t u r i i . C a r t e a s e p r i n d e a d e c r e e r u l v i r g i n al p r i m i t i v u l u i c u o u ş u r i n ţ a ce u i m e a p e d a s că l i şi u m i l e a p e caiogi i e u r o p e n i , i n -y r e u n a ţ ; de obose l i a t a v i c e - O p u r i î n t r e g i s e f i x a u p e m e n i n g i l e t â n ă r u lui e x - c a n i b a l c a s e m n e l e î n t r ' o p a s t ă l i n să . E l î n v ă ţ ă c h i r u r g i a . U n f e n o m e n d e î n d e m â n a r e şi d e p r e c i z i e . T o t c e v e d e a f ă c â n d u - s e la lecţ i i le d e c l i n i c ă , r e p e t a î n d a t ă , f ă r ă g r e ş .
D u p ă o î n t r e a g ă a c t i v i t a t e ş t i i n ţ i fica în P a r i s u l s u r p r i n s , t â n ă r u l şi n e g r u l s a v a n t ţ i n u s ă - ş i v i z i t eze p a t r i a , u n d e o f i c i a l i t a t e a f r a n c e z ă î n ţ e l egea că va a v e a a c u m u n e l e m e n t d e p u t e r n i c ă l u m i n a r e .
C e c r e d e ţ i î n s ă c ă a f ă c u t f e n o m e n a l u l fost ş c o l a r al P a r i s u l u i , c â n d d e s c i n s e î n mijlocul tribului p a t e r n ? Se r e n a ţ i o n a l i z ă . î ş i s c o a s e r e p e d e r e d i n g o t a , p a n t a l o n i i , g h e t e l e , i s m e n e l e ş i c e l e l a l t e p o d o a b e a le î n s t r ă i n ă r i i şi r ă m a s e în c o s t u m n a ţ i o n a l , — a d i c ă în ţ o a l ă s j n e e r i ' a t e a n u d u l u i s ă u t u c i u r i u - - p r i n z â n d u - s e s p o n t a n în h o r a f r e n e t i c ă a t o t e m u l u i ce t o c m a i p r e p a r a c o n s u m a r e a u n u i b ă t r â n a j u n s l a v â r s t a l a c a r e v e n e r a b i l i i , d u p ă s f i n te le o b i c e i u r i loca le , d e v i n comes t ib i l i . . . T o a t ă c h i r u r g i a . î n v ă ţ a t ă a ş a d e s t r ă l uc i t la S o r h o n a , n u s lu j i î n v ă ţ a t u l u i r e î n t o r s î n c a d r e l e m o r a l e a l e P a t r i e i , d e c â t s ă t a i e . c u m e t o d ă c h i r u r g i c a l ă , co t l e t e l e si f leicile ce o f e r e a t r i b u l u i , t r u p u l b ă t r â n u l u i c o n s u m a t . D a r . c u u n p r o g r e s s i m ţ i t o r : ş e d i n ţ a a c e a s t a de a n a t o m i e n ' o făcu s a v a n t u l m a l a e z d e c â t î m b r ă c a t cu ş o r ţ u l s ă u d e c h i r u r g a d u s cu g r i j e d e l a s p i t a l e l e d in P a r i s . — l u c r u c a r e u m p l u de e n t u z i a s m şi d e r e s p e c t p e c o n a ţ i o n a l i : îşi d a u , p o a t e , s e a m a c ă o e r a n o u ă d e p r o g r e s î n c e p e p e n t r u ia'-:\ I o - !
Hi l i n e , c'. V a i d n a r e n a i v i t a t e a s ă c r e a d ă ca c u l t u r a i n c o n l p s ' n M ' ă a u n e i a n u m e c l a s e o r g o l ' o a s e clin v e c h i u l r e g a t p o a l e fi c o n v e r t i t ă la c iv i l i za ţ i e e u u ş u r i n ţ a c u c a r e se a d o p t ă o ţ n o d ă , un t i t lu s a u o c a r i e .
Şi. e în a c e a s t ă n e p o t r i v i r e t o a t ă d r a m a lur . re i d i n t r e A r d e a l u l c iv i l iza t si v e c h i a R o m â n i e c u l t ă !
J)c\v.. T f i c o d o r e s e i i
ID EA LUL EX TERN de ION VINEA (Fantezie diplomatică)/
...Astfel g ră i se , u i m i t o r u l m e u p r i e t e n , d i p l o m a t u l . E u n o m de cincizeci de a n i / d a r svel t , î n a l t , c u u m e r i i la rg i şi p â n t e cele sub t , t i n e r e ş t e , sul) ves ta i m a c u l a t a lbă . M u s t a ţ a ga l ică , de uu roşu ca m ă t a s a p o r u m b u l u i , i - a t â rnă pes te u n s u r â s cu c l a v i a t u r a i n t a c t ă . Mă î n s o ţ e a d e a l u n g u l b u l e v a r d u l u i b â n t u i t , ca un c h e i , de f lu turăr i de s t e a g u r i şi br ize p r i m â v â r a t i c e , pe s u b tei i c ruz i de o î n m u g u r i r e verde Ca să -mi vo rbească , e r a n e v o i t să se ap lece n i ţe l , ceeace a c c e n t u a c i u d a t a ş >văire a p a s u l u i s ău : e ra c a ş i c u m pic ioru l ' s t â n g , d i s t r a t de p r e o c u p ă r i a b s t r a c t e , u i t a să-ş i facă la t i m p m i ş c a r e a de îna in ta re . . . Dar a m i n -t i n d u - ş i în s u p r e m m o m e n t de m o n o t o n a lui da to r i e , se repez ia să-şi a j u n g ă t o v a i ă ş u l d r ep t , pe furiş , pe t â r ş i t e . I m p e r c e p t i b i l a î n t â r z i e r e se t r a n s m i t e î n t r e g e i s t a t u r i , d i s c r e t s m u c i t ă d i n ech i l ib ru - i n a t u r a l , ca sche le tu l de fier al u n u i t u r n v i b r a n t la t re i s u t e de m e t r i î n ă l ţ i m e . D a r t r e b u i a î n c o r d a t a m e a l u a r e - a m i n t e , j u s t i f i c a t ă de c o n v e r s a ţ i a e x t r a o r d i n a r ă a p r i e t e n u l u i m e u , d i p l o m a t u l , şi de i m p o r t a n t a lui s i t u a ţ i e în d i p l o m a ţ i e , ca să obse rv i a c e s t e a m ă n u n t e d i sc re te . Am b ă g a t apo i de s e a m ă , că î n t r e a g a lu i f ăp tu ră , se n ă r u i a de l i ca t sp re s t â n g a : co l ţu l gu r i i s ch i ţ a a c e a s t ă d e c a d e n ţ ă cu un fel de r i c t u s de d i s p r e ţ ; co l ţu l och iu lu i , de u n d e se o b â r ş i a t o a t ă s căde rea , d e s c o p e r e a n i ţ e l ţ e s u t u l viu al c o n j u n c t i v e i , ca la dulăi i u m a n i t a r i ş t i a i s f in ţ i lo r m o n a h i de la S t . B e r n a r d . D i p l o m a t u l m e u t o c m a i d ize r t a de sp re p a c e a u n i v e r s a l a , î n f r ă ţ i r ea p o p o a r e l o r şi mai ales fer icirea n e a m u lui . Căc i î n a c e a s t a p r i v i n ţ ă , n u se deose b e a in p ă r e r i de C h a m b e r i a i n şi B r i a n d : că a n u m e , d e z a r m a r e a e luc ru cu n e p u t i n ţ ă fără p r e a l a b d a „ s i g u r a n ţ ă " .
