Etape (sec. IV-XV): 1. Inceputurile (sec. IV siV)2. Epoca lui Justinian (sec. VI, secolul de aur)3. perioada iconoclasta (sec. VII-IX)4. dinastiile macedonenilor si comnenilor (sec. IX-XII)5. renasterea paleologa (sec. XIII-XV), cu mutarea centrului de greutate de la Constantinopol la Athos

Bizant-Imperiul Roman de Rasarit Imperiul bizantin colonia greceasca bizantium-istambulul de astazi-capitala la Constantinopol.Odata cu civilizatia bizantina se introduce crestinismul Crestinism-doctrina oficiala spiritualIn 395 marele Imperiu Roman se imparte in doua:Imparatul Teodosie imparte Imperiul Roman intre cei doi fii ai sai .Imperiul Roman de Apus - cade la scurta perioada in 476 odata cu detronarea lui Romulus Augustus .Imperiul Roman de Rasarit - rezista de la 395 pana la 1453 cand Imperiul Bizantin este cucerit de catre otomani. Se face trecereadela Imperiul Roman de Rasarit la Imperiul Bizantin deoarece are loc o schimbare majora in cultura lor si anume:In sec VI latina este inlocuita de limba greceasca, aceasta devenind limba oficiala. In secolul VI Imperiul Bizantin cucereste aproape tot fostul bazin al Imperiului Roman.Imperiul Bizantin:- Peninsula Balcanica, Grecia, Asia Mica,Siria, Iudeea,Ierualim si o parte din EgiptCultura bazata pe ideologia crestina.Crestinismul ajunge sa fie dintr-o religie persecutata, o religie favorizata pe la inceputul secolului al IV-lea.La inceputul secolului al IV-lea dupa HR se produce o acceptare a crestinismului dupa care crestinismul devine o religie oficiala in timpul Imparatului Constantin; religia se uneste cu statul.Tip de stat cu putere duala:laica si religioasa cu carese impleteste si colaboreaza.Puterea laica colaboreaza si se legitimeaza prin puterea religioasa.Imparatul Constantin a oficializat crestinismul in doua etape: In primul rand o recunoaste ca si religie legitima, dupa care o impune ca si unica religie a teritoriului repectiv.Devine religie oficiala in 313, iar in 330 devine religie unica.In paralel se dezvolta o noua ordine sociala si economicaAsistam in ecolele V-VII la disolutia sistemului economic si social antic; bazat pe productia de facture sclavagista.In aceasta perioada se trece la un alt tip de structurare a societatii si anume sistemul feudal.Arta paleocrestina-arta veche crestina(arta crestinilor vechi)-scolele II-IVToate resursele imperiului, toata politica cultural este pusa in slujba productiei unei imagerii de facture crestina.In perioada bizantina exista un conflict conceptual intre iconoduli(cei care accepta ideea de imagine ca si vehicol al spiritualitatii crestine) si iconoclasti (care resping aceasta ide).In cadrul religiei Islamice iconoclastii au castigat de aceea religia islamica arata diferit de cea crestinaIn cazul crestinismului iconodulii au fost cei care au triumfat in aceasta lupta.Din punct de vedere politic militar si social acest conflict a fost rezolvat in secolul VIII, cand Imperiul a fost sfasiat de luptele interne dintre imparati(iconoduli) sau candidate de imparati(iconoclasti).Din punct de vedere conceptual conflictul sa rezolvat odata cu consiliul de la Niceea din 737 cand sinodul bisericesc(sefii bisericii din toate partile lumii) s-au hotarat sa discute despre aceasta problema si au decis ca imaginea si obiectul sunt acceptabile ca purtatoare a mesajului crestin.Aceasta problema fiind rezolvata avem de a face cu dezvoltarea imaginilor figurative te tip crestine.In Imperiul Bizantin exista aceasta explizie a consolidarii crestinismului. Asta se intampla odata cu sec IV-V dupa Hristos.Una dintre formele predilecte de a produce arhitectura si arta crestina a fost aceea de a adopta elemente ale civilizatii antice(pagane), si de a le adapta la nevoile practice si conceptuale ale crestinismului. In Bizant se inventeaz biserica. Biserica are un rol fundamental, acela de a-i gazdui fizic pe crestini;rol cu doua aspecte: Crestinii sa se roage Sa asculte cuvantul Domnului,vestea mantuiriiPartea esentiala a cultului crestin este anuntarea verbal a cuvantului lui DumnezeuArhitectura bisericii crestine permite oamenilor sa intre in biserica, nu se aseamana cu templele egiptene sau cele grecesti.Sursa de inspiratie a arhitecturii bisericii este basilica romana.Bisericile sunt structurate in functie de planurile pe care le au, in doua feluri: Plan basilical Plan centralPlanul bailical este inspirat din basilica romana si are ca si caracteristici: Se dezvolta longitudinal Are un spatiu interior a carui compartimente sunt despartite prin siruri de coloane, creandu-se astfel pe longitudine niste spatii ce se numesc nave Este format din nava centrala si navele colaterale.Planul basilical poate fi de mai multe feluri: Plan tricong Plan pe plan Plan cu abside octogonalePlanul central presupune organizarea intregului spatiu in jurul unui spatiu central accentuat Bisericile in plan central pot fi de mai multe feluri: In cruce greaca In cruce greaca inscrisa De plan octagonal Circular(baptisteriile)Arhitectura religioasa

