arsenie boca.doc

8/14/2019 arsenie boca.doc

http://slidepdf.com/reader/full/arsenie-bocadoc 1/5

22 DE ANI DE LA MUTAREA LA CELE VEŞNICE A PĂRINTELUI ARSENIE BOCA

Să vă învăţaţi să vorbiţi puţin şi esenţial. Aşa să fie vorba între voi: ca la rugăciune.Decât ceartă mai bine pagubă.

Ajungi la bătrâneţe şi puterile scad şi te trezeşti că n-ai adunat nimic.Pentru valoarea mântuirii nici o suferinţă nu e imposibilă aici pe pământ, numai şinumai să poţi câştiga mântuirea.Să vă rugaţi să nu vină şi peste voi necazurile care vin pe oameni, că vor veni vremuri oartegrele.Să nu credeţi că voi n-o să răbdaţi oame. Să vă pregătiţi pentru martiraj.!rin încercări se spală menajarea de sine. "ând eşti asuprit, răstignit pe nedrept, să te bucuri.Unde ne merge bine, acolo nu sporim; unde i mai greu, acolo te curăţeşti mai sigur;acolo unde nu eşti cioplit, eşti un necioplit.Să vă aşteptaţi la întâmplări venite din senin. "ă nu tu întrebare, nu tu ascultare, nu tu nimicdin cele ale căii acesteia.Să nu ai nici un amestec cu ai tăi, ca să nu se răcească în inima ta dragostea de Dumnezeu.

Aşa cum ne purtăm cu aproapele, tot aşa se va purta !umne"eu cu noi.1910 – 29 septembrieSe naşte în localitatea Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara), într-o familie de ţărani simpli, Iosif şiCristina, dar credincioşi. rimeşte numele !ian.



1969 – 1989"eţine un atelier de pictură şi c4ilie la proaspătul înfiinţat aşe+ăm*nt mănăstiresc de la Sinaia.1989 – 28 noiembrie

ărintele încetea+ă din #iaţă la Sinaia. /ste înmorm*ntat la rislop în 7 decem$rie:;?;. "eatunci şi p*nă a+i, credincioşii se adună an de an în număr tot mai mare la morm*ntul

ărintelui pentru parastas, ru ăciune şi comuniune.#sursa$ #$ărturii din %ara &ăgăraşului despre Părintele Arsenie 'oca# %d. Agaton, &ăgăraş, '(()*

CUVINTE DE FOLOSeste tot unde se află ărintele, mulţimi de credincioşi îl căutau spre a-i solicita îndrumare şi

$inecu#*ntare, pun*ndu-şi li$ertatea, c4iar şi #iaţa în pericol, ştiut fiind faptul că ărintelui i seinter+icea de către Securitate să stea de #or$ă cu oamenii.

1u reşelile altora ne scot din ră$dări, ci puţina noastră ră$dareB ne c4eltuie şi ră$darea pecare o mai a#em.Da mulţi le-a +isE nu plecaţi din ţară că ţara noastră are destinul ei şi #a da cei mai mulţimucenici.

e călu ări îi $a ă în iad nimicurile."e c*te ori încete+i lucrarea cea $ună a sufletului, seamănă a lene.&scultarea care mi se dă, aceasta este #oia mea.3u ăciunea e alimentată de citirea Sfintei Scripturi şi în#ăţătura de credinţă.@mul necurăţat de patimi nu poate să priceapă ade#ărurile de credinţă.Citirea cu socoteală a dumne+eieştilor Scripturi, aprinde şi 4răneşte sufletul cu *ndurile lui

"umne+eu, care nu sunt ca *ndurile omului.Cine se leapădă de sine măcar de at*tea ori c*t #in prilejurile pe +i, în c4ip sincer şi cu

con#in ere, capătă nu numai sporire a puterilor sufleteşti, ci însuşirile lui sufleteşti încep săsemene cu ale lui Iisus. 1u mai um$lă cu candela stinsă.

1oi să ne îm$o ăţim în "umne+eu, cu et*ndu-D, iu$indu-D, împărtăşindu-ne cu /l,silindu-ne a *ndi şi a iu$i ca /l, în toate împrejurările #ieţii. Iată ade#ărată $o ăţie care nu se#a lua de la noi.