E r a s i n g u r a t r ă s ă t u r ă bana lă , în con -s i d e r a ţ i u n i l e de o a v â n t a t ă o r i g i n a l i t a t e a le a c e s t u i m i n i s t r u al des t ine lo r n a ţ i o na le . V o r b i n d , el în ş făcase o foaie de j u r n a l , p r o a s p ă t ă ed i ţ i e spec ia lă , de mi j loc , ca u u v â n ă t o r fără c r u ţ a r e care a p u c ă de fulgi şi de p e n e , u n v â n a t convu l s iv , A v u s e s e loc u u i n c i d e n t de f ron t ie ră î n t r e g răn ice r . i r o m â n i şi u n g u r i . F ă r ă i m p o r t a n ţ ă . P e s e m n e , g u v e r n e l e r e spec t i v e n u s i m ţ i a u î ncă nevoie , p e n t r u conso l ida rea lor r e c i p r o c ă , de o d i v e r s i u n e s â n g e r o a s ă . Gâ lceava de c o n t r a b a n d i ş t i care î n t r e r u p s e s e u n m o m e n t , f ruc toasa f r a t e r n i z a r e a p a z n i c i l o r de f ron t i e ră ,
l a t ă o t e m ă d e a c l u a l i t a t e a t â t d e s t r i c ţ i i şi d e u n c o n ţ i n u t a t â t d e i n e x p l o r a t , c ă u n a u t o r de l a D u n ă r e s c r i i n d î n s ă î n . f r a n ţ u z e ş t e a o b ţ i n u t p e l â n g ă o n o a r e a u n e i a t e n t e d i s cu ţ i i , ş i u n r e m a r c a b i l s u c c e s d e lib r ă r i e . ( L e o p o l d S t e r n : P s y c h o l o g i e d e F A m o u r C o n t e m p o r a n , 2 v o l u m e , l a G r a s s e t ) . N u m ă r u l u r m a ş i l o r lui R o n s a r d , d e s c ă l e c a ţ i î n c a p i t a l a F r a n ţ e i şi u n ş i c a v a l e r i a i l i t e r i l o r f r a n c e z e , c r e ş t e , d e l a o v r e m e , n e l i n i ş t i t o r . E x p o r t u l r o m â n e s c , d e s c r i i t o r i şi a c t o r i , p c m a l u r i l e S e n e i , e î n p l i n ă î n f l o r i r e . P r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă d e g e n i i şi t a l e n t e , î m p i e d i c ă , m o m e n t a n , d e s -v o l t a r e a u n u i p u b l i c c o r e s p u n z ă t o r . D e z e c h i l i b r u l a c e s t a , e x p u l z e a z ă p e i n d i g e n u l t a l e n t a t , p e s t e h o t a r e . O b s e r v ă m , d e a l t fe l , la s c r i i t o r i i t i n e r i nă z u i n ţ a d e a-şi t r a n s p u n e m i j l o a c e l e d e e x p r e s i e . î n l i m b a f r a n c e z ă . E o c o n s e c i n ţ ă a n e v o i i d e p u b l i c . R i s c u l e acela .ş n u m a i . f ă g ă d u i n ţ a d i f e r ă . E to t u n a s ă le faci c u n o s c u t u n e i mur ţ i m i d e ş e a s e z e c i d e m i l i o a n e ce t i -
C h e s t i e de m ă t ă s u r i , m e d i c a m e n t e , a l c o o -l u n p a r f u m a t e , sau cine,şt ie ce a l te mărfur i p r o h i b i t e . F e n o m e n secula r , sec re t sgo-m o t o s , a p a r ţ i n â n d t u t u r o r i s to r i i lo r . D a r ce m i n u n a t p r e t e x t p e n t r u d e z v o l t a r e a u n u i p l an de pac i f icare a E u r o p e i . Si p r i e t e n u l m e u îşi c o n t i n u a d e m o n s t r a ţ i a cu acea p r o f u n d ă voce care , la dec l inu l an i lor , îi desch i sese o n o u ă ca r i e ră şi îi r e levase o v o c a ţ i u n e . l in d e b i t î n s ă c a m î n s e t i n i t , o pr iv i re fugac . D a r aces t ea s u n t deta l i i de d u p ă n ă p r a z n i c a şi s u a va a v e n t u r ă care îl p r o m o v a s e d i n t r ' u n a lcov a r d e n t , î n t r ' u n c a b i n e t de u r s i t o a r e m i n i s t e r i a l ă .
— I i t ă , îrni s p u n e a p r i e t e n u l cu d e g e t u l pe sub t i t lu : „un m o r t , d o u i r ă n i ţ i " — încă o dovadă a celor ce ţ i - a f ' r m eu. . . Pacea lumii , e pacea eu ropeană . . . F i n d c ă n u m a i pe c o n t i n e n t u l n o s t r u u l t rac iv i l i za t , p o p o a r e l e se î n e a e r ă şi se violează b s s -t i a l m e n t e , j t e r a t o l o g i c a m e n t e . . . N icăe r i , s u r p l u s u l de for ţă , n u se rezo lvă a l t fe l , de câ t î n t r ' u n exces de m u n c ă sau, u n d e n u se poa t e , c u m e d e p i l d ă ; în clasele îna l t e sau în t r i bu r i l e obs/ ture . î n t r ' u n exces de p lăcere . P e o s a l t e a de puf, s a u pe u n c u l c u ş de frunze. . . In a t m o s f e r a d e a m b r u d i n t r e po logur i s au în v ă z d u h u l s a t u r a t de m i r e s m e a n i m a l e , al j u n g l e i înop ta te . . . i n loc de f r e a m ă t de a r me şi vae t de m o a r t e , . d o a r m ă t ă sosul s u s u r al e p i d e r m e l o r d e s m i e r d a t e , muz ica lu l g e a m ă t , g u n g u r i t u l du l ce al e x a s p e r ă r i i amoroase . , . P r i e t e n u l m e u se împ le t i c i în g las , şi în m e r s . P lescă ia , caşi c u m vorbe le ar fi a v u t g u s t . Năr i l e i se s b ă t e a u , ca f lutur i i . F ă c u o s fo r ţa re v i o l e n t a să se smu lgă u n o r imag in i v â s coase şi r e l u ă firul c u g e t ă r i i : n u m a i p o poa re l e e u r o p e n e se ba t , s ad i c , î n t r e ele. N u m a i pe ele, mi rosu l şi a spec tu l s â n ge lu i , le p e r v e r t e ş t e şi le a r u n c ă pe căile c r imei colec t ive , p â n ă la epu iza re . Când E u r o p e n i i n u se vor ma i b a t e , pacea m o n d i a l ă va fi a s i g u r a t ă .
— D e acord î n c u v i i n ţ a i eu, depe cul mile î n c â n t ă r i i .
— T r e b u i e deci , c o n t i n u ă d i p l o m a t u l r o m â n să d e z a r m ă m E u r o p a , ceeace e l uc ru foar te anevo ios dacă nu rezolvăm, în p rea lab i l , l i t igiile, — FTeste!— I a r d a c ă r e c a p i t u l ă m şi ana l i zăm t o a t e aces t e l i t igi i , c o n s t a t ă m că, în cea m a i m a r e p a r t e , ele s u n t suscep t ib i l e de o p r o m p t ă rezo lvare . F i indcă sunt. de m i c ă i m p o r t a n ţ ă . F . i ndcă , apo i , s u n t î n t r e ma-
to r i î n f r a n ţ u z e ş t e , c u p r i n z â n d m a r e p a r t e şi d i n cei c i n c i m i i d e f i d e l i ai e d i t u r i l o r r o m â n e ş t i ? A c e s t e a f ie z ise , p e n t r u d i s c u l p a r e a c e l o r r e f u g i a ţ i î n g r a i s t r ă i n , şi î n v i n u i ţ i d e î n a l t ă t r ă d a r e , f a ţ ă d e l i m b a m a t e r n ă . Ş i p r e v e d e m , d e p e a c u m , c ă t i p u l s c r i i t o r u l u i b i l ing , la no i , v a fi d i n c e î n ce m a i î n t â l n i t . '
E m a i m a r e î n d r ă z n e a l a s ă t e p r e z in ţ i f r a n c e z i l o r c a p s i h o l o g şi e s se i s t d e c â t p o e t şi r o m a n c i e r . R o m a n u l f r a n c e z d e az i , nu , e d e c â t o i l u s t r a r e a n e c d o t i c ă a u n o r t e o r i i s e n t i m e n t a l e . 1). S t e r n a a v u t o r b u l c u r a j d e a s e a f i r m a o b s e r v a t o r al i n i m i i o m e n e ş t i , d u p ă S t e n d h a l , d u p ă B e n j a m i n C o n -s t e n t , şi, u r m â n d o l in ie c a r e t r ece , d e l a p i s c u r i la co l ine , d u p ă B o u r g e t i şi f i e ! d u p ă M a r c e l P r e v o s t . D a r a n a l i z a sa n u se a p l i c ă s ă d e s c o m p u n ă u n s e n t i m e n t p e n t r u a î n l e s n i a p o i r e c o n s t i t u i r e a p r o c e s u l u i şi a r ă s p u n d e î n t r e b ă r i i : c u m iea n a ş t e r e i u b i r e a ? c â t e f e l u r i d e i u b i r i s u n t ? M a n u a l u l l u i S t e n d h a l şi c o m p l e t ă r i l e l u i B o u r g e t
r i le s t a t e . F i i n d c ă m a i ales , nici u n u l din ele n u m e r i t ă , în ochi i g â l c e v i ţ i l o n o n o a r e a şi sacrif ic iul u n u i război . . . ( P e fa ţa m e a se z u g r ă v i a sa t i s fac ţ i a . D i p l o m a t u l m ă d o m o l i , cu o m â n ă o c r o t i t o a r e pe u m ă r ) . I a t ă , zise el, G e r m a n i a . . A r e n u n ţ a t s i n c e r la A l sac i a -Lorena . Nici u n i n t e r e s , nici o v a n i t a t e n a ţ i o n a l ă , n u Va m a i t u r b u r a l i n i ş t ea pe I l in . . . D a r cu s i t u a ţ i a o r i e n t a l ă , G e r m a n i a n u s'a î m p ă c a t de loc . N i c i o d a t ă n u va c o n s i m ţ i la cu loa ru l Danz ig , c a r e - o ca lcă , nemi los , pe coadă . Nici cu p i e rde rea în î n t r e g i m e a Si lez ie i o r i e n t a l e n u se va împăca . R e z u l t ă , de aci o se r ioasă a m e n i n ţ a r e a p ă c i i ? Nic i de cum! Nici Ger m a n i a , n ic i P o l o n i a n u vor a j u n g e la r ăzb o i , p e n t r u D a n t z i g şi S i lez ia , — p e n t r u c â t e v a s u t e de mi i d e locu i to r i . S i lez ia , va fi t r a n ş a t ă , i n t r á t a t e v a m a l e şi s u m e de ban i . P r e v ă d m o m e n t u l , în
ca re D a n t z i g u l va fi rezo lva t în favoar ea G e r m a n i e i , cu c o m p e n s a ţ i i la r ă s ă r i t p e n t r u Polonez i i , ca r i ş i - au c o n s t r u i t , de a l te i , u n p o r t al lor . L i t u a n i e n i i , gălăgioş i , p u ţ i n i şi i n u t i l i vor fi sacr i f ica ţ i .
