artele spectacolului (arta actorului)

8/16/2019 Artele Spectacolului (Arta Actorului)

http://slidepdf.com/reader/full/artele-spectacolului-arta-actorului 1/9

MINISTERUL EDUCA IEI I CERCETĂRII ŞTIIN IFICEȚ Ș Ț

P R O G R A M A

PENTRU EXAMENUL NA IONAL DEȚ DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂ ĂMÂNTȚ

DISCIPLINA DE EXAMEN:ARTELE SPECTACOLULUI (ARTA ACTORULUI)

2015

NOTĂ DE PREZENTARE

1



Prezenta programă urmăreşte să înlesnească pătrunderea în teoria modernă a artei actorului, pentru a da posibilitatea profesorilor din învăţământul preuniversitar să-şi structureze cunoştinţele şi activitatea didactică în aşa fel încât să poatăurmări, în mod coerent, un traseu unitar. Finalitatea studiului artei actorului este complexă- aduce o contribuţie importantă la formarea personalităţii tinerilor elevi- dezvoltă abilităţile de comunicare intrapersonală şi exprimarea sinelui- dezvoltă abilităţile de comunicare interpersonală şi capacitatea de a lucra în ec!ipă- favorizează autocunoaşterea şi exprimarea autentică- dezvoltă creativitatea, capacitatea de adaptare şi inovare- dezvoltă capacitatea de a crea strategii pentru rezolvarea diverselor probleme"situaţii- dezvoltă simţurile, capacitatea de observare şi de interacţiune cu mediul- dezvoltă inteligenţa emoţională- dezvoltă abilităţile motrice şi vocale- favorizează managementul emoţiilor şi exersează răspunsul adecvat în situaţii de criză- pune în lumină virtualităţi latente, dezvoltă potenţialul individual etc.

#n acest scop e foarte important ca $rta $ctorului să nu fie privită în c!ip %tradiţionalist& sau %meşteşugăresc&, camimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai înc!egat sau mai puţin înc!egat de %te!nici&. #n toate marile şcoli deteatru contemporane, arta actorului desc!ide un câmp vast de experimentare, de descoperire şi autocunoaştere, de cunoaştere şiinterrelaţionare umană.

#n cartea sa %' poetică a artei actorului&, profesorul (on )o*ar spune %Formarea e un delicat proces de recuperare atotalităţii umane, a întregului potenţial individual, un complex formator de noi deprinderi, specifice unei activităţi de performanţă spirituală şi psi!o-fizică, de depăşire a limitelor omului comun. )lasa de arta actorului e un atelier deexperimentare şi de recuperare a celor cinci simţuri, a tuturor tipurilor de memorie şi imaginaţie, precum şi a tuturor proceselor psi!ice de prelucrare efectivă, nu doar superficial simbolică şi mimată a informaţiilor senzoriale obţinute prin raportareacorectă, onestă, la obiectele statice şi subiectele dinamice, vii, precum şi la evenimentele din mediul încon*urător, în relaţia permanentă cu dinamica situaţiilor şi prin respectarea strictă a temelor şi a regulilor stabilite, până la însuşirea mecanismuluispecific al creativităţii actorului, acela de a transforma convenţia +tema propusă în realitate psi!ică procesual obiectivă caredetermină în mod natural, organic şi comportamentele adecvate& +(on )o*ar, O poetică a artei actorului, d. nitext, /001.

Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţididactice în cadrul ariei curriculare $rte din învăţământul preuniversitar.

Prezenta programă urmăreşte:- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de $rtă teatrală - artaactorului2

- actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizareaeducaţiei artistice în învăţământul general şi de specialitate2

- corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum naţional al actualei reforme în învăţământ2- rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învăţământ 3 predare, învăţare, evaluare la diferite specialităţi,

ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor2- dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi

curriculare.- valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin

organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă decătre elevi a conţinuturilor specifice disciplinei2

- dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu a*utorul întregului set deinstrumente şi te!nici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite derezultatele evaluării.

Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţiielevului ca viitor consumator de artă sau viitor artist, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal.$stfel, profesorul de educaţie artistică sau de educaţie artistică specializată produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte înmod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp acapacităţilor artistico-interpretative ale cadrelor didactice. 4otodată, proba practică constituie o garanţie a profesionalismului înînvăţământului artistic.

Programa de faţă cuprinde teme de specialitate din programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar, precum şiteme din didactica generală aplicată la metodica specialităţii.

Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.

