articol high-tech industrie

7/23/2019 Articol High-tech industrie

http://slidepdf.com/reader/full/articol-high-tech-industrie 1/22

1. introducere

În ultimii ani, atât OCDE și Uniunea Europeană au aprobat cu tărie că inovaţia esteun factor ceie de cre!tere economică "Comisia Europeană, #$1$% OCDE, #$1$a%&lana'an et al., #$11% Dolfsma !i (eo, #$1)% Co* !i +i'b, #$1)% -aucato, #$1)/.

O componentă esenţială a politicii de tenolo'ie din anii 100$ a fost ncura2areaformarea !i devoltarea de noi tenolo'ii baate pe 3rms "456&s/ "7utio, 1008%Eta2e !i le'a, 1009% 7lmus !i 4erlin'er, 1000% &orumul Economic -ondial, #$11/. Înciuda faptului că aceste 3rms cuprinde un procent mic : circa 1;<=din efectivultotal >--=urilor n cadrul economiilor cele mai avansate, factorii de deciie politică?ei aceste 3rms ca parte perturbator !i dinamică a ecosistemelor lorantreprenoriale "OCDE, #$$$% -ason !i 6ro@n, #$1A/. Bentru mulţi factorii de deciiepolitică a devenit ceva de un fapt stiliate că i'=tec industrii sunt un panaceupentru stimularea cre!terii n economiile moderne "Coad !i +eid, #$1#/. Într=adevăr,e*istă foarte puţine strate'iilor 'uvernul care nu aderă la mantra că tenolo'iaunităţile de cre!tere. Brin urmare, la niveluri atât naionale și re'ionale "eta2 si le'a,

1009% 7seim et al., #$11% Coad !i +eid, #$1#/,

promovarea de tenolo'ie pe baă de 3rms "acum 56&s/ a devenit un principiucentral de politică publică n economiile industrialiate avansat n ultimii treieci deani. 7cest lucru se concentree a fost deosebit de pronunată n economiile depiaţă liberale, cum ar 3 7ustralia, -area 6ritanie, Canada !i (U7 "all !i (osFice,#$$1/ !i a manifestat ntr=un set destul de omo'enă de politici menite să promovee

56&s. 7ceastă abordare G3ts one sie toateG adesea puternic este predicated pe ovedere liniară de inovare !i de obicei a dus la o serie de măsuri de politică 'enericepeste ţările OECD precum politicile de comercialiarea nvăţământului superior decercetare, un spri2in puternic pentru universitate=diviari, sceme de co=investiţiisectorul public, parcuri de !tiinţă, politicile de 'rup !i incubatoare de tenolo'ie"OCDE, #$1$b% Casa de Commons, #$1)/. &irmbased suport este dominat detranacţionale forme de spri2in de inovare n formă de inovare 'ranturi !i credite3scale. 7ceastă politică se concentree este susinute de ipoteele puternic a avutloc !i interconectate. În primul rând, acesta a devenit nţelepciunea primită n adoua 2umătate a secolului HH că una dintre cele mai mari motoare stimulareacre!terii economice n cadrul economiei 'lobale a fost industria de naltătenolo'ie "&renFel, #$1#, p. 8#A/. 7l doilea, dinamice economii re'ionale ca (ilicon?alle s=au vaut ca dovadă a efectului de transformare care tenolo'ia clusterelepot avea asupra economiilor re'ionale "(a*enian, #$$I% ospers et al., #$$9/ prin

accelerarea cre!terii tenolo'ie start=up=uri "&eldman et al., #$$;% Del'ado et al.,#$1$/. Devoltarea tenolo'ică, al treilea este o importanta determinant aloportunitate antreprenoriale "ene !i (ane, #$11/, care este adesea e*ploatat

Conţinutul listele disponibile la a (cienceDirect

Jurnalul omepa'eK @@@.elsevier.comLlocateLtecnovation



5EC4O?75>O4

$1II=A08# de ttpKLLDH.doi.or'L1$.1$1IL2.5EC4O?75>O4.#$1A.$8.$1) L M #$1AElsevier Ntd. 5oate drepturile reervate.

n corespunătoare autor. 7dresele de po!tă electronicăK "+. 6ro@n/ de

+oss.6ro@[email protected], "C. -ason/ de Colin.-ason'las'[email protected].

5EC4O?75>O4 )A "#$1A/ 88)=89A

de perturbator nou ncepe revin 3rms "(ane !i (tuart, #$$#/. În cele din urmă, nciuda faptului că 3rms baate pe tenolo'ia nu contribui disproporţionat faţă destocul 'lobal de cre!tere ridicat 3rms "6rannbacF et al., #$1$% 6leda et al., #$1)/acestea sunt puternic orientate n industriale !i antreprenoriat politica de cadre"6ro@n et al., #$1A% Coad et al., #$1A/. 7ceste opinii au devenit bine stabilit, pentrucă a e*istat o lipsă de cercetare pentru a identi3ca natura 3rms de naltătenolo'ie, care sunt adesea privite ca ceva de o cutie nea'ră. 7ceastă lucrare

provocări unele dintre aceste fapte stiliate, care au devenit nrădăcinată ncercurile politica despre natura 56&s !i cum acestea ar trebui să 3e susţinute. E*istăun numărul mic de cercetare, care a e*aminat ndeaproape dinamicaantreprenoriale !i speci3cities de naltă tenolo'ie 3rms. 7ccentul empirică aacestei cercetări este (coţia. 7cest lucru oferă un potrivite empirice ca din cauaaccent pe promovarea naltă tenolo'ie 3rms, ambele din cadrul scoţian !i UPtenolo'ie politicile de antreprenoriat. Brin e*aminarea n mod e*plicit natura 56&s

n sistemul de inovare re'ională scoţian "+>(/ ne arată clar o nepotrivire ntrenatura acestor 3rms și tipurile de politici publice pentru a promova !i de a le spri2ini.Nucrarea se adreseaă această problemă de care preintă următoarea cercetare

ntrebareK care sunt caracteristicile baate pe tenolo'ia 3rms !i cât de e3cient estecurent tenolo'ie politica desfă!urate să 'eneree !i să le spri2ineQ De!i accentulempirice este (coţia, având n vedere 'radul ridicat de iomor3sm de politică noperative de tenolo'ie si antreprenoriat politica "OCDE, #$1$b/, aceste constatăriau relevanţă mai lar'ă pentru alte re'iuni și ări. În ciuda cre!tere lipservice spremai multe abordări sistemice la inovare "Rar@icF, #$1)/, ârtie susţine că lo'icadominantă !i 2usti3carea politicii de tenolo'ie este ncă n primul rând n formă de

2usti3cations de e!ecul pieţei "Dod'son et al., #$11, p. 11A8/. 7cest tip de abordarei'noră conte*t 'eo'ra3c !i instituţionale !i, anemiilor, trecute !i preentecaracteristicile economice !i consecventă resurse mi* de diferite re'iuni !i ţări carerestrân'e tipurile de politici care sunt atât de este posibil !i de dorit. Constatări, prinurmare, va avea o reonanţă puternică pentru alte economii cu similar cu politica decadre din OCDE. 7ccentul n termen de ârtie este e*clusiv pe mare potenţial nou nparticipaţiune !i a politicilor concepute pentru a spori ei, mai de'rabă decât ntre'ulspectru al politicilor de >ntreprindere.

#. mappin' contururile politica de tenolo'ia actuală



5enolo'ie politica n economiile capitaliste avansate pot 3 clasi3cate ca misiuneorientate sau difuiune orientat "Er'as, 1098/. În misiune=orientate spre ţăritenolo'ie politica este deseori concentrat n 2urul stiinta mari proiecte care au cascop pentru a pro3ta de descoperirile scienti3c ma2ore n tăiere mar'inea domeniitenolo'ice in'inerie 7eronautică !i -icroelectronică. Sările care e*empli3că cel mai

bine această abordare sunt -area 6ritanie, (U7 !i &ranţa "Er'as, 1098/. Co=creareaConcorde de 'uvernele britanic !i france este un bun e*emplu de acest tip deabordare missionoriented n cadrul politicii de tenolo'ie "-ustar si Naredo, #$$#/.În ţările de difuie=orientate, pe de altă parte, principalul obiectiv al politicii detenolo'ie este de a crea o abordare vasta astfel ncât 3rms n cadrul economiilorlor se poate adapta la noile tenolo'ii. În aceste economii mult mai mare accenteste promovarea reţele de >--=uri !i crearea de le'ături ntre aceste 3rms !iinstituţiilor publice !i cvasi privat tenolo'ie=transfer. 7cest relationale, sauGbricola'eG, abordarea faţă de inovare "(pencer et al., #$$;, p. )#;/ este adeseasusţinute de un cadru instituţional puternic corporatistă cu socalled coordonateconomiile de piaţă "all !i (osFice, #$$1/.