In zona ambiantei bizantine, adica Constantinopol, Peninsula Balcanica (Macedonia, Tracia, Serbia, Bulgaria, Grecia), Italia, Armenia, Asia Mica:1. biserica-hala, cu inaltimea egala a navelor (biserica Sfanta Sofia din Ohrida, Macedonia)2. biserica-sala, cu nava dreptunghiulara sau patrata, raspandita in Bulgaria3. planul in cruce greaca, in Greca, Macedonia (tip macedonean), present si la Venetia (basilica San Marco)4. Planul catolicon-athonit raspandit in Grecia5. Tipul central cu cupola in Peninsula Balcanica, Grecia, Armenia, arhipelagul EgeicDimensiunile sunt in general mici, diametrul cupolei nedepasind 10 m. Monumente tot mai multe se datoreaza ctitorilor nobili. Populatia satelot din Balcani a fost interesata sa construiasca biserici. Resulta monumente pretentioase, dar si modeste, la sat.

Constructia care a dat definitia capacitatii arhitecturale a Imperiului Bizantin,care a dovedit capacitatea Imperiului Bizantin de a construi un edificiu crestin monumental este Hagia Sofia din Constantinopol. Hagia Sofia este o biserica de plan central construita in timpul imparatului Iustinian(sec VI).Iustinian a domnit intre 527-565. Hagia Sofia a fost construita pentru a fi cea mai mare constructive din lume.Aceasta a fost construita intr-un timp foarte scurt.Cel mai greu de construit a fost cupola foarte extinsa.Arhitectii au dezvoltat un sistem ce presupune urmatorul lucru: la exterior cupola centrala se sprijina pe doua jumatati de cupola care preiau greutatea totala a cupolei si o transfera pe o suprafata mai mare de zid.Insa cele doua cupole nu au fost de ajuns astfel incat la scurt timp dupa terminarea constructiei, una dintre cele doua cupole s-a surpat din cauza greutatii, moment in care un alt architect a inventat contrafortul. La Hagia Sofia exista minarete,deoarece Constantinopolul a fost cucerit de otomani, aceasta devenind moscheeIn imperiul Bizantin au loc cele mai importante procese de construire a ceea ce inseamna imagine de cult crestin; se structureaza anumite moduri de a reprezenta religia crestina, mesajul spiritual crestin.Una dintre primele forme de reprezentare ale lui Isus Hristos a fost reprezentarea motivului iconografic ce se numeste Bunul Pastor.Purtatorul de jertfaForma de reprezentare este una pagana,insa are loc un proces de translatarea semnificatiei, exista o forma care are o semnificatie intr-un context.Forma are o semnificatie si-si schimba semnificatia in functie de context. Spre exemplu Purtatorul de jertfa are o semnificatie pagana daca l-am pune intr-un temple grecesc iar intr-o biserica il semnifica pe Isus pastorul.Bunul pastor este moscoforul care se translateaza intr-o alta semnificatie.Procesul de feudalizare incepe in frunte cu Bizantul si Armenia.Intre stat si biserica a existat o rivalitate ce s-a exprimat prin infiintarea unei scoli laice.Scoala era dedicate artelor liberale, si programul era impartit in doua cicluri:trivium si quadrivium, primul