A!" !#$!$%" & A!$ $'!%*

2



• $rta actorului• 5idactica specialităţii• (storia teatrului românesc şi a teatrului universal

ARTA ACTORULUI

+I+LIOGRAFIE O+LIGATORIE (SPECIALITATE I DIDACTICA SPECIALITĂ II):Ș Ț/. $64$5, $ntonin, Teatrul şi dublul său, d. c!inox, )lu*-7apoca, /0089. :6'';, Peter, Spaţiul gol , ditura nitext, trad. <arian Popescu, /008 şi ditura 7emira 9=/>?. )'@$6, (on, O poetică a artei actorului, d. Paideia în colaborare cu nitext, ediţia a (((-a, /00A>. )'B)$C, Celu, Rolul – partitura concretă a actorului între gând şi acţiune, revista Concept , vol. >"nr. /"9=/9,

natc PressD. C6'4'E;(, @erzG, Spre un teatru sărac, ditura nitext, trad. C. :anu şi <irella 7edelcu-Pătureanu, :uc., /00A1. 6'446, Glvia, indelar :rigitte, Sus cortina!!!pentru "ia ă! Pedagogie teatrală – #ocuri i e$erci iiț ș ț , trad. abina

4opală-$rdelean, :uc., natc Press, 9=/>8. P'B(7, Hiola, %mpro"izaţie pentru teatru, trad. <i!aela :eţiu, natc Press, 9==A +ediţia completă şi 9=/> +ediţia

prescurtatăA. 4$7(B$H;(, ;onstantin erg!eevici, &unca actorului cu sine însuşi2 trad. Bucia 5emetrius şi onia Filip,

PB$, :ucureşti, /0DD2 trad. 6aluca 6ădulescu, editura 7emira, :uc., +vol. / 9=/?, +vol. 9 9=/>.

TEME:

I, -'*%# !#$!$%#- istemul de învăţământ bazat pe @ocuri teatrale dezvoltă gândirea, capacitatea de structurare a problemelor de rezolvat+temelor, de creare a strategiilor necesare rezolvării lor, stimulează intuiţia, încura*ează experimentarea şi descoperirea proprie, dezvoltă comportamentul organic +primul pas şi cel mai important al dezvoltării artistice, dezvoltă toate abilităţile psi!o-fizice necesare relaţionării cu mediul încon*urător şi cu partenerii de *oc +abilităţi translate apoi în mod inconştient, decifără efort, în viaţa cotidiană.- 5iferenţa dintre @oc şi *oacă +*ocul din curtea şcolii, *ocul de cabană, etc. 3 @ocul are reguli proprii, pe care copilul le respectăde bunăvoie./ 6egulie *ocului teatral 3 formează cadrul de experimentare, focusează energia spre îndeplinirea unui obiectiv şistimulează creativitatea +omonime circumstanţelor situaţiei scenice ce va fi studiată mai târziu.- )aracteristicile *ocului 3 vezi Hiola polin, %mpro"izaţie pentru teatru +natc Press 9==A, capitolul %xperienţă creatoare&

+p. >0-11.- (mportanţa lucrului în grup +de la *ocurile de grup şi la cele individuale 3 teatrul este o artă colectivă +vezi tanislavsIi şiHiola polin.- descoperirea instrumentelor de lucru prin intermediul @ocurilor teatrale + Punctul de concentrare 3 vezi Hiola polin, op. cit., p. 8=- arta actorului ca rezolvare de probleme +de la punctul de atenţie la P5) şi de aici la problema de rezolvat prin acţiune 3 veziHiola polin, op. cit., p. 1A.- evoluţia de la @ocul teatral la exerciţiul de improvizaţie, complex, conţinând parametrii Situaţiei scenice nde, )ine, )e, 5ece +)u ce scop, )u ce motivaţie. +Hiola polin şi )olceag, Celu, Rolul – partitura concretă a actorului între gând şi acţiune ,revista Concept , vol. >"nr. /"9=/9

II, E.#'*/**%# # *3*4$/*# creează deprinderea ca, utilizând P5)-ul, acţionând în mod personal şi autentic pentrurezolvarea problemei, comportamentul elevului să fie organic +nealerat de situaţia convenţională propusă de text, de condiţia

specifică disciplinei lucrul în grup. Crupul poate fi uneori divizat 3 o parte acţionează, cealaltă priveşte, rămânând partener egal în experienţa comună.- ambele grupuri vor analiza obiectiv experienţa comună +vezi '"aluare 3 Hiola polin, op. cit., p. 8>, vezi 'tic(ete şi)sauConcepte 3 p. A?, '"itarea Cum*ului 3 p. A>- etapizarea exerciţiilor de improvizaţie se va face de la simplu la comple$! <etoda de învăţare prin *oc, având ca obiectivobţinerea manifestării autentice, totale, organice a individului, este în mod necesar o metodă cumulativă, de experimentare,rezolvare de probleme şi descoperire personală exerciţii pentru simţuri, exerciţii în care se introduc parametrii situaţiei scenice 3 +nde, Cine, Ce şi apoi, cel mai important, cel care motivează acţiunea scenică şi defineşte Cine-le – Cu ce scop-