Sările care au adoptat această abordare politica de tenolo'ie includ Termania,(uedia, Elveia "Er'as, 1098/. Berioada de timp, fără ndoială, debutul de 'lobaliare!i inter'uvernamentale de nvăţare a erodat deosebirii dintre aceste abordăridiotomice, totu!i rămân deosebiri "(pencer et al., #$$;/. Într=adevăr cercetători ncontinuare preferate destul de distinctiv instituţionale diferenţele dintre ţări ca-area 6ritanie si Termania unde fostul puternic concentrate pe producerea decompetenţe radical inovatoare 3rm n timp ce acesta din urmă se concentree peconsolidarea competenţelor practicile de resurse umane "Casper !i Ritle, #$$A/.Într=adevăr, politica de puternică se concentree pe crearea de 456&s este n

concordanţă cu abordarea descoperire pentru antreprenoriat tenolo'ic ncorporat n economiile missionoriented "(pencer et al., #$$;, p. )#;/. (timulat pe desuccesul din (ilicon ?alle din California, 'uvernele din ntrea'a lume, n special nţările misiune orientate, au tot mai concentrat pe promovarea baată pecunoa!tere ncepe n cadrul politicilor lor de tenolo'ie "7cs et al., #$$0% Del'ado etal., #$1$% Nerner, #$1$/. 7cest lucru este evident n cre!tere foarte mare npro'ramele de politici publice n ultimii #$ de ani care vieaă devoltarea de naltătenolo'ie, de mare de cre!tere ncepe "le'a, 1008% Eta2e !i le'a, 1009% 7lmus !i4erlin'er, 1000% -ason !i 6ro@n, #$1)/. Un 3r centrală ruleaă n ntrea'ama2oritate dintre aceste abordări de politică este credinţa că 56&s apar predominantdin comercialiarea de Universitatea 'enerat de proprietate intelectuală ">B/ prinstabilirea de Universitatea spin=out "U(Os/ "Dalstrand, 1008/. U(Os suntviualiate foarte poitiv de factorii de deciie politică ca un punct de vedereeconomic puternic subset de naltă tenolo'ie start up "(ane, #$$0, p. 1/ careoferă un canal ceie pentru crearea de noi 3rms de naltă tenolo'ie "NocFett et al.,#$$;% +otaermel et al., #$$8% arrison !i Neitc, #$1$/. Cu toate acestea, doveiindică faptul că foarte puţini U(Os cresc !i mulţi rămân foarte mici "tenolo'ia deorientare, #$$9% arrison !i Neitc, #$1$/. Într=adevăr, recenta cercetare



comparativă U(Os si compania derivate "O(C/ a constatat că performanţa de O(C n termeni de vânări ratele de cre!tere !i de supravieţuire este considerabil maimare "Rennber' et al., #$11/. 7ceste constatări au determinat pe unii să susţin căproeminenţa dat spin=os n transferului de Universitatea de cercetare la locul depiaţă !i a fost foarte mult e*a'erate "BerFmann !i Rals, #$$8% arrison !i Neitc,

#$1$/. În timp ce politici publice a puternic concentrat pe producerea de nou de naltă tenolo'ie 3rms "6ro@n !i -ason, #$1#a/, a stabilit 56&s, de asemenea, aufost puternic spri2inită. >ndicativă a acestui este rolul central !i de durată dattranacţională + M D spri2in n ntrea'a cele mai multe economii OECD "OECD,#$1$a/. În ciuda lipsei de dovei concrete, factorii de deciie la diverse nivelurispaţiale ?ei + M D de spri2in ca un mecanism central pentru alimentarea cre!tereaproductivităţii n 2urisdicţiile lor respectivi "sebastian et al., #$$I% Coad, #$$0%-aucato, #$1)/. În timp ce diferite interventii si instrumente adoptate pentru aspri2ini inovaţia sunt diverse !i multiple faţete, un număr de caracteristici comunese unesc aceste abordări de politică. Într=adevăr, cele mai avansate economiileacum par să aibă acela!i universal GunealtăG de 'ranturi, credite de moale !istimulente 3scale pentru spri2inirea inovării "Nerner, #$1$% Currid=alFett !i(tolaricF, #$11/. În principal, cel mai mare pro3le !i resursă intensivă forme despri2in sunt directe mecanisme baate pe acordarea, care suportă celtuielile decapital pentru + M D n >--=uri. 7!a cum arată 3'ura 1, aceste forme directe deasistenţă sunt forme dominantă de susinerea politicilor peste OCDE, n special n(U7, &ranţa, Coreea !i (pania. Obicei de cercetare a constatat un nivel destul descăut de adiţionalităţii la aceste tipuri de abordări pe seama că ei mulţimii=outinvestiţii private "&eldman !i Pelle, #$$I/ !i, n 'eneral, nu reu!esc pentru a 'eneracre!tere ridicat 3rms "Coad !i +eid, #$1#% -ason !i 6ro@n, #$1)/. 7cest lucru adeterminat o scimbare n ultimii ani spre o utiliare mai omnipreentă de forme

indirecte de suport 3scal + M D

+. 6ro@n, C. -ason L 5ecnovation )A "#$1A/ 88)=89A88A

stimulente peste OCDE "OECD, #$1$c/, n special n Canada, Japonia !i Coreea. -aimult de #$ de ţări OECD acum folosesc aceste stimulente 3nanciare pentru astimula + M D "OECD, #$1$c/. Utiliarea unor astfel de stimulente, de asemenea,este evident la un nivel sub=naţional. De e*emplu, e*istă acum A$ state din (U7care oferă stimulente 3scale pentru + M D "până la ); n 100I/ "-iller !i +icard,#$1$/. +ecent, Olanda a introdus stimulente 3scale pentru cercetători corporative,care s=a constatat ave'reater GadiţionalităţiiG decât baate pe venitul + M D 3scale

credite "-aucato, #$1)/. 7ceste tipuri de asistenţă sunt oferite n mare măsură lai' tec, sciencebased >--=urilor care se an'a2eaă n cadrul 3rmei + M D !i tindsă 3e concentrate n anumite sectoare industriale "6ro@n et al., #$1A/. +ecentăanaliă de politicile de suport de inovare n (coţia a arătat că apro*imativ treisferturi din acest spri2in se duce la 3rms n doar trei sectoare ceie de naltătenolo'ieK electronice, !tiinţele vieţii !i ener'ie "6ro@n !i -ason, #$1#a/. Într=adevăr, pro'ramele de spri2in inovare sunt adesea ndreptate de 3rms de



sciencebased mai so3sticate, care an'a2eaă formaliate + M D !i au cuno!tinţe delinF=uri de la universităţi, mai de'rabă decât ma2oritatea >--=urilor n sectoareletradiţionale cu procesele de inovare mai ad=oc "5oedtlin' et al., #$$0/. E*istă, deasemenea, important, dar mult mai puţin evidente forme de spri2in care substanţialbaă 56&s. 7ceste ascunse forme de spri2in sunt adesea oriontale politici care

vieaă mbunătăţirea climatului de afaceri antreprenorial n cadrul economiilor"bloc, #$$9/. Un e*emplu deosebit de bun al acestor politici ascunse este capitalde risc, care este văut ca o componentă centrală n sistemele de inovare "Nerner,#$1$% Penne, #$11/. În ultimii ani, au e*istat tentative concertate de factorii dedeciie politică n economiile avansate pentru a cre!te furniarea timpuriu stadiu decapital de risc prin crearea de fonduri de capital de risc sectorul public, ibridfonduri, &ondul=de=fonduri, suport pentru n'eri de afaceri "n special stimulente3scale/ !i coinvestment fonduri "-urra, #$$8% Tompers !i Nerner, #$1$% Nerner,#$1$/. 7ici din nou, doveile indică faptul că această formă de intervenţie a fostdirecţionate. De e*emplu, analia de date de la &ondul de co=investiţii scoţian,stabilit pentru a investi alături de 'rupurile de n'er de afaceri, relevă că treisectoare "activarea tenolo'ii, !tiinţa vieţii !i re'enerabile/ repreintă mpreunăpentru 9$< din toate celtuielile de valoare "Enterprise scoţian, #$1#/. Brin nsă!inatura acestui tip de 3nance baate pe ecitate, mult este anemiilor orientate spre

ntreprinderi de naltă tenolo'ie riscantă n caul n care datoria 3nance esteinadecvat "Tompers !i Nerner, #$1$/. Doveile su'ereaă că acest tip de politica deintervenţie a fost n mare parte ine3ciente "Nerner, #$1$/.

). Bolitica de inovare sistemiceK vin veci n sticle de noiQ

În timp ce ma2oritatea politicilor rămân puternic con2u'ală la viualiarea liniartradiţionale de inovare n caul n care e!ecul de piaţă ar'umente ia centrulscenei, cercetători !i factorii de deciie au mbrăţi!at din ce n ce mai noi evolutivemetode de conceptualisin' rolul de inovare n economiile contemporane "4elson !i+osenber', 100)/. Un rol esenţial n acest sens este rolul abordărilor teoreticesistemice spre nţele'erea inovare "Nundvall, 100#% -etcalfe, 1008% Octavian, #$$I%Dod'son et al., #$11% Rar@icF, #$1)/. În această paradi'mă evolutiv, de inovareeste privit ca un fenomen neliniar, relaţional embedded !i 'eo'ra3că delimitată"Tranovetter, 109;% -or'an, 1008% Tertler, #$1$/ unde actorii instituţionali "Tertler,#$1$/ !i politicile 'uvernamentale amesteca adesea pentru a 2uca un rol central nmodelarea modele de inovare "&reeman, 100;, #$$#% Dod'son et al., #$11/. De multde acest teorisin' precoce de inovare savanţi a fost baat pe cercetare empirică

ntr=un număr de difuare orientate sau coordonate economiile de piaţă precum7ustria, Termania și (candinavia "a se vedea &reeman "100;/% CooFe et al. "1008//.De ceva timp acum, or'aniaţii cum ar 3 OECD, U4C57D !i Comisia Europeană au

mbrăţi!at sistemele nationale de inovare "4>(/ ca o ceie concept analitice pentrua nţele'e cum este 'enerat de cuno!tinţe, diseminate !i e*ploatat "(arif, #$$I%Nundvall, #$$8% 6er'eF et al., #$$9/. După unii, acest tip de sisteme de 'ândire afost infuarea debatere politica de privind politica de tenolo'ie !i inovare



"Dod'son et al., #$11, p. 11A8/. Unii cercetători susţin adoptarea unei abordărisistemice este util pentru proiectarea politicilor care va răni !i de pâr'ie pentrudevoltarea economică durabilă a spiritului antreprenorial "7cs et al., #$1A, p. A88/.Desen pe conceptul 4>(, cercetatorii au remarcat relevanţa acestor conceptesistemice pentru re'iuni !i sub=naţional actori, nu n ultimul rând din caua

amploarea !i comple*itatea de inovare la nivelul naţiunii ca un ntre', combinate cuconsiderabile etero'enitatea sub=naţional n ţările "CooFe et al., 1008% 7seim et al.,#$11/. Datorită comple*ităţii cercetarea aceste probleme la nivel national, uniicercetători au susţinut necesitatea de a e*plora Gre'ionalG GnaţionaleG sistemele deinovare "CooFe et al., 1008/. Brocese precum revarsari de cunostinte, a'lomerareeconomiile !i economiile de e*terne, de asemenea, funcţioneaă diferit la nivelulunei re'iuni "Ou'ton et al., #$$#/. Nocaliate peisa2e instituţionale "Tertler, #$1$/!i re'im, de asemenea, varia semni3cativ n ţările "7seim et al., #$11% +odri'ue=Bose, #$1)/.

