arsenie boca cararea_imparatiei

IEROMONAH ARSENIE BOCA

C RAREAăăăÎMP R IEI

Tip rit ăcuăbinecuvântarea

PreaăSfin ituluiăDr.ăTIMOTEIăSEVICIU

EpiscopulăAraduluiăşiăHunedoarei

Edi ieăîngrijit ăde:

Preot Prof. SIMION TODORAN

si Monahia ZAMFIRA CONSTANTINESCU

Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului

1995

l

Invierea Domnului. Pictur ăînătempera,ădeăIeromonahăArsenieăBoca.ăBisericaădinăsatulăDr g nescu,ădeălâng ăBucureşti.

CUVÂNT ÎNAINTE

Adunatu-s-auăaciăoă seam ădeăcuvinte,ă - r s-punsuriă laă atâteaă lacrimi...ă Şiă uneleă şiă alteleă seăadunauă laăm su aă sfinteiă spovedanii,ă undeămilaă luiăDumnezeuăstr luceaăînăele,ăcaăsoareleăînăpicuriiădeărou .

Str lucirileăacelea,ăprinseădinălacrimi,ăîmpre-un ăleăd mă- P rinteăşiăp rin iă- înv turiădinăvremeăurmaşilor,ă înă neamă şi-n neam,ă caă s ă nuămaiă orbe-c iasc ăşiăeiăînănoapteaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ăde unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întunec ăvremileăşiăpreaăadeseaăcrunt ăp mântul.

Esteăoăsingur ăcaleăsenin :ătrăirea învăţăturii creştine, în toată adâncimea ei şi în toată since-

ritatea noastră. Astaăr mâneăsinguraăcaleăsigur ,ăpeăcare trebuie s-oă înv mămereu,ă înă fiecareă rândădeăoameni.

Cuăp rinteasc ăiubire,ă tuturorăostenitorilor,ăşiăcuămult ăsmerenie,ălaăto iăcreştinii.

Arsenie.

I C R A R E A

DE LA CÂRMA MIN IIăATÂRN ...

Deălaăînceputăeăbineăs ăplec măcuăcâtevaălucruriăştiuteăşiăanume:ăc ăto iăoamenii,ătar ădeosebire,ăsuntemăînăaceeaşiăvremeăşiăfiiiăoameni-lorăşiăfiiiă luiăDumnezeu1.ăAdic ,ădup ătrupăsuntemăf pturiăp mânteşti,ăiară dup ăduh,ă f pturiă cereşti,ă careă îns ă petrecemăvremelnică înă corturi2

p mânteşti.ăDeă laăDumnezeuă ieşim3,ă petrecemăpeăp mântă oă vremeă şiăiar şiă laăDumnezeuă ne-ntoarcem. Fericit cine se-ntoarceă şiă ajungeă iarăAcas ,ărotunjindăocolul.ăAceastaăeăc rarea.

Uniiăîns ănuăseămaiăîntorc... Sunt cei ceăascult ădeăoăvraj ăvr jmaş ,ăcareăîiăscoateădinăcaleă

şi,ăcuăpofteăpieritoare,ăîiăîncâlceşteăînălume.ăVrajaăaceea,ăaăp catului,ăcuăvremeaăleăsl beşteăminteaăşiăînăaşaăfelăle-oăîntoarce,ăîncâtăajungăs ăzic ăbineluiă r u4 şiă r uluiăbineă şiădină fiiiă luiăDumnezeuă seă facăvr jmaşiiă luiăDumnezeu.ăVremeaă liăseăgata,ă luminaămin iiă liă seăstinge...ă şiăaşaă îiăprinde noaptea5 - moartea - r maşiă r t ci iă deăDumnezeuă şiă neîntorşiăAcas .

Aciăeătoat ădramaăomuluiăc zutăîntreătâlhariăpeăcândăseăpogoraădin Ierusalim la Ierihon6,ăadic ăaă luiăAdamăcuă to iăurmaşii,ăp r sindăRaiul pentru lumea aceasta. Dar s-a pogorât din Ceruri Samarineanul milostiv. El e Cel ce ne-aă f cută datoriă s ă ştim:ă ceă suntem,ă cineăni-s P rin ii,ădeăundeăvenim,ăce-i cu noi pe-aiceaăşi,ă într-o lume cu viclene primejdii,ă cumă s ă neăpurt m,ă cineăneă cheam ăAcas ă şiă cineăne-ntinde momele? - C ădeă laă cârmaămintiiă atârn ă încotroă pornimă şiă undeă s ăajungem.

1 loan 1,12-13. 4 Isaia 5, 20. 2 2 Corinteni 5, 1. 5 loan 9, 4. 3 1 loan 5, 19. 6 Luca 10,30.

C RAREAăÎMP R IEI

UNăTOVAR ŞăNEV ZUT

Inainteaămin iiăoamenilorăseădeschidădou ăc i:ăunaălat ,ăplin ădeăademeniriăşiădeăaceeaămul iăsuntăceiăceămergăpeădânsa1; iar alta suitoare şiă îngust ă şiă pu iniă seă afl ă careă s ămearg ă peă ea2.ăCaleaă larg ă eă caleaăpierz rii.ăPeăeaăalearg ădeăzorădou ăfeluriădeădrume i:ăLucifer,ăcuătoat ăceataă luiă deă îngeri,ă arunca iă peă p mântă şiă toat ă "lumea"ă peă careă oăînşeal ăel3.ăŞi-iăînşeal ăaşaăc -iăîn eap ăcuăaculăpl cutăalăp catului,ăcareăleăamor eşteăsufletulăoăvreme,ăsauăchiarătoat ăvremeaăvie iiăp mânteşti.ăAceştiaăpentruăDumnezeuăsuntămor i,ădeşiălorăliăseăpareăc ătr iesc4, dar sunt numai trupuri5.ă To iă aceştia,ă cât ă vremeă tr iesc,ă dară suntă mor i,ăneştiindădeăDumnezeu,ăsuntăcuăîngeriiăceiăr iăîmpreun ăc l toriălaăiad6

peăcaleaăpierz rii.ăAşaăauăc l torităto iănepo iiăluiăAdam,ămiiădeăaniăde-a rândul.

DarăDumnezeuăpreamilostivul,ădină iubireaădeăoameni,ă aă f cutătotulădinăparteaăSa,ăcaăs -iă întoarc ăpeăoameniădinăpovârnireaăpierz riiăîntr-oă caleă nou ,ă înă caleaământuirii.ăDeă aceeaă Fiul,ă aă douaă Fa a lui Dumnezeu, S-aă f cutăOmădes vârşită - afar ă deă p cată - şiă ne-aă ar tatăC rarea.ă Prină urmare,ă caleaă mântuiriiă eă chiară c rareaă peă careă aă mersăDumnezeuă însuşiă caă omă adev rat,ă f cându-ni-Seă pild ă întruă toate7 şiădându-neă îndr zneal .ă Peă c rareaă mântuiriiă înc ă mergă dou ă feluriă deăc l tori,ă c ciă de-atunci...ă unăTovar şă nev zută şiă bunămergeă cuănoi,ă cuăfiecare,ă înă toateă zilele,ă cuă fiecareă rândă deă oameni,ă pân ă laă sfârşitulăveacului8:ă Dumnezeuă însuşiă şiă cuă sfin iiă S i,ă întov r şindă nev zută peăoameni...

NOEăŞIăIISUS

Ceeaăceăodinioar ăeraăcorabiaăluiăNoeăpesteăpuhoaieleăpotopului,ăaceea e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - pesteăpuhoaieleăpierz rii.

1 Matei 7, 13. 2 Matei 7, 14. 3 Apocalips ă12,ă9-13.

1 Apocalips ă3,ă1.ă5 Genez ă6,ă3.ă"Iov 21, 13.

Moan 13, 15. 8 Matei 28,20.

C RAREA 15

Deosebireaă eă c ă aceeaă aă fostă închis ă peă dinafar ă deăDumnezeuă şiănimeni n-a mai putut intra1, pe când corabia Bisericii - corabia cu crucea pe catarg - areă intrareaădeschis ăşiămaiăpotă intraăoameniă înv l-m şi iă deă puhoaie.ăAcoloă eraăNoe,ă aciăHristos,ă iară înă valuriă ucigaşul,ăînecând pe oameni.

Seă întâmpl ă îns ă cevaă deă neîn eles:ă c ă ceiă ceă seă chinuiescă înăvaluri,ădeşiăto iă inăs ătr iasc ,ătotuşiănuăto iăvorăs ăscapeăînăcorabie.ăMaiămultăchiar,ăscuip ămâinileăceăliăse-ntind de laăintrareaăcor biei.ăIarămâinileă suntă bra eleă p rinteşti:ă bra eleă celoră şapteă Sfinteă Taineă aleă luiăDumnezeuăcareă izb vescăpeăoameniădinăpotop,ăn scându-i din trup în Duh2,ădinăam râtaăvia ălaăvia aăcereasc .ăAceştia,ăcareănuăvorăs ăscapeăîn corabia cârmuit ădeăIisusăHristosă- Cel cu cruce - suntăfiiiăpierz rii3, fiindc ă n-auă primită iubireaă adev ruluiă caă s ă seământuiasc .ă Deă aceeaăDumnezeuă îng duieă s ă vin ă asupraă loră am giriă puternice,ă caă s ă deaăcrez mântăminciuniiăşiăs ăcad ăsubăosând ăto iăceiăceăn-au crezut ade-v rul,ă ciăauă îndr gitănedreptatea4.ăAstfel,ădup ă trecereădeăvreme,ă îng -duindăDumnezeu,ăvr jmaşulământuiriiă oameniloră s-a iscusit tot mai multă înă rele:ă aă scornită şiă elă cor biiă şiă cuă eleă d ă târcoaleă pesteă apeleăpotopului,ăcaăs ăculeag ăelăpeăceiăce-ntindămâinileăs ăscape,ădarăscuip ăBiserica.ă Pentruă ei,ă pentruă fiiiă pierz rii,ă îng duieă Dumnezeuă am gireaănelegiut ăaăSatanei5, care li s-aăf cutăpân ăacumăînăpesteă800ădeăhris-toşiămincinoşi6,ăcareădeăfaptăsuntădiavoli.ăC ciăpân ăacumănelegiuitulăaăscornit peste 800 secte7,ăluntriăsauăbisericiămincinoase,ăînăcareăpeămul iăîiă iaădeăminteă şi-iă duceăcuăel.ă înşel ciuneaăeăuşorădeăprins:ă cor bierulăvr jmaşăşiăhristoşiiămincinoşiănuăauăcruceaăpeăcatarg,ăiarăînl untruănuăauă celeă şapteă Taine.ă înşel ciuneaă eă şiămai v dit ,ă întrucâtă oricareă dinăhristoşiiămincinoşi,ăluatăînăparte,ănuăeăfiulăTat lui;ădovad ăc ănu-şiălas ăuceniciiă s ă zic ă "Tat lă nostru",ă deşiă scrie:ă "Aşaă s ă v ă ruga i"8. Prin urmareăhristoşiiămincinoşiăîşiăscotăuceniciiădintreăfiiiăTat luiăşi-i fac fiii pierz rii.ăAceştiaă suntă ceiănesiguriă înăadev r,ădară siguriă înă înşel ciune.ăApoi,ăoricareădintreăhristoşiiămincinoşi,ăluatăînăparte,ănuăeăfiulăSfintei

Facere 7, 16. 2Coloseni2, 12. 'loau 17, 12. 4 2 Tesalouiceni 2, 10-12.

' 2 Tesaloniceni 2, 10. 6 Matei 24, 24. 7 800 în 1946, acum cea. 3000. 8 Matei 6, 9.

16 C RAREAăÎMP R IEI

Fecioare,ădovad ăc -şiăînva ăuceniciiăs ăzic ăr uădeăMaicaăDomnului;ăşiă înă sfârşită s ă neă gândimă laă întrebareaăApostoluluiă Pavel:ă "Oareă s-a împ r ităHristos?"1

Cum ajunge cineva prad ă înşel ciunii,ă seăvaă l muriă laăvreme.ăAci,ăr spunzândăcelorăceăseă inămaiăpresusădeăBiseric ăşiăsfin i,ăeădestulăs ă leă aducemă aminteă înşel ciuneaă înă careă auă c zută iudeii,ă ucigaşiiădrep ilor,ăprimiiăc l toriălaăiadăcuăScripturaăînămân ,ăîntrebându-i: Nu dup ăScripturi2 auăr stignităeiăpeăDumnezeu?

DINăP C TOŞI,ăSFIN I

Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu, prin care ne scoate dinăp cat,ădac ăvremăşiăostenimăşiănoi.ăDac ăîns ănuăvrem,ăcuăsila,ănuăneământuieşteănimeni.ăAşaăvoieşteăDumnezeu,ăcaădarul mântuirii3 Sale s ăfieătotdeodat ăşiăroad ăcunoştin ei,ăaăvoin eiăşiăaădragosteiănoastre.ăDarăDumnezeuăeăaşaădeămilostiv,ăc ă totăElăneăajut ă şiă s ăvremăşiă s ălucr m.ăCaleaământuirii,ăsauăC rarea',ăîncepeăcândăomulăvineă- de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea - şiă intr ă înăBisericaăv zut ,ă ceaă adev rat ,ă careă e:ă "Una,ă sfânt ,ă soborniceasc ă şiă aposto-leasc ăBiseric ".ăMântuitorulănostruăaăîntemeiatăşiăareănumaiăoăBiseric ăcreştin ,ănuăoptăsute.ăBisericaăaceasta,ăuna,ăeăsfânt ăpentruăc ăSfânt e întemeietorulă şi,ă caă atare,ă r mâneămereuă sfânt ,ăbaă chiară sfin eşteăpeăp c toşi.ăCelelalteă"biserici"ă- casele de adunare ale sectelor - nu sunt sfinte,ăpentruăc ăsuntăîntemeiateădeăoameniărobi iăr zvr tiriiăşi,ăcaăatare,ăniciănuăsfin escăpeănimeni.ăBisericaăluiăHristosăeăsoborniceasc ,ăadic ăst ăpeătemeliaăcelorăşapteăsoboareăaătoat ălumeaăşi,ăprinăfurtunileăisto-riei,ăeăcârmuit ănev zutădeăMântuitorulăînsuşi4, nu de vreun înlocuitor alăS u,ămaiăpresusădeăsoboare.ăBiserica,ăînăcareăneământuim,ăeăaposto-leasc ,ăadic ă îşiăareăslujitoriiăurmând,ăcaădar,ăprinăpunereaămâinilor5, uniiădeălaăal iiăînăşirăneîntrerupt,ăsuindăpân ălaăApostoliăşiăprinăeiăpân

1 1 Corinteni 1, 13. 4 Matei 28, 20. 2Ioanl9, 7. 'Fapte 6, 6. 3 Efeseni 2, 8.

C RAREA 17

la Iisus Hristos.ăToateăcelelalteă"biserici"ă iviteădup ăaceea,ăprinăchiarăaceastaăsuntăal tureaădeăcale,ădeciăal tureaădeământuire.

Prinăurmare,ăceiăceăst măsubăsemnulăcrucii1,ăcât ăvremeăpetre-cemă înă cortulă p mântesc,ă urm mă caleaă mântuiriiă înă obşteaă Bisericiiăv zute sauălupt toare.ă"Peăeaănuăoăînnegreşteăruginaăr ut ii,ăprodus ădeăîmprejur rileăp mânteşti.ăEaăr mâneănemicşorat ăşiăneştirbit ,ădeoa-rece,ăcuă toateăc ăeăars ădinăvremeă înăvremeă înăcuptorulăprigoaneloră şiăîncercat ădeăfurtunileăneconteniteăaleăereziilor, eaănuăsufer ăsubăpovaraăîncerc rilorăniciăoăsl bireă înă înv tura,ăsauăvia a,ă înăcredin aăsauărân-duial ăei.ăDeăaceeaăeaăînt reşteăprinăharăîn elegereaăcelorăceăcuget ălaăeaăcuăevlavie.ăEaăcheam ăpeădeăoăparteăpeănecredincioşi,ăd ruindu-le luminaăcunoştin eiăadev rate;ăpeădeăaltaăp storeşteăcuăiubireăpeăceiăceăcontempl ătaineleăei,ăp zindănep timaşăşiăf r ăbeteşugăochiulăîn elegeriiălor. Iar pe cei ce-auăp timităvreoăcl tinareă îiă cheam ădinănouăşi,ăprinăcuvântădeăîndemn,ăleărefaceăîn elegereaăbolnav ."2 Iarădup ădezlegareaănoastr ădinăceleăp mânteşti,ădac ăamăluptatăayovi^ouăluptaăceaăbun 3

peăp mânt,ăvenimăînăobşteaăBisericiiăbiruitoareădinăceruri,ă- des vârşi-rea neavând hotar.

Bisericaădeăpeăp mântăseănumeşteălupt toare,ăpentruăc ăaci,ăsubăpov uireaăei, inşiiădinăobşteăauădeăpurtatăoăîntreit ălupt ,ăcareă ineăoăvia ăîntreag :ăluptaăcuăeiăînşişi,ăcuăpatimileăcontraăfirii,ădup ătrupăşiădup ă duh;ă oă lupt ă cuă "lumea"ă indiferent ă şiă necredincioas ;ă şiă luptaăîmpotrivaăuneltiriloră vicleanului.ă Preo iaăBisericii urm reşteă caă niciăunulădinăfiiiăTat luiăs ănuăseăînvr jbeasc ăînăsineăînsuşi,ăsauăs ăseărup ădinăobşteăşiădinăduhulădragosteiăluiăHristos.ăC ciăElăeăCelăceăuneşteăob-şteaă laolalt ,ă deciă nimeniă nuă seământuieşteă r zle indu-seă deăBiseric ,ăoricâtăarăcredeăc într-însulăs l şluieşteăDuhulăluiăHristos.

IarăBisericaădinăCeruriăseănumeşteăbiruitoare,ăfiindc ăeăalc tuit ădinăobşteaăbunilorăbiruitoriămucenici,ăaăsfin ilorăslujitoriăşiăcuvioşiăşiăaă tuturoră sfin iloră purt toriă şiă m rturisitoriă deă Dumnezeu4, unde sunt aştepta iăto iăuceniciiăDomnuluiăcareăvorămaiăfiăpân ălaăsfârşitulăvea-

1 1 Corinteni 1, 18. 1 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă63,ăFiloca-lia, Sibiu,

1948, ed. I, voi. 3, p. 364. , 3 1 Timotei6, 12. 4Apocalips ă12,ă11.


cului 1 . Unii s-auă învrednicită înc ă deă aiciă s ă petreac ă nev zută cuăsfin ii,ăs ăfieăcerceta iădeăMaicaăDomnuluiăşiădeăPuteriăcereştiăşiăchiarăpe Domnulăs -Lăvad .ăEăcunoscut ăîntoarcereaăluiăPavelăpeădrumulăDa-mascului2 şiăr pirea lui în Rai3.

Caleaământuirii,ăprinăurmare,ăneădesprindeădeăp mântăspreăCer,ăcaăpeăuniiăceăştimăc ădeălaăDumnezeuăamăieşităşiăiar şiălaăDumnezeuăne-ntoarcemăşiăl s mălumea.

Fericit cine se-ntoarce...

LUPTA MÂNTUIRII

Peăoăasemeneaăm rit ăcale,ănimeniănu poate merge singur, de nu vaăveniămaiăîntâiăînăobşteaăBisericiiăcaăs ăfieăcondusădeămânaănev zut ăaăMântuitoruluiăprinăpreo i,ăuceniciiăS iăv zu i,ătrimişiădeăElăînăfiecareărândădeăoameni.ăC ciăauăzisăP rin iiădeădemultăcuvântulăacesta:ăcineăvreaăs ă seământuiasc ăcuă întrebareaă s ăc l toreasc ;ăpentruăc ăomul,ăcare s-aăhot râtăs ă ias ădinăcaleaăp catelorăsauădinăgâlceavaăf r dele-gilor,ăseăvaă treziădeodat ăc ă iăseăvoră ridicaă împotriv 4 treiăvr jmaşi,ăunulă dup ă altul.ă Iară vr jmaşiiă mântuiriiă suntă aceştia:ă lumea,ă trupulă şiădiavolul.ăPeăaceştiaăîiăarat ăcaăatareăto iăSfin iiăP rin i.

Prină"lume"ă seă în elegeăcategoriaăp catului,ă adic ă turmaăoame-nilorănecredincioşi5,ăceiăceădinătoat ăvoiaăs-au unit cu sfaturile draci-lor6. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul7. E gura satului, guraăvecinuluiăşi,ădeămulteăori,ăguraăşiă fapteleăcelorădintr-oăcas ăcuătine8.ăAceştia,ăsauălumea,ă î iă iart ăoriceătic loşieăaiăface,ăoricâtăaiăînd -r ptaăcuăsufletul,ădarănuăteăiart ănicidecumăs ăle-oăieiăunăpasăînainteăşiăs ăteăfaciămaiăbun.ăOameniiăaceştiaăaiălumiiăauăoăciudat ăruşineădeăaăfiăbuni.ăBun tateaătaăîiăarde,ăşiăseătrudescăs ăteăscoat ădeăvin ăcuătotăfelulăde ponoase. "Lumea" e veacul viclean9, placul oamenilor10 şiă slavaădeşart 11.ăGuraălumiiăgr ieşteăaleăst pânitorului ei12. De aceea avem

1 Apocalips ă17,ă14. 2 Fapte 26, 12-18. 3 2 Corinteni 12, 4. 4 2 Timotei 3, 12.

5 Ioan 1, 10. 6 1 Ioan 3, 8. 7 Ioan 17, 9. 8 Matei 10,36.

'Galateni 1, 4. Efeseni 6, 6. 1 Ioan 2, 16. 1 Ioan 5, 19.

C RAREA 19

porunc :ă"Nuăiubi iălumea, nici cele din lume: pofta trupului, pofta ochilorăşiătrufiaăvie ii,ăcareănuăsuntădeălaăTat l"1.

Cineăvreaăs ăbiruieăaceast ăprim ăpiedic ăînăcaleaământuirii,ăareălaă îndemân ă acesteă trei:ă r bdarea,ă iertareaă şiă rug ciunea.ăCuă ar tareaăr bd riiăsuntemădatoriăînăprimulărândăpentruăc ,ămaiăînainteădeăaăveniălaăcaleaăluiăDumnezeuăsauălaăosteneleleământuirii,ăt ceamăşiănoiăaleălumii,ăumblândăînăf r delegiăşiăchinuindăpeăal ii,ăşiăastfelăne-amăb gatădatori;ădeciă acumă trebuieă s ă pl timă aleă noastreă celeă deă atunci, ca pentru r bdareăs ădobândimământuireaădeălaăDumnezeu.ăAşaătrebuieăs ăpl timăacum cu durere cele ce le-amăf cutăodinioar ăcuăpl cere.

Gândulă acestaă iat ă cumă îlă exprim ă Sf.ă Maximă M rturisitorul,ădefinindăvirtuteaă r bd rii:ă "Aăstaăneclintită înă împrejur riăaspreăşiăaăr bdaă relele;ă aă aşteptaă sfârşitulă ispitiriiă şiă aă nuă daă drumulă iu imiiă laăîntâmplare;ăaănuăvorbiăneîn elept,ăniciăaăgândiăcevaădinăceleăceănuăseăcuvinăunuiăînchin torăalăluiăDumnezeu.ăC ciăziceăScriptura:ă"Pân ălaăoăvremeăvaăr bdaăcelăcuăîndelung ăr bdareăşiăpeăurmaiăseăvaăr spl tiăluiăcu bucurie..."2.ă Acesteaă suntă semneleă r bd rii,ă dară maiă presusă deăacesteaăesteăaăseăsocotiăpeăsineăpricinaăîncerc rii.ăC ciămulteădinăceleăceă niă seă întâmpl ,ă niă seă întâmpl ă spreă îndrumareaă noastr ,ă sauă spreăstingereaăp cateloră trecute,ă sauăspreă îndreptareaăneaten ieiăprezente,ăsauăspreăocolireaăp catelorăviitoare.ăCelăceăsocoteşteăaşadarăc ăpentruăuna din acestea i-aăvenităîncercarea,ănuăseăr zvr teşteăcândăeălovită- mai alesădac ăeăconştientădeăp catulăs uă - nici nuăînvinov eşteăpeăacelaăprin care i-aăvenităîncercarea,ăc ciăfieăprinăacelaăfieăprinăaltul,ăelăaăavutăs ă beaă paharulă judec iloră dumnezeieşti...ă Nebunulă îns ă roag ă peăDumnezeuăs -lămiluiasc ;ădarăvenindămilaănuăoăprimeşte,ăfiindc ăn-a venit precum a vrutăel,ăciăprecumăDoctorulăsufletelorăaăsocotităc ăeădeăfolos.ăŞiădeăaceeaăseăfaceănesim itorăşiăseătulbur ăşiăuneoriăseăr zboieşteăaprinsă cuă dracii,ă alteoriă huleşteă peăDumnezeu;ă astfel,ă ar tându-se ne-mul umit,ănuăprimeşteădecâtăbâta"3.

Cineăvreaăs ăbiruieălumeaăeădatorăs ăiaăarmaărarăfolosit ăaăiert rii,ăoricâteănecazuriăarăp timiădeălaăoameniiălumiiăacesteia,ăcaăunulăceăvede

1 1 Ioan2, 15-16. "ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă1,ă22-23. Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăAscetic,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ăed.ăI,

voi. 2, pp. 13-14.

20 C RAREAăMPARATIEI

!■

c ăfra iiăs iăstauălega iăîntr-oărobieăstr in ,ăînăîntunericulănecunoştin eiădeăDumnezeuăşiădeăeiăînşişi.

Cineăvreaăs ăbiruieălumeaăseăroag ăTat luiăs uăînăascunsăsauăînăgând, pentru orice fiu al lui Dumnezeu,ăoricâtădeăîntunecat ăpurtareăarăaveaă şiă oricâteă releă i-ară face.ăC ciă r bdareaă r ului,ă iertareaă fra iloră şiărug ciuneaă înă ascunsă auămareă putereă înainteaă luiă Dumnezeu,ă c ciăpentru ele biruie El în locul omului, întorcând spre bine cele pornite de la lumeăcuăr utate.ăSt ruindăînăacesteaăte-aiăf cutăpricin ădeământuireăşiăpentruăfrateleăt uădinălume.ăRug ciuneaănuăjudec ,ăciăseăsmereşte,ăadu-cându-neăaminteăgreşelileănoastre,ănuăaleălumii.ăRug ciuneaăadev rat ăcere iertarea lumii, nu osândirea ei. Iar asupraăsmerenieiăvr jmaşulănuăpoateănimic.ăDeci,ăf cândăaşa,ăoriădeăcâteăoriăîntâmplareaăoăcereă- darăşiăcând n-o cere - ajutatădeăDumnezeu,ătreciăcuăbineăpesteăprimaăpiedic ăaăprotivniculuiăpeăcareă i-oăridic ăînăcaleăprinăfra iiăt iădinălume,ăcareăsuntămai slabi de înger1.ăCineăareădarulădragostei,ăalăr bd riiăşiăalăgânduluiăsmerit,ă înă vremeaă deă lupt ă - dac ă lupt ă dup ă lege2, iar legea este dragostea - poateă vedeaă lucruriă minunate,ă întoarceriă neaşteptateă laăDumnezeu.

Aşaădeăpild ,ănoiănuăştimătaineleăluiăDumnezeu: pe cine mântu-ieşteădinălumeăşiăpeăcineăosândeşte.ăDac ăpeăcelăceăseăs lb ticeşteăasu-praăta,ădinăpricinaăîntunecimiiăsale,ăîlăştieăDumnezeuăc ăseăvaământui,ământuireaă luiă oă vaă faceă şiă cuă ajutorulă t u,ă prină aceeaă c - iă d ă darulăr bd rii,ăalăiert rii dinăinim 3 şiăalărug ciunii.ăAstfelăpentruăsmereniaătaăîlăvaăbiruiăDumnezeuăşiăvaăalungaăduhulăprotivnicădintr-însul.ăDac ăîns ă frateleăacelaămaiăareădeăchinuită înă robieăstr in ,ăsauăchiară îşiăvaăpierdeă sufletul,ă laă purtareaă taă ceaă dup ăDumnezeu,ă r utatea lui va creşteă şiă seăvaă s lb ticiă cuă totulă împotrivaăoameniloră şiă împotrivaă luiăDumnezeu.ăPrinăurmare,ănicidecumăs ănuăuit măc ăostaşi4 ai lui Dum-nezeuăsuntem.ăDeciă fiiădestoinic,ăsuflete,ăştiindăcuiăcrezi5, cu ale cui armeăba iăr zboi6,ăcineăî iăajut ,ă- caăs ănuăpiard ăDumnezeuăpeăcinevaăpentruăneiscusin aăta.ăDeăaceeaăauăzisăP rin ii,ăc ăpricinaământuiriiăesteăaproapele. Cei ce biruie lumea7 nu sunt nicidecum o adunare de nepu-

1 Tesaloniceni 5, 14. 2 Timotei 2, 5. Matei 18, 35. 4 2 Timotei 2, 3.

5 2 Timotei 1, 12. 6 2 Corinteni 10, 4.

1 Ioan 5, 4.

C RAREA 21

tincioşi,ăoă turm ădeăinactivi,ăoricâtăs-arăp reaăr bdareaăr uluiăoăsl bi-ciuneăaăbinelui,ăciăeiăsuntăostaşiiăîmp ratului,ăcareăprinăr bdareaăCruciiăaăbiruitănuănumaiălumea,ăciăşiătoat ăst pâniaămor ii.ăMântuireaăeăcununaăacesteiăbiruin e.ăIarădespreănevoin aăcareădovedeşteăr bdareaăşiăcredin aăsfin ilor1,ăputemăspuneăc ăeăsinguraăcaleăîng duit ăşiăînăstareăs ămistuieăputereaăr uluiăşiăs ăoăfac ăf r ărostăşiăf r ăvlag ăînălume.

"VR JMAŞăMILOSTIVăŞIăPRIETENăVICLEAN"

Cândăprotivniculământuiriiănoastreăseăvedeăb tutălaăprimaăpiedic ă- ceaămaiăuşoar ă- ceăoăridic ăînăcaleaărobilorăluiăDumnezeuăprinălume,ămândria nu-1ălas ăs ăseădeaăb tut,ăciă leăstârneşteăaădouaăpiedic ăprinăviciile trupului, sau oăiubireă trupeasc ădeăsine.ăLaăoăatareă înaintareăaălupteiăpentruământuireăseă tânguieătrupul,ăcaăs ă teămilostiveştiădeăel;ăeătânguireaăviclean ăaăstric ciunii,ăcareănuătrebuieăascultat ,ăciăscoas ădinăr d cin ăşiăfireaăf cut ăiar şiăcurat .ăDeăaceeaăP rin ii i-au zis trupului: vr jmaşămilostivă şiă prietenă viclean.ă înă vremeaă negrijeiă deământuireătrupulăseăn r viseăcuăpatimileăşiăpoftele,ăiarăacesteaăl-auădesfrânatăşiăl-auăscosădeăsubăconducereaămin ii,ăsau,ămaiăbine-zis, au scos mintea de la conducere, încât seă r scoal ă cuă neruşinareă împotrivaă sufletului,ăchinuindu-1ăînătotăfelul,ăşiăseăînt rât ăpân ăşiăîmpotrivaăluiăDumnezeu.ă"C ciăpoftaăc rniiăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseăsupuneălegiiăluiăDumnezeu,ăşiăniciănuăpoate"2.ăAşaăvineăc ăfiecare du-cem un ateu, necredincios, în spate - trupul de pe noi. De la starea asta şiăpân ă laăa-iă faceăs ă fieă templuăsauăBiseric ăaăDuhuluiăSfânt3 e de luptatădeăceleămaiămulteăoriăvia aăîntreag .

Fireaătrupuluiăfiindăsurd ,ăoarb ăşiămut ,ănuăteăpo iăîn elege cu el decâtăprinăosteneal ăşiăfoame,ăacesteaăîns ătrebuieăconduseădup ădreap-taăsocoteal ,ăcaăs ănuăd unezeăs n t ii.ăAcesteaăîlăîmblânzesc,ăîncâtănuăseămaiă ineăvr jmaşă luiăDumnezeu.ăRug ciuneaăşiăpostulă scotădraciiăpofteiăşiăaiămânieiădinătrup.ăFoamea îmblânzeşteăfiarele.

1 Apocalips ă13,ă10. 2 Romani 8, 7. 3 1 Corinteni3, 16.

înnoiri r~i"M I BIIAI ' ■ " > ' [

i


Cuătotădinadinsulăseăatrageăluareaăaminteăc ătoat ăluptaăaceastaăs ănuăseăduc ăf r ăîndrumareaăunuiăduhovnicăiscusităcareăştieăcump niăpentruă fiecareă insă aparte:ăm sura,ă trebuin aă şiăputin aă fiec ruia.ăPostulăadic ăs ăfieăm suratădup ăvârst ,ădup ăs n tateaăr mas ă - deşiăpostulăpeămul iă i-aă f cută s n toşiă - şiădup ă t riaă şiă felulă ispitelor.ăAşaă cereădreaptaăsocoteal . Cei ce s-auăgr bităf r ăsfatulădrepteiăsocoteli,ăto iăauăîntârziatăsau,ăînd r ptând,ăauăpierdut.ăDeăaceeaăauăzisăP rin ii,ăgândin-du-seălaăceiăgr bi iăs ăsting ăpatimile,ăc ămaiămul iăs-auăp gubitădinăpost,ădecâtădinăpreaămultaămâncare,ăşiăpream reauădreaptaăsocoteal ,ăca virtutea cea mai mare1.ă Pre uireaă p timaş ă aă trupuluiă peă mul iă îiăîntoarceăîmpotrivaăduhovnicului,ădeşiăînvr jbireaănu-iă ineămult,ăboalaăîiăîntoarce;ăpeăal ii,ă îns ,ămuşca iă laăminteădeămândrie,ăniciănu-iă las ă s ămearg ă vreodat ă laă duhovnic,ă deşiă leă tânjeşteă cugetul.ă Laă vremeă deăumilin ă- careăcearc ăpeăto iă- şiăaceştiaăbiruieăpiedicaăşiăintr ăînăluptaământuirii.

PUIUL NECURAT

SfântulăMaximăM rturisitorulănumeşteă iubireaădeăsineă"primulăpuiăalădiavolului".ăEaăeăcealalt ăparteădinăpiedica a doua ce ne-o stâr-neşteă protivniculă înă noiă înşine:ă iubireaă trupeasc ă deă sine,ă încep turaămândriei. împotriva ei ne-aă cerută Mântuitorulă s ă neă hot râmă pentruălep dareaă deă sine,ă zicând:ă "Oricineă voieşteă s ă vieă dup ăMineă s ă seălepedeădeăsine,ăs -şiăiaăcruceaăsaăînăfiecareăziăşiăs -Mi urmeze Mie"2. Lep dareaăaceastaăîns ăoăpoateăfaceănumaiăcineăs-a ridicat cu mintea maiăpresusădeăceleădeşarteăşiăs-aădesf cutădinătoat ădragosteaălumeasc ăşiăşi-aăstr mutatăputereaădragosteiăsale,ătoat ,ăc treăDumnezeu.ăSau,ăcu alte cuvinte: pe cine 1-aăajutatăDumnezeuăs ăias ădinăleg turileăiubiriiădeălume,ăîlăajut ăs ăias ăşiădinăleg turileădinl untruăaleăiubiriiădeăsine.

Cândăvreiăcuătoat ăsinceritateaăşiăt riaăs ăbiruiăpiedicaăaădoua,ăaăviciilorămin ii,ădespreăcareă"credeai" c ăeştiătuăînsu i,ăatunciăşiăDum-

Sf.ăIoanăCasian,ăCuvântădespreăSf.ăP rin iădinăSkit,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ăed. I, vol.l,ăp.ă130;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 129. 2 Luca 9, 23.

C RAREA

nezeuă sporeşteă dragosteaă Saă c treă tineă şiă creşteă şiă dragosteaă taă c treăDumnezeu,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăeăşiăpiedicaădinăcaleămaiămare.ăîntr-adev r,ă aceast ă iubireă trupeasc ă deă sineă şiă plin ă deă trufie,ă numaiădragosteaăaprins ăaăluiăDumnezeuăoăpoateăscoateăşiădes vârşităs-oăfac ăscrum,ăprinăumilin eleăcuăcareăoăarde.ăObişnuitănoiănuăpreaăputemăştiăînăcât ăprimejdieăneăbag ăiubireaădeăsine,ădarăoăputemădeduceădinăpurta-reaădeăgrij ăaăluiăDumnezeu,ăCare,ăcuăiubireădeăoameni,ăajut ământui-reaănoastr ,ă îng duindăîncerc ri,ăcert riăşiăoc riăpesteăcapulănostru,ăcuărostulăcaăs ăneăscârbimădeănoiăînşineăşiăs ăniăseătoceasc ătotăgustulădeăceleă deă aici,ă c ciă altfelă nuă putemă muriă nou ă înşineă caă s ă viemă luiăDumnezeu1.ăDeăaceeaăto iăP rin iiăauăfugitădeălaud ăşiăauăiubităocaraăşiătoat ăn p stuirea,ăcaăpeăuneleăceăucidăpuiiăvicleniăşiăaducămultăfolosădeăla Dumnezeu.

Ceiăce,ăprinădarulăluiăDumnezeu,ăseăizb vescăşiădeăleg turileădin-l untruăaleăiubiriiădeăsine,ăseăpoart ăşiăseăm rturisescăpeăeiăînşişiăstr iniăşiăc l tori2 aiciăpeăp mânt.ăDeăaceeaă"suspin măînăacestătrup,ădorindăs neă îmbr c măcuă locuin aănoastr ă ceaădinăCeruri"3.ă Iat ădeă ce,ăprinăsfatulădrepteiăsocoteli,ă trupulă trebuieăstinsăşiăfapteleă luiăvicioase,ăomo-râte4.ă Inăprivin aăaceastaă stauăm rturieă cuvinteleăMântuitorului,ă cândăzice:ă "Cineă ineă laăvia aă luiăoăvaăpierde; iar cine-şiăpierdeăvia aă luiăpentruăMine,ăvaăg si-o"ă.ăîn elegemăc -şiăvaăpierdeăvia aăcelăceă ineălaăfelulălumescăşiătrupescăalăvie ii.ăIarăsubăalt ăform ăauzimăacelaşiăcuvânt,ăgr ind:ă"Cineăvaăvoiăs -şiământuiasc ăsufletul,ăîlăvaăpierde;ăiarăcine-şiăva pierdeă sufletulă s uă pentruăMineă şiă pentruă Evanghelie,ă acelaă îlă vaământui"6.ăSufletulăareăşiăelăoăparteăp timaş ,ăcare,ăprinănegrij ,ăn r vin-du-seă cuăvia aă ceaă trupeasc ,ă aşaă seă învoieşteă şiă seă leag ădeă tareă cuăpl cereaădinălumeaăaceasta,ăîncâtăn-ar mai vreaăs -iămoar ătrupul,ăciăarăvreaăs ăfieăveşnic ăvia aăaceastaăvremelnic .ăPoateăc ăşiădeăaceeaăaăl satăDumnezeuăvia aăaceastaăaşaădeănec jit ,ăcaăs ăneămaiăşiăsatur mădeă ea.ăDeci,ă caă nişteă dezlega iă deă pl cerileă vie ii,ă maiă ferici iă suntăs racii7,ăcaăboga ii.ăC ciăbogatulăzice:ă"Acum,ăsuflete,ăaiămulteăbun -t i,ăadunateăpeămul iăani:ăm nânc ,ăbeaăşiăteăveseleşte".ăIarăpentruăo

1 Galateni2, 19. 2Evrei 11, 13. 3 2 Corintenî 5, 2. 4 Romani 8, 13.

'Matei 10,39. 6Marcu8, 35. 7 Luca 6, 20.


atareă socoteal ăDumnezeuă i-a zis: "nebun"1. Deci, vcaă s ă neământuimătrebuieăs ăpierdemăînclinareaăsufletuluiăceaălunecoas ăspreăîmp timireaăcuă lumea,ăcuă trupulăşiăcuăavu ia,ăcareă toateăaiciă r mân.ă Iarădac ănuăardemăaceast ăînclinareăaăsufletuluiăspre lume,, sufletul întreg se pierde. Şiătotuşiăn-amăsc patădeăcurse,ăc ciăsuntăuniiăcare-şiăcur escăsufletulăde patimi prin multe ostenele - şiă sufletulă areă patimileă lui:ă p rerea,ăslavaădeşart ăşiămândriaă- iarădac ăscap ădeăacesteăbucuriiămincinoase, d ruindu-leăDumnezeuă înă schimbăadev rateăbucuriiăduhovniceşti,ă cadăînăprimejdieădeăaăseăîndr gostiăaşaădeătareădeăpropriulălor suflet, pentru faptulăc ăseă faceăcurat,ă încâtăsufleteleă lorăseăstingăşiăseăpierd.ăBucuriaăneînfrânat ,ăchiarăceaăpentruădaruriăcuăadev ratăduhovniceşti,ă teăpoateăfaceăs ăui iăc ă înc ăn-aiă ieşităcuă totulădinăîmp r iaă ispitelor. Sufletul îns ă careă seământuieşteă esteă acelaă careă nuămaiă tr ieşteăpentru sine, ci pentru Dumnezeu - sufletul care s-aă izb vitădeă sineă şiăpetrece ca un dus din lumeaă aceasta.ă Via aă şiă dragosteaă luiă întreag ă este numai Dumnezeu, care-Lă faceă s ă uiteă deă sine,ă iară cândă revineă înă lumea aceasta,ăseăur şteăpeăsine.ăEvanghelistulăIoanăprindeătocmaiăaceast ăaătreiaătreapt ăaălupteiăcuăsineăînsuşiădup ăcuvântulăDomnului,ăcare zice: "Cine-şiăiubeşteăsufletulăs uăîlăvaăpierde;ăiarăcine-şiăur şte

sufletulă s u,ă înă lumeaă aceasta,ă îlă vaăp ziă spreă via aăveşnic ă .ăDeci,ăde-amăstr luciăduhovniceşteăcaăsoarele,ăceeaăceălaăpu iniăseăîntâmpl ,ădeăunaă saă neă inem:ă c ă nuă suntemădină lumea aceastaă şiănuă trebuieăintuit ă"aici"ădragosteaănoastr .ăCândăajungem,ălaăoăatareăsocoteal ăcuănoiăînşine,ăatunciădragosteaăluiăDumnezeuăneăarde,ăşiăardeăşiăpiedecaăaădouaădinăcaleaăîntoarceriiănoastreăAcas ...ăCeiăceăşi-auăadunatăşiăşi-au str mutată unite toateă puterileă f pturiiă loră deă laă lumeă şiă viciiă spreăDumnezeu,ăaceştiaăsuntăceiăceăauăbiruitălumeaăşiăpeăeiăînşişi.

SEMNUL CRUCII

Creştinismulănostruăarăfiăînămareăparteădeăneîn eles,ădac ăn-am consideraăşiărealitateaăpersonal ăaădemonului,ăaăîngerilorăc zu i.ăCre-

1 Luca 12, 20. 2 Ioan 12, 25.

C RAREA 25

din aănoastr ăarăfiăincomplet ăşiăs-arădizolvaăcuăuşurin ,ădintr-o religie revelat ,ă într-oă doctrin ă umanitar ,ă sau,ă înă cazulă celămaiă bun,ă într-un ra ionalismăprotestant,ă f r ănimicăsupranaturalăşiăpersonal.ăDarănuăeăbun ăniciăextremaăcealalt ,ăcare,ăfieăc ăadmiteăr ulăcaăprincipiuăparalelăcuăDumnezeu,ăfieăc ăvorbeşteădeădemoniămultăpreaămultădecâtămerit ăînărealitate.ăAănuăadmiteăexisten aăpersonal ăaăîngerilorăc zu iăşiăaănuărecunoaşteă influen aă loră asupraă vie iiă sufletului,ă asupraă min iiă cuădeosebire,ădovedeşteăfieăunăra ionalismăsecăşiă trufaş,ăfieăoăignoran ăaăsuficien eiă deă sine.ăAă admiteă r ulă caă peă ună principiuă paralelă bineluiăînseamn ăc ăneăcufund măînăadâncuriăneguroaseădeăistorie,ăcândăn-aveamă oă revela ieă precis ă şiă deplin ă aă realit iloră spirituale.ă Pentruăvremeaănoastr ,ăcuăoărevela ieăcomplet ,ăaămaiăz boviăpeălâng ăelemente perimateă dină istoriaă religiilor,ă fireşteă c ă dovedeşteă mult ă înd r ptareămintal .ă Iarăaă îmbl tiăpreaămultăşiă f r ăsocoteal ănumeleăceluiă r u,ăfireşteăc ăarat ălips ădeăsocoteal ,ădac ănuăchiarădezechilibrulămin ii.

De aceea, socotind piedicile mântuirii la justa lor valoare, spunemăc ă înăcaleaământuiriiăsauăaă întoarceriiănoastreăAcas ăseămaiăridic ă oă stavil :ă vr jmaşulă însuşi,ă putereaă r uluiă înă persoan ,ă sauăîngerulăr u.ăMândriaăluiănuăpoateăr bdaăb taie;ăacesta-iăchinulăp catuluiăs u,ăc ătotuşiătrebuieăs-oăcapete.ăDeci,ădac ăaăfostăb tutăcândăseăluptaăcuănoiădinăafar ,ăprinăguraălumii,ădac ăaătrebuităs ăfug ăruşinat,ădup ăzeciădeăaniădeălupteădinl untru,ădinătrupăşiădinăsuflet,ăatunciăsufletulăşiămintea, facându-seă curate,ă îlă prindă înă prezen aănev zut .ăAtunci,ă ne-maiavândăceăface,ăvineăînăpersoan ăs ăseăr zboiasc ăcuănoi.ăDeăacumăîncepeă r zboiulă min iiă omuluiă cuăminteaă ceaă viclean ,ă sauă r zboiulănev zut.ăSpreăr zboiulăacestaăîns ăs ănuăîndr zneasc ănimeni,ădeăn-a fostăchematădeăDumnezeuăcuărostădeăaăruşinaăputereaăvr jmaş ăşiăaămaiă înt riă neputin aăoameniloră spreă r zboi,ă c ciănuă eăună r zboiădeăglum .ăDeocamdat ă s ăneămul umimăaă ştiă c ăasupraădiavoluluiăavemăacesteătreiăarme:ăNumeleăDomnuluiăşiăalăMaiciiăDomnuluiădespreăcareăziceăSf.ăIoanăSc rarulăc :ă"Arm ămaiătareăînăcerăşiăpeăp mântănuăavem,ăcaănumeleăluiăDumnezeu".ăIarăaădouaăarm ăpeăcareăoăavemăîmpotrivaăputerii vr jmaşeăesteăSf.ăCruce1.ă(Aşăîntrebaăpeăceiăceănuăauăcruce:ăcuăceăsemnăv ăap ra iăvoiădeădiavol?)ăEiăîns ăn-auăsemn,ăc ănu-iălas ăs -l fac .ăNuăînăzadarăsemnulăCruciiăîlănumeşteăBiserica:ă"Arm ănebiruit

1 Corintenil, 18.


asupra diavolului, Crucea Ta ne-aiădat".ăIarăaătreiaăarm ădeăap rareăesteăsmereniaăsufletului.ăDeciăchiarăînăceasulătulbur riiătale,ăs ăziciăînăadân-culăinimii:ă"Pentruăp cateleămeleăp timescăacestea,ăDoamne,ăizb veş-te-m ă deă celă r u".ă Şiă întoarce-teă cuă inim ă bun ă c treă Dumnezeu,ă oriceăgânduriă releă aiă avea,ă p lmuindu- iămintea,ă c ciă vedeăTat lă ostenealaăfiuluiăşiănicidecumănu-1ălas .

IN PUSTIA CARANTANIEI

Pân ă aciă seă în elegeă şiă nuă seă preaă în elegeă dramaă des vârşiriiăpersoaneiă omeneşti.ă Şiă fiindc ă aceastaă nuă s-a preaă putută în elege,ăurm riăşiărealiza,ăaăfostănevoieăcaăDumnezeuăs ăcreezeăomulăaădouaăoar ă şi,ă prină creştinism,ă s -lă fac ă înă stareă deă aceast ă în elegereă şiărealizareă aă des vârşiriiă saleăpersonale.ăAceast ădes vârşireă urm rit ă şiăaşteptat ădeăDumnezeuădeăla om, ni s-a revelat, ni s-a dat de model în persoanaă clar ă şiă real ă aă luiă IisusăHristos,ă aăDumnezeu-Omului. De aceeaăElăeăCaleaăşiănatural ăşiăsupranatural ăaădes vârşirii.ăIisusăHris-tosănuăaveaănevoieădeământuireaăSa,ădarătar ăpogorâreaăSa,ăînătrupădeăom re-creat,ăn scutăafar ădeăcaleaăp catului,ământuireaănoastr ăarăfiăfostăcuăneputin ;ăoriănoiăeramăşiăsuntemăceiăceăavemănevoieădeământuire.ăDeciă pentruă iubireaă deă oameniă aă luiăDumnezeu,ă sim it ă deă noiă caă oăcredin ăarz toareădeământuire,ăniăs-aăar tatăşiăniăs-a dat ca model de via ăpersoanaăreal ăaăMântuitoruluiănostruăIisusăHristos.ăElăeăpentruănoiăoameniiăm suraădes vârşirii.ăAtâtă doară c ămodelulă revelată trebuieăurmat.ă C ci,ă dac ă Dumnezeuă aă t cută totulă pentruă mântuireaă noastr ,ăaceastaă nuă însemneaz ă caă noiă s ă neă ded mă lenei,ă pentruă c ă aă t cutăDumnezeuătotulăşiănoiănuămaiăavemădeăf cutănimic.ăDumnezeuăaăf cutătotul din partea Sa, anume: S-aă micşorată peă Sineă şiă S-aă f cută omăadev rat1,ă întruă totulă asem nându-seă nou ,ă afar ă deă p cat,ă caă s ă neăarateăc rareaăcuălucrulăşiăcuăpersoanaăSa.ăElăeraăşiăDumnezeuăadev rat,ădară aămersăomeneşteăpeăcaleaă ceaănou .ăDeăaceea,ă caleaământuiriiăoănumimăcaleaăluiăDumnezeu,ăpentruăc ,ăcelădintâi,ăElăaămersăpeăea.

Filipeni 2, 7.