Fiindcă sunt străini în E u r o p a , sub l in i a , b izar , d i p l o m a t u l . Şi nu- i aşa , c o n t i n u ă el, că nic i p e n t r u cei d o u ă s u t e de mi i de t i rolezi d in Adige , n u vor r i s ca v re o d a t ă I t a l i a şi G e r m a n i a s a u Aus t r i a , u n resbe l ? R ă m â n p r i m e j d i o a s e şi i reduc t ib i l e n u m a i marile litigii ale naţiunilor mici. Căc i vede ţ i d -voas t ră , cu câ t mai m a r i s u n t l i t igi i le t e r i t o r i a l e , cu a t â t m a i mici s u n t n a ţ i u n i l e , şi v i c e , versa ' cu câ t m a i mic i s u n t na ţ i un i l e . . . C u a t â t m a i m a r i s u n t l i t ig i i le , î n t r e rupse i eu, l u m i n a t . E x a c t ! m ă a p r o b ă d ip loma tu l : şi i n s o l u b i l e ! L i t i g i u l d i n t r e
Ungar i a d e o p a r t e , şi R o m â n i a , C e h o s l o vacia şi A n t a n t a de c e a l a l t ă se „ p o a r t ă a s u p r a " u n u i t e r i t o r i u de 200.000 de ki lometr i p ă t r a ţ i , cu t r e i s p r e z e c e m i l i o a n e locui tor i . . . N i c i o d a t ă u n g a r i a n u se v a r e s e m n a . T o t d e a u n a , n e d r e a p t a ei ne -m u ţ u m i r e , va a m e n i n ţ a p a c e a E u r o p e i şi în c o n s e c i n ţ ă a ce lo r c inc i c o n t i n e n te , căci conf l ic tu l n u se p o a t e l imi t a .
— A t u n c i ? — A i r ă b d a r e , z ise bizaru l m e u a m i c , c h e s t i a n u e a t â t de m e s c h i n ă c u m ai î n t r e z ă r i t - o . I n t r e a b ă - t e m a i b i n e : ca re - i c a u z a ? Şi vei a junge la teoria popoarelor inadaptabile care expl ică , d u p ă m i n e , m a l a d i a r ă s b o i n i c ă a E u r o p e i . C o n t i n e n t u l n o s t r u s'a î m p ă r ţ i t
a u î n c h i s , a p r o a p e def in i t iv , d i s c u ţ i a . S e c r e t u l lu i d o n J u a n , n u n e m a i i n t e r e s e a z ă . Ş t i m c u toţ i i c ă s t ă r u i n ţ a şi s u r p r i z a n e î n c e t a t ă , p o a l e c r e i a , d i n o r i c a r e d i n no i , î n t r ' u n c a p d e f e c i o a r ă s a u d e f e m e i e , o b s e s i a , p r e g ă t i t o a r e a d r a g o s t e i . D a r d. S t e r n o b s e r v ă t o c m a i , c ă n u m a i e n e v o i e d e t o a t e a s t e a . P e n t r u n o u a g e n e r a ţ i e , c a r e n ' a î m p l i n i t 28 d e a n i , l u c r u r i l e s ' a u s i m p l i f i c a t . D r a g o s t e a d e a l t ă d a t ă n u m a i e x i s t ă . S i m p l a e x c i t a ţ i e , c u p r e l u d i u l s c a b r o s al d a n s u r i l o r n e g r e , a î n l o c u i t - o . P r e l i m i n ă r i l e a r d e n t e , d e l i ca t e ş i ab i l e , t a c t i c a s a v a n t ă şi f i n ă d e o d i n i o a r ă , — i n u t i l e c o m p l i c a ţ i i i n t e l e c t u a l e . P o a l e c ă s a r f i x a u n p a r a l e l i s m i s t o r i c î n t r e d a n s ş i i u b i r e .
D e l a m e n u e t l l a c h a r l e s t o n şi s t r a t eg ia r e s p e c t i v ă a a m o r u l u i . P â n ă şi r o l u r i l e s ' a u r ă s t u r n a t . F e m e e a t u n s ă d e a s t ăz i . . . D o a m n a P u t i f a r a r e î n v i a t î n m i l i o a n e d e e x e m p l a r e ş i s c ă -p ă t ă m ,noi , v i r i n ă p r a z n i c i . î n l a m e n t a b i l a p o s t u r ă a Iui Iosif. T o a t e a-c e s t e a , s p r i j i n i t e p e a n e c d o t e m a l i ţ i oa se , t ă i a t e î n l a p i d a r ă f r a z ă : v o l u m u l u l t i m , s u p e r i o r c e l u i d i n t â i u .
P ă r e r e a n o a s t r ă e a l t a . M e l a n c o l i a şi a m ă r ă c i u n e a c a r e s t r ă b a t e î n s a r -
î n t r e la t in i , slavi şi g e r m a n i , cari, de b ine de r ă u , s 'au îu ţ e l e s şi ia tă- i ajunşi la un r e z u l t a t t e r i to r i a l oa r e care. Intre ei î n să , s ' au i n f u z a t străinii. Ca microbi i î n t r ' u n t r u p . Ş i t r u p u l a re friguri. C i n e s u n t ^Străinii"... S u n t Ungarii, Bu lga r i i şi Turc i i , ca r i au a l c ă t u i t „blocul t u r a n i c " în t i m p u l r ă s b o i u l u i . Sunt cele t re i p o p o a r e m o n g o l i c e , inadaptabi le E v u l med iu a fost f r ă m â n t a t de procesul i sgon i r i i t u r c i l o r d in E u r o p a . Veacul n o s t r u va fi c o n s a c r a t Ungur i lo r şi Bu lga r i lo r , i a r Ia n o r d a l t o r s t r ă in i , Lit u a n i e n i i , — n u m a i d o u ă m i l i o a n e , simplu h a p , c o n p e n s a t i v p e n t r u a m i c a Polonia . . .
— L i n i ş t e ş t e - t e , r ă c n i v i z iona ru l meu a m i c , z ă r i n d pe f igura m e a o pro tes ta re u m a n i t a r i s t ă , — n u - i vo rba de o exterm i n a r e a inadap tab i l i l o r , nici de o împărţ i r e a l o r : ci de o s i m p l ă o c u p a ţ i u n e de c â t e v a zec i de an i , p e n t r u a face o e d u c a ţ i e a i n s t i n c t e l o r lor agres ive . 0 g e n e r a ţ i e s a u d o u ă de U n g u r i şi Bu l ga r i , c r e s c u t ă d inco lo de sp i r i t u l şovin, în sp i r i tu l eu ropenesc . . . U m b r a masivă de s â n g e şi au r , a Min i s t e ru lu i din C a p u l P o d u l u i , se ivi. Un orologiu sun ă o m a r e î n t â r z i e r e . D i p l o m a t u l s e cut r e m u r ă : — je suiş en retard!, scuză-m ă , îmi z i se . H a i m a i r e p e d e . Mă înşfăca de m â n ă , t â r â n d u - m ă . Alerga ca u n t â r n m a r e , l u a t de v â n t . Şi m a i ales, — gâfâ i el, n u u i t a că idea lu l nos t ru e s p r e R ă s ă r i t , ( hâ , h â , — s e o p r i s e să îng h i t ă ae r ) n ' a v e m ce c ă u t ă în Apus, h â , h â , — r ă s ă r i t u l e l iber , hâ.. . fără Au-s t r i ac i , fără R u ş i , hâ , h â : t r e b u i e să p r e l u ă m t e s t a m e n t u l lui P e t r u cel Mare, r ă c n i p r i e t enu l asf ix ia t . . . Idea lu l nostru e p e d r u m u l de sch i s al Bizanţu lu i . . .Hai m a i i u t e , ce dracu . . . C u g e t ă a s u p r a acest u i l uc ru : u n p o p o r fără revendicăr i ext e r n e e ca şi m o r t , hâ , h â , a m ajuns,la r evede re . îşi luă a v â n t u l şi d i spă ru sub p o r t a l .
R ă m ă s e i d o a r cu s e n t i n ţ a muzicală a vocii lu i , ca re , la c inc izec i de ani , ferm e c a s e o d o m n i ţ ă e p a t a t ă de priapismul b ă t r â n u l u i a m o r e z . Şi ca re , când seringi le cu a r g i n t - v i u a u i s tov i t pasiunile lui d e s l ă n ţ u i t e , i-a d ă r u i t o ţ a r ă întreag ă p e n t r u î m b r ă ţ i ş a r e a min ţ i i lui cot r o p i t o a r e .