$.$$ $.$; $.1$ $.1; $.#$ $.#; $.)$ $.); $.A$ (tatele Unite "#$$9/ &ranţa "#$$9/

Coreea "#$$9/ +epublica Ceă (pania (uedia 7ustria &inlanda 4orve'ia "#$$9/Termania -area 6ritanie "#$$9/ >slanda "#$$9/ 6el'ia Nu*embur' Danemarca"#$$9/ Un'aria 7ustralia "#$$I/ >rlanda 4oua Veelandă >talia Elveţia "#$$9/ Japonia

5urcia +epublica (lovacă "#$$9/ Olanda Canada "#$$9/ Bortu'alia Bolonia -e*icTrecia "#$$;/ < indirecte 'uvernului spri2in prin + M D 3scale stimulente Direct'uvernului de 3nanţare de 6E+D

&i'. 1. Directe !i indirecte 'uvernului de 3nanţare pentru + M D de afaceri !i 3scalstimulente, #$$9. (ursaK OECD "#$1$c/.

+. 6ro@n, C. -ason L 5ecnovation )A "#$1A/ 88)=89A 88;

Na sale cele mai rudimentare nivel un sistem de inovare re'ională poate 3 'ânditca infrastructura instituţionale spri2inirea inovării n cadrul structurii producţiei uneire'iuni "7seim !i Coenen, #$$;, p. 1188/. Universităţi, sectorul public decercetare or'aniaţii, or'anisme de devoltare abilitati, capitali!ti, or'anismele dere'lementare !i a!a mai departe sunt toţi actorii ceie n termen de un +>( "CooFeet al., 1008/. Botrivit a'enţiei de devoltare economică principală n (coţia, succesinovaţia este produs de lea'ă mpreună idei, tenolo'ie, reţele de 3nance !i deproducţie n cadrul +>( "Enterprise scoţian, #$1), p.1A/. Cu alte cuvinte, factorii dedeciie politică percep sistemelor de inovare ca procesul de a transforma ideile nproduse !i servicii noi sau punct de vedere economic utile, cuno!tinţe "Nundvall,100#, p. #/. În funcţie de un observator, un +>( are două principalele sub=sistemeKun sub=sistem de 'eneraţie de cuno!tinţe !i un cuno!tinţe e*ploatare sub=sistem"CooFe, #$$A/. (tudiile cele mai empirice ocupa de 'eneraţie, mai de'rabă decâtdifuarea, inovaţii "cora, #$$I/. În consecinţă, factorii de deciie politică adeseapromoveaă politici 'eneraţie de cuno!tinţe, mai de'rabă decât cuno!tinţee*ploatare intervenţii. În (coţia, iniţiativa intermediare de tenolo'ie ">5>/ este unbun e*emplu de cuno!tinţe 'eneraţie=focus acestor politici de tenolo'ie. 7cest



lucru a fost un pro'ram e*trem de ambiţios, cu un bu'et proiectate de dA;$ pentrua 'enera romanului >B n domenii precum ener'ie, Wtiinţe ale vieţii !i media di'itale"Ed'ar, #$$0/. (copul principal al >5> a fost de a 'enera 56&s curs de formare. În3nal proiectului a fost abandonată, au 'enerat puţin n modul de ie!iri corporaleprecum patente sau start=up=uri noi "6ro@n !i -ason, #$1#a/. Bro'ramul a devenit

simptomatic abordării liniar GXa@edG spre comercialiarea de cercetare !i politica deantreprenoriat n mare parte din UP tenolo'ie politica "Camera Comunelor, #$1)/.Ei bine acum este acceptat că +>( 3ecare are propriile sale unice antreprenoriale !iinter=3rm dinamica, or'aniatorice ecosistemelor !i conte*tul instituţional. Ocaracteristică centrale de3nin' a sistemului de inovare scoţian "(>(/ este puternicrolul 2ucat de sistemul de nvăţământ superior "Nall, #$$;, #$$8% u''ins !iPita'a@a, #$1#/. 7cest lucru este similar cu un număr de alte ări europene micicum ar 3 Danemarca, &inlanda și (uedia, care, de asemenea, puternic investesc n

nvăţământul superior. (coţia surclaseaă omolo'ii săi UP pe o serie de măsuri deinovare, n special proporţia de UP universitare de cercetare de 3nanţare, proporţiade absolvenţi de UP !i indicii de citare "+oper et al., #$$I/. De asemenea, depă!e!terestul din -area 6ritanie n ceea ce prive!te numărul de U(Os cu două universităţiscoţian n top cinci cele mai de succes 'eneratoare de U(Os n -area 6ritanie "5eerald, #$1)/. Berformanţa n privinţa inovaţiei (coţia este foarte diotomice, cutoate acestea, cu un sector de nvăţământ superior foarte puternic contrast cuafaceri de inovare !i activităţii de ntreprinător care ambele decala2 de bine nspatele EU#8 media "Coad !i +eid, #$1#/. De fapt, (coţia are un nivel foarte scăutde afaceri celtuieli de cercetare M devoltare "6E+D/, care este currentlaround

2umătate "adică $.;I</ nivelul de -area 6ritanie, ca procent din B>6 "adică 1,1A</"Coad !i +eid, #$1#/. 7cest lucru poate 3 parţial atribuită (coţia statutul ca o &ilialaplante economia !i lipsa de pe piaţa internă cu sediul 3rms "6ro@n !i -ason,

#$1#b/. În plus, ma2oritatea >--=urilor scoţian au niveluri foarte scăute decapacitate inovatoare "+oper et al., #$$I/. În mod similar, (>( are le'ături slabe

ntre sectorul său de el !i sectorul său de afaceri, care este din nou o caracteristicăcu tărie caracteristice ale >-- populaţia care are de obicei niveluri foarte scăute decapacitatea de absorbţie "arris et al., #$1)/. Buterea analitică conceptul 4>( estecapacitatea sa de a a2uta face lumină asupra funcţionării de ambele părţi ale ne*usinnovationentrepreneursip care potenţial a2ută factorii de deciie politică săprescrie instrumente de politică la nivel sistemic "RiecoreF !i eFFert, #$1#/.Conform unor erudii, antreprenorii sunt esenţiale pentru un sistem de inovarefuncţioneaă bine "eFFert et al.,

#$$8, p. A#1/. 7cest aspect este adesea trecute cu vederea de factorii de deciiepolitică. De obicei, politica eforturile sunt ndreptate spre cunoa!tere 'eneraţieaspecte ale acestor sisteme, ne'li2a rolul crucial aspecte de e*ploatareacuno!tinţelor sau ecosistem antreprenoriale "Dod'son et al., #$11% -ason !i6ro@n, #$1A/. 7nalia de abordare olandeă la sistemele de 'ândire 'ăsit acesteipolitici publice continuă să 3e n formă de ar'umente de e!ecuri de piaţă, maide'rabă decât mai lar' sistemice factori "Rooltuis et al., #$$;/. (coţian tenolo'ie



politica a3!eaă similare tendinţa de a folosi limba de sisteme de 'ândire, dar fără a3 neapărat capabil să mear'ă plimbare n ceea ce prive!te politica de intervenţii"Nall, #$$8% 6ro@n !i -ason, #$1#a/. 7cest lucru este parţial reXected n rolulputernic atribuite spri2inirea 3rms individuale, mai ales 456&s, n cadrul politicii decadre, mai de'rabă decât politicile sistemice la adresa difuarea de inovare peste

+>( ca un ntre'. Brin urmare, la o politică a face perspectivă, n unele cauri politiciisistemice pot 3 caracteriate ca veci vin n sticle de noi "5odd, 1001/. În timp cese concentree fond de politica de cea mai mare parte a rămas nescimbată limbasa scimbat n mod dramatic n această perioadă. 7cest lucru ridică importante

ntrebări despre posibilele deconectaţi ntre factorii de deciie de elita n cadrul UE!i OCDE care promul'a conceptele de sistemică inovare policand sale traducere!i punerea n aplicare la nivel re'ional !i local. 7ceasta reoneaă cu observaţiilerecente subliniind limitele politicii de acţiune de inovare factorii de deciie politică !isu'ereaă că aldin sau radicale noi iniţiative de politică trebuie să mear'ă mână nmână cu niveluri mai mari de a capacităţilor instituţionale la nivel local "Uarra !i&lana'an, #$1$% -elancon !i Doloreu*, #$1)/. Bentru acest lucru să se ntâmple,mai mult de cercetare trebuie să 3e ndreptate spre căutarea n interiorul politiciiblacF bo* "Uarra, #$1$/ pentru a nţele'e mai bine modul n care politicainteracţioneaă cu a'enţii locale antreprenoriale.