C RAREA 27

Deci,ă ceiă ceăvremăs ăneământuimă trebuieă s ămergemăşiănoiă to iăaceeaşiă cale,ă toat .ăŞi,ă fiindc ăavemădeăaă treceăpesteă şerpiă şiăpesteăscorpiiăşiăpesteătoat ăputereaăvr jmaş 1, iar noi nu suntem decât numai oameni,ăIisusăCelăcuăcruceăneăajut ,ăd ruindu-neădinăpersoanaăşiăvia aăSa cele trebuitoare,ădarămaiăpresusădeăfireaănoastr .ăBaămaiămult,ăchiarăElă însuşiă seă lupt ă pentruănoiă caă s -Lăurm mă întocmai,ă peă toat ă caleaăp mânteasc .ăDinăbuzeămul iăîlăurmeaz ăpeăDomnul,ădarăcândăs ătreac ăprin moartea de pe cruce - des vârşitaă lep dareădeăsineă- mul iăseădauăînapoi.ăTo iăaceştiaăîntârzieăpeăcale.ăDeăaceeaăzic,ăcineăvreaăs ăvad ăpeăDomnulăînăveaculăf r ădeăsfârşit,ădup ăînviere,ătrebuieăs ămearg ăcuăElătoat ăcalea,ă iarănuănumaiăpân ă laăună loc,ă sauănumaiăpân ă laăoăvreme.ăR maşiăînăurm ădeăfric 2 sunt destui în toate vremile, dar mai ales în zilele noastre, temându-seă caă nuă cumvaă dină cauzaă credin eiă s -şiă pri-mejduiasc ăvia aăaceasta.ăNoiăîns ăzicem:ăundeăeăfericireaăaceea,ăs ăc -demăşiănoiăînă"primejdia",ăînăcareăaăc zutăDumnezeu;ăiarădeănuăneăpri-mejduimăpentruăDumnezeuăeăsemnăc ănuăsuntemăvrednici.

Dac ăavemăînăvedereăpeălâng ăcunoştin aământuiriiăşiănevoin a, sauăcaracterulăasceticăalăc r riiăspreădes vârşire,ăneăîntâlnimăcuăînv turaă Sf.ăMaximăM rturisitorul,ă unaă dintreă celeămaiă luminateămin iă ale Bisericii.ăDepan mădeciăfirulăc r riiăînăspiritulăCuvântului ascetic al Sf. MaximăM rturisitorul3,ă atâtă pentruă trebuin aădocument riiă patristice, câtăşiăpentruăadâncimeaăşiăfrumuse eaăînv turiiăSfântului. '.

Iisus Hristos, Dumnezeu prin fire, primind s ăseăfac ăom,ăpentruăiubirea de oameni, S-aăcoborâtăsubălege,ăcaăp zindăporuncaăasemeneaăunuiăom,ăs ădesfiin ezeăosândaăceaăvecheăaăluiăAdam.ăIarăştiindăDom-nulăc ătoat ălegeaăşiăproorociiăatârn ăînăpomncaăiubiriiădeăDumnezeuăşiăde oameni, S-aăgr bităs ăleăp zeasc ăasemeneaăunuiăom,ădeălaăînceputăpân ălaăsfârşit.

Acesteă porunci,ă careă rezum ăScriptura,ă trebuieă p ziteă împotrivaăcuiva,ăcareăvreaăs ăleăsurpe,ătrebuieăap rate,ătrebuieătr iteăînăciudaăfiriiăşiăaăunuiăprotivnic,ăaltfelănuăneământuim.ăCuăacestăprotivnic a avut Iisus oălupt ăîndoit ,ăunaăprinăispiteleăpl ceriiăşiăaădouaăprinăîncerc rile

Luca 10, 19. , 2 Apocalips ă21,ă8.ă'MigneP.G. 90,91 2, pp. 1-35.

1-957,ăînăFilocaliaăromâneasc ,ăSibiu,ă1947,ăed.ăI, voi.


durerii.ă Iat primaă ispitireăprinăpl cere:ădiavolulă l-aăcrezutăom,ăv zân-du-LăpeăElăm rturisită laă boteză deăTat lă şiă primind,ă caă om,ă peăDuhulăînrudit,ădinăceruri,ăşiămergândăînăpustieăcaăs ăfieăispititădeăel.ăînşelân-du-seăşiăcrezându-L astfel, a pornit împotriva Lui totăr zboiul,ădoarăvaăputeaăcumvaăs -Lăfac ăşiăpeăElăs ăpun ămaiăpresusămateriaălumiiădecâtăiubireaă luiăDumnezeu.ăDeci,ă ştiindădiavolulă c ămânc rile,ă avu iileă şiăslavaă suntă celeă treiă întreă careă seă fr mânt ă toateă celeă omeneşti,ă cuăacesteaăaăispitităşiăpeăDomnul în pustie ca doar-doarăîlăvaăpr v liăşiăpeăElăînăpr pastiaăpierz rii,ăcaăpeătotăomul.

Eăbineădeăobservatăc ăIisusăHristos,ăîntrupatăînăomăadev rat,ăaă biruită peă diavolulă caă om,ă iară nuă caă Dumnezeu;ă c ciă cuă putereaă deăDumnezeu, ca fulgerul l-a aruncat din ceruri1.ăIisusăaăvenităs ăseălupteăcuădiavolul,ăcaăomăadev rat,ăîntrucâtănumaiăaşaăneăputeaăîmpingeălaătoat ăîndr znealaăcât ătrebuie;ăiarăcâştigândă- ca om - oăbiruin ădes -vârşit ăasupraălui,ăbiruin aăne-a dat-oănou ,ăînădar,ădarănumaiădac ăneălupt măşi noiăcaăEl.ăCuăbiruin aăSa,ăMântuitorulăne-aăînv atăşiăpeănoiămeşteşugulăr zboirii,ăne-aădatăcunoştin aăşiăne-aădatăşiăputerea.ăDeciăElăeămeşteşugul,ăcunoştin aăşiăputerea;ăElăeămodelulădeălupt ,ăcâtă ineăc -rarea.ăMântuitorulădeăaceeaăaăşiăvenit,ăcaăs ăsf râmeălucrurileădiavolu-lui2 şiăs ăsurpeăst pânireaăluiăînăcareă ineaăpeăoameni.ăAstfel,ăcândăL-a ispitit, în Pustia Carantaniei3,ăcaăs ăfac ădinăpietreăpâini,ăc ciăfl mân-zise, El l-aăb tutăcuăScriptura,ăzicând:ă"ăScrisăesteăc ănuănumaiăcuăpâineăvaă tr iăomul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu"! Dar diavolul n-a renun atălaălupt ,ăciăL-aăispitităiar şiăcuăstr lucireaătuturorăîmp r iilorăp mântuluiă- cu slava puterii politice - zicândăDomnului:ă" ieăî iăvoiădaătoat ăputereaăşiăstr lucireaăei,ăc ciămie-mi esteădat ăşiăoădauăcuiăvreau.ăDeci,ădac .ăTuăteăveiăînchinaămie,ătoat ă i-oădauă ie".ăPrivitorălaăacesteăcuvinteă seme eăaleă ispititorului,ăSf.ăCirilă ală Ierusalimuluiă seă întreab ădac ăaămin ităSatanaăatunci,ăsau,ăsilitădeăprezen aăluiăDumnezeu,ăaăspusăadev rul?4 Ciă r spunzândă Iisus,ă l-aăb tut,ă gr indădinăScripturi:ă "Scrisăeste:ăDomnuluiăDumnezeuluiăt uăs ăteăînchiniăşiănumaiăpeăElăunulăs -L

1 Luca 10, 18. 2 1 Ioan 3, 8. 3 Luca 4, 1-13. 4 Sf.ăCirilăalăIerusalimului,ăCatehezele,ăIzvoareleăOrtodoxiei,ăBucureşt i,

1943, vol.6, Cateheza VIII, cap.7, pp. 205-206.

C RAREA 29

slujeşti"1. Când s-aă v zută diavolulă b tută dină Scripturiă aă luată şiă elăScriptura,ăc ciăştieăşiăelăScriptura,ăîns ădiavoleşte,ădeoareceăminteaălui,ăfiindănebun ,ăstrâmb ăîn elesulăoric ruiăcuvânt,ădeăvremeăceăelănuăst ăînăadev r,ă ciă înă minciun .ă Aşa,ă îlă duceă peă Iisusă peă aripaă templuluiă dinăIerusalim, zicându-I:ă"Dac ăeştiăTuăFiulăluiăDumnezeu,ăarunc -Te de aiciăjos,ăc ciăesteăscrisăc ăîngerilorăS iăvaăporunciăpentruăTine,ăcaăs ăTeăp zeasc ă şiăTeăvoră ridicaăpeămâini,ă caănuăcumvaă s ăTeă izbeştiă cuăpiciorulă deă vreoă piatr ".ă Atunciă Iisusă i-aă t iată scurtă şiă ispitaă aceasta,ăr spunzându-i: "S-aăzisăînălegeăs ănuăispiteştiăpeăDomnulăDumnezeulăt u!"ăŞiădup ăceăsfârşiătoat ăispita,ădiavolulăseăduseădeălaăElăpân ălaăoăvreme.ăSemnăc ăaămaiăvenităşiăsubăalt ăform .

IUBIREAăEăC RAREA

Protivnicul L-a încercat pe Domnul prin aceste trei: prin nepu-tin aă trupului,ă prină slavaădeşart ă şiă prină ispitireaădeăDumnezeu.ăToateăacesteă ispiteăauăascunseăînăeleămomealaăpl cerii,ăsauăaculăp catului2, îns ă înăchipăfelurit.ăToateă laăunălocăalc tuiescăchipulădintâiăalăr zbo-iului,ăsau,ădup ăSf.ăMaxim,ăispitaăprinăpl cere.ăDac ăIisusăs-ar fi biruit deăoricareădintreăacestea,ăarăfiăc zutădinădragosteaăTat lui,ăarăfiăc lcatăEl poruncaă prim ă dină lege,ă peă careă aveaă s-oă propov duiasc ,ă întreăoameniă caă nimeniă altul:ă poruncaă dragosteiă deăDumnezeu,ă caă Tat ă alăoamenilor3.

Totăr zboiulăprotivniculuiăacestaăaăfost:ăcaăs -Lăfac ăpeăDomnulăs ă calceă dragosteaă c treăDumnezeuă caă Tat .ă C ciă ştieă vr jmaşulă c ăpl cereaăp mânteasc ,ăpentruăcineăumbl ădup ăea,ăareădr ceascaăputereăs ă desfac ă peăomădeă dragosteaă luiăDumnezeuă şiă s ă i-oă întoarc ă spreăpl cereaăaăoriceăaltcevaăafar ădeăDumnezeu.ăPrinăurmare,ădac ămaiăavemăinimaăprins ădeăcevaădeăpeăp mânt,ăst pânitorulălumiiăacesteiaăînc ăneămaiă ineălega iăînăîmp r iaălui,ădeăvremeăceădragosteaănoastr ăc treăDumnezeuăînc ăn-aăarsăşiăa aăaceea.

' Luca 4, 8. Corinteni 15, 56.

Matei 5, 48.


Dup ăceăDomnulă1-aăb tutăpeădiavolulăînăPustia Carantaniei în sfântăsufletulăS uă- curat de lumea aceasta ca o pustie - aăvenităs -L bat ăşiăîntreăoameni.ăCuvinteleăEvanghelistuluiăneădescriuăşiăaceast ălatur ăaăr zboiului,ă c ciă zice:ă "Şiă dup ă ceă sfârşiă toat ă ispita,ă diavolulă seădep rtaădeălaăEl,ăpân ălaăoăvreme"1.ăSemnăc ăaămaiăvenităiar şi,ăîns ădeădataăaceastaă r zboindu-se cu Domnul prin oamenii lumii acesteia. Sa-tanaăaăr sculatăîmpotrivaăMântuitoruluiăpeăoameniiăputerniciădeăatunci,ăvicleniiăvremii,ăc rturariiăşiăfariseiiălumiiăvechi,ăunelteăale sale, oameni slabiădarăcuăputereămare,ăcaădoar -doar ăIisusăîiăvaăblestema,ăsauăîiăvaăurî,ăşiăaşaăvaăgreşiăm cară împotrivaăceleiăde-a doua porunci, porunca iubirii de oameni.

Aceasta e, cum zice Sf. Maxim, ispita a doua, prin durere, care e stârnit ădeăprotivniculăcuămenireaădeăaăînvr jbiăpeăIisusăcuăoameniiăşiăpeăoameniă întreolalt .ă Iat ă cuvinteleăSf.ăMaximăM rturisitorulădespreăacestănumităalădoileaăfelădeăispit ăpeăcareă1-a avut Mântuitorul de în-vins:ă "Dup ă ce,ă aşadar,ă prină biruin aă asupraă primeiă ispite, cea prin pl cere,ăaăz d rnicităplanulăPuterilor,ăC peteniilorăşiăSt pâniilorăcelorărele, Domnul le-aăîng duităs -şiăpun ăînălucrareăşiăalădoileaăatac,ăadic ăs ăvin ăşiăcuăîncercareaăceăleămaiăr m sese,ăcuăispitaăprinădurere"2.

S ăurm rimădeciăuneltirile protivnicului,ăs ăvedemămetodaăluiăşiămetodaăluiăDumnezeu,ătotădup ăcuvinteleăSf.ăMaxim.

"Neputândăvr jmaşulăs -Lăfac ăpeăDomnulăs ăcalceăporuncaăiubi-rii de Dumnezeu, prin cele ce I le-aăf g duităînăpustie,ăs-aăstr duităpeăurm ,ădup ăceăaăvenităînălume,ăcuăajutorulănelegiui ilorăiudei,ăs -Lăfac ăs ăcalceăporuncaăiubiriiădeăoameni.ăSatanaă(careăînsemneaz ă"protivni-cul")ăîiăîndemnaăpeăc rturariăşiăfariseiălaăfeluriteleămeşteşugiriăîmpotrivaăluiăIisus,ăca,ăneputândăr bdaăîncerc rile,ăcumăcredeaăel,ăs ăfieăadusăs -i urasc ăpeă ceiă ce-lă întindeauă curseă şiă aşaă s ă calceăporuncaă iubiriiă deăoameni. Dar Domnul, ca un Dumnezeu, cunoscând gândurile protivni-cului, n-aăurâtăpeăfariseiiăpuşiălaălucruădeăelă(c ciăcumăarăfîăfacut-o, fiind prină fireăbun?)ă ci,ăpeă ceiăpurta iădeă el,ănuă încetaă s -iă sf tuiasc ,ă s -i mustre,ăs -iăînfricoşeze,ăs -iăplâng ,ăcaăpeăuniiăceăputeauăs ănuăseălaseăconduşiădeăel.ăBlestematădeăei,ăseăpurtaăcuăîndelung ăr bdare.ăMântui-

1 Luca4, 13. 2 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebarea 21, Filo-

calia, Sibiu, 1948, ed. I., voi. 3, p. 65.

C RAREA 31

torul, e drept, i-aămustratăşiăi-a certat ca nimeni altul1,ăîns ănuăi-a urât niciăoăclip ,ădeăvremeăceăpeădiavolulădinăeiăîlăcertaăşi-1 umilea, dându-1 laăiveal ăşiăarzându-1 cu adev rul,ăiarăpeăeiăîiăiubeaăşi-iăînv aăînainte2. P timeaăcuăîndurareăşiăleăar taătoateăfapteleăiubirii;ăîiăînv aăc ileăvie iiăşiăzugr veaăprinăfapteăchipulăvie uiriiăcereşti;ăvesteaăînviereaămor ilorăşiăf g duiaăvia aăveşnic ă şiă împ r iaăCeruriloră celor ce cred; iar necre-dincioşiloră(ateilor)ăleăvesteaăînfricoşateleăpedepseăveşnice.ăIarăpeăcelăceălucraăprinăeiă(prinăatei)ăîlăb teaăcuăiubireaădeăoameni,ăiubindu-iăşiăpeăei,ădeşi-i ducea diavolul.

O,ăminunatăr zboi!ăînălocădeăur ăIisusăarat ăiubireaăşiăr pune pe tat lăr ut iiăprinăbun tate.ăInăacestăscop,ăr bdândăatâteaăreleădeălaăeiă- maiăadev ratăvorbind,ăpentruăeiă- S-aăstr duităpân ălaămoarte,ăînăchipăomenesc,ăpentruăporuncaă iubiriiăşi,ădobândindăbiruin aădeplin ă împo-triva diavolului, a primit cununa învierii pentru noi. Astfel Adam Cel nou a înnoit pe cel vechi."3

Dumnezeu îi prevenise pe mai marii templului prin vedenia lui Zahariaăproorocul,ăcaăs ăiaăaminte,ăc ăşiăeiăvorăfiăispiti i.ăIat ăcuvântul:ă"Şiă mi-aă ar tată peă Iisusă (sauă Iehoşua),ă mareleă preot, stând înaintea îngeruluiăDomnuluiăşiăSatanaălaădreaptaă lui,ăcaăs ă iă se-mpotriveasc "4. Proorocul îl vede pe marele preot schimbându-i-seăveşminteleă releăcuăalteleăbuneăşiăpunându-i-seăpodoab ăcurat ăpeăcap,ăiarăîngerulăatr gân-, du-i luarea aminte: "fii lu torăaminte,ăIisuse,ămareăpreot,ătuăşiăso iiăt i,ăcareăstauăînainteaăfe eiătale:ăc ciăeiăsuntăchipuriăpentruăviitor.ăC ciăiat ăeuăaducăpeăServulăMeuăOdrasl "5.ăTotuşiăei,ăînv lui iăcuălumeaăaceasta,ăn-auăpututăpricepeăispitaăînăcareăc deauăpizmuindăpeăIisus.

IubireaădeăDumnezeuăşiă iubireaădeăoameniă înăcareăatârn ă toat ăLegeaăşiăProorocii6, împlinindu-le Iisus ca nimeni altul, prin aceasta se vedeaă limpedeă c ă Iisusă eă Dumnezeuă şiăDumnezeuă esteă iubire7. Pe acesteaădou ăniăle-aădatăcaăporunci.ăAciăst ătainaăpentru care poruncile luiăDumnezeuăbatăpeăvr jmaşul,ăcândăareăcineăleătr i.ăC ciăiat :ăDum-

1 Ioan 8,41-47. 2 Ioan 8,48-59. Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăascetic,ăFilocalia,ăed.ăI, voi. 2, Sibiu

1947, pp. 8-9. 'Matei 22, 37-40. ' 1 Ioan 4, 8.

4 Zaharia 3, 1. Zaharia 3, 8.


■ ă ă - > nezeuăseăascundeăînăporuncileăSale,ădup ăcumăneăasigur ăSfin iiăMarcuăAscetul1 şiăMaximăM rturisitorul2.

Tr ireaă acestoră porunciă ardeă peă diavolă aşaă deă cumplit,ă încâtăacestaăr scoal ăputerileăiaduluiăşiăcuăeleăa â ăpeăoameniiălumii,ăcare-s birui iădeăel,ăşi-iăn pusteşteăîmpotrivaăluiăIisusăşiăaăoric ruiăucenicăalăLui.ă Iarăprină lege,ăprinăst pânitoriiă lumiiăacesteia,ăprinăslujitoriiă tem-plului:ăarhiereiiăArmaăşiăCaiafa,ăprinăIudaăvânz torul,ădiavolulănu-L mai puteaăr bdaăs -iăfac ăîmp r iaădeăjaf,ăşi-Iăcereănedreaptaăr stignireăpeăcruce, în rând cu tâlharii.

Cândăr zboiulănev zutăîntreăiubireăşiăur ăaăajunsăaci,ăIisusăbateăpe diavol - totăcaăom,ăs ănuăuit mă - prinăneputin aăşiănepre uireaă tru-pului3.ă Adic prină des vârşitaă lep dareă deă sineă sauă prină primireaă deăbun voieăaămor ii.ăPl cereaăaăalungat-oăcuăhot râreăputernic ,ădurereaăîns ăaăprimit-o cu dorire mare4.

Dinăceleădeăpân ăaciăvedemăc ăluptaăMântuitoruluiăcuăprotivniculăpentruăporunciăşiăpentruământuireaănoastr ăprezint ăcâtevaădeosebiriăfa ădeăstadiileă lupteiăpeăcareăareă s ă leă întâmpineăomul,ăcândăvreaăs ăurmeze pe Domnul. Mântuitorul a înfrânt întâi pe protivnicul în duh, în apari iaă luiăpersonal ădinăpustie,ăbiruindăprinădragosteaădeăDumnezeuăispitaăaceluiaăcândăîlăîmbiaăcuămomealaăpl ceriiădinămateriaălumii.ăNoiămuritoriiăîns ăn-avemădeăaăîncepeăluptaădeălaăar tareaăf iş ăşiăperso-nal ăaăprotivnicului;ăc ci,ădup ăunii,ăne-arăfugiăminteaădeăspaimaăar -t riiăluiăînfior toare.ăEălucruăştiutăc ăsistemulănostruănervos,ăr v şitădeăatâteaăviciiăs vârşiteădeănoiăsauădeăunăşirăîntregădeăp rin iăînaintaşi,ănuăsuport ă impresiiăpreaă tari,ăcaăpesteă toateăacesteaăs ă r mân ăs n tos.ăNoiă trebuieă s ă începemă urmareaăMântuitoruluiă deă laă purificareaă deăpatimi,ăcaăs ăajungemădup ămult ăvremeălaăoăs n tate,ăfizic ăşiăpsihic ,ăînăstareădeăaăneăapropia,ăf r ăprimejdiiăgrave,ăacoloădeăundeădoarăIisusăaăînceputălupta.ăEălucruăştiutăşiăprobatădeămedicin ăc ăspaimeleă(trau-matismele)ăpesteăputereaădeăr bdareăaăsistemuluiănervos, îl dezechili-breaz ,ăşi,ădup ăsl biciuneaălaăcare-1ăg seşte,ăpoateăs -lăaduc ăpân ăla

1 Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ăed.ăL,ăvol.l,ăp.ă249;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 247.

Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapete gnostice, Filocalia, Sibiu, 1947, ed. I, voi. 2, p. 193.

3 Ioan 6, 63. 4 Luca 12, 50.

C RAREA 33

boalaă epilepsiei,ă careă seam n ămultă cuă îndr cirea,ă descris ă deăEvan-ghelii.

Fireşteăc ăşiănoiăînăluptaăcuăpatimileă - treab ădeăîncep tori,ădarăcareăpoateă ineăoăvia ăîntreag ă- trebuieăs ăd măcuăelăoălupt ăînăduh.ăînăaceast ă lupt ă înc ă suntemă scuti iă prină rânduial ă dumnezeiasc ădeă a-i vedeaăînătoat ăfioroasaăluiăprezen .

Deă laă aceast ă deosebireă încolo,ă luptaă pentruă mântuire,ă atâtă aăMântuitoruluiă câtă şiă aă ucenicului,ă urmeaz ă aceeaşiă c rareă şiă stadii.ăAstfel,ădup ăceăIisusă1-aăb tutăpeăprotivnicăînăpustie,ăaăvenităs -lăbat ăşiăînălume,ăînăsocietateaăomeneasc ăst pânit ădeăacela.ăDeăaceea,ăurmândăpeăDomnul,ăspunemăc ământuireaănuăseăcâştig ăcuăoăfapt ăr zlea , ci presupuneăşiăoăfa ăsocial ;ănimeniănuăseământuieşteăsingur;ădeământu-ireaăsaăseămaiăleag ăoămul imeădeăoameni.

înăsocietateaăomeneasc ăIisusă1-aăb tutăpeăprotivnicăprinăiubireaădeăoameni,ăoricâtăîlă loveaăvr jmaşulăprintr-înşiiăcuăispitaădurerii.ăŞiăpe urm ădeă tot,ă aăvenită - prinăorânduireă dumnezeiasc ă - ispita, tot prin durere,ă asupraă trupuluiăDomnului,ă ispit ă peă careă aă biruit-o, dându-şiătrupulăcaă"dinăneputin "1 s ăfieăr stignităpeăcruceăcaăunăf c torădeărele.ăNu-şiăd deaySatanaăseamaăc ,ăr stignindă"omul"ăpeăcruce,ădup ăce-L vaă înghi iăcuăpoft ,ăsauăcuăuraăceaămaiămare,ăvaăaflaăc ăprinăcruceăaăînghi ităpeăDumnezeu.ăNu-şiăputeaădaăseamaăvicleanulădeăTainaăCruciiăcareăîiăvaărupeăceleădinl untru,ăşi,ăHristosăIisus,ăOmul-Dumnezeu îi va înviaă peă drep ii ceiă dină Vechiulă Testament,ă f cândă biruin ă veşnic ăasupraăr uluiăpeăcareăoăvaădaăomului,ăfrateluiăS u2 şiăucenicăpeăaceeaşiăcale.ăAceast ăbiruin ăaăluiăIisus,ăprinăomulăînăcareăseă ineaăascuns,ăaăf cută restabilireaă firiiă omeneşti;ă aădeschisă împ r iaă lui Dumnezeu, a vestităînviereaăşiăaădatământuireaăînădar3.

1 2 Corinteiii 13, 4. 2 Matei 28, 10. 3 Efeseni 2, 8.


C RAREAăSFÂNTULUIăPAVEL

Ajunşiălaăacestălocăalădepan riiăcuvântuluiăeăbineăs ămaiăl murimăcâteva lucruri, dintre care celădintâiăeăîndreptareaăp reriiăgreşiteăceăoăauăuniiăcreştiniădespreă"mântuireaăînădar",ăpeăcareăaăcâştigat-o Iisus Hris-tosăpentruănoi.ăDinăacesteăcuvinteănuăurmeaz ăc ănoiă trebuieădoarăs ă"credem"ăc ă"suntem"ământui iăşiăcuăastaăamăf cutătotulăceăarăatârna de noi.ăIat ăcumăaăîn elesăSf.ăPavelăpeăDomnulăşiăcumăi-aăurmatăc rarea,ădup ăcuvinteleăSf.ăMaxim:ă"Pavelăaşaăseăluptaăîmpotrivaădracilor,ăcareălucreaz ă înă trupăpl cerile,ă alungâdu-iă prină neputin aă trupuluiă s u.ăEl,ăPavel,ăneăarat ăcuăfapteleăşiăchipulăbiruin eiăîmpotrivaăvicleanului,ăcareălupt ăs ăaduc ăpeăcredincioşiălaăur ,ăstârnindăîmpotrivaăloră(aăAposto-lilor)ăpeăoameniiămaiăneb g toriădeăseam ,ăca,ăispiti iăprinăei,ăs -iăfac ăs ăcalceăporuncaăiubirii.ăDarăSf.ăPavelăzice:ă"Oc râ iăfiind,ăbinecuvân-t m;ăprigoni i,ănoiăr bd m,ăhuli i,ănoiămângâiem;ăcaăoălep d tur ăne-am f cut,ă gunoiulă tuturoraă pân ă ast zi"1.ă Draciiă auă pusă laă caleă oc rârea,ăhulireaăşiăprigonireaălui,ăcaăs -lămişteălaăuraăceluiăce-lăoc r şte,ăîlăhuleş-teăşi-1ăprigoneşte.ăEiăaveauăcaăscopăs -lăfac ăs ăcalceăporuncaăiubirii.ăIar Apostolul, cunoscând gândurile lor, binecuvânta pe cei ce-lăoc rau,ăr bdaăpeăceiăce-lăprigoneauăşiămângâiaăpeăceiăce-lăhuleau,ăcaăs ădep r-tezeă (dinăcale)ăpeădraciiă careă lucrauă acesteaă şiă s ă seăunesc ăcuăbunulăDumnezeu.ăDeciăpeăprotivniciiă careă lucrauăacesteaă îiă z d rniceaăprinăacestă chipă ală luptei,ă biruindă purureaă r ulă prină bine,ă dup ă asem nareaăMântuitorului.ăAşaă aă slobozită Pavelămul imeă deă lumeădeă subăputereaăviclenilorăşiăaăunit-oăcuăDumnezeu,ăelăşiăceilal iăApostoli, biruind prin "înfrângerile"ă lorăpeăceiăceăn d jduiauăs -iă înving .ăDac ădeciăşiă tu,ăfrate,ăveiăurm riăacestăscop,ăveiăputeaăs ăiubeştiăpeăceiăceăteăur sc.ăIarădeănu,ăeăcuăneputin ."2 Darulământuiriiădeciăseădobândeşteăchiarăcaădar,ăcuămareălupt .

Pilda Mântuitorului i-aăprilejuităSf.ăPavelămulteăşiăadânciămedi-ta ii.

1 1 Corinteni 4, 12-13. ~ăSf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăAscetic,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ăed.ăI,

voi. 2, p. 10.

C RAREA 35

Iat ădeădataă aceastaăunăomăp c tos,ă întruă totulă asemeneaănou ,ăn zuindăspreă int 1,ăf r ăs ăseăfiăsocotităc ăaăajuns2,ăm rturisindăabiaălaăcap tulăalerg rii:ă"Caleaăamăs vârşit,ăcredin aăamăp zit3... de acum

aşteptă cununa,'ă - unireaădes vârşit ă cuăHristos.ăDeciănuămaiă avemămotivăs ăspunem,ăscuzându-ne lenea,ăc ăIisusăaăfostăDumnezeuăşiăaşaăaăbiruităputerileăprotivniceăşiăînd r tniciaăfirii,ăc ciăiat ăSf.ăPavelăeraăom,ăcuă p cateă grele,ă baă şiă boln vicios,ă şiă iat -1, luptându-seă dup ă lege5

pentruă legeaă careă rezum ăScripturaă şiământuirea,ă c ă s-aă ar tatămaiăpresusădeălunecuşulăpl ceriiăşiăascu işulădurerii.ăAăieşitădinăcerculăviciosăalăpl ceriiăşiăalădurerii,ăînăcareădeăobiceiăseăînvârteăpân ălaăabsurdăvia aăomeneasc .

Iat ăceămareăeăsfatulăSfinteiăTreimi:ăcaăUnulădinăTreimeăs ăseăfac ăomăpentruănoiăşiăpentruăaănoastr ământuire,ăceeaăceăeă totunaăcuăcreareaăfiriiădinănou.ăMântuitorul,ăomeneşte,ăaămersăşiămergeă înainteaănoastr ,ăf cându-seăc rareădeălaăomălaăDumnezeu.ăNuăputemăr mâneădecâtăuimi iădeădragosteaăpentruăîn elepciuneaăşiăiubireaăluiăDumnezeu,ăpersonificate în Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul.

Caăm rturiiănetrebniceăîiăştimădragosteaăcuăcareăneăiubeşteăEl,ădarănimicădeăpeăp mântăn-oăpoateăspune.ăElăumbl ănev zutădeăoameniiăcuăochiădeălut,ăc utândămereuăpeăfra iiăS i6,ăpândindăşiăalergândădup ăfiecare ins, "pân -iăvaăprindeăpeăto iăceiăceăseăvorământui,ăcaăpeăPa-vel"7,ăşiăneavândăodihn ăpân ănu-iăadun ăpeăto iăAcas .ăŞiăaceastaăoăfaceămereu,ăînăfiecareăveacădeăoameniăpân ălaăsfârşitulălumii.ăAstaănuăseă poateă t cea.ă Iară cineăL-aă şiă v zutăpeăDomnulă şiăneasem nata-i Cruce,ăpeăcareăînc ăoătotăduceăprintreăoameniiăce-Lăp lmuiescăcuăur ădeăfiar ăpân ălaăsfârşitulăveaculuiăde-a'cum, unul ca acela sare ca ars dinăoriceă iubireăconservatoareădeăsineăşiăseă roag ,ăstrigândăs ăaib ă înălumea aceasta soarta lui Dumnezeu. Unul caă acestaă tr ieşteă caă unădezlegatădeăvia ăşiăniciăoăurgieăaăvremiiănu-i poate face nimic, decât a-i des vârşi,ăl murindu-1 ca aurul.

42Timotei4,8.

p , 1 4 . 2Filipeni3, 13. 32Timotei4, 7. 7 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespre dragoste, Filocalia, Sibiu, 1947,

ed. I,vol.2, p/77.

1 Corinteni 9, 20. 6 Matei 28, 10.


Dac ă sim imă suferin aă f r ă asem nareă aă luiă DumrfezeuăMân-tuitorulă nostru,ă ceaă dină iubireaă deă oameni,ă aceastaă cur eşteă şiă via aănoastr ;ăc ciăacesta-i focul azvârlit de Dumnezeuăpeăp mânt1: pârjolul dragostei,ă careă aprindeă lumea,ă ardeă puterileă r uluiă şiă str luceşteă cuălumin ădumnezeiasc ăpeăsmeri iiăS iăurm tori,ăceăseăîntorcăAcas .ăCuătoateă acestea,ă dorulă luiă Dumnezeuă dup ă celă maiă mareă p c tosă esteăneasem natămaiămare,ădecâtădorulăceluiămaiăsfântăomădup ăDumnezeu.

n,

II

ÎNV MINTELEăăăăREGILOR

i I

SAULăŞIăDAVID

Peăcaleaământuiriiănimeniănuăpoateămergeăsingurădeănuăseăvaăl saăcondusădeămânaănev zut ăaăMântuitorului,ăprinăpreo iiăBisericii,ăsluji-toriiăS iăv zu i.ăC ciăzice:ă"Cineăv ăprimeşteăpeăvoiăpeăMineăm ăpri-meşte"1.ăDeci,ăînăcaleaăDuhului,ănuăpo iămergeăf r ăucenicieălaăduhov-nic.ăMul imeaă ispitelor,ă vicleniileă protivniculuiă nev zut,ă r zboindu-ne prină lucrurileă sauăoameniiăv zu i,ăoricândăarăputeaăscoateăpeăucenicul Domnuluiădinăcaleaământuiriiăşiăs -lă r t ceasc ,ădac ăduhovniculăn-ar aveaămeşteşugul,ăştiin aăşiăputereaădeălaăDumnezeu,ăcaăs ăîmpr ştieăşiămereuăs ăstriceălucr turileăprotivnicului.ăPricepemăprinăurmareăc ăuce-nicul sau credinciosul e dator cu ascultareaădinădragosteăc treăduhov-niculăs u,ăc ciătar ădarulăacestuiaăeăcuăneputin ăizb vireaădeănecazuriăşiământuirea.

SfântaăScriptur ăneă înşir ămul iă ascult toriăbuni,ădară şiă foarteămul iă neascult tori.ăDintreă ceiă ascult toriă alegemă spreă înv tur ă peăregele David,ăcareăst teaăsubăpov uireaăduhovniculuiăs u,ăNatanăpro-orocul,ă îlă numimăpeăNatanăduhovnică şiănuă sfetnică ală regelui,ăpentruăfaptulă c ă eraă îndrept toră înă aleă duhuluiă şiă mijlocitoră întreă legeaă luiăDumnezeuăşiăf r delegeaăomului,ăspreădeosebireădeăsfetnic, care mij-loceşteăîntreăomăşiăom.ăIarădintreăneascult toriăîlăalegemăpeăregeleăSaul,ăcareănuăprimeaăsfatulăluiăDumnezeuăprinăSamuilăşi,ăneascultândăpân ăînăsfârşit,ăaăluatăplataăneascult rii,ădes vârşităpierzându-se.

1 Matei 10, 40.


CUM ÎNCEPE O DATORIE

David,ăpân ăaănuăfiărege,ăeraăalăoptuleaăcopilălaăp rin iăşiăciob -naşăcuăslujba,ă tr indăcuăto iăfra iiăs iăoăvia ăcump tat .ăCândăîns ăaăajuns rege, dând de trai bun, l-auăn p dităpoftele.ăS-a întâmplat deci odat ăc ăoăvecin ăaăsa,ăfemeiaăluiăUrie,ăf ceaăbaie;ăDavidăaăv zut-oăşiăs-aăaprinsădeăpoftaăcurviei.ăAăaflatăcineăe,ăaăpusălaăcaleăcuăf rnicieăşiăvicleşugă trimitereaăb rbatuluiă eiă înăprimejdieădeămoarteă - undeăaă şiămurit - şiăaşaăi-aăluatăfemeia.ăIat -1 pe David, cel uns de Dumnezeu cu cinsteădeăregeăşiăcuădarulădeăprooroc,ăomorândăb rbatulăşiăpreacurvmdăcuă femeiaă r mas .ăDup ă slujb ă eraă rege,ă dup ădar,ă prooroc,ă trupulăîns ...ă vr jmaşă ală luiăDumnezeu1 şiă ucigaşă deă om.ă Şiă ziceă Scriptura:ă"Fapta aceasta, pe care a facut-o David, a fost rea înaintea lui Dumnezeu"2.

VREMEA DE PLATA

S ăvedemăacum,ăspreăînv turaănoastr ,ăînăceăchipăîiărânduieşteăDumnezeuăîndreptarea.ăŞtimăc ăeraăunsăregeădeăSamuilăproorocul,ăîns ăacesta murise. Astfel a trimis Domnul la David pe Natan proorocul, care, printr-oăasem nare,ă1-aăadusăs -şiăcunoasc ăp catulăşiăvinov iaădeămoarte.ă"Unăomăsimpluăaăvorbităîmp ratului.ăîmp ratulăcelăîmbr catăînăpurpur ănuăs-aămâniat,ăc ciănuăseăuitaălaăcelăcareăvorbea,ăciălaăCelăceăi 1-a trimis. Nu 1-a orbit pe Davidăcohortaăostaşilorădinăjurulăs u;ădim-potriv ,ăseăgândeaălaăoasteaăîngereasc ăaăDomnuluiăşiătremuraăînăfa aă"Celuiănev zut,ăcaăşiăcumăL-arăfiăv zut"3... Avea cineva oare vreo do-vad ă contraă lui?ă Ştiauăoareă oameniiă deă faptaă lui?ăFaptaă s-aă s vârşitărepede; prooroculă îns ă îndat ăaă fostădeă fa ă s -l mustre."4 Proorocul, sauăv z torulă înainteăalăcelorăceăauăs ăvieădeă laăDumnezeu,ă i-aă f cutăîn eleas ălegeaăcareăatârn ăpesteăf r delege.ăI-aăar tatăc ,ăf când

1 Romani 8, 7. 2 2 Regi 11,27.

'Evrei 11,27. 1 Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 76.

ÎNV MINTELEăREGILOR 41

moarteădeăom,ăsabiaăvaăatârnaăînăveacăasupraăcaseiăsale.ăIarăpentruăc ăaăluatăfemeiaăaltuia,ăşiăfemeiaăsaăvaăfiăluat ădeăal iiădinainteaăochilorăs i.ăCe-aăf cutăelăaltuiaăînăascuns,ăal iiăîiăvorăfaceăluiăpeăfa ,ăînainteaăaătotănorodul.ăAstaăeălegeaănestr mutat ăaădrept iiăluiăDumnezeuăcareăaduceăpesteăcapulăt uăceăaiăadusăşiătuăpesteăcapulăaproapeluiăt u.ăCeăaiăf cută iăseăvaăface;ăceăaiăzisă iăseăvaăzice;ăceăîncarciăpeăaltulăaiăs ăduciăşi tu.

CândădreptateaăluiăDumnezeuăseăîntoarceăasupraănoastr ăaăsosităvremeaădeăplat ăsauăisp şirea.ăIsp şireaănu-iăoăpedeaps ădeălaăDumne-zeu,ăciăunămijlocădeăîn elep ire,ăoăîndreptareămaiăaspr .ăIarăfiindc ădrep-tateaăluiăDumnezeuămereuă ineăcump n ăîntre fapt ăşiăr splat ,ăputemăvorbiăchiarădeălegeaădrept ii,ăcaădeăoălegeămilostiv ,ăprinăcareăneăcur -imădeăpeteleăfaptelorărele.ăînăvremeaăisp şirii,ăcândăvinăasupraănoastr ăstrâmtor rile,ădac ăleăr bd mădeăbun voie,ăneumblândăcuăocolirea,ăneăajut ăDumnezeu;ăiarădeănuăvremăs ăprimimăceleăceăvinăpesteănoi,ăc ănuăleăîn elegem,ănuăneăajut ăDumnezeu,ădeşiăElăarăfiăvrut.

Toat ăslujbaăaceastaăaăl muririiăuceniculuiăînăaleăduhului,ăînăaleăcelorănev zuteă legi,ădeăundeăvinăpesteăoameniă toateăceleăv zute,ăn-o poate face decât duhovnicul. Lui i s-aă datămeşteşugul,ă cunoştin aă şiăputereaăcaăs ăajuteăomuluiăînăîncerc ri,ăs ăvreaăşiăelăleaculăceăi-1 îmbie Dumnezeu,ădup ăfelulăşiătrebuin aăboliiăsale.

M RTURISIREA

CândăDavidăşi-aăîn elesăgreşealaăşiăurm rileăei,ăaăspusăcelui ce a venit la el sau, mai bine-zis, Celui ce i 1-aătrimis,ăm rturisindu-şiăvino-v iaăşiăzicând:ă"Amăp c tuită înainteaăDomnului"1.ă Iat ă smereniaă îm-p ratului.ăDeă laă aceast ă în elegereă şiă recunoaştereă aăp catului,ă f cut ăînainteaăduhovnicului,ă atârn ă şiă începeă îndreptarea.ăAceastaă eăm rtu-risireaă dup ă voiaă luiă Dumnezeu.ă Şi,ă fiindc ă degrab ă şi-aă m rturisităgreşeala,ădeăîndat ăi-aăvenităşiăiertareaădeălaăDumnezeu.ăIarăprooroculăcare-1ăînfricoşase,ăziseăîndat :ă"ŞiăDomnulăaăridicată(acum)ăp catulăde

1 2 Regi 12, 12.


deasupraă taă şiă tuănuăveiămuri"1.ă Iat ăcâtădeă repedeăseă schimb ăDum-nezeuăcuăiubireădeăoameni!ăîn elegemădeăaici,ăc ăatâtaăvremeăcâtă inemăp cateleănem rturisite,ăascunseăcuăvoia,ăatâtaăvremeăatârn ăpedeapsaălor asupra noastr ,ăcaăoăsabieăcareăst ăs ăcad ăpesteăvia aănoastr .ăDeăîndat ăîns ăceăm rturisimăp cateleăşiăvinov ia,ăprimejdiaămor iiăoăînl -tur ăDumnezeuădeădeasupraănoastr .

ÎNCERC RILE

Dumnezeuăneă iart ăuşor,ă îns ănoi,ăoamenii,ă fiindăuşuraticiăcuăfireaă şiă scur iă laă minte,ă trebuieă s ă neă înt rimă înă stareaă deă paceă cuăDumnezeu,ăprinăosteneal ,ă sauăprinănevoin ămult .ăVinov iaăne-o iart ă Dumnezeuă îndat ă dup ăm rturisire.ă Cuă obişnuin aă deă aă p c tuiătrebuieăs ăneălupt mănoi,ăuneori,ătoat ăvia a.ăAceast ăvremeădeăam r -ciuneăcareăneăînva ăminteăcaăs ănuăneămaiăîntoarcemălaăceleădintâi,ăeăchiarăvremeaădeăînt rireăaăs n t iiănoastreăsufleteşti.ăAceastaăneăînva ăcel mai bine calea lui Dumnezeu.

S ănuăuit măîns ăc ăunaăeăluptaăşiăsuferin aăomuluiăm rturisităşiăalta e suferin aăomuluiănem rturisit.ăUnulăeăluminatălaăminte,ăliniştităşiăcâştig ădinănouănevinov ia;ăcel laltăeăîntunecat,ăînd r tnicăşiămaiăr uăseă afund .ă Unulă eă ascult toră deă duhovnic,ă - asta-iă uşureaz ă r bdareaăîncerc rilor;ăcel laltănuăascult ădeănimeni,ăceeaăce-i face îndreptarea cu neputin .

Dumnezeu,ăştiindăn ravulăfiriiăomeneşti,ăîlăprevineăpeăDavidăprinăprooroc, pomenindu-iă totdeodat ăşiădeăoăcheieăaădomnieiăpaşnice,ăzi-când:ă "Aiă înt râtatămultăpeăvr jmaşiiăDomnului.ăTu,ă împ rate,ă aveaiămul iă duşmaniă dină pricinaă drept iiă tale;ă nevinov iaă (castitatea)ă ta,ăîns ,ăteăînt rea.ăDarăpentruăc ăaiăaruncatăceaămaiăbun ăarm ,ăaiăr sculatăpeăvr jmaşiăcontraăta"2. Astfel 1-aăl murităprofetulăpeăDavid.

DeşiăfericitulăDavidăaăauzitămaiăcuăseam ăcuvintele:ă"Domnulăaăiertatăp catulăt u",ătotuşiăîmp ratulăn-aăl satăpoc in a,ăciăseăîmbr caăcu

1 2 Regi 12, 13. 2 Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 77.


sacă înă locădeăporfîr ă şiă şedeaăpeăcenuş ăşiăpeă jos,ă înă loculă tronuluiăferecat cu aur. Dar nu numaiăc ăşedeaăpeăcenuş ,ăciăchiarăşiămâncaăcenuş ă precumă însuşiă neă spune:ă "Cenuş ,ă caă pâineaă amămâncat"1, înal iiăs iăsfetniciăîlărugauăs ăm nânceăpâine,ădarăelănu-i asculta2.ăŞapteăzileăaă inutăpostul3.

Cuăcâtăcinevaăst ămaiăsusăpeăscaraăr spunderilorăobşteşti,ăcuăatâtăîiă poart ă şiăDumnezeuăoă iubireă şiă oăgrij ămaiămare.ă Iat ă cumă îlă treceăDumnezeuăpeăDavidăprinăam r ciunileăînv riiădeăminte,ăsauăcumăîlăduceăpeăcaleaăsuferin elor,ăcareăstatornicescăpeăomăînăbine.ăSabiaăceăarăfiăatârnatăasupraăvie iiăluiă- dac ănuăşi-arăfiăm rturisităp catulă- seămut ăasupraă copiluluiă s u,ă caă unulă ceă eraă înă f r delegiă venit.ă Prooroculă îiăprevesteşteămoarteaăcopiluluiăceăiăseăvaănaşte.ăînăcasaăregelui,ăîntreăcei-lal iă fiiă aiă s i,ă începăs ăvieă ispiteăpesteă ispite.ăPeăunulădin ei regele îl pedepseşteăcaădoiăaniăs ănu-iăvad ăfa a,ăceeaăceăeraăneînchipuitădeăgreuăpentruăunăfiuădeărege.ăPedeapsaăaceastaăîns ăd ăroadeătocmaiăcontrareăaştept rilor;ăc ciă fiulăs u,ăprinăsuferin aăpeăcareăoă îndur ,ăcâştig ădra-gostea poporului, dar greşeşteăcuăea,ăuneltindăr sturnareaădeăpeătronăaătat luiăs u.ăPeădeăalt ăparteăispititorul,ăduhulăcelăr u,ăcearc ăşiăpeărege,ăîndemnându-1ăs ădespart ăpoporulă înădou ătabere,ăunaăaă luiăşiăaltaăaăfiuluiă s uă şiă s ă seăbat ă împreun ,ă caă s -şiă apereă tronul,ă ceea ce ar fi pricinuitămult ăv rsareădeăsânge.

Iat ă cumă îng duieăDumnezeuă ispititoruluiă s ă seă apropie,ă caă unăvameşăalăv zduhului,ădeărobiiăluiăDumnezeuăcaăs -iăcerceănuăcumvaăs ăseămaiăafleălaăeiăcevaăiubireădeăsine,ăcevaămândrie,ăsauăp rereăînalt ,ăşiăprin acesteaă s -iă întinezeă iar şiă înă celeă dintâi,ă sauă înămaiămariă s -i cufunde.ăRegeleăDavidă(sauădac ăvre i:ăsufletul)ăseăs turaseădeăv rsareădeăsângeăşiăn-aămaiăvrutăs -şiăapereămândriaădeărege,ăciăşi-a ales mai bineăfugaădeăpeătron:ăumilin aăceaămaiădeăpeăurm ,ăceăpoateăveniăunuiărege.ăFugaăluiădovedeşteăîns ănuăceaămaiămareăsl biciune,ăciăceaămaiămareă putereă aă în elepciunii.ăC ciă primireaă umilin eiă eă ceaămaiămareăputereăaădreptului;ăpeăcândăr zboiulăpentruămândrieăeădovadaăceleiămaiămariăneputin e.ăDavidăaăpusămaiăpresusăcâştigareaăiert riiăluiăDumne-zeuădecâtătronulăs uăîmp r tescăşiăastfelăs-aăhot râtăs -şiăisp şeasc

'Psalm 101,10. 2 Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 77.

2 Regi 12, 17-18.


deplinăf r delegeaăşiăs ănuăseămaiăîncâlceasc ăiar şiăînăaceleaşiăp cate.ăDreptă aceea,ă fugindă deă prigonireaă fiuluiă s u:ă "S-a dus în muntele Eleonuluiăşiămergândăplângea;ăcapulăîiăeraăacoperită(aşaăeăjaleaălaăiu-dei),ăpicioareleădescul eăşiăto iăoameniiăcareăerauăcuăelăîşiăacoperiser ăfiecare capulăşiămergeauăplângând"1.

PRIN CUPTORUL SMERENIEI

Suferin aăaceastaămaiăareăşiăunăaltărost.ăDeăpild ăprinăeaăîng duieăDumnezeuăoricui,ăneînsemnatălaăslujb ăsauălaăchip,ăs - iăsar ăînăobrazăşiăs ă i-1ăp lmuiasc ăcuăoc rileăceleămaiădeăpeăurm .ăŞiăcineăarăputeaăs ăfac ămaiăbineăoătreab ădeăasta,ădecâtăunăomădeănimica,ădarătotuşiădeăvreoătreab ăluiăDumnezeu.ăAstfel,ăpeăcândăregeleătreceaăplângând,ăunăomăoarecare,ăcaădinăsenin,ăîncepuăs ăarunceăcuăpietreădup ăelăşiădup ătotăpoporul,ăşiăs -i zvârle în obraz blesteme:ă"Pleac ,ăpleac ,ănelegiu-ituleăşiăucigaşule!"

Iat ă cumă îng duieăDumnezeuă s - iă auziă fapteleă peă nume.ăC ciăfoarteămariătârcoaleăd ăvr jmaşulăînăjurulăcelorăîncerca i,ăpentruăp ca-teleălorătrecute,ăcaăs -iăscoat ădinăcaleaământuirii,ăispitindu-iăs nu se smereasc ,ăciăs -şiăapereă"onoarea".ă Ispititorulă îns ,ădac ăn-a izbutit s -lă fac ă peăDavidă s -şiăm cel reasc ă poporulă înă dou ă tabere,ă eraă a-proapeăsigurăc ăm carăoămoarteădeăomătotăvaămaiăscoateădeălaăel.ăŞi,ăfiindc ăprinăblestemeleăceleădinăseninănu 1-aăpututăscoateădină linişteaăpoc in ei,ă caă s ă aprind ă înă elă iu imeaă mânieiă ucigaşe,ă s-aă mul umităvr jmaşulăs ăintreăîntr-unuiădinăsfetniciiăs iăşiăs ăcear ăregeluiămoarteaăomuluiăaceluia:ă"Deăceăacestăcâineăleşinatăblestem ăpeăDomnulămeu?ăM ăducăs -i tai capul!"3 - Diavolulăd ă sfaturileă luiă laă to i,ădarănuăareăputere peste cei ce nu-1ăascult !4

Davidăîns ,ăluminatădeăDumnezeuăprinăNatanăproorocul,ăduhov-niculăs u,ăeraăprevenităşiăaveaăcunoştin ădespreătrebuin aăîncerc rilor,ăprecumăc ăDumnezeuăaăîng duităşiăcuăaăluiăpurtareădeăgrij ătrebuieăs

'2 Regi 15,30. 2 2 Regi 16, 7.