#n această perioadă, a studiului preuniversitar cu specific teatral, Cine-le va fi întotdeauna persoana, conform principiului stanislavsIian 'u în situaţia dată.. 5acă, în timpul studiului, persoana devine persona#/ acesta este un lucru firesc,datorat specificului exerciţiilor, implicării elevului în situaţia dată, datorită capacităţii sale de asumare organică şi a funcţionării

1 Solomon Marcus, Art ă şi ştiin ţă, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996, p. 74, 75, 76 „Gândirea naintea!ă,prin "oc, de la cunoscut la necunoscut, de la pre#i!i$il la impre#i!i$il, de la si%ur la pro$lematic, de lanimereală la strate%ie, "ocul nu se asocia!ă &acilului şi neseriosului, ci creaţiei şi sensi$ilităţii.'

(



imaginaţiei substitutive, dar obţinerea persona*ului nu va fi în niciun caz un scop în sine. 'mul-rol va fi întotdeauna egal cuomul-artist, în infinitatea de combinaţii posibile ale circumstanţelor situaţiilor scenice şi ale temelor date. JPentru cursurile cuelevii claselor (-H((( - vezi Hiola polin, ediţia 9==A, capitolul Copiii şi teatrul 0.K

nul dintre principiile fundamentale ale metodei *ocurilor teatrale, alături de autenticitate, este cel al procesualităţii+vezi Hiola polin, '$presia colecti"ă, p. 9=, ediţia 9=/> Procesul este mai important decât succesul, drumul spre adevăr maiimportant decât adevărul însuşi. $tât la nivelul *ocului teatral, cât şi al exerciţiilor de improvizaţie sau al textelor individualesau de grup +scene din dramaturgie procesualitatea se referă la gândirea efectivă în situaţia propusă, la încasarea, prelucareadatelor oferite de regulile *ocului"circumstanţele situaţiei şi de urmărirea Punctului de concentrare +pentru atingerea copului.

III, A$#$ !#.!%*Prima etapă a studiul artei actorului la nivel preuniversitar este preponderent non*"erbală! $ntrenamentul psi!o-fizic,

*ocurile teatrale şi exerciţiile de improvizaţie fac parte din această metodă non-verbală, ce pregăteşte în mod ideal elevul pentru problemele de abordare a textului deoarece îl a*ută să deprindă la nivel organic instrumentele de lucru, aceleaşi într-un *oc, caşi într-o scenă, - Punctul de concentrare, urmărilea copului, implicarea în circumstanţele date, procesualitatea efectivă.

Cradul de dificultate al textelor abordate va creşte treptat +de la literatura pentru copii şi tineret, până la poezii"povestiri de genul celor din 1a lilieci de <arin orescu sau la complexitatea versului eminescian, în funcţie dedezvoltarea organică individuală şi a grupului.

tapele utilizării textului vor fi următoarele- în cadrul exerciţiilor de improvizaţie se porneşte de la text improvizat +exerciţii pentru elementul +nde, de exemplu şi secontinuă cu sc!imbul de replici date de profesor +exerciţii de tipul 2*3*urilor .- paralel, profesorul va introduce textele individuale +propuse de elevi, alese prin consultarea cu profesorul şi care vor forma unrepertoriu individual 4abule, poezii, po"estiri.Pentru )luburile şcolare sau Palatele copiilor, textele pot fi dramatizate pentru a facilita abordarea textului de către elevii cuvârste mai mici +şi a evita memorizarea 3 memorarea mecanică.

)riteriile de evaluare a situaţiilor create vor fi guvernate de principiile enunţate de @erzG CrotoLsIi 3 Cred sau nucred şi 5nţeleg sau nu înţeleg . $ccentul nu se pune pe o %spunere frumoasă&, cu intonaţie, ci se va urmări povestirea +şi în cazul poeziei M întâmplărilor descrise de text. $ceastă povestire trebuie să fie logică, coerentă, provocată de gândurile reale aleelevului +aici şi acum ce determină corporalizarea adecvată +fizicalizare.