A. De3nitions, date !i metoda

7bordarea convenţională a identi3carea de i' tec 3rms se baeaă pe oabordare de industrie, cu i' tec industrii 3ind de3nite pe baa special atribute.7ceastă abordare a fost un pionier n -area 6ritanie de 6ucart "1098/. 6aat penivel de patru cifre din 109$ (tandard >ndustrial clasi3carea "(>C/ el identi3cateindustrii de naltă tenolo'ie ca cei care au avut mai mare decât celtuielile mediipentru + M D ca procent din vânări sau an'a2at proporţional mai Gmoderne deoamenii de !tiinţă !i in'ineridecât alte sectoare. 7cest de3niţia a fost actualiat deTlasson et al. "#$$I/ n studiul lor de industrie de naltă tenolo'ie n O*fordsirefolosind #$$) (>C. Ei au susţinut n continuare că de3niţia trebuie să ţină cont destructura industriale locale sau re'ionale. În consecinţă, Tlasson et al. "#$$I/de3nition@as modi3ed totaFe cont de mpre2urările localeLre'ionale ale economieiO*fordsire. 7ceastă combinaţie de ri'oare, derivat folosind criterii măsurabile, plusun element de subiectivitate să ină cont de mpre2urările locale, a recursconsiderabile. Brin urmare, de3niţia Tlasson et al. "#$$I/ a fost modi3ed să includăsectorul petrol !i 'ae, care este un puternic locus de forta industriale n (coţia. O

listă completă a codurilor (>C adoptate sunt preentate n tabelul 1. Bunctele slabeale de3nin' i' tec 3rms pe baa caracteristicilor industrie sunt, i, nu este 3rm3ecare din aceste sectoare neapărat i'=tec !i, al doilea, e*clude 3rms naltătenolo'ie n industrii care nu sunt de3nite ca i' tec. (tudiul a avut treicomponente principale. În primul rând, analia cantitativă a fost ntreprinsă penatura 'lobală 56&s n (coţia folosind de3niţia industriei descrise mai sus. 7ceastăanaliă totală utiliată baate pe >nter departamentale de afaceri >nre'istreaa >D6+



Demo'ra3a setul de date deţinute de O3ciul pentru statisticile naţionale "O4(/.Brincipala baă de folosind acest set de date este

+. 6ro@n, C. -ason L 5ecnovation )A "#$1A/ 88)=89A88I

capacitatea de a compara (coţia cu alte părţi din -area 6ritanie. În al doilea rând,

folosind baate pe (>C de3niţia de mai sus, 8I 56&s au fost identi3cate din baa dedate faima ca 3ind scoţian deţinute. &iecare dintre aceste 3rms a fost supus la biroude detaliate de cercetare care articole de iar dre@on, site=urile si analie de afaceribae de date. În al treilea rând, indept interviuri au fost realiate cu un eșantionaleatoriu de nouăspreece dintre aceste 3rms, care a a2utat să informee analianoastră secundar de aceste 3rms cu informaţii calitative n profunime. În cele dinurmă, au fost realiate interviuri cu mana'eri de cont la 7'enţia de spri2in re'ionalede afaceri, dintre care unii lucreaă intens cu companiile intervievate. Ca alţi

nvăţaţi au făcut acestea au fost folosite pentru a trian'ula constatări din interviurilecompaniei "&iscer !i +euber, #$$)/.

;. o preentare 'enerală a tenolo'iei pe baa 3rms n (coţia

7plicarea de3niţia (>C=baă descrise mai sus pentru a >D6+ de afaceri demo'ra3edataset pentru perioada #$$8 : 1$, ne identi3cate 8AI# 56&s n (coţia. -areama2oritate au fost micro=3rms an'a2area mai puţin de 1$ an'a2aţi "9I</. De faptnumai 1$#1 56&s n (coţia "1A</, au mai mult de 1$ an'a2aţi, dintre care doar #89"#8</ sunt scoţian, proprietatea. 7!a cum se arată n 3'ura #, (coţia efectueaăprost n proporţie sale de 3rms care sunt 56&s "0</, comparativ cu media UP"11,;</ !i ciar mai rău mpotriva OECD medie de 1;< "OCDE, #$$$/. În timp ceaceasta ar putea 3 de a!teptat că Nondra mare !i (out East, 7n'lia ar 3 mult mai

mari proporţii ntreprinderilor care sunt i' tec, (coţia clasament mai 2os re'iuni n en'leă 4ord este surprinător !i di3cilă de e*plicat. 56&s sunt concentrate'eo'ra3c cu o mare parte 'ăsite n 7berdeen !i ona ncon2urătoare Trampian, careeste un important centru pentru producţia osore de petrol !i 'ae. Într=adevăr,analia de date faima constatat că 1)< din toate 56&s n (coia sunt n ulei !iindustria de 'a !i o suplimentare de #1< din 3rms n alte sectoare derivă toate sauma2oritatea vânărilor lor din acest sector. De3niţia de OECD standard de cre!tereridicat 3rms "T&s/ consideră că numai 3rms cu mai mult de 1$ an'a2aţi. (ub acestde3niţia 3rms atin'erea acestui punct de reper sunt ntreprinderilor cu medieanuală de cre!tere n an'a2aţii sau cifra de afaceri mai mare de #$< pe

an, pe o perioadă de trei ani, !i mai mult de 1$ an'a2aţi la nceputul perioadei deobservare "OCDE, #$$9/. Bopulaţiei de 56&s cu mai mult de 1$ an'a2aţi "adică1$#1/, doar 1#,#< din (coţia pe T&s "sau 199/ se ncadreaă n cate'oria de marede cre!tere, o proporţie mai mică decât cele mai multe re'iuni UP "&i'. )/. Din nou,(ud=Est 7n'lia este interpret mai puternic n termeni de cre!tere ridicat 56&s. (coţiaslabei performanţe corespunde cu alte re'iuni 4ord UP !i este n conformitate cutipic 4ord=(ud divia n materie de inovare !i afaceri de performanţă "mar, 1008%



u''ins !i Pita'a@a, #$1#/. 7ceastă analiă 'lobală iniţială sectorului de naltătenolo'ie (coţia imediat provoaca multe dintre faptelestiliata despre sectorul !i,de asemenea, ridică ntrebări despre reultatele care au fost realiate prin peste )$de ani de intervenţie orientate politici menite să promovee aceste 3rms. Bopulaţiadin 56&s este relativ mic si -area ma2oritate sunt 3rms micro mic cu mai puţin de

1$ an'a2aţi. Într=adevăr, analia noastră, de asemenea, remarcat faptul că scoţiande cre!tere ridicat 56&s tind să 3e mai mici !i mai mici decât populaţia 'enerală descoţian T&s. -ai mult, n comparaţie cu alte re'iuni UP (coţia produce mai puţine3rms de tenolo'ie de cre!tere ridicat. 7nemiilor, e*istă doar o mână de companii

n (coţia, care au reu!it să atin'ă o dimensiune semni3cativă pentru a devenicompanii scară cu o cifra de afaceri de peste d1$$million. 7ceastă lipsă de a!a=numita i'=tec 'orilele n economia -arii 6ritanii mai lar' a fost observat decătre alţii "O@en, #$$A/.

5abelul 1 sectoare de naltă tenolo'ie de standardul clasi3carea industrială "baatpe (>C #$$)/.

7ctivităţi de naltă tenolo'ie de fabricare 11.1, 11.# ener'ie ##,1, ##,) #A,Apublicare electronice, !tiinţele vieţii )).1 #;.#A, #I.1;, #I.9# compoite !i alteavansate materiale #9.;# preciie de in'inerie !i de preciie componente #0 "toate/utila2e !i ecipamente nu classi3ed n altă parte )$.$1, )$.$# ecipamente !i utila2ede CB5& )1.1, )1,#, )1,A, ecipamente electrice )1.I# )#.1, )#.#, )#.) ecipamenteelectronice !i piese )),1, )).#, )),), ecipament -edical și cirur'ical )),A )A.1$ ,)A.) transport ecipamente );.) industria aerospaţială !i activităţi cone*e de )I.;fabricarea de 2ocuri !i 2ucării

(erviciu de naltă tenolo'ie activităţi IA,# telecomunicaţii 8#.# (oft@are devoltare

!i consultanţă 8#,I RebLinternet servicii 8#.1, 8#.), 8#.A, 8#,;, 8#.I alte calculator8).1 + M D "!tiinţe naturale !i in'inerie/ 8A.# aritectură !i in'inerie activităţi 8A,)tenice testarea !i analia 8A.I$L# securitate !i activităţi cone*e

Brocentul ntreprinderilor "1$ Y de an'a2aţi/, care sunt de naltă tenolo'ie, UPre'iuni "#$$8=1$/

$ # A I 9 1$ 1# 1A 1I

(E TN R- E- (R 4R E4 Z R7 (C 4> UP

<

&i'. #. Brocentul ntreprinderilor care sunt n sectoarele de naltă tenolo'ie, de UPre'iune. (ursaK O4( afaceri structura baei de date.

+. 6ro@n, C. -ason L 5ecnovation )A "#$1A/ 88)=89A 888

I natura baat pe tenolo'ie 3rms n (coţia



I.1. vârstă !i de proprietate

(cottis 10 companiile care au fost intervievaţi "apro*imativ 8< din populaţia descoţian 56&s deţinute cu 1$ sau mai muli salariai/ e*pune diversitateaconsiderabile n termeni de structuri de vârstă !i de proprietate. În ceea ce prive!te

vârsta, opt au fost mai puţin 1$ ani când intervievat cu un !apte n continuarefondată n 100$. -ai multe au fost fondată n 10I$, 108$ și 109$. Doi care areori'inea n secolul al H>H=lea. Unele au suferit modi3cări de proprietate semni3cativăinclusiv una care a suferit un mana'ement buout "-6O/ !i un altul care a fost unan'a2at=cumpara afară. Un alt 3rm a fost creat printr=un mana'ement buout dedouă ntreprinderi deţinută anterior scoţian, care au fost aciiţionate de către ocompanie franceă. Efectul de acest -6O a fost, prin urmare, pentru a reveni douăcompanii scoţian fostul scoţian de proprietate !i de control. 7cesta a fost ulterioraciiţionată. -ulte dintre 56&s intervievat au avut destul de turbulente ori'inile !icomplicate traiectoriile iniţială de cre!tere, care a implicat restructurarea companiei!i modi3cări de proprietate, care contraice portretiarea tipic acestor 3rms ca de

novo start=up=uri.