cuprinzand gramatica, retorica si dialectica iar quadrivium aritmetica, geometria, astronomia si muzica.Roadele immediate ale scolii au fost raspandirea unei culturi laice, imbibata cu traditii antice, traditii ce vor patrunde din nou chiar si in arta bisericeasca.Retragerea spre Apus a multor calugari din cauza inaintarii arabe, si din cauza conflictului iconoclast; relatiile comerciale si culturale, au condus la circulatia formelor artistice intre Asia Mica, Caucaz si Peninsula Balcanica. O alta importanta in circulatia formelor artistice o are si intentia Bizantului de a-si reintregi teritoriul.E vorba de misiunile de crestinare a slavilor(sarbi, bulgari si rusi).Pe langa aspectele politice, aceasta expansiune viza si domeniul artistic,deoarece arta bisericeasca bizantina constituie un indreptar pentru arta religioasa.Astfel prestigiul cultural al bizantului sporeste in tarile europene rasaritene. La Aboba-Pliska, Omurtag a construit o cetate de piatra . In Aboba-Pliska s-au descoperit si doua palate numite cel mare si cel mic.Primul este construit peste o cladire mai veche din perioada lui Krum.Acel palat al lui Krum fusese de fapt o cladire de lemn pus ape un postament de piatra, dar la cele noi se pare ca cel putin parterul fusese construit din piatra.Tot in Aboba-Pliska s-a descoperit si o basilica tavanita.Bazilica dispunea de atria si de doua nave colaterale despartite de nava principal prin coloane.Zidaria e in partea inferioara din piatra ecarisata(prismatice) iar mai sus este formata din caramida cu piatra.Pavimentul este in opus sectile(decoratii din marmura de culori diferite) in opus alexandrinum(mosaic din piatra) iar in diaconicon( din caramida).Atat latura apuseana a atriului cat si nartexul ar fi fost prevazute peste incaperile din colt cu cate o pereche de turnuri.La basilica Aboba-Pliska este presenta fatada tipic siriana,care fusese adoptata si de arhitectura carolingiana.Tot la Aboba-Pliska au fost gasite alte bazilici mai mici construite din piatra dura inchegata doar cu lut, acestea fiind probabil din vremea luptelor impotriva cotropirii bizantine. Numarul mare de astfel de constructii se datoreaza raspandirii feudalismului si obiceiului ca fiecare familie de seniori sa aiba propria ei biserica.Pe langa bazilicile tavanite, sunt sunt si boltite cilindric:

Biserica Sf. Stefan din Kastoria-boltile cilindrice pornesc de la acelasi nivel iar semicilindrele laterale fiind mai stramte contrabalanseaza presiunea centrifuga a semicilindrului larg de pe nava central.In schimb nava central are dezavantajul ca este lipsita de ferestre laterale, fiind mai intunecoasa.

Biserica Sf. Sofia din Ohrida-este o biserica hala caracterizata prin inaltimea egla a celor trei nave, boltile semi-cilindrice ale navelor laterale sunt inlocuite cu sferturi de cilindre .Acest tip de bolta, permite revenirea la structura bazilicala, si chiar amplaseara unor ferestre mici pe lateralele navei central.