#n plus, dacă abordează texte din dramaturgia românească sau universală, profesorul de arta actorului va ţine cont deun criteriu esenţial gradul de dificultate al acestora nu trebuie să depăşescă capacitatea de înţelegere şi rezolvare a problemelor pe care o au elevii în acest moment.D

levii liceelor de specialitate trebuie să dobândească, de asemenea, capacitatea de a susţine un recital +de minim /Dminute cuprinzând fabule, poezii, povestiri şi un monolog. 4extele vor fi lucrate conform aceloraşi principii ale dezvoltăriiorganice- Cândirea efectivă, aici şi acum, ţinând cont de circumstanţele situaţiei- (mplicarea autentică în situaţie - u în situaţia dată +şi apariţia subiectului personal- )oerenţa gândurilor elevului-actor în funcţie de datele situaţiei scenice +)e spunN )ui mă adresezN )u ce scopNn exerciţiu esenţial, premergător introducerii textului, este Conceptul. $cesta trebuie exersat în cadrul atelielor deimprovizaţie, astfel încât elevul să dobândească capacitatea de a asuma un nou mod de gândire +şi toate comportamenteleadecvate ce rezultă din această asumare. $rta actorului este, în primul rând, un mod de a gândi şi abia în ordine secundă unmod de a face. 3 %on Co#ar

IV, A%'"!*#$ 6* $6!#6$#6! '%#'!*3Fiecare profesor va formula, în funcţie de necesităţile grupului, un antrenament cuprinzând exerciţii specifice pentru

e$presi"itatea corporală şi "erbală. 5esigur, *ocurile teatrale exersează expresivitatea trupului, iar rostirea corectă este

2 Stanisla#s)i, Munca actorului cu sine însu şi, p. *2„Eu sunt, n lim$a"ul nostru arată &aptul că m+am

situat n centrul condiţiilor născocite, că simt că mă %ăsesc n mi"locul lor, că eist n mi"locul #ieţii nc-ipuite, n lumea lucrurilor ima%inate şi ncep să acţione! n propriul meu nume, pe riscul meu şicum mi porunceşte conştiinţa.'

( Spolin, iola, Improviza ţ ie pentru teatru, ediţia prescurtată, 2/14, p. 1/*

4 Su$capitole0 În ţ elegerea copilului p. (21, Principii fundamentale pentru copilul-actor p.

((4, Atelier pentru copii de 6-8 ani p. (44

5 lt&el, eerciţiul de arta actorului #a de#eni un eerciţiu de re%ie 3nu mai lucrea!ă ele#ul, ci

pro&esorul. e de altă parte nsă, ele#ii pot mpărţiţi pe %rupuri de lucru de maim 5 persoane, care

să reali!e!e un proiect0 să scrie un tet, cuprin!ând o nşiruire de situaţii scenice le%ate de un su$iect

coerent, să se distri$uie ei nşişi şi să+l "oace. e!ultatul tre$uie să e un eerciţiu de maim 2/ de

minute.4



consecinţa nemi*locită a unei gândiri *uste2 totuşi, exerciţiile te!nice au rol ordonator şi spri*ină /. dezvoltarea organică şicreativă a individului şi a grupului2 9. dezvoltarea intelectuală2 ?. exprimarea emoţională şi relaţionarea cu ceilalţi.1 #n debutul studiului se vor aborda exerciţiile de conştientizare +aLareness, de energizare, apoi cele de mobilitate, apoi exerciţiisimple care obţin coordonarea +la persoanele aritmice sau necoordonate. 4reptat, se abordează exerciţiile complexe desincronizare a individului cu grupul. e pot utiliza exerciţii specifice de încălzire din dansul contemporan, dar şi dansuri populare româneşti, dansuri de societate, etc..

DIDACTICA SPECIALITĂ7II ARTA ACTORULUI1, Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului deînvăţământ:- specificul atelierului de arta actorului 3 experimentarea practică, lucrul în grup, importanţa procesului +succesul e rezultatul procesului şi este, mai ales la acest nivel, secundar2 relaţia de împreună-experimentare între profesor şi elevi +s!areing2specificul învăţării artei actorului descoperirea personală. +vezi Hiola polin, op. cit., cap. ( Cele şapte aspecte ale

spontaneităţii, p. >0- dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor personale +atenţie, memorie, concentrare, promptitudine, ritm, coordonare,sincronizare etc. şi formarea unor deprinderi legate de te!nicile teatrului +te!nicile teatrului sunt te!nicile comunicării, decirămân tot timpul vii. 3 vezi Hiola polin, op. cit., p. 1/2- exersarea relaţiei cu publicul încă de la primele ateliere de arta actorului +publicul este c!iar colegul"colegii de clasă ce participă personal, efectiv, la experienţa comună2- construirea unei ambianţe confortabile emoţional şi a unei atmosfere creatoare ce pune premisele performanţei2- etapele desfăşurării unui atelier antrenament, *ocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie non-verbale şi verbale2- organizarea şi îndrumarea studiului colectiv şi individual, pe un parcurs cumulativ, de la simplu la complex +fără a sărietape, pentru a nu periclita dezvoltarea organică.