I.#. antreprenoriale antecedente !i circumstanţele fondator

Companiile intervievate au avut diverse circumstanţe fondator. Be ansamblu,universităţi nu au dovedit a 3 un incubator ma2ore de 56&s. Doar trei dintre 3rmsprovenit de la universităţi !i nici unul au păstrat le'ăturile lor ori'inale n sectorul

nvăământului superior. -ulte dintre antreprenorii intervievat a nceput afacerea lorde noi n acela!i sector industrial n care au avut e*perienţă ca un an'a2at. Într=adevăr, a fost cuno!tinţele lor de industria care au permis pentru a vedeaoportunitatea de care s=au dus pe pentru a e*ploata prin propriile lor de afaceri. Na

cate'oria mai mare de fondator antreprenori care au fost intervievaţi "opt/ a lucratanterior n acela!i sector industrial n care au n3inţat lor de afaceri. 7desea deciiade a ncepe propria afacere a fost precipitată de scimbări n cadrul companieipentru care antreprenorii lucrat anterior. 4ecesitatea pentru un fel de deplasare aprecipitat antreprenoriale acţiune este bine stabilit n literatura antreprenoriat"(apero !i (oFol, 109#/. În mod evident, prin stabilirea unei societăţi ntr=o onăcare au avut anterior a lucrat entrepreneur"s/ avut cuno!tinţele pre=e*istente depiata ei au fost introduse. De e*emplu, doi 3rms au fost fondate de serie deintreprinatori căutarea de oportunităţi n industria de acela!i ca lor anterioare nparticipaţiune. Destul de des aceste cuno!tinţe de industrie a nsemnat că

entrepreneur"s/ !tia de un decala2 e*istente n piaţă pentru un produs sau serviciucare, pe fata, ar spori capacităţile de o nouă afacere. Ei au, de asemenea, bene3tedde a avea contacte !i reţelele care a a2utat

devolta potentialii clienti la un stadiu incipient de 3rm pe durata de viata. Cea maiimportantă sursă de antreprenori a fost mari or'aniaţii corporative e*istente n(coţia "n special pentru industria de petrol !i 'ae/ !i investitori activă "n specialpentru electroniceLsoft@are=ul 3rms/. 7ceste lucru medii oferi antreprenorilor



e*perienţa difuate pe scară lar'ă operaţiuni interne pentru an'a2atorii loranterioare, care le=a dat la con3dence !i a competenţelor să crească o afacereindependentă.

I.). activităţi

Companiile se an'a2eaă o varietate de activităţi, care acoperă atât de fabricaţie !iactivităţi de servicii. Wapte 3rms au fost n sectorul de producţieK produsesanatateLmedicale, ecipament, ard@are=ul de telecomunicaţii, cips=uri desemiconductoare si sectoare de sistemele de baterii. De obicei aceste 3rms sean'a2eaă, de asemenea, alte activităţi, n special n cercetare !i devoltare "+ M D/,devoltarea de soft@are !i distribuţie. 7lte două companii ntreprinde activităţile'ate de fabricaţie=moderniarea utila2elor si personaliarea, reparare si renovareavalorile !i turbine cu 'ae. +estul 3rms au fost le'ate de serviciu. Cea mai marecate'orie unică compusă le'ate de soft@are=ul companii "n A/. Două 3rms suntfurniori de servicii de !tiinţele vieţii. 5rei alte 3rms de asemenea, oferim serviciiK

internet datin', servicii >5, !i de aritectură !i desi'n=servicii. 7 fost doar une*emplu de o companie moale, care a fost n ntre'ime baeaă pe contract + M Dpentru e*istenţei sale "Brobert et al., #$1)/. 3rms livreaă produsele lor !i servicii

ntr=o varietate de moduri, inclusiv personaliate soluţii, one=o !i mici lot deproducţie, muncă !i abonament servicii de subcontractare. 5rei 3rms a subliniatimportana lor model de afaceri unic, care este din ce n ce au văut ca o sursă=ceie a avanta2ului competitiv "5eece, #$1$/. De e*emplu, una dintre companiilevinde soft@are=ul de facturare la spitale din (U7 si are afaceri model baat n 2urulmai multe contracte de ani "cinci ani medie/.

I.A. cre!terea modele

În literatura de specialitate su'ereaă "Tarnse et al., #$$I% -or !i Tarnse,#$11/, procesul de cre!tere a acestor 56&s a fost foarte discontinuu !i non=lineare.-a2oritatea "11 sau I$</ au avut e*puse ecilibru, !i, n unele cauri de cre!teree*trem de rapidă n ultimii ani. Cele mai multe din restul "n 8/ raportat cre!terepână la debutul de ncetinirea cre!terii economice n #$$9. 5rei dintre acestecompanii raportat că cre!terea ulterior au reluat, dar un alt trei raportat că vânărilenu a recuperat datorită fra'ilitatea de recuperare economică. Cre!tere a fost nmare măsură ecolo'ice pentru cele mai multe dintre aceste 56&s. Cu toate acestea,aciiţionarea a fost important pentru o minoritate considerabilăK cinci 3rms a făcutaciiţii, dar ciar !i n aceste cauri or'anic a fost condus cea mai mare parte dincre!terea lor. -ulte dintre 56&s ntâlnite ceie cre!tere declan!eaă saucataliatori de cre!tere, care au o inXuenţeaă ma2ore pe o 3rm pe viitor potenţialde cre!tere "6ro@n !i -a@son, #$1)/. (e pare că punctele de declan!are n cadrul

56&s "e*. noi de devoltare de produs, in2ecţii de capital de risc, intrare nouă piaţă/poate să apară ciar mai rapid !i n mod repetat decât n 3rms n industriile maitradiţionale. +e'lementare scimbare : care, de asemenea, poate repreenta ocre!tere de declan!are=este, de asemenea, mai frecvente n onele de emer'ente



tenolo'ie decât n sectoarele moreestablised. Cum 3rms a reu!it să e*ploateeaceste cataliatori strate'ice de cre!tere adesea puternic forme traiectoriile lor decre!terea economică viitoare.

I.;. 3nanţarea

Companiile au fost 3nanced ntr=o varietate de moduri. 3rms cinci au fost completauto=3nanţate. În ma2oritatea caurilor acest lucru a fost 3e deoarece banca 3nancenu a fost disponibil, sau termeni si conditii de datoria 3nance a fost inacceptabil,sau o refuul

Broporţia de T&s care sunt de naltă tenolo'ie, UP re'iuni "#$$8=1$/

$

;

1$1;

#$

#;

(E TN R- E- Z R7 4R E4 (C (R 4> -7+E7 6+>574>E

<

&i'. ). Broporţia de 3rms mare de cre!tere n sectoarele de naltă tenolo'ie, de UP

re'iune. (ursaK O4( afaceri structura baei de date.

+. 6ro@n, C. -ason L 5ecnovation )A "#$1A/ 88)=89A889

pentru a dilua de proprietate pentru a ridica de capital de risc. Două 3rms sunt npreent incluse pe 7>-. 7ltul a fost listat pe 7>- n #$$;, dar a intrat nadministrarea n #$$0 !i a fost cumparat de cel mai mare acţionar !i creditor. Două3rms au ridicat 3nance să treacă printr=un mana'ement buout. Într=un ca, acestlucru a fost 3nanţat de capital privat. În caul n alte modi3cări de proprietate a fostla o companie an'a2at. Wase 3rms ridicat de capital de risc : patru ?C 3rms !i douăde la 'rupuri de n'er. În cele din urmă, patru 3rms au fost 3nanced de datorii

bancare. -a2oritatea 3rms "8A</ au raportat obţinerea diverselor forme de sectorulpublic de 3nanţare inclusiv + M D L tenolo'ie !i investiţii de capital subvenţii careeste un indiciu al nivelului ridicat de spri2in public aceste 3rms primi. &aptul că doaro minoritate de 3rms a fost spri2init de capital de risc este demn de remarcat, caacest lucru este cum tenolo'ia 3rms sunt de obicei descris ca 3ind 3nanced"Nerner, #$1$/.

I.I. tenolo'ice strate'ia



E*istă un stereotip de o 3rm de tenolo'ie ca 3ind ceea ce 6id[ "#$1$/ numit o!tiinţă proiect, cu e*trem de moderne personal n aine albe, le'ături puternice cuuniversităţile, tenolo'ii proprietare, prote2ate produse intelectuale de proprietate !ide vârf. +ealitatea este destul de diferit. În timp ce unii 3rms se potrivesc aceststereotip, -area ma2oritate nu nu competenţi caracteristicile convenţionale de o

tenolo'ie de afaceri n termeni de un puternic + M D se concentree, fortei demunca absolvent, !i patente. E*istă mai multe motive pentru acest lucru. În primulrând, că de modul n care unele dintre aceste 3rms sunt structurate, de e*emplu,3ind ncorporate n ecipe de proiect, nu 3ecare 3rm are un departament + M D sauactivităţi formaliate de + M D. Cu si'uranţă toate 3rms care au fost intervievaţi ntimpul studiului de tranacţionare pe baa lor cuno!tinţe tenolo'ice. În unelecauri această cunoa!tere este devoltat pe plan intern de la interne + M D. Dar nalte cauri pur !i simplu provine din cunoa!terea profundă domeniu ecipa demana'ement. -ulte 3rms atribuie e*pertia lor aproape de lucru cu clienţii sauutiliatorii 3nali "von ippel, #$$0/. În al doilea rând, peste o treime din 3rmsintervievat peste au 8;< din absolvenţii printre lor forţei de muncă. Na celălaltcapăt al spectrului, n apropiere de un sfert au mai puţin de #;< din absolvenţi nforţa lor de muncă. În toate caurile acestea au fost de fabricaţie !i ntreprinderilele'ate de fabricaţie. În al treilea rând, doar două 3rms au semni3cativă cercetarelinF=uri cu universităţile scoţian !i un alt 3rm are un proiect cu o universitate locală.O sin'ură companie : care a pretins a 3 un Universitatea spin=out=a spus că acumare foarte puţine le'ături cu această universitate. 5rei alte 3rms avut UniversitatealinF=uri n trecut, dar acum acestea au ncetat. -ulti dintre 3rms au fostdesconsiderare a universităţilor ca o sursă de cuno!tinţe. Unul dintre aceste 3rms afost critic de universităţi pentru opereaă pe o scară de timp diferite !i lent pentrua reacţiona. 4ici unul dintre respondenţii au menţionat universităţi ca o sursă

importantă de inovare sau capitalul uman. În cele din urmă, ma2oritatea : 1I din 10: susţinut tenolo'ia lor este proprietate. În unele cauri această tenolo'ie este

ntrucipat inproducts !i soft@are=ul. În alte cauri ea contribuie la procesul deinovare. În alte cauri este utiliat pentru a devolta personaliate soluţii pentruclienţii. Cu toate acestea, numai un sfert din 3rms "n ;/ avut protecţia brevetului.Unele dintre aceste 3rms luaţi că protecţia brevetului este ine3cient "acesta poate3 cu suXetul la 'ură departe/, este n pericol Gbrevet trauleG !i prea scumpe pentru3rms mici să=!i apere mpotriva ncălcării. 7lţii pur !i simplu spune că brevetele suntprea scumpe, n special n caul n care e*istă o nevoie de a le nre'istra n 2urisdicţiimultiple.