... Dar p o a t e n u m a i cu de ăştia se face p o ' i t i c ă ex t e rnă . . .
c a z m u l a u t o r u l u i , n u o împărtăşim; M o a r t e a d r a g o s t e i d a c ă s ' a întâmplat, î n s e a m n ă l i b e r a r e a o m e n i r e i de un r ă u l i t e r a r . S f â r ş i t u l u n e i s l ă r i morb i d e , a g r a v a t ă d e p o e ţ i , cu l t iva tă de l e n e ş i ,o î n t r e z ă r i m î n a m o r u l ,fu-g a c e , c u r a t , s ă n ă t o s , a n i m a l i c , de azi. J o s c o m p l e x i t a t e a r a f i n a t ă şi bolnavă, a a m a n ţ i l o r d e a c u m d o u ă - t r e i decen i i . S f â r ş i t ă , s e r i a W e r t h e r i l o r , a S o r e l i l o r , a D i s c i p o l i l o r , sufer inţele a b s u r d e , o b s e s i i l e d i z o l v a n t e , tânjeala q u a s i i n c u r a b i l ă a u n c h i l o r , a păr i n ţ i l o r , a • s t r ă m o ş i l o r — B u m ! semn a l u l j a z z u l u i : î n t r ' u n r i t m frenetic, t r u p u r i l e s e î n ţ e l e g , s ' a u ales . Cont i n u a r e a î n t r e c i n c i ş i ş e a p l e , mâine. F ă r ă f r a z e , f ă r ă j u r ă m i n t e , f ă r ă suf e r i n ţ ă . C e e a c e d e p l â n g e m , n u e r a dec â t o s t a r e i s v o r â t ă d i n plictiseala b o g a t u l u i . „ N o i o a m e n i i s ă r a c i , spune u n d e v a u n e r o u a l lu i S t r i ndbe rg , n ' a v e m la d i s p o z i ţ i e t o a t ă z i u a şii toată n o a p t e a p e n t r u a ş a c e v a ! ' ' Amoru l e r a m a i m u l t o c h e s t i e d e c lasă , dec â t d e g e n e r a ţ i e . B i n e c ă vi tesa sec o l u l u i n e - a d ă r u i t cel p u ţ i n această l i b e r t a t e : d e t r o n a r e a u n u i d e s p o t stup id şi s a d i c . Uf!
I. V.
Despre Amor
POVESTEA V O R B I
MIŞCAREA ECONOMICA Economistul
Sunt unele îndeletn''ciri pe cari frământarea perpetuă a evenimentelor le ridică pe primul plan al preocupărilor contimporane. Nevoile creiază curentul.
| Acesta, la rândul lui, determină moda. Fiecare epocă îşi are, în această prii inţă, predilecţiile ei. In evul mediu nobleţă spadei dispută întâietatea nobleţei de robă sau de liră. Intre cavalerul cruciat, abate sau mini strei existau afinităţi constante. Astăzi, noţiunile au evoluat şi s'au diferenţiat. Dacă spada mai păstrează vestigiile unui prestigiu apus, nobleţă de robă (et manteaux) îşi poleieşte fără scrupule armorialul graţie aurului american atât de generos zvârlit dealungul lui Bue de la Pair., iar „lira" abia îşi menţine la Stock Exchange tradiţia unei dominaţiuni disputate.
Secol de viteză, de realităţi, de valori de perpetue detronări şi. restaurări, vremea1
noastră, stăpânită de obsesia maladivă şi cinică a îmbogăţirei a inventat, economistul. La catedră, în saloane, la tribună sau dealungul coloanelor ospitaliere ale revistelor se etalează de un deceniu încoace cu suficienţă un complex de sisteme savante, de studii, de critici şi o-racole cari pun în umbră arta subtilă a Domnei de Thebes. Economistul este prin definiţie o stea.
Revendicând o glorioasă ascendenţă, fiecare Economist descinde de la fizio-craţie sau- mercantilisti se înrudeşte dea-proape cu Gide, Wagner, Sombart sau Keynes şi consideră pe Marx drept o rudă scăpătată cu obscure veleităţi de geniu.
Urmând o tradiţie scumpă tutu lor a-ristocraţiilor, o pronunţată solidaritate se manifestă printre economişti ori de câte ori evenimentele cată să in o altă turnură de cât cea prezisă—şi atunci vina e a evenimentelor.
Nimic, nu scapă agerimei lor clar văzătoare. De la excedentul de naşteri în Guyana până la ereşterea oilor în A-ustralia sau la frecvenţa petelor solare, orice eveniment este studiat, analizat şi clasat în impunătoare statistici.
In ciuda cuvântului că nimic nu ucide ca ridicuiul, speţa economiştilor se înmulţeşte cu o uimitoare şi febrilă regularitate.
Astăzi devii Economist, cum odinioară te făceai muşchetar sau navigator.
Din complexul cosmic al fenomenelor contimporane, din profunda fermentaţie a vieţei în multiplele ei manifestări şi aspecte, din bogăţia infinită a proceselor cari se înfăptuiesc sub ochii noştri ca în desişul de junglă al vegetaţiunilor tropicale, din cataclismele cari primenesc viaţa socială şi morală a popoarelor, Economistul, prcsunipţios şi rigid ca un Budha cioplit în granit, îşi. combină caleidoscopul fictiv al doctrinei, dozând ca o vrăjitoare realităţile şi croind, haina pestriţă a arlequinadelor sale groteşti. Cea mai umilă realitate îl depăşeşte. Eternul omenesc, care nu se poate transpune în formule abstracte este înlăturat
cu desăvârşire din preocupările Economistului.
Iar din cea ce rămâne, din tot rezidiţi nevoilor, grijilor şi insuficienţelor acestei omeniri care suferă şi luptă — întrezărind uneori licărirea reconfortantă a speranţei—Economistul construieşte sisteme şi legi pe cari suflul larg şi impetuos al vieţii le răstoarnă.
Şi ie va răsturna dpapururi fiindcă nu se pot ţese legile eterne ale zbuciumului omen-sc decât pe urzeala de vise şi id'aluri ale omenire'.
St. Vîdran
Liberalii şi Presa
Of ic io su l ţ i g a n i l o r , z i a r u l . . V i i t o r u l " se m i r ă f o a r t e m u l t d e c o n c u r s u l a-p r o a p e u n a n i m p e c a r e p r e s a r o m â n ă l a a c o r d a t p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l ţ ă r ă n e s c , şi l a a c ă r u i a s c e n s i u n e ) î n . f runtea t r e b i l o r p u b l i c e a c o n t r i b u i t î n -t r ' o m ă s u r ă a t â t d e e f i cace .
M i r a r e î n c r o p i t ă î n t r ' u n r e g r e t ev i -
1) Meseria Doamnei Warren V e c h e a p l a t i t u d i n e a „ t e a t r u l u i ca e -
l e m e n t de e d u c a ţ i e " a r p u t e a fi r e l u a t ă p e n t r u c o m e n t a r i u , a s t ăz i c â n d u n a din scene le b u c u r e ş t e n e a r e î n d r ă z n e a l a să p r e z i n t e d i n t r e p iese le n e p l ă c u t e ale lu i B e r n a r d S h a w p e cea m a i n e p l ă c u t ă . D e p a r t e de m i n e g â n d u l aces te i rev izu i r i de l i t e r a t u r ă şi m o r a l ă . D e p a r t e m a i a-les de s e n s u l a c e s t o r î n s e m n ă r i , des t i n a t e doa r ref lexiei de m o m e n t şi a c t u a l i tă ţ i i d i r ec t e .
A m a ş t e p t a t p r e m i e r a „Meser ie i d o a m nei W a r r e n " p e n t r u u n d e t a l i u social . Mă i sp i t i a aces t m o m e n t u n i c în ca re o a d u n a r e s e l e c t a t ă de t i p i , c a r a c t e r e ş i ca tegor i i su f le teş t i va fi s u r p r i n s ă de o-ch iu l luc id al u n e i i n t e l i g e n ţ e . î n t â l n i rea t r e b u i a s ă -mi descope re r e a c ţ i u n e a d e l i c v e n t u l u i d e n u n ţ a t . Căc i — de ce să n ' o s p u n ? — pe d - n a W a r r e n o i d e n t i f i casem î n a i n t e a r id icăre i c o r t i n e i în foaier şi s u b p l a s t r o n u l c â t o r v a s m o k i n -g u r i impecab i l e , m - a m a m u z a t să a u d c n m b a t e o i n i m ă t o t a t â t de r e s p i n g ă t o a r e câ t , zece m i n u t e m a i t â r z i u , i n i m a lu i s ir Crof t s . C e i s tor i i m e s c h i n e n u a r fi ş t i u t să s p u n ă p e n t r u d o c u m e n t a r ea c e t i t o r u l u i m e u , u n c r o n i c a r m o n den î n t r e d o u ă ţ i gă r i a p r i n s e ! Un a d e v ă r a t ba l de mic i d e z e r t ă r i m o r a l e , de l ic te m ă r u n t e , p ă c a t e n o t o r i i şi c r ime n e c o n s u m a t e d in t i m i d i t a t e n u din r e g re t .