Panaghia din Skripu,in Beotia,basilica cu cupola are si un transept.Navele au bolti dispuse longitudinal, cea mai inalta fiind cea a navei central si a transeptului.Caracteristici ii sunt peretii grosi ce despart navele, strabatuti doar de deschideri stramte, deoarece mesterului i-a fost frica sa nu afecteze rezistenta cladirii.

Biserica Sfantul Teodor din Atena transeptul nu mai depaseste largimea navelor in acelasi motiv, si anume siguranta.Planul acestei biserici ilustreaza contopirea bisericii bazilicale cu cupola cu tipul numic in crice greacaCtitorii si mesterii Constantinopolului dezvolta in continuare motivul bisericii de tip central,cu articulari bogate.Un rol important in aceasta evolutie l-a avut biserica Nea .Acest monument nu mai exista.Aceasta biserica a fost si ea precedata de un atriu si a avut 5 cupole, de aceea se presupune ca biserica Nea a lui Vasile I ar fi fost o biserica in cruce greaca, cu o cupola central sic ate una in cele patru colturi.De asemenea aceasta era bogat decorate, si policroma datorita folosirii mai multor tipuri de marmura,a mozaicului si a metalelor pretioase menite sa imbrace peretii.Acoperisurile erau si ele din table de bronz aurita.

In timp ce stalpii de la Atik Mustafa-pasa aveau si ei aspectul unor pereti, la Fenari Issa ,identificata ca biserica Mariei Panachrantos,acestia aveau o sectiune patrata. In interior in pronaos,in navele laterale exterioare si in colturile colateralilor interior existau tribune, incat numai spatial central , cele patru prate ale crucii si altarul ramaneau libere in toata inaltimea. Biserica lui Constantin Lipsa a suferit insa in perioada turceasca transformari multiple iar astazi este o ruina.

Biserica Pantepopte actual Eski Imaret, s-a pastrat ceva mai bine desi ,si ea a pierdut in perioada bizantina colateralii exterior, fiind redusa de la biserica cu trei nave prin astuparea arcadelorCaracteristic evolutiei arhitecturii bizantine este si tamburul ceva mai ridicat.

Biserica de nord de la Fetiyeh(1124)-la biserica de nord colateralii exterior nu mai aveau tribune.

La Odalar (biserica Ferioarei rozarului)construita la sfarsitul secolului al XII-lea : in locul colateralilor exterior s-au construit simple coridoare de arcade.Atingand aceasta faza, tipul central cu cinci nave se contopeste si el cu planul bisericii in cruce greaca.Bisericile descries poarta elemente decorative vegetale: Frunze lungi si distantate, vrejuri si impletituri.

Exemplul classic al bisericii in cruce greaca din Constantinopol este Budrum djami,sub care s-a descoperit o cladire a carei linii esentiale corespund cu cele ale bisericii Budrum.Biserica superioara se compune dintr-un pronaos, urmat de o incapere aproximativ patrata, in care patru stalpi delimiteaza spatial central acoperit de o cupola cu tambur.Boltile din jurul cupolei sunt in cruce.Cele 4 brate din jurul cupolei erau acoperite cu bolti cilindrice .Spre rasarit urmeaza trei travee mici si trei abside.Prezenta acestor trei travee dreptungiulare in fata absidelor este o caracteristica importanta a planului complex.Varianta complexa este practice variant bizantina cu 5 nave dar fara colaterali exterior.La Budrum este caracteristica folosirea exclusive a caramidei.Biserica in cruce greaca este raspandita pe o arie destul de intinsa.