I.8. clienţii !i pieţele

Cele mai multe dintre 3rms intervievaţi sunt de vânare la alte ntreprinderi. Doardouă 3rms au vânări de consum semni3cativă. Cu toate acestea, e*istă

diversitatea considerabile n ceea ce prive!te pieţele servit. Cea mai mareconcentrare este din sectorul medico=sanitar, cu cinci 3rms de vânare n aceastăpiaţă. 5rei dintre aceste 3rms au spitale din (U7 ca clienţii lor ma2ore. >mportanţa



sectorului de petrol !i 'ae -area 4ordului ca o sursă de piaţă tra'e a fost, deasemenea, viibile, vulnerabilitate de cercetare de birou. Batru companii vând nacest sector. 7cest lucru poate la rândul său, descide oportunităţi de a lucra cuaceea!i clienţii n alte pieţe de ener'ie la nivel mondial. De e*emplu, o companie de

ndatorare la ma2ors de petrol care a servit n -area 4ordului pentru a lucra cu ei n

alte re'iuni de ener'ie din ntrea'a lume. 7ceasta companie acum are 1; 3liale !iopereaă n #)A locaţii din 3ecare continent. O companie de >5 are, de asemenea,călătoritG cu -area 4ordului petrol !i 'ae clienţii n pieţele de e*port !i este de aface acela!i lucru n sistemele de operare aeroport ca ma2oritatea operatorilor deaeroport sunt acum internaţionale. 7cest tip de C\l\rind spatele sau intermediateinternaionaliare "7cs !i 5er2esen, #$1)/ este un mecanism important pentrutenolo'ia 3rms pentru internaţionaliarea. Cu toate acestea, ea necesită de obiceipreenţa 'lobală clienţii n re'iune. După cum observăm n secţiunea următoare,companii de electronice simtit ei n!i!i deavanta2ate de lipsa unor companii maridin -area 6ritanie electronice. Brobă de tenolo'ie 3rms este foarte internaţional npieţele lor. Două treimi derivate 2umătate sau mai mult din vânările lor la e*port ntimp ce o treime derivate mai mare de 0$<. 7ceasta include atât scoţian mici pebaă de companii, precum !i cele mai mari companii cu semni3cativă preenţa3ică n pieţele internaţionale. Bentru unii dintre 56&s mai mult orientate sprecre!tere, aciitie a fost o metodă de intrare de piaţă importantă de peste mări.

I.9. bariere pentru cre!terea

7lte lucrări pe 456&s a 'ăsit "de e*emplu, le'a, 1008/, notall 3rms intervievat aavut un apetit insaţiabil să crească, cu mai multe caută să 3e pe baă de ni!ă

2ucători. De!i, probabil, deloc surprinătoare, acest lucru submineaă viualiareadominantă de factorii de deciie politică că 3rms va deveni mai mare dacă barierepentru cre!terea poate 3 surmontat "7utio, 1008/. Într=adevăr, mulţi dintre 56&sintervievat au avut deliberatelsou't să crească până la un anumit calibru, care afost u!or de 'estionat pentru ecipa de mana'ement curent. Desi'ur, unele dintre3rms n probă au fost foarte ambiţios !i orientate spre cre!terea dar un număr e'alde 56&s vrut să crească mult mai lent !i câteva simţit ei a lovit un platoucre!tere.Bentru unii, realiarea de o anumită mărime a fost văută ca momentul oportun săvândă=out. Biesă de teatru mentalitatea părea deosebit de răspândită n uneledintre 3rms mai mici, mai puţin stabilit. 7cest lucru poate reXectă incertitudineprivind oportunităţile de 3nanţare viitoare. Într=adevăr, multe dintre 56&s au foststabilite cu e*plicite intenţia !i dorinţa de a vinde=afară o dată ei a a2uns la o

anumită dimensiune. Brin urmare, destul de un număr de 56&s sunt aciiţionate decătre persoanele 2uridice mai mare. 7u fost o varietate de factori de companie=speci3c, care au fost citate ca barierele care mpiedică cre!terea economică.+estricţia principale le'ate de mediul mai lar' a fost di3cultăţi de recrutare, citatăde onetird de companii. Doar sub o treime a subliniat acces la 3nancesuplimentare, n special datoria, ca o restricţie de ceie. 7ceste companii au fostpredominant mici producatori. În 'eneral, pare să 3e o problemă pentru electronice



ard@are companii care au fost intervievaţi care reultă din distanţa acestora faţăde (U7 !i Orientul Îndepărtat, n caul n care sunt baate pe cele mai multe dintreclienţii lor. 7bsenţa unei importante companii naţionale precum (iemens sau Billipscu puterea de piaţă a comercialia noile tenolo'ii !i de a acţiona ca un campionde tenolo'ie, cuplate cu o lipsă de spri2in 'uvernamental pentru sectorul

electronica au fost citate ca constrân'eri ceie de cre!tere. Două companii auraportat, de asemenea, că acestea au fost defavoriate de dimensiunea lor mici nlicitaţie pentru contracte de 'uvern care le=a mpiedicat bene3tin' de aciiţiipublice.


8. discuţie

Constatări din acest studiu arată că ambuant economice ale 56&s se poatear'umenta că nu este la fel de mare ca de obicei presupune. Într=adevăr, scară mici

de ma2oritatea 3rms !i lipsa de cre!tere=orientate, companii de scară apeluri ncauă 'radul de spri2in orientate spre aceste 3rms n comparaţie cu ma2oritatea>--=urilor. În timp ce cercetarea a fost efectuat ntr=o mică re'iune UP, constatăriempirice au reonanţă pentru alte economii re'ionale periferice similare n economiiavansate industriale precum 7tlantic Canada unde n mod similar slabeantreprenoriatului ecosisteme e*ista "-elancon si Doloreu*, #$1)/. În plus, faptul căproporţia de >--=uri de naltă tenolo'ie este n linii mari similare n cadruleconomiilor industriale cele mai avansate su'ereaă că această critică nu arerelevanţă pentru ma2oritatea economiilor OECD "OCDE, #$$$/. -area ma2oritate a

56&s sunt, n realitate, mici 3rms micro si ma2oritatea din cele mai mari sunt decapital străin. Doar câteva au crescut rapid sau au realiat semni3cativă scară !i a

rămas (cotian deţinute. 56&s sunt un 'rup mult mai mici !i mai puţin cre!tereaorientate că factorii de deciie politică de obicei ima'ina "le'a, 1008/. În timp ceaceste 3rms 2oacă un rol important n economiile suntem de acord cu altele care

ntrebarea speciale starea ei au fost conferite n cadrul politicii publice "le'a,#$$$% 6rannbacF et al., #$1$/. 7cest lucru ridică ntrebări importante despre nivelulde prioritiare politica care primesc aceste 3rms. În timp ce de i'=tec fanteiile"-asse et al., 100#/ sau cre!terea miopia "7utio, 1008/, asociate cu naltătenolo'ie >--=urile continuă să trans3* factorii de deciie politică "Rorld Economic&orum, #$11/, pe aceste dovei anticipat termoreactivi economice din acest coortărămâne n mare măsură iluorie. Corolar, desi'ur, este lipsa de un accent pe

cre!terea capacităţilor inovatoare n cadrul populaţiei de >--=uri ca un ntre', carecontinuă să 3e o suprave'ere crucială de factorii de deciie politică "oman etal., 1009% 5oedtlin' et al., #$$0% arris et al., #$1)/. E*istă, de asemenea, pare a 3un puternic nepotrivire ntre faptele stiliate inveterat n politica de tenolo'ie !irealitatea de modul n care opereaă aceste 3rms "tabelul #/. Doveile empiricepreentate aici su'ereaă că tenolo'ia 3rms sunt de fapt destul de diferit la factoriide deciie politică, cum le percepe. 56&s au unele caracteristici comune, care nusunt imediat asociate cu acest 'rup de 3rms. De obicei, aceste 3rms sunt