3 2 Regi 16, 9. 4 Sf. Ciiil al Ierusalimului, op. cit. p. 67.


treac ă- pentruăp cateleăsaleă - prin cuptorul smereniei1, ca un bun as-cult torădeăDumnezeu.ăDeăaceeaăregele,ăînălocăs ăasculteăispitaăvr jma-şului,ă ceaă dină înso itorulă s u,ă oă taieă cuă blânde eă şiă cuă în elepciune,ăzicând:ă"L sa i-1ăs ăblesteme,ăc ciăDomnulăi-aăporuncităs ăblestemeăpeăDavid.ăCineăpoateăs -iăzic :ădeăceăfaciătuăaşa?"2 înso itorulăregeluiăîns ,ăcuprinsădeăduhulăr u,ăcareăcereaămoarteădeăom,ănuăseăl saăb tutăuşor,ădeăaceeaă regeleă îiă spuneădeămaiămulteăoriăacelaşiăcuvânt.ă (Eăştiutăc ăpentruăaăscoateăunăgândăr uădinăminteaăcuiva,ătrebuieăs ăi-oăînv luiădeăfoarte multe ori cu cuvântul bun, ca s-oă izb veştiădină robiaăgânduluiăstr in.ăAsta-iăcaleaăceaămaiălung :ădeălaăurechiălaăinim .)ăIarăpentruăc ăsfetniculănuămaiăt ceaăcuăap rareaăonoarei,ăregeleădest inui,ăînăsfârşit,ăînso itoruluiăs uătainaăr bd riiăsale,ăzicând:ă'Toateăvaăc utaăDomnul la umilireaămeaă şi-miă vaă r spl tiă cuă bine,ă pentruă acestă blestemă ală lui"3. Cuvinteădeăfrumoas ăm rturieăpentruăregeleăcare,ăîntruăcunoştin ăfiind,ăera smerit.

Şiăaşaăseăduceauăal turi,ăfiecareăînăcaleaălui:ăregeleăînăcaleaăisp -şiriiăsauăaăascult riiădeăDumnezeu,ăoc râtorulăînăcaleaăoc rii;ăiarăvr j-maşulăaăpierităşiăel,ăarzându-seădeăsmerenieăşiăl sândăsfetniculăînăpace.

Totuşiăne-amăputeaăîntreba:ădeăceăîng duieăDumnezeuăaşaăpalmeăpesteăfa aădreptului?ăR spundemăc ănuăesteăalt ăcaleădeăsfin ireăşiăc ,ăînaintea lui Dumnezeu, nici cerul nu este destul de curat4;ă iarăsfin ireăf r ăsmerireănuăeste.ăPeănoiăîns ,ăceiăp c toşiăşiăgreiălaăpricepere,ăDum-nezeuănuăareăcumăneăaduceăaminteădeăp cateleănoastre,ăştiuteăsauăneşti-ute,ăcaăs ăniăleăcunoaştemăşiăs ăniăleăm rturisimă- deăvremeăceănuălu măaminte la predica Bisericii - decâtă luând,ă cuă atâtămaiă vârtos,ă pr jinaăoc rilor.ăDac ăne-amăcunoaşteăcâtăsuntemădeăp c toşi,ăne-ar fi mult maiăuşoar ăisp şireaăvinov iilor.ăDarăcândănuăneăcunoaştemăvinov ii-le,ăneăînşel m dup ăp rereaănoastr ăcuă"dreptatea"ăpeăcareăn-oăavem,ăşiănecunoscâdu-ne,ă nuă r bd mă celeă ceă vină pesteă noi,ă cuă rânduial ă luiăDumnezeu.ăDreptăaceea,ăcândăauziăpeăcinevaăf cându-teătob ădeăoc riăşiăblesteme,ănuăteăpripiăcuăminteaăşiănuăs riăcuăgura,ăr spunzându-i ce nu trebuie. Nu-1ăîntrebaăpeăel:ădeăceăm ăoc r şti,ăciăîntreab -te pe tine oareădeăceăm ăoc reşteăomulăacesta?ăînăoriceăcaz,ăr spundeăcaăDavid:ăpentruăp cateleămeleăDomnulăi-aăporuncităs ăm ăoc rasc ăşiăs ăm

1 în elepciuneaăluiăIsusăSirahă2,ă5. 2 2 Regi 16, 10.

(2 Regi 16, 12. lIov 15, 15.


blesteme;ădarăn d jduiesc,ăpentruăn p stuireaăoc rii,ămilaăluiăDum-nezeu.

S ăzicemăc ,ădup ăp rereaăta,ăaiăaveaăoăvia ăbun ădup ăvoiaăluiăDumnezeu,ăso ăşiăcopiiăcumsecadeăşi,ătotuşi,ăaşaădinăsenin,ălaăoăîntâm-plareăoarecare,ăunăvecinăsauăpropriulăt uăcopilăsauăso ,ăs - iăard ăobra-zul zvârlindu- iăvorbeăgrele:ăpr p dit ,ăucigaş ,ăhoa .ăIarătu,ăneştiindu-teădeăvin ăcuăniciăunaădinăacesteaăşiănepricepândăceăseălucreaz ălaămij-loc, se poateăîntâmplaăs ăsari,ăcaămuşcat ădeăşarpe,ăcuăşiămaiăgreleăvor-be,ăap rându-teăşiăîndreptându-te,ăiarăpeăcelăceăteăcearc ,ăap sându-1ăşiăucigându-1ăcuămânia.ăNuăeăbine,ănuăteăgr bi,ăciăsocoteşteăcumătrebuie:ăpoateăc ănuă i-aiăm rturisit,ăasupraăta,ăvreoăgreşeal ăcuăpropriulăt uăso ,ăînainteădeăvreme,ăiarăso ulăt uăî iăaduceăaminteăacum,ăîntr-unăşuvoiădeămânie,ăf r ăs ăştieăc ăp catulăodat ătotăr bufneşte,ăoricât ăuitareăs-ar fî aşternutăpesteăel.ăPoateăc ăşiăcopilulăîşiăstrig ăînăocaraăsaăvreunăp catăalăp rin ilor,ădeăcareătrebuiaăcru at,ăfieăcuăfapta,ăfieăcuăgândul.ăPoateăc ,ăpentruăvreunăgândăr uăasupraăvie iiăsale,ăelălaăvremeăî iăaduceăaminte,ăsubăform ădeănecuviin ,ăgreşealaăceăeraăs-oăfaciăasupr -i.ăUitaseşiăs ă iăleăm rturiseşti,ăs ăteădezlegiădeăvina lor,ăşiăiat ,ă iăseăaducăaminte.ăC ciăprinăceiăapropia iăprimimăarsurileăceleămaiăcur itoare,ă- ştiutăfiindăc ănuăesteănedreptateălaăDumnezeu.ăIarăpeădeăalt ăparte,ăpoateăc ăpu ineăzileămaiăavemăşi,ădinăîng duireaăluiăDumnezeu,ăseăr stescălaănoiăviclenii, cei ce ne-auăîndemnatălaăp cate,ăşi,ăprinăvreoăgur ăslab ,ăneăstrig ăvino-v iileăuitateăpeăcareăm rturisireaăşiălacrimileănoastreănuăle-auăşters.

Dreptăaceea,ăcuă luminaăcunoştin eiă fiind,ă înănecazuriăbucura i-v 1. C ciăceluiăl murităînăc ileăluiăDumnezeuătotăceăiăseăîntâmpl ăspreămaiămult ă lumin ă iă seă face,ă oriă pricepem,ă oriă nuăpricepemă aceasta.ăGrijaănoastr ăs ăfie:ăde-aănuăstricaăceătocmeşteăDumnezeu.ă"Gândeşte-te la sfârşitulăoric ruiănecazăf r ăvoieăşiăveiăaflaăînăelăpieireaăp catului.ăDe-ai fostăp gubităsauăoc râtăsauăprigonitădeăcineva,ănuăluaăînăseam ăceleădeăacum,ă ciă aşteapt ă celeă viitoare.ăAşaăveiă aflaă c ă omulă acelaă i-a fost pricin ădeămulteăbun t i,ănuănumaiă înăvremeaădeăaici,ăciăşiă înăveaculăviitor."2

1 Tesaloniceni 5, 16. 2Sf. Marcu Ascetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ă

ed. I, voi.ă1,ăcap.ă67,ăp.ă238,ăcap.ă114,ăp.ă242;ăşied.ă II, vol.l, Sibiu, 1947, cap. 67, p. 236, cap. 114, p. 240.


LUMINAăSUFERIN EI

îndreptareaăprinăîncerc riăareăoăvremeăaăei,ăcareăeămaiălung ăsauămaiăscurt ,ădup ăcumăprindemăminteăşiăneăstatornicimăsauănuăînăcaleaăluiăDumnezeu.ăDac ăsufletulăseăstatorniceşteăînăbineăşiăpurt rileădina-far ă deă asemenea,ă am r ciunileă încerc riloră trecă şiă vremeaă iar şiă seăîntoarce spre bucurie, dimpreun ăcuătoateălucrurile,ăcareănuăneămaiăstauăîmpotriv .ăVremeaădeăam r ciuneă ineădeăobiceiăcâtă ineăaplecareaăspreămândrie;ăc ciăceluiăsmeritănimicănu-iăpoateăstaăîmpotriv :ăniciălucrurile,ăniciăoameniiă şiăniciădracii.ă înainteaă luiăDumnezeuăadev rata virtute e smereniaă careă t m duieşte,ă cur ,ă ap r ă şiă întoarceă toateă spreă pace.ăDeci,ă cândă am r ciuneaă încerc riiă şi-aă împlinită lucrul,ă iar şiă întoarceăDumnezeu toate spre bucurie.

Despre o atare întoarcere a lucrurilor, când într-un fel când într-altul, neăînva ăşiăSfântulăMaximăM rturisitorul1,ăzicând:ă"S ăiubimăpeătotăomul,ădinăsuflet;ădarăs ănuăneăpunemăn dejdeaăînăniciăunulădintreăoameni.ăC ciăcât ăvremeăneăsus ineăDomnul,ăneăînconjoar ămul imeădeăprieteniăşiăto iăvr jmaşiiănoştriăsuntăf r ăputere.ăCândăîns ăneăp r seşteăDomnulă atunciă neă p r sescă şiă to iă prieteniiă şiă vr jmaşiiă dobândescăputereăîmpotrivaănoastr .ăDarăşiăcelăceăîndr zneşte,ăbizuindu-se pe sine, vaăc deaăcuăc dereăjalnic .ăCelăceăîns ăseătemeădeăDomnulăiar şiăseăvaăîn l a.ăDeăaceeaăaăzis David (ca unul ce trecuse prin acestea): "Nu voi n d jduiă înă arculă meuă şiă sabiaă meaă nuă m ă vaă mântui.ă C ciă Tu,ăDoamne, ne-aiământuităpeănoiădeăceiăceăneănec jescăşiăaiăf cutădeăruşi-neăpeăceiăceăneăur scăpeănoi."2

Iat ă înăvia aă luiăDavidăcumănev zutaăCârmuire a lucrurilor în-toarce toate spre bine.

Fiulăr zvr tităalăregeluiăaăfostăomorâtăîntr-oăb t lie.ăTat lăs uăaăvrutăs -lă cru e,ă îns ăaşaăseăpl teşteă înainteaă luiăDumnezeuăr zvr tireaăcopiiloră asupraă p rin ilor.ăDavidă ajungeă iar şiă rege.ă Peă drum,ă cândăacestaătreceăIordanul,ăîiăieseăînainteăşiăomulăacelaăcareăîlăblestemaseăşiătare i s-aărugatădeăiertare,ăcaăs ănu-1ăomoareăpentruăgreşealaăaceea.ăIat ăcum,ăpentruăr bdareaădeăatunciăaăregelui,ăaăîntorsăDumnezeuăşiăpeăcel

1 Şf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăAscetic, Filocalia, Sibiu, 1947, ed. I, voi. 2, p. 34.

2 Psalm 43, 8-9.

C RAREAăÎMP R IEI

ce 1-aăam rât,ăcaăs -şiăcear ăiertare,ăcunoscându-şiăgreşeala.ăIarăînăloculăcopilului ce-i murise, i-aă dată peă Solomon,ă celămaiă în eleptă dintreă fiiiăR s ritului1.

Calea, prin care 1-aăînv atăşiă1-aăcur ităDumnezeuăpeăDavid,ăregele-prooroc, ne-aăl sat-oăscris .ăEăPsaltirea.ăToateăcuvinteleăPsaltiriiădovedescăcunoştin aăceaădinăp anie,ăsauă înv turileădinădurere,ăsin-guraăcaleăcareăpoateăînv aăcevaăpeăoameni.ăTocmaiăajunsese cu scri-sulălaăpsalmulă3ăLăînăelăvedemăascunseăînv minteleăpeăcareăle-aătr ităelăîndat ădup ăs vârşireaăcelorădou ăf r delegi.ăCuăceleădescriseăpân ăaiciăîn elegereaăpsalmuluiăeămultăajutat .ăTotuşiăoătâlcuireăpeăscurtănuăstric .

1. Ferice de acela c ruiaăiăs-auăl satăf r delegi leăşiăaleăc ruiăp cateăiăs-au acoperit.

2. Fericeădeăomul,ăc ruiaănu-i va socoti Dom nulăp catulăşiăînăsufletulăc ruiaănuăseăafl ăvicleşug!

Psalmul acesta 1-aăscrisădup ă isp şireaă f r delegii,ăcândă iar şiăavea în suflet stareaădeăfericire,ădeăpeăurmaăîmp c riiăcuăDumnezeu.ăDeăaceeaăîncepeăfericindăpeăomul,ăc ruiaăi-aăiertatăDumnezeuăp catul.

Totuşi,ăînv turaădinănecazuriăeădeăaşaăfel,ăîncâtăşiăînăvremeaădeăfericireăaăsufletuluiănuăpo iăuitaăam r ciunile,ăcuăcareăte-aăînv at Dum-nezeuăminte.ăŞi,ăcaăaducereăaminte,ăînşir ăst rileăsufleteştiăchinuitoareăprinăcareătreceăomul,ăcât ăvremeănuăvreaăs -şiăm rturiseasc ăgreşelile.

3. Cât ăvremeăamăp stratăt cerea,ămiăseămistu iauăoaseleăşiăsuspineleănu-mi mai conteneau.

4. C ăziuaăşiănoapteaăm ăap saămânaăTaăşiăseca vlagaămeaăcaădeăarşi aăverii.

Dup ăoăvreme,ăcândădurereaădeăpeăurmaăp catelorăseăfaceănesu-ferit ,ăîiătrimiteăDumnezeuăduhovnic,ămijlocitor,ăînăfa aăc ruia:

5. Mi-amăm rturisităîns ăp catulăşiăgreşeala mea n-am ascuns-o.

3 Regi 2, 35.


6. Zis-am:ă"M rturisi-voiăDomnuluiăf r dele geaămea!ăŞiăîndat ăaiăridicatăpedeapsaăp catului meu".

Aciă eă bineă s ă lu mă aminteă îns şiă m rturiaă prooroculuiă David,ăprecumăc ăîndat ădup ăm rturisireăDumnezeuăridic ăpedeapsaăp catu-lui; - totuşiăînduriăîncerc riăşiădeămulteăoriăaniădeăzileăînăşir.ăS ăfimăîn e-leşi:ăîncerc rileăacesteaănu-săpedeaps ,ăciăşcoal ,ălumin ăpentruăminteăşiămil ădeălaăDumnezeu.ăC ăleăsim imăcaăsuferin e9 De nu le-amăsim iăca atare, n-amă înv aănimic.ă Precumăpl cereaă eă dasc lulă p catelor,ă aşaădurereaăeădasc lulăîn elepciunii;ăiarădinăodihn ,ăpân ăacumaăînc ăn-a ieşităcevaădeăfolos.

Iat ăapoiăînv turaădeămareăpre ăşiădeămareăn dejde,ăpeăcareăoăd ăprooroculăşiăpentruăispiteleădinăvremeaăîncerc rilor,ăprecumăşiăpen-truăcredin aăînăDumnezeu,ăcareă ineăcump tulăomului.

7. Deăaceeaătoat ăslugaăcredincioas ăs ăseăroa geă ieălaăvremeăcuvenit ,ăşiăchiarăpotopădeăs-ar stârni pe acela nu l-ar potopi.

8. TuăeştiălimanulămeuăşiăTuăm ăizb veştiăla vreme de necaz; Tu faci s -miăr suneăîmprejur cânt riădeământuireăşi-mi zici:

9. In elep i-te-voiăşi— iăvoiăar taăcaleaăpeăcare trebuieăs ămergi;ăsf tuitorulăt uăvoiăfîăşiăochiul Meu va fi asupra ta.

Şiăiar şiăd ăsfaturiălaăceiăceănuăpreaăpricepărostulăînt ririiăsufle-tului în vremeaăîncerc rilor,ăzicând:

10. Nuăfi iătar ăminte,ăcumăeăcalulăşiăcatârul,ăpe care-iăsileştiălaăsupunereăcuăfrâuăşiăcuăz bale.

11. Multeăsuntăb t ileăcareăajungăpeăp c tos! Iarăpeă(p c tosul)ăcelăceăseătemeădeăDomnul,ămila îl va întâmpina.

Psalmulă sfârşeşteă cuă strigareaă deă bucurie,ă caă aă unuiă izb vită deăDumnezeuăşiăiar şiăf cutădrept:

C RAREAăÎMP R IEI

hor :

12.ăBucura i-v ăînăDomnulăşiăv ăveseli i,ădrep-ilor!ăScoate iăstrig teădeăbucurie,ăto iăceiădrep iălaăinim .

IarăînăPsalmulă33ăbucuria,ăcunoştin aăşiăsfatulăiar şiăseăprindăîn i |

1. BineăvoiăcuvântaăpeăDomnulăînătoat ăvre mea; lauda Lui va fi pururea în gura mea.

2. CuăDomnulăseăvaăl udaăsufletulămeu:ăaud ceiăblânziăşiăs ăseăveseleasc !

3. Sl vi iăpeăDomnulăcuămineăşiăs ăîn l m numeleăLuiăîmpreun .

4. C utat-am pe Domnulăşiăm-aăauzităşiădin toate necazurile m-aăizb vit.

5. Apropia i-v ădeăDomnulăşiăv ăve iăluminaăşi fe eleăvoastreănuăseăvorăruşina.

6. Vreunănec jităde-Lăstrig ,ăl-audeăDomnulăşi—1 mântuieşteădinătoateănecazurileălui.

7. (C ci)ăîngerulăDomnuluiăstr juieşteăîmpreju rulăcelorăceăseătemădeădânsulăşiădinătoateănecazuri leăîiăscap .

8. Gusta iăşiăvede iăc ăbunăesteăDomnul!ăFerice deăomulăcareăn d jduieşteăîntr-Insul!

9. Teme i-v ădeăDomnulăto iăsfin iiăLui,ăc nimicănuălipseşteăcelorăceăseătemădeăDânsul...

Şiă aşaă e toat ă Psaltirea:ă oă m rturieă str lucitoareă aă bun t iiă luiăDumnezeu,ă inut ăînămân ădeăDavid,ăcaăoăf clie,ămângâindăoriceăsufletăzdrobitădeăpeăurmaăp catelor.ăLuminaăeiăatrageăluareaăaminteălaăcârmu-ireaăluiăDumnezeuăasupraăvie iiăomeneşti,ăîndeamn ăsufletul la asculta-reă şiă smerenie,ă cuă careă oricineăpoateă biruiă toateă protivniciileă dină caleaământuiriiăşiăpoateăr bdaătoateăpalmeleăispitelor.

CENZURA INVIDIEI

Celeădescriseăpân ăaciăsuntănumaiăoăparteădinăîncerc rileăpeăcare a avut Davidăs ăleăp timeasc .ăZileleăceleămaiăamareăîns ăiăle-aăf cutăregele Saul, pe care Dumnezeu îl înlocuia cu David pe m sur ăceăacestaădeprindeaămeşteşugulădeărege.

"RegeleăSaulămaiăeăşiăunăr sun torăcazădeă invidieă împotrivaălui David.ăDinăcopleşireaăsaăcu binefaceri,ăSaulăaăf cutăpricin ădeăr zboiăcuăDavid.ăOdat ,ăizb vitădeăfurii,ădatorit ăcânt riiăpreaălineăa strunelor luiă David,ă acestaă aă încercată deă maiă multeă oriă s -şiăintuiasc ă cuă suli aă deă pereteă peă binef c torulă s u.ă Alt dat ,ăsc pându-1 cu oaste cu tot de ruşineaăcuăcare-1ăamenin aăGoliat,ăd n uitoarele,ă înă ner utateaă lor,ă cântând osanalele victoriei, atribuir ăluiăDavidăcâştigareaăb t lieiăînzecit decât lui Saul, zicând: "Davidăaăb tutăînăzeciădeămiiăşiăSau!ăînămiileăsale"1 - pentru acest singur cuvântăşiăaăm rturieiădateădeăadev rulă însuşi,ăSaulăpuseălaăcaleă s -lă prind ă înă curseă şiă s -lă ucid ă cuă propriaă saă mân .ă AcumăDavidăeraă fugar;ăSaulă îns ănu-şiăpotoliăura,ăciăpornindăprigoan ăcuătreiămiiădeăostaşiă împotrivaălui,ăscormoneaădeşertul.ăDac ăară fi fost întrebată deă pricinaă acesteiă prigoane,ă Saulă ară fiă trebuită s ăm rturi-seasc ăbinefacerileăluiăDavid.ăInăvremeaăprigoaneiăîns ălucrurileăs-au întâmplat întors: David a prins pe Saul, pe când acesta dormea. Dar dreapta Celui Preaînalt, pe unul 1-aă p zit deă moarteă şiă peăcel laltăs ănu-şiăp tezeămâna.ăSaul,ătotuşi,ănuăs-a înduplecat - deşiăDumnezeu mijlocise între ei - şiăiar şiăadun ăoasteăs ăurm reasc ăpeăDavidăşiăiar şiăaăfost prins Saul, într-oăpeşter ."

"Fapteleă acesteaă arat ă virtuteaă prigonituluiă şi mai str lucitoare,ăiarăr utateaăprigonitoruluiăşiămaiăevident ."

"Invidiosulănuăprimeşteădoctorăpentruăboalaă saă şiănuăpoateăg siă leacă t m duitorăalăsuferin ei,ădeşiăScripturaăeăplin ădeăele.ăElăaşteapt ă uşurareaă boliiă numaiă într-ună singură fel:ă s ă vad ăpr buşindu-se pe unul dinăceiăinvidia i.ăCap tulăuriiăluiăesteăs ăvad ăpe cel invidiat din fericit nefericit, din norocos nenorocit."

"Pe unii oameni, cu totul protivnici, binefacerile îi îmblânzesc. Peăinvidiosăîns ,ăbinefacerileămaiămultăîlăînr iesc.ăCuăcât invidiosul are

1 Regi 18, 7. C RAREAăÎMP R IEI

parteădeămaiămariăbinefaceri,ăcuăatâtămaiătareăfierbeădeăciud ,ă.maiămultăseăsup r ăşiăseămânie.ăMul umindăpentruădarurileăprimiteăşiămaiămultăseăc tr neşteădeăpurtareaăbinef c torului.ăCeăfiar ănuăîntrecăeiăprinăr uta-teaă n ravuluiă lor?ăCeă s lb t ciuneă nuă dep şescă eiă prină cruzimeaă lor9

Câinii,ă c roraă liă seă arunc ăoă coaj ă seă domesticesc;ă leii,ă c roraă liă seăpoart ădeăgrij ,ăseăîmblânzesc.ăInvidioşiiăîns ,ămaiămultăseăirit ăcândăliăseăarat ăîngrijireăşiăaten ie."1

"R nileă invidieiăsuntăadânciăşiăascunseăşiăeleănuăsufer ăvinde-care, ca unele ce s-auăînchisădeădurereaălorăoarb ăînăascunzişurileăcon-ştiin ei.ăInvidiosulăeăduşmanulăproprieiăsaleăs n t iăsufleteşti.ăCelăinvi-diatăpoateăs ăscapeăşiăs ăocoleasc ăpe invidios; iar invidiosul nu poate sc paădeăsineăînsuşi.ăTu,ăinvidiosule,ăduşmanulăt uăeăcuătine,ăvr jmaşulăi-eăcontinuuăînăinim ,ăprimejdiaăeăînchis ăînăadânc,ăeştiălegatăcuăunălan ăneîndurat,ăeştiăprizonierulăinvidieiăşiăniciăoămângâiereănu- iăvineăînăajutor.ăAăprigoniăpeăunăomăbinecuvântatădeăDumnezeuăşiăaăurîăpeăcelăfericit,ăiat ăoănenorocireătar ăleac."2

SOARELE SMERENIEI

David,ă deşiă aă trecută cuăbineă printr-atâteaă încerc riă şiă cenzuri,ătotuşiă numaiă omă fiind,ă nuă ne-aă putută ar taă cevaă des vârşit;ă cuă toate acestea,ădac ănoiăne-amăpurtaăcaăDavidăînăvremeaăisp şiriiăp catelor,ăamă fiădestulădeă spori iă înă caleaământuirii.ăDavidăeraăoă icoan ădeămaiăînainteăaăluiăIisus,ăceăaveaăs ăvie.ăDarănumaiăCelăf r ădeăp catăpoateăs ăneăarateăşiăs ăneădeaăcevaădes vârşit şiăînăisp şire.ăAdic ăascultareaăLuiăşiă isp şireaă Luiă s ă împlineasc ă ceeaă ceă lipseşteă dină ascultareaă şiă dinăisp şireaănoastr ăaăp c toşilor.

înv turaădes vârşit ăoăavemădeăla:ă"Celăce,ăfiindăînăchipulăluiăDumnezeu, n-aă inutăcaălaăoăprad ălaăegalitateaăSa cu Dumnezeu, ci S-a

1 Sf. Vasile cel Mare, Despre invidie P.G. 31, col. 376-377. 2 Sf. Ciprian, De zelo et livore c.9; în Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum

Latinorum,ăEd.ăG.ăHar ei,ăWienăă1868./ăTexteătraduseădeăProf.ăă I. Coman în "Cenzura invidieiălaăPlutarch,ăSf.ăăCiprianăşiăSf.ăVasileăcelăMare"ăînăvolumul "Omagiu Patriarhului Nicodim...", p. 151.


golit pe Sine, a luat chip de rob, facându-seăasemeneaăoamenilor,ăşiălaăînf işareă dovedindu-se ca un om; S-a smerit peă sine,ă ascult toră fa-cându-seă pân ă laă moarteă - şiă înc ă moarteă deă cruce.ă Pentruă aceeaă şiăDumnezeu L-aăpreaîn l atăşiăI-aăd ruităLuiănumeleăcareăesteămaiăpresusădeăoriceănume,ăca,ăîntruănumeleăluiăIisus,ătotăgenunchiulăs ăseăplece,ăalăcelorăcereştiăşiăalăcelorăp mânteştiăşiăalăcelorădeădedesubt."1

R bdareaăr uluiăsauăumilin a,ăînăcredin aăluiăDumnezeu,ăesteăceaămaiă uriaş ă putereă asupraă r uluiă înă lumeaă aceasta.ă Chipă deă umilin ădes vârşit ă ne-aă dată Mântuitorulă peă cruce:ă El,ă Fiulă şiă slavaă Tat lui,ăDumnezeu adev rat,ănuăS-aăîmpotrivit,ăciăaăprimităs ătreac ăprinăceaămaiă deă peă urm ăumilireă cuă putin ă peă p mânt,ă c ciă ştiaă ceă putereă areăumilin a.ăR bdândăb t i,ăscuip riăînăobraz,ăcunun ădeăspini,ăpiroaneleăşiăspânzurareaăpeăcruce,ăiarăpesteăsufletăhulireaăcelorăf r delege,ătoateăacesteaă înc ănuăerauăcruceaăceaămaiăgrea;ăpeăaceastaăoăaveaă laă spate.ăCruceaă ceaămaiă grea,ă peă careă eraă r stignită cuă fa a,ă eraă neasem nataădurereăaămileiăSaleăfa ădeăoameni.

Oameniiăaceştia,ăcareăboleauădeăr iăceăerauăşiăcareănuăpricepeauănimicădinădumnezeireaăMântuitorului,ă reprezint ăaceaăcoali ieăaăveni-nuluiă sufletescă contraă Mântuitorului.ă Aceştiă contemporaniă otr vi iă deăr utateăreprezint ăculmeaăinvidieiăomeneştiăcontraăsublimului.ăC ciădeăce a fost invidiat Mântuitorul? Din cauza minunilor sale printre cei s rmaniăşiăoropsi i,ăceiădintâiăchema iălaământuire.ă"Fl mânziiăerauăhr -ni i,ăhr nitorulăduşm nit;ămor iiăerauăînvia i,ăinvidioşiiămureauădeăciu-d ;ădemoniiăerauăalunga i,ă iarăceluiăceă leăporunceaă îiă întindeauăcurse;ăleproşiiă erauăcur i i,ă şchiopiiăumblau,ă surziiă auzeau,ăorbiiăvedeau,ă iarăbinef c torulă eraă prigonit.ă Ină celeă dină urm ă auă osândită laămoarteă peăd t torulăvie ii,ăauăb tutăcuăbiciulăpeăizb vitorulăoamenilorăşiăauăjudecatălaămoarteăpeăJudec torulălumii."2 ŞiăpentruăaceştiaăS-aărugatăTat luiădeăiertare.ăIubireaăaceastaădeăoameni,ăaşaăcumăsunt,ăşiăcareăn-a avut nicio-dat ăvreoăumbr ădeăc dere,ăI-aăpricinuităoăcruceăneasem natămaiăgrea,ăpe care-oăpoart ăşiădeăcareăseă intuieşteăMântuitorulăcuăfiecareădinăr u-t ileănoastreăpân ălaăsfârşitulălumii.ăŞiănoiăsuntemăprintreăiudeiiăcare-L pironesc pe cruce - fiecare în veacul nostru - pentruăc ăIisusăeăînătoateăveacurile.ăDarăIisusăaăfostăînătoateăacesteaăascult torădes vârşităTat lui;

'Fiiipeni2, 6-10. 2 Sf. Vasile cel Mare, Despre invidie, P. G. 31, 377, C.


cuăsmereniaăSaăaăbiruităatâtăpeăp mântăcâtăşiăînăiad.ăC ciăprinătainaăcru-cii,ă rupândă pânteceleă iaduluiă careă înghi iseă neamulă omenescă cuă neas-cultarea, a înviat dintr-însulăpeăAdamăşiăpeăto iădrep ii,ăşiăde atunci este mântuire.ă Prină urmareământuireaă eă road ă ascult riiă pân ă laă umilin ă aăMântuitorului. Iisus s-aădatăpeăSineăumiliriiăceleiămaiădeăpeăurm ,ănu-maiăs ăneăcâştigeăpentruământuireaăcuăcareăaăvenit.ăDeăaceeaăElăeăPo-mulăvie iiădinăRai,ăiarăîntoarcereaăînăRai,ăsauământuirea,ăeăroad ăacestuiăPom,ăcareăd ăvia ăveşnic ăceluiăceăvaămâncaădintr-însul.ăPomulăîlăştim,ăroad ăLuiăni-eădat ,ă- darădac ăn-oămânc m,ănuăneământuim.

Ară trebuiă s ă urm măMântuitoruluiă toat ă caleaă Saă p mânteasc ,ăm cară totă aşaă deă zornic,ă peă câtă neă zoreşteă foameaă şiă seteaă dup ă celeăpieritoare.ăDes vârşireaăMântuitoruluiă înă ascultareă şiă înă lep dareaă deăSine,ăpentruăiubireaădeăoameni,ăaăridicatăîntreăcreştiniăşirulăf r ănum rădeăcuvioşiă şiăbuniăbiruitoriămucenici,ă care,ăpentruădragosteaăLui, erau ferici iăs ăsufereăşiăeiăchinuriăînfricoşateădeălaănecredincioşiiăvremilorălor.ăŞiăprecumăodinioar ăDavidăaăomorâtăpeăGoliatăşiăleul,ăaşaăşiăcreş-tiniiăbiruiauăleulănev zut,ăc ciădragosteaăpân ălaămoarteădeăCelăceăne-a înv ată c rareaă şiă ne-a dat caă nebiruit ă arm ă lep dareaă noastr ă peăcruce,ăaceeaşiăi-aăf cutăşiăpeăeiămaiătariăcaăiadulăcareăînăzadarăv rsaăpesteăeiăv paieădeăur ,ă leă îndesaăcununiădeăspiniăpeăcap,ă leăb teaăcuieăînroşiteă înăpicioare,ă sauă îiă ardeaă înă cuptoareădeăvii.ăDeădragosteaă luiăHristos nu-iămaiăputeaădesp r iănimic,ăniciăfricaădeămoarte,ăniciădragos-teaădeăvia .ăAceştia,ăsfin ii,ăs-auăar tatămaiăpresus,ănuănumaiădeăpl cere şiădurere,ăciăauăcovârşităşiămoarteaăşiăvia a.ăînăeiăseăîntâmplaăşiămoartea şiă înviereaă Domnului.ă Tinerii dină Babilonă suntă numaiă oă încep tur ătimid ,ădarăşiăacoloădragosteaălorădeăDumnezeuăstinseseăv paiaăcupto-rului,ăurgiaăfoculuiăfugindădeălaăfa aăluiăDumnezeu,ăcareăînărou ăoăpre-f cuseăşiământuiaăpeăsfin i.

Trebuieă trecuteăv mile,ă ruşinândă înc ădeăaici,ăde peăp mânt,ăpeăvameşiiăv zduhului,ăcaălaămutareaănoastr ădincolo,ăcunoscândăeiăfoculădumnezeiescăceăaăarsălucrurileălorădinănoi,ăs ănuăneăpoat ăopriăcuăvreoădatorieănepl tit ădinăvremeaădeăacum,ăvremeărânduit ăîncerc rilor.ăC ăaşaăzicăP rin ii,ăc ăvremeaădeăacumăspreăpoc in ăneăeădat .ăŞiănuăleătrebuieăprotivnicilorăpustiireămaiămareăînălucr turileălor,ădecâtăr bdareaăcuădragosteăaănecazurilor,ăc ciăeaăardeădatoriileănoastreăşiă toat ăstr -dania lor.


Nou ,ăneputincioşilor,ădeşiăcuget măaleălumiiăşiăumbl măînăcaleaăp catelor,ăînc ănuăne-aăîndesatănimeniăcununaădeăspiniăpeăfrunteăşiănuăne-aăb tutăpiroaneleăînăt lpi.ăZicăîns :ăcineăvreaăs ăurmezeăpeăDomnulăşiăs ăseăasemeneăcuăEl,ăînăcruceăs ăseăasemene,ăşi,ăcâtăpoateăs ăcuprin-d ăfireaăomeneasc ,ăasemeneaăcuăElăvaăfi.

CEI CE N-AU NECAZURI

Nou ,ătoateănecazurileăneăvinădeălaăgreşeli,ănuădeălaăDumnezeu.ăElănumaiăleăîng duieăşiăspal ăcuăeleăvinov iileănoastre.ăOameniiăîns ătareăgreuăpricepăc ăîndreptareaăprinănecazuriădovedeşteănuăp r sirea lui Dumnezeu,ăciămilostivireaăLui.ăBaăchiarăprinăaceeaăştimăc ăDumnezeuăareăgrij ădeănoi,ădac ăvomăaveaănecazuri.ăFiindăatotbunăşiăatotîn elept,ăneăpoart ădeăgrij ăşiăneăspal ,ăcuămilostivire,ăoriăvrem,ăoriănuăvrem,ăoriăpricepemă acum,ă oriă vomă în elege peă urm .ă C ci:ă "Dumnezeuă esteăîndelungă r bd toră şiămultămilostiv,ădarănepedepsitănimicănuă las "1. El aşteapt ăoăvremeăs ăvad :ăneăgr bimănoiăcuăpoc in aădeăbun voieăsauănu;ăînv mădinănecazurileăaltoraăsauăaştept măs ăneăspargemăşiănoiăcapulădeăele,ăcaăşi ei?

Dumnezeuăvreaăs ăajuteăpeăto i,ădarănuăto iăprimescăpurtareaăSaădeăgrij .ăAşaăseă faceăc ă suntăoameniăp c toşiă careăn-au necazuri. Pe aceştiaă i-aălep datăDumnezeu.ăC ciăştiindu-leăfirea,ăprecumăc ănuăauăleacă şiă nuă pricepă nimică dină ocârmuireaă Sa,ă îiă las ă înă p cateleă lor.ăAceştiaăsuntăceiădeăcareăziceăDavidăc :ă"N-auăniciăoăsuferin ăpân ă laămoarteăşiăsuntăpliniădeăs n tate;ăcuăoameniiălaăosteneleănuăiauăparteăşiănuăsuntăsupuşiălaăb t iăcaăceilal iăoameni.ăRâdădeătoat ălumeaăşiăgr iescădeă sus.ă Iat ,ă necredincioşiiă huzurescă înă lumeaă aceastaă şi-şiă adun ăbog ii".ăAşaăîncâtămul iădinăneştiin :ă"Râvnescăsoartaă(p mânteasc ăa)ă necredincioşilor,ă v zândă prop şireaă p c toşilor";ă dară cândă în elegă"sfârşitulăp c toşilor"ă- iarăaceastaăleăvineănumaiăcândăintr ălaă"Altarul Domnului" - abiaă atunciă nedumerireaă liă seă împr ştie.ă C ciă laă AltarulăDomnului,ăunde:ă"seăafl ăascunseătoateăcomorileăcunoştin eiăşiăale

Maurn J.


în elepciunii"1,ăînăIisusăHristosăadic ,ăeiăafl ăc :ă"PentruăvicleşugulălorăîiăpuneăDumnezeuăpeăc iăalunecoaseăşi-iă las ăs ăcad ă înăpr pastieăşiăajung la pustiire"2.

Nuă ferici i,ă aşadar,ă peă ceiă ceă n-au necazuri în lumea aceasta. C ci,ăcunoscându-iăDumnezeuăc ăn-auăminteăs -lăîn eleag ăc ile,ănuăleămaiărânduieşteăoăîndreptareăprinăîncerc riăînălumeaăaceasta,ăciăosândaăînăcealalt .ă Iat ădeăce:ăDumnezeuăpreamilostivul,ăchiarăşiăcândăosân-deşteălaăiadătotămilostivăseădovedeşteăşiăcaăunămai-nainteăştiutorădinăveciă aă toate,ă nuă leă trimiteă necazuriă peă potrivaă p cateloră lor,ă c ciămândria lor ceaă pesteă m sur ă deă mareă nuă rabd ă nicidecumă umilireaăîncerc rilor.ă Dimpotriv ,ă încercareaă luiă Dumnezeuă deă a-iă sp laă prinănecazurileăceleăf r ădeăvoie,ălorăliăs-arăîntoarceătocmaiăpeădos.ăC ciăei,ăiubindă maiă tareă mândriaă şiă slavaă deşart ă aă vie iiă acesteia, decât smereniaă şiă supunereaă luiăDumnezeu,ă tocmireaă nebun ă aămin iiă loră îiăarunc ăînădezn dejde,ădinăcareăfacăcelămaiămareăşiămaiădeăpeăurm ăp catăînălumeaăaceasta:ăsinuciderea,ăomorâreaădeăsine.ăOriătoateăcele-lalteăp cate,ăceăle-ar putea face omul, adunate la un loc, sunt mai mici decâtăacestaăsingur.ăDeăaceea,ădinămilostivireămaiăpresusădeăîn elegereăpentruă mul imeaă neputin eiă lor,ă nu-iă bag ă Dumnezeuă înă cuptorulăsmereniei,ă c ă nuă rabd ă neghinaă oăprob ă caă aceasta,ă ciă vorămergeă înăosând ,ădarănuăînăosândaăceaămaiămare,ăcaăucigaşiiădeăsine.ă"Deciădac ăcineva,ă p c tuindă înă chipăv dită şiă nepoc indu-se, n-aăp timită nimicăpân ălaămoarte,ăsocoteşteăc ăjudecataăluiăvaăfiăf r ămil ăacolo."3

URZIREAăC DERII

înainteaă luiăDumnezeuă poateă greşiă chiară şiă ună poporă întreg.ăAstfelăprimulăregeăalăiudeilor,ăSaul,ăaăfostăalesăşiăcerutădeăto iăb trâniiăluiăIsrail,ăf r ăpl cereaăluiăSamuilăprooroculăşiăf r ăvoiaăluiăDumnezeu4. TotuşiăDumnezeuăi-aăl satăînăsfatulălorăşiăle-aădatălucrulădup ăcare-i

1 Coloseni 2, 2-3. 2 Psalm 72, 3-19. Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ăed. I, voi.ă1,ăp.ă242;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 240. 41 Regi 8, 4; Oseia 8, 4.


tr geaăinima.ă"înainteaăoameniloră- ziceăîn eleptulă- esteăvia a şiămoar-tea,ăşiăoricareăleăvaăpl cea,ăliăseăvaăda.ăDarăs ălucrezeăp gâneşteănim -nui n-aăporuncit,ăşiănim nuiăn-aădatălibertateaăs ăp c tuiasc ."1 L sân-du-iăDumnezeuăînăvoileă lor,ă iat ăpeăb trâniiăpoporului,ăei,ăceiădatoriăcuăcunoştin a,ăînscriindu-se la oădatorieăgrea,ăpeăcareăvorăaveaăs ăoăîsp -şesc ăîmpreun :ăşiăregeăşiăpopor.ăLaăaşaăsfatăalălor:ă"AăzisăDomnulăc treăSamuil:ă"Ascult ăglasulăpoporului,ăc ciănuăpeătineăte-auălep dat,ăci M-auălep datăpeăMine,ăcaăs ănuămaiădomnescăEuăpesteăei"2.

Iat ămomentulăînăistorieăcândăoameniiăseădep rteaz ădeăDumne-zeuămaiăvârtosăcaăpân ăacuma,ăîlăizgonescădinătrebileăcet eneşti,ăundeăde acum încolo nu le mai trebuie conducerea lui Dumnezeu. Acesta-i momentulăc deriiăoamenilorădeălaăTeocra ieălaăregalitate.

S-a luptatăSamuilăcuăpoporul,ăcaăs ănu-1ălaseăs ăfac ăoăasemeneaăgreşeal ;ăîns ăeiăv zuser ăslavaădeălaăcur ileăregilorăveciniăşiăaăregilorăpe care-iă b tuser ă şiă sclipireaă auruluiă le-aă luatăminteaă dină nouă şiă seăr niser ălaăinim ăcuămândriaăşiăcuăslavaădeşart .ăDeăaceea n-au ascultat sfatulăluiăDumnezeuăprinăprooroc,ăciă ineauăuna:ă"D -neărege,ăşiăvomăfiăşiănoiăcaăcelelalteăpopoare!"3 ŞiăaăzisăDomnulăaădouaăoar ăc treăSamuil: "Ascult ăglasulălorăşiăpune-le rege!"4

Aşaă î-aă scosăDumnezeuă înainteă peăSaul,ă careă seă ab tuse pe la Samuilăv z torul,ăs -lăîntrebeădeănişteăm g ri eăr t cite5. Pe acesta 1-a uns rege turnându-i mir pe cap. L-aăs rutatăşiăi-aăspusădatoriileăşiădrep-turileădeărege,ăprecumăşiăc ăseăvaăschimbaăşiăseăvaăfaceăaltăom,ădându-i Dumnezeuăalt ăinim ,ăpân ăşiădarăproorocesc6.

Dup ăoarecareăvreme,ălaăînnoireaăpr znuirii,ăSamuil,ăcaăs -i lege strâns de poruncile lui Dumnezeu, din nou le-a adus aminte cât de mareăeăp catulăpeăcareăl-auăf cută înainteaă luiăDumnezeuăc ăauăcerutărege.ă Samuilă şi-aă înt rită cuvântulă acesta,ă cerândă fulgeră şiă ploaieă înăvremeaăsecerişului,ăşiăaăfostăaşa,ăîncâtăfricaădeăDumnezeuăşiădeăSamuilăcuprinseseătotăpoporul.ăAbiaălaăaătreiaămustrareăcuăsemn,ăpoporulăşi-a recunscutăgreşeala,ăşiăaăzis:ă "Roag -teăpentruă robiiă t iă înainteaăDom-nului Dumnezeuluiăt u,ăcaăs ănuămurim;ăc ciălaătoateăcelelalteăp cateăaleănoastreăamămaiăad ugatăunăp cat:ăcândăamăcerutărege"7.

1 în elepciuneaăluiăIsusăSirahă15,ă15-20. 21 Regi 8, 7. 41 Regi 8, 22.

''31 Regi 8, 19-20. 51 Regi 9, 20.

61 Regi 10, 1,6, 7I Regi 12, 19.


Ară fiă loculă s ă neă întreb m:ă oareă deă ceă prooroculă d deaămereuăpoporuluiăgreşealaăpesteănas?ă - Cuărostulăcaăs ă în eleag ăpoporulăc ăaăgreşit,ăschimbându-şiă teocra iaăcuăregatul;ăşi,ă în elegând,ădinăadâncuriăs -şiă cear ă iertare,ă c ă altfelă nuă vineă iertarea.ăMul i,ă pân ă nu-şiă în elegăgreşelile,ăseăcredăcura iăap rându-se:ăc ăn-au omorât, n-auădatăfocăşiăaşaămaiădeparte.ăDeă faptăeiă suntă închişiă şiă lega iă laăminteăcuăunăv lădeăîntunericăcareănuăseă rupeăaltfel,ădecâtănumaiăcândă leă izbeştiăp cateleăpesteă obraz.ă Astaă eraă ostenealaă proorocului:ă s ă lucrezeă cumă vaă ştiăpoc in aădinăadâncăaăpoporuluiăcaă s ăvieădeă laă fa aă luiăDumnezeuăcaleămilostiv ădeă îndreptare,ăvremuriădeă reînviorare'ă iarănuăosând ăşiăurgieămare.

PUTEREA CARE NU ASCULTA

în vremeaăaceeaăSamuilă trimisăaă fostădeăDomnulăc treăSaulăs -i spun :ă"Adusu-mi-amăaminteădeăceleăceăaăf cutăAmalecăluiăIsrail,ăcumăiăs-aă împotrivită înă cale,ă cândă veneaă dină Egipt.ăMergiă acumă şiă bateă peăAmalec...ăşiănimiceşteătoateăaleălui.ăS ănuăieiăpentruătine nimic de la ei, ciănimiceşteăşiăd ăblestemuluiătoateăcâteăleăare.ăS ănu-1ăcru iăşiăs ădaiămor iiădeălaăb rbatăpân ălaăfemeie,ădeălaătân răpân ălaăprunculădeă â ,ădeălaăbouăpân ălaăoaie,ădeălaăc mil ăpân ălaăasin"2.

Aceastaă eraă poruncaă luiăDumnezeuă c treă Saul, care, purtând sabie,ăaăprimită înăascultareăoătreab ădeăsabie.ă"DarăSaulăşiăpoporulăiar şiăauăf cutădeăcapulălor:ăauăcru atăpeăAgag,ăregeleăluiăAmalec,ăpeăceleămaiăbuneădinăoiăşiădinăviteleăcornute,ămieiiăîngr şa iăşiătotăceăeraăbun n-aă vrută s ă piard .ă Iară toateă lucrurileă neînsemnateă şiă rele,ă le-au pierdut.ăAtunciăaă fostăcuvântulăDomnuluiăc treăSamuil,ăzicând:ă"îmiăpareă r uă c ă amăpusăpeăSaulă rege,ă c ciă elă s-aă ab tută deă laăMineă şiăcuvântul Meu nu 1-a împlinit."3

Iat ă cumă deă laă neascultareă începeă c derea deă laă Dumnezeuă şiăgreşelileăseă inălan ,ăunaădup ăalta.

1 Fapte 3, 19. 2 1 Regi 15,2-3. 3 1 Regi 15, 8-10.


Oareăpentruănişteămiei,ăşiănişteăviteăcornute,ăşiăpentruăc ăr zboi-niciiăauăcru atăpeăc peteniaăluiăAmăalee,ăs ăseăfi sup ratăDumnezeuăaşaădeătare,ăîncâtăs ăseătânguieăomului,ăc -iăpareăr uădeăceăaăt cut,ăpunândăpe Saul rege?

SfântaăScriptur ,ăCarteaăluiăDumnezeu,ăareăliter ăşiăareăduh.ăDeăaceeaăşiăcitiriăsuntădou .ăDac -tiădezleag ăDumnezeuă tainaăascuns ă înălitere o pricepi;ădac ănuă i-oădezleag ănuăpricepiădecâtălitere.

Astfel, cufundându-ne în urma timpurilor, peste rostogolul vea-curilor,ăd mădeăvedeniaăluiăAvraam:

Facere 15: 12. Laăasfin itulăsoareluiăaăc zutăpeăAvraam

somnăgreu,ăşiăiat ă1-aăcuprinsăîntunericăşiăfric mare.

13. AtunciăaăzisăDomnulăc treăAvraam:ă"S ăştii bineăc ăurmaşiiăt iăvorănemerniciăînăp mântăstr in, undeăvorăfiărobi iăşiăap sa iăpatruăsuteădeăani;

14. Darăpeăneamulăacela,ăc ruiaăvorărobi,ăîlăvoi judecaăEu,ăşi,ădup ăaceea,ăvorăieşiăs ăvin ăaiciăcu avere mare.

15. Iarătuăveiătreceălaăp rin iiăt iăînăpaceăşiăveiăfi îngropatălaăb trâne iăfericite.

16. Eiăîns ăseăvorăîntoarceăaiciăînăalăpatrulea veacădeăoameni,ăc ciănuăs-aăumplutăînc ăm sura nelegiuirilor Amoreilor".

Ceăs ăfieăcuvinteleăacestea?ăOădescoperireăf cut ăluiăAvraam, un cuvântăalăluiăDumnezeuăc treăom,ăcareădezv luiaăpurtareaăSaădeăgrij ,ăcuă careă ocârmuieşteă neamurileă pesteă veacuri,ă înspreă oă isp şireă şiă oământuire a neamurilor. Cuvântul acesta al lui Dumnezeu spus lui Avra-amăcuăsuteădeăaniăînăurm ,ăveneaăs ăseăîmplineasc ăînăzileleăluiăSaul.ăDeă aceea,ă aşaă aă fostă cuvântulă Domnuluiă c treă Saul,ă prină Samuil,ăzicând: "Adusu-Mi-amăaminteădeăceleăceăaă f cutăAmalecă luiă Israil...ăcând venea din Egipt. Mergi acum1 şiăbateăpeăAmalecă şiănimiceşteătoate ale lui".