Spre deosebire de variant complexa, cea simpla este lipsita de cele trei travee din fata absidelor, iar adeseori nu dispune decat de o singura absida,cea a altarului.Edificiile manastiresti de la Athos sunt construite inainde de secolul X, dar acestea capata o importanta religioasa abia odata cu actiunile calugarului Athanasie, actiuni sustinute si de imparatii bizantini.Paraclisele apartin tipului in cruce greaca simpla,dar catoliconul se deosebeste prin imbogatirea acelui plan cu doua abside laterale aflate in prelungirea pratelor crucii (N-S).

Valoarea acestor combinatii sta in realizarea unui interior de efect,utilizarea unei cupole mai largi creand un spatiu unitary.Biserica Sf Donato din Zadar reprezinta o asemenea incercare, ea se compune dintr-un spatiun circular inconjurat de stalpi in dosul carora se gaseste un deambulator incalecat de tribuna iar spre rasarit se adauga trei abside semicirculare adapostind altarul si pastoforiile.In locul cupole , incaperea central este acoperita de o sarpanta de lemn. Pentru a asigura stabilutatea unei cupole se experimenteaza planul polilob.Aceste biserici sunt mici diametrul cupolei atingand rareori lungimea de 10mForme intermediare intre cladirile polilobe si cele longitudinal sunt planul triconc sic el treflat. Triconcul se compune dintr-o sala dreptunghiulara careia I se adapteaza spre raarit absida altarului, precum si alte doua abside laterale in flancurile de nord si sud ale navei. Asemenea triconc este biserica Sf. Ilie din Salonic.Se incearca realizarea unui efect de monumentalitate prin ridicarea calotei pe un tambur ceva mai inalt.Peretii excesiv de puternici pe care zac arcurile maestre, destinate sa sustina coronamentul, tradeaza faza de experimentare si prudent a constructorilor. Biserici cu plan treflat- biserici de dimensiuni mici de piatra, ridicate adeseori in asezari neinsemnate , dovedesc participarea tot mai frecventa a nobilimii la intemeierea unor cladiri de cult rezervate familiei si slujitorilor. Majoritatea constructiilor se compun in principiu dintr-o nava dreptunghiulara si o incapere mai mica penru altar. Forma cea mai simpla de biserica-sala este cu nava dreptunghiulara si cu o absida semicircular.Aceasta varietate se explica prin faptul ca din arta bizantina fac parte mai mult tinuturi, fiecare cu propria lui traditie dar pe de o parte se datoreaza si permeabilitatii frontierelor.Acelasi lucru este valabil si pentru modul in care fatadele interioare si exterioare sunt tratate.Ca material de constructive se prefer piatra, caramida fiind folosita doar la boltiCladirile construite exclusive din caramida erau policrome deoarece caramida se aseza in asa fel incat tot al doilea strat era retras fata de planul vertical al fatadei si mascat printr-un strat de mortar.Pentru a potenta policromia, se folosesc si teracote smaltuite.