Mă b u c u r a m deci p e n t r u ră fu ia la ce va u r m a . Aşi fi a v u t o i m e n s ă sa t i s f ac ţ ie să s i m t c u m j u m ă t a t e d in a c e s t e o-n o r a b i l i t ă ţ i c u s u t e cu a ţ ă a lbă , se des c o m p u n s u b och iu l lui S h a w şi se de c a p i t e a z ă benevo l în fa ţa mizer ie i , de m a s c a t e p â n ă la s câ rbă ş i r e p u l s i e fizică.
N ' a fos t n i m i c . N u s 'a î n t â m p l a t n i -d e n t . C e n ' a r fi d a t ţ i g a n i i s ă a i b ă şi e i o a s e m e n e a p r e s ă ! E d r e p t î n s ă m i c S u n t u n naiv . O a m e n i i a u a p l a u d a t c ă a n d a t , c â ţ i v a a u î n c a s a t , d a r â şi a u făcu t ap ree i e r i . D e m a r c a ţ i a î n t r e d o u a zi, î n l o c u l i m n u l u i d e p r o s l ă v i r e s e p o m e n e a u c u o î n j u r ă t u r ă d e l a bo joc i .
A d e v ă r a t a p r e s ă î n s ă , c e a c u r a t ă şi c u t e z ă t o a r e , i-a i sb i t î n m o a l e l e c a p u l u i zi d e zi, t a r ă c r u ţ a r e .
S ă p r o n e z i î n f a ţ a o p i n i e i p u b l i c e d e m e n ţ a lu i V i n t i l ă B r ă t i a n u , j e g u l d i c -t a l o r i a l al c o s t e l i v u l u i D u c a , s p e r ţ u -r i l e l u i V i c t o r x \ n t o n e s c u , p r o s t i a d - r u l u i A n g e l e s c u , s a r d e l e l e d e b u t o i a l e lu i N i c u l e s c u - R i t z , b i s c r i c e l c d e c a ş a l e lui B e r c e a n u , t r i p o t a g i i l e ş i p e r i m e t r e l e c a v a l e r i l o r d e i n d u s t r i e şi p e t r o l ?
E i n u , p r e a m a r i m o r t i f i c ă r i a r fi fost s ă se c e a r ă p r e s e i r o m â n e ş t i ! . . . E o m u n c ă s i l n i c ă şi z i l n i c ă p e c a r e o f ac cei d e l a , . V i i t o r u l " şi n u m a i s u f l e t u l lo r ş t ie c u ce e n t u z i a s m şi c u c e c o n v i n g e r e !
G r o z a v d e f r u m o s i - a r fi s t a t p r e s e i s ă ia foc î n g u r ă p e n t r u t â l h a r i i s t ă r i i
sa lă şi s c e n ă e r a n e t ă . N i m e n i n u îşi dă o b o s e a l a de a se j udeca , a t u n c i c â n d a-fară îl a ş t e a p t ă u n foa ier l u m i n o s şi u n bufet b u n . C o r t i n a a c ă z u t p e s t e o sec u r i t a t e i n t eg ra l ă . T a p e u r i şi a m a n ţ i p r o fes ioniş t i s 'au g ă s i t d u p ă s p e c t a c o l ca lmi , p u ţ i n t u l b u r a ţ i p o a t e de p r i m e j d i a ca re t r e c u s e , dar î m b ă r b ă t a ţ i în s t r â n g e r e a lor de m â n ă , d e v e n i t ă în m o m e n t u l a-cela m a i m u l t decâ t u n g e s t de po l i t e ţ ă , u n ac t de s o l i d a r i t a t e .
N u . E x a m e n e l e de c o n ş t i i n ţ ă n u s u n t de r e s o r t u l s e n s i b i l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i .
2) Fascisme, au VII In fond p o a t e că i n s e n s i b i l i t a t e a noa-
s r r ş mora lă , t i n e de c i r c u m s t a n ţ e şi n u de s t r u c t u r ă suf le tească . L ips i ţ i de s t r i n g e n ţ e socia le , s u n t e m l ips i ţ i de neces i t ă ţ i e t i ce . SuYitem, v r e a u să s p u n un p o p o r de indiviz i n e î n c a d r a ţ i . V ia ţ a n o a
d e a s e d i u şi p a t r o n i i c u f u r i ţ i a i c e n - s t r ă n u ne r a p o r t e a z ă la a n u m e s i t u a ţ i i la a n u m e pos ib i l i t ă ţ i şi c a t ego r i i . Nici i n t e l e c t u a l u l r o m â n , nici b u r g h e z u l , nici a r i s t o c r a t u l şi — de la războ iu — nici ţ ă r a n u l p o a t e , n u fo rmează rea l i t ă ţ i s o ciale d i s t i n c t e , p rec i se , f unc ţ iona l e ! S u n t ca tegor i i î n t â m p l ă t o a r e cu s e m n e dist i n c t i v e e x t e r i o a r e , da r fără semni f ica ţ i i şi r e s o r t u r i su f le teş t i adânc i .
Ceeace a d m i r d e a o e e a î n i s t o r i a t â n ă r ă a I ta l ie i e s te t o c m a i p r o c e s u l b r u s c de î n c a d r a r e pe care 1-a t r ă i t . R e v o l u ţ i a fasc i s tă a t r e c u t l ini i şi h o t a r e , a difer e n ţ i a t şi a s t ab i l i t r a p o r t u r i de v ia ţă d i s t i n c t e p e n t r u o a m e n i d i s t i n c ţ i . E v i d e n t o a s e m e n e a o r d o n a r e co lec t ivă şi sa lut a r ă nu se face fără r i scur i şi in jus t i ţ i i . Dar c â n d însăş i r e su r se le de v ia ţă ale u n u i p o p o r s u n t în joc, a ce s t e r i scur i şi aces te n e d r e p t ă ţ i s u n t negl i jabi le .
P u s în fa ţa a c e s t u i p roces de des ţ e len i re colect ivă , nn om „ l iber" cum ar s p u n e un p r o s p e c t radical soc ia l i s t , s a u n e î n c a d r a t c u m îmi p lace să-i s p u n eu, va z â m b i . E t o c m a i ceeace face g l u m e ţ u l Maur i ce Bedel în r e p o r t a g i u l „Fascisme au VII1'. Ca l i t e r a t u r ă c a r t e a e agreabi lă .
z u r e i , d e v e n i n d c o m p l i c e a s t i g m a t i z a t ă î n a m i n t i r e a g e n e r a ţ i i l o r v i i t o a r e a u z u r p a t o r i l o r , t e r o r i ş t i l o r , s u g r u m ă t o r i l o r c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e ! . . .
A c u z a ţ i u n e a m o n i t o r u l u i ţ i g ă n e s c — a n u m e c ă în t o a t e î m p r e j u r ă r i l e , . m a r i " e v o r b a d e î m p r u m u t u l p e c a r e b a l a o a c h e ş i i se s i l e a u să-1 e x -c r o c h e z e d e l a s t r ă i n ă t a t e — p r e a a a v u t o a c ţ i u n e d i s o l v a n t ă , o r e v e n d i c ă m c u m â n d r i e şi d e c l a r ă m c u m â n a p e i n i m i c ă o r i c â n d o v o m l u a d e - a c a p o .
D a , a m d i s o l v a t şi c o m i s i o a n e l e e m i s a r i l o r lu i V i n t i l ă , a m d i so lva t g u v e r n u l l i b e r a l , az i d i s o l v ă m p a r t i d u l p r e - i s t o r i c a l ţ i gan i lo r . . . N e - a m c o n s a c r a t a c e s t e i o p e r e n e g a t i v e , s u b v e r s ive ş i a n t i - n a ţ i o n a l c ( l i b e r a l e ) c u o p a s i u n e a l e c ă r e i m a n i f e s t ă r i n o c i v e ţ i g a n i i o v o r m a i s i m ţ i î n c ă p â n ă l a c o m p l e c t a l o r s p u l b e r a r e d i n v i a ţ a p u b l i c ă r o m â n e a s c ă .
C â t p r i v e ş t e g e n i a l a o b s e r v a ţ i u n e c ă no i a m c o m p r o m i s şi c o m p r o m i t e m p e d. M a n i u , c e n ' a r face b i e t u l V i n t i l ă să-1 c o m p r o m i t e m şi p e el!. . C. R.
Ca ref lexie p o l i t i c ă e p u r şi s i m p l u de t e s t a b i l ă . G a z e t a r u l a c e s t a vesel a re ceva d in p s i h o l o g i a r o m â n e a s c ă . Ceva din l in i ş t e a n e s e r i o a s ă a spec t a to r i l o r „Meseriei d o a m n e i W a r r e n " . N u v r e a să se ses izeze . A p l a u d ă s a u d e t e s t ă p e i s a g i u l , fără să se lase a n t r e n a t în l in i i le lu i , fără să se v o e a s c ă i m p l i c a t . D e p a r t e c â t m a i d e p a r t e de fap te şi a d e v ă r u r i , ca n u c u m v a u n p a s greş i t , mn ocol i m p r u d e n t să-1 a d u c ă în fa ţa c o n ş t i i n ţ e i lu i p r o p r i i . Ar fi o î n t â l n i r e pen ib i l ă .