@ellestablised. Unele sunt -6Ouri, mai de'rabă decât de novo ncepe. În principalacestea sunt spin=o=uri corporative, mai de'rabă decât Universitatea spin=out.Cele mai multe nu preintă caracteristicile a!teptate de 3rms baate pe !tiinţă% elenu an'a2eaă cantităţi mari de in=ouse + M D% ma2oritatea nu au >B prote2ate% doaro mică minoritate sunt 'arantate cu ?C% cele mai multe provin lor principalele

avanta2e competitive "!i surse de inovare/ din relaţiile cu utiliatorii 3nali !i clienţii !imulţi nu sunt orientate spre cre!terea. Diversitatea de sectorul de tenolo'ie, careapare n mod clar n acest studiu : de asemenea, creeaă probleme de eli'ibilitate,cu unele companii e*cluse de la spri2inul din caua o vedere special a ceea ce artrebui să facă o 56&. Un motiv n continuare pentru a contesta tenolo'ie accentuleste că multe dintre nevoile de suport ale 56&s sunt similare cu cele ale 3rms decre!tere n 'eneralK de e*emplu, lipsa de abilităţi de vânări, incapacitatea de arecruta !i de a păstra capitalul uman, lipsa de competenţe mana'eriale strate'ice !io lipsa de e*perienţă internaţională n cadrul >--=urilor. Cu alte cuvinte, suport >--'eneral este necesar pentru aceste 3rms, mai de'rabă decât pur !i simplu oferăsuport tenic pentru + M D sau inovare. Cercetători au descoperit recent cădescise inovare este tot mai utiliat de 3rms ca strate'ie pentru asamblarea lorcompetenţele tenolo'ice "van de ?rande et al., #$$0/. Companiile mai mici nspecial pot câ!ti'a o mulţime de inovare descis ca ambele lor resurse !i piaţaa2un'e sunt limitate "uiin', #$11, p. ;/. În mod similar acest doveile empiricesu'ereaă 56&s par nu diferă de alte >--=uri n această privinţă. -ulte dintre 56&sintervievat a subliniat importanţa linF=uri către clienţii ca o sursă=ceie de

procesele lor de inovare "Nut2e et al., #$$;/. Necţie clară din acest lucru este cătenolo'ie politica are nevoie de a reduce sale accentul pe tenolo'ia pussuport !i să devină mai e*terior orientate sau piaţă condusG de mbunătăţire a

vânărilor !i orientare de piaţă de aceste 3rms, mai ales n teirabilit le'ătura cuclienţii !i utiliatorii 3nali "Nut2e et al., #$$;% von ippel, #$$0% 747, #$1$/. Unaspect critic al această abordare mpin'e tenolo'ia este perceput rolul universităţica un factor ceie n termen de un +>(. 7!a cum se arată aici !i n altă parte foartepuţine Universitatea spin=os deveni mare cre!tere 3rms "6ro@n et al., #$1A/.>mportanţa universităţi ca o sursă de cuno!tinţe pentru 56&s, de asemenea, a fostintero'at. Universităţi face notevenemer'eas o sursă de semni3cativă capitaluluiuman. +olul dominant care universităţi au fost acordate n cadrul politicii detenolo'ie, prin urmare, trebuie să 3e reconsiderată "arrison !i Neitc, #$1$/. Osursă mult mai probabil de rapidl'ro@in' 3rms este mare, e*istente 3rms datoria,care, de asemenea, servi ca sursă ma2oră de inovare tenolo'ică n cadruleconomiilor "6er'eF et al., #$1)/. 5enolo'ie politica, prin urmare, ar trebui să 3redirecţionat către reXectă puternic rolul 2ucat de e*istente pe scară lar'ă

ntreprinderi : atât ca o sursă de inovaţie !i formarea de risc noi : n cadrulsistemelor de inovare "-aer, #$1)/. O altă faţa ceie de noastre de cercetare esteimportanţa de aciiţionarea de 56&s "oanta, #$1)/. Într=adevăr, n timpul studiuluiun număr de 56&s indi'ene au fost aciiţionate, adesea n timp ce ncă relativ mici.În timp ce consecinţele acestui proces au fost e*aminate nu este important să



reţineţi că preluarea poate avea consecinţe semni3cativă pentru 3rms dobândite.+eultate poitive includ investiţii noi !i acces la canalele de distribuţie a societăiiabsorbante, care va spri2ini cre!terea. +eciclare de antreprenori !i câ!ti'urile decapital pot 3 n continuare termoreactivi "-ason !i arrison, #$$I/. Cu toateacestea, ne'ativ reultatele sunt doar ca probabil, de!i adesea dureaă mai mult să

apară, cu societatea aciiionată preluării de către aciitor cre!terea posibilitateacă sale >B !i funcii ceie de conducere vor 3 eliminate din societate=dobândite. Întretimp termoreactivi care ar putea reulta din reciclare antreprenoriale va depindemărimea companiei, atunci când acesta este aciiţionat ca aceasta determinăcantitatea de avere pe care antreprenorii !i alte ceie de conducere a primi, !ie*perienţa pe care le=au acumulat. >e!irile de timpuriu sunt susceptibile de arestricţiona atât cantitatea de bo'ăţie !i nvăţare 'enerate, limitarea 'radul dereciclare antreprenoriale. >mpactul străine aciiţii de multe ori se concentreaă peimpactul mare pro3le cauri precum preluarea recentă a 4oFia de -icrosoft.+educerea de 4oFia n &inlanda : reultând n pierderea overa 1$$$ de locuri demuncă !i closureof o + M D centru n Oulu : este testament viibile !i controversatenatura acestor aciitii "Crouc, #$1A/. Cu toate acestea, e*istă o tendinţă ncre!tere de mai mari companii de tenolo'ie aciiţioneaă mai mici 456&s"Transtrand !i (2olander, 100$/. >mpactul acestor aciitii mai mici este mai di3cilăpentru a discerne. După unii, un nivel ridicat de aciitie de companii de tenolo'iepoate su'era că economia nu este secerător termoreactivi plin de activitateinventivă "Camera Comunelor, #$1)/. &actorii de deciie politică trebuie să !tie maimulte despre consecinţele acestui proces de aciiţie !i potenţial conceapărăspunsuri politice pentru a ncorpora 56&s pentru a reduce consecinţele ne'ativede aciiţie de peste mări "inton si amilton, #$1)/. Ceea ce, de asemenea, adevenit evidentă n timpul studiului a fost importanţa cre!terii non=or'anice pentru

56&s "-or !i Tarnse, #$11% Oanta, #$1)/. -ulte dintre aceste 3rms a crescut prindobândirea de alte companii, inclusiv multe >--=uri care folosesc acest procespentru a obţine surse de noua tenolo'ie "ussin'er, #$1$/. 7ceastă abordare non=or'anice este adesea o parte din o 3rm Cumpara pentru a construi (trate'ia decre!tere "NocFett et al., #$11/. -ai multe de cercetare este nevoie pentru a e*ploracre!terea modul n aceste 3rms "-cPelvie !i RiFlund, #$1$/ !i cum factorii dedeciie politică potenţial poate ma*imia termoreactivi pentru

+. 6ro@n, C. -ason L 5ecnovation )A "#$1A/ 88)=89A89$

3rms locale, care cresc n acest mod. În preent, politici publice nu a2uta, asista

3rms cu o cre!tere de non=or'anice. Botenţial ar putea e*ista un rol pentru a'enţiilede devoltare economică pentru a spri2ini 3rms cu lor - M o strate'ii, mai ales ca>--=urile tot mai folosi acest lucru ca parte a strate'iilor lor de inovare descise.

9. Bolitica implicaţiile

4e ntoarcem acum la o e*aminare a speci3c domenii de politică, care trebuie să 3edevoltate pentru a aborda unele din problemele actuale n cadrul politicii de



tenolo'ie care vieaă 56&s. În primul rând, având n vedere lipsa de tradiţionalebaate pe stiinta + M D n cadrul 56&s succes intervievat acolo este o nevoiaur'entă a lăr'i tipuri de inovare spri2in acordat la astfel 3rms. 7cest lucru este nconcordanţă cu alţii care au descoperit că mistar'etin' din politica a dus la >--=uritradiţionale, care se an'a2eaă mai puţin formale procesele de inovare, 3ind n mare

parte trecute cu vederea n cadrul politicilor de inovare "Paufmann !i 5oedtlin',#$$#/. 4atura de spri2in, de asemenea, are nevoie de a 3 mutat la o concentrae*clusiv pe suport tranacţională + M D, sub formă de 'ranturi sau stimulente3scale. E*istă ncă o lipsă de spri2in de inovare pentru a mbunătăţi le'ăturile dintre>--=uri !i clienţii lor, utiliatorii 3nali, furniori etc. 7nemiilor, se pare că e*istă olipsă de spri2in facilitarea con2unctiv capacitatea 3rms=care este, capacitatea 3rmsde a conecta cu semni3cativă surse e*terne de capacitatea de inovare. Este unar'ument puternic că inovare spri2in ar trebui anemiilor favoria le'ături ntre 56&s!i lor 3nali potenţiali, mai ales având n vedere importanţa crescândă a acestordescise surse de inovare pentru >--=uri "van de ?rande et al., #$$0% uiin',#$11/. În al doilea rând, 'uvernele nu reu!esc să utiliee bu'etele lor de aciiţiide mare pentru a spri2ini companii autotone "7sco !i miai, #$$0% -ile !i +i'b,#$1)/. Brin urmare, pare clar că factorii de deciie politică nu reu!esc să folosescunul de lor cele mai e3ciente instrumente de spri2in de afaceri au disponibil ca unclient e*i'ent pentru bunuri !i servicii "mile !i +i'b, #$1)/. Unii respondenţianemiilor a criticat 'uvernul de licitaie pentru ecilibrat companiile mai mici. 7cestlucru su'ereaă că practica din (U7 de alocare o anumită parte din sectorul public,celtuieli de la mici 3rms ar trebui considerată. Într=adevăr, adoptarea acestui tip depolitica cadru devine evident n alte ţări, cu

&inlanda recent producătoare de o politică de Gcerere=condusG de inovare "mile !i

+i'b, #$1)/. De asemenea, pa!ii sunt, de asemenea, luate n Canada să pâr'ietermoreactivi de aciiţii publice pentru 3rms mai mici "acţiune Canada, #$1#/. În altreilea rând, studiu ridică ntrebări importante n 2urul căruia sectoare ar trebui săprimească spri2in de afaceri. Unii cercetători fac la punctul n care politica de factoriide deciie să se concentree pe naltă tenolo'ie 3rms cu prioritate când altesectoare ar putea repreenta betteropportunities "6uss, #$$#, p. 19/. În preent,sectoarele=ceie n strate'ia economică a scoţian 'uvernului sunt predominanttenolo'ie=concentrat "Tuvernul scoţian, #$11/. Din nou, acest lucru se concentreeasupra sectoarelor de naltă tenolo'ie este o tendinţă recurente, care este profundinveterat n ma2oritatea politicilor de 'rup adoptate n economiile OECD "ospers etal., #$$9/. -unca noastră su'ereaă prea mult accent n tenolo'ia pro'ramele deantreprenoriat, atât direct cât !i indirect, este ata!at la spri2inirea o 'amă restrânsăde sectoare de naltă tenolo'ie. Cu si'uranţă considerabil spri2inul pe care a intrat

n domenii precumK sectorul de !tiinţele vieţii "care un pârât identi3cate ca3*ation de factorii de deciie politică/ nu este 2usti3ed de constatări de aceststudiu. În contrast, naltă tenolo'ie in'inerie furniorilor pentru industria de petrol!i 'ae au fost identi3cate ca sursă semni3cativă de cre!tere ridicat 56&s n aceastăcercetare. În ciuda 3ind un motor ceie de cre!tere n cadrul economiei scoţian, se



poate ar'umenta că efectele revărsare a sectorului de petrol !i 'ae a restofeconomiei nu not'et recunoa!terea plin de ea merite la factorii de deciie politică.Bolitici care ncearcă să pus apa deal par susceptibile de a 3 nereu!ite !i risipă deresurse. Brin urmare, din punct de vedere 'eo'ra3c la distanţă resourcebased deeconomii, precum (coia, (candinavia, 4oua Veelandă și re'iunile periferice din