Calaret trac - se gaseste pe o stanca langa vechea capitala bulgara din Madara - un relief cu un calaret urmat de caine, iar sub picioarele calului apare un urs si un sarpe; vigurile sunt surprinzator de vioi si miscate Fatadele bisericii din Achtamar - sunt impodobite de la mijloc in sus intai cu figuri de sfinti si de personaje profane, unii in atitudine hieratica facand gestul de binecuvantare, altii particiand la diferite actiuni biblice si lumesti; animale mitice, feline salbatice, cerbi, ursi, iepuri, pasari; sub cornisa se impleteste un brau de vrejuri de vita si ciorchini grei cu firguri care culeg rodul iar in frontoane domina Iisus; figurile sunt decupate de'a lungul contururilor, detaliile fiind indicate prin incizii; uneori figurile se prezinta frontal dar picioarele apar din profil In arhitectura bizantina mentalitatea generata de conflictul inconoclast nu inclina pentru reluarea decorului figurativ pe scara monumetala, de aici rezulta functia care ii revine picturii murale si mozaicului Se recomanda o ierarhizare a tematicii: - Cupola centrala era rezervata "bisericii ceresti": in calota era locul lui Iisus in chip de Pantocrator, o figura in bust, tinand in mana cartea deschisa pe care sant insemnate inceputul si sfarsitul - Altarul cuprinde ciclurile care ilustreaza dogma manturii prin nasterea miraculoasa a fiului divin si prin jertfa sa - In bolta apare Maria cu pruncul in brate inconjurata de sfintii parinti care au luptat pentru instituirea acestei dogme; uneori Maria apare singura cu bratele ridicate gest interpretat acum ca rugaciune; cand Maria sta in picioare in atitudine de rugatoare iar pruncul e zugravit mic in fata ei - Blacherniotissa reprezentata in biserica Blachernelor din Constantinopol; aceeasi atitudine dar tinand copilul cu mainile in fata pieptului - Platytera ( cea atotcurpinzatoare), iar Hodigitria (indrumatoare) apare fie in picioare, fie tronand, cu pruncul in bratul stang - Pe peretii absidei, in centru, e locul rezervat impartasaniei Apostolilor, oficiata de Iisus - Pe partea inferioara a peretilor e teoria sfintilor parinti, reprezentati prin Atanasie, Ciril, Vasile cel Mare, Ioan gura de Aur si altii, considerati stalpi ai ortodoxiei - Peretii navei si boltile secundare sunt destinate reprezentarilor din ciclul manifestarilor divine pe pamant: legenda patimilor ( Spalarea picioarelor, Rugaciune de pe Muntele Maslinilor, Prinderea lui Iisus sau Sarutul lui Iuda, Judecata lui Pilat, Drumul spre Golgota, Rastignirea si Plangerea), Botezul, Schimbarea la fata, Invierea, Inaltarea si Pogorarea sf, fuh ocupand un loc mai proeminent - Subiectele din pronaos si exonartex sunt lasate deocamdata la alegre libera: ilustreaza fie scene din viata Mariei, fie cilcuri din viata sfintilor, indeosebi a lui Ioan Botezatorul, a lui Nicolae, s.a.m.d - o alta caracteristica a noului program este disparitia aproape totala a scenelor din Vechiul Testament - in una dintre lunetele de deasupra nartexului se va introduce in schimb obiceiul de a reprezenta pe ctitor aducand in dar un mic model al bisericii, in timp ce Iisus tronand sau Maria primesc binecuvantand ofranda Din punct de vedere stilistic, conflictul iconoclast genereaza doua curente: - primul promovat de iconoduli - abstractizarea icoanelor mai subliniata - curent promovat d e atelierele manastiresti din provinciile orientale; calugarii au continuat sa picteze scene sacre si in toiul luptelor iconoclaste - al doilea marcheaza intoarcerea la tematica si morfologia profana Arta religioasa din perioada macedoneana: vom distinge 2 scoli: - monahala: cu tendinte spre abstractizare - constantinopolitana: cu o vadita nuanta profana, promovand un stil naturalist si inspirandu-se din miniaturile vechi; reveniri la formele antice : "renasterea bibliotecareasca" Aceste doua curente se raspandesc nu numai in arta bizantina propriu-zisa, ci si pe intregul teritoriu de expansiune al culturii religioase