3) „Iubiţi cetăţeni!" Aşa z i su l p a r t i d al p o p o r u l u i a î n c e p u t
c a m p a n i a de r ă s t u r n a r e a g u v e r n u l u i . P e r f e c t . A s t a m a i divers i f ică m o m e n t u l po l i t i c . C u m n u s u n t g u v e r n a m e n t a l ş i d e t e s t cu ega lă s c â r b ă pe t o ţ i şefii şi subşef i i de p a r t i d e , c h e s t i u n e a m ă a m u z ă . S 'o v e d e m şi p e a s t a .
Ceeace es te î n s ă d e z o l a n t în aces t m o d e s t î n c e p u t de r â s b o i u civi l e m a n i e r a . Şi s u n t t e r m e n i i . B u n ă o a r ă de ce se m a i î n t r e b u i n ţ e a z ă î n c ă a c e s t v o c a t iv n e r u ş i n a t , p e n t r u a c o n v o c a o a m e n i i la o î n t r u n i r e ? „ Iub i ţ i c e t ă ţ e n i " .
A d o r expres ia . E n n specif ic n a ţ i o n a l p e ca re u n t a b l o u s a u o c a r t e nu-1 v a rea l i za n i c i o d a t ă . A m o r u l ei u m a n i n p e n t r u locu i to r i i p ă m â n t u l u i r o m â n e s c e î n d u i e ş ă t o r .
î n c ă u n a d in ab jec te le p l a t i t u d i n i , p e ca re p o l i t i c i a n u e r o m â n le e x e r s e a z ă c u e n t u z i a s m . „ C e t ă ţ e a n u l i u b i t " a l m a n i fe s tu lu i d i n opoz i ţ i e , b ie t o m necă j i t p u s p e d r u m u r i de c ine ş t i e ce nevo i , e o n o ţ i u n e n u m a i în c a p u l b ă r b a t u l u i de s t a t . U n cap i to l de v o c a b u l a r , u n t e r m e n t e c h n i c , un e l e m e n t s t r a t e g i c .
O ce i n t e r e s a n t ă t r e b u e să fie l u m e a v ă z u t ă p r i n i n t e l i g e n ţ a aces te i speci i u -m a n e , ca re se c h e a m e u n o m p o l i t i c !
4) Criteriu î n c e r c să g ă s e s c imora l i t ă ţ i i , p r o s t i e i
ş i c i n i s m u l u i po l i t i c o j u s t i f i ca re soc ia lă . Vreau să î n ţ e l e g pe ce c r i t e r i u a n u m e se r e e r u t e a z ă p ro fes ion i ş t i i de p a r t i d , p e n t r u ca p â n ă la u r m ă să fie t o ţ i la fel de s in i ş t r i . Ş i n u g ă s e s c . Nici o p s i -cho log ie şi n i c i o s u b t i l i t a t e d i n l u m e n u va exp l ica f e n o m e n u l g e n e r a l al m i zer ie i su f le teş t i , pe ca re po l i t i c a r o m â -n e s c ă de a z i : o c o n d i ţ i o n e a z ă .
î n t r ' u n s fâ r ş i t a m să m ă h o t ă r â s e a c rede , că a legerea d e m n i t a r i l o r se face o rbeş t e , d u p ă r i t u a l u l u n e i mic i m a g i i de fo rmulă . P o a t e ch ia r de l i c iosu l c â n t e c al lui T a s t a r d , s u b a l t e r n u l l u i L o u i s S a l a v i n , acel c â n t e c , ce s lu jea m a r e l o r lu i i n i ţ i a t i ve , s lu j e ş t e a leger i i . Mai ţ i n e ţ i m i n t e ?
Mis tam, gram Pic. et pic et colegram Bour et bour et ratatam Mis tam, gram
Acolo u n d e se o p r e ş t e u l t i m a s i labă , r ă s a r e u n m i n i s t r u (fost, p r e z e n t sau v i i to r ) . Altfel n u în ţ e l eg .
o) împotriva anonimatului U n d e b u t a n t a p r e z e n t a t o p iesă Tea
t r u l u i N a ţ i o n a l . N i m i c m a i n o r m a l , Teat r u l i-a r e p r e z e n t a t - o . F a p t u l — să o r e c u n o ş t e m — e m a i p u ţ i n n o r m a l . De aici o î n t r e a g ă c a m p a n i e de r e c u n o a ş t e r e p r in cafenele , p r in c e n a c l u r i , prin redac ţ i i , pe s t r adă , pr in c l u b u r i şi p r in bănc i . Mică p a n i c ă ce t r e b u e a să sfârş ea scă p r i n a-şi găs i o b i e c t u l . Ş i se spu n e că 1-a g ă s i t în p e r s o a n a u n u i foar te c u n o s c u t şi foar te m a r e f inanc ia r .
Văd în aces t mic răsboiu , d u s î m p o t r i v a a n o n i m a t u l u i , u n u l din eele mai s a v u r o a s e s e m n e ale m o n a v u r i l o r noa s t re- Nu e doa r o s i m p l ă c u m e t r i e de o a m e n i fără t r e a b ă . E o nece s i t a t e de i n f o r m a ţ i e c r i t ică . Ce i m e n s ă s p a i m ă p e n t r u un pub l i c , ca re e o b i ş n u i t să te j udece d u p ă femeile cu ca re te culc i , d u p ă pantof i pe ca re îi por ţ i sau d u p ă c rava te le , p e care îti dă m â n a să le sch imbi , ce imensă s p a i m ă — z i c — să se găsească faţă în faţă cu un t e x t , care nn e decâ t un t ex t , cu un n u m e care nu e un n u m e şi cu o a r t ă . oare nu vrea să fie a l t c e v a decâ t a r t ă . Cu o s i n g u r ă lov i tu ră , publ icu l îşi p i e rde d i n t r ' o d a t ă cr i ter i i le e s t e t i ce şi j u d e c a t a l impede . Căci împo t r iv i i unu i om pot. i face or ice , dar ce vei face î m p o t r i v a u -nei c ă r ţ i ?
Mihail Sebastian
Va u r m a
NOTE. CÂRTI L REVISTE Ş T I I N Ţ E N A T U R A L E
Cerul şi Pământul
Când s'au deschis porţile Cerului
un bulgăre s'a furişat afară ca să
joace oina.
După ce a fost rostogolit în toate
părţile, i s'au dat doi Poli ca re
compensă. Cine joacă, riscă.
Acuma pretinde ca se trage din
soare şi umblă săsepocăiască. Trage
clopotele din turnurile cele mai
[nalte. Si în fieeare dimineaţă tri-
mite o ciocârlie după răspuns.
Neclintit cerul îl lasă sâ facă pe
rfârleaza. Din cauza asta nu poate
prinde timpul potrivit, nici locul
le intrare. (E greu să ocheşti în
mers!).
Ca să se răzbune pe bătăuşi, în-
;earcă să le fugă de sub picioare.
Dar a fost fixat d e meridianul din
jrreenwich.
Din când în când tresare de su-
crinţă. Neavând cui se spovedi crapă
ii se înghite singur.
Păcat că n'a primit propunerea
inui grec, care voia să-1 mute lângă
:er. S'ar fi economisit Astronomia.
De fapt nici aşa nn e tocmai de-
larte:
0 rază de soare.
Rânduri pe marginea unni cosciug
J. G. COSTIN
De Profundis. Mulţumită unui kilometrai rlicol, oferite în ciosvârte succesive, e pcâte
pagină întreagă, aşteptării vorace a cetitori->r „îndreptării", d. general Averescu are, de âteva zile, oarecare presăJMagia cuvântului otenţat prin tipărire ! Iată-1 pe fostul prim-n'nistru departe de vremea când nu era pen-ru confraţi, decât generaiul-gonococ şi dic-itorul moş-teacă. Porecle brusc transformate
renume, prin nu ştim ce miracol subtil al oliticăriei cotidiane. Şi în momentele când e pretutindeni se afişează un aristocratic dis-reţ pentru popularitate, — considerată ca n titlu de revendicat puterea— rămânem )tuş cu impresia că se încearcă la iuţeală, sstaurarea unor dărăpănaţi idoli, sau zămis-. rea deplină a altora, neisprăviţi, — cu lovitur1
brîle de rotativă. Scopurile tenebroase ale nor astfel de macabre experenţe şi imposi-ile antreprize, nu le vom lămuri aci. Dintr'un sentiment de pietate, aceste rân-
uri sunt pur preventive. Vrem să împedecăm icercârile de profanare. Generalul Averescu, i 75 de ani, are încă timp să se retragă în ngherul aureolat al gloriei sale militare, peranţele care l-au însoţit odinioară pot încă răvăli în uitare trista sa odisee politică. Au iai păţit-o, înaintea sa, şi alţi eroi, cari însă x ştiut să se resemneze la vreme. Mac-Mahon, ; pildă, n'a rămas i-nai mult un mareşal orios, decât un ridicul prezident de republică ibversiv ? încă un pas, totuş, de s'ar fi îr-ipăţânat, şi ar fi rămas, pe vecie, un civil mentabil. Aşa sunt sentinţele istoriei : răs-cate. lapidare şi nedrept rezumative. Qene-.lul Averescu, ispitit, pe culmea anilor şi a numelui, de o mediocră aventură, după ce făcut figură de viteaz, într'o epopee măreaţă, i-şi aducă aminte, că intrigile de club, de i lu : r şi de curie, că svârcolirile spiritului >liticianist nu sc potrivesc cu simplitatea •avilor. E în ,Discipolul Dracului" al lui ;haw, un capăt de dialog între curteanul donat, Bourgogne şi veteranul Wend : Bourgogne: — Suntem înconjuraţi, maior 'end! Ce e de făcui? Wend: — Să murim, domnule general! B: (compătimitor) eşti un prost, maior end'
VV.: — Sunt un erou, domnule general! Par'câ ar fi posibil încă pentru d. Averescu, mai rămână ceeace ni se pare că e s t e :
i... Wend, „Să murim, ••- adică, — domnule general"..'