7merica de 4ord, poate un accent mai bine ar 3 identi3carea sectoarelor care auputernice capabilităţi indi'ene n cadrul >--=urilor e*istente. De e*emplu, n&inlanda, pa!ii sunt făcute să se e*tindă portofoliul de investiţii ale (>5+7, veicululde investiţii 3nanţate de stat, pentru a include silvicultura durabila 3rms "(>5+7,#$1#/. 7cest lucru este n concordanţă cu UE (mart specialiare politica cadru, careeste acum ce n ce mai informarea politicilor de inovare re'ională !i >--=uri spri2inulUE "Comisia Europeană, #$1)/. În cele din urmă, factorii de deciie politică autendinţa de a se concentree -area ma2oritate a inovaţiei de spri2in faţă de noi

ncepe !i >--=uri "le'a, #$$$% OCDE, #$1$b% 6ro@n et al., #$1A/. 7si'urarea căcompaniilor de2a e*istente, !i nu doar nou start=up=uri, sunt eli'ibile !i direcţionateeste

5abelul # 4epotrivire ntre 3rms de naltă tenolo'ie !i politica de tenolo'iaactuală.

Obiectivele politicii tenolo'ie caracteristici de 56&s

Cea mai mare parte a celtuielilor de politici publice este orientată spre noi nparticipaţiune la nceputul lor de viaţă.

Cele mai multe nu sunt de novo start=up=uri, multe sunt destul de bine stabilit deafaceri !i unele apar din -6OuriL-6>s

Comercialiarea de 3nanţate din fonduri publice de cercetare n universităi șicentre de cercetare publice este văută ca mecanismul centrală pentru crearea

56&s

-a2oritatea 56&s sunt derivate din corporaţii e*istente, nu Universitatea derivate

Cele mai multe intervenţii !i incubatoare de afaceri sunt puternic orientate spreindustrii baate pe !tiinţă "parma, microelectronică etc./. (ectoarele care'enereaă cantităţi importante de 56&s sunt adesea trecute cu vederea "de e*.petrol !i 'ae n (coţia/

56&s apar de la o mare varietate de sectoare !i industrii.

Bolitică !i propune să promovee mai multe tenolo'ii !i cea mai mare parte seconcentreaă pe celtuieli de capital 3ic n curs de devoltare, mai de'rabă decât

n curs de devoltare umană sau antreprenoriale de capital

(uccesul acestor 3rms puternic este condus de oportunitate condus naturaantreprenorilor mai de'rabă decât tenolo'ie unică sau >B care este ntrucipat n



lor produse sau servicii subvenţii de Capital, stimulente 3scale, subvenţii capitaluluiuman pentru a promova intramurale + M D cele mai au nici o Departamentul + M Dsau funcţii !i câteva desfă!urarea formală + M D cele mai inovare a'enţii ncura2areale'ăturilor ntre nvăţământul superior !i >--=uri. Buţini de stat pro'rame "dacăe*istă/ stimula le'ăturile la clienţii potenţiali sau endusers. Cele mai multe se

baeaă pe GdescidereG surse de inovare adesea de clienţii, utiliatorii 3nali !ifurniorii etc. 7faceri mentorat puternic subliniaă necesitatea formal prote2ate >B.(ubvenţii pentru protecţia brevetului sunt uneori oferite la 56&s minoritate de 56&(au prote2at a'enţiile de devoltare >B afaceri promova riscul 3nance ca sursaprincipala de 3nance pentru 456&s. O mică minoritate sunt 'arantate cu capital derisc. Brincipala sursă de 3nanţare este datoria tradiţionale de 3nanţare. Cele maimulte politici asistenţă ia n considerare pic de temporală natura procesului decre!tere. >ntervenţiile sunt puse, n 'eneral, faa de nceput n durata de viata aacestor 3rms. -ulte 56&s să crească ntr=un mod discontinuu !i plin de cocoloa!e !imulte ia timp pentru a obţine orice fel de cre!tere. 5ri''ere de cre!tere suntimportante pentru multe dintre aceste 3rms adesea o perioadă considerabilă detimp după o 3rm nastere. Bolitica presupune ma2oritatea 3rms au dorinta sicapacitatea de a deveni companii de scară. -ulţi caută pentru a 3 2ucători mici pebaă de ni!ă sau părăsesc printr=o vânare de comerţ, mai de'rabă decât de lu* nmai mari ntreprinderi scară.


importante. 7ceasta clopote cu cre!terea n importanţă acum ata!at faţă deconceptul de Tradinarit economice prima pionier n (U7 sătura de Colorado.7ceastă abordare a devoltării economice se concentreaă pe pâr'ie stoc orientatespre cre!terea >--=urilor n cadrul economiei locale, mai de'rabă decâtconcentrându=se pe noi ncepe sau investiţii e*terne "(67, #$$I/. De e*emplu,mana'ementul preluari 3rme e*istente, sau părţi ale companiilor de2a e*istente,sunt surse importante de afaceri n cre!tere rapid noi "Rri't et al., #$$1% -ason !i6ro@n, #$1$/. Într=adevăr, o 3rm intervievat a susţinut că e*istă, fără ndoială,

nci!i valoare n ntreprinderile mari. Cu toate acestea, deblocarea această valoarenu pare să 3e o prioritate pentru factorii de deciie politică.

0. concluii

7ceastă lucrare provocări unele dintre faptele stiliate din 2urul 3rms de naltătenolo'ie. 7ceastă critică !i propune să ofere o timelcorrective 're!ite politica seapropie spre spiritul antreprenorial tenolo'ie. Doveile empirice preentatesu'ereaă că tenolo'ia 3rms sunt de fapt destul de diferit de percepţia că factoriide deciie au dintre ele !i, n consecinţă, multe politici publice sunt slab ecipatepentru a le spri2ini. 7ceste 3rms nu sunt driverul puternic de cre!tere ima'inate defactorii de deciie politică !i sunt acum=eliminate din (ilicon ?alle stereotip frecventportretiat. De!i a*at pe (coţia, această concluie este e*trem de relevant pentrumulte alte ţări, mai ales cei urma politici misiune=orientate spre tenolo'ie care se



concentreaă foarte mult pe 'enerarea de 456&s. E*aminând strâns naturaspiritului antreprenorial, ni!te de la mts ata!at la aceste 3rms au fost e*puse cai'=tec fanteii "-asse et al., 100#/. 7cest lucru a dus la prea puternic accentpe >--=uri de naltă tenolo'ie !i nu su3cient de atenţie pe mbunătăţireaproceselor de inovare peste toate >--=urile. Devolta o nţele'ere profundă a

motivele comple*e pentru acest tip de Dia'nosticarea 're!ită n cadrul politicii detenolo'ie este foarte important dacă politica e!ecuri sunt pentru a 3 mai bine

nţelese !i evitat "-arFusen, #$$$/. 7ceste constatări su'ereaă că speci3cities detenolo'ie politica necesită recalibrare substanţiale "Co* !i +i'b, #$1)% -ason !i6ro@n, #$1)/. Bromovarea comportamentului antreprenorial !i 3nisare capacităţiledinamice o 3rm ar trebui să 3 văut ca parte inte'rantă a devolta o 3rm tenolo'iede strate'ie "5eece, #$$8/. Bentru a devolta capacităţile sistemice n cadrulsistemelor de inovare ">ammarino et al., #$1#/, factorii de deciie politică trebuie caprioritate, devolta un set diferit de politici !i intervenţii la forme liniaretranacţionale de asistenţă, care continuă să domine multe politici de tenolo'ie.7ceastă politică de re=con3'urare va pune, probabil, mai mare provocările pentruunele ţări, n special economiilor ca -area 6ritanie !i (U7, care sunt aliniate profundcu piata=e!ec condus politica de cadre. +eultă din aceasta că inovaţia !iantreprenoriatul savanţi, de asemenea, trebuie să devolte o nţele'ere maiprofundă a ne*us innovationentrepreneursip "+ed !i ZoruF, #$1)/ !i speci3cities aspiritului antreprenorial tenolo'ie "6ecFman et al., #$1#/, dacă acestea sunt de aoferi sfaturi mai semni3cative pentru factorii de deciie politică. E*plorareafactorilor sistemice medierea procesul de antreprenoriat pare o cale utilă spre acestscop "7cs et al., #$1A/.

-ulţumiri

7utorii doresc să mulţumesc >ntreprindere scoţian de 3nanţare a raportat n aceastălucrare de cercetare. Ei au avut nici o implicare n procesul de pre'ătire a lucrării.7utorii sunt foarte recunoscător pentru -arF art si -icael bucaciuc=Danes pentruimplicarea lor n unele din analia datelor ori'inale pentru >ntreprindere scoţian.

Opiniile e*primate n acest document sunt cele ale autorilor lor. Obicei e*onerareade răspundere se aplică.

Original

For this to happen, much more research needs to be directed towards looking inside the policy ‘black box’ (Uyarra,

2010 to better understand the ways in which policy interacts with local entrepreneurial agents!

articol high-tech industrie

Documents