#n ce priveşte procesul de predare*în"ăţare*e"alare, în arta actorului profesorul este mai degrabă un bundiagnostician, un g!id capabil să aleagă te!nicile cele mai eficiente de dezvoltare a elevului2 nu %predă& profesorul, ci viaţaînsăşi, circumstanţele propuse, regulile *ocului, natura umană focusată spre îndeplinirea unui scop +a unei teme. '"aluarea seface rareori la finalul exerciţilui, forma cea mai des întâlnită fiind g!idarea prin %ndicaţii pe parcurs. $ceste indicaţii sunt,evident, o evaluare de etapă şi pregătesc evaluarea finală.

2. Proiectarea atelierului de arta actorului-demers de organizare anticipată a activităţii didactice:a. cunoaşterea programei +lecturare, asimilare în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cuobiectivele"competenţele acesteia. b. proiectarea atelierului prin prisma realizării obiectivelor"competenţelor cadru +realizarea unui model de proiectare pentrudesemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor celor mai eficiente.c. strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a atelierului. 'rdinea problemelor de studiat este stabilită de fiecare profesor în parte în funcţie de necesităţile grupului, dar se va ţine cont de parcursul propus de tanislavsIi şi concretizat de metoda Hiolei polin, exerciţiile fiind, de asemenea, adaptate "ârsteiele"ilor 'rientare, enzorialitate conştientă, 6elaţie fizică, 6elaţie verbală +toate conduse de principiul autenticităţii.d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.

8. Metode şi miloace didactice specifice:

- @ocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie, repertoriul personal2- <etodologia specifică atelierului de arta actorului +vezi Hiola polin, op. cit., p. 11 6ezolvarea de probleme, (ndicaţia pe parcurs, c!ipele şi prezentarea problemei, valuarea, )adrul fizic al studioului de arta actorului +p. A=, Principii şi Punctede reper +p. AD.- studiul situaţiei simple +de la 2*3*urile cu sc!imb de 1-A replici date, la scene adecvate din dramaturgia românească sau

universală- vizionarea de spectacole 3 modalitate de formare a capacitatăţii de selectare a valorilor artistice +a gustului artistic şi,implicit, modalitate de structurare a personalităţii elevului2- corelarea studiului artei actorului cu mi*loacele de expresie ale altor discipline +literatură, educaţie plastică, educaţie vizuală,design, scenografie, arta costumului, etc..

ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

/. tape în evoluţia tragediei antice greceşti sc!il +!restia, ofocle + "ntigona şi uripide + Medeea.

9. <odalităţi de realizare dramatică în teatrul medieval european valoarea de generalizare a metaforei şi parabolei înmistere şi miracole.

6 #e!i 8.S. Stanisla#s)i, Munca actorului cu sine însu şi 0 Destinderea mu şchilor p. 1(2, Dezvoltareaexpresivit ăţ ii trupului p. 4//, Plastica p. 41/, Dic ţ iunea şi canto p. 42*, or!irea pe scenă p.

45/5



?. $specte comune şi particularităţi în teatrul renascentist )ommedia dellOarte şi afirmarea actorului profesionist+$ndrea Perrucci #espre arta reprezentaţiei dinainte gândite şi despre improvizaţie2 spectacolul religios,spectacolul popular şi spectacolul de curte în %secolul de aur spaniol +Bope de Hega Câinele grădinarului .

>. 4eatrul elisabetan şi %cazul !aIespeare apariţia profesioniştilor în teatru +actori, manageri, dramaturgi2 ar!itecturaspaţiului de *oc2 direcţii noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui !aIespeare 3 tragedie, comedie, piese istorice+ $amlet , %isul unei nopţi de vară, &ic'ard al (((-lea).

D. 6olul clasicismului francez în dezvoltarea teatrului. 6espectarea normelor în construcţia dramatică 6acine +)edra,)orneille +Cidul 2 revoluţionarea genului comic <oliQre + "varul .

1. ecolul luminilor. 4eoria artei actorului la 5iderot ( Parado* despre actor ), (mplicarea socială a teatrului 3 :eaumarc!ais + +ăr,ierul din Sevilla. voluţie şi tradiţie în teatrul italian controversa Cozzi + &egele cer, şiColdoni + Slugă la doi stăpâni .