Moartea lui Alexandru Davila verifică încăodată adevărul vechiu că nici chiar faima cea mai rea nu rezistă a-nilor. Anonimatul înghite, ca un monstru vecinie nesătul toate reputaţiile, chiar şi pe cele mai penibile, care ar părea—prin vâlva ce stârnesc—cele mai durabile.
Oscar Wilde serie undeva: e plictisitor să faci parte din societate; dar sâ nu faci parte din ea, e tragic. Când scria astfel, Wilde domina Londra prin cravatele şi prin paradoxele lui. Zece ani după aceia, el însuşi era exclus din societate şi avea prilejul să controleze, prin propria-i experienţă, cât de tragic este să trăeşti sau, mai de grabă, să a-gonizezi în marginea societăţii.
De altfel, „societatea"—adică lumea bună, cum se spune în patriarhalul vocabular al oraşelor de provincie — este tot aşa de nestatornică, de capricioasă ca şi mulţimea nespălată. Mulţimea te a-clamă azi şi te loveşte mâine, cu pitire şi înjurături. Tot astfel, societatea te măguleşte azi, pentruca mâine să te o-sândească. Ingratitudinea, in zdrenţe sau în frac, esle aceiaşi.
Cu o singură deosebire: mulţimea u-cide. Pune punct, dintr'odatâ, unei existenţe. Societatea, mai rafinată în torturile pe care le aplică celor ce năzuesc să, o domine, nu îi ucide. Dimpotrivă: îi păstrează, îi ţine înt<-'o degradantă mizerie ca să-i umilească si ca să aibă la ce cleveti...
Este tratamentul pe care nobila societate l-a aplicat lui D'tv'la. Omul acesta, care era incnr naţiunea estetului, a fost cincisprezece ani osândit la chinul sărăciei. Când într'un foburg, se aliate asupra unui om o nenorocire, cunoscuţii îi dau o mână de ajutor. Cum pot şi cât pot, dar o fac totuşi. In lumea bună, în societate, lucrul nu se întâmplă. Se pare că oamenia stă mai de grabă la temeiul unei sudălmi, decât în haina de gală a convorbiră de salon.
Am avut prilejul să-l văd de câteva ori pe Davila în ultimii zece ani. Niciodată, nu a lăsat să se întrevadă o clipă de slăbiciune. Omul, care era deprins să domine, ştia şi să se domine. Chiar în tragica lui ţintuire în jilţ, sufleteşte rămâne acelaş: mândru, de-asupra nevoii vulgare de spovăduire. Nimeni nn şi-ar fi putut presta îndoita osândă a sărăciei şi a paraliziei cu aristocratica discreţie cu care şi-a prestat-o Davila.
Dar dară el nu spunea nimic, odaia, mobila, tot ce-l înconjură, vorliiâ,—vorbia cu acea voce mufă, dar atât de stăruitoare cu ca>-e ştiu să vorbească, lucrurile... Şi toate spuneau aceiaşi poveste a sărăciei cumplite, povestea pe care stăpânul lor o tăcea cu mândrie.
...Aşa a murit un om din sontt'de.
Tudor Teoilorescn-Iîraniste
Note de provincie
T â r g d e m i z e r i e , c a p i t a l a d e j u d e ţ . N o r o i u l d e s f u n d ă u l i ţ e l e a d â n c . B o r d u r ă s p ă l ă c i t ă d i n z ă p a d ă şi s t r o p i t ă c u p ă m â n t , p e l â n g ă t r o t o a r e . L a g a r ă a ş t e a p t ă b r i ş t i l a f e l d e m u r d a r e c u v iz i t iu l pe t i c i i , p e s t r i ţ şi b ă r bos . C a l u l m i c ş i p ă d u c h i o s . A t m o s f e r ă r u s e a s c ă d e c e a i n ă r i e , d e s a n i e ş i d e f loci . F l o c i d e z ă p a d a , floci d e b a r b ă , ca i f locoşi . Se g h i c e ş t e p r o x i m i t a t e a B a s a r a b i e i , f i l t r â n d R u s i a , î n c e e a c e a r e ea p i t o r e s c şi c a r i c a t u r a l . I d e a l u l p e aci a r fi o p e r e c h e d e c i z m e d e p â s l ă , î n t r ' u n a d e iuf t , — d a c ă s e p o a t e f ă r ă p a r f u m u l c a r a c t e r i s t i c , — şi î n s f â r ş i t , î n t r ' u n a d e g u m ă . N i c i u n c o n t a c t , c u a c e s t c e r n o z i o m u r b a n . N i c i o a t i n g e r e c u a c e s t e a s p r e m â i n i i s p ă l a t e o s i n g u r ă d a t ă p e zi. C â t e - s e c o l e d e a p o s t o l a t , c â t e s o c i e t ă ţ i d e b i n e f a c e r e , c â t e î n t r e p r i n d e r i a m e r i c a n e s u n t n e c e s a r e p e n t r u a p r e s -s c h i m b a în p i a t r ă a u t e n t i c ă , a s t e z i d u r i d e v a r m u r d a r , a s t e g a r d u r i ; s c â l c ia te , î n g ing i i l e Ie r d e m o c i r l ă s u v e r a n ă ' ? U n n ă v ă l i t o r s c â r b i i c a r e a r t i p u s a c i o f e ş t i l ă şi o z ă c ă l o a r e c u i a r b ă d e p u ş c ă , s ă î n v ă l m ă ş e a s c ă . î n t r ' u n s i n g u r s a l t d e p u r i f i c a r e , a c e a s t ă a c i u i r e d e h a z n a l e , a c e a s t ă i m a g i n e ţ i g ă n e a s c ă , a c e s t o a r e c a r e o-r a ş , t i p i c m o l d o v a l a h . — p o a l e a r fi f ă c u t u n s e r v i c i u n a ţ i u n e i c r u ţ a t e ş i s i l i t e s ă se r e f a c ă î n t r e m u r i n o u i .
E m u l t c a l c a r p e a c i , b ă r b a ţ i i c r e s c î n a l ţ i şi g r e o i , f e m e i l e inu t i l ciolănoa.- ,e. S t a t u r a se a b s o a r b e o d a l ă c u a p a c a r e p e g o r â u d î n v i s c e r e d i s o l v ă g r a ţ ia . H o t e l u l e to i c e p o a t e t i m a i p a t r i a r h a l , a d i c ă m a i r e p u g n a n t . î n c e p â n d c u p o e z i a l ă m p i i , şi a g a r a f e i c u g â t u i t a i n v e r s s i l u i t ă d e p a h a r şi a s e r v i t o a r e i cu c i o r a p i i t r a ş i in l i r -b u ş o n şi c a r e î n t â r z i e , î n t â r z i e l a u ş ă , o l ' e r t ă c r a p u l o a s ă d e o s â n z ă şi j eg . F e r e s t r e l e d e s c h i s e î n i a r n ă o a u d r u m u l f a n t o m e l o r ei p e r s i s t e n t e ş i s e n s i b i l e n u m a i n a s u l u i , s u p r a l u c i d .
L e m n u l e ea p r e t u t i n d e n i , f a m i l i a r .
j e r t f i t , I r a n s l ' o r m a b i l în c o m o a r ă d e j a r , î n c e n u ş ă . î n v i se . Ş i s o n e r i a d e l à c a p ă t u l c o r i d o r u l u i , şi p a s u l n e c u n o s c u t s u n â n d d i n c ă l c â i . L a v o a r u l , d e p o z i t u l d e vie(i d e s b ă r a t e , î n p e r i n d a r e , d e tot ce l e - a d c s g u s l a t . Se p o a t e s c r i e î n f u n d u l lu i , c u o s u r cea , u n b l e s t e m a l t u t u r o r t r i s t e ţ e -l o r u m a n e , — şi n a ţ i o n a l e m a i a l e s .