I

1 1 Regi 15,2-3.


Cuvântul acestei ocârmuiri a lui Dumnezeu nu 1-a ascultat regele;ăşiădeăaceeaăs-aăsup ratăDumnezeuăşiăi-aăp rutăr uăc ă1-a pus rege,ăc ciănuăi-a împlinit porunca întocmai, cuvântul care arcuia voia Saăpesteăveacuri,ăşiă"acum" atingea din nou pe oameni.

PRINăTALCUIRILEăP RIN ILOR

Sf.ă Maximă M rturisitorul1 adânceşteă sensulă istorieiă luiă Saulă înăelemeneteleăluiăspirituale.ăAstfelă"Saulăseăt lm ceşte,ădup ăunăîn eles,ăcaă"iadulăcerut".ăPoporulă iudeilor,ăadic ,ăalegândăvia aăde pl ceriă înăloculăîmp r ieiăşiăaăvie iiătr iteăvirtuosăînăDuhulăluiăDumnezeu,ăaăcerutăs ăîmp r teasc ăpesteăeiăiadul,ăadic ăneştiin aăînălocădeăcunoştin .ăC ciătotăcelăceăaăc zutădinăiubireaădumnezeiasc ăeăst pânit,ăprinăpl cere,ădeălegea care nu poate p ziăniciăoăporunc ădumnezeiasc ,ăsauăniciănuăvreaăs-oăp zeasc ...ă"C ciăDuh,ădup ăcumăs-aăscris,ăesteăDumnezeuăşiăceiăceăseăînchin ăLuiătrebuieăs ă I seăînchineăînăDuhăşiăînăadev r"2, nu în liter ă C ciă eă cuă neputin ă s ă existeă şiă s ă lucrezeă împreun ă parteaătrupeasc ăşiăparteaădumnezeiasc ăaălegii,ăadic ăliteraăcuăduhul,ăodat ăceănuăpoateălucraăînăarmonieăceeaăceănimiceşteăvia aăcuăceeaăceăoăh r -zeşteăprinăfire."

"Dac ăSaulămaiăreprezint ăşiătipulălegiiăscrise,ăliteraălegii,ăDavidăreprezint ăDuhulăei,ăra iuneaăei.ăAcestăDavidăspiritual,ădeşiăeăpizmuitădeăSaul,ănuăeăbiruit.ăDimpotriv ,ădat ăfiindămareaăsaăiubireădeăoameniăşiănep timireaă laă careă aă ajuns,ă chiară urâtă fiind,ă linişteşteă prină chitaraăduhuluiăpeăduşmanulăchinuitădeăduhulăcelăr uăşi-1ădomoleşte,ăsc pân-du-1ăcaădeăunădracăviclean,ădeăboalaăceaăreaăaăcugetuluiăp mântesc.ăC ciătotăcelăceăur şteădinăinvidieăşiăponegreşteăcuăr utateăpeăcelăceăeămaiă tareă înă nevoin eleă virtu iloră şiă maiă bogată înă cuvântulă cunoştin eiădumnezeieştiă eăunăSaulă chinuitădeăduhulă cel r u,ă întrucâtănuă sufer ăfaimaăşiăfericireaăceluiămaiăbunăînăvirtuteăşiăcunoştin ,ăciăseăînfurieăcuăatât mai tare cu cât nu-1ăpoateăucideăpeăbinef c tor.ăAdeseoriăîlărepede

1 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă65,ăFilo-calia, Sibiu,ă1948,ăed.ăl,ăvoi.ă3,ăpp.ă421,ă433ăşiă447-449. 2

ÎNV MINTELEăREGILOR

cuăciud ăchiarăşiăpeăpreaăiubitulăs uăIonatan,ăadic ăgândulătainicăalăcon-ştiin ei,ă careă osândeşteă uraă nedreapt ă şiă spune,ă cuă respectă deă adev r,ăvredniciile celui urât. Invidiosulăseăpoart ăasemeneaăluiăSaul,ănebunulădeăodinioar ,ăc treăcareăaăzisăSamuil,ădup ăceăaăc lcatăporuncileădum-nezeieşti:ă"Nebuneşteăaiă lucrat,ăc ăaiăc lcatăporuncaămea,ăpeăcareă i-a dat-oă ieăDumnezeu!"1 IarăSaulă este,ă cumăamă spus,ă legeaă scris ,ă sauăna iaă iudeilor,ă careăvie uieşteădup ă legeaă scris .ăC ciădeă laă amândou ăacestea,ăcareăsuntăîmpletiteăîntreolalt ăînăchipăp mântesc,ăseădep rteaz ăDuhulă Domnului,ă adic ă contempla iaă şiă cunoştin aă duhovniceasc ,ă înăloculălorăvenindăduhulăr u,ăadic ăcugetulăp mântesc careăchinuieşteăcuătulbur rileă şiă zvârcolirileă neîntrerupte,ă propriiă celoră supuseă vremiiă şiăstric ciunii,ăcaăpeăuneleăce-s scuturate de boala nestatorniciei gânduri-lor."ă (Tareă seă potrivescă acesteaă laă înf işareaă vremiiă noastre,ă cândăoamenii s-auăr zvr tităîmpotrivaăDuhului,ădeăaceeaănuămaiăeăliter ăs -i împace.)ă"C ciălegeaăpotrivit ănumaiădup ăliter ăşiăîn eleas ămaterialăe,ăparc ,ăst pânit ădeăepilepsie,ăfiindăscuturat ădeănenum rateăcontraziceriăşiăneavândăniciăoăarmonieăcuăeaăîns şi;ă iarăminteaăiudaizant ,ăz p cit ăpân ălaănebunieădeăînvârtireaăşiănestatorniciaăcelorămateriale,ăîşiăschim-b ăînăchipănecesarăşiăeaămereuădispozi ia."

"Eădeăadausăc ăpeăceiăsc pa iădeăIisusă(Navi)ă îiăomoar ăSaul.ăC ciăpeăceiăpeăcare-iăizb veşteăduhulăîiăomoar ălitera.ăDeăaceea Dum-nezeu, care a uns pe Sau! - în elegălegeaăscris ă - caăs ăîmp r teasc ăpesteăIsrail,ăseăc ieşteăcândăoăvedeăîn eleas ătrupeşteădeăc treăIudei,ăşiăd ăputereă împ r ieiăDuhului,ăcareăesteăaproapeleă literei,ă îns ămaiăbunădecâtăea.ă "Şiăvoiăda,ăzice,ă împ r iaăaproapeluiă t u,ăcareăeămaiăbunădecât tine."2 C ciăprecumăDavidăeraăaproapeădeăSaul,ălaăfelăDuhulăseăafl ăînăvecin tateaăliterei,ăavândăs ăseăarateădup ămoarteaăliterei."

Dup ăaltăîn eles,ăSaulăesteătotăomul,ăeătoat ămintea,ăeătotăsufletul,ăd ruităde Dumnezeu, prin taina ungerii cu sfântul Mir, rege peste Israil. Elăprimeşteăporunc ăs ăpoarteăr zboiăcuăAmalec,ăprinăcareăseăîn elegeădiavolul,ăşiăs -lăpiard ădimpreun ăcuătotăceăareăel:ăfemeileă- pl cerile;ăpruncii lor - puii de drac; dobitoacele - patimile contra firii; cu un cuvânt,ă toateă aleă luiăAmalec,ă careă aă împiedecată ieşireaă dină robiaă luiăFaraon,ăcareăesteăoăalt ăicoan ăaădiavolului.

1 l Regi l5, 19. 2 1 Regi 15, 28.


Nici Saul al nostru, din noi din fiecare, n-ascult ,ănuăîmplineşteă

porunca,ăciăcru ătocmaiăc peteniaăşiăcâtevaăviteămaiăar toaseăaleălui.ăNuă omoar ă c peteniaă releloră cuă ascultareaă deăDumnezeu,ă nuă omoar ădobitoaceleăceleămaiăar toaseă- patimile cu chip nevinovat - dar care tot patimiăsunt,ădeşiăpoart ăpieleădeămielăsauăchipulănevinov iei.

Noi,ăneamulăcelăcreştinesc,ănoulă Israil,ă înăceleă treiăTaineăprinăcareăintr măînămareaăobşteăcreştin :ăSf.ăBotez,ăUngereaăcuăSf.ăMirăşiăSf.ă împ rt şanie,ă suntemăunşiă preo i,ă regiă şiă împ ra iă pesteă patimi.ăDeci,ăuni iăînl untrulănostruăşiăîntreolalt ăînăcuvântulăluiăDumnezeu,ăamăprimităporuncaăşiăputereaădeăaăomorîăpeăAmalecăcelădeăduhăşiătoateăaleăluiăs ăleăd măpierz rii.ăIarădac ăfacemăcaăSaulăşiăn-ascult măs ăpurt măr zboiulă dup ă poruncaă şiă putereaă dat ă nou ă deă sus,ă atârn ă asupra noastr ,ăcaăoăsabie,ăp rereaădeăr uăaăluiăDumnezeu1.

APUSUL UNUI REGE

Proorocul,ăv z torulădincoloădeăliter ăşiălucruri,ăavândădurereăînăinim ădeăgreşealaăregelui,ăcaut ăs ăi-oăîndrepte.ăC ci,ăcaăunulăceă1-a uns rege,ăeraălegatăşiăr spunz torăduhovniceşte de dânsul. Astfel duhovni-culă îşiă cheam ă regeleă laă poc in ,ă zicându-i:ă "R uă aiă f cută c ă n-ai împlinită poruncaă Domnuluiă Dumnezeuluiă t u,ă careă iă s-a dat. Acum domniaătaănuăvaămaiă ine;ăDomnulăîşiăvaăg siăunăb rbatădup ăinimaăSaăşi-iăvaăporunciăDomnulăs ăfieăconduc torulăpoporuluiăS u,ădeoareceătuăn-aiăîmplinităceeaăceă iăs-a poruncit de la Domnul"2.ăPeălâng ăcuvântulăacesta,ă îiămaiăajut ăf cândăşiăoănoapteădeărug ciune.ăSeăîntâlneşteăaădouaăoar ăcuăregele;ăîiăspuneădinănouăgreşealaăsa,ăc :ă"Nesupunereaăeăunăp catălaăfelăcuăvr jitoriaăşiăîmpotrivireaălaăfelăcuăînchinareaălaăidoli.ăDeci,ăpentruăc ăaiălep datăcuvântulăDomnuluiăşiăDomnulăte-aălep dat,ăcaă s ă nuă maiă fiiă regeă pesteă Israil"3.ă Laă acestea,ă Saulă faceă oă poc in ămincinoas ,ămaiămultă caă s ă scapeă deă gura proorocului, zicând: "Am p c tuit,ăc lcândăporuncaăDomnuluiăşiăcuvântulăt u;ădarăm-am temut

1 Facere 6, 6. 2 1 Regi 13, 13-14. 3 1 Regi 15,23.


deăpoporăşiăamăascultatăglasulă lui.ăRidic ădarăp catulădeăpeămine."1

Iat ,ăundeăe ap rareănuăeăsmerenie,ădeciăniciăm rturisireăşiăniciăiertare;ămândriaătotăst pân ăr mâne;ăcuăDumnezeuănuăpo iăfaceădiploma ieăsauăcompromis.

Deci,ădup ăcumăşiăeraădeăaşteptat:ăomulăcuăinimaăîmp r it ătoateăleăvedeăîmp r ite;ăbaăchiarăşiăceleăceăsuntăunaăleădesparte.ăC ciă iat -1 f cândădesp r ireăîntreăporuncaăDomnuluiăşiăcuvântulăproorocului,ă- ca şiăcândăaceastaăn-ară fiăunaăşiăaceeaşiăporunc .ăBaăseămaiăşiă îndrep-t eşte,ăaducându-şiăînăsprijinătemereaăsaădeăpopor.ăTemereaăsaăîns ăeraăpricinuit ădeăaceaălep dareădeăsus2,ăfric ăpeăcareăoăsim eaăinimaăsa,ăcaăuna ce nu omorâse de la sine pe regele cel de alt neam, nu omorâse cornuteleămâniei,ăniciămieluşeiiăiubiriiădeăsine.ăDeăaceea,ăcândăvineădinănouăSamuilăşiăvreaăs -lăaduc ălaăpoc in ,ăregeleăsareădeălaăpoc in ălaăînd r tniciaă mândriei,ă zicând:ă "Amă greşit;ă dară d -mi acum cinste înainteaăb trânilorăpoporuluiămeuăşiăînainteaăluiăIsrail...ă"3.ăS ritur ăcare faceăpoc in aăcuăneputin ;ăiarădeălaăDumnezeuăvine,ăînălocădeăîncerc riăînăvedereaăisp şirii,ăhot râreaădetron rii.

AtunciăaăzisăDomnulăc treăSamuil:ă"Pân ăcândăveiătânjiătuăpentruăSaul, pe care l-amălep dat,ăcaăs ănuămaiăfieăregeăpesteăIsrail?ăUmpleăcornulăt uăcuămirăşiădu-teălaăleseiădinăBetleem,ăc ciădintreăfiiiăluiămi-am ales rege."4

Tânjirea aceastaăaăproorocului,ăîntreăhot rârileăCârmuiriiădeăsus,ăşiăînd r tniciaăcârmuiriiădeăjos,ăaăregelui,ăprilejuieşteăSf.ăMaximăM rtu-risitorul5 oă scurt ă înv tur ă despreăputereaă şiăm suraă rug ciuniiă c treăDumnezeu pentru oameni.

"Oă rug ciuneăeă lucr toareă cândăeă unit ăcuă fapteleăporuncilor.ăDeci,ăcândărug ciuneaănuăcadeădeăpeălimb ănumaiăcaăunăcuvântăsimplu,ăsauăcaăoăvorb ăgoal ă aăgurii,ă z cândă leneş ă şiă f r ă consisten ,ă ciă eăînviorat ă şiă însufle it ă prină împlinireaă poruncilor,ă atunciă eă lucr toare,ăîntr-altfel (adic ăf cut ăpentruăal ii)ăeălucr toareăcândăcelăceăareălips ădeărug ciuneaădreptuluiăs vârşeşteăfapteleărug ciunii,ăîndreptându-şiăvia aădeă maiă înainteă şiă (astfel)ă f cândă tareă cerereaă dreptului,ă întrucâtă oăîmputerniceşteăprinăpurtareaăsaădeăbun voie.ăC ciănuăfoloseşteărug -

I

URegi 15,24-25. 2 în elepciuneaăluiăSolomouă17,ă11-12. 5 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăop.ăcit.,ă299-300.

31 Regi 15, 30. 41 Regi 16, 1.

m


ciuneaădreptuluiăceluiăcare,ăavândătrebuin ădeăea,ăseădesfat ămaiămult cuăp cateleădecâtăcuăvirtu ile.ăDeăpild ămareleăSamuilăplângeaăodini-oar ă peă Saulă careă p c tuise,ă dară nuă puteaă s -Lă fac ă peă Dumnezeuăîndur tor,ă neavândă înă ajutorulă plânsuluiă s uă îndreptareaă cuvenit ă aăp c tosului.ăDeăaceeaăDumnezeu,ăoprindăpeăslujitorulăS uădeălaăplânsulădeăprisos,ă îiă zice:ă "Pân ăcândăveiăplângeăpentruăSaul?ăC ciăEuă l-am lep datăpeăel,ăcaăs ănuămaiăfieăregeăpesteăIsrail."1

"De asemenea Ieremia, care suferea mult pentru poporul iude-ilorăînnebunitădeăam gireaădracilor,ănuăeăauzităcândăse roag ,ăîntrucâtănuă areă caă putereă aă rug ciuniiă întoarcereaă necredincioşiloră iudeiă deă laăr t cire.ăDeăaceeaăDumnezeuă1-aăoprităşiăpeăelădeă laă rug ciuneaă înăzadar, spunându-i:ă"ŞiătuănuăteămaiărugaăpentruăpoporulăacestaăşiănuămaiăveniălaăMineăpentruăei,ăc ănu voi auzi."2

"Cuăadev ratăeăoămareănesim ire,ăcaăs ănuăzicănebunie,ăs ăcear ământuireăprinărug ciunileădrep ilorăacelaăcare-şiăr sfa ăsufletulăcuăceleăstric cioase,ăprecumătotăaşaădeămareănebunieăeăs ăcear ăiertareăpentruăfapteleăcuăcareădeăfaptăseălaud , întinându-seăcuăvoin a.ăCelăceăareătre-buin ă deă rug ciuneaă dreptuluiă trebuieă s ă n-oă laseă nelucr toareă şiă ne-mişcat ă- dac ăur şteăcuăadev ratăceleăreleă - ciăs ăoăfac ălucr toareăşiăputernic ,ăîntraripând-oăcuăpropriileăvirtu iăşiăînăstareăs ăajung ăIaăCel ceăpoateăs ădeaăiertareădeăgreşeli."

IarăSfântulăMarcuăAscetulăspuneătoateăacesteaăpeăscurt:ă"P catăspreămoarteăesteătotăp catulănepoc it.ăChiarădeăs-ar ruga un Sfânt pentruăunăasemeneaăp catăalăaltuia,ănuăeăauzit."3

Drept aceea Samuil a fost trimis la David,ăcareăeraăunăcopilăb laiăcuăochiăfrumoşiăşiăpl cutălaăfa .ăPeăacestaăcunoscându-1 Samuil prin duh,ăaă luatăcornulăcuămiră şiă1-aămiruit,ă înămijloculă fra iloră s i,ă şiăs-a odihnit Duhul Domnului din ziua aceea asupra lui David. Atunci s-a dep rtatădeăla SaulăDuhulăDomnului,ăşi-1ătulburaăunăduhăr u,ătrimisădeăDomnul,ă câtă şiă slugileă luiă Saulă i-auă zis:ă "Iat ă unăduhă r uă trimisă deăDomnulăteătulbur "4.

1 I Regi 16, 1. 2 Ieremia 7, 16. Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreăceiăceăcredăc ăseăîndrepteaz ădinăfapte,ăFilocalia Sibiu,

1946, ed. I, voi.ă1,ăp.ă254;ăşiăed.ăII, Sibiu, 1947, voi. 1, p. 252. 41 Regi 16, 12-J5.


Trebuieă s ă ar t mă c ,ă dac ă înă vremeaă cândă aveaă Duhulă luiăDumnezeu n-aăvrutăs ăseăîndrepte,ăacum,ămuncitădeădiavol,ăîiăvaăfiăcuăatâtămaiăgreuăs ăseă îndrepteze,ădac ănuăchiarăcuăneputin .ăAceastaăeăpedeapsaăadus ădeăDumnezeuăpesteăînd r tnicireaăînainteaăunuiătrimis.ăDeăaceea,ădină toateă timpurileă seă ştieă c ,ă atunciă cândăputerniciiăvremiiăridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu, n-aămaiăd inuităputereaălor.ăSaul,ăst pânitădeăduhulăr u,ăseăr scoal ăîmpotrivaăluiăDumnezeuăşiăaă slujitoriloră Lui.ă Saul,ă ajunsă înă st pânireaă dracilor,ă umblaă s ă fac ămoarte de om - lucrulăucigaşuluiădeăoameniă- c ciădeădou ăoriăaăaruncatădup ăDavidăcuălancea,ăcugetândăs -lăpironeasc ădeăperete1.ăSeăs lb ti-ceaăşiăasupraăluiăSamuil,ăc ciăocroteaăpeăDavid,ădarăn-aăpututăs -iăfac ănimic.ăMinteaăiăseăîntunec ădinăceăînăceămaiămult;ăd ăporunc ăs ăucid ăpeăpreo iiăDomnului,ăfiindc ă ineauăcuăDavid,ăceeaăceăslugileăsaleăauăşiăf cut,ăucigândăînăziuaăaceeaăoptzeciăşiăcinciădeăpreo i2.

FaptaăaceastaăaăluiăSaulădovedeaănebuniaămin iiăluiăşiăînstr ina-reaăcuătotulădeăpoc in ,ăceeaăceăîiăatrageădeălaăDumnezeuănenorociriăşiănecazuriă f r ă oprire.ă Samuilă prooroculămoare,ă sf tuitoră nuămaiă are.ăAsupraăluiăDavidăseăporneşteăcuăoaste,ădarăcuăorânduireădumnezeiasc ăDavidăîiăcru ăvia aădeămaiămulteăori;ăbaăodat ăchiarăîiăfur ăsuli aădeăsubăcap,ăiarăalt dat ăîiătaieăunăcol ădeăhain ,ăvrândăs -iădovedeasc ăbun -tatea sa. Dumnezeu îiăar taseăc ănu-iăvreaămoartea,ăciăîntoarcerea.ăC ciăprin ce l-ar fi putut zgudui mai tare spre întoarcere, decât cu dovezile bun t iiă luiăDavid,ăceluiăce-iăcru aseăvia aădeămaiămulteăori?3 Dar o minteă nebun ă nuămaiă în elegeă celeă bune;ă nuă seămaiă poateă suiă s ăpriceap ădinăceleăv zuteăpeăceleănev zute.ăOăminteăîntunecat ăn-o mai po iăcrede,ăchiarăcândăgr ieşteădeăbineănuămaiăareăstatornicie.

Deăaceeaăvinănenorocirile:ăceaămaiădeăpeăurm ăcaleăce-o mai are Dumnezeuă laă îndemân ,ă caă s ă dezmeticeasc ăpeăomă laăminte. "S-au adunat deci Filistenii"4 împotrivaăluiăIsrail,ăcuăr zboi.ăSaulăaăadunatăşiăelătotăpoporulăşiăaăf cutătab r .ăSaulăîns ,ăv zândătab raăFilistenilor,ăs-a sp imântatăşiăs-a zguduit tare în inima lui5. Zguduirea aceasta are sem-nifica ieăşiăurm ri;ăodat ădovedeaădezechilibrulăluiănervos,ăiarăalădoilea,ăacestădezechilibruăcreşteăîntr-unămomentădeăspaim ăşi,ăde-acum încolo,

'lRegi 18, 10-12; 19, 10. 21 Regi 22, 17-18, 31 Regi 24, 1-20.

4 1 Regi 28, 4. 51 Regi 28, 5.

C RAREAăÎMP R IEI

faptele luiă suntădinăceă înăceămaiădemente.ăDoarăoăultim ă lic rireăaă luiăDumnezeu i-aămaiăr mas,ăpentruăcaăîndat ăs ăseăsting ăşiăaceea.ăC ciăaăîntrebat Saul pe Domnul, dar Domnul nu i-aăr spunsăniciăprinăvis,ăniciăprin vedenie, nici prin prooroci. Atunci Saul ziseăslugilorăsale:ă"C uta-i-miăoăfemeieăvr jitoare,ăcaăs ămergălaăeaăşiăs-o întreb". Iar slugile i-au r spuns:ă"EsteăaciăînăEndorăoăvr jitoare".ăSaulăşi-aăschimbatăhaineleăşiăs-aădusălaăvr jitoare1.

Dumnezeu,ă ştiindu-1ă c ă vaă faceă aceasta,ă nuă i-aă r spuns;ă c ci minteaăluiănuămaiăf ceaădeosebireăîntreăbineăşiăr u,ăîntreăDumnezeuăşiădiavol.ăIat -1ăacumăpeăSaul,ăp r sitădeăDumnezeuăşiămergândălaăvr ji-toare,ăuceni aădiavolului.

S P I R I T I S M

Laăvr jitoare,ă cereădinămor iăpeăSamuilăpeă careănu-1 ascultase când a trebuit.ăIat ăînăceăfelăaduceăDumnezeuăstrâmtoareaăpesteăom,ăcaăodat ,ătotuşi,ăaşaăs ăpre uiasc ăsfatul,ăîncâtăşiădinămor iăarăfiăînăstareăs ăcheme pe aceia pe care nu i-aăascultatălaăvreme.ăDarăceiăceăpân ăacoloăseăînd r tnicesc,ăîncâtănumaiămor iiăi-ar mai putea întoarce, "chiar de vaăşiăînviaăcinevaădinămor i,ătotănuăvorăcrede"2.ăNeascult tori,ăoameniiătariădeăcapăşiăbetegiălaăminteădeăfumulămândriei,ănuăauăparteădeădarurileăsfatului.ă C ci,ă p r sindă sfatulă celă bună dată laă vreme,ă şiă Dumnezeuă îiăp r seşteă şi-i las ă înă sfatulă celuiă r u.ăAşaă aă p ită Saul,ă c ciă - dup ătâlcuireaăSf.ăGrigorieăalăNissei,ăcareăl mureşteăloculăacestaă- nu duhul luiă Samuilă aă ieşită dină iadă (deşiă înă iadă auămersă to iă drep iiă VechiuluiăTestament,ăafar ădeăEnohăşiăIlie),ăciăaăieşităduhulăcelăr u, cu care lucra vr jitoarea,ăşiăcareăaăluatăînf işareaăluiăSamuil,ăcaădes vârşităs -lăînşeleăpe Saul.

Iat ăpeăfostulăregeăc zândăcuăînchinareăînainteaămeşteşugiriiădia-volului,ăcareăîşiăîntinseseăst pânireaăşiăasupraăvieţii sale,ăîncâtăşiăsfârşi-tul i 1-a proorocit. '

1 1 Regi 28, 6-8. 2Luca 16,31.


1 Regi 28: 15. Şiăaăzisă(celăînăchipulălui)ăSamuilăc treăSaul:

"Pentruăceăm ătulburiăcaăs ăies?"ăIarăSaulăr spun se: "Mi-eătareăgreu;ăFilisteniiăseălupt ăîmpotriva mea, iar Dumnezeu s-aădep rtatădeămineăşiănu-mi maiăr spundeăniciăprinăprooroci,ăniciăînăvis,ăniciăîn vedenie; de aceea te-amăchematăcaăs ăm ăînve iăce s ăfac?"

16. Zis-aă(celăînăchipulălui)ăSamuil:ă"Laăceăm întrebiăpeămine,ădac ăDomnulăs-aădep rtatădeătine şiăs-aăf cutăvr jmaşulăt u?

17. Domnulăfaceăceeaăceăaăgr ităprină"mine": VaăluaăDomnulădomniaădinămâinileătaleăşiăoăvaăda luiăDavid,ăaproapeleăt u,

18. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului şiăn-aiăplinităiu imeaămânieiăluiăasupraăluiăAmalec, de aceea Domnul face aceasta cu tine acum.

19. ŞiăvaădaăDomnulăpeăIsrailăîmpreun ăcuătine înămâinileăFilistenilor;ămâineătuăşiăfiiiăt iăve iăfiăcu mine!"

Aşadar,ăf r delegeaăvorbiriiăcuămor ii,ăsauăspiritismul,ăareăvechi-meămare.ăînăzileleănoastre,ăaăajunsăoăadev rat ămod ădeălumeămare,ăşi,ăfiind ceaămaiăsub ireădintreăam giri,ăeăşiăceaămaiăprimejdioas ăr t cire.ăS ăfimăîn eleşi:ăBisericaănuăt g duieşteăspiritismul,ăci-1ăopreşte.ăIat ădeăce:

Spiritulăcareăvineănuăpoateăaduceăniciăoăprob ăîndeajunsădeăcon-ving toareă despreă fiin aă sauă identitateaă sa. Poateă înşiraă doveziă dup ădovezi,ăar tândăc ăştieălucruri,ăpeăcare,ăniăseăpareănou ,ănumaiăr po-satulăputeaăs ăleăştie.ăDarăşiăîngeriiăr iăsauăspiriteleăpotăs ăleăştieătotăaşaăde bine. în nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui ce vorbeşteă sau scrieă întocmaiă caă r posatul.ă Se-ntâmpl ,ă adic ,ă ceaămaiămeşteşugit ăsubstituireăaăpersoanei,ăcareăeăînlocuit ăşiăcopiat ăîntocmaiăîntruă toate,ă cumă oă ştiamă şiă noi,ă caă am gireaă noastr ă ceaă dină bun ăcredin ăs ăfieădes vârşit :ăiarănoiăs ăcredemăoălucrareăde am gire,ăcaăpeăceaămaiăadev rat ădescoperireădeădincolo.ăŞi,ăv zândăc ăceleămai

C RAREAăÎMP R IEI

multeădescopeririăseăîmplinescămaiăpeăurm ,ăprimeştiăf r ăcontrolăceaămaiădeăpeăurm ăînşelare.ă Iarăaceastaăoăp escămaiăalesăceiăceăocolescăsfintele Predaniiă aleăBisericiiă şiă umbl ă dup ăm iastr ă înşelareă caă s -i pov uiasc ăaceiaăc treălumeaădeădincolo.ăEăşiămaiăuşor:ăspiritismulănuăcereăluptaăcuăsineăînsuşi,ănuăcereăsfin ireaăvie ii,ănuăcereărecunoaştereaădumnezeiriiăMântuitorului,ă nuă opreşteă ispitireaă deă Dumnezeu - c ciătocmaiăastaăeăspiritismul.ăBa,ădac ă iiăneap ratălaăacestea,ădeăteamaăs ănuăteăafliăînăgreşeal ,ă iăleăcereăşiăpe-acestea,ădarănumaiăca,ăpeălâng ătoateăacestea,ăs ămaiăcreziăşiă înăspiritism,ăadic ăşiă înăaltcevaăpeă lâng ăBisericaă întemeiat ădeăDumnezeu.ă Iarăcuăvremea,ă câştigându- iă încre-derea,ăteăpo iăpomeniăcuăsfaturiăîmpotrivaământuirii,ăsauăprad ăn luciri-lorăcareăclintescăminteaădinădreaptaăsocoteal .

Amăputeaă fiă întâmpina iă deă adep iiă spiritismuluiă cuă cuvântulă c ădintreăsfin iămul iăauăgr ităcuăîngerii,ăiarăuniiăcuăadev ratăauăgr ităşiăcuăceiămuta iădeăaici,ăbaăşiălaăvia ăi-auăîntors;ădarăastaăaăfostădinăîng du-in aăluiăDumnezeu,ăcaăoăm rturieăaănemuririiăsufletuluiăşiăaăînvieriiăceleiădeăobşte,ăşiăcaăoăslav ăcuăcareăi-aăcinstităpeăsfin i. Din când în când se arat ă întreă oameniă câtă ascult ăDumnezeuă deă sfin iă cândă ardeă într-înşiiăiubireaădeăoameniăşiăvoiescăs -iăscapeădeăvreoămareănedreptateăn p s-tuit ăpesteădânşii:ăeiăcerădeălaăDumnezeuăm rturiaăceluiădeădincoloădeămormânt. Dar de la minunileă luiă Dumnezeuă prină sfin iă şiă pân ă laădescoperirileăspiritisteăeătotăatâtaădep rtare,ăcât ădeălaăsfin iălaăispititoriiădeăDumnezeu.ăVia aăSf.ăCiprian,ă careă înainteădeă aă fiă creştină eraămareăvr jitorăşiăînşel torădeăoameni,ăneăpoateăstaăm rturieăşiăînăprivin aăspiri-tismului.

Alt ăpricin ,ăpentruăcareăBisericaăîşiăopreşteăfiiiădeălaăcaleaăl tu-ralnic ăaăspiritismuluiăşiăaăvr jitorieiădeătoateătreptele,ăeăşiăaceasta:ăs-a b gată deă seam ă c ăpracticaă spiritismuluiă duceă laă nebunie.ăF cându-se cercetare undeva, într-oăcas ădeănebuni,ăs-aăg sităc ă70ădeăinşiălaăsut ăf cuser ăspiritism.ăCumăseăajungeălaănebunieăeăuşorădeăpriceput:ăfiecareăşedin ă seă poateă faceă numaiă dac ă to iă ceiă dină adunareă seă învoiescă s ăîmprumuteădină eiă oă anumit ă putereă nervoas ,ă trebuitoareă spiritului de dincolo,ă careă scrieă sauă vorbeşteă printr-unulă dină ceiă aduna i.ă Acelaă îşiăpierdeăconştiin aădeăsineăînăvremeaăşedin ei,ăcadeăînă trans .ă împrumu-tareaăputeriiănervoaseăpeăcareăoăsolicit ăspiriteleăspreăaăputeaăcomunicaădincoace e mai mult o învoireălaăjafăpeăsocotealaăs n t iiănervilor,ăjafăcareăduce,ăîncetulăcuăîncetul,ăpeăuniiămaiărepede,ăpeăal iiămaiătârziuălaăa


nuă seămaiăputeaă slujiădeăminteă şiădeănervi,ă c ciă tâlh riteădeă spiriteăsl bescă şi,ă oarecumă zicând,ă îşiă schimb ă firea,ă încâtă toateă leă v dăprintr-unăduhăstr in,ăaltfelădecâtăcealalt ălumeănormal .ăAşaăîncepeăpeăîncetulăs ăseăarateănebunia,ădeăceleămaiămulteăoriăf r ădeăîntoarcere.

Spre documentarea celor de mai sus aducem în sprijin cartea unui medic despre Ştiinţele oculte şi dezechilibrul mintal1

. Cartea aceastaăareămeritulăc ăaduceăşiăr spunsurileăocultiştilor,ăspiritiştilorăşiăaăcâtorvaăorientaliştiădeăseam .ăToateăsfaturileălorănuăsuntădecâtăstrig teădeă alarm ă împotrivaă navaleiămul imiiă spreă dezechilibrulămintal.ă Iat ăcâtevaăr spunsuriălaăîntrebarea:ă"Dac ăştiin eleăoculteă- faimoasaăştiin ăaă bineluiă şiă r uluiă - pot duce la dezechilibrul mintal, sau nu?" Unul r spunde:ă"Nuăcredăc ăştiin eleăoculte,ăprinăeleăînsele,ăducălaădezechili-bruămintal,ădac ăcelăceăleăstudiaz ăsauăleăpractic ănuăareătareăintelectua-le.ăDarăeăunălucruăsigurăc ămul imeădeădezechilibra iămintalăsuntăatraşiăspreăpracticareaăştiin elorăoculteăşiănu-şiăg sescăînăeleădecâtăînr ut ireaătulbur riiălorăsauăoătem ăpeăcareăs ădelireze"ă(Prof.ăAlajovanine, p.92).

Iat ă r spunsulăuneiăorientalisteă (D-na H. Blavatsky): "Cele mai bune,ă celeămaiăputerniceămediiă auă suferită deă peăurmaă experien eloră înăsufletulăşiăînătrupulălor.ăAminti i-v ămoarteaă- vrednic ădeăplânsă- a lui Ch. FOrster, care s-a stins de nebunieă furioas ă într-unăazilădeăaliena i;ăaduce i-v ăaminteădeăStade,ăcareăeăepileptic,ădeăEglinton,ăprimulămediuăalăAnglieiădinăvremeaănoastr ,ăcareăeăatinsădeăaceeaşiăboal .ăVede iăceăvia ăaăavutăDouglasăHome.ăGândi i-v ăapoiălaăsoartaătrist ăaăs rmanu-luiăWashingtonăIrving.ăIat ăînăsfârşităşiăpeăsurorileăFox,ăceleămaiăvechiămedii,ă întemeietoareleă spiritismuluiămodern,ă dup ă pesteă 40ă deă aniă deă"raporturi"ăcuă"îngerii",ăeleăauăînnebunităf r ălecuire,ămul umit ăacelorăîngeri...ăŞtiin aăbineluiă şiă aă r uluiă esteăplin ădeăprimejdiiă şiă plin ădeăcurse" (p. 96).

Ună spiritistă încercată (Stanislasă deăGnaita)ă atrageă aminte:ă "Po iăvedeaăc ănuăt g duiescăcuăprejudecat ăpre ulăspiritelor.ăEuăjudecăaspruădoctrina - una din cele mai însemnate în general - numai pentru conse-cin eleălaăcareăduceăînăchipăfatal:ăpromiscuitateaăpsihic ăşiăanarhiaăspi-ritual .ă..ăExperimentatorulăîndr zne ăcândăvreaăs ăintreăînătrupulăluiăîlăpoateăg siăocupatădeăoălarv ,ăcareăs-a instalat acolo, a luat organele în

'' ' Dr. Philippe Encausse, Sciences occultes et desequilibre mental, Paris, Payot, 1944, ed. II, 314p.


st pânire,ăs-aăînt rităcaăîntr-oăcetate,ăcaăs ăspunemăastfel.ă... Sauăelăintr ăf r ăs ă fiăpututădaăafar ăn luca;ădeăaciănebunia,ămonomaniaăsau,ăpeăpu in,ăposedarea. ... Sauăr mâneălarvaăst pân ăpeătrup,ăcaăpeăunăcâmpădeă lupt :ădeă aciă înainteă eaăvaăvegetaă înă acestă trupă şiă astaă eă idio iaă(p.112).

R spunsulă acestaă îndeamn ă laă oă leg tur .ă Odat ă Mântuitorulăatr geaăaminteăcelorăceăseăizb vescădeărele,ăc ăduhulăcelăr uă(recunos-cutădeănoiăprinămuncireaăuneiăpatimi),ăfiindăalungatădeăpoc in aăomuluiăunit ăcuădarulăluiăDumnezeu,ăneavândăacelaăundeăpetrece,ămaiăiaăcuăsineăalteăşapteăduhuri,ămaiăreleădecâtăsineăşiăseăîntoarceălaăcasaădeăundeăaă fostă alungat.ă Deci,ă dac ă afl ă casaă curat ,ă dară st pânulă - mintea, sufletul - umbl ăpustiu,ăplecatăde-acas ăprinăcineăştieăceăexcursiiăastraleădup ă informa ii,ă l sândăgeamuriăşiăuşiădeschiseă - c ănuăpotă r mâneăaltfel - sigurăc ăceleădeăpeăurm ăaleăomuluiăaceluiaăvorăfiămaiăreleădecât celeă dintâi.ă Ară fiă interesantă deă ştiută întocmaiă ceă în elegeauă Sfin iiăP rin i,ăcândă îşiădisciplinauăucenicii,ădeprinzându-iă s -şiăaib ănecon-tenităsufletulăîntregăaeoleaăundeăleăeraăşiătrupulăşiăs ăseăîmpotriveasc ăr piriiămin iiăafar ădinătrup.ăTrebuie c ăaciăeăcevaămaiămultădecâtăsim-plaăîmpr ştiereăaăfanteziei,ăcare,ănest pânit ,ămult ăsl bireăaduce.

Altăspiritistă (AllanăKardec)ă r spundeăcamăaceleaşi:ă "Unaădintreăceleămaiămariăprimejdiiăaleămediumit iiă (însuşireaăce-o au unele per-soane de-a intra, chiarăfaj ăvoie,ăînăleg turiăcuăspiriteleă- însuşireăcareăeădatorit ăuneiăinaderen eănonnaleăaăsistemuluiănervosălaălumeaăreal )ăeăobsesia,ăadic ăst pânireaăpeăcareăanumiteăspiriteăoăpotăexercitaăasupraămediilor... Obsesia are trei trepte principale." obsesiaăsimpl ,ăfascina iaăşiăsubjugarea"ă(p.ă116).

Un profesor (Laiquel-Lavastine)ă maiă precizeaz ă şiă alteă laturi:ă"Studiulăocultismului...ănuăareăniciăunăneajunsăînăceăpriveşteăs n tateaămoral ăaăcelorăechilibra i.ăDarăseăîntâmpl ăc ălaăbazaăacestorăstudiiăs ăsteaăoătendin ăanormal ,ăsauăchiarăboln vicioas .ăînăacestăcazăeleăpotăfiăv t m toare.ăCuăatâtămaiămultăaplica iileăpractice.ăUneleădinăaplica iiăsuntăexperimenteleădeădisociereăaăpersonalit ii.ăSeăpoateăîn elegeădeăaciăcâtăsuntădeăv t m toareălaăsubiecteleăaăc rorăsintez ămintal ăeămaiămultăsauămaiăpu inăinsuficient .ăPrintreămediileăexistenteăseăpotăfaceătrei grupe:


1. înşel toriiăşiăescrocii,ăcareăintr ăînăjurisdic iaătribunalelor; 2. nebunii, care, într-un delir sistematic, fac spiritismulăs ăinter-

vie ca un izvor de elemente noi; 3. inşii,ădeăceleămaiămulteăoriădebiliămintali,ălaăcareăspiritismul

nuăeădecâtăpricinaăocazional ăaăapari ieiădelirului. "Spiritismulăesteăprinăurmareăp gubitor,ăfiindc ăînlesneşteăizbuc-

nirea delirului. Rolulăpsihiatruluiăesteăs ăarateăneajunsurileăşiăprimejdiile sale" (p.l 18).

Celămaiăr spicatăstrig tădeăalarm ăîlăd ăunămagicianăşiăorientalistăengleză (C.ăW.ăLeadbeater),ă înăurm toareleă cuvinte:ă "Mijloaceleăceleămaiăînaintateădeăvr jitorieă(magieăneagr )ăpotădaăvia ăelementelorăarti-ficialeăputernice,ăşiăacestăfelădeăvia ăesteăcâteodat ăfoarteăr u.ăDarăele-menteleăacesteaăreac ioneaz ăcuăoăputereăîngrozitoareăasupraăautoruluiălor,ă dac ă persoanaă vizat ă seă afl ,ă prină cur iaă firiiă ei,ă laă ad postă deăînrâurireaălor.ăAşaăc ăpovesteaăcuăvr jitorulăsfâşiatădeădraciiăpeăcare-i chemase nu-iănumaiăpoveste,ăciăpoateăaveaăoăbaz ădeăadev r.

Fac,ăfoarteăsolemn,ăpeăto iăaten i,ăs ănuăseăstr duiasc ăs ădeştepte energiileă acesteaă deă temut,ă dac ă nuă suntă c l uzi iă deă ună omă încercat, c ciăamăconstatatăpersonal,ălaăceăurm riăteribileăseăexpuneăoăpersoan ăneştiutoareăşiăcuăc l uz ărea,ăcândăvreaăs ăseă joaceăcuăacesteă lucruriăfoarteăserioase.ăAă teăaruncaă înăexperien eleăacestea,ă tar ă s ăaiăprice-pere, este mult mai primejdios decâtăjoculăunuiăcopilăcuănitroglicerin "ă(dinamit )ă(p.lă19).

Semuind "motivele" care ademenesc oamenii spre spiritism, dintre cele mai serioase sunt durerile nemângâiate pentru moartea câte unuiaădinăfamilie;ăiarădintreămotiveleămaiăpu inăserioase,ăcuriozitateaăşiănaivitatea.

Normalăarăfiăcaăceiăr maşiăînăvia aăaceastaăs ăvreaăs ăseărefac ăşiăs ăseăîmpaceăcuăhot râreaăceaămaiăpresusădeăei,ăcareăaăorânduităaşa.ăDarăeiăfacădimpotriv :ănuăvorăs ăseăîmpace,ăseărevolt ,ănuăvorăs ăîntre-rup ă leg turaă cuă ceiă muta i dincolo,ă refuz ă aă seă mul umiă numaiă cuămijlocireaăBisericiiăpentruăsufletulălor.ăEiăvorăs ătreac ăhotarulăpusădeăDumnezeuă întreă celeă dou ă împ r iiă aleă vie iiă sufletului.ăNeastâmp -rareâălorăîiăpuneăînăconflictăcuăProviden aădivin ;ăiarăstareaăasta


nenormal ăîiăpoateăîmpingeăpân ălaădezechilibruămintală- sau, socotind întors,ăaceast ăneastâmp rareăchiarădovedeşteădezechilibruălatent,ăcareăabiaăacumăseămanifest ăpeă"motivul"ăuneiămor iăînăfamilie.

Omulă trebuieă s ă aib ă oă cunoştin ă despreămoarteă şiă via ;ă - şiăpentruăastaăareăşiăvremeăşiăocaziiă - peăurm ătrebuieăs -şiăst pâneasc ădurerea.ă C ciă nest vilind-oă cuă resemnareaă şiă cuă împ careaă st riiă deălucruri,ă aşaă cumă acesteaă seă deap n ă deă laă începutulă omului,ă iară peădeasupra, refuzând alinareaă peă careă oă d ă credin aă creştin ,ă nuămaiăr mâneăbietuluiăîndureratănimicăcareăs -iăocroteasc ăminteaăs n toas .ăDragosteaăm rginităîn eleas ăînte eşteăşiăprelungeşteădurerea,ăcareăpri-cinuieşteăobsesiiăşiăîndrum ălaăspiritism;ăiarădeăacoloăatârn ădeăs n ta-teaănervoas ăcât ăaămaiăr mas,ăundeăs ăseăsfârşeasc ătotul.ăSuntemădeăacordădeciăcuă"dorin aăfierbinte"ădinăconcluziaăuneiătezeădeădoctoratăînămedicin ,ăca:ă"Fiin eleădezn d jduite,ăîmpinseădeănaivitate,ă team ăsauănebunie,ăs ănuămaiăfieăispititeălaăoăexperien ăcostisitoareăşiăînăacelaşiătimpăpericuloas ăpentruăsufletulălorătulburat"ă(p.242).

Totăcuăacestăprilejăseămaiănimereşteăoăobserva ieăasupraăspiritiş-tilorăf r ăvoie,ăsauămaiăbine-zisăasupraăcelorăposeda iădeăspirite,ămaiămultăsauămaiăpu inăcuăsau f r ăvoiaălor:ăsuntăoăseam ădeăoameniăs n -toşiă laăaparen ,ădară"loră leăgr ieşteăduhul"ămulteăpr p stii.ăAceştiaăsimt într-înşiiăoăaădouaăpersoan ,ăcareăvorbeşteăcuăeiăcaăatareăşi,ăcuătim-pul,ăseă trezescătotalăabsorbi i,ădeăunăatareăduh,ăcareăseăd ăpeăsine, ba "arhanghel",ă baă cutareă sauă cutareă sfânt,ă baă chiară şiă numeleă luiă IisusăHristosăîlăîmprumut .ăInăalteăcazuri,ăcândăn-avem de-a face cu o per-soan ă înclinat ă spreăcredin ,ăaceaăaădouaăpersoan ă faceăpeăunulădinăpersonajeleămaiădeăseam ăaleăistoriei.ăEălimpede,ăf r ăexemplific ri,ăc ăunitateaăpersoaneiăomeneştiăs-aăsf râmat,ăcenzuraăra iuniiănuămaiăfunc-ioneaz ,ătotăcon inutulăsubsoluluiăpersoaneiăr bufneşteăf r ăst vilar;ăneăafl măînăfa aăuneiătragediiădinăcâmpulăpatologieiănervoase.

Sfin iiă P rin i,ă într-ună gând,ă prevină turmaă credincioşiloră deăispiteleăiscodirilorăl turalnice;ăastfelăSfântulăCirilăalăIerusalimuluiăstri-g :ă"Fugiădeăoriceălucrareădiavoleasc ...ăNuădaăaten ieălaăastrologi...ăNuăprimiăniciăm carăs ăauziădespreăfarmece,ădescânteceăşiădeăfaptele

ÎNV MINTELEăREGILOR

foarteă nelegiuiteă aleă celoră careă cheam ă spiritele!"1 Iat ă şiă cuvântulăSfântuluiăGrigorieădeăNissa,ădinăscrisoareaăsa.ăc treăEpiscopulăTeodo-sie2: "S-aăp rutăunoraădintreă înaintaşiiănoştriă c ă aceaăvr jitoareă ară fiăadusădeăfa ăchiarăsufletulăluiăSamuil,ăşiăînăsprijinulăacesteiăp reriăaducăfaptulăc ăfiindăfoarteăimpresionatăSamuilădeălep dareaăluiăSaulă(deăc treăDumnezeu)ă şiă chiară c utareaă vr jitoareiă s-aă f cută totă cuă gândulă laăDumnezeu,ă adic ă prină aceeaă c ă aă vrută s ă afle,ă printr-o manevrare a vr jitoarei,ă ună r spunsă înşel toră laă întreb rileăpuseădeă el.ă Fiind,ă adic ,ăsup ratăprooroculăpentruăc ănuăvoiaăcaăp c tosulă s ă fieădatăpierz rii,ădreptăaceeaăşiăadaug ăc ăaăpermisăDumnezeuăcaăs ăfieăchematăsufletulăprooroculuiăprinăaceaăart ămagic ,ăpentruăcaăs ăvad ăînsuşiăSamuilăc ăap rareaăpeăcareăaăvrutăs-oăiaăluiăSaulăaăfostăzadarnic ,ăar tându-i prin vorbireaă pânteculuiă c ă prooroculă îiă esteă protivnic,ă f cându-iă s ă i-o spun ăpersonalăatunciăcândă1-a chemat."

"Gândindu-m ăîns ălaăpr pastia,ădeăcareăneăspuneăEvanghelia,ăc ăs-aăc scatăîntreăîmp r iaăcelorăbuniăşiăaăcelorăr i,ăprecumăaăzisăacelăpa-triarh,ăsauămaiăcurândăînsuşiăDomnulăpatriarhuluiă(Dumnezeu),ă(para-bolaăcuăLaz răşiăbogatul),ăanumeăc ănimeniădinăceiăcondamna iănuăseămai poate ridicaăpân ă laăceleăcereştiă şiănimeniădinăcerănuămaiăpoateăcoborîă înă ceataă celoră r iă - euăpersonalănuăcredă înă astfelădeă concep iiămagice,ăciăcredăc ăsingurulăadev răeăcelădescoperitădeăSf.ăEvanghelie."

"Peăcâtăştim,ăcâtădeămareăesteăSamuilăîntreăsfin iăşiăde condamna-bil ăeă fascina iaămagiei,ăpeăatâtăsuntădeăconvinsăc ă înăaceaăstareădeăodihn ăcomplet ăînăcareăseăaflaăSamuil,ăn-aăpututăniciăcuăvoie,ăniciăf r ăvoieăs ătreac ăpesteăpr pastiaăcareăsepar ăpeăceiăr iădeăceiăbuni;ă- f r ăvoie - nu, întrucât ar însemnaăc ăs-arăfiăpermisădiavoluluiăs ătreac ăelăaceaăpr pastieăşiăs ămuteăpeăacelăsfântăproorocădinămijloculăceteiăcelorăsfin iăînăaltăloc;ădeăbun ăvoie,ăiar şiănuăeăposibil,ăc ciăniciăn-ar fi în stareăşiăniciăn-arăvreaăs ăseăamesteceăînăceleărele.ăC ciăcine odat ăpetrece înăbine,ăeăabsurdăs ăseăspun ăc ăarătreceădeăbun ăvoieăIaăceleărele.ăDar chiară dac ă ară aveaă deă gândă aşaă ceva,ă m rimeaă aceleiă pr p stiiă nuăpermite astfel de trecere."