8. 4eatrul german între politic, social şi etic Coet!e +)aust . 6efuzul normelor şi elogiul iubirii în romantismul francezRugo + $ernani .

A. 4eatrul rusesc şi contribuţia lui la evoluţia artei scenice de la Cogol + &evizorul la )e!ov + Pescăruşul nc'iul %anea /rei surori 0ivada de vişini şi de la )e!ov la CorIi + "zilul de noapte.

0. 5e la romantism la realism, de la adevăr psi!ologic la expresionism problema libertăţii individuale şi a căutăriivocaţiei la (bsen + 1ora şi trindberg + #omnişoara (ulia.

/=. 6epere ma*ore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului SS critica socială de la Ceorge :ernard !aL+ P2gmalion la %furioşii englezi +@o!n 'sborne Priveşte înapoi cu mânie.

//. 6epere ma*ore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului SS teatrul american de la tragedia modernă +ugene'O7eill #in ale se întrupează 3lectra la drama omului în societatea contemporană la $rt!ur <iller +%răitoareledin Salem şi 4ennessee Eilliams +n tramvai numit dorinţă.

/9. Poetici ale teatrului contemporan teatrul epic şi noua te!nică de interpretare la :ertolt :rec!t + Micul !rganon2revalorificarea moştenirii lui !aIespeare şi poetica spaţiului gol la Peter :rooI + Spaţiul gol 2 teatrul ca %întâlniremagică între actor şi spectator la @erzG CrotovsIi + Spre un teatru sărac.

/?. 5irecţii novatoare în teatrul modern şi postmodern de la %măştile lui Pirandello + 4ase personae în căutarea unui autor şi teatrul absurdului +ugene (onesco &inocerii până la falimentul umanităţii în dramaturgia lui :ecIett+ "şteptându-l pe 5odot şi intertextualismul postmodern la Reiner <Tller + $amletmac'ine.

/>. $rta spectacolului în epoca postmodernă implicare socială, cercetare, educaţie, interdisciplinaritate, noi tendinţe înopera unor creatori reprezentativi $ugusto :oal +teatrul comunitar, Pina :ausc! +teatru dans, $riane <noucI!ine+)irUue du oleil, 6obert Eilson +teatru-imagine, 6obert Bepage +teatrul multimedia. Jsursa de informare pentruacest subiect internetK

ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC

/. <anifestări cu caracter de spectacol în spaţiul cultural românesc +obiceiuri populare cu elemente de spectacol. 6olul

teatrului în constituirea statului român modern +programul 6aciei literare şi primele spectacole în limba română peteritoriul celor trei principate. Primele şcoli de teatru Vcoala Filarmonică şi )onservatorul Filarmonic-5ramatic+membri fondatori, profesori, programe, spectacole, elevi.

9. 5irecţii şi reprezentanţi ai şcolii româneşti de actorie în a doua *umătate a secolului al S(S-lea <atei <illo, <i!ailPascalG, Crigore <anolescu, Frosa Hlasto etc. (naugurarea 4eatrului 7a ional din :ucure ti - /AD9.ț ș

?. Hasile $lecsandri şi rolul său în constituirea unei dramaturgii naţionale. Primul persona* românesc )oana )!iri a 3 ț

Hasile $lecsandri +C'iri a în provincie6ț

>. 5rama istorică românească teme şi eroi reprezentativi la :.P. Ra deu +ș &ăzvan i %idra6 ș 2 $. 5avila +%laicu-%odă6 :.5elavrancea + "pus de Soare6.

D. (.B. )aragiale 3 modalităţi şi procedee comice în ! scrisoare pierdută, ! noapte furtunoasă #7ale carnavalului.<odernitatea lui )aragiale.

6



1. 5iversificarea genului comic în primele decenii ale secolului SS 4udor <uşatescu 7 /itanic vals 8, C. )iprian 7 Capul de răţoi 8, $l. ;iriţescu 7 5aiţele 8.

8. 4eatrul lui <i!ail ebastian 3 între comedia lirică şi pragmatismul societăţii interbelice + 8ocul de-a vacan a9 Steauaț

fără nume6.

A. roi exponenţiali în dramaturgia lui )amil Petrescu 7 8ocul ielelor Suflete tari 8!

9! 5imensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Bucian :laga 7 Meşterul Manole Cruciada copiilor etc!8

/=. 4eatrul ca parabolă a existenţei umane 3 de la 5.6. Popescu 7 "ceşti îngeri trişti 8 la <arin orescu 7 Matca 8.

//. %)omedia umană în teatrul postbelic de la 4eodor <azilu 7 Proştii su, clar de lună 8 la <atei Hişniec 7 "ngaare declovn 8!