Dr. Caii ga ri
O p e r a lui B r â n c n ş i s g u d u i e p e ce l c e v i n e în f a ţ a ei c u r a t ş i c r e d i n c i o s , c a l a o î n t â i e î n t â l n i r e c u m i n u n i l e l u m i i .
B r â n c u ş i i u b e ş t e v i a ţ a şi n a t u r a c u î n ţ e l e p c i u n e . D r a g o s t e a sa n u e ex t a t i c ă , p a s i v ă , r o m a n t i c ă . D i n p o t r i v ă : a t e l i e r u l lu i e s t e o p r e l u n g i r e a l a b o r a t o r u l u i n a t u r a l . I n m i j l o c u l e i s t ă u r i a ş , v r ă j i t o r u l .
T o a t e m a t e r i a l e l e , l o a t e e s e n ţ e l e , t o a t e i n s t r u m e n t a ţ i i l e , ş t i i n ţ a t o a t ă , ii s e r v e ş t e . C â n d c r e d e c ă a s c u l t a n u m a i legi le c o s m i c e , el le f o r ţ e a z ă şi c o m p u n e d e s e o r i a l t e l e m a i s u b t i l e , m a i o r g a n i z e , m a i d r e p t e .
Ca u n m a g i c i a n , a p ă t r u n s c e l e m a i i s c u s i t e v r ă j i , f i l t r â n d s u f l e t u l u i a c e a e m o ţ i e s i m p l a şi s e n i n ă c a r e te c u p r i n d e la v e d e r e a m i n i m e i .
I s b â n d a l u i î n s ă , n u e î n t e m e i a t ă p e d e x t e r i t a t e . M u n c a l u i e s t e a sih a s t r u l u i c r e d i n c i o s , c a r e şi-a î n c h i n a t g â n d i r e a e l e m e n t e l o r , f i i n d c ă ş t ie că c e a m a i d e p l i n ă s a t i s f a c ţ i e o g ă seş t i c â n d t e m i s t u i e p u t e r e a c r e a ţ i e i .
I n c i u d a c iv i l i za ţ i e i şi a c u l t u r i i s t e r p e , B r â n c u ş i e s t e s i n g u r u l s c u l p t o r c a r e a r e a l i z a t c i o p l i t u r a p l i n ă de c-v iav i e î n t r ' u n t r u n c h i de arbore, c i l i n d r u î m b i b a t d e f o r ţ e şi d e s p i r i t ; f o r m e l e î n c h i d m i r a c o l e ş i s e c r e t e : s f e r a , d e p i l d ă , o r e d ă î n a u r s a u i n m a r m o r ă , m a t e r i e v e ş n i c v ie . a l i m e n t a t ă d e l u m i n ă .
M ă r e ţ i a lu i B r â n c u ş i e c ă a l i b e r a t i n s t i n c t e v e c h i , e m o ţ i i n o u i şi a r e f ă c u t m e ş t e ş u g u l u i l a t d e s eco l e î n p l a s t i c a d e c a d e n t ă .
. . .Sâ m a i v o r b i m d e r e z i s t e n ţ a s tu p i d ă a o l i c i a i i t â ţ i i s a u a , . c o r p o r a ţ i e i s c u l p t o r i l o r r ă s u f l a ţ i " de l a n o i şi de a i u r e a ' . ' \ u d e m u l t , m i n i s t e r u l Ar t e l o r a n e g l i j a t s ă a c h i z i ţ i o n e z e , la o l i c i t a ţ i e p a r t i c u l a r ă , d o u ă d i n ce le ma i f a i m o a s e o p e r e a l e lui B r â n c u ş i : pe u n p r e ţ r i d i c o l o d o a m n ă in t e l igen ta a ş t i u l , î n s c h i m b , s â s e a p r o p i e şi să le s a l v e z e .
Marcel lancu
Brâncuşi, sculptorul tainelor
U n n u m ă r al m a r e i r e v i s t e a m e r i -c a r e „ T h e W o r l d ' ' , e c o n s a c r a t , î n î n t r e g i m e , ţ ă r a n u l u i d i n C o r j , s c u l p t o r u l u i G e o r g e s B r a n c u s i ( G h e o r g h e B r â n c u ş i ) — c e h i i l î iai m a r e s c u l p t o r a l t i m p u l u i n o s t r u . N u m e l e lu i , î n ţ a r ă , e a p r o a p e n e ş t i u t . E l i l a ce f i toa i ' e a l u a t m a i d e m u l t , c u n o ş t i n ţ ă d e el , g r a ţ i e p r o p a g a n d e i e n t u z i a s t e a g r u p ă r i i r e v i s t e i „ C o n t i m p o r a n u l " .
. . . N u m a i u n p o p o r v â n j o s şi s e n s u a l p u t e a d ă r u i l u m i i p e a c e s t B r â n c u ş i . S t r ă i n d e r e c l a m ă , el n a f i g u r a t î n f r u n t e a c r e a t o r i l o r a r l e i - n o u i , l â n g ă P i c a s s o , B r a q u e . . A r c h i p e n k o . p r i n t r e p r o f e ţ i . T o t u ş i , d u p ă R o d i n , i m p r e s i o n i s m u l s c u l p t u r a l d e v e n i s e o i m p o s ib i l i t a t e . B r â n c u ş i a fost a c e l a c a r e ş i-a î n t o r s g â n d u l în a d â n c u r i l e s i m ţ i -r e i p e n t r u a g ă s i a d e v ă r u l n o u . El t r e b u i e s ă fi s t r i g a i l u m i i , m ă r e ţ i a şi ş t i i n ţ a a r t e i n e g r e .
P e c â n d a l ţ i i ( B o u r d e l l e , J l a l l e r , F i o r i ) s a u p i e r d u t i n c e r c e t ă r i d e s t i l i z a r e , B r â n c u ş i a fos t s i n g u r u l c a r e a p r i c e p u t s e n s a ţ i a d e a p l ă s m u i cu d a r u r i l e l u i D u m n e z e u .
O p r o f u n d ă î n ţ e l e p c i u n e p e n t r u s i m p l i f i c a r e a f o r n u i , o v a s t ă s e n s i b i l i t a t e p e n t r u p l a s t i c i t a t e a m a t e r i e i , l-au c o n d u s , d i n t r u î n c e p u t . în c ă u t a r e a ex-p r e s i u n i i d i r e c t e ( f ă r ă i n t e r m e d i u l ir* t e l e c t u a l u l u i i d i n a r l e l e p r i m i t i v e şi 1-ai! l u m i n a t c u o d r a g o s t e n e ţ ă r m u r i t ă p e n t r u l a i n e i e şi legile n a t u r i i .
Jurnalism şi literatură. Despr indem din a r t i co lu l d - lu i A l . A. Ph i l i pp ide , in A d e v ă r u l l i t e r a r :
„ C i n e c â ş t i g ă d i n a c e a s t ă colaborare? Z i a r i s t i c a s a u l i t e r a t u r a ?
T o c m a i d in p r i c i n ă că s t i lu l jurnalist i c se p o a t e î n v ă ţ a , u n sc r i i to r poate
^ deven i j u r n a l i s t , d a c ă îsi d ă osteneala. Un z ia r i s t , î n să , d a c ă n u es te deja scriit o r , n u p o a t e deven i s c r i i t o r veritabil n i c i o d a t ă . I s t o r i a l i t e r a r ă cunoaş t e cazu r i de sc r i i to r i t r e c u ţ i la jurnal i sm, şi c o n t i n u â n d a fi s c r i i t o r i . Mar i ziarişti ca re să fi d e v e n i t sc r i i to r i n u se prea c u n o s c . F o r m u l a e în b u n ă pa r te justă. Că s u n t j u r n a l i ş t i de voca ţ ie , nimeni nu c o n t e s t ă . E s igur , însă , că să înveţi să scr i i v e r s u r i sau să c o m'p u i r o m a n e e s t e cu n e p u t i n ţ ă . La universit ă ţ i l e o c c i d e n t a l e se p r e d a u cursur i de j u r n a l i s t i c a ; e x i s t ă scoale de jurnalis t ică V'a ţ i p u t e a î nch ipu i o şcoală , cu cursuri şi e x a m e n e , p e n t r u p r e d a r e a ar te i de a c o m p u n e r o m a n e sau de a scrie versuri din ca re a r e,şi poe ţ i cu d ip lomă şi docto r i în n u v e l ă ? "
De s igur , de s.'gur... S 'au şi făcut încercăr i şi m a n u a l e în aces t sens, Căci ceeace n u m e ş t e d. P h i l i p p i d e „stil jurn a l i s t i c " e t o t a t â t de fact ice şi assi-mi labi l ca „s t i lu l sc r i i to resc" socotit inacces ib i l .
E p r e a s u m a r să reduc i to tu l la o p r o b l e m ă de stil . Un ar t ico l de gazetă exce len t , e t o t a t â t l i t e r a t u r ă cât şi o poves t i r e e x t r a o r d i n a r ă . E chestie de mişca re , vervă, cu loare , l imbă, viată, K un gen s u p r a p u s , şi a t â t a tot. . .