414.

1 Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 133. 2 Sf Grigorie de Nissa,ăEpistolaăc treăTeodosie,ăMigue,ăP.G.ă45,ăcol.ă407-


"Ceă însemneaz ,ă deci,ă problemaă peă careă oă discut m?ă întrucâtăvr jmaşulăfiriiăomeneştiăeăprotivniculănostruăală tuturor,ăelănuăareăaltăgândăşiăalt ăgrij ădecâtăs ăloveasc ăpeăom unde-1ădoare,ăr nindu-1 de moarte.ăŞiăcareăalt ăran ăpoateăfiămaiămortal ăpentruăoameniădecâtăa-i îndep rtaădinăapropiereaăDumnezeuluiăceluiă f c torădeăvia ăşiă l sân-du-iă s ă seă rostogoleasc ădeăbun ăvoieă spreăpierzare?ă Întrucât,ădeci,ămul iăseăpasioneaz ,ădinăceiăceăseăîngrijescădeăceleătrupeşti,ăs ăcunoas-c ăviitorul,ăn d jduindăs -lăpoat ăevita,ădac ăeăr u,ăsauăs ăşi-1 dobân-deasc ădac ăeăbun,ădeăaceea,ăpentruăaănu-şiă aninaăoameniiăprivirileănumai spre Dumnezeu, vicleana fire a diavolului a iscodit o mul imeădeăchipuriămincinoaseădeăaăcunoaşteăviitorul,ăcumăsunt:ăghicitulădinăzbo-rulă p s rilor,ă t lm cireaă semnelor,ă oracole,ă cercetareaă m runtaielor,ăchemareaămor ilor,ăghicireaă înămomenteădeă trans ,ă incitareaă (ispitirea)ăzeit ii,ăinspira iaăşiăalteămulte. Şiăînăceăfelăeăghicireaăprinăcareăseălas ăomulăademenităcaăs ăafleăadev rul,ăpeăatâtaăeădeăsigurăc ăomulăcadeăînăgheareleăvicleanuluiăşiăînşel toruluiădiavol.ăDiavolulăeăcelăcareăîndeam-n ăpeăcelăceăobserv ăzborulăvulturilor,ă s -şiă legeăn dejdeaădeăanumite fâlfâiriămaiădeosebiteăsauădeăpalpit rileăanumiteăaleăficatului,ăbâlbâial ăcareă reieseădinămflama iuniăaleăganglionilor,ăcaă şiăclipirileădinăochi,ătoateă acesteaă v descă totă atâteaămoduriă deă înşelareă aă omuluiă deă c treăvicleniaăaceluiaşiădiavolăşiăaceastaăcuăscopulăca,ădep rtându-se oamenii deăDumnezeu,ă s ă cauteă vindecareă prină diavol,ă deă laă careă şiă credă c ă oădobândesc."

"Unaădinăacesteăfeluriteăînşel riăesteădeciăşiăvorbireaădinăstomac,ăsau pitonia, prin care s-aăcrezutăc ăs-ar putea evoca sau readuce la via ă sufleteleăcelorămor i.ăDisperată înăprivin aământuiriiă sale,ăatunciăcândăîmpotriv -iăseăr sculaser ăstr iniiăcuătoateăarmateleălor,ăşiăvenin-du-iăatunciăînăminteăc ăSamuilăi-ar putea veni oarecum în ajutor, Saul s-aădusălaăvr jitoareăcare-şiăcredeaăsingur ăşi-iăcredeauăşiăal iăoameniăc ăiăseăarat ădiavolulăsubădiferiteăcontururi,ăpeăcareădeăaltfelăSaulănuăle-a v zut,ăciănumaiăea.ăCândădeciăs-aăapucatăs ăoficiezeăacelăactămagicăşiăauăap rutăînăochiiăfemeiiăfantasmeleăacelea,ăatunciădiavolulă1-aăf cutăpeăSaulăs ăcread ăc ăaceleăar t riăară fiă însuşiă realitateaă lor,ămaiăalesăc ăîns şiăîmbr c minteaăsubăcareăiăs-aăspusăc ăs-aăar tatăaceaăfigur ă(aăluiăSamuil), - îmbr c minteăcareănuăeraădelocănecunoscut ăfemeii,ăseăpotri-vea cu aceea pe care o cunoscuse Saul, faptăcareăaăf cutăpeăacestaăşiămaiămultăs ăseămire,ăcrezândăacumăcuăt rieăc ădeăfaptănuăs-aăînşelat


prinăviziuneaăfemeii.ăDup ăceăeaăaăzisăc ăvedeănişteăzeiăîn l ându-seăşiăună b rbată înă picioareă îmbr cată înă dou ă haine,ă atunciă ceă s zic ă laăaceastaăadev rateleăslugiăaleătextuluiăScripturii?ăC ăs-arăfiăar tatăînsuşiăSamuilăşiăc ă într-adev răvr jitoareaăaăv zutănişteăzeiă ridicându-se în sus?ăCunoaşteăşiăScripturaăpeădiavol,ăatunciăcândăzice:ă"To iădumne-zeiiăp gânilorăsuntăidoli"ă(Ps.95,ă5).ăOriăsufletulăluiăSamuilăs ăfiăpetre-cută împreun ă cuă idolii?ă S ă nuă fie!ăCiă spiritulă deă careă vr jitoareaă eraăcontinuuăst pânit ,ăelăaăfostăacelaăcareăîmpreun ăaăluatăşiăpeăalteăspiriteăspreăaă înşelaăpeăaceaăfemeieăşiăprinăeaăşiăpeăSaul.ăînăaceaăvorbire din stomacăaceleăspiriteădiavoleştiăauăf cutăpeăfemeieăs ăspun ăc ăsuntăzei,ăIe-aădescrisăşiăhainaăînăcareăarăfiăîmbr ca iăşiăle-aăînv atăşiăglasulălorăşiăvorbireaăînăchipăprofetic,ăanun ând,ăprintr-oăconjunctur ăverosimil ,ăpeăcareăoăindicauăaparen ele,ăviitorul,ăcaăpeăcevaăceăreieşeaălogicădinăfap-teleăceăseăîntâmplaser .ăDeăaltfelăacelăspiritădiabolicăs-aădatădeăgolăf r ăs ăvrea,ăspunândăadev rulăatunciăcândăaăzis:ă"Mâineătuăşiăfiiiăt iăve iăfiăcu mine" (I Regiă28,ă19).ăDarădac ăarăfiăfostăînsuşiăSamuil, atunci cum arăfiăfostăposibilăs ăsteaăîmpreun ăcuăelăunăomăvinovatădeăatâteaăcrimeă(Saul)?"

Inăvremeaănoastr ăcircul ămulteăc r iăcareăcuprindăcomunic riădeădincolo.ăAcesteăcomunic ri,ămaiăalesăceleăcareăseădauăpeăsineăaăfiădinăparteaăsfin ilorăsauăchiarăaleăMântuitoruluiăînsuşi,ăf r ăvoieăneăconducălaăcompara iaălorăcuăSfinteleăEvanghelii.ăLaăoăatareăconfruntareăseădauădeăgol.ăPuseăpeădou ăcoloane,ăacesteăsplendideăplatitudiniăşiăm run i-şuri,ă cuăoăpagin ădinăEvanghelii,ă sublimulă şiă ridicolulăsuntă şiămai evi-dente.ăCalitateaăliterar ,ăfondul,ăîn l imeaăgândirii,ătotulădauădeăgolăunăfalsăneruşinatăşiănemaipomenitădeăîndr zne ,ăpeăcareănuăcredăs -lăpoat ăfaceăsufleteleăcelorămuta iădeălaănoi,ăciănumaiătat lăminciunii1 şiăhristoşiiămincinoşi2.

Biserica e datoareăs -şiăcru eăfiiiădeăispitaăc deriiăîntreătâlhariiăceiădeăduh;ădeăaceeaăopreşteălucrulăacestaăşi-şiăprevineăcredincioşiiăcuăsfa-tulăSfântuluiăPavel,ădatăTesalonicenilor,ăiscoditoriăşiăeiădeătaine:

2 Tesaloniceni 2: 7. ... Tainaăf r delegiiăseăînfiripeaz ...

1 Ioan8, 44. <2 Matei 24, 5.


9. ...Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Sa- tan,ăînso it ăprinătotăfelulădeăputeriăşiădeăsemneăşi de minuni mincinoase,

10. Şiădeăam giriănelegiuite,ăpentruăfiiiăpierz rii,ăfiindc ăn-au primităiubireaăadev rului,ăcaăs ăse mântuiasc .

11. PentruăaceeaăDumnezeuăleătrimiteăam giri puternice,ăcaăs ădeaă(dar)ăcrez mântăminciunii,

12. Şiăs ăcad ăsubăosând ăto iăceiăceăn-au cre zutăadev rul,ăciăauăîndr gitănedreptatea.

C ciăcaleănedreapt ăîndr gescăto iăceiăceăiscodescăl turalnicătai-nele lui Dumnezeu, cele închise în zile viitoare.

PLATAăDINăURMAăAăNEASCULT RII

Iarăacum,ăm rturiaăScripturiiădespreăvinov iileăşiăplataăpeăcareăşi-a luat-oăSaulăpentruăneascultareăşiăosteneal ălaăvr jitoare:ăiăseăîmpli-nesc celeăziseădeăduhulăminciunii,ăcareălucraăprinăvr jitoare,ăînşelându-1 cu chipul lui Samuil. Astfel:

1 Regi 31: 3. LuptaăcontraăluiăSau!ăajunseseăcumplit ,ăşi

arcaşiiăîlălovir ăpeăacesta,ăcareăfuăgreuăr nit. 4. AtunciăaăzisăSaulăpurt toruluiăs uădeăarme:

"Trage- i sabiaăşiăm ăstr pungeăcuăea,ăcaăs ănu vin ăaceştiaăs ăm ăucid ăşiăs -şiăbat ăjocăde mine".ăPurt torulădeăarmeăîns ăn-aăvoit,ăc ciăse temeaăcumplit.ăAtunciăSau!ăşi-aăluatăsabiaăşiăs-a aruncat în ea.

5. V zândăpurt torulădeăarmeăc ăSaulăaămurit, s-aăaruncatăşi elăînăsabiaăsaăşiăaămurităcuăel.


6.ăAşaăaămurităînăziuaăaceeaăSaulăşiăceiătreiăfiiăaiăs i,ăşiăpurt torulădeăarme,ăprecumăşiăto iăoameniiălui.

1 Paralipomena 10: 13. AşaăaămurităSaulăpentruănelegiuireaăsa,ăpe

careăoăf cuseăelăînainteaăDomnului:ăpentruăc ăn-a p zităcuvântulăDomnului,ăaăalergatălaăoăvr jitoare cu întrebarea sa,

14. Şiăn-aăc utatăpeăDomnul.ăDeăaceeaăaăşiăfost elăomorâtăşiădomniaăaăfostădat ăluiăDavid,ăfiulălui lesei.

Iat ă cum,ă dină neascultareă şiă nepoc in ,ă începeă caleaă pierz riiăcare-1ăduceăpân ăînăfa aămor ii,ălipsitădeăoriceăpietate,ăşiăpr buşindu-l în pierzareaăveşnic .ăIat ăcumăceiăcuăminteaăplin ădeăfumulămândrieiăşiăalăiubiriiădeăsineăpân ălaămoarte,ăneprimindăluminileăsfatului,ăcadădinăgre-şeliăînăgreşeli,ăpesteăcare vin necazuri din ce în ce mai mari; iar sub po-varaădurerilor,ăceiăneascult toriăseăarunc ăînădezn dejdeăşiăînăomorâreaădeăsine,ăprinăcareăiadulăîiăînghiteătar ădeăîntoarcere.ăC ciăucigaşiiădeăsine nu au iertare, nici în veacul de acum, nici în veacul ceăvaăs ăvie;ăiarăBisericaăeăoprit ăs ăseă roageăpentruă iertareaă lor.ă Iat ădeăceăauăzisăP rin iiăc ăplataăneascult riiăeăpierdereaământuirii;ădarăşiăaceeaăauămaiăzis,ă c ăpentruă înmul ireaăneascult riiă aă ridicatăDumnezeuă sfatulădintreăoameni. Iar Scriptura, pentruă aceeaşiăpricin ,ăm rturiseşteă c :ă "Preo-tuluiăîiăvaălipsiăcunoştin aălegiiăşiăb trânuluiăsfatul"1.

Şiăiar şiăm rturisim:ăc ăDumnezeuăn-are pe nimeni de pierdut. ChiarăpeăSaul,ăDumnezeuăîlăchemase,ădar,ădac ăn-aăvrutăs ăîn eleag .ăIudaăaăîn eles,ădar n-aăvrutăs ăvie...

Iezechiil 7, 26.


TIRANIăINăPOC IN A

Oămareăparteădeăoameniăcadăînădezn dejdeăînăprivin aământuiriiălor.ăDezn dejdeaăeăunăchipăgreşitădeămedita ieăasupraă releloră f cute;ăchipulăbunăe,ădimpotriv ,ăn dejdea.ăR ul, nimicul,ăp catul,ădiavolulănuăsuntăsubiecteăs n toaseădeăgândire,ăc ciăîmboln vescăminteaăprinăaso-cia ieădeăidei.ăPoc in aătrebuieăs ăfieăoăînseninareădinăceăînăceămaiămareăaăsufletuluiăşiăaăs n t iiăîntregi.

Fiindc ăvorbimădeăînv minteleăregilor,ăiat ăcumăSfântulăCirilăalăIerusalimuluiă ridic ămoralulă credincioşilor,ă vorbindă despreă aşteptareaăr bd toareăaăluiăDumnezeuădup ăîntoarcereaăp c tosului.

"ŞiăMânaseăaă fostăunăomăală f r delegii;ăaă t iatăcuă fer str ulăpeăIsaia1, s-aăpâng rităcuătotăfelulădeăslujiriăidoleştiăşiăaăumplutăIerusalimulăcu sânge nevinovat.2 Totuşi,ăcândăaăfostădusărobăînăBabilon,ăMânaseăaăfolosităîncercareaănenorocirilorăsuferiteăspreăaăseăvindecaăprinăpoc in ,ăînăadev răScripturaăspune:ă"Mânaseăs-a smerit înaintea lui Dumnezeu şiăs-a rugat, iar Domnul 1-aăascultatăşiă1-aăadusăînapoiăînăregatulăs u"3.

"Dac ă celă careă aă t iată cuă fer str ulă peă profetă s-a mântuit prin poc in ,ăoareătu,ăcareăn-aiăf cutăunăp catăatâtădeămare,ăs ănuăteămân-tuieşti?"

"Ceăp rereăaiădespreăNabucodonosor?ăN-ai auzitădinăScripturiăc ăeraăsângeros,ăs lbatecăşiăc ăaveaăvoin ădeăleu?4 N-aiăauzităc ăaăscosăafar ă dinămorminteă oaseleă împ ra ilor?5 N-aiă auzită c ă aă dusă înă robieăpoporul iudeu? N-aiăauzităc ăaăscosăochiiăîmp ratului6,ădup ăceăacestaăşi-aă v zută copiiiă înjunghia i?ă N-aiă auzită c ă aă sf râmată heruvimii?ă nuăvorbesc de heruvimii spirituali - departeădeăacestăgând;ăs ănuăpresupuiăaceasta, omule - ciădeăceiăsculpta i7. N-aiăauzităc ăaăsf râmatăilastiriulăprin care vorbea Dumnezeu?8 C ă aă c lcată înă picioareă catapeteasma sfin eniei?ăC ăaăluatăaltarulăt mâieriiăşiă1-a dus în templul idolilor?9 C ăaăfuratătoateădarurile?ăC ăaăarsătemplulădinătemelie?"

"Deăceăpedeaps ăeraăvrednicăNabucodonosor,ăpentruăc ăaăorbităpeăîmp rat,ăpentruăc ăaăarsăceleăsfinte,ăpentruăc ăaădusăînărobie pe

1 Evrei 11, 37. 44 Regi 25, 1-20. 7 Ieşireă25,ă18-20. 2 4 Regi 21, 16. 5 Ieremia 8, 1; Baruh 2, 24. 8Ieşireă25,ă22. 3 2 Paralipomena 33, 12-13. 64 Regi 25, 7. 9Daniil 1, 2.


poporulăiudeu,ăpentruăc ăaăpusăvaseleăsfinteă în templul idolilor? Oare nu era vrednic de mii de ori de moarte?"

"Aiăv zutăm rimeaănelegiuirilor!?ăVinoăacumaăs ăveziăiubireaădeăoameni a lui Dumnezeu! Nabucodonosor s-aă s lb t cit,ă locuiaă înăpustie;ăseăbiciuiaăcaăs ăseământuie.ăAveaăunghiiăcaădeăleu,ăc ciăr piseăceleăsfinte.ăAveaăp rădeăleu,ăc ciăcaăună.leuăr peaăşiăurla.ăMâncaăiarb ăcaăboii,ăc ciăeraăcaăoăvit ,ăcareănuăcunoşteaăpeăCelăceăi-aădatăîmp r ia1. Trupul lui s-aăvopsităcuărou 2,ăpentruăc ,ădeşiăaăv zutămai-nainteărou ăstingândăfocul,ătotuşiăn-a crezut."3

Şiăceăseăîntâmpl ?ă"Şiădup ătrecereaăacesteiăvremi,ăeu,ăNabuco-donosor,ăamăridicatăochiiămeiălaăcer,ăşiăminteaăîmiăveniădinănou,ăşiăamăbinecuvântatăpeăCelăPreaă înaltă şiăCeluiăveşnicăviuă i-amăadusă laud ăşiăpream rire:ăc ciăputereaăluiăesteăputereăveşnic ,ăiarăîmp r iaăLuiăpesteăvârsteăşiăvârste.ăTo iălocuitoriiăp mântuluiăsuntăsocoti iăcaăoănimicaăşiăElăfaceăceăvreaăcuăoştireaăcereasc ăşiăcuălocuitoriiăp mântuluiăşiănimeniănuăpoateă s -Lă împiedeceă laă lucrulăLuiă şiă s -lă zic :ă "Tuăceă faci?"ă înăacelaşiătimpămi-a venit mintea la loc - şiăspreăfaimaăîmp r ieiămeleămi-aăvenităiar şiăm re iaăşiăstr lucireaă- şiăsfetniciiămeiăşiădreg toriiăceiămari m-auăchematăşiăîmp r iaămi-aăfostădat ăînăst pânire,ăiarăputereaămeaă aă crescută şiă maiă mult.ă Acumă eu,ă Nabucodonosor,ă laud,ă înal ă şiăpream rescăpeă împ ratulăCerului:ă toateă fapteleă luiă suntăadev rateă şiăc ileăluiădrepte,ăiarăpeăceiăceăumbl ămândriăpoateăs -iăsmereasc ."4

Aşadar,ăcândăL-a cunoscut pe Cel Prea înalt, când i-aăîn l atăluiăDumnezeuăglasădeămul umire, când s-aăc itădeăceleăceăaăf cut,ăcândăşi-aăcunoscutăpropriaăsl biciune,ăatunciăDumnezeuăi-a dat înapoi dem-nitateaăîmp r teasc .

"Cumăoare?ăPeăNabucodonosor,ăcareăaă f cutăatâteaă f r delegi,ădar s-aăm rturisit,ăl-aăiertatăşiăi-aădatăîmp r ia,ăiară ie,ăcareăteăpoc ieşti,ănu- iă d ă iertareă p cateloră şiă împ r iaăCerurilor,ă dac ă veiă tr iă înă chipăvrednic?ăDomnulăesteăiubitorădeăoameni,ăesteăgrabnicăaăiertaăşiăz bav-nicăaăpedepsi.ăNimeniăs ănuăpiard ăn dejdeaământuiriiăsalei"5

'Daniil 4, 29. 3

2 Daniil 4, 30. 4Daniil 4, 31-34. 5 Sf, Ciril ar Ierusalimului, op. cit., pp. 79-80; 83-85.

Daniil 3, 20-27.

I I I

CELEăăăăŞAPTEăăăăSURLE

DUMNEZEUăSEăROAG ...

Aproapeăîntotdeauna,ăceleămaiăcuprinz toareăcuvinteăaleăoric ruiăomăsuntăcuvinteleăluiădeăpeăurm ,ăîntrucâtăle spuneăcuăceaămaiăadânc ădareădeăseam .ăMântuitorulăînc ăareăunăcuvântădeăacesta,ădeăpeăurm ,ăcare,ăînăacelaşiătimp,ăesteăşiărug ciuneaăceleiămaiăaprinseăiubiriăv zuteăvreodat ăpeăp mânt.ăCuvântulăacestaă- totodat ărug ciuneă- neăajut ăs ăîntrez rimăneasem nataăstr danieăaăluiăDumnezeu-Omul,ăcaăs ăneăcâş-tigeă fiin aă întreag ăpentruământuireaă cuă careă aă venită înă lume,ă înă so-cietateaă omeneasc .ă Iară despreă totă foculă cuă careă tânjeşteă inimaă luiăDumnezeuădup ănoi,ăvrândăs ăneăatrag ăspreăSine,ăIoan,ăuceniculăiubi-rii, scrie:

Ev. Ioan 17: 1. Ridicându-ŞiăIisusăochiiăspreăcerăaăgr it:ăP

rinte, sosit-aăceasul!ăPream reşteăpeăFiulăT u,ăca şiăFiulăs ăTeăpream reasc .

2. Precum I-aiădatăst pânireăpesteătoat ăf ptura, caăvia ăveşnic ăs ădeaălaăto iăpeăcareăI-ai dat;

3. Iarăvia aăveşnic ăaceastaăesteăcaăs ăTeăcu noasc ăpeăTine,ăsingurul,ăadev ratulăDumnezeu,ăşi pe Iisus Hristos, pe care L-ai trimis.

4. Eu Te-amăpream rităpeăTineăpeăp mânt;ălu crul pe care Mi l-aiădatăs -l fac, l-amăs vârşit.

Şiăacum,ălaăTineăînsu iăM ăpream reşte, Tu, P rinte,ă cuă slavaă peă careă laă Tineă amă avut-o mai înainte de a fi lumea.

C RAREAăÎMP R IEI

6. Ar tat-amănumeleăT uăoamenilorăpeăcareăMi i-aiădatăMie,ăşiăcuvântulăT uăl-auăp zit.

7. Acumăauăcunoscutăc ătoateăcâteăMi-ai dat de la Tine sunt;

8. C ciăcuvintele pe care Mi le-ai dat, le-am datălor,ăiarăeiăauăprimităşiăauăcunoscutăcuăadev rat c ădeălaăTineăamăieşit,ăşiăauăcrezutăc ăTuăM-ai trimis.

9. EuăpentruăaceştiaăM ărog,ănuăpentruălume M ărog,ăciăpentruăceiăceăMiăi-aiădat,ăc ciăeiăaiăT i sunt.

10. ŞiătoateăaleăMeleăaleăTaleăsuntăşiăaleăTale suntăaleăMeleăşiăm ăpream rescăîntruăele.

11. Mult nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lumeăşiăEuăvinălaăTine.ăP rinteăsfinte:ăpeăcareăMi i-aiădatăp zeşte-iăîntruănumeleăT u,ăcaăs ăfieăuna, precumăsuntemăşiănoi.

12. Când eram cu ei în lume, pe cei ce Mi i-ai dat,ăîntruănumeleăT uăîiăp zeam;ăşiăastfelăi-am p zităc ăn-aăpierităniciăunulădintreăei,ăf r ănumai fiulăpierz rii,ăcaăs ăseăîmplineasc ăScriptura.

13. Acumădar,ăvinălaăTineăşiăacesteaăleăgr iesc în lume, ca bucuria Mea s-oăaib ădeplin ăînăei.

14. CuvântulăT uăle-am dat lor, dar lumea i-a urâtăfiindc ănuăsuntădinălume,ăprecumăniciăEuănu sunt din lume.

15. NuăM ărogăcaăs -iăieiădinălume,ăciăcaăs -i p zeştiăpeăeiădeăcelăviclean.

16. Ei nu sunt din lume precum nici Eu nu sunt din lume.

17. Sfm eşte-i pe eiăîntruăadev rulăT u,ăCuvân tulăT uăesteăadev r.

18. Precum M-aiătrimisăpeăMineăînălume,ăşiăEu i-am trimis pe ei în lume.

19. ŞiăpentruăeiăEuăM ăsfin escăpeăMineăîn sumi,ăcaăşiăeiăs ăfieăsfin i iăînăadev r.

CELEăŞAPTEăSURLE 85

20. DarănuănumaiăpentruăaceştiaăM ărog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine după cuvântul lor,

21. Ca toţi să fie una, dup ăcumăTu,ăP rinte, întruăMineăşiăEuăîntruăTine,ăca şi ei să fie una

întru Noi, aşa încât lumea (văzându-i una) să

creadă precum că Tu M-ai trimis. 22. Şiăm rireaăpeăcareăTuăMi-ai dat-o le-am

dat-o lor, ca să fie una, precumăăşiăNoiăuna suntem.

23. Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca să fie în

una desăvârşiţi, şiăs ăcunoasc ălumeaăprecumăc Tu M-aiătrimisăşiăi-ai iubit pe ei, cum M-ai iubit pe Mine.

24. P rinte,ăaceiaăpeăcareăMiăi-ai dat voiesc ca undeăsuntăEuăs ăfieăşiăeiăîmpreun ăcuăMineăcaăs priveasc ăm rireaăMea,ăpeăcareăTuăMi-ai dat-o, c ciăM-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii.

25. O,ăP rinteădrepte,ădarălumeaăpeăTineănu Te-a cunoscut, ci Eu Te-amăcunoscutăşiăauăcunos cut şiăaceştiaăc ăTuăM-ai trimis.

26. Ar tat-amănumeleăT uăşi-Lăvoiăar ta,ăca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie într-înşii şi Eu întru ei.

Aşadar,ă caă s ă neământuimă şiă s ămoştenimă cuăDumnezeuă via aăveşnic ,ătrebuieăs ăoăcunoaştemăşiăs ăoătr imăcuăDumnezeu,ăînc ădin via aăaceastaăvremelnic .ăTrebuie,ăadic ,ăs ăfimăstr b tu iăşiălocui iădeăDumnezeu,ăcaăs ăseăarateă înănoiăvia aădumnezeiasc .ăIar,ăpeădeăalt ăparte,ăprecumănuăseăafl ăvrajb ăînăDumnezeu,ăaşaăs ănuăseăafleăniciăîntre cei ce-LăauăpeăElăcaătemelieăaăvie ii.ăStareaădeăpaceăcuătoat ăf p-turaăeăoăminuneăaşaădeămare,ăîncâtăuimeşteălumeaăşiăoăsileşteăs ărecu-noasc ăîntr-aceasta fapta lui Dumnezeu.

împ r iaăvie iiăveşniceăs-aăpropov duităşiăeădeschis ;ăpeăîmp ratăîlăcunoaştemăşiăiubireaăI-oăştim;ăsupuşiiăîns ătare greu s-adun ăcaăs ăfie


una,ădeăaceeaătrebuieăr sunetădeăsurle,ădup ăgrosimeaădeăurecheălaăcareăauăajunsăsupuşiiăîmp r iei.

N-arătrebuiădecâtăs -Lărecunoaştemăto iăpeăDumnezeuăcaăTat ăşiăc ănoiăto iăîiăsuntemăfiiăşi,ăpotrivităcuăaceast ăcunoştin ,ăs ăneăorându-imăvia a.ăPân ănuărecunoaştemăc ăavemăîndoit ăfireăşiăîndoit ăvia :ăunaăp mânteasc ă şiă altaă cereasc ă f r ădeă sfârşită şiă începândădeăaici,ă pân ăatunciă totăpeăafar ăneă inemădeă rostulă laăcareăvreaăDumnezeuăs ăneăridice. Trebuieăs ăştimăto iăsupuşiiăîmp r ieiăc ăsuntemăf pturiăcereşti,ătrimiseăvremelnicăînăcorturiăp mânteştiăspreăoămareăprob ăşiăanume:ăs ăvedemăşiă s ă seăvad ă încotroă înclin măcuă inimaăşiămintea,ă şiă înspreăceăînclin măaceeaăs ăavemăpentruătotdeauna.ăDac ăn zuim spre Dumne-zeu,ă peă Elă îlă moştenimă şiă via aă veşnic ;ă iară dac ă înclin mă spreă fireaăpieritoare,ăvomăpieriădeălaăfa aăluiăDumnezeuăşiăcuăcelăr uăvomăpetreceăf r ădeăsfârşit.ăC ciănoiăsuntemăpieritoriăcuăfireaăp mânteasc ,ădarăne-muritoriăcuăfireaăcereasc ;ăveşniciaănoastr ăîns ădeănoiăatârn ăundeăs-o petrecem.

Ne-aăadusăDumnezeuădinănefiin ălaăfiin ,ădarăs ăneământuiasc ănuăpoateătar ănoi.ăDreptăaceea,ăînătotăfelulăneăcheam ăcaăs -lăcunoaştemăcaăTat ăşiăpeănoiăîntreolalt ăcaăfra iăşiăfiiăaiăaceluiaşiăP rinte.ăOăcunoş-tin ăsigur ădespreăacesteaă- iarăcredin aăajut ăşiăduceălaăaceast ăsigu-ran ă- înclin ă inima,ăsauădragostea,ăcaăs ă împlinimăcuătoat ăvoiaăpo-runcaăceaămareăaăiubirii,ăînăcareăseărezum ătoat ăstr daniaăluiăDumne-zeu.ăC ciăfirulăiubiriiăridic ăfiiiăspreăceresculăTat ,ăşiăpogoar ăpeăTat l,ăFiulăşiăDuhulăînăfii.ăIarăpeăfiiăDumnezeulăiubiriiăîiăleag ăîntreolalt ăcaăs ăfieăuna,ă ceeaăceăcândă seă împlineşte,ăminuneaz ă lumea,ă şiăoă sileşteă s ăcunoasc ăpeăDumnezeu,ădinăfii,ăc ciăfiiiăuni iăînăiubireătr iescăînăElăşiăarat ă înă lumeăcap tulăp mântescăală împ r ieiă cereşti.ăAceastaă eăpeăscurtăvoiaăTat luiăşiărug ciuneaăFiului,ăs ăprind ăşiăsocietateaăomeneasc ăînăaceeaşiăiubireăTreimic .

Laăaceast ătr ireăaăvie iiăveşnice,ăcuăîncepereădeăaici,ăDumnezeuăîşiăcheam ăcopiiiăprinămaiămulteăgraiuri,ăprinămaiămulteăsurle.ăIat ăcâte-va dintre ele:

1. Chemareaăl untric ăaăconştiin ei; 2. Chemareaădinăafar ăaăcuvântului; 3. Chemareaăprinănecazurileăvie ii; 4. Chemareaăprinănecazurileămor ii;


5. Chemarea prin semnele mai presus de fire; 6. Chemareaăprinăchinurileădeăpeăurm ădeălaăAntihrist; 7. ChemareaălaăJudecat .

GLASULăCONŞTIIN EI

Eăunăgraiăt cut,ăoăchemareălin ,ăpeăcareăoăauziăsauăîn elegiăc ăvineădinl untru,ădară totuşiădeădincoloădeă tine,ădeă laăDumnezeu.ă însuşiăcuvântul con-ştiin ă însemneaz ă aă ştiă împreun ,ă laă fel.ă Iară ceiă ceă ştiuăîmpreun ,ălaăfel,ăsuntăDumnezeuăşiăomul.ăPrinăurmareăcugetulăsauăcon-ştiin aăeăochiulăcuăcareăvedeăDumnezeuăpeăomăşiăacelaşiăochiăcuăcareăvedeăomulăpeăDumnezeu.ăCumăîlăv dăaşaăm ăvedeă - aşaăsimtăc ăm ăvede - vedereădeodat ădinspreădou ăp r i.

Patimile,ăreauaăvoin ăşiăpesteătotăp catele,ădarămaiăalesăneb ga-reaăînăseam ăaăacestuiăglas,ăîngr m descănişteăv luriăpesteăochiulăaces-ta,ă nişteă solzi,ă care-i sting graiul, încât abia se mai aude. Atunciă şiăDumnezeuăseăstingeădinăochiulănostruăîncâtăneăpareăc ăniciănuămaiăesteăDumnezeu.ăPrinăp cateleănoastre,ăcap tulăomenescăalăconştiin eiănoas-tre s-aăîmboln vit.ăîn elegemăprinăurmare,ăcumăseăfaceăc ăs-a întunecat Dumnezeuăaşaădeătareăînăochiiăp c toşilor,ăîncâtăaceştiaăajungădeăbun ăcredin ,ă înăr utateaănecredin eiăcareă i-aăcuprinsăşiă liăseăpareăc ăabiaăacumăauăajunsălaă"adev r".

Glasulăconştiin eiăîns ,ăfiindăşiăcap tulăluiăDumnezeuădinăfiiiăS i,ăprinăfireaăSa,ănuăvaăputeaăfiăîn buşitămereu,ătoat ăvremeaăvie iiănoastreăp mânteşti.ăOdat ăşiăodat ăîncepeăs ăstrigeălaănoi,ăpârându-ne înaintea luiăDumnezeuăşiăînainteaănoastr ădeătoateăf r delegileăf cute;ăiarădac ănuăneă împ c mă cuă pârâşulă acesta,ă cât ă vremeă suntemă cuă elă peă cale1, drume iăprinăvia aăaceasta,ăavemăcuvântulăluiăDumnezeu,ăc ăElăvaăas-cultaăpâraăşi-iăvaădaădreptate,ăşiăneăvaăb gaăînăchinurileăiadului.

Sunt oameni care s-au învechit în rele - nevrândă s ă ştieă deăDumnezeu - şi,ămaiăc treăcap tulăzilelor,ăcândăînd r tniciaăfiriiăs-a mai stins, s-auăpomenităcuăoăr bufnireăn praznic ăaăconştiin eiăbolnave,

Matei 5, 25.

C RAREAăÎMP R IEI

rupândătoateăz gazurileăf r delegilorăşiăazvârlindu-leăpeătoateăînăfa aălor,ăîncâtăşiăsomnulăle-a fugit, iar la unii le-aăfugităşiămintea.ăC ciăcuăadev ratăaă fugităminteaăomuluiăcareăoăvia ă întreag ănuă faceăaltcevaădecâtăs ăsting ăglasulăconştiin ei.ăDeăaceeaănuăvreaăDumnezeuăs ăieşiădinăvia aăaceasta,ăf r ăs ăştiiăşiătuăc ă i-aiăomorâtăsf tuitorulăcelămaiăbun, ce-lăaveaiălaăîndemân ăpretutindeni,ăşiănuăteălas ăs ăpleciăf r ăs ăvezi,ăînc ădeăaici,ăundeăteăveiăduce.ăAşaăsuntătocmiteălucrurile,ăcaăodat ăs ăvad ăfiecare,ăvrând-nevrând,ăceeaăceătrebuia,ăprinăcredin ,ăs ăvad ătotdeauna.

CHEMAREAăCUVÂNTULUIăŞIăT CEREAăTRAS ăLAăR SPUNDERE

Larmaăvie iiăşiăg l giaăgrijilorădeşarteăstrig ăoamenilorăînăurechiănevoileălorăp mânteşti,ămaiătareădecâtăleăstrig ăglasulăconştiin eiătrebu-in eleă lorăveşnice.ăOameniiă abiaămaiă audăceleădeădincoloăşiă liă seăparădeparte:ăsurzeniaătotămaiămultăseăînt reşteăşiăchemareaălin ănuăseămaiăaude.ăDarăDumnezeu,ămilostivul,ăcaăs ănu-iăpiard ăînăf r delegileălor,ăleărânduieşteăşiăchemareădinafar ,ăprinăglasulăslujitorilorăS i.ăPrinăpreo iănuăteăcheam ăomul,ăcaăs - iăpuiăn dejdeaăînăom,ăciăteăcheam ăDomnulăcaăs - iăstr mu iăvia aătaădeăom.ăînc ădeădemult i-a chemat Domnul pe oameniăprinăpreo iăşiălevi i,ăprinălegeăşiăprooroci,ăadic ăprinăconştiin eămai curate, care nu strâmbau chemarea lui Dumnezeu. Iar la plinirea vremiiă aă venită laă noiă oameniiă însuşiăDumnezeu-Fiul sau Dumnezeu-Cuvântul.

Cine a chemată peă oameniă maiă duiosă decâtă Iisus,ă caă s -L cunoasc ăpeăDumnezeuăcaăTat ,ăiarăpeăeiăînşişiăcaăfiiăşiăfra iăaiăS i?ăIisus,ăeădrept,ăchemaăşiăcuăglasulădinafar ,ădarănimeni,ăniciodat ,ănra gr itămaiătainic,ămaiăde-aădreptulăconştiin eiăchemareaăTat luiăc treăfiii S i,ăcaăEl.ăC ciăIisusăardeaădeămilaălor,ăcaăunăDumnezeu.

Elă aă propov duit,ă binevestindu-ne,ă împ r iaă Ceruriloră şi,ă prinăsl vit ăSaăînviere,ăbiruin aăasupraămor ii,ăvesteaăşiădescoperireaăceleiămaiămariăbucuriiădeăpeăp mânt.ăUceniciiăS iădeăatunciăşi din toate vre-mile,ăauăpropov duităpeăîmp ratulăCerurilor,ăînduplecândăpeăoameniăs


seăaduneăcuăfelulădeăvia ăînă araădeăobârşieăşiălaămasaăîmp ratului.ăNoi,ăslujitoriiăS i,ănuăpurt măpreo iaănoastr ,ăsauăpreo iaălegiiăvechi,ăciăpurt măşiăpropov duimăpreo iaăîmp r teasc ăaăluiăIisusăHristos.ăDeciănuăchem măpeăoameniăcuăchemareădeăom,ăciăDumnezeuăpreamilosti-vulăîşiăcheam ăcopiii,ăprinăgraiulăomenescăalăslugilorăSaleăv zute.ăNuăneă propov duimă peă noi,ă ciă Dumnezeuă Seă propov duieşteă prin noi, singurulăcareăareădreptulăs ăSeăpropov duiasc ăpeăSine,ăfiindăînăstareăs ăneă mântuiasc .ă Iat ă peă cineă urm m,ă ascultândă preo iiă cuă conştiin eăluminate.ăNuă eă graiulă omului,ă ciă voiaă luiăDumnezeuă careă strig ă c treăoameni,ădinăsfin i,ăoăchemareămaiă tare. Peăsfin iănu-iăştim,ădarăpeăceiădatoriă cuă cuvântulă îiă ştim.ăR spundereaă loră eă limpedeă şiă t cereaă f r ăap rare.

Dar,ăcumăaăzisăoarecine:ăcaleaăceaămaiălung ăpeăp mântăeădeălaăurechiă laă inim ,ă încâtăaniădeăzileănuăajung,ăcaăs -iădaiădeăcap t.ăDeăaceea, fiindc ăochiulăconştiin eiăşi-aămaiăpierdutăvedereaăşiăniciăurecheaănuăîn elegeăchemareaăcuvântuluiăce-şiăareăobârşiaădeădincoloădeăvorbe,ăDumnezeuămilostivul,ăcaăs ănuăpiard ăpeăoameni,ăIeărânduieşteăoăche-mare mai tare.

CHEMAREAăCAREăUSTUR

Maiă tareăşiămaiăduios de cum a chemat Iisus pe oameni, nu-i poateăchemaănimeniădeăpeălume.ăNecazurileăvie iiăîns ,ăiauăpeăoameniămai aspru dintr-oăalt ăparte,ăsilindu-iăs -L caute pe Dumnezeu. Neca-zurileănuăsuntăfaptaăluiăDumnezeu,ăciăurmareaăgreşelilorănoastre,ăurma-re peăcareă îng duieăDumnezeuăs-oăgust măspreăîn elep ireaănoastr .ăAmămaiăputeaăad ugaăc ,ăgreşindăomulăcuătoat ăvoiaăsa,ăintr ăsubăalt ăst pânireăundeăiăseăfur ăşi-şiăpierdeămulteăînsuşiriăsufleteştiă- şiădeăceleămaiămulteăoriălibertateaăconştiin eiă - bunuri f r ădeăcareăseăsimteăînămulteăchinuri.ăPre uieştiăunălucruăcândănu-1 mai ai.

Suntădou ă feluriădeănecazuri.ăNecazurileăpentruăp cateă şiăneca-zurile pentru Evanghelie1.ăAciăvorbimănumaiădespreănecazurileăvie iiăde

1 Tesaloniceni 2, 2.


peăurmaăp catelor,ăşiăcare,ăprinăusturimeaălor,ăauădarulăs ăfieăcrezuteădeăcelăceătreceăprinăele.ăIarăomuluiăcareăvreaăs ăias ădinăeleănu-iăr mâneăalt ăcale,ădecâtăs -şiă îndrepteăpurt rileădup ăvoiaă luiăDumnezeu.ăDeciă"cândăî iăvaăveniăvreoăîncercareăpeăneaşteptateănuăînvinov iăpeăcelăprinăcareă i-aă venit,ă ciă întreab -teă pentruă ceă aă venit?ă şiă veiă aflaă r spuns.ăDeoareceăfieăprinăacela,ăfieăprinăaltulătrebuieăs ăbeiăam r ciuneaăjude-c iiăluiăDumnezeu"1.

Peăpricinaăsuferin eiăiat ăunăschimbădeăcuvinteăîntre Dumnezeu şiăom:

Omulăseăroag ădeăDumnezeuăs -lăscapeădeănecazuriăşiăDumne-zeuăseăroag ădeăomăs -şiăschimbeăpurt rile.ăSocoti iăacum,ăcareădeăcineăs ăasculteămaiăîntâi?ăChemareaăaceastaămaiăaspr ăoăfaceădroaiaădeăne-cazuriăşiănenorociri,ăstrâmtor riăşiăn paste,ăvrajbeăîntreăoameni,ăb taieăîntreăp rin iăşiăcopii,ăr zboaieăşiăv rsareădeăsânge,ăpagube,ăbeteşuguri,ăsecetaăşiă foametea,ăşiă totă felulădeăpustiiri,ăceănuăs-au mai pomenit: toate,ăurm riăşiăplat ăîndesat ăpentruăpurtareăşiăpentruălipsaădeăminte,ăc oameniiănuăvoră s ă în eleag ă laă ceă îmbl teal ădeănecazuriă îiăduceăiubireaădeăp cate.

Iară precumă c ă necazurileă vie iiă suntă ună graiă maiă aspruă ală luiăDumnezeuăc treăoameniiămaiăgreiăsauămaiăvicleniălaăminte,ăneăst ăm r-turie Scriptura. Sunt mii de ani de când s-auăscrisăacestea,ădarăr mânămereuădovadaăc ănoiăsilimăpeăDumnezeuăs ăneăbat :

Levitic 26: 3. Dacă ve iăumblaădup ălegileăMeleăşiădeăve i

p ziăporuncileăMeleăşiăleăve iăîmplini, 4. V ăvoiădaăploaieălaăvreme,ăp mântulăîşiăvaăda

roadeleăsaleăşiăpomiiăroadeleălor. 5. Treieratulăvostruăvaăajungeăpân ălaăculesul

viilor,ăculesulăviilorăvaăajungeăpân ălaăsem nat; ve iămâncaăpâineaăvoastr ăcuămul umireăşiăve iătr i înăp mântulăvostruărar ăprimejdie.

6. Voiătrimiteăpaceăpeăp mântulăvostruăşiăni meniănuăv ăvaătulbura;ăvoiăalunga fiarele rele din

1 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ăed. I, voi. 2, p. 64.


p mântulăvostruăşiăsabiaănuăvaătreceăprinăp mântulăvostru.

7. Ve iăalungaăpeăvr jmaşiiăvoştriăşiăvorăc dea ucişiăînainteaăvoastr .

8. Cinciădinăvoiăvorăbiruiăoăsut ,ăşiăoăsut ădin voiăvorăprigoniăzeceămii,ăşiăvorăc deaăvr jmaşii voştriădeăsabieăînainteaăvoastr .

9. C uta-voiăspreăvoiăşiăv ăvoiăbinecuvânta;ăro ditoriăv ăvoiăface,ăv ăvoiăînmul iăşiăvoiăfiăstatornic înăleg mântul Meu cu voi.

10. Ve iămâncaăroadeleăvechiădeăaniiătrecu iăşi ve iădaălaăoăparteăpeăceleăvechi,ăpentruăaăfaceăloc celor noi.

11. VoiăaşezaălocaşulăMeuăînămijloculăvostruăşi sufletul Meu nu se va scârbi de voi.

12. Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul vostruăşiăvoi ve iăfiăpoporulăMeu.

13. Iar dacă nu Mă ve iăascultaăşiănuăve iăîm plini aceste porunci ale Mele;

14. Deăve iădispre uiăaşez minteleăMeleăşiădeăse vaăscârbiăsufletulăvostruădeălegileăMele,ăaşaăîncât s ănuăîmplini iătoateăporuncileăMele,ăc lcândăleg mântul Meu,

15. AtunciăşiăEuăamăs ăM ăportăcuăvoiăaşa:ăvoi trimiteăasupraăvoastr ăgroaza, lungoarea, frigurile, deăcareăviăseăvorăsec tuiăochiiăşiăviăseăvaăistovi sufletul.ăVe iăsem naăsemin eleăvoastreăînăzadarăşi vr jmaşiiăvoştriăviăleăvorămânca.

16. Indrepta-Mi-voiăfa aăMeaăasupraăvoastr ăşi ve iăc deaăînainteaăvr jmaşilorăvoştri;ăeiăvorădom niăpesteăvoiăşiăve iăfugi,ăcândănimeniănuăv ăva prigoni.

17. Dac ăniciădup ătoateăacesteaănuăM ăve i asculta,ăatunciăînşeptităvoiăm riăpedeapsaăpentru p cateleăvoastre.


19. Voiăfrângeăînd r tniciaăvoastr ăceaămândr şiăcerulăvostruăîlăvoiăfaceăcaăfierul,ăiarăp mântul vostru ca arama.

20. înăzadarăv ăve iăcheltuiăputerileăvoastreăc p mântulăvostruănu-şiăvaădaăroadeleăsale,ănici pomiiădină araăvoastr ănu-şiăvorădaăpoameleălor.

21. Dac ăîns ,ăşiădup ătoateăacestea,ăve iăumbla împotrivaăMeaăşiănuăve iăvreaăs ăM ăasculta i, atunciăînşeptităvoiăad ugaălovituriăpentruăp catele voastre.

22. Voiătrimiteăfiareleăcâmpuluiăasupraăvoastr , careăv ăvorălipsiădeăcopii;ăvorăpr p diăviteleăvoas tre,ăşiăpeăvoiăaşaăv ăvoiăîmpu ina,ăîncâtăseăvor pustii drumurile voastre.

23. Şiădac ăniciădup ăacesteaănuăv ăve iăîndrep ta,ăciăv ăve iăpurtaăîmpotrivaăMea,

24. AtunciăşiăEuăvoiăveniăcuăurgieăasupraăvoas tr ăşiăv ăvoiăloviăşiăEuăînşeptităpentruăp catele voastre:

25. Voiăaduceăasupraăvoastr ăsabieăr zbun toa reăcaăs ăr zbuneăleg mântulăMeu.ăIarădac ăv ăve i ascundeăînăoraşeleăvoastre,ăvoiătrimiteămolim asupraăvoastr ăşiăve iăfiăda iăînămâinileăvr jmaşu lui.

26. Pâineaăcareăînt reşteăoăvoiăluaădeălaăvoi;ăze ce femei vor coace pâine pentru voi într-un cup tor,ăşiăvorădaăpâineaăvoastr ăcuăcântarul,ăşiăve i mâncaăşiănuăv ăve iăs tura.

27. Dac ăîns ăniciădup ăacesteaănuăM ăve iăas cultaăşiăve iăc lcaăîmpotrivaăMea,

28. AtunciăşiăEuăcuăurgieăvoiăveniăasupraăvoas tr ăşiăv ăvoiăpedepsiăînşeptităpentruăp cateleăvoas tre:

29. Ve iămâncaăcarneădeăom:ătrupurileăfeciorilor şiăfetelorăvoastreăve iămânca.

30. D râma-voiăîn l imileăvoastreăşiăvoiăstrica stâlpiiăvoştriăşiăvoiăîmpr ştiaăoraşeleăvoastreăsub


d râm turileăidolilorăvoştri,ăşiăseăvaăscârbiăsufletulăMeu de voi.

31. Oraşeleăvoastreăleăvoiăprefaceăînăruin ,ăvoi pustiiăălocaşurileăvoastreăceleăsfinte,ăăşiănuăvoi mirosi mireasma jertfelor voastre.

32. Pustii-voiăp mântulăvostru,ăcâtăs ăseămire deăelăvr jmaşiiăvoştri,ăcareăse vorăaşezaăîntr-însul;

33. Iarăpeăvoiăv ăvoiărisipiăprintreăpopoare;ăîn urmaăvoastr ăîmiăvoiăridicaăsabia,ăşiăv ăfiăp mântul vostruăpustiuăşiăoraşeleăvoastreăd râmate.

34. Celorăceăvorăr mâneădinăvoiăleăvoiătrimiteăîn inimiăfricaăînăp mânturileăvr jmaşilorălor,ăpân ăşi fream tulăfrunzeiăceăseăclatin ăîiăvaăpuneăpeăfug , şiăvorăfugiăcaădeăsabie,ăcândănimeniănu-i va pri goni.

35. Seăvorăc lcaăunulăpeăaltul,ăcaăceiăceăfugăde sabie, când nimeni nu-iăvaăurm ri,ăşiănuăve iăavea putereăs ăv ăîmpotrivi iăvr jmaşilorăvoştri.

36. Ve iăpieriăprintreăpopoareăşiăv ăvaăînghi i p mântulăvr jmaşilorăvoştri.

37. Iarăceiăceăvorăr mâneădinăvoiăseăvorăusca pentruăp cateleălorăînăp mânturileăăvr jmaşilor voştriăşiăseăvorăuscaăşiăpentruăp cateleăp rin ilor lor.

38. Atunci îşiăvorăm rturisiăf r delegileălorăşi f r delegileăp rin ilorălor,ăcumăauăs vârşităeiănele giuiriăîmpotrivaăMeaăşiăauămersăîmpotrivaăMea,

39. PentruăcareăşiăEuăamăvenităcuăurgieăasupra lorăşiăi-amădusăînăp mântulăvr jmaşilorălor;ăatunci seăvaăsupuneăinimaălorăceaănet iat ăîmprejurăşi atunciăseăvorăc iăeiăpentruănelegiuirileălor.ăăăăăă,

40. (Atunci)ăŞiăEuăîmiăvoiăaduceăaminteădeăle g mântulăMeuăcuăp rin iiălor,ăşiădeăp mântăîmiăvoi aduce aminte.