/9. 6egizori români (on ava, ică $lexandrescu, Biviu )iulei, Bucian Pintilie, $ureliu <anea, 6adu Penciulescu, 5avidsrig, Haleriu <oisescu, $ndrei Verban, <i!ai <ăniuţiu, $lexandru 5abi*a, ilviu Purcărete. Jsursa de informarevezi :ibliografie facultativăK

/?. $ctori români ai secolului SS. 5irecţii în dramaturgia românească de după /00= 3 teme, stiluri, proiectereprezentative.

"rta actorului. +i,liografie facultativă de specialitate i didactica specialită ii ș ț

/. $lbu, Cabriel, O psi(ologie a educaţiei, (nstitutul uropean, 9==D9. $llain, Paul şi Rarvie, @en, (idul Routeledge de teatru i per4ormanceș , d. 7emira, :ucure ti, 9=/9ș ?. $ppia, $dolp!e, Opera de artă "ie, d.nitext, :ucure ti, 9===ș

>. $rtaud, $ntonin, &ani4estele teatrului cruzimii, în %5ialogul neîntrerupt al teatrului în sec. SS& +vol. ((, d.:iblioteca pentru toţi, :ucureşti, /08?

D. :arba, ugenio, O canoe pe (ârtie, tratat de antropologie teatrală , d. nitext, traducerea Biliana $lexandrescu,:ucureşti, 9==?

1. :eţiu, <i!aela, 5n"ăţământul preuni"ersitar teatral! Sc(imbare de optică, revista Concept , vol. 1"nr. /"iunie 9=/?,natc Press2 'ducaţia pentru cooperare! %mportanţa teatrului în educaţia generală, revista Concept , vol. A"nr. /"iunie9=/>, natc Press

8. :isericanu, <i!ai, ;oci şi< "oci, editura Proniversitaria, :uc., 9=/>A. :oal, $ugusto, =ocuri pentru actori şi non*actori, Fundaţia )oncept, :ucureşti, 9==D0. :orie, <oniUue, 2ntonin 2rtaud! Teatrul i întoarcerea la originiș , d. nitext, :uc., 9==>/=. :rec!t, :ertolt, &icul Organon pentru treatru, %crieri despre teatru&, d. <eridiane, :ucureşti, /08///. :rec!t, :ertolt, Scrieri despre teatru, trad. )orina @iva, ditura nivers, :uc., /088/9. :rooI, Peter, >ără secrete, gânduri despre actorie şi teatru, ditura 7emira, traducerea <onica $ndronescu, 9=/9/?. )erg!it, (oan, &etode de în"ăţământ , editura Polirom, (aşi, 9==1/>. )!iribuţă, Paul, Pledoarie pentru e"oluţia binomului om*artist, revista Concept , vol. /"nr. /"9=/=, natc Press2 Vcoala

şi teatrul către o posibilă şi dorită reconmciliere, revista Concept , vol. 0"9=/> şi vol. /="9=/D/D. )iocşirescu, 4!omas, Comunicarea în cadrul aplicaţiilor teatral*educati"e, revista Concept , vol. 8"nr. 9"dec. 9=/?,

natc Press2 Cone$iuni între în"ăţare şi aplicaţiile teatral*educati"e pentru copii, revista Concept , vol. 0"9=/> şi vol./="9=/D

/1. )iulei, Biviu, 2rticole ?9@A*?9B9, în revista Concept , natc Press, vol. ?"nr. 9"decembrie 9=// +p. A8-/D0/8. )olceag, Celu, Rolul – partitura concretă a actorului între gând şi acţiune , revista Concept , vol. >"nr. /"9=/9, natc

Press2 ote şi comentarii târzii, revista Concept , vol. 1"nr. /"iunie 9=/?, natc Press/A. )ovătariu, Haleria, Cu"inte despre cu"ânt , )asa de editură <ureş, 4g-<ureş, /001/0. )ucoş, )onstantin, Pedagogie, editura Polirom, :ucureşti, 9==1.D! 5arie, :ogdana, Cunoaşterea mecanismului logic speci4ic, revista Concept , vol. A"nr. /"iunie 9=/>, natc Press9/. 5ima, <i!ai, Comunicarea, d. $lgos, :ucureşti, 9===99. 5onellan, 5eclan, Reguli şi instrumente pentru #ocul teatral , d. nitext, traducerea . tănescu şi (. (eronim,