&de#ărata creştere spirituală e să-ţi cunoşti neputinţele şi să te lupţi cu ele.Sin ura neputinţă pe care ţi-o iartă "umne+eu este aceea de a nu putea intra prin uşile



înc4ise.>n cartea #ieţii te scriu mai ales faptele pe care le-ai făcut pl*n *nd.2ericit este acela care, +ilnic fiind ocăr*t şi defăimat pentru "umne+eu, se sileşte spre

ră$dareB el #a dănţui cu mucenicii, cu îndră+neală #a #or$i şi cu în erii.@mul în#aţă A ani ca să #or$ească şi A8 de ani tre$uie să în#eţe ca să tacă.&scultarea mai mult de "umne+eu dec*t de oameni.Să culti#ăm ener ia #oinţei.Cu#intele noastre sunt fiinţe #ii şi ne însoţesc p*nă la judecata din urmă, cu calitatea cu care

au fost spuse, cu #aloarea creştină sau necreştină.Să ne preocupe tăcerea. ălmuirile întinăciunilor să ne menţină în stare de umilinţă şi

smerenie.Să-D iu$im pe 0*ntuitorul mai mult dec*t orice."estinul nostru e colosal de înaltE îndumne+eirea.

rin supărări, tul$urări, ceartă, iuţeală, se pierde o ener ie $ună din noi. rin dra ostea de"umne+eu se adună o ener ie foarte $inefăcătoare care înlătură şi $olile, iar c*nd se pierdedra ostea lui "umne+eu (ener ia) apar $olile.

>n erul pă+itor de la $ote+ este pă+itorul le ilor dumne+eieşti, pe care omul tre$uie să le îndeplinească.

1u împrumuta celui rău mintea, oc4ii, *ndurile, nu da de etul că îţi ia m*na toată.1umai în "u4ul Sf*nt poate fi o$şte unită. "u4urile au ma netism, cei ce se aseamănă se

adună. Scopul creştinului este do$*ndirea "u4ului Sf*nt. re$uie să stai în pre+enţa c4ipului"omnului Hristos din tine, şi în mod si ur a#eţi ce#a foarte $un în #oi. "aţi ajutor acestuielement în care e6istăm, trăim şi suntem. "acă nu iu$eşti, urăşti, critici, tra i sforile. Satanaluptă continuu cu le ea lui "umne+eu din inima ta şi îţi îndreaptă iu$irea către tine, iu$irea desine şi ajun em p*nă a urî pe "umne+eu, căci eu-l e ateu. 1u te poţi lua %la tr*ntă' cu el fără

%"oamne Iisuse.', şi nu poţi +ice %"oamne Iisuse.' c*tă #reme nu eşti su$ ascultarea cui#a.2aceţi măcar :88 de metanii pe +i, că #ă dă sănătate sufletească şi trupească.C*nd îţi aduci aminte de "umne+eu înmulţeşte ru ăciunea, ca atunci c*nd >l #ei uita,

"umne+eu să-şi aducă aminte de tine."acă uiţi să +ici %"oamne Iisuse.', +iE %"oamne, nu uita de mine cum uit eu de ine'.2ocul sf*rşitului #a arde totul, numai $unurile spirituale nu. Ce ai pus tu pe mintea ta,

cunoştinţele, îm$răcămintea minţii, ne#oinţele, ostenelile, te însoţesc dincolo./u #ă ajut cu smerenia, căci ea are toate darurile. Smerenia e dulama lui "umne+eu.

scăciunea sufletească nu e de+nădejde, ci e una din ne#oinţele cele fără de #oie, care maimult spală sufletul dec*t ostenelile cele de #oie.

rin nimic nu ne m*4nim mai mult cu mila lui "umne+eu ca în ru ăciunea făcută din durerepentru alţii.

Cel mai frumos dar pe care-l putem face lui "umne+eu e să ne dăruim Dui, pe noi înşine, pe#iaţă. "umne+eu primeşte şi îm$răţişea+ă, apără şi întăreşte un asemenea dar.

&cela a cărui inimă s-a făcut una cu "umne+eu, stă în faţa oamenilor ca o floare supremă aumanităţii.