bizantine, precum si dincolo de aceste limite, influentand si arta apuseana. Raspandirea lor promoveaza contopirea. Exemple pictura murala monahala: - in cateva capele-pesteri din Guereme, in Capadocia: povestirile sacre cauta sa devina sugestive prin simplitatea si brutalitatea atitudinilor si gesturilor; figurile sunt in proportii scunde si indesate; desenul predomina absolut fie ca linie groasa, negricioasa a conturului, fie ca interpretare stangace a faldurilor, redate dupa o scehma adeseori complet deformata - mozaicurile din biserica Sf. Sofia din Salonic: figura lui Isus asezat pe un curcubeu si purtat in mandorla de ingeri ( Scena Inaltarii - asezat in cupola centrala ) dupa o schema veche, dar fara sa se mai respecte proportiile firesti; stilizarea acestor figuri divedeste contaminarea mediteraneana; caracteristice stilului descriptiv sunt gesturile variate si de o elocventa copilaroasa ale apostolilor Exemple pictura murala constantinopolitana: - mozaicuri din bizerica constantinopolitana a Sf, Sofii: in altar au fost descoperite doua fragmente - Maria tronand cu pruncul in poala si arhanghelul Gavril: figurile sunt tratate plastic, umane si puternice; provenienta din arta antica o indica tipul fizionomic, taenia ( panglica ) din parul arhanghelului. costumele si tratarea lor - mijlocul veacului al IX-lea , imediat duoa izbanda iconodula; mai tarziu, s-a asezat in luneta de deasupra protalului principal care da din nartez in nava centrala un mozaic votiv infatisandu-l pe Iisus tronand intre medalioane cu bustul Mariei facand un gest de mijlocire pentru ctitori si bustul unui inger, iar la picioarele lui Iisus un imparat bizantin; pe de alta parte, o usoara inmultire a elementelor liniare, ceea ce inseamna ca stilul iluzionist antic cedeaza usor unor tendinte de abstratizare Mesterii care au decorat cu mozaicuri catoliconul manastirii din Stiris, biserica Sf. Luca, prezinta o formatie specific monahala, orientala, atat prin particularitatile iconografice, cat si prin cele stilistice: - in cupola e reprezentat bustul Pantocratorului, iar Rastignirea e o evocare simpla si aspra, proiectata pe un fond neutru de aur: proportiile figurilor sunt determinate de imprtanta ierarhica a ficareia, iar corpurile sunt exprimate prin forme schematice, realizandu-se efecte monumetale doar datorita simplificarii desenului Scoala constantinopolitana suferise si ea in cursrul veacului al X-lea contaminari cu arta marilor manastiri, dar fara sa absoarba si caractere pustnice. Judecand-o dupa mozaicurile din vecinatatea capitalei, la Niceea, in nartexul din biserica Adormirii, se observa predominara unei atmosfere calme, cu expresii mai interiorizate Cel mai de seama complex de mozaicuri de la sfarsitul veacului al XI-lea se pastreaza la Dafni - componenta stilului constantinopolitan ramane de data aceasta predominanta: Pantocratorul cupolei e grav, dar fara o expresie infricosatoare Mult mai pregnant se manifesta caracterele scolii constantinopolitane in scenele narative din Noul Testament sau din protoevangheliile apocrife. Intrarea in Ierusalim nu mai e o simpla evocare seaca a evenimentului: - apar detalii anecdotve - fetele sunt individualizate - copiii poarta inca tunica scurta antica - se poate aprecia rolul minaturilor alexandrine paleocrestine in redactarea stilistica Imbogatirea continutului emotiv in arta constantinopolitana tot mai mult in Salonic si in vecinatatea Athosului Biserica Sf. Pantelimon din Nerez: expresiile figurilor de sfinti sunt acum concetrate si spiritualizate, iar scena Plangerii e strabatuta de fiori de durere prufunda, umana, fara patos; nu lipsesc nici aici insa contaminari cu pictura scolilor manastiresti ( fara sentimente ) Aceeasi atmosfera mai putin expresiva se regasec in picturile murale ale bisericii din Backovo : aici medalioanele care incercuie busturile sfintilor sunt tratate ca niste cadre de tablouri atarnate de perete Pentru devotiunea