:ucureşti, 9==19?. Cafton, 7icolae, Tratat de logo4onetologie şi sonopoetică, ($4), :uc., /0AA9>. C!eorg!iu, <ircea, &ecanismele logice, revista Concept , vol. A"nr. /"iunie 9=/>, natc Press9D. C!iţulescu, <ariana, '4icientizarea metodologiei didactice prin arta actorului, revista Concept , vol. 8"nr. 9"dec. 9=/?,

natc Press91. Coleman, 5aniel, %nteligenţa emoţională, )urtea Hec!e Publis!ing, :ucureşti, 9==A98. Coleman, 5aniel, %nteligenţa socială, )urtea Hec!e Publis!ing, :ucureşti, 9==8

9A. CorceaIov, 7, 1ecţiile de regie ale lui E! S! Stanisla"sFi! Con"orbiri şi note de repetiţii, trad. Petru )omarnescu şi(on Hasile )ostin, PB$, :uc., /0DD90. (anegic, 6aluca, 5nsemnări pe marginea curentului teatru*dans, revista Concept , vol. 8"nr. 9"dec. 9=/?, natc Press2

Permanenţe ale dansului modern, revista Concept , vol. >"nr. /"9=/9, natc Press

7



91. 7istor, $na-<aria, Piaţa teatrului, ditura $cademiei 6omâne, :ucureşti, 9=/>98. 7istor, $na-<aria, TeatroFratia, natc Press, :ucureşti, 9==09A. Pandolfi, Hito, %storia Teatrului +ni"ersal , editura <eridiane, :ucureşti, /08/90. Patlan*oglu, Budmila, 1a "ie en rose cu ClodG 3ert(ola, ditura Rumanitas, :ucureşti, /008?=. Patlan*oglu, Budmila, Regele Scamator Lte4an %ordac(e, ditura )urtea Hec!e, :ucureşti, 9==A?/. Patlan*oglu, Budmila, Ric(ard %%% şi crucea neiubirii, revista Concept , vol. >"nr. /"9=/9, natc Press?9. Perrucci, $ndrea, 6espre arta reprezentaţiei dinainte gândite şi despre impro"izaţie, traducerea 'lga <ărculescu,

editura <eridiane, :ucureşti, /0A9??. Petrescu, )amil, &odalitatea estetică a teatrului, editura nciclopedică română, :ucureşti, /08/?>. Popescu, <arian, Scenele teatrului românesc, ?90@*.DD0! 6e la cenzură la libertate, ditura nitext 9==>?D. aiu 'ctavian, 5n căutarea spaţiului pierdut , ditura 7emira, :ucureşti, 9==A?1. aiu, 'ctavian, 3ecFett! Pur i simpluș , ditura Paideia, :ucure ti, 9==0ș

?8. aiu, 'ctavian, >edra, de la 'uripide la Racine, de la Seneca la Sara( Eane , ditura Paralela >D, :ucure ti, 9=/=ș

?A. aiu, 'ctavian, Jamlet şi nebunia lumii, ditura Paideia, :ucure ti, 9=/>ș

?0. aiu, 'ctavian, %onescu)%onesco: un "eac de ambiguitate, ditura Paideia, :ucure ti, 9=//ș

>=. aiu, 'ctavian, Posteritatea absurdului, ditura Paideia, :ucure ti, 9=/9ș

>/. aiu, 'ctavian, Teatrul e "is, ditura Paideia, :ucure ti, 9=/?ș

>9. 4oboşaru, (on, Contururi spectacologice, ditura $ttis, /00A>?. 4onitza-(ordac!e, <ic!aela şi :anu, Ceorge, 2rta teatrului, d. 7emira, :ucureşti, 9==D>>. 4oniza-(ordac!e, <i!aela, 6espre #oc, ditura @unimea, (aşi, /0A=>D. Hianu, lena, Oameni şi idei, B, :ucureşti, /01A>1. Hianu, 4udor, 'stetica, ditura pentru Biteratură, :ucureşti, /01A>8. Yamfirescu, (on, %storia uni"ersală a teatrului, vol. (, PB$, /0DA2 vol. (( şi (((, B, :ucureşti, /0DA-/01A>A. Yamfirescu, (on, Teatrul european în secolul luminilor , editura minescu, /0A/>0. Yărnescu, <aria, ;isul unei nopţi de "ară – un triptic al artei poetice regizorale după ?9M9, revista Concept , vol. >"nr.

/"9=/9, natc PressD=. SSS, &aeştri ai teatrului românesc în a doua #umătate a secolului NN , revistă publicată la natc Press de un colectiv

condus de prof. univ. dr. Haleriu <oisescu şi format din cadrele didactice şi cercetărorii (on )azaban, 7icolae<andea, Cabriel $vram.

9

artele spectacolului (arta actorului)

Documents