3ă$darea răului, iertarea fraţilor şi ru ăciunea în ascuns, au putere înaintea lui "umne+eu."acă sufletele părăsesc r*#na, atunci şi "u4ul lui "umne+eu care le-a fost dat se depărtea+ă.

atimile şi faptele 5rele9 nu scad dec*t numai c*nd do$*ndeşti o atenţie neîncetată la tot ce*ndeşti. *ndul să ştim să-l măturăm, dacă e de măturat, dacă nu, să-l ajutăm.0are meşter e #icleanul, p*nă şi în poruncile lui "umne+eu se ascunde.

*ndirea călu ărului e ca o al$ie între maluri, iar cele două maluri sunt ascultarea şilepădarea de sine.

Ca să scapi de uriaşul minţii (de uitare) tre$uie să citeşti p*nă la isto#ire.@ri de c*te ori ţi se taie capul (căpos) eşti răsti nit pe cruce şi aşa îţi tre$uieB prin aceasta



urmea+ă pe "omnul Hristos.1u primeşti ocara, pier+i m*ntuirea şi de#ii jucăria lui sarsailă.Ducrul cel mai de folos începătorilor este ocara, că dacă eşti umilit, nu te m*ndreşti.

e "u4ul Sf*nt >l do$*ndim prin c*şti area prilejurilor, iar c*nd răspundem înapoi celui ce teocărăşte eşti de partea celui rău şi nu a "u4ului Sf*nt.

2eriţi-#ă de lim$ajul #ul ar, o$işnuiţi-#ă cu lim$ajul cărţilor sfinte. re$uie curăţată mintea,că lim$a altfel nu se curăţeşte.

3ă$d*nd canonul şi +ic*ndE %aşa îmi tre$uie', aşa mi se iartă păcatele.Să nu răspun+i cu înţepături, coarne, copite, a nu te apăra, să-ţi îm$l*n+eşti c*inele.@ri de c*te ori te m*ndreşti, te aperi şi nu eşti smerit, te atacă şi te pedepseşte #răjmaşul

nocturn, dar cu #oia lui "umne+eu.Cei ce ne critică sunt mai aproape de ade#ăr dec*t cei ce ne laudă. >n ăduie "umne+eu să-ţi

au+i păcatele tale cele cu mintea. "e o ocară nu te speli apăr*ndu-te, ci însuşindu-ţi-o.e #*rful lim$ii călăreşte satana.rin unire se măresc lucrurile mici, prin #raj$ă se prăpădesc şi cele mari.

Duaţi aminteE or*nduiala de sine în mănăstirea de o$şte e neor*nduială.1u cede+i la #oia ta şi aşa pier+i #remea şi cu ea m*ntuirea.&şa de atenţi tre$uie să fim cu sufletul nostru, ca şi c*nd am locui în casă cu un şarpe, că aşa

şi este.Cine nu iu$eşte certarea, n-are minte.C*nd ai #reo ispită, nu sta posomor*t, că nu e $ine. osomoreala ad*nceşte ispita şi *ndul

tot la ea. 2ii senin şi nu te lăsa dus în ispită. Ispita nu #ine la înt*mplare, ci după pofta ta.2ormele în care se de+#oltă Fi se înmulţeşte m*ndria în sufletViaţa du4o#nicească are multe reutăţi de în#ins, mai ales din partea m*ndriei. atimaimportanţei, $oala locului de cinste sau a numelui de cinste, $oala o$ră+niciei, neascultarea,

răirea împotri#ă, mutrele, posomor*rea, roa+a de umilinţă, toate acesteasunt forme în care se de+#oltă şi se înmulţeşte m*ndria în suflet. 0*ndria şi toţi puii ei suntpricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii, de răcire a dra ostei şi de umplere asufletului de răutate. Su$ influenţa acestei patimi mintea alunecă pe panta ne$uniei.Ce e de făcutG>n momente de limpe+ime de minte că sunt să ne dăm seama că la mijloc e o patimă, undu4 rău care ne tra e de minte cu o lo ică foarte str*nsă, ca să ne scoată afară din ascultareade "umne+eu. Să ne dăm seama că mai a#em ce#a în noi neatins de lo ica aceastaEconştiinţa. "eci să ascultăm conştiinţa, nu dreptatea noastră. Să căutăm că mai este cine#acare ne-ar putea ajuta să ajun em la linişte. "acă întin+i m*inile către ajutor, #ei fi ajutat.Inima înfr*ntă şi smerită "umne+eu nu o #a ur isi.

arsenie boca.doc

Documents