particulara sevrea icoane destinate sa impodobeasca peretii unei locuinte sau interiorul unei biserici. Aceste icoane erau executate fie in vechea tehnica a ecausticii ( procedeu prin care culorile se foloseau diluate in ciara ), fie in tempera ori mozaic. Figurile sunt interpretate intotdeauna strict frontal intr-o atitudine intima, in raport cu cel care li se inchina, cu privirea indreptata insa usor lateral, conferindu-le un aer de ingandurare, de absenta ( Sf. Pantelimon - cel mai vechi exemplu ) Contopirea celor doua curente extreme intr-uns til elegant, in care elementele plastice se iompletesc cu supletea decorativa a liniilor. Bucatele de mozaic din care sunt acum lucrate icoanele sunt foarte marunte (Iisus induratorul - una dintre piesele cele mai de seama ) Ilustrarea manuscriselor luase in aceasta perioada un avant deosebit - ilustrarea portetului celui care a comandat lucrarea pe una sau mia multe foi sau incadrat de figuri alegorice Miniaturismul psalmului 73.9 despre gura laudarosilor care se "inalta pana la ceruri" si "limba ce cutreiera pamantul" - cerul e evocat printr-o semisfera cu cruce, spre care buzele laudarosilor se alungesc in chip de cioc, in timp ce limbile matura pamantul Psaltirea Chludov e un produs al deceniilor care au urmat imediat victoriei iconodule. Motivele intalnite aici reapar insa si in manuscrise mult mai tarzii. Alaturi de scenele cu subiecte sacre care intovarasesc textele apar si aici numeroase alegorii: cea mai sugestiva este reprezentarea lui David - tanarul cantaret, cu lira pe genunchi, sade in mijlocul unui peisaj cu dealuri, inconjurat de turma de oi, de capre si de caini; o divinitate pagana, "muntele Betleem", se lasa si ea rapita de glasul psalmistului pe care il inspira "melodia", o tanara femeie care isi spriina prieteneste bratul pe umerii flacaului, iar "ecoul", o fetiscana ascunsa dupa o coloana votiva, raspunde; in stanga in culori estompate sugerand departarea, se zareste cetatea Betleemului; compozitia, detaliile, interpretarea lor plastica sunt pline de pitoresc, reproducand o imagine autentica alexandrina In ultimii ani ai veacului al X-lea si prima jumatate a veacului urmator, modelele de manuscrise au suferit intotdeauna o usoara transformare stilistica. Exemplu: o pagina din Oppian in care e reprezentata o petrecere de nunta, cu dansatoare, iar dedesubt o pajiste cu cai; elementele liniare care introduc o usoara schematizare se resimt mai ales in tratarea figurilor umane, in timp ce animalele sunt inca interpretate indeosebi prin valori plastice Manuscrisele cu continut religios elaborase un stil cu caracter hieratic; acest stil porneste din nou tot de la arta elenistica si nu din evolutia artei iconodule; evanghelistii revin la proportii supraomenesti de zvelte, dar in atitudinea lor degajata, in expresie si in costum sunt prezente traditiile elenistice, cu toate ca draparea e de o eleganta cautata, artificiala. In ultimii ani ai veacului al IX-lea si in primii ani ai veacului urmator, predomina reprezentarea evanghelistilor asezati la masa de scris, dupa modelul dascalilor sau al filozofilor antici: figurile raman umane, deseori infatisate intr-un interior Manuscrisele imperiale se disting prin paginile de dedicatie. Elementele liniare subliniaza caracterul hieratic si mistic al reprezentarii, dar traditia elenistica se afirma totusi in fizionomiile expresive si individualizate Cadrul cu motivul arhitectonic al arcadei pe care l-am intalnit inca din perioada veche bizantina se imbogateste acum nu numai cu forme ornamentale dar si cu reprezentari figurative: pauni si starci in jurul unei fantani, fiare mitice si vanatoare de cerbi cu ajutorul unui leopard, camila si elefanti manati la adapatoare. Sensul religios al acestor alegorii (fortele raului care ii persecuta pe cei buni, adaparea la apa vietii ) e neindoielnic. Alegoriile cu substrat religios sunt inlocuite cu motive imprumutate din literatuta satirica.