Inălocădeăoriceăalt ătâlcuire,ăspunemăc ăvremeaănoastr ăleăvedeăcu ochii peătoateăacesteaăşiăoameniiătotănuăseăîndreapt .ăEăoămareădure-reăc ăpoporulănuăpricepe,ăiarăp storiiănuăleăcitescăm carăScriptura,ăcaăs ănuăgreşeasc ,ăînvr jbindu-seăcuădreptateaădumnezeiasc .ăNuăeăchipăde-aă sc paă deă pedeaps ,ă luptându-te cu ea, ci numai şiă numaiă cuăschimbareaăvie ii.

R SPUNSULăPOPORULUI

Iat ăacumăşiăpoc in aăpoporului,ăluminatădeăpov uitoriiăs i,ăreîn-torşiăcuăto iiădinăaspraăînv tur ăaărobiei,ăcareăaăfostăînăstareăs ăschim-be, de la Dumnezeu, mersul lucrurilor.

Neemia 9: 1. In ziua de dou zeciăşiăpatruăaăacesteiăluni

s-auăadunatăto iăfiiiăluiăIsrail,ăîmbr ca iăînăsacăşiăcu capeteleăpres rateăcuăcenuş ,ăcaăs ăposteasc .

2. Şiăosebindu-se cei ce erau din neamul lui Is railădeăto iăceiădeăaltăneam,ăauăvenitădeăşi-auăm r turisităp cateleălorăşiăf r delegileăp rin ilorălor.

3. Şi,ădup ăceăs-auăaşezatălaălocurileălor,ăliăs-a citit din Cartea legii Domnului Dumnezeului lor unăp trarădeăzi,ăiarăaltăp trarădeăziăşi-auăm rturisit p cateleălorăşiăs-au închinat Domnului Dumneze ului lor.

Atunciăunăc rturară în elep itădeăceleăp iteăşiăbunăcunosc torăalălegiiăcareăatârn ăpesteăf r delege,ăfaceăluiăDumnezeuăaceast ăminunat ăm rturisireăaăp catelorăp rinteşti,ăînainteaăpoporului.

-

7. Doamne Dumnezeule, ...

14. Tu le-aiăar tatăodihnaăTaăceaăsfânt .

CELEăŞAPTE SURLE 95

15. Tu le-aiădatădinăîn l imeaăCeruluiăpâine cândăauăfl mânzităşiăle-aiăscosăap ădinăpiatr ăcând au însetat.

16. Darăp rin iiănoştriăs-auăînd r tnicităşiăşi-au învârtoşatăcerbiciaălor;ăăn-au ascultat poruncile Tale, nici s-auăsupus,ăşiăauăuitatăminunileăceăaiăf cut pentru ei.

17. învârtoşatu-şi-auăcerbiciaălorăşiăînăr zvr ti reaălorăşi-auăalesăoăc petenie,ăcaăs ăseăîntoarc ăîn robiaălor;ădarăTuăfiindăDumnezeu,ăcareăiubeştiăa ierta,ăz bavnicălaămânieăşiăbogatăînămil ăşiăîn îndur ri,ănuăi-aiăp r sit,

18. Chiarăcândăşi-auăftcutăunăvi elăturnatăşiăau zis:ă"Iat ăDumnezeulăt u,ăcareăte-a scos din E- gipt",ăşiăs-au pornit cu hulire mare împotriva Ta,

19. Inănem rginitaăTaămilostivireănuăi-aiăp r sit înăpustiuăşiăstâlpulădeănorăn-a contenit a-iăc l uzi peste zi în calea lor, nici stâlpul de foc de a le lu minaănoapteaădrumulăceăaveauădeăf cut.

20. Trimisu-le-aiăDuhulăT uăcelăbun,ăcaăs -i în- elep easc ,ăn-aiălipsităguraălorădeămanaăTa,ăşiăse

tea le-aiăstâmp rat-oăcuăap . 21. Vreme de patruzeci de ani i-aiăhr nităîn

pustie şiănimicănuăle-a lipsit, hainele lor nu s-au învechit,ăniciăînc l minteleălorănuăs-au rupt.

22. Datu-le-aiălorăregateăşiăpopoare...

23. Şiăs-auăf cutăeiăst pâniăpesteăcet iătariăşi pesteăp mântulăroditor,ăpesteăcaseăplineădeătoate bun t ile,ăpesteăfântâniăs pateăînăpiatr ,ăvii,ăm s- linişuriăşiăpomiăroditoriădinăbelşug;ăşiăauămâncatăşi s-auăs turatăşiăs-auăîngr şatăşiăauătr ităînădesf t ri prinăbun tateaăTa.

24. Dar ei s-auăridicatăşiăs-auăr zvr tităîmpotri va Ta; au aruncat legea Ta la spate; pe proorocii T i,ăcare-iăîndemnauăs ăseăîntoarc ălaăTineăi-au omorât,ăşiă i-au adus hulire mare.


27. Atunci Tu i-aiădatăînămâinileăvr jmaşilorălor care i-auăap sat.ăDar,ăînăvremeaănecazuluiălor,ăau strigatăc treăTineăşiăTuăi-aiăauzitădinăîn l imeaăce rurilor,ăşiăînămilaăTaăceaămareăle-aiătrimisăizb vitor caăs -iăizb veasc ădinămâinileăvr jmaşilorălor.

28. Iarădac ăs-auăodihnit,ăiar şiăauăînceputăs fac ăreleăînainteaăTa.ăAtunciăTuăi-ai dat din nou în mânaăvr jmaşilorălor,ăcaăs -iăst pâneasc .ăŞiăeiădin nou auăstrigatăc treăTine,ăşiăTuăi-aiăauzitădinăîn l i meaăcerurilorăşi,ăînămilaăTaăceaămare,ăi-aiăizb vit de multe ori.

29. I-aiăpov uităs ăseăîntoarc ălaălegeaăTa,ădar ei s-auăînd r tnicităşiăn-au ascultat poruncile Tale şiăauăp c tuităîmpotrivaăporuncilorăTale, care dau via ăceluiăceăleăîmplineşte,ăşiăşi-au îndârjit spina reaălorăşiăcerbiciaălorăşi-auăînvârtoşat-o,ăşiănuăs-au supus.

30. Tuăîns ,ăaşteptândăîntoarcereaălor,ăi-aiăîng duitămul iăaniăşiăle-aiădeşteptatăluareaăaminteăprin DuhulăT uăşiăprinăproorociiăT i,ădarăeiănuăşi-au plecat urechea. Atunci i-ai dat pe mâna neamuri lorăstr ine.

31. Dar, în mila Ta cea mare, nu i-ai stârpit, nici nu i-aiăp r sit,ăc ciăTuăeştiăunăDumnezeuămi losăşiăîndurat.

32. Şiăacum,ăDumnezeulănostru,ăDumnezeul celămare,ăputernicăşiăînfricoşat,ăcelăceăţii leg mân tulăT uăşiăfaciămil ,ăcareănuăsocoteştiăcaăpu inălu cruăsuferin eleăceăamăînduratănoi,ăregiiănoştri,ăc peteniileănoastre,ăpreo iiănoştriăşiătotăpoporulăT u, dinăvremeaăregilorăAsiriei,ăpân ăînăziuaăaceasta.

33. Tuăeştiădrept în toate câte ne-auăajuns,ăc ci Tuăaiăfostăcredincios,ădarănoiăamăf cutărele.

34. Regiiănoştri,ăăc peteniileănoastre,ăăpreo ii noştriăşiăp rin iiănoştriăn-auăp zitălegeaăTa,ăşiăn-au luat aminte nici la poruncile Tale nici la îndem nurile ce le-ai dat.


35. Cât au fost în regatul lor, în mijlocul binefa cerilor Tale, într-oă ar ălarg ăşiăroditoare,ăpeăcare le-ai dat-oăTu,ăeiănuă i-auăslujită ie,ăniciănuăs-au întors de la faptele lor cele urâte.

36. Şiăast zi,ăiat ,ăsuntemărobiăşiă araăce Tu ai dat-oăp rin ilorănoştriăcaăs ăseăbucureădeăroadele,ăei şiădeăbun t ileăei,

37. Eaăîşiăînmul eşteăast ziăroadeleăpentruăregii, c roraăne-aiăsupusăpentruăp cateleănoastre.ăAceia domnescăpesteătrupurileănoastreăşiăpesteăvitele noastreădup ăbunulălorăplac, şiănoiăneăafl măînăma re necaz.

38. Pentruătoateăacesteaăfacemăleg mânt,ăpeăca reănoiăînşine,ăcuăisc litur ,ăşiăc peteniile,ălevi iiăşi preo iiănoştri,ăîlăînt rescăcuăpecetea.

Astfelăfag duir ,ăcuăjur mânt,ăs ăseăpoarteădup ălegeaăluiăDum-nezeu. Nestatorniciaăfiriiăomeneşti,ăcuătrecereaădeăvreme,ăcuăvenireaăpeălumeăaăaltoră rânduriădeăoameni,ă f cuăs ăp leasc ,ăbaăchiarăs ăseăşiăsting ăaceast ălumin ăaăsuferin ei,ăaprins ădeăurgiileăistoriei.ăDeăaceeaăn p stuireaăvremilorăseădezl n uieăcamăînăfiecareărândădeăoameni.

CEASUL PRIMEJDIEI

Mul imeă deă oameniă îns ă niciă grij ă n-auă deă cuvinteleă chem riiăacesteia, oricât le-arăvedeaăcuăochiiăşiăarătreceăprinăele.ăDac ăniciădup ăasprimeaăunorăatareăchem ri,ăcareăustur ăpieleaăvie ii,ăoameniiătotuşiănuăse întorc spre Dumnezeu,ăvia aăîncepeăs ăfieăînăprimejdie:ăîncepăneca-zurileămor ii,ăsurleleăchem riiăaăpatra.

Via aă oă avemă deă laă Dumnezeu:ă prină Elă tr im,ă neămişc mă şiăsuntem1.ă Adic ă Dumnezeuă esteă izvorul,ă sus in torulă şiă rostulă sauădestinulăvie iiănoastre.ăDac ămergemăaşa,ăpotrivităacestora,ăavemăvia a

1 Fapte 17, 28.


asigurat ădeăDumnezeu,ă temeliaă ei;ădac ănuăurm măaşa,ăciă încâlcimăvia aă noastr ă înă toateă f r delegileă şiă spurc ciunile,ă careă îndr cescă şiăsufletulăşiătrupulăşiăoăducemăaşaăvremeăîndelungat ,ăatunciăDumnezeuăseădesfaceădinăvia aănoastr .ăTotuşiănuăseădesfaceăîndat ădup ăgreşealaănoastr ,ăciărabd ăoăvremeăr t cireaăomului,ăaăfiuluiăS uămaiămic,ăînătotăchipul chemându-1.

Iarămoarteaăoăavemădeălaăucigaşul.ăDeci,ăcândăoameniiăseăleag ăcu totulădeăvoileădracilor,ăleăesteăînăprimejdieăvia aăşiăprimejduiescăşiăpeăal ii.ă Iarădeă seă leag ă caă robiiă cuă inimaădeă lumeaă aceastaă şiădeăvoileătrupuluiăceleă împotrivaăfirii,ăminteaăliăseăstrâmb ,ă încâtănuămaiădeose-beşteăadev rulădeă r t cire;ăatunciăDumnezeuă se-ntunec ădinămintea,ădinăinimaăşiădinăvoin aălorăşiăajungăc ănuăvorăs ămaiăştieădeăDumnezeuăşiăaşaăvineăosândaălaămoarte,ăaşaăvineăpr p dulăînăvremeaăfiec ruiărândădeăoameni.ă întâiăeămoarteaăsufleteasc ăaăateismului,ăaănecredin ei,ăpeăurm ă seă arat ă şiămoarteaă dină afar ă aă trupului,ă dup ă vrednicieă şiă spreăîn elep ireaămultora.

Laăînceputăoameniiătr iauămaiămult.ă"ToateăzileleăluiăMatusalemăau fost 969 de ani, apoi a murit."1 Cuătrecereaădeăvremeăînmul indu-se oameniiă peă p mântă s-aă înmul ită şiă stric ciuneaă desfrân rii.ă Şiă aă zisăDumnezeu:ă"Nuăvaămaiăr mâneăDuhulăMeuăpurureaăînăoameniiăaceştia,ăpentruăc ăsuntănumaiă trup;ădeciăzileleă loră(peăp mânt)ăs ămaiăfieă120ăani"2.ăIarădup ătrecereădeăvremeăşiăînmul ireaăf r delegiiăîntreăoameni,ăDavid zicea: "Toate zilele vie iiănoastreăsuntă70ădeăani,ăiarăpentruăceiămaiăînăputereă80ădeăani;ăiarăceăesteămaiămultădecâtăaceştia,ănu-i decât osteneal ăşiădurere"3.

Aşaăeraăînăvremuriădeădemult;ăast ziămul imeaăbolilorăşiădesimeaăr zboaielorămultăaămaiăscurtatăvia aăoamenilor.ăAcesteaăîns ăîmplinescădinăîng duin aăluiăDumnezeu,ăpedeapsaăceaăasupraăp catelor.

Noiănuămaiăsuntemăsubăîmp r iaălegiiăvechi,ăciăînăîmp r iaăha-ruluiăcâştigatănou ădeăMântuitorulăHristosăcaăs ăneământuim;ădarădac ănepriceputulădeăomăseă ineăîmpotrivaălui Hristos,ădeădragulăf r delegi-lor,ăcadeădinăharăsubălege,ăşiăaşaăatârn ăasupraăluiăpedeapsaăcuămoarte

1 Facere 5, 27. 2Facere 6, 3. 3 Psalm 89, 10.


n prasnic ,ăceăseăîmplineşteăprinăr zboaieăşiănenorociri,ăîntocmaiăcumăscrie la lege:

1. Celăceăbateăpeătat ăsauăpeămam ăs ăfieăomo rât.1

2. Celăceăvaăgr iădeăr uăpeătat lăs uăsauăpeăma maăsa,ăacelaăs ăfieăomorât.2

3. Cineănuăascult ădeăpreo i,ăunulăcaăacelaăs moar .3

4. Ziuaădeăodihn ăcelăceăoăvaăîntina,ăvaăfiăomo- rat.

5. Peăvr jitoriăs ănu-iăl sa iăs ătr iasc .5 6. Totăcelăceăseăîmpreun ăcuădobitocăs ăfieăo-

morât.6 7. Laăniciăoăv duv ăşiălaăniciăunăorfanăs ănuăle

face iăr u!ăIarădeăleăve iăfaceăşiăvorăstrigaăc tre Mine,ăvoiăauziăplângereaălor,ăşiăseăvaăaprindeămâ niaăMeaăşiăv ăvoiăucideăcuăsabia,ăşiăvor fi femeile voastreăv duveăşiăcopiiiăvoştriăorfani.7

8. Sabia s-aăf cutăcaăs ăpiard ăpeăceiănecredin cioşi.8

9. Tot cel ce va munci în ziua odihnei va fi o- morât.9

10. Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri.10 (Dar ucigaşiiăpruncilor,ăceăatârn ăpesteăei?)

11.ă Ceiă ceă seă împ rt şescă cuă nevrednicie,ăfurândăSfântaăîmp rt şanie,ăînc ăseăfacăvinova iădeămoarte.ăDespreăeiăziceăSf.ăPavel:ă"Mul iădintreăvoiăsuntăslabiăşiăbolnaviăşiăoăbun ăparteămor"11.

PrimulăcareăaăfuratăSfântaăîmp rt şanieăaăfostăIuda,ăfiulăpierz rii, care s-aăspânzurat,ăaăc zutădinăspânzur toareădeăşi-aăspartăcapul,ăaăcr -

1 Ieşireă21,ă15. 2 Ieşireă21,ă17. 3Deuteronoml7, 12. 4 Ieşireă31,ă14.

5 Ieşireă22,ă18. 6 Ieşireă22,ă19.

7 Ieşireă22,ă22-24.

io Ieşireă31,ă15.ăMatei 26, 52.

11 ICorinteni 11,30. în elepciuneaăluiăIsusăSirahă39,ă36.


patăînădou ăşiăiăs-auăv rsatătoateăm runtaiele,ăluândăastfefăplataăf r de-legii sale1.

Deci,ăs vârşindăoricareădintreăacestea,ănuăfacemăaltcevaădecâtăîn-toarcemăceasulăuneiăprimejdiiăneaşteptate,ăpeăcareănuăal ii,ăciănoiăne-am stârnit-o în cale.

Iat ăceăfelădeălucruriătrebuieăs ăscoatemădinănoiăşiădintreănoi,ăc ăacesteaăaducăceasulăprimejdieiădeămoarteăşiăsabiaăatârn ănev zutăasupraăvie ii.ăIarădac ,ăînălocădeăîndreptareăpentruăcareăneăd ăDumnezeu oare-careă vremeă deă r gaz,ă noiă totuşiă neă înd r tnicimă cuăminteaă împotrivaăvoin eiă luiăDumnezeu,ă seă întâmpl ă c ,ă plinindăm suraă f r delegilor,ăcadeăsabiaăşiăseăîmplânt ăînăcapulăcareănuămaiăareăminte.

CEăURM REŞTEăDUMNEZEU

Pân ălaăjudecataădinăurm ,ământuirea se poate dobândi oriunde, şiăpeăcâmpuriădeăb taie;ăşiăseăpoateădobândiăşiădinăiad;ăşiăseăpoateăpierde oriunde,ăşiăînăm n stiri,ăşiăînăceataăsfin ilorăApostoli,ăşiăs-aăpierdutăşiăîn Rai.ăTâlharul,ăr stignităpentruăfapteleăsale,ăaăs ritădeăpeăcruce în Rai şiăLuciferăcaăfulgerulăaăc zutădinăCeruri.ăOrbulădinănaştereăc p t ăvederea şiă aă v zută peă Dumnezeuă şiă aă vorbită cuă El,ă iară fariseiiă templuluiă oăpierdeauă zicândă c -iă p c tosă şiă areă drac2. Cereau semn3 şiă umblauă s ăomoareăpeăLaz r,ăcelă înviatăaăpatra ziădinămor i.ăOrbiaăr ut ii,ăstândăde-aăpururiăîmpotrivaăAdev rului,ănuăareăleac,ădarăareăpedeaps .ăInimaăînfrânt ăşiăsmerit ăîns ,ăDumnezeuănuăoăvaăurgisi.ăDeăaceeaăînfruntândămândria,ăaăzisăc ăvameşiiăşiăp c toaseleăvorălua-oăînainteaă"drep ilor"4, în împ r iaăCerurilor,ăşiăc ăseăfaceăbucurieăînăCeruriăpentruăunăp c tosăce se întoarce5.

Aceast ăîntoarcereăurm reşteăDumnezeuăs ăne-oăcâştige,ăîns ănuăpoate,ădac ănuăneăînvoimăşiănoi.ăDeăaceeaăneăpoart ăpeătotăfelulădeăc iăşiăneăcheam ăcuătotăfelulădeăsurleăşi,ădac ătrebuie,ăneăgr ieşteăşiăcuătu-nul.

1 Fapte 1, 18. 2 Matei 9, 34. 3Luca 11,29.

Matei 21, 31. Luca 15, 7.


Ceeaăceăurm reşteăDumnezeuăînă'totăchipulăeământuireaăsauăîn-toarcereaănoastr ăduhovniceasc ăspreăElăşiăAcas ,ăchiarădac ămaiăr -mânemăşiă înăvia aăaceasta.ăOameniiă îns ă lega iă înăneştiin ,ă scur iă laăminteăşiăslabiăînăcredin ăurm rescăvia aăp mânteasc ăşiătoat ămâhnireaălor e pentru trupuri1.

Câtă ineăformaăaceastaădeăvia ăoameniiăvorăfiăamesteca i:ăceiădinăNoul Testament, fiii harului, cu cei din Vechiul Testament pe care nu-maiăfricaălegiiăîiămaiă ineăînărânduial ăşiăoameniiăf r ăniciăunătestament,ăoameniiăf r delegiiăşiăaiăneorânduieliiăf r ăleac,ăfiiiăceluiăr u.

"Acelaăcareăiubeşteă lucrurileăbuneăşiăfrumoaseătindeădeăbun ăvoieăspreăharulăîndumnezeirii,ăfiindăc l uzitădeăProviden ăprinăra iunileăîn elepciunii.ăIarăacelaăceănu-iăîndr gostitădeăacesteaăeătrasădeălaăp catăîmpotriva voii lui - şiă lucrulăacestaă îlă faceăJudecataăceaădreapt ,ăprinădiferite moduri de pedepse.ăCelădintâi,ăadic ăiubitorulădeăDumnezeuăeăîndumnezeităprinăProviden ,ăcelădeăalădoilea,ăadic ăiubitorulădeămaterieăeăopritădeăJudecat ăs ăajung ălaăosând ."2

Toat ăr zbatereaăcuănepricepereaăpopoailuiăaceastaăeste,ăc ,ăînăîngustimea vederii lui, st ruieăs ăvad ăşiăs ăsus in ăvia aăaceastaăcaăpeăunăscopăînăsineăşiăsuficient ăsieăîns şi.ăNuăvreaăs ăzic ă"muntelui"ălumiiăacesteiaăridic -teădinăcaleăşiăteăarunc ăînămare,ăcaăs -şiădeschid ăvede-reaăîmp r ieiăspiritului.ăŞiăn-arătrebuiăcredin ădecâtăca un bob de mac. Rarăs ăg seştiăunăomăcareăs ădeaăsensăreligiosămor ii,ăadic ăs-oăaştepteăcu bucurie ca pe-oă izb vireă sigur ă dină împ r iaă p catului.ăCuvinteleăsfântuluiă neă înva :ă "Pentruă greşealaă dintâiă s-aă furişată înă trupă legeaăp catuluiă careă esteă pl cereaă sim urilor,ă iară pentruă aceastaă s-aă hot râtămoarteaătrupului,ărânduit ăspreădesfiin areaălegiiăp catului.ăCelăceăştieăc ămoarteaăs-aăivitădinăpricinaăp catului,ăspreădesfiin areaălui,ăseăbucur ăpurureaăînăsufletulăluiăcândăvedeăcumăeăstins ălegeaăp catului în trupul s u,ăprinădiferiteleăstrâmtor ri,ăcaăs ăprimeasc ăînăduhăfericitaăvia ăvii-toare.ăC ciăştieăc ănuăseăpoateăajungeălaăaceeaădeănuăeăgolit ămaiăîna-inte din trup, ca dintr-unăvas,ă înc ădinăvia aăaceasta,ă legeaăp catului,ăsus inut ăprinăînclinareaăvoin eiăspreăel"3.

1 în elepciuneaăluiăIsusăSirahă41,ă14. 2 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFilo-

calia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 252. 3 Idem, pp. 309-310.


"Celă ceă nuăprimeşteă întâmpl rileă careă îlă dep rteaz ă deăpatimi,ăacelaăfugeădeăceeaăceănuătrebuieăs ăfug ."1 Dreptăaceea,ăpân ănuăvomăajungeă deă aceeaşiă p rereă cuăDumnezeuă despreă via aă noastr ă p mân-teasc ,ăprecumăşiădespreăcealalt ,ădeăpeăcel laltă t râm,ănuăvomăaveaălinişteăînăsuflet,ăniciăuniiăcuăal iiăşiăniciăs n tateăînătrupăşiăniciăînăorân-duireaăomeneasc .

Trebuieăs ăneăplec măîn elepciuniiăatotştiutoareăaăluiăDumnezeu,ăcare,ăînătotăceăface,ăurm reşteăîn elep ireaănoastr ,ăoriăpricepem,ăoriănuăpricepemăaceasta.ăCândăneăplec măcapulăşiăvremăşiănoiăce-a vrut Dum-nezeu,ă înăclipaăaceeaăc p t mă linişteaăsufletului,ăoriceăară fiădatăpesteăzileleănoastre.ăC ciăElăeăSt pânulăvie iiăşiăalămor ii,ădeăElăascult ăzidireaăşiădeăElăseătemeăiadul,ăşiădinăporuncaăluiăascult ădraciiădeăSatanaălor.ă"To iălocuitoriiăp mântuluiăsuntăoănimicaăînainteaălui;ăElăfaceăceăvreaăcuăoasteaăcerurilorăşiăcuălocuitoriiăp mântului,ăşiănimeniănuăpoateăs ăsteaăîmpotrivaămânieiăLui,ăniciăs -iăzic :ă"Ceăfaci?"2

Cândăaăvrutăs ământuiasc ăpeăAdamăşiăcuăto iădrep ii,ădinăiad i-a scosăşiăpoateăs ăscoat ădinăgheareleămor iiăpeăoricineăvrea.ăDeăaceeaăauăşiăzisăP rin ii,ămângâindăpeăoameni:ă"C ăp c tosăcaăunădracăde-ai fi, nu dezn d jduiă deă putereaă luiă Dumnezeu",ă fiindc ă oricine,ă careă înă pri-mejdie de moarte fiind va chema numele luiăDumnezeu,ăîşiăvaământuiăsufletulăc ciăînăce-lăvaăfiăaflatămoarteaăînăaceeaăvaăfiăînăveci.ăIat ădeăce,ăneştiindu-neă sfârşitul,ă suntemă datoriă aă neă aflaă mereuă înă poc in ă caăîntr-însaăs ăfimăsocoti iăînăveci.

Dumnezeuăneăcaut ,ăneăcheam ,ăneăstrig ,ădarădac ănuăvremăs ăîn elegem,ăîncepeăs ăneăurm reasc ăcuăprimejdiiăşiăn paste.

M RTURIAăUNUIăSFÂNT

SfântulăEfremăŞirul,ăcuămareătalentăliterar,ăpovesteaăc lug rilorăcum a ajuns printr-oăprimejdieălaăcunoştin aăluiăDumnezeu:

"Când eram copil ca de 14 ani, tare maiăeramăneastâmp rat.ăîntr-o zi m-auătrimisăp rin iiămeiăîntr-unăoraş,ăafar ădinăcetate.ăDucându-m ,

'Idemp. 310. 2 Daniil 4, 32.

CELEăŞAPTEăSURLE

amăaflatăînăcale,ăpeălaămijloculăp durii,ăoăvac ăîngreunat ăp scând.ăEra vacaăunuiă s rac.ăDeciă amă luatăpietreă şiă amă începută aă fug riă vacaăprinăp dure;ăşiăatâtaăamăfug rit-oădinăurm ăcuăpietreă(iarăeaăeraăaproapeăs ăfete),ăîncâtăaăc zutălaăp mânt,ăîntruăcelămaiăadâncălocăalăp duriiăşiăa murit.ăDeciăl sând-oămoart ămi-amăv zutădeăcale;ăiarănoapteaăauămân-cat-oăfiarele.ăAmămaiăîntâlnităînăp dureaăaceeaăşiăpeăs raculăaăc ruiaăîiăera vaca, umblând s-oă g seasc ;ă şiăm-a întrebat, zicând: "Fiule, nu cumvaăaiăîntâlnităoăvac ăîngreunat ăprinăp dureaăasta?"ăIarăeuănuănumaiăc ănuăi-amădatăr spunsăcuviincios,ăciăşiăcuăoc rileăceleămaiădeăpeăurm ăl-amăam râtăpeăs raculăacela.

Deci mi s-aăîntâmplatăc ,ădup ăoălun ădeăzile,ăiar şiăm-au trimis p rin iiă înăoraşulăacela.ăDucându-m ădar,ăamăînnoptatăpeăcale.ăAşaăm-auăaflatănişteăp storiădeăoi,ăşiăauăzisăc treămine:ă"Frate,ăunde te duci laăvremeaăasta?"ăŞiăle-amăr spuns:ă"M-auătrimisăp rin iiăpân ăînăoraşulădeălâng ăcetate,ăşiămergăacolo".ăIarăeiămi-auăzis:ă"Deăcuăsear ăeste,ăvinoăşiădormiălaănoi,ăiarămâineădiminea ăteăveiăduceăînăcaleaăta".ăDeciăducându-m ăşiă r mânândălaădânşii,ăpesteănoapteăauăn v lităfiareleă înăstaulăşiăauăîmpr ştiatăturmaăprinăp dure.ăDeciăm-auăprinsăpeămineăst -pâniiăturmei,ăzicând:ă"Tuăeştiăcareleăaiăadusătâlharii,ăşiăeiăauăintratăşiăauărisipităturmaăoilorănoastre".ăIarăeuălep dându-m ăşiăjurându-m ăc ăn-am niciă oă pricin ă înă întâmplareaă aceastaă nuăm-auă crezut,ă ciă auă r mas,ă zi-cându-mi:ă"Tuăeştiăcareleăaiăfuratăşiăaiărisipităturmaăoilorănoastre!"

Deciămaiăpeăurm ăm-auălegatădeăcoateăşiăm-au dat eparhului. Iar eparhulăaăporuncităs ăm ăbageăînătemni ,ăiarăslujitoriiăs iăauăf cutăaşa.

înătemni ăamăaflatădoiăoameniălega i,ădintreăcare,ăunulăeraăcleve-tită pentruăucidere,ă iară altulă pentruăpreacurvie.ăŞiă amă f cută laolalt ă înătemni ă40ădeăzile;ăiarădup ă40ădeăzileăaăst tutăînainteaămeaăunăoarecareătân ră înfricoşat,ă şiămi-aăzisăcuăglasăblând:ă"Efreme,ă ceă faciă înă temni aăaceasta?"ăIarăeuăamăzisăc treădânsul:ă"St pâne,ăîntruăar tareaăTaăm-am înfricoşatăcuăfric ămareăfoarteăşiăs-aădusăputereaădeălaămine".ăŞiăaăzisătân rulăc treămine:ă"Nuăteăteme,ăciăspune-mi mie pricina ta". Deci am luatăpu in ă îndr zneal ădinăgraiurileă saleăceleăblândeăşiăamăzisăc treădânsulăcuămulteălacrimi:ăSt pâne,ăst pâne,ăamăfostătrimisădeăp rin iiămeiălaăoraşulădeălâng ăcetateăşi,ăînserândăpeăcale,ăm-auăaflatănişteăp s-toriădeăoiăşiăm-au luat s ăm ăg zduiasc ălaădânşii.ăIarăînănoapteaăaceeaăauăs rităfiareleăînăstaululăoilorăşiăauărisipitătoat ăturma.ăIarăst pânulăoilorăm-aăprinsăpeămine,ăzicândăc :ă"Tuăeştiăcareăaiăadusătâlhariiăceăauăintrat

103


şiăauărisipită turmaăoilorănoastre".ăAşaăm-auălegatăşiăm-auădatăst pâni-torului.ăŞiănuăsuntăvinovat,ăSt pâne,ăînăaceast ăpricin ,ăciăm-au clevetit peămine.ăIarăel,ăzâmbindăcuăfa a,ămi-aăzis:ă"Ştiuăşiăeuăc ănuăeştiăvinovatălaăpricinaăaceasta,ăciăeştiăclevetit.ăDarăştiiăceăaiăf cutămai înainte de asta cuăpu ineăzile?ăCumăaiăalungatăcuăpietreăvacaăs raculuiăşiăaiăomorât-o? Deciăcunoaşte,ăc ănuăesteănedreptateălaăDumnezeu,ăciăjudec ileăDom-nuluiăsuntăadâncădeăadânc.ăIarăpeălâng ăaceastaăvreauăs ăştiiăşiătuăc ăşiăb rba iiăaceştia,ăcareăsuntăcuătineăînătemni ,ăsuntănevinova iădeăprici-nile cu care s-auăpârâtăşiăsuntălega i.ăCiăispiteşte-iăpeădânşiiăşiăînva -te c ănuăînădeşertăsuntăînchişiăînătemni aăaceasta,ăcaăs ăcunoştiăc ădreptăesteăDomnulăşiădreptateaăaăiubit."ăAcesteaăzicându-mi tân rulăceămiăs-a ar tat,ăs-a dus.

Iarădac ăs-aăf cutăziu ,ăamăchematăpeăb rba iiăcareăerauăcuămineăînătemni ,ăşiăamăzisăc treădânşii:ă"Fra ilor,ăpentruăcareăpricin ăsunte iăînchişiăînătemni aăaceasta?"ăAtunciăaăzisăunulădintreădânşii:ă"Euăpentruăucidere suntăprins,ăşiănevinovatăsuntăînălucrulăacesta".ăCel laltăînc ăaăzis:ă "Şiă euă pentruă preacurvieă suntă prinsă şiă nevinovată suntă deă lucraiăacesta".ăŞiăamăzisăc treădânşii:ă"Cuăadev ratăaşaăeste;ădarăave iăoareceăp cateăgreleăpeăcareăle-a iăf cutăvoiăşiăpentruăaceeaăa iăajunsă- cu pur-tareaădeăgrij ăaăluiăDumnezeuă- caăs ăfi iăprinşiăînăînvinuirileăacestea".ăAtunciăaăzisăcelăceăpentruăucidereăeraăprins:ă"Cuăadev ratăeuăv ăvoiăspuneăp catulămeu.ăMaiă înainteădeăacesteaăcuăpu ineăzileă treceamăpeăpodulărâului,ăcelăafar dinăcetate,ăşiăal iădoiăoameni,ăceăveneauăînăurmaămea,ăşi-auăf cutăpricin ăîntreădânşiiăunulăcuăaltul,ăşiăs-au apucat amân-doiălaăsfad ăşiălaăb taie,ăşiăunulă1-aăbiruităpeăcel laltăşiă1-a aruncat de pe podăînărâuăşiăs-aădus.ăIarăeu,ătrecând,ăputeamăs -i dauăluiămânaăşiăs -l scotădinărâuăcaăs ănuămoar .ăC ciăacelaăstrigândăşiărugându-se cu multe lacrimi,ăcaăs -i dau mâna, eu n-am vrut, ci l-amăl satăs ăseăînece.ăC ciădup ăvremeădeăunăceas,ăluptându-seăşiăneputândăs ăias ădinăap ,ă1-a luat pe el curgerea râuluiă şiă aămurit;ă iară euă stândă priveamă laă dânsul.ăAcesta-iăp catulămeu;ăşiăştiuăcuădeadinsul,ăc ăpentruăpricinaăaceastaăm-aăl satăDumnezeuăs ăfiuăclevetităşiăaruncatăînătemni aăaceasta,ăc ănuăeste nedreptate la Dumnezeu".

Iar cel ce era pârât pentru preacurvieăaăzis:ă "S ăv ăspunăşiăeuăp catulămeu.ăMaiăînainteădeăastaăcuădoiăaniăs-aăîntâmplatăc ăerauădoiăfra iăostaşiăavândăavu ieămult ămoştenireădeălaăp rin iăşiăaveauăşiăoăsor ăv duv ăşiăînc ănuăîmp r iser ăîntreădânşiiăavereaăp rinteasc ăcaăs -i dea

CELEăŞAPTE SURLE 105

şiă eiăparteaă cuvenit .ăCiă fra ii,ănevrândă s -iă deaănimic,ă c utauăpricin ăasupra ei s-oăpoat ă scoateă f r ămoştenireă dină avereaă loră ceaă p rin-teasc .ăAstfelăauăclevetităamândoiăpeăsoraălor,ăzicândăc ăaăcurvit,ăşiăc ăauămartori,ăcareăştiuălucrul.ăIarăv duvaăseăjura,ăzicândăc ănuăeăvinovat ăîntruălucrulăacesta.ăFra iiăeiăîns ,ăînt râtându-seăs ădovedeasc ăînvinui-rea lor, s-auăîn elesă întreădânşiiăc ăvorăveniămartoriăcareăvorădovedi-o precumăc ăaăcurvit,ăcaăs ăoăscoat ăf r ămoştenireădinăavereaăp rinteas-c .ăDeciăauăvenitălaămineăamândoiăfra iiăşiăm-auărugat,ăzicând:ă"S ăstaiădeăfa ăînainteaăsuroriiănoastreăşiăs ăm rturiseştiăîmpotrivaăei,ăîmpreun ăcuănoi,ăprecumăc ăştiiă lucrulăşiăcuăadev ratăaăcurvit,ăcaăs ăoăputemăscoateăf r ămoştenireădinăavereaăp rin ilorăşi- iăvomădaă50ădeăgalbeni".ăIară euăamăst tutădeă fa ă împotrivaăv duvei,ă cumăc ă ştiuă lucrulă şiă cuăadev ratăaăcurvit,ăceeaăceănuăeraăadev rat.ăAşaăamăscos-o pe dânsa din avereaă p rinteasc ă f r ă moştenire.ă Acestaă eă p catulă meu,ă iară pentruăpreacurvia,ă pentruă careă suntă pârâtă acumă şiă stauă înă temni ă nuă suntăvinovat".

Atunciă amândoiă auă zisă c treămine:ă "Dară tu,ă frate,ă pentruă careăpricin ăeştiăaruncatăînătemni ?"ăIarăeuăle-amăr spuns:ă"Maiăînainteădeăaceastaăcuădou ă luniăm-auă trimisăp rin iiămeiă laăoraşulăcelăafar ădeăcetate,ăşiăamăînseratăpeăcale.ăîntâlnindu-m ănişteăp storiădeăoi,ăm-au luatăs ăg zduiescălaădânşii.ăIarăînănoapteaăaceeaăauăs rităfiareleăînăsta-ululăoilorăşiăauărisipitătoat ăturma.ăAtunciăst pâniiăoilorăm-au prins pe mine, zicând: "tu aiă adusăho ii,ă careăne-auă furată şiăne-auă risipitănou ăturma".ăŞiăaşaăm-auălegatăşiăm-auădatăst pânitorului.ăIat ăpentruăceăm ăafluăînătemni ."ăAtunciăauăzisăoameniiăaceiaăc treămine:ă"Nuăcumvaăaiăfâcutăşiătuăvreoăgreşeal ăşiăpentruăaceeaăte-aăl satărânduial ăluiăDumne-zeuăs ăcaziăînăispit ăşiăs ăteăarunciăînătemni ?"ăAtunciăle-amăr spuns,ăzicând:ă"Cuăadev ratăv ăvoiă spuneăşiăeuăce-amăf cut.ăMultăeramănea-stâmp rat,ădinăpricinaăp catelorămele.ăAşaăîntr-una din zile m-au trimis p rin iiăînăoraşulădeălâng ăcetate. Ducându-m ,ăamăaflatăînăp dureăoăvac ă îngreunat .ăDeciăamăluatăpietreăşiăamăînceputăaă fug riăvacaăprinăp dure,ăşiăatâtaăamăfug rit-oădinăurm ăcuăpietre,ăpân ăcândăsearaătârziu,ăam înghesuit-oăînăadânculăp durii,ăundeăaăc zutădeăalergareăşiăaămurit.ăVacaăeraăaăunuiăs rac.ăDeciădac ăamăomorâtăvaca,ăîntorcându-m ,ăamădatădeăs racul,ăaăc ruiaăeraăvaca,ăplângândăşiăc utând-o,ăşiăm-a întrebat şiăpeămine,ăziqând:ă"Fiule,ănuăcumvaăaiăv zutăpeăaici,ăpeăundevaăoăvac


îngreunat ?"ăIarăeuănuănumaiăc ănuăi-amădatăr spunsăcuviincios,ăciăşiăfoarte l-amăoc râtăpeăel.ăAcestaăeăp catulămeu."

Aădouaăziăaăşezutăst pânitorulălaăjudecat ăşiăauăadusăînainteaăluiăcangeaăceaăcuătreiăcoarneăşiătoateăunelteleăceleădeămunc ăşiăaăporuncităs ăneăpun ăpeănoi înainte spre cercare. Deci au venit slujitorii la temni ăşiăne-auă legată cuă lan uriădeă fierăpesteă totă trupulă şiăne-au adus înaintea judec torului.ăŞiăporuncindăst pânitorulăs ăseăaduc ălega ii,ăauădezbr -catăpeăcelăceăeraăprih nităpentruăucidereăşiăaducându-1 l-au pus în mijlo-culăpriveliştei,ălegatăînălan uriădeăfier.ăSt pânitorulăîntrebându-1ăs ăspu-n ă adev rulămaiă înainteă deămunci,ă cumă aă t cută uciderea,ă elă t g duia,ăzicândăc ănuăeăvinovat,ăciăcuă totulă tar ăprihan ,ăşiăaăporuncităs -l pe-depseasc ă peă el;ă iară dup ămult ă vremeă deă pedepsireă s-aă dovedită c ă eănevinovatăşiăaăporuncităst pânitorulăs -lăslobozeasc .ăApoiăaăporun-cită s ă aduc ă înainteăpeăalădoilea,ăpeă celăpârâtăpentruăpreacurvie.ăPeăacestaă dezbr cându-1ă şiă aducându-1 la mijloc spre munci, care lucru f cându-se,ăliric ămareăşiăcutremurăaăc zutăpesteămine,ăîncredin atăfiindăcuă totul,ă c ă negreşită şiă mieă îmiă vineă rândul...ă Deciă plângeamă şiă m ăv ietam,ăşiădeăfric ăamăsl bităcuăsufletul.ăIarămuncitoriiăşiăslujitoriiăcareăst teauă înainte,ă v zându-m ă plângândă şiă tremurând,ă râdeauă deă mine,ăzicând:ă"Ceăplângiă fl c ule?ăCândă t ceaiăceleă rele,ănuă teă temeai;ă iarăacum plângi, când nimic nu- iăfoloseşte.ăNuăteăteme,ăîndat ăveiăintraăşiătuălaămijloc".ăIarăeu,ăauzindăacesteăvorbe,ămaiămultăm ătopeamădeăfric .ăŞiăpedepsindu-seăşiăcel laltăşiăaflându-seăşiăelănevinovat,ă judec torulăaăporuncităs -lă slobozeasc ăpeăel.ăApoiăaăporuncităcaăpeămine,ă legată înăfiareăs ăm ăbageăînătemni .ăŞiăamăf cutăacoloăsingurăînc ă40ădeăzile.

în a patruzecea zi slujitorii au adus trei oameniă lega iă şiă i-au b gatăînătemni ,ăi-auă inutăînăbutuciăşiăs-auădus.ăIarăcuăb rba iiăaceiaăamăt cutăînc ă30ădeăzile.ăînăvisăiar şiămi-aăst tutăînainteăîngerulăacelaăceămiăseăar taseămaiăînainteăşiămi-a zis: "Efreme, întrebat-aiăpeăb rba iiăaceia pe care i-aiăaflatăînătemni ?"ăEuăi-amăr spuns:ă"Aşa,ăst pâne",ăşiăi-am povestit lui toate acelea care mi-auăspusăb rba iiăaceia.ăAtunciămi-aăzis:ă"Veziădreaptaăjudecat ăaăluiăDumnezeu?ăIarăcaăs ăcunoşti


aceasta,ăafl ăc ăceiătreiăb rba iăceăsuntăînchişiăast ziăcuătineăînătemni-,ădoiăsuntăcareăauăclevetităpeăsoraă lor,ăprih nindu-oădeăcurvie,ăşi-au

scos-oăf r ămoştenireădinăavereaăp rinteasc ,ădespreăcareă i-a povestit ieăb rbatulăacelaăceămaiăînainteăs-aăslobozitădinătemni .ăIarăcel lalt e careăaăaruncatăpeăomulăacelaăînărâu,ădespreăcareă i-aăpovestită ieăcel -lalt".ăŞiăzicândăacesteaăs-aădusădeălaămine.ăDeci,ădac ăs-aăf cutăziu ,ăamăchematăpeăceiătreiăb rba i,ăcareăerauăînătemni ăcuămine,ăşiăamăzisăc treă dânşii:ă "Domniiămei,ă fra i,ă spune i-miă cuă adev rată pentruă careăpricin ăa iăfostăarunca iăînătemni aăaceasta?"ăAtunciăceiădoiăfra iămi-au zis:ă"Crede,ăfrate,ăc ăpentruăp cateleănoastre.ăUnulădinănoiăamăomorât,ăiară cel laltă aă fostă prinsă înă preacurvieă cuăm ritat ,ă şiă amândoiă suntemăvinova iădeăucidere".ăIarăală treileaăaăzis:ă"Şiăeu,ădinăp cateleămele,ăamăomorât".ăDeciă amă zisă c treă dânşii:ă "Cuă adev rată sunte iă vinova iă deăucideri,ăsauăsunte iăcleveti i?"ăIarăeiămi-auăr spuns:ă"Adev rat,ăfrate,ădinăp cate,ăcuăadev ratăvinova iăsuntem".ăDeci,ăvrândăeuăpeădeplinăs ăm ăîncredin ezădac ămi-auăspusăadev rul,ăle-amăzis:ă"Fra ilor,ănuăcumva înainteăa iăf cutăşiăalteăgreşeliăşiăpentruăaceleaăa iăajunsăs ăc de iăînănişteăînvinuiriăgreleăcaăacestea?"ăAtunciăceiădoiăfra iăauăzis:ă"Crede,ă frate, c ăavemăoăsor ăv duv ,ăcucernic ăşiătem toareădeăDumnezeu,ăşiăvrând noiăs ăoăscoatemăf r ămoştenireădinăavereaănoastr ăceaăp rinteasc ,ăamăclevetit-oădeăcurvie,ăşiăamăadusăşiămartoriămincinoşiăasupraăei.ăAşaăamăscos-oăafar ădinămoştenire".ăIarăcel laltăaăzis:ă"Eu treceam râulăcuăînc ăunulăşiăpricindu-ne, l-amăaruncatădeăpeăpodăînărâuăşiăaămurit".

La rândul meu le-amă povestită şiă loră toate,ă celeă pentruămine,ăprecumăşiăpentruăceiădoiăb rba iăpeăcareăi-amăaflatăînătemni ,ăşiăpentruăacelaăceăaăm rturisităasupraăsuroriiălor,ăşiăpentruăacelaăceăn-a dat mâna celuiăaruncatădeădânsulă înăap ,ăputândăs -lă scapeădeă laămoarteăşiăn-a facut-o.ăAuzind,ăb rba iiăaceiaăs-auătemutăcuăfric ămareăşiăs-au minu-nată deă dreaptaă judecat ă aă luiăDumnezeuă şiă auă zis:ă "Unulă singură esteăDumnezeu, careleă faceă minuni!"ă Deciă to i,ă plângândă cuămareă necaz,ăaşteptauăsfârşitul.

Dreptăaceea,ăaădouaăziăaăşezutăst pânitorulălaăjudecat ,ăînăprive-lişteaănoroduluiăşiăs-auăadusăiar şiătoateăunelteleădeăcazn ăînainteaăluiăşiăaăporuncităs ăfimăaduşiăşiănoiăspreăcercare.ăDeci,ăvenindălaătemni ăceiărândui iăcuăpedepsele,ăne-auăpusălan urileătleăgrumazăşiăneătr geauăprinămijloculăcet ii,ăcaăs ăneăaduc ăînainteaădreg torului,ăşiătoat ăcetatea


alergaăs ăneăvad ănevoiaăpedepsei.ăAjunşi,ăst pânitorulăaăporuncităs ăseădezbraceăceiădoiăfra iăşiăs -iăbageăînămijloc.ăDeciămuncitoriiădezbr cân-du-iăşiăaducându-i, i-auăb gatăspreăîntrebare.ăIarăpeănoiăamândoiăne-au pusăînainteaăcelorăceăacumăseăpedepseau.ăEuăplângeamăv zândăoăfric ăca aceasta, iar slujitoriiăm ăînfricauăşiămaiămult,ăzicând:ă"Crede,ăfl c u-le,ăc ădeşiăaiăsc patănesup ratădinăcealalt ăcercare,ădarăacumănuăveiămaiăsc pa,ăciăveiăgustaăşiă tuămuncileăceăveziăacum".ăDeciăeu,ăauzindu-iăşiăv zându-le,ăîntruămareătemereăşiăspaim ăamăc zut.ăŞi, poruncindăst pâ-nitorul,ăauăspânzuratăpeăceiădoiăfra iădeăgem nareaăro ii,ăşiămulteăcea-suri muncindu-i,ă auăm rturisită clevetireaă şiă nedreptateaă ceă auă facut-o asupraăsuroriiălor,ăşiăcumăc ăeiăsuntăvinova iădeăpreacurvieăşiăucidere.ăIarăst pânitorulăaădatăhot râreăasupraălor,ăcaăs ăliăseătaieămânaădreapt ăşiăs -iăspânzureăînăfurci.ăDeci,ădup ăceăşi-auăluatăaceştiaăplata,ăst pâni-torulă aăporuncită s -lă aduc ă spreă cercareă şiăpeă cel lalt.ăAdusă fiindă şiăacesta,ăaăporuncităs -lăspânzureăgolăînăgem nareaăro iiăşiăs -l munceas-c .ăDeciădup ămult ăvreme,ăspânzuratăşiămuncit,ădeăbun voieăaăm r-turisităşiăucidereaăceăoăf cuseădeăcurând,ăprecumăşiăc ăaăaruncatăpeăaltulăînărâuăşiăaămurit.ăAtunciăst pânitorulăaădatăhot râreăasupraălui,ăcaăs ăiăseătaieăamândou ămâinileăşiăs -lăspânzureăşiăpeăelăînăfurci.ăDup ăceăaăluatăşiăhot râreaăaceasta,ăst pânitorulăaăzis:ă"Dezbr ca iăpeătân rulăşiăadu-ce i-1ăînămijloc!"ăSlujitorii,ădezbr câdu-m ădeăhaineleămele,ăm-auăînf -şurată cuă nişteă zdren eă şiă ducându-m ăgol,ăm-au pus înaintea judec -torului.

Euă plângeamă cuă amară şiă rugamă peă Dumnezeu,ă zicând:ă Atot-puternice,ăDoamne,ământuieşte-m ădeănevoiaăaceasta,ăc ăm ăfacămo-nahăşi- iăvoiăslujiă ie!ă Iarăst pânitorulăaăporuncităslugilor,ăzicând:ă"în-tinde i-1ădinăpatruăp r iă şi-1ăbate iă cuăvineă deă bou!"ăDară celă ceă şedeaăîmpreun ă cuă st pânitorulă aă zisă c treă dânsul:ă "St pâne,ă p zeasc -se acestaălaăalt ăcercare,ăfiindc ăeăvremeaăprânzului".ăDeciăst pânitorulăaăporuncităs ăfiuălegatăcuălan uriăşiăb gatăînătemni .

Atunciăaătreiaăoar ăaăvenitălaămineătân rulăacelaăceămiăs-aăar tatămaiăînainteăînăvisăşiămi-a spus: "Ce-i, Efreme, te-ai adeverit pe deplin c ăDumnezeuă ocâmiuieşteă lumeaă cuă dreapt ă judecat ă şiă nuă esteă ne-dreptate la Dumnezeu?" Iar eu i-amăr spuns:ă"Aşa,ăSt pâne,ăm-am


adeverită şiă m-amă încredin at,ă c ă minunateă suntă lucrurileă Domnuluiă şiănenum rateăc ileăLui".ăAşaăamăînceputăa-i ruga cu multe lacrimi, zi-când:ă "St pâne,ă aiă f cutădreptateaă aceastaămareă cuă robulă t u,ă şiă întruăar tareaăTaăaiămângâiatăneputin aămea.ăMiluieşte-m pe mine robul T uăşiăm ăscoateădinătemni aăaceasta,ăcaăs ăm ăînvrednicescăaăm ăfaceămonahăşiăs ăslujescăSt pânuluiăHristos".ăIarăel,ăzâmbindăcuăfa a,ămi-a zis:ă"Seăc deaă ie,ăs ăfiiăcuăbun ăaşezareăşiăs ănuăteăarunciăînătemni aă.aceasta; dar cu purtarea taăceaărea,ăintrândăaici,ăceăpotăs - iăfac?ăîns ănuăte teme; n-oăs ăiaiămulte.ăC ciăvineăaltăst pânitor,ăcareăvreaăs ăteăslobo-zeasc ".ăŞiăzicândăacesteaăs-a dus.

Iar eu, întru mult necaz petrecând, socoteam oare cum vor lua sfârşităceleăpentruămine.ăDeci,ădup ăcinciăzileăaăvenităaltăst pânitor,ăcareăpetrecuseăînăcasaăp rin ilorămei.ăLaăşapteăzileădup ăluareaăst pâni-rii,ăaă întrebatăpeăacela,ăc ruiaăîiăerauăîncredin ateă judec ile,ădeăsuntăcevaălega iă înă temni ?ăIarăelăspunându-iăc ăeăunătân ră legatăpentruăo pricin ăoarecare,ăînăziuaăoptaăaăporuncităs ăseărânduiasc ăieşirea.ăDeci,ăşezândă elă înă divană aă poruncită s ă fiuă adusă spreă întrebare.ă ŞiăVenindăslujitoriiălaătemni ,ăiar şiămi-auăpusălan ulădeăgrumazăşiăm ătr geauăînăprivelişteaăcet iiăspreăcercare.ăSt pânitorulăaăporuncităs ăm ădezbraceăşiăs ăm ălegeăcuăzdren eăşi,ăpunându-m ăînămijloc,ăm-au adus înaintea judec torului.ăSt pânitorulăv zându-m ăm-aăcunoscut,ăîns ădup ăaspri-mea legilor m-aăîntrebatăşi,ăcunoscândăc ăsuntăclevetit,ăaăporuncităs -mi dea drumul. Atunci slujitorii dezlegându-miăleg turileăşiădându-mi hai-nele, m-auă îmbr cată şiăm-auă slobozit.ă Iară euă cuăpreasl vireă izb vin-du-m ,ăîndat ăşiănumaidecâtăamămersăînămunteălaăunăstare ăşiăc zândălaăpicioareleăluiăşiăpovestindu-i lui toate, m-aăf cutăpe mine monah.

Acestea,ăfra iiămei,ăviă le-amăpovestităpentruăfolos,ăcaăşiăvoiă îm-preun ăcuămineăs ăsl vi iăpeăDumnezeuăcelăceăvoieşteăcaăto iăoameniiăs ăseământuiasc ăşiălaăcunoştin aăadev ruluiăs ăvie"1.

1 Sf.ăEfremăSinii,ăCuvinteleăşiăînv turile,ăBucureşti,ăTipografiaăNa io-nal ,ă1926,ăpp.ă3-7.


SOCOTELILEăÎN ELEPCIUNIIăCUăMOARTEA

Cândănuămaiăr spundăoameniiălaăchemareaădragosteiăluiăDumne-zeu,ădauădeăasprimeaădrept iiăSale,ăcând,ăspreăpedepsireaăr ut ii,ăîn-g duieăr zboaiele.ăAtunciăvia aăoricuiăseăafl ăînăprimejdieădeămoarte,ăşiăaăcelorădeăacas ăşiăaăcelorădeăpeăfronturi.

S ăcercet m,ăîntreămarginileăîng duite,ăpricinaăaceasta,ăaăr zboa-ielor,ăcareăpeămul iăîiăspal ădeăf r delegiăînăşiroaieădeălacrimi.ăLu măcaăgând de ajutor înădareaăr spunsuluiăvoin aăluiăDumnezeu,ăcareăurm -reşteăcaăto iăoameniiăs ăseământuiasc ăşiălaăcunoştin aăadev ruluiăs ăvie.ăDreptăaceea.ăDumnezeu,ăcelămilostivăîntruădrept i,ăpeăceiăneb g toriăînăseam ăsauăprotivniciă- darătotuşiăoameniăcumsecadeă- abia cu ajutorul primejdieiăîiăînduplec ăs ăvreaăşiăeiăceăvreaăDumnezeu,ăadic ământui-rea,ăsingurulălucruăcuăadev ratădeătrebuin .ăAlădoileaăgândădeăajutorăeăprimireaădeămaiăînainteăcaăbun,ăaăceeaăceăorânduieşteăşiăfaceăDumne-zeu,ă şiă ştiindăc ănimicănuăseă întâmpl ă f r ăvoiaă luiăDumnezeu,ă s ăneăbucur mădeăhot râreaăLui,ăchiarădac ănuăpricepemăaceasta.ăIarăgândulăalătreileaăeăc ăînăsuferin eăf r ădeăvoieăs-au mântuit mucenicii, în sufe-rin eădeăbun voieăs-auământuităcuvioşii;ătotăaşaăşiăcuăsuferin eleăr zboa-ielor,ămultămaiămul iăseământuiescăpeăfront,ădecâtăs-arăfiământuităacas .

Obişnuit,ă lumeaăcredeăc ămoră înă r zboaieăceiă r iă şiă scap ăceiăbuni.ăEsteăşiănuăesteăaşa,ăpentruăc ănumaiăsingurăDumnezeuăştieăşiă ineăsocotealaă fiec ruia.ă Unulă dină sfin iă aă zis:ă "Caprele eu sunt; iar oile Dumnezeuăleăştie".ăPeăurm ănumaiăsingurăDumnezeuăştieă- şiăprecumăştieăşiă faceă - dac ăpentruăcinevaăeămaiădeă folosăvia a,ă sauămaiămultă îiăfoloseşteămutareaădinăvia aăaceasta.ăApoiăDumnezeu,ăînăatotputerniciaăSa,ăfoloseşteăşiăpeăceiăr i, peănecredincioşi,ăpeăceiăf r ăniciăunăDumne-zeu,ăbaăchiarăşiăpeădraci,ăcaăprintr-înşiiăs ăaduc ălaământuireăpeăceiădeământuit.

Aşaăbun oar ăcineva,ăînc rcatădeăp cate,ăcumăl-auăpov uităceiătreiă"prieteni"ăaiăs i,ăajungeălaăstrâmtoareăşiănevoieămare.ăNecazurile îi maiătopescătrupul,ăîiămaiăsub iaz ăminteaăşiăaşaăg seşteăpeăDumnezeu,ăcaăpeăsinguraăsc pareăaăsaădinăprimejdie.ăAcumăI seăroag ăpentruăprimaădat ,ăşiăpoateăcaăniciodat .ăDeci,ăcuăprilejulătârcoalelorămor iiăînăjurulăvie iiăsale,ăDumnezeuăînăatotştiin aăSa,ăv zându-1ăc ăs-a îndreptat pe caleaăbun ăpentruătoateăzileleăluiăpeăcareăle-ar mai avea - dac ăarăfi


cuminte - înăchipănev zutăşiăminunatăîlăscap ădeămoarteăsigur .ăDac ăîns ăîlăştie,ăc ămaiătârziuăvaăaveaăoăpoc in ăşi maiăbun ,ăîlăvaămaiăîng -duiăprintreămaiămulteăşiămaiăgreleăprimejdii,ăsc pându-1ădinăfiecare,ăc ciănecazurileăspal ăpeteleăp catelorădeăpeăhainaănoastr ănev zut ,ă- şiămaiătârziuăîlăscoateădinătopitoareaăsuferin elor,ăfieăspreăvia aăceaăf r ădeătrup, fie întorcându-1ăspreăvia aăp mânteasc ,ăcaăpeăunăîn elep it.

Peăceiăceăîns ăn-auăstatornicieăînăbine,ăciăiar şiăs-ar întoarce la rele,ăuitândăf g duin aăceăauăf cut-o la strâmtoare, pe unii îi scoate din via aăceaădeşart ,ăatunciăcândădup ăştiin aăluiăDumnezeu, au ajuns la ceaămaiăbun ăpoc in ădinăvia aălor,ăcaăînăaceeaăs ăseăsocoteasc ăînăveciiă f r ădeăsfârşit.ăAceştiaăaşa-sămaiădeăcâştigăpentruământuire,ăpri-mindu-iăDumnezeuăcuăcâtădeăcât ăpoc in .

Peăceiăceătrecu iăprinăsuferin eăauăcâştigatăînt rireăşiăstatornicie spreăbineăşiăprintr-înşiiăştieăDumnezeuăc ăarădobândiământuireăşiăal ii,ăpeă aceştiaă îiă scap ă şi-iă întoarceă iară acas .ăDeă cumvaă iar şiă seă dedauăstric ciuniiăşiăîngr m diriiădeăp cate,ăiar şiăîiăcheam ălaăşcoal .ăŞiăaşaăfaceădeăcâteăoriătrebuieăşiăcuăto iăcâ iătrebuie.

Cuăceiăr iăşi,ădup ăştiin aăluiăDumnezeu,ăf r ăîntoarcere,ăprintreăalteăneştiuteătaine,ăareăşiăacesteădou ăsocoteli:ăsauăîiăpierdeăînăgrab ,ăînăchipăn prasnic,ăcaăs ănu-şiămaiăînmul easc ăreleleăşiăaşa,ămaiăuşorăs ăseăosândeasc ;ăsauăc ,ăprinăr utateaălor,ăvreaăs ăr spl teasc ,ăs ăisp şeas-c ,ăs ăîntoarc ,ăsauăs ământuiasc ăpeăuniiădinăceiădeăacas ,ămaiăz bav-niciălaăpoc in ,ăsauăînd r tniciălaăsfatulăşiărug minteaăcelorăbuni.

Iar pe al treilea fel de oameni, pe cei buni, prin darul lui Dumne-zeu,ăîiăscoateădinăvia aăceaădeşart ,ăfieăştiindu-iăc ăarăaveaăs ăcad ămaiătârziu, tinzându-şiă laăf r delegiămâinileă lor,ă îngreunându-şiăastfelăsauăchiar pierzându-şiământuireaă şiă cheamându-i de aceea mai devreme, pân ănuăseă schimb ă înă r utateăner utateaă lor;ă fieăc ,ăpl cu iă fiindă luiăDumnezeu, i-aăpusă laă încercareăşiă i-a aflat Lui-Şiăvrednici,ăprecumăscrie:

în elepciuneă3: 1. Sufleteleădrep ilorăsuntăînămânaăluiăDumne

zeuăşiănuăseăvaăatingeădeădânseleămunca. 2. P rutu-s-âăînăochiiăcelorănepricepu iăc ădrep

iiăsuntămor iăeuădes vârşireăşiăieşireaălorădinălume eă6ămareăpedeaps ,


3. Şiămergereaălorădeălaănoiăsf râmare,ăiarăei sunt în pace.

4. Chiarădac ăînăfa aăoamenilorăauăîndurat munci,ăn dejdeaălorăeăplin ădeănemurire,

5. Şiăpu inăfiindăpedepsi i,ămareăr splat ăvor primi,ăc ăDumnezeuăi-aăîncercatăpeădânşiiăşiăi-a aflat Lui-Şiăvrednici.

6. Caăaurulăînătopitoare,ăaşaăi-aăl murit,ăşiăcaăpe oăjertf ădeăardereăîntreag ,ăaşaăi-a primit.

7. Str luci-vorăînăziuaăr spl tirii...

Iarădac ăsuntăcâteăuniiăr i,ăf r ăleacăşiănuăp escănimicădinăneca-zurileăoamenilor,ătrebuieăc ăi-aălep datăDumnezeuăşi-iălas ăs ăseădes -vârşeasc ăînărele,ăcaăs -şiăiaăosând ăveşnic ,ă- precum s-a spus la cele pentru Saul.

Oăalt ă tain ă aă luiăDumnezeuăeă şiă aceasta:ăNuăpedepseşteă toat ăr utateaătuturor,ăaici,ăşiănumaidecât;ăprecumăniciănuăsl veşteăbun tateaătuturor,ăaici,ăşiănumaidecât.ăChiarădac ăarăfaceăaşa,ăatunciăşiăoameniiăarăfaceăbineleădeăfric ;ământuireaăarăfiădeăsil ,ăiarănuăoăfapt ăaălibert iiăşiăaădragostei. Apoi, dac ă repedeăarăpedepsiă totă r ul,ăDumnezeuă ară fiă unăfricos,ăunăneputincios,ămicitălaăoăm sur ăomeneasc ăsauăcelămultăînge-reasc ,ăşiăne-arădaăs ă în elegemăc ăseă temeădeăr uăşi-şiăap r ăst pâ-nirea, - cumăfacăoamenii.ăCiătocmaiăpeăfaptulăc ăîng duieăr ilorăs -şiăfa-c ădeăcap,ă şi-iă las ăpeăoameniăneînfrica iădeăpedeapsaăn prasnic ,ăneădovedeşteă atotputerniciaă Sa,ă veşnică liniştit ă asupraă r ului,ă - atotpu-ternicie,ăsubăocrotireaăc reia,ăprinăvirtuteaăcredin ei,ăst mălinişti iăşiănoi,ăprimindăpalmeleăşiăscuip rile r ului,ăcaăpeănişteăm rturiiăaleăneputin eiăaceluia,ăînăfa aăatotputernicieiăluiăDumnezeu,ăcareăneăînt reşteăcuăliniş-tea Sa.

Cuăaceeaăc ănuăpedepseşteăr utateaănumaidecât,ă îiă întindeăispit ăputernic ,ă s ă seă des vârşeasc ă şiă ea,ă spreă pedeaps ă sigur ă înă ziua judec ii.ăIarădac ,ătotuşi,ăuneoriăpedepseşteăn prasnicăvreoăf r delege,ăoăfaceăcaăs ămaiăpun ăfrâuăr ut iiăîntreăoameni,ăşiămaiăalesăs ănuăscad

( I l . f ŞAPTEăSURLE I 13

înăcredin ăîncep torii,ăşiăs ănuăseăpiard ădintreăoameniăcunoştin aăr spl tiriiădup ăfapte.

Deci,ăoriăc ăr spl teşte,ăoriăc ănuăr spl teşte,ă l i e binele,ăfieăr ul.ăună lucruă eă sigur:ă c ă vineă oă r splat ă sigur ă şiă veşnic ,ă şiă c ă hiruieşteăbineleă asupraă r ut ii.ă Apoi,ă prină r bdareaă multoră neştiu iă deă oameni,ăatotputerniciaă şiă dreptateaă luiăDumnezeu,ă sf râm ămereuăpor ileă iadu-lui , cuăputereaăBisericiiăv zuteăşiănev zute

iat ă deă ceă toat ă grijaă şiă rug ciuneaă s ă neă fieă s -lă primeasc ăDumnezeuăînă locaşurileădrep ilorăpeăceiăceăne-oăiauăînainte,ăsc pând,ăcuă orânduireă dumnezeiasc ,ă dină învelitoareaă vie iiă celeiă deşarte,ă l i n u l dintre slujitorii lui Dumnezeu, tânguindu-seă deă îngustimeaă vederiiă şiă deăstrâmtimeaă credin eiă oamenilor,ă c ă socotescă numaiă celeă deă aici,ă ziceă c ă"Oricât ni s-arăp reaădeăneobişnuit,ădarăadev rul.acestaăr mâne:ăc ăne-a trimisăDumnezeuăînălumeaăaceasta,ăcaăs ăînv măaăneălep daădeăeaăşiăs ăoăc ut măpeăceaăadev rat "

Pentru iubitorii de Dumnezeu nu este durere, nu este primejdie -afar ădeăp cată - şiănuăesteămoarte:ăeiă trebuieăferici iă şiăurma iăcuăaceeaşiălep dareădeăsineăşiădeăvia ,ăoricândăvremeaăne-ar cere-o.

2 Corinteni 4:

16,ă Deă aceeaă nuă neă descuraj m,ă şiă m cară c ăomulănostruăcelădinafar ăseăpr p deşte,ăomulănos-truăcelădinl untruăseăînnoieşteăziădeăzi.

I 7.ă Pentruă c ă suferin aă noastr ,ă uşoar ă şiă de-o clip ,ă neă agoniseşteănou .ămaiă presusădeăoriceăm -sur ăoăcump n ăveşnic ădeăm rire,

18. Ca unora ce n-avem în vedere cele ce se v d.ă fiindc ă celeă ceă seă v dă suntă vremelnice,ă peăcândăceleăceănuăseăv dăsuntăveşnice.

2 Corinteni 5;

1. Ciănoiăştimăc ,ădac ăp mânteascaănoastr ălo cuin ,ăînăcortulăacesta,ăseădesface,ăavemăînăceruri cl direădeălaăDumnezeu,ăcas ăveşnic ,ănef cut ăde mân .

2. De.ăaceeaăsuspin măînăacestătrup.ădorindăs '•- neăîmbr c măcuălocuin aănoastr ăceaădinăcer

14 CARARKAăIMPÂR TILI

Deci nu sunt de plâns decâtănecredincioşii,ăcareă s-au stins în ne-credin ,ăcaănişteăînstr ina iăşiăprotivniciăluiăDumnezeu.ăDarăeăbineăs ăseă ştieăc ăvia aă înăprimejdiiăpeămul iă i-aăscosădinănum rulămor iloră şiă i-a primităDumnezeuădmăbra eleămor ii.ăînăîmp r iaăvie ii.

JUDECATAăMILOSTIV

De obicei oamenii nu se întorc la Dumnezeu decât atunci când dauădeăprimejdii,ăadic ăatunciăcândă îiăajungeădreptateaădumnezeiasc ădinăurm ăşiătrebuieăs ădeaăseamaădeăceăauă(acut.ăNuăeăr uăs ăteăîntorciăla Dumnezeu nici chiar atunci, în ceasul alăunsprezecelea;ă îns ăară fîăcuămultămaiăbineăs ăvii.ădeăbun ăvoie.ă laărosturileă taleăveşnice,ăşiănuătrasădeămânec ă sauăp lită cuă pr jinaădinăurm .ăDac ăamă lîă noiămaiă sim i i,ă amăvedeaă c ăDumnezeu,ă preamilostivul.ă neă îmbieă cuă iubire.ă înc ă dină dimi-nea aăvie ii,ătainaăsfânt ăaăpoc in ei,ăcaăs ănuăajungemăc treăsearaăvie-iiăaşaădeăîmbl ti iădeărele.ăTainaăpoc in eiăesteă judecataămilostiv ,ăceăoăfaceăDumnezeuă cuă noiă p c toşii,ă cândămergemănoi.ă deă bun ă voie.ă şiă neăm rturisimăgreşelile.

Preo iiă poart ă preo iaă lui Hristos; prin iertarea lor, Dumnezeu te iart ,ă prină graiulă lor,ă Dumnezeuă î iă vorbeşte.ă Prină ei,ă Dumnezeuă teăcheam ,ăoricâtăaiă\'\ deăp c tos.

MareăesteăTainaăpoc in ei,ănuănumaiăfiindc ăteăiaceădinăr u.ăbun,ădinăvr jmaşăală luiăDumnezeu,ăprietenăalăLui,ăciăşiăpentruăc ăunălucruăaşaădeămareăeăacoperităcuăchipăsmerit.ăMilaăceaă tar ădeămarginiăaăTa -t lui,ă caă s ă scapeă peă fiiiă S iă deă judecataă ceaă aspr ,ă aă drept iiă dup ăfapte,ăleătrimite,ăcoborândădinăceruri,ăpeăFiulăS uăcelăUnulăN scut,ăs ăleăfac ăoăjudecat ămilostiv ăşiăf r ăniciăoăînfricoşare,ăşiăiar şiăs -i împace cu Sine.

Poateă tocmaiăpentruăc ă eăaşaădeă smerit ă judecataă aceastaămilos-tiv ,ă nuă potă s ă vieă laă mântuitoareaă eiă binefacereă aproapeă niciă unulădintreă ceiă cuăminteaă plin ădeă "ştiin "ă şiă afumat ădeămândrie.ăCumăs ăpoat ă veni,ă eiă careă ştiuă totul,ă eiă careă st pânescă pesteă oameni,ă s ă vieă înăgenunchiă înainteaă unuiă simpluă preotă şiă s -şiă înşireă toateă f r delegileă şiănecazurile lor91 Nu, asta mândria n-oăpoateăface,ăs ăvieădeăbun ăvoieăla

CF-LHăŞAPTEăSURIăI 15

smerenie.ăDeăaceea,ăeiădauădeăasprimeaădrept iiăcare-i fierbe în zeama lorăpân ăliăseămoaieăoaseleătrufiei.

Tainaă poc in eiă sauăm rturisireaă eă ală doileaă botez:ă botezulă lacri-milor.ăSuntă treiăbotezuriăcareăneăcur escădeătoate:ăprimul,ăprinăcareă in-tr m înă obşteaă creştin ă eă botezulă dină ap ă şiă dinăDuh,ă sauă naştereaă aădoua.ăcândăsuntemăînzestra iăcuădarurileăDuhuluiăSfan ,ădup ăatotştun aădeămaiă înainteă aă luiăDumnezeu.ăAcestaă nuă seămaiă repet .ăAlă doileaă eăbotezulă poc in ei,ă sauă ală lacrimilor,ă peă careă îlă putemă face.ă şiă trebuieăt cut,ăoridecâteoriăniăseăîncarc ăconştiin aăcuăgreşeliăfa ădeăDumnezeu.ăIat ă deă oameniă şiă fa ă deă noiă înşine.ă Iară ală treileaă eă botezulă sângeluiăcare.ă dac ă seă întâmpl ă s ăvieă nec utată deă noi,ă deă asemeneaăneă spal ătoateă p catele,ă maiă alesă dac ă ne-aă venită dină hot râtaă m rturisireă aă l u i Dumnezeu.ăCelăînăTreimeăînchinatăşiăaăSfinteiăSaleăBisericiăAcestaăeăun dar pe care-1ăd ăDumnezeuăcuiăşiăcui.ădinăvremeăînăvreme,ămaiăalesăînăvremeaădeăprigoan ăaăcredin eiăcreştineădreptm ritoare.ăAcestaă iar şiănuă seămaiă repet ,ă şiă nuă atârn ă deă noi.ă înă privin aă venirii,ă ciă numaiă înăprivin aăprimirii.ăSfântulăCirilăneăînva 1:

"Dac ăcinevaănuăprimeşteăbotezulănuăseământuieşte.ăafar ănumaiădeămucenici,ă careă primescă împ r iaă şiă Iar ă deă ap .ăMântuitorul,ă când a mântuită lumeaăpeăcruceăşiăcândă I s-aăîmpunsăcoasta,ăaăizvorâtăsângeăşiăap .ăcaăs ăseăbotezeăcuăap .ăceiăceăseăboteaz ăînăvremeădeăpaceăşiăs ăseăbotezeăcuăsângeleă lor.ă ceiăceă seăboteaz ă înăvremeaăprigoanelor.ăMântu-itorulănumeşteăşiămuceniciaăbotez,ăcând zice:ă"Pute iăs ăbe iăpaharulăpeăcareăluiăîlăbeauăşiăs ăv ăboteza iăcuăbotezulăeuăcareăluiăm ăbotez9""2

Hă lucruă deă mirare,ă c ă pentruă priciniă p mânteştiă seă g sescă miiă şiămilioaneădeăoameni,ă careămergăcântândă laămoarte,ădarăpentruă împ ratulăCerurilor abia seămaiăg sescăpu ini,ădinăcândăînăcând.ăcareăs ăfieă l in i ş -ti iăşiăbucuroşiădeămoarte.

Pentruă aceastaă trebuieă ochiiă sp la iă maiă bine.ă caă s ă vad ă maiădeparteă decâtă stadiaă vie iiă acesteiaă vremelnice,ă precumă erauă odat ăsfin iiă m rturisitoriă aiă l u i Dumnezeu, ferici iă s ă treac ă prină por ileăfoculuiăşiăascu işulăs bieiălaăîmp ratulăsufletelor.ăMântuitorulănostru.

înăTainaăspovedanieiărogiăpeăDumnezeu,ăc ruiaăI teăm rturiseşti.ă- deăfa ăfiindăşiăslugaăSa.ăt lmaciăalăvoiiăSaleăc treătineăşiăcheza.şăalăt u

' Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., pp, %-()7. : Maieu 10. 38,'

116 C R A R E A ă I M P A R ă I U I

c treăDumnezeuă- s - iăierteămul imeaărelelorăceăle-aiăf cut,ăînşirându-le peătoaie.ădup ăcumăteăajut ăconştiin a.ăŞiăbunăeăDumnezeu,ăc ciăteăiart ăde toate datoriile tale.ădarănumaiădac ăier iăşiă tu.ădină inim ,ăgreşelileăfra iloră t i.ăDac ănuă ier i,ă niciăDumnezeuănuă teă iart .ăŞiă trebuieă s ăiert mălaănesfârşit,ăpeăto i.ădinătoat ăinima.

Cei vechi se rugau pentru cei ce-lă schingiuiauă şiă Ieă cuprindeauăpicioarele, binecuvântând pe cei ce-iăduceauălaămoarte;ăiarăal iiăziceau,ăc ăarătrebuiăs ăcump r măcuăaurăoc rileăşiănecazurileăceăIeăp timimădeăIaăoameni.ăTotulăeăs ăteăînvoieştiăaşa,ăpentruăDumnezeu,ăşiăEIăî iăajut ;ăc ciăadev ratănuăeădup ăfireăs ăiubeştiădinătoat ăinimaăpeăcel ce îe ucide înă toiă felul,ăciăeămaiăpresusădeălireăAcestaăeă în elesulăşiăcap tulăacesteiăjudec iă milostiveă aă luiă Dumnezeu,ă redobândireaă iubiriiă f r ă margini,ăîntoars ădeălaătoateăp cateleăspreăDumnezeuăunu)ăşiăspreăto iăoamenii.ăCât se poate prinde de minuneaăacesteiăsfinteătaine,ăiat ăspunemăc ăeaălucreaz ărevenireaăoamenilorălaăner utateaăpruncilor.

SFATUL DIN IAD

într-o carte veche, din Sfântul Munte, un duhovnic iscusit în pove eăaăl satăînchis ăîntr-oăîntâmplareăînv turaăaceasta.

"Un preot, cu fricaăluiăDumnezeuăşiăgrijaăp stori ilorăs i,ăseăoste-nea zi de zi. prin toate mijloacele ce-iăst teauăînăputin ,ăs ăîntoarc ăpeăceiăr t ci iădinăcaleaăpierzanieiăşiăsâ-iăînt reasc ăînăcuvântulăluiăDumne-zeu.ăCuă toateă acestea,ăvedeaăcuădurereă c ăostenelileă saleă r mână f r ăroad .ăCredincioşiiă s iă iep dar ă numaiă f rnicia;ă încolo,ă putrezeauă înăaceleaşiăp cate,ăcumăîiăg sise.ăZadarnic ăeraăslujba,ăzadarniceăpredi-cile, zadarnice sfaturile zilnice, zadarnice sfaturile date la spovedanie. Nimic nu-i clintea din noroiulăp catelor.

Ceă s ă fac ă bietulă preot9 Cumă s -i îndrepte0 C ciă seă înfl c raăpentruălucrulăIuiăDumnezeu,ăştiindu-seăchezaşăpentruăsufleteleălor.ăşiăseăfr mântaăziăşiănoapte,ăcerândădeălaăDumnezeuăs -i arate, pentru ce nu poateăs -iăatrag ălaământuire9

într-oăsâmb t ăseara,ădup ăvecernie,ăst teaăam râtăpe-oăpiatr ădinăgr din ,ăcovârşitădeăgrijaădatorieiăsaleăpreo eştiăşiămâhnităamarnic


de truda-iă tar ă road .ă Cumă staă aşa,ă pierdută înă gânduriă grele,ă iat ă c ăDumnezeu îi deschise ochii nec jituluiă s uă suflet,ă asupraă uneiă vedeniiăînfricoşate:ăoăgloat ădeăarapi,ănegriăcaăt ciunele,ăiăseăar tar ăcaăunănorăîntunecat de duhuri necurate. Era un divan al diavolilor în frunte cu Sa-tana,ămareleăşiăîncruntatulătartorăalălor.

Deodat ,ădinămijloculădivanuluiăunăglasădiavolescăzbier ădeăclo-cotiăv zduhul:

- Voi,ădr ceştilorăgloate,ăsfatui i-v ,ăn scoci iăcuăminteaăvoastr meşter ăînăviclenii,ăşiăs -miăspune i:ăcumăa iăputeaăvoiămaiăuşorăşiămai sigurăînşelaăpeăoameni,ăcaăs ăumplemăcuăeiăîmp r iaăbezneiăşiăpânte celeăfl mândăalăiadului?

Laăaceast ăporunc ăaătartoruluiăceluiămare,ăgloateleăîntunecateăaleăîncornora ilor,ăintrar ăînăputoareaădiavoleştilorăsfatuiri.

Nuătrecuămultăşiădinămul imeaăaprins ădeăsfatăieşiăînainteaăSata-neiăoăc petenie,ălucindăcaăp cura,ăşiăzise:

- întunecimeaăta,ăs ăfuriş măînăminteaăoamenilorăgândulădr cesc c ănuăesteăDumnezeu;ăastfel,ăneavândădeăcineăs ăseăteam ,ăuşorăneăvor c deaăînăgheare,ăvorăfaceănumaiăceeaăceăvremănoiăşiăvomăumpleăiadul cu ei.

Ascultându-1, Satana chibzuiăşiăapoiăr spunse: - Cuăminciunaăastaăpreaăpu iniăvomăputeaăprindeăînăundi ;

pentruăc ălucrurileăCeluiădeăsus:ăcerulăşiăp mântulăşiătoateăcâteăleăîmpo dobescăm rturisescăslavaăLuiăşiătoateădovedescăc ăElăeste.ăS ăvieăaltul, cuăoăn scocireămaiăviclean .

Atunciădinăgloateleăîntunerecului,ăieşiăoăalt ăc petenieăîncornorat ăşiăzise:

- întunecimeaăta,ăp rereaămeaăeăs ăleăspunemăoamenilorăc ,ăchiar dac ăarăfiăDumnezeu,ădarădup ămoarteănuăesteăsufletăşiănuăesteăjude cat ,ăşi,ăprinăurmare,ăniciăr splat ăsauăpedeaps .ăS ăleăspunemăc ănuăe niciăraiăniciăiadăşi,ăprinăurmareăsuntăsloboziăs ăm nânce,ăs ăbeaăşiăs -şi fac ătoateăpofteleătrupuluiăşiăaleăinimii,ăc ci,ăcaămâineăvorămuriăşiădup moarteănuămaiăeănimicăşiăoăs ăleăpar ăr uăc ănuăşi-auăf cutătoateăgustu rile cât au fost în putere.

Satanaăîiăcump niăvorbele,ăapoiăîiăzise: - Niciăcuăvicleşugulăacestaănuăvomăputeaăcâştigaăpreaămul i:ăc ci

printreăoameniăsuntăuniiăr s ri iălaăminte,ăcareăştiuăc ăesteăDumnezeuăşi c ăînădreaptaăLuiăst ăr splataăsauăpedeapsaădup ăfapte.ăŞiăapoiămul i


ştiuăc ăsufletulăd inuieşteăşiădup ămoarteăşiăvaămergeălaăjudecataăceaădeăpeăurm ,ădup ăcumăîiăînva ăScripturile.ăCuăvicleşugulăacestaăneăpic ăşiănou ăcevaăînăgheare,ădarămareălucruănu.ăEuăvreauăoameniămul i,ăca ni-sipulăm rii,ăs -iăînchidăcaăpeăoăturm ădeăproştiăînătoateăpeşterileăiadului1

r cniăSatanaăşiătrântiăodat ădinăcopit ăaşaădeătare,ăc ătoat ădroaiaădraci-lorăsughi ădeăgroaz .

Atunciădinămul imeă seă rupseăoă alt ă c petenieă şi,ă sprijinindu-se an oşăînăcoad ,ăduhniăurm toareaăpropunere:

- Preaăîntunecateăjupâneăşiătat ăalăminciunii,ăl udat ăs ăfieăgrija ta de-aăumpleăiadulănostruăcuăproştiiăşiădestr b la i!ăp mântului1 Am ascultatăcuăluareăaminteăvicleşugurileătovar şilorănoştriădespreăpierza rea oamenilor,ăaşaădeăscump ănou ,ătuturorădracilorăt i,ăşi,ăv zândăc eleănuăsuntăpeăplaculăîntunecimiiătale,ăamăn scocităIaărândulămeuăunăvi cleşugăşiămaiămare:ădeăceăs ănuăl ud măpeăoameniăpentruăcredin aăîn Dumnezeu,ăînănemurireaăsufletului,ăînăjudecataădeăapoiăşi înăr splata dup ăfapte9 Deăceăs ănuăleăspunemăşiănoiăc ăesteăunăraiăşiăunăiad,ăcare d inuiescăînăveaculăveacului9 Dar,ădup ăceăIeăvomăspuneătoateăacestea - peăcareăeiăleăştiuăpreaăbineă- s ăleăşoptimălaăureche,ăoădat ,ădeădou ori,ădeămiiădeăori:ănuăv ăgr bi iăcuăpoc in a,ăoameniăbuni!ăMaiăeăvreme destul .ăTr i iămaiăîntâiădup ăcumăv ăvineăpofta.ăPoc in aăl sa i-o mai laăurm !ăNuăv ăgr bi i!

Ascultându-I,ăochiiăSataneiăfulgerar ădeăbucurieădr ceasc .ăElăseăridic ătrufaşădeăpeăjil ulădeăfl c riăcaăsmoalaăşi,ăb tândăcuălabaăpeăumeriăpeădiavolulăcareăn scociseăacestăvicleşug,ăglasulăluiătun ăoădat ,ădeăseăcutremur ătotăîntunereculăiadului.

- Voi,ăduhuriăputuroaseăaleăîmp r ieiămele,ăeaăgândulărisipi i-v peăfa aăp mântuluiăşi,ăcaăoăotrav ădulce,ăstrecura iăîn urechile oameni lorăşoaptaăcuăadev ratădup ănumeleănostru:ă"Nuăv ăgr bi iăcuăpoc in a, oameniăbuni,ăniciăcuăspovedaniaăadev rat .ăMaiăeăvremeădestul :ămâi ne,ăpoimâine,ălaăb trâne e.ăPân ăatunci,ăface i-v ădatoriaăc treăDumne zeuăşiăsufletănumaiăaşa,ădeăochiiălumii.ăVede i-v ămaiăîntâiădeăgrijile p mânteşti,ăaşaăcaăşiăpân ăacum.ăPentruăpoc in aăadev rat ămaiăave i vreme,ăc ădoarăn-oăs ămuri iăchiarămâine!"

Şi,ălaăporuncaăSatanei,ăduhurileăiaduluiăseăîmpr ştiar ăcuăiu ealaăgânduluiă peă fa aă p mântului,ă s am geasc ă peă z bavniciiă oameniă înăminciunaă pierz rii,ă cuă amânareaă poc in eiă peămâine,ă peă poimâine,ă laăb trâne e...


Vedeniaăseă stinse,ă şiăpreotul,ă truditădeă soartaă credincioşiloră s i,ăîn elese,ăînăsfârşit,ăpricinaăz baveiălorădeăaăseăhot rîăs ăseământuiasc ăcuăadev rat.ăDeăform ăşiădeăochiiălumii,ăeiăîşiăîndeplineauădatoriileăcreş-tineşti,ădar,ăvr ji iădeăşoaptaăademenitoareăaăviclenilor,ăg seauăc ăsfatu-rileăp rinteluiăsuntăbuneămaiămultăpentruăceiăb trâni.ăCâtădespreăeiăîn-şişiămaiăauăvremeădestul :ămâine,ăpoimâine,ălaăb trâne e...ă".

Iat ăsfatulădeăprimejdieăcare-iă încâlceşteăpeăoameniă înă releăşi-i bag ăînătoateănecazurileăşiăînătotăîntunerecul,ăiarămâine,ăpoimâine,ăcaănişteăstorşiădeăvlag ,ănuămaiăsuntăbuniădeănimic.ăDumnezeuăiart ăneşti-in a,ădarăvicleniaăba.ăIarăomulăcuăsocoteal ăviclean ăeăacelaăcare-şiăd ăcuăvoiaă toat ă tinere eaădracilor,ă r mânândăcaă luiăDumnezeuăs -l dea o b trâne eădistrus .ăNu-iăvaăfîăzvârlit ăşiăb trâne eaălaolalt ăcuătinere ea9

DEZL N UIREAăSTIHIILOR

Dac ă oameniiă totuşiă nuă seă întorcă deă laă rele,ă niciă dup ă asprimeaănecazurilor, atunci vin peste întunecata lume necazuri mai presus de fire:ă"T riileăceruluiăvoră11ăzguduite;ănuăvoiăcutremuraănumaiăp mântul,ăciăşiăcerul,ăziceăDomnul!"1 C ci:ă"Moarteaăşiăsângele,ăînvr jbireaăşiăsa-bia,ăzdrobireaăşiăb taia,ăasupraăcelorănelegiui iăs-au zidit toate acestea, şiăpentruăeiăs-aăt cutăpotopul"2.

SusăînăCer,ălaăcârmaănev zut ăaălumiiăseărânduieşteăceăs ăfieăjosăpeăp mânt,ăcuăto iăşiăcuăfiecare.ăDarăceleăceăvinăs ăseăîntâmple peăp -mântătotădeăpeăp mântăîşiăiauăplecarea;ăaşaăc ,ăînătoate,ăoricând,ăşiădeănoiăatârn ăceăs ăneăvieădeălaădreaptaăjudecat .ăC ăaşaăseă ineăcump naăîntreăsusăşiăjos.

Iarăprecumăc ădeăpeăp mântăseăsuieăpricinaăp catelorăstrig toareălaăcerăşiăc ădinăcerăcoboar ăr spunsul,ăavemăm rturiaăîngerilor,ătrimişiălaăLotă înăSodoma,ăînăchipulăaădoiăoameni,ăc ciăsodomiaălocuitorilorăstrigaălaăcerăşiăchinuiaăsufletulădreptului:

1 2 Petru 3, 10. 2 în elepciuneaăluiăIsusăSirahă40,ă11-12.

120 C RAREA'ăÎMP R IEI

Facere 19: 13. Strigarea lor s-aăsuităînainteaăDomnuluiăşi

Domnul ne-aătrimisăs -i pierdem. 14. AtunciăaăieşităLotăşiăaăgr ităcuăgineriiăs iăşi

le-aăzis:ă"Scula i-v ăşiăieşi iădinăloculăacesta,ăc ăva s ăpiard ăDomnulăcetatea".ăGinerilorăîns ăliăs-a p rutăc ăLotăglumeşte.

Faptele lor nu-iăl sauăs ăcread ,ăciăt ceauăs ăliăseăpar ăglum ăşiăaşaă auă pierită şiă gineriiă luiă Lot,ă f cându-se nevrednici de cuvântul lui Dumnezeu.ăDară avemă îns şiăm rturiaă luiăDumnezeu,ă ceaădat ă luiăNoeăînainte de potop:

"Sosit-aă înainteaă fe eiăMeleă sfârşitulă aă totăomul,ăc ciă s-aăumplutăp mântulă deănedrept ileă lor,ă şiăiat .ăEuăîiăvoiăpierdeădeăpeăp mânt"'.

Şiăs-auădeschisăst vilareleăceruluiăşiăaăfostăpotopul.ăIar pentru vremuri viitoareăavemăalteăr spunsuriăaleăceruluiăatârnând peste faptele p mântului:

Apocalipsa 14: 12. Aciăesteăr bdareaăsfin ilor,ăcareăp zescăpo

runcileăluiăDumnezeuăşiăcredin aăluiăIisus. 13. Şiăamăauzităunăglasădinăcer,ăzicând.ă"Ferici i

ceiămor i,ăceiăceădeăacumămorăpentruăDomnul!ăDa, gr ieşteăDuhul,ăodihneasc -se de ostenelele lor, c ci faptele lor vin cu ei".

14. Şiăamăprivităşiăiat ăunănorăalb,ăşiăcelăce şedeaăpeănorăeraăasemeneaăFiuluiăOmului,ăavând peăcapulăluiăcunun ădeăaurăşiăînămânaăLuiăsecer ascu it .

15. ŞiăaltăîngerăaăieşitădinăTempluăşiăaăstrigatăcu glasămareăceluiăceăşedeaăpeănor: puneăsecereaăşi

Facere 6, 13.


secer ,ăc ciăaăvenităceasulădeăsecerat,ăfiindc ăs-a coptăsecerişulăp mântului.

16. Atunciăcelăceăşedeaăpeănoriăaăaruncatăpe p mântăsecereaăluiăşiăp mântulăIiiăsecerat.

17. ApoiăaltăîngerăaăieşitădinăAltar,ăavând putere asupraăfocului,ăşiăaăstrigatăcuăglasămareăceluiăce aveaăcosorulăascu it,ăşiăaăgr it:ăpuneăcosorulăt u celăascu ităşiăculegeăstruguriiăvieiăp mântului,ăc ci boabele ei s-au copt.

19. Atunciăîngerulăarunc ăpeăp mântăcosorul luiăşiăculeseăviaăp mântuluiăşiăciorchiniiăîiăarunc în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.

20. Şiăteasculăfuăc lcatăafar ădinăcetateăşiăaăieşit sângeădinăteascăpân ălaăz baleleăcailor,ăăşiăăîn dep rtareădeăoămieăşaseăsuteădeăstadii.

Ferindu-neădeăaăîndr zniăvreoătâlcuire.ăunălucru e sigur, despre careănuămaiă încapeăniciăoă îndoial ,ăc ă f r delegileăducăomenireaă într-o istorie cu necazuri din ce în ce mai apocaliptice.

A N T I H R I S T

Elăeă"acela"ăcareăvaăveniăînănumeleăs uă- nu al lui Dumnezeu -evreu de neam, care va tirani sub ascultareaă saă totă p mântul.ăC ciă"acela"ă vaă primiă s ă fieă împ rată pesteă str lucireaă tuturoră împ r iilorăp mântului.1

Creştiniiă - cu numele - dinăpricinaă înmul iriiă f r delegilorăcareăsting Duhul2,ăaşaăseăvorăsl biălaăminte,ăîncâtădeăfric 1 mul iăseăvorălep -da4 de Hristosăşiăvorăprimiă toat ăvoiaă reaăşiăvorăgustaă toat ă r utateaăr ului,ă "c ciă credin aă nuă esteă aă tuturora"5.ă Via aă lor,ă sl b nogit ă deăp cat,ăvaădaăîndr zneal ăSatanei,ăcareăvaălucraăînă"acela"ătotăfelulăde

1 Matei 4. 8-9. : 1 Tesaloniceni 5. <•"' Apocalips ă21.8.

19.

4 2 Tesaloniceni 2. 3. 2 Tesaloniceni 3. 2.

122 C RAREAăăÎMP R IEI

puteriă şiă deă semne,ă deă minuniă mincinoaseă şiă deă am giriă nelegiuiteăpentruă fiiiă pierz rii,ă fiindc ă n-auă primită iubireaă adev rului,ă caă s ă seământuiasc .ă Deă aceea,ă pentruă c ă iubescă p catulă maiă multă decâtă peăDumnezeu,ăDumnezeuă leă trimiteă am giriă puternice,ă caă s ă deaă crez -mântăminciunii,ăşiăs ăcad ăsubăosând ăto iăceiăceăn-auăcrezutăadev rul.ăciăauăîndr gitănedreptatea1.

Iudeiiă deă odinioar ,ă împinşiă ml untruă deă "acela"ă auă r stignit pe Domnul,ă în epându-iă c lcâiul2,ă şiă nuă I-au putut face mai mult nimic; dimpotriv ăDomnul,ă pogorându-Se prin cruce la cei din închisoare, a spartă veşniceleă încuietori,ă şiă mareă prad ă aă f cută nes iosuluiă iad.ă Deăatunciă umbl ă protivniculă caă ună leuă turbat.ă înt râtându-şiă uneltele,ă caăm cară fapteleă şiă înv turaăMântuitoruluiă s ă leă întuneceă înă necredin .ăNeputândă niciă aceasta,ă îşiă aprindeă ciraciiă şiă peă "acela"ă ală lor.ă careă seărepet ă înă fiecareăveacădeăoameni,ă dină zileleăSfin ilorăApostoli',ă pân ă înăzileleă celuiămaiă des vârşită Antihrist,ă dină vremeaă deă apoi,ă cândă vaă pro-pov duiă Ilieă ,ă caădoar -doar ăvaăputeaăm cară s ă sting ăpeăuceniciiă luiăIisusă deă peă fa aă p mântului'ă prigonindu-i, spânzurându-i. ucigându-i, r stignindu-iăşiăînătotăfelulăomorându-i.

Mai mult.ă cumă ziceă ună P rinte,ă acestă Antihristă - care nu se mul umeşteănumaiăcuănecredin aăsa,ă ciăvreaănecredin aă tuturoraă - nu va aveaăastâmp rădecâtă înăziuaăcândăară izbutiă s ăucid ăpeăDumnezeuăşiăs -Lă azvârleă dină inimaă şiă minteaă celuiă dină urm ă credinciosă r mas pe p mânt;ă şiă nuă râvneşte,ă nebunul,ă laăoămândrieămaiămare,ădecâtă aceeaădc-aă terminaăodat ăcuăDumnezeu,ă iară înă loculăLuiă s -şiă împlânteă înă su-fletulăomului,ăcaăpeăoăsabieăaăiadului,ăchipulăs uădeăfiar .

"Acela"ă nuă seămul umeşteă numaiă s ă înşeleă peă oameniă cu amâ-nareaăpoc in eiăpeămâine,ăpeăpoimâine,ă laăb trâne e,ăciă lupt ănebunăce-rândă 1ă moarteă luiă Dumnezeu;ă 2.ă moarteă înv turiiă Sale;ă 3.ă moarteăcreştinilor,ă uceniciloră S i;ă 4.ă pustiireă Bisericiiă Saleă şiă oprireaă SfinteiăJertfe celei dc-a pururi, care este Sfânta Liturghie.

Chinurileăceleădeăpeăurm ,ă celeădeă laăAntihrist,ă înăcareăvaă lucraătoat ăputereaăSatanei,ăvoră întreceătoateăprigoaneleăcâteăs-auăînte ităasu-praăcreştinilor,ădeălaăînceputăpân ăînăzileleăacelea.

2 Tesaloniceni 2. 9-11. Facere 3. 15.

■'ă1ăloan 2. 18. 4Maleahi 3, 23


Numaiăsilaăuneiăprigoaneăpesteătotăp mântulăîmpotrivaăcreştinilorăîiăvaăhot rîă s ă laseă laăoăparteăoriceăvrajb ăconfesional ă şiă s ă fieă una.

cumăauăfostă laă început.ăNuăvoră sc paădeă subă t v lugulăurgiiloră istorici pân ănuăvorăveniăşiălaăminteaăaceeaăs ăasculteăşiăs ăîmplineasc ,ăm carălaăsfârşit,ărug minteaăceaămaiădeăpeăurm ăaăMântuitoruluiăînălume.

Poateă c ă înă vremileă aceleaă abiaă vorămaiă tiă creştini;ă dară oricâtiă voiăr mâne,ă aceiaă trebuieă s ă treac ,ăpesteă ceeaă ceă ară liă foarteăbineă s ă treac ăcreştin tateaăvremiiănoastreăşiăs ăfieăuna.

Primejdiaă comun ă s-aă ar tată înă lume,ăunireaă creştin t iiă întârzie,ăDoamne,ăpân ăcând9

Deci.ă cândăf r delegileăvoră încleştaăminteaă şiă inimaăoamenilorăşi-iăvorăs lb ticiăaşaădeătare.ăîncâtăvorăziceăc ănuăleămaiătrebuieăDumne-zeuă şiăBiseric ă şiă Preo i,ă încâtă vaă fiă s lb ticireaă şiă nebuniaă uni1 peste tot p mântul,ăatunciăvineăsfârşitul.

SEAN AăLITURGHIEăMAIăUNIăăăăLUMEA

PrecumăTainaăpoc in eiăsauăm rturisireaăesteăjudecataămilostiv ăaăluiăDumnezeu,ăascuns ăsubăchipăsmerit,ăşiăiubitoriiădeăsmerenieădauădeă darulă acesta,ă asemeneaă şiă Sfântaă Jertfaă aă Mântuitorului,ă dină SfântaăLiturghie,ăascunde,ă iar şiăsubăchipăsmerit,ăoă tain ăaăocârmuiriiă lumii,ăCeiăvechiăştiauăpricinaăpentruăcareănuăseăarat ăAntihristă înăz i le le lor, c ciăSfântulăPavelăvorbeşteădespreă tainaăaceastaă înă chipăascuns,ădarăn-o numeşte2. E Sfânta Liturghie, sau Jertfa cea de-a pururi, despre care a gr ităDomnulăprinăDaniiFăşiăapoiă însuşiăne-aăînv at.ăEaăesteăaceeaăcareăopreşteă s ă nuă seă arateă Antihrist,ă sauă omulă nelegiuirii4 decât în vremea îng duit ăluiădeăDumnezeu.ăC ciăpentruămul imeaăf r delegilor,ădemultăar fi trebuit Dumnezeu-Tat lă s ă sfârşeasc ă lumea,ă îns ăDumnezeu-Fiul. celăceăesteă iubireaădeăoameniăşiădeă toat ă firea,ămereu se aduce pe Sine Jertfaăsfânt ăînainteaăluiăDumnezeu-Tat l,ămijlocindămilostivireaădeălaăEl.

Luca 6. 11 . 2 Xe'saloniceni 2. 6.

'Danii! 12. 10. 4 2 Tesalonieeni 2. .1

124 CÂRARKAăÎMP R IEI

Rabd ă Fiulă luiă Dumnezeuă pentruă noiă oă r stignireă neîntrerupt ;ăMielul-împ rată st ă mereuă chezaşă înainteaă Tat lui,ă adueându-se în Jertfaăneîncetat ,ărug minteădeămijlocireăpentruăbiataălume.ăC ădeăn -ar liă sângeleăMielului,ă ală însuşiăArhiereului-lmp rat.ă IisusăHristos,ă dată deăbun ăvoieăşiăneîncetatăpre ădeământuireăpentru oameni, stând cu iubire şiăp rtinireăpentruălume.ădemultăară11ăînecatăDumnezeuăp mântulăînăsân-geleăoamenilorăşiăl-ar li ars cu toc, deslacând de istov stihiile1,

DeciăsângeleăMieluluiădinăSfântaăîmp rt şanieămaiă ineăsufletulăinăoaseăşiălumeaăînăpicioare.ăPrecumătainaăpoc in eiăeăunădarăalăCerului,ăsubă chipă smerit,ă pentruă mântuireaă fiec ruiă sufletă înă parte,ă aşaă SfântaăLiturghie,ă mareaă tain ,ă ascuns ă iar şiă subă chipă smerii,ă mântuieştcălumea,ă sauăoă fereşteă deăurgiileăAntihristului,ă lat ă deă ce.ă toat ă lumea ar trebuiă s ă vieă laă Sfântaă Liturghie,ă c ă pentruă d inuireaă lumiiă eă darulăacestaăpeăp mânt.

Ceeaă ceă seă poateă spune,ă peă scurt,ă despreă oă preaămareă tain ă aă luiăDumnezeu,ăascuns ăînăSfântaăLiturghie,ăcareăseăs vârşeşteăşiă înăCerăşiăpeă p mânt,ă şiă pentruă careămaiă ineăDumnezeuă lumea,ă amă încercat.ăDarăSfântaă Liturghieă esteă neasem nată maiă bogat ă înă taine,ă careă nuă seă potădep naă peă limb ă omeneasc .ă Dumnezeuă coboar ă întreă oameniă şiă suieăoamenii la Sine. pe scara Sfintei Liturghii.

•ROOROCULăF)EăIOC

Deciă cât ă vremeă maiă suntă oameniă ceă caut ă poc in aă şiă Sfântaăîmp rt şanie.ă Satanaă n-areă putere.ă îlă opreşteă Dumnezeu.ă Dară cândăoameniiă seă voră întunecaă laă minteă aşaă deă tare.ă încâtă voră împiedecaăSfântaăLiturghie,ăcuă toat ăvoiaă lor.ăvrândănecredin ,ă înăzileleăaceleaăvaăînceta şiăJertfaăceaăde-aăpururi,ăşiăvaă începeăurâciuneaăpustiirii,ăprecumăzice la:

Danul 12: 11.ăŞiădinăvremeaăcândăvaăîncetaăJertfaăcea

1 2 Petru 3. 7.12.


de-aăpururiăşiăvaăîncepeăurâciuneaăpustiirii,ăvorăfiă1290 de zile1.

E vremea de treiăaniăşiăjum tate,ăînăcareăvaăpropov duiăIlie,ăcelămaiămâniosăprooroc,ăşiăvaăvestiăceleăşapteăcupeăaleăurgieiăluiăDumne-zeu - celeădeăpeăurm ă- cuăcareăseăvaăsfârşiămâniaăluiăDumnezeu2. Va fi o vreme de strâmtoare, cum n-a mai fost de la începutul lumii, nici nu va mai fi3. în zilele acelea:

Dani ii 12: 10.ăMul iăvorăfiăcur i i,ăalbi iăşiăl muri i;ăiarăceiă

nelegiui iă seă voră purtaă caă ceiă nelegiui i.ă To iă ceiăf r delegeănuăvorăpricepe,ăciănumaiăceiă în elep iăvorăîn elegeă(ceăvremeăe:ăapropiindu-se a doua ve-nire).

Ceiă f r delegeăhulir ăpeăDumnezeulăCeruluiădinăpricinaădure-rilor, care-i frigeau de-şiămuşcauălimbile,ădarădeăfapteleălorănuăs-au po-c it,ăziceăApocalipsa4.

Laăplinireaăaceleiăvremiădeăpeăurm ,ăcândăr utateaăvaăfiădes vâr-şităcoapt ,ăvaăvestiăIlie5, Proorocul de foc, a doua venire a Mântuito-rului.ăVestireaăaceasta,ăbucuriaăceaămaiămareăaăcreştinilor,ăvaăfiăprimej-dieădeămoarteăprooroculuiăadev rat;ăc ciăoameniiă f r delegiiă îlăvorăucideăcaăpeăIoanăBotez torul,ăcareăeraăînăduhulăşiăputereaăluiăIlie6, la cea dintâi venire. Dar tocmai când protivnicii Atotputernicului credeau c ă omorândă şiă peă celă dină urm ă prooroc,ă înă sfârşită "auă terminată cuăDumnezeu",ăiat ăc ăînvieăIlie...

Iudeiiă îşiă dauă seamaă deă nebuniaă protivnicieiă loră şiă deă înşelareaăAntihristului şi,ăcuăînfricoşareăşiăcutremurămare,ăseăîntorcăşiăprimescăpeăIisus Hristos-Dumnezeu,ădup ăcumăm rturiseşteădespreăeiăScriptura.

Prooroculămincinos,ăAntihristul,ăprinăduhulăs uănecuratăcuăcareălucr ăşiăseă ine,ăr scoal ăpeăto iăîmp ra iiălumiiăs -i adune laăr zboiulăzilei celei mari a lui Dumnezeu7, în valea lui Iosafat8,ălaăcelădeăpeăurm ăr zboiăşiălaăceaămaiămareăv rsareădeăsângeădeăpeăp mânt.

1 Daniil 12, ÎL 2 Apocalipsa 15, 1. ■'ăMateiă24,ă21-22.

4 Apocalipsa 16, 10-1 'Maleahi3, 23. 6Luca 1,17.

7 Apocalipsa 16, 14. xIoil4, 12.

126 CÂRARfăAăÎMP R IEI

SFÂNTA CRUCE PF CER

Luminat ăînăslav ,ămaiăstr lucitoareăcaăsoarele,ăc reiaăînc ăi-au stată oameniiă împotriv 1 şiă auă înjurat-o,ă seă vaă ar ta,ă înă ciudaă tuturorăvr jmaşilorăei,ăsemnăsl vitădeăbiruin ăaăbineluiăasupraăr ului.ăAtunci,ăînă zileleă aceleaă înfricoşate,ă peă p mântă şiă înă totă trupul,ă însuşiăDumnezeu-Cuvântulăvineăs ăchemeăpeăoameni,ăpentruăceaădinăurm ăoar ,ă îns ănuă laăpoc in ,ă ciă laă judecat .ăAtunciăDumnezeuă şiă iconomiaământuirii nu mai e pe crezute,ăciăpeăv zute.

IarăpeăAntihrist,ăînăcareălucraătoat ăputereaăSatanei:

2 Tesaloniceni 2: 8. Domnul îl va ucide cu suflarea gurii Sale.

şi-lăvaănimiciăcuăstr lucireaăveniriiăSale.

Daniil 12: 12.ăFericităvaăfîăcelăceăvaăaşteptaăşiăvaăajungeălaă

1335 de zile.

EăziuaăDomnuluiăceaămareăşiăîniricoşat ,ăziădeăfericireăpentruăceiăchema i,ă aleşiă şiă credincioşi2,ă ziă deă bucurieă negr it ,ă ziuaă întoarceriiăAcas ,ă înă araă deă obârşie'ă şiă cap tulă plângerii.ă Ziă deă fericire,ă v zândăizbândaăr bd rii,ăv zândăînviereaăceaădeăobşte,ăv zândămoştenireaăceaăg tit ădeă laă întemeiereaă lumiiăcelorăee-LăiubescăpeăDumnezeuăşiăauăr masă înă dragosteaă Luiă pân ă înă sfârşit.ă Şiă taineă întreă taine,ă numaiă deăDumnezeuăştiute,ăatunciăseăvorăvedea.

Ceilal iăîns ,ăvorăstaăs -şiădeaăsufletulădeăgroaz ăşiădeăaşteptareaăceloră porniteă s ăvieăpesteă lume.ă c ciăT riileăCeruluiăvoră fiă zguduite.ăAtunci vedea-vor pe Cel ce L-auăr stignit,ăvenindăpeănori,ăcuăputereăşiăcuă m rireă mult 4;ă peă Celă ceă esteă dragosteaă noastr ,ă careă nou ă neăîmpr ştieă frica,ădarăgroaza groazelor pentru cei ce L-auăprigonităşiăL-auăr stignităpentruăiubireaăSaădeăoameniăşiătrebuindăs -şiăcapeteăplat ăveşnic ădup ăfapteleălor.

1 Luca 2, 34. "Apocalips ă17,ă14.ă■'ăIeremiaă22,ă10.

'Luca 21, 26-28. în elepciuneaălui Solomon 17. 6

CELE ŞAPTEăSURLE 127

Şiăvaăfiăjudecata,ăc ciăf r delegileăauăadusăpotopulăşiăf r delegileăstrig ăşiăgr bescăjudecata.

Dreptăaceea,ăv zândăc ăs-aăluatăpaceaădeăpeăp mânt1, dar timpul2

înc ănuăniăs-a luat, cu glasul lui Dumnezeu3 chem măpeăto iăoameniiădeăpretutindeniăs ăseăpoc iasc ,ăpentruăc ăaăhot râtăoăziăînăcareăvaăs ăjude-ce lumea!4 Iar ziua aceea poate fi oricând.

Iat ă maiă peă în elesă graiulă rug ciuniiă Mântuitorului,ă pentruăcreştin tateaădeăpesteăveacuriăşiădeăpesteătotăp mântul,ăprins ăpeăcâtăs-a putut, înăsunetulăacestorăşapteăsurle...

IarădespreăAntihristăseămaiăpoateăscrieăşiăaltfel...

1 Apocalips ă6,ă4.ă2Apocalips ă10,ă6-7.

■'ă1ăPetruă4,ă11. 4 Fapte 17, 30-31.

IV

R ZBOIULăăăăNăEV A ZU T

OMUL.ăZIDIREăăDFăMAREăPRE

"Lumea,ăadic ăUniversulăv zutăalăformelorămaterialeăşiăUniver-sulănev zutăalăspiritelorăpure,ăesteăexpresiaăbun t iiăluiăDumnezeu,ăEaăaăfostăcreat ăpentruăcaăs ăseăbucureădeăbun tateaădumnezeiasc .ăFiin aăei,ădat ăînătoateălucrurileăcareăoăalc tuiesc,ădeălaăprimulămineralăpân ălaăînger, eăoăfiin ăîmp rt şit .ăVia aătuturorăf pturilorăparticip ălaăbucuriaăînăDumnezeuădup ăgradulădeăfiin ăpeăcareăîlăauăşiădup ăcapacitateaăcuăcareăaăfostăînzestrat ăfiecare.ăAcestăgradădeăfiin ăşiăaceast ăcapacitateăde participare e principiul ierarhiei dup ăcareăeăconstituit ălumeaăcrea-tural .ăOmulăocup ăînăaceast ăierarhieăunălocăcentral.ăPrinătrupăapar ineălumiiăfizice,ăprinăsufletăapar ineălumiiăspirituale.ăînămareleăcosmos,ăelăeăunămicrocosmos,ăcumă îlănumeşteă înv atulă teologăalăBisericiiănoastre.ăIoană Damaschin.ă Fiin eleă spiritualeă aleă crea iei,ă f cuteă dup ă chipulă şiăasem nareaă luiă Dumnezeu,ă suntă libere,ă adic ă posed ă voin ă proprie,ăîngeriiăsuntă liberi,ăomulăeă liber.ăP strareaă loră înăarmoniaăprimordial ăaăbucurieiădeăvia ăeă l sat ă laă liberaă lorăvoie. Bucuriaădeăaă tr iă înă luminaădumnezeiasc ăsauăcuătermenulălegendarăînăParadis,ăeăcuăatâtămaiămareăcuăcâtăeăunăactădeăconsim ire,ă înăvirtuteaă libert iiă spirituale.ăTotăastfelăsuferin aăpr buşiriiădinăarmoniaăparadisiac ăvaăfiăcuăatâtămaiămareăcuăcât ea va fi tot un act liber. O parte din îngeri s-aăpr buşitădinăarmoniaăcereasc ăprină trufie.ăOmulă s-aăpr buşită c lcândădeăbun ă voieă rânduial ăstabilit ădeăDumnezeu.ăDac ăarmoniaăparadisiac ăaă lumiiăprimordialeăeăoperaă luiăDumnezeuă prinăCuvântul,ă r ulă careă învenineaz ă lumeaă îşiă areăizvorulăînăp catulăprimuluiăom.ăOăpiatr ăaăc zutăînălac;ădarăc dereaăeiănuăpriveşteănumaiăpiatra,ăciăseărepercuteaz ăasupraălaculuiăîntreg,ăpeăcareăîlătulbur ăpân ălaămaluri.

132 C RAREAăăIMPARATlll

Inănouaăsitua ieăaăc deriiădinăarmoniaăparadisiac .ăomulăsufer ăL;lăconstat ăînăpropriileăm dulareăr ul,ădurerea,ămoartea.ăŞiăleăconstat ăînă toat ă lumeaă înconjur toare.ă P catulă luiă seă r sfrângeă asupraă lumiiăîntregiă şiă lumeaă întreag ă sufer ă împreun ă cuă el.ă fiindc ă omulă caămicro-cosmos, cu alteă cuvinteă caă rezumată ală stihiiloră dină careă eă alc tuit ălumea,ăfaceăcaăr ulădinăelăs ăseărepercutezeăasupraălumiiădinăafar .ăIsto-r ia omeniriiăc zuteăeă înăceaămaiămareăparteă istoriaăp catuluiă înădesf şu-rare.ăLaăpareăimagineaăr sturnat ăînădezordineăaăParadisului legendar

Dou ă sentimenteă puterniceă sporescă triste eaă şiă durereaă omuluiăc zut:ă sentimentulă r mâneriiă peă dinafar ădină armoniaă superioar ă aă lumiiăspiritualeă şiă refuzulădeă aă acceptaă integrală condi iaădeămizerieă înă careă îşiăisp şeşteăpedeapsa.

întrupareaăMântuitoruluiă şiă isp şireaăp catuluiă omenescă prină cru-cificare deschid din nou poarta Paradisului spiritual. Prin Logos s-a creată armoniaă primordial ă aă lumii,ă prină Logosulă întrupată seă vaă restabiliăCreştinismulăeăaădouaăcrea ieăaă lumii.ăOrganulăprinăcareăseărevars ădinănouă înă via ă energiileă haruluiă dumnezeiescă eă Biserica.ă Uşaă eiă eă poartaăredeschis ăaăParadisului."'

3

INGIăRlăC ZU I

Maiăînainteădeăaăseăzidiăomulăşiăceleăv zute,ăînălumeaănev zut ăaăîngerilor, s-aăîntâmplatăoănebun ănoutate:ăLuciferăşiăceataăsaăauăvrutăs ăfie ei mai presus de Dumnezeu2.ăCelelalteăc peteniiădeăoştireăcereasc ăs-auăîmpotrivităacesteiănebunii.ăLuciferăîns ăcaăfulgerulăaăc zut 1 de la fa aălui Dumnezeu, facându-se din înger luminat, drac întunecat. "Vai p mântuluiăşiăm rii,ăc ciădiavolulăaăcoborâtăla voi, având mânie mare."4

Elăeăleul.ăcareăumbl ăr cnind,ăc utândăpeăcineăs ăînghit ".ăîntreăel şiăsufletăseăîncepeăr zboiulănev zut.

NichiforăCrainic,ăOrtodoxieăşiăEtiiocra ie.ăEd.ăCugetarea.ăBucureşti.ă1937,

Apocalips ă12.ă12. * I Petru 5. 8. p. 54-56.

" Isaia 14. 12-15. •'ăl.ucaă10,ă18.

R ZBOIULăNEV ZUT 133

PUSTIIREAăFIRIIăOMENEŞTIăINăADAM

Omulă dintâi,ă zidită dup ă chipulă şiă asem nareaă luiăDumnezeu, aveaă toat ă f pturaă saă întoars ă spreăDumnezeu,ăcareăseăr sfrângeaă într-însul ca soarele într-un bobădeărou .ăMintea,ăpoftaăşiăiu imea,ăsauăcugetarea,ăiubireaăşiă voin a,ă erauă uniteă întreolalt ă înă aceeaşiă vedereă sauăcontemplareă aă iuiă Dumnezeu.ă Iară trupul,ă deşiă p mânt,ăneavând în sine poft ăp timaş ,ăîntov r şeaă- aşa-zicând - contemplarea aceasta. Asta eraă temeliaă ceaă str veche,ă înăcareă omulă aveaă s ă creasc ă deă laă chipă laă asem nareă cuăDumnezeu.

Protivniculă aă dată primulă r zboiă cuă Adamă înă Raiă şiăprin el, cu noi, cuăto i,ăîntrucâtăto iăeramăînăAdam1. E primul r zboiă pierdută deă om,ă înfrângereaă luiă îns ă oă repet ă întregăneamul omenesc, mii de ani de-a rândul;ăiarăceeaăceăaăf cutăAdamăfacemăşiănoiăfiecare.ăEălimpedeăc ălaămijloc a fost o neascultare, o încovoiere a unei meniri, date omului de Dumnezeu2.

Iat ă cerculă viciosă peă care-1 strângeau cu putere, asupra firii omeneşti.ăDomniileă şiăSt pâniileă întunericului1, îmbr cându-seă peă ascunsă ină sim ireaă ceaă dup ă fireă şiăpovârnind-oăspreăoălucrareăcontraăfiriiăşiăcontraăascult riiădeăDumnezeu.ă Iat ă cum,ă printr-ună sfată r u,ă îngeriiă c zu iă auăsurpat raiulă virtu iiă dină fire.ă Vomă vedeaă laă vreme,ă c ădeodat ăcuăacesta,ăauăstinsăşiăluminaăcunoaşterii.

Iat ă aşaă aă întorsăAdamă fireaă omeneasc ă deă laă caleaăscurt ă aă des vârşirii,ă înfundând-oă înă h işulă ascult riiăstr ine,ăceeaăceăi-a adus scoaterea din Rai în lumea aceasta. "Necazămareăseăf cuălaătotăomulăşiăjugăgreuăap s ădeăatunciăpe fiii lui Adam."4 C ciă mareă sf râmareă t cuă ucigaşul,ăb gândă înă zidireă puhoiulă pustiiriiă mor iiă şiă toat ă tragediaăistoriei.

Iat ,ăşiăcuăalteăcuvinte,ăpustiireaăceăseăf cuăfiriiăomeneşti. C dereaăfiriiăînăispit ăeătotăunaăcuăoăsf râmare,ăcareă

1-aăf cutăpeăomăbuc i.ăAstfelăminteaăi-aăfostăam git ădeămândrieăşiăslav ădeşart .

' Romani 5, 12. 2 AăseăvedeaăşiăSf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ă

întreb rileă3,ă43ăşiă21„ Filocalia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3. 1 Coloseni 2, 15. 'ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă40,ă1.

134

C RAREAăÎMP R IEI

crezândăispititorului,ăc ăvaăfiăcaăDumnezeu,ăcunoscândăbineleăşiăr ul1; sim ireaăsauădragosteaăiăs-a întors spre trup, care s-a aprins deăpoft ăp -timaş ;ăvoin aăsauăiu imeaăînăspaim ăşiăruşineăs-aăîntorsăşi,ăv zându-se gol, s-a ascuns de Dumnezeu. Iar când 1-a strigat Dumnezeu pe nume, nu L-aămaiăv zut,ăciănumaiăL-aăauzit,ădeăvremeăceăvedereaăconştiin eiăsaleăeraă întoars ăacumădeă laăDumnezeuă laă sine,ă c ciă s-aăv zutăgol.ăDeci,ăcândăs -şiărecunoasc ăgreşeala,ăminteaăîiăeraăsl bit ,ăinimaăr nit ăcuă iubireaă deă sine,ă încâtă cunoaştereaă luiă dec zut ă scoaseă vinovată peăDumnezeu pentru pustiirea sa.

Aşaălu ăstr moşulăplataăneascult rii,ăşiăfuăscosăafar ădinăfericireaăvederiiăluiăDumnezeu,ăşiăalungatăînălumeaăaceastaăşiăîmbr catăînăhaineăde piele2.

Deăatunciăfireaănoastr ăînăîndoit ăînvr jbireăseăafl :

I. învr jbireaăl untric *

II. învr jbireaăînăafar :-

. cu

Dumnezeu cu

sineăînsuşiăcu

semenii cu

fireaătoat

Invr jbireaăaceastaăneăurm reşteăcaăoălegeădeăpedeaps ădat ăfirii;ăeaă întunec ă chipulă nostruă celă dup ă Dumnezeu.ă Dară sufletulă nuă s-a întunecatădeătot,ăc ciăaămaiăr masăconştiin a,ăcaăoăsteaăceănuăs-a stins deăpeăCerulăRaiului,ăşiămereuăneăaduceăaminteădeăobârşiaănoastr ădum-nezeiasc ă şiăneă îmbieăoă refacere.ăDeă laă învr jbireaă aceastaăvineă toat ătulburareaăşiăr zboiulăcelorădou ălegi,ăadic ăalălegiiăcuăf r delegea,ădeăcareăseăplângeaăşiăSf.ăPavelăc ăseăoşteauăîntr-însul.3 Aşaăseăfaceăc ăîm-p trităgreşim:ăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăîmpotrivaănoastr ăînşine,ăîmpo-trivaăaproapeluiăşiăîmpotrivaăfiriiăîntregi.ăAdic ăp catulăsauădec dereaăfirii ne-aă f cută s ă pierdem:ă paceaă cuăDumnezeu,ă paceaă dinl untrulănostru,ăpaceaăcuăoameniiăşiăpaceaăcuătoat ăfirea.ăNe-am s lb t cită înătoateăp r ile,ăcâtăaproapeă"s ăseăteam "ăşiăDumnezeuădeănoi.ăIat ădeăceăşiăfiareleăfugădeăom.

1 Facere 3, 5. 2 Facere 3, 21. 3 Romani 7, 23.


DUP ăFIREăŞIăÎMPOTRIVAăFIRII

Puterileăsufletului:ămintea,ăiubireaăşiăvoin a,ădup ăorânduireaăceaăstr veche1,ăîşiăaveauălucrareaăşiă intaăc treăDumnezeu.ăAceast ătindereăspreăDumnezeuă aă sufletuluiă eraă lucrareaă ceaă dup ă fire;ă şiă peă temeiulăst ruin eiăînăaceast ătindere,ăurmaăs ăcreştemădeălaăchipălaăasem nare.ăAşaăeramăînăsfatul,ăînăascultareaăşiăvedereaăluiăDumnezeu.

"înăurmaăp catului,ăcelăvicleanăaă intuităputerileăsufletuluiăînc ădeălaăînceputădeăfireaăcelorăv zuteă"şiănuămaiăeraăcineăs ăîn eleag ăşiăs ăcaute pe Dumnezeu"2,ă întrucâtă to iă ceiă p rtaşiă deă fireaă omeneasc ă îşiăm rgineauăputereaăra iuniiăşiăaămin iiălaăînf işareaălucrurilorăsensibileăşiănuămaiăaveauăniciăoăîn elegereăpentruăceleămaiăpresusădeăsim uri."1

De la neascultare încoace, puterile sufletului, nemaifiind unite în Dumnezeu,ăciăînvr jbiteăşiăaprinseădeăgânduriăce se contrazic4, nu mai lucreaz ă dup ă fire,ă ciă lucreaz ă celămaiă adesea,ă dac ă nuă aproapeă tot-deauna,ăcontraăfirii.ăDup ăcuvântulăSfin ilor:ătoat ăstr daniaădiavoluluiăaceastaăeraăşiăesteăcaăs ădesfac ădragosteaăsufletuluiănostruădeăDumne-zeuăşiăs-o lege de oriceăaltceva,ăafar ădeăDumnezeu.

Dreptă aceeaă vr jmaşul,ă caă s -şiă ajung ă intaă f r delegii,ă îmbieăsufletuluiă ispitaă întâi,ă ceaă prină pl cere,ă aducându-i.momeliă pl cuteă laăvedereăşiăbuneălaăgustare5,ăpotriviteăcuăfiecareăputereăfrânt ăaăsufletului,ăîn parte; iarăpeătrupăîlăîmpingeăs ăleăîmplineasc ăcuălucrulăşiăs ăleăfac ătotă mereu.ă Vreaă vicleanul,ă caă peă nişteă lipsi iă deă bucuriaă vederiiă luiăDumnezeu, pe care ne-a furat-o,ăs ăneămângâie,ăînv ându-neăs ăiubimăpl cereaă sim urilor,ă bineă ştiindă vicleanul,ă c ă astaă stinge iubirea de Dumnezeuăşiăîntunec ăminteaădeălaăvedereaăLui.ăC ănuăDumnezeuăesteăcelăceănuăneămaiăiubeşteăşiănuăneămaiăvede,ăciănoiăsuntemăceiăceănu-L maiăiubimăşiănu-Lămaiăvedem,ăc ciăîntreănoiăşiăElăeăzidulăp catului6, iar dincoaceădeăzid,ănoi:ăoăgr mad ădeăcioburiămereuăzdrobindu-ne de zid şiăînătotămaiămareăsf râmareăaflându-ne.

1 Isaia 58, 12. 2Psalm 13, 2-3; 52, 3. 3 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă59,ăFiloca-

lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 310-311. 4 Romani 7, 23. 6 âfeseni 2, 14.

5 Facere 3, 6.


Ascultareaăceaăstr in ăaă încovoiatădragosteaănoastr ă spreă lumeaăaceastaăşiăspreătrup.ăIu imeaăsauăvoin a,ăcare,ădup ăfire,ăaveauărostulăs ăîndrepteăspreăDumnezeuăcaăunăarcădragostea,ăiarăc tre diavol mânia, ca peăoăs geat ,ăaăaprins-oăcontraăfiriiăşiăaătransformat-oăînăur ,ăîncâtăfiaraădeăom,ăcaăfulgereleăzvârleăs ge ileăînăobrazulăfra ilorăşiăînăfa aăSfântuluiăDumnezeu,ăblestemândăşiădândădraculuiăpeătoateăşiăchiarăpeăsineăînsuşi.ăIar pe biata minte, de unde - dup ăfireă- aveaăs ăfieăoglindireaăsauăr s-frângereaă luiăDumnezeu,ă tronulă luiăDumnezeuă înăom,ă loculăS uă celăsfânt1 ,ăfieăc ăoăîntunec ăafumând-oăcuămândria,ăfieăc ăoăaprindeăs ăsteaăîmpotrivaă adev rului,ă sauă într-alteă chipuriă oă sf râm ă şiă puneă într-însa urâciuneaăpustiiriiăsauăidolulă(ideeaăfix ăa)ăp catului.

"Cândăra iuneaăeăf r ăminte,ăiarămâniaăaprins ăşiăpoftaănera iona-l ,ăajungeăst pân ăpeăsufletăneştiin a,ăpoftaădeăasuprireăşiădesfrâul.ăDinăacesteaăseănaşteădeprindereaăp catuluiăcuăfapta,ă împletit ă cuădiferiteleăpl ceriăaleăsim urilor".

'Tot ce-iădeăprisosăşiăpesteătrebuin aăfireasc ăeănecump tare.ăIarăaceasta e calea diavolului spre suflet. Dar tot pe ea se întoarce acela cu ruşineăînă araălui,ăcândăfireaăeăpov uit ădeăînfrânare. Sauăiar şi,ăcaleaăeăformat ădinăafecteleă(dorin ele)ănaturale,ăcareăatunciăcândăsuntăîmplini-teăpesteătrebuin ăaducăpeădiavolăînăsuflet,ăiarăcândăsuntăîmpliniteăpotri-vităcuătrebuin aăîlăîntorcăprinăeleăînă araălui.ăIară araăacestuiaăeăobişnuin-aăşiăconfuziaăînvârtoşat ăaăviciului,ăînăcareătr ieşteătotdeaunaăşiălaăcareăduceă peă ceiă birui iă deă iubireaă celoră materiale."2 Aşaă seă însc uneaz ăvr jmaşulăînăminteaăcareănu-şiăp zeşteăpor ileădorin elor,ăşiăaşaădeătareăoăstrâmb ăcontraăfirii,ăîncâtăziceăr uluiăbineăşiăbineluiăr u;ăîntunereculuiălumin ă şiă luminiiă întunerec;ă cumin enieiă nebunieă şiă nebunieiă în elep-ciune3,ăcuăcareăscorneşteăapoiăc ănuăeăDumnezeu4,ăciănumaiănatur ,ă iarădac ăeăvorbaăs ăfieăvreună"Dumnezeu",ăomu-i "Dumnezeu".

Iat-oăpeăbiataăminteăînşelat ădes vârşităşiăpeădiavolărânjindăbirui-tor,ăc ăaăizbutităs ăpun ăminciunaăluiăînăminteaăomului,ăaşaăcumă1-a asi-gurat când 1-aăscosăafar ădinăRai,ăf g duindu-iăc ,ămâncândădinăpomulăoprit,ăvaăfi:ă"CaăDumnezeuăcunoscândăbineleăşiăr ul"5. - Deăundeăs

1 2 Corinteni 6, 16. ~ăSf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă49,ăScoliaă

11ăşiă15,ăFilocalia,ăSibiu,ă1948,ăed.ăI, voi. 3, pp. 192-193.

Facere 3, 5.

Isaia 5, 20. Psalm 52,

R ZBOIUL NEV ZUT 137

maiă cunoasc !0 Iat ă ceă eă oăminteă îndr cit :ă dină bun ,ă nebun ,ă careă so-coteşteăminciunaăadev răşiăadev rulăminciun ăşiăazvârleăcuăspurc ciuniăînăDumnezeu,ăbucurieăf cândădracilor.ă Iat ăoăminteă legat ăcumplit,ă tâ-rât ă înărobieăstr in ăşiăpierzându-şiădarulădeămareăcinsteădeălaăDumne-zeu: al libert iiăvoin eiăşiăalădrepteiăsocoteli.

Iară trupulă celă hot râtă dup ă tlreă s ă împlineasc ă cuă lucrulă sfatulă l u i Dumnezeuă şiă sfatulă drepteiă socoteli.ă împlineşteă sfatulă f r delegii,ă ro-bind patimilor contra firii, care-lăspurc ,ăîlătâlh rescădeăvlag .ăîlăstricaăcu bolileăşiăcuă totulă îlă facăneputinciosăspreăosteneleleăsuiriiădeă laăchipă laăasem nare.

Iat ă h işulă deă patimiă şiă f r delegiă înă careă r zboiulă vr jmaşuluiăcufund ăsufletulăcelorăceă iubescă lucrurileă luiăşiănuă leăpas ădeăDumne-zeu.

Prin mânia aprins :

o surpa:

1 Uciderea 2 Sodomia 3.ăAsuprireaăs racilor 4ăOprireaăpl iiălucr torilor

1. Iubirea de bani 2. L comia

3. Lenea

4 Curvia

5 Mânia 6 Invidia sau zavistia

7 Mândria,ăslavaădeşart

1.ăCredin aăşov ielnic ă2ăDezn dejdeaă3, Sinuciderea

1 Erezia 2 Stareaăîmpotrivaăadev ru

lui 3. Nebunia

P cateăstrig toareăla Cer. împotriva aproapelui Împietresc inima Facăpoc in aăcuăneputin

Celeăşapteăc petenii aleăp catelor.ăîmpo-trivaănoastr ăînşine

Pofta:

Iu imea:

oăîntunec .

o aprinde:

învârtoşescăinima

P cateăîmpotrivaăDuhului Sfânt

HMHHHHHMMI


Iat ăşiătrepteleăc derii,ăînănum rădeă12,ăpeăcareăalunec ăputerileănoastreăînăfiecareădinăacestăh işădeăpatimiăşiăp cate:

cu mintea: / ^~ în

inim :

i 4.

Viomeala Asupreala Unirea Lupta

Lupta

/ \~ăăăăăă""^ăcuăvoin a:ă/

5. 6. 7.

învoiala împlinirea cu lucrul Deprinderea sau obiceiu

R zbădiav. 8. A doua fire

\ ..ăîntunec ăminteaă

> y' ^- Aprinde mintea:

9.

10

Dezn dejdeaă. Erezia.

Starea împotriv iăBiruin a 1.propov duit,ă2.ar tat.

Surp ămintea: 11 12

. Sinuciderea

. Nebunia

Deciădac ălucrurileăarăfiămersăf r ăniciăoăîmpiedecare,ădup ăpla-nulăucigaşăalăvr jmaşului,ădeămultăvia aăoamenilorăs-ar fiă f cută iadăde-s vârşit,ăînnebunindu-se,ăîndr cindu-seăşiăomorându-seăuniiăpeăal iiăşiăpeăeiăînşişi.

REFACEREAăFIRIIăOMENEŞTIăÎN IISUS HRISTOS

Darăcaăs ăfieăst vilit ăpustiireaăaceasta:ă"Pentruăaceastaăs-aăar tatăFiulăluiăDumnezeu:ăcaăs ăsf râmeălucr rile diavolului"1.

Spreăoădeplin ăl murireăaărefaceriiăomuluiăşiăaărostuluiăneasem -natădeămareăalăîntrup riiăMântuitorului,ăpentruăcâştigareaăacestuiăr zboiăpierdutădeăfireaăomeneasc ăînăRai,ăd măcâtevaăpaginiădeăceaămaiăaleas ăfrumuse eăşiăadâncime,ădinăSf. MaximăM rturisitorul.

Ioan 3. 8.

R ZBOIULăNEV ZUT

"FiulăcelăUnulăN scutăşiăCuvântulăluiăDumnezeu,ăfacându-se om deplinăspreăaăscoateăfireaăoamenilorădinăaceast ăstrâmtoare,ăaă luatădinăprimaăalc tuireăaăluiăAdamănep c toşeniaăşiănestric ciunea;ăiarădin naş-tereaă introdus ă dup ă aceeaă înă fire,ă dină pricinaă p catului,ă aă luată numaiătr s turaăp imitoare,ăîns ătar ădeăp cat.ăPuterileăreleăîşiăaveau,ăcumăamăspus,ădinăpricinaăp catului,ă lucr rileă loră ascunseă înă tr s turaăp tiini-toare,ă primit ă deă laăAdam,ă caă într-oă legeă necesar ă firii.ă V zândă eleă înăMântuitorulă tr s turaăp timitoareăaă firiiăceleiădinăAdam,ădatorit ă tru-pului pe care-1ăaveaăşiăînchipuindu-şiăc ăşiăDomnulăaăprimitălegeaăfiriiădinănecesitateăcaăoriceăomăobişnuit,ă iarănuămişcatădeăaplecareaăvoiiăSale,ăşi-auăaruncatăşiăasupraăLuiămomeala,ăn d jduindăc -L vor con-vingeă şiă peăEl,ă caă prină patimaă ceaă dup ă fireă (prină afectulă natural)ă s -şiăn luceasc ă patimaă ceaă împotrivaă firiiă (afectulă contraă naturii)ă şiă s ăs vârşeasc ăcevaăpeăplaculălor.ăDomnulăîng duindu-le prima încercare aăispitirilor,ăprinăpl cere,ăle-aăf cutăs ăseăprind ăînăpropriileălorăvicleniiăşiă prină aceastaă le-a anulat, alungându-leă dină fire,ă întrucâtă aă r masăneajunsăşiăneatinsădeăele.ăAstfelăaăcâştigatăbiruin aă- desigur nu pentru El, ci pentru noi pentru care s-aăf cutăomă- punând în folosul nostru tot câştigul.ă C ciă nuă aveaă pentruă Sineă lips ă deă încercareă celă ceă eraăDumnezeuă şiă St până şiă slobodă prină fireă deă toat ă patima,ă ciă aă primiiăîncercareaă pentruă ca,ă atr gândă laă Sineă putereaă ceaă reaă dină ispitele noastre,ăs ăoăbiruiasc ăprinămomealaămor ii,ăpeăaceeaăcareăseăaşteptaăs -l biruie pe El, ca pe Adam la început.

AstfelădeălaăprimaăîncercareăaăînfruntatăC peteniileăşiăSt pâniile1, careăauăvenităs -Lămomeasc ,ăalungându-leădeparteădeăfireăşiăt m du-indălaturaădeăpl cereăaătr s turiiăp timitoare.ăPrinăaceastaăaădesfiin atăînăElă însuşiă zapisulă luiăAdamăcareă seă învoiseădeăbun ăvoieă cuăpatimileăpl cerii,ă şiă care,ă avându-şiă voiaă povârnit ă spreă pl cere,ă vestea,ă chiarăt când,ă st pânireaă vicleanuluiă asupraă lui,ă prină fapteleă ceă leă s vârşea,ăneputându-seăeliberaădinălan ulăpl cerii,ădeăfricaămor ii.

Dup ăce,ăaşadar,ăprinăbiruin aăasupraăprimeiăispiteăprinăpl cere,ăaăz d rnicităplanulăPuterilor,ăC peteniilorăşiăSt pâniilorăcelorărele,ăDom-nul le-aă îng duită s -şiă pun ă înă lucruă şiă ală doileaă atac,ă adic ă s ăvin ă şiăîncercareaăceăleămaiăr m sese,ăcuăispitaăprinădurere.ăînăfelulăacestaăaăvoităca,ădeşertându-şiăaceleaădeplinăînăEl,ăînsuşiăveninulăstric ciosăal

Col6seni2, 15.


r ut iiă lor,ăs -L ard ăcaăprintr-un foc, nimicindu-1 cu totul din fire. C ciăomulăfugeaădeădurere,ădinăpricinaălaşit ii,ăcaăunulăceăeraătiranizatăpurureaăf r ăs ăvreaădeăfricaămor ii,ădeăaceeaăst ruiaă înărobiaăpl cerii,ănumaiăşiănumaiăpentruăaătr i.

Dup ă ceăDomnulă aă anulată aşadarăC peteniileă şiă St pâniileă prinăprimaă experien ă aă ispiteloră înă pustiu,ă t m duindă laturaă deă pl cereă aătr s turiiă p timitoareă aă întregiiă firi.ă le-aădesfiin ată dinănouă înă vremeaămor ii,ăeliminândădeăasemeneaălaturaădeădurereădinătr s turaăp timitoa-re aăfirii.ăAstfelădarăaă luatăasupraăSa,ăcaăunăvinovat,ăfaptaănoastr ,ădinăiubirea de oameni; mai bine zis. ne-aăscrisăînăsocotealaănoastr ,ăcaăunăbun.ăm rimeaăbiruin elorăSale.ăC ciă asemeneaănou .ă luândă Iar ădeăp catătr s turaăp timitoareăaăfirii,ăprinăcareăobişnuieşteăs ălucrezeăaleăsaleătoat ăPutereaăreaăsiăstric cioasâ.ăle-aăz d rnicităînătimpulămor iiăpeăacelea.ă întrucâtăauăvenităşiăasupraăLuiăpentruăiscodire.ăŞiăastfelăaăbiruităasupraălorăşiăle-aă intuităpeăCruce.ăînăvremeaăieşiriiăsufletului,ăcaăpeăunele ce n-auăaflatănimicăpropriuăfiriiălorăînătr s turaăp timitoareăaăLui,ăpeă cândăeleă seă aşteptauăs ădeaădeăcevaăomenesc,ădatorit ăp r iiă p ti-mitoare pe care o avea prin fire, din pricina trupului. Deci pe drept cuvântă aă slobozit,ă prină trupulă S uă celă sfântă luat din noi, ca printr-o încep tur ,ă toat ă fireaăoamenilorădeăr utateaăamestecat ă înăeaăprinătr -s turaăp timitoare.ăsupunândăprinăîns şiătr s turaăp timitoareăaăfiriiăpu-tereaăviclean ăcareă seăaflaă tocmaiă înăeaă (adic ă înă tr s turaăp timitoare)ăîmp r ind asupra firii."1

Prinşiă înă cerculă viciosă dintreă p cată şiă plataă lui,ă întrupareaă şiămoarteaăDomnuluiăHristosăauăadusăoamenilorăoăalt ănaştereăşiăaăschim-batăsensulămor ii,ăfacand-oămoarteaăp catuluiădinăfireăşiăcaleăaăînvierii.

CONTINUAREAăBIRUIN EI.ăPRINăTAINE

Biruin aăMântuitoruluiăeăunic .ăF r ăElănimeniănuămaiăpoateăcâş-tigaăoăaădouaăbiruin ăasupraăr ului.ăDarăcuăHristos,ăda;ăîns ănuăeănici

'ăSfăăMaximăM rturisitorul.ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă21, Filo-calia. Sibiu. 1948. ed. I, voi. 3, pp. 62-66.ăAăseăvedeaăşiăR spunsulălaăîntrebareaă61. din op. cit. pp. 333-345.


atunciă alt ă biruin ,ă ciă totă aceeaşi,ă prelungindu-seă înă vremeă şiă înmul-indu-seăcuălupt torii.ăC ciă IisusăHristosă împlineşteăceeaăceăneălipseşteănou .ăne-aăd ruităoăaădouaănaştere,ăiertându-ne de prima; ne-aăînt rităfireaă pentruă refacereaă virtu iiă şiă ne-a luminat mintea pentru refacerea cunoştin ei,ă- amândou ădeătrebuin ăpentruăaăneălipiăcuădragosteaămaiătareădeăadev rădecâtădeăvia aăaceasta.ăAstfelăne-aăd ruităşiănou ăbiruin aăasupraămor ii,ăîntrucâtă- celorăceătr imăvia aăînăHristosă- nu ne mai este oăgroaz ,ăciăoădezlegareădefinitiv ădeăp cat.ăMoarteaăpentruănoiănuămaiăesteăoăînfrângereăaăfirii,ăciăomorâreăaăp catuluiăşiăizb vireaăfirii.ăInăfelulăacesta zicemăc ăbiruimăşiănoiădarădeăfaptăeă IisusăHristos,ăcelăceă lo-cuieşteăînănoiăprinăTaine,ăcareăcâştig ăr zboiulăşiăseăoşteşteăpentruămân-tuireaănoastr ;ăşi.ăst ruindăşiănoiăcuădragosteăînănevoin aăluiăDumnezeu,ăr zbeşteă asem nareaă Saă pesteă chipulă vie iiă noastre.ă Aşaă niă s-a îm-p rt şită peă Sine,ă înă primeleă treiă Sfinteă Taine,ă fiec ruia,ă îndat ă dup ăvenireaănoastr ăînălume.ăNiăS-aăd ruităpeăSineăcaălumin ăceălumineaz ăpe tot omul ce vine în lume1. Acestea sunt: Sfântul Botez, Ungerea cu Sf.ă Miră şiă Sfântaă împ rt şanie,ă iară laă vârstaă priceperiiă cunoştin aă deăDumnezeu2.

PrinăSfântulăBotez,ăBisericaăluiăHristosăneănaşteădeăsus3 în ob-şteaăcreştinilorăsauăaăucenicilorăDomnului.ăPrinăelăprimimăştergereaăp -catuluiă str vechi4,ă întrucâtă to iă eramă înă Adamă cândă aă p c tuită el5, înt rireaă firiiă înă stareaă deă cur ie,ă dobândit ă prină Botez,ă r mâneă s ă seăîmplineasc ătreptat,ăconlucrândăfiecareăcuăharulădatălaăBotez.

PrinăSfântulăMirăprimimăs l şluireaă înănoiăaădarurilorăDuhuluiăSfânt,ăpotrivităcuăatotştiin aăşiăorânduireaăluiăDumnezeu ce-o are în via ăcuănoiăcuăfiecare.ăTainaăaceastaăneăd ăînt rireaăînăvia aăceaănou ăprimit ălaăBotezăşiăfaceăs ăseădezvolte,ăînăbine,ătalan iiăascunşiăînă arinaăfiec ruiăinsălaănaştere.

IarăprinăSfântaă împ rt şanieă îlăprimimăpeă însuşiăDomnulăDum-nezeul şiăMântuitorulănostruăIisusăHristos,ăcaăMântuitorădinăprimejdiaăceăoăavemăcuăvr jmaşulăşiăpustiitorulăvie ii.

' Ioan 1. 9. 2Ioaml7, 3.

? Io au

4 Romaniă5,ă19ăşiă6,ă22.ă'Romani 5. 12-14.

J, .5.


Tot la Botez mai primim de la Dumnezeuăşiăpeăîngerulăp zitorăcareăr spundeădeănoiăşiădeădarurileăprimite,ăatâtăînăvremeaăvie iiăcâtăşiălaăieşireaănoastr ădinăvia aăp mânteasc .

Mântuitorulănostruănev zutăseăîmbrac ăcuănoi,ăşiăpeănoiăneăîm-brac ăcuăSine:

"Câ iăînăHristosăv-a iăbotezat,ăînăHristos v-a iăşi-mbr cat."1

Omulăcelădintâi,ă luatădinăp mântăşiăp mântesc,ăseă îmbrac ă înăomulăcelădeăalădoilea,ăcareăesteădinăCerăşiăseăfaceăceresc.2 Iar primul omăcerescăesteăIisusăHristos:ăOmulăcelănou,ăcareăesteăchipulăşiăasem -narea lui Dumnezeu3.ă F pturaă noastr ă ceaă sufleteasc ă sauă duhovni-ceasc ăseăuneşteăcuăHristos,ăiarăElăseăfaceă- aşa-zicând - Duhul nostru. Iat ăpeăscurtăceăesteăt m duireaăfiriiănoastre,ăsauăînnoireaăomului.

To iăcreştiniiăsuntăboteza iăşiătotuşiănuăto iăseământuiesc.ăDeăce0

Iat ădeăce:ădarurileăbotezuluiăstauăînl untrulă f pturiiănoastreănev zute,ăaşteptândă sporireaă vârsteiă şiă vremeaă min ii,ă când,ă prină propov duireaăBisericii,ă afl mădespreăcomoaraăcereasc ,ăceaăascuns ă înă arinaă fiin eiănoastre.

Iat ă înt rireaă acestoraă prină cuvântul Sf. Marcu Ascetul: "Prin Botez ni s-aă dată harul,ă îns ă st ă ascunsă înă chipă near tat,ă aşteptândăascultareaănoastr ăşiăîmplinireaăporuncilor,ăpentruăcareăamăprimităpute-re prin el"4.ăAdev rulăc ăIisusăHristosăneăesteă"Cale"ăspreădes vârşireăeăl murităpeătoate laturileădeăSfin iiăP rin iăaiăR s ritului.ăNuănumaiăc ăIisus Hristos ne-a poruncit Botezul, ci chiar porunca îl cuprinde pe Domnul.ă"DomnulăeăascunsăînăporuncileăSale.ăŞiăceiăce-Lăcaut ăpeăEl,ăII g sescăpeăm suraă împliniriiă lor."5 Deci,ădac ă IisusăHristosă seă afl ăchiară şiănumaiă înăporuncaăBotezului,ă cuăatâtămaiăvârtosă seăvaăar taă înăîmplinireaăporunciiăşiă înădes vârşireaătainei.ăAşadarăeăfoarteănaturalăcaăsfin iiăs ăfac ăatârn toareădes vârşireaănoastr ăînăHristosăîntâiădeăîmpli-nirea poruncilor. Se poate spuneă şiă aşa:ă oriceă silin ă spreă împlinireaăporuncilorăeăoănevoin ăaăvirtu ii.ăDeci,ădac ăDomnulă.eăascunsăînăpo-

1 Galateni 3, 27. 21 Corinteni 15, 47. 3 Efeseni 4, 24. Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1, p. 285;

şi ed. II, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 281. 5 Idem,ăp.ă249;ăşiăp.ă247.

R ZBOIULăREV ZUT 143

runcileăSale,ăfireşteăc ăesteăşiăînăstr daniaăpentruădobândireaăvirtu ilor.ăElăesteăputereaăsauăsufletulănevoin elorăvirtu ii.

Sf.ăMaximămergeă pân ă acolo,ă încâtă spune:ă "Fiin aă virtu iiă dinăflecareăesteăCuvântulăcelăunicăalăluiăDumnezeu,ăc ciăfiin aătuturorăvir-tu iloră esteă însuşiăDomnulă nostruă IisusăHristos"ă .ă Dac ă prină porunciăDomnulăniă seă îmbie,ă aşa-zicând,ădinafar ,ă caăprincipiuăatractiv,ă prinăvirtu iăDomnulăseămanifest ădinl untru,ăcaăprincipiuăimpulsiv.ăPoruncaăară fiă Cuvântulă luiăDumnezeuă caă îndemnareă dinafar ,ă iară virtuteaă ară tîăCuvântulă luiă Dumnezeuă caă îndemnareă dinl untru.ă Iară prezen aă luiăHristosă înăSfinteleăTaineă r mâneăunăadev rădogmatic.ăAciăvorbimădeătr ire,ădeădesf şurareaăluiăHristosădinăTaineăînăvia aănoastr ăreal .ăC ciădac ăDomnulăesteăascunsădeălaăBotezăînăSanctuarulăcelămaiădinl untruăalăfiin eiănoastre,ăcaăunăInaintemerg torăîndemnându-ne spre împlinirea poruncilor, printr-însele apar pe obrazul nostruă spirituală tr s turileăDomnului.ăAstfelăacesteătr s turiăseălimpezescăsubăîndemnulăuneiăfor eăceălucreaz ădinl untruăînăafar ,ăfor ăcareănuăesteăaltaădecâtăînsuşiăIisusăHristos,ăcelăs l şluităînăadânculănostruăcelănep trunsăînc ădeăconştiin .ăPrezen a luiă Iisusă Hristosă niă seă faceă totă maiă v dit ă înl untrulă nostru,ămanifestându-seătotămaiăluminoas ăşiăînăpurtareaănoastr ădinăafar .ăIat ăceă spuneă Sf.ăMarcuăAscetul:ă "Templulă acesta,ă adic ă locaşulă sfântă alătrupuluiăşiăalăsufletului,ăareăşiăelăunălocăînăparteaădinl untruăaăcatape-tesmei.ăAcoloăaăintratăIisusăcaăInaintemerg tor2, locuind de la Botez în noi"1.ă "Dreptă aceea,ăoăomule,ăcareă aiă fostăbotezată înăHristos,ăd ănumaiălucrareaăpentruăcareăaiăluatăputereaăşiăteăpreg teşteăs ăprimeştiăar tareaăCelui ce locuieşteăînătine."4 "Deci,ădac ălaăînceputăHristosăesteăascunsăînăporunciăşiăprinăTaineăîngropatăînănoi,ăpeăm sur ăceăneăprindemădeăfuniaăporuncilor,ăcuăputereaăLuiăcareăesteăînănoi,ădobândimădinăaceast ăconlucrareă virtu ile;ă iară printr-însele, ca prin tot atâtea raze, chipul lui Hristosă ieseă laă lumin ,ă oglindindu-seă dinl untruă înă afar ă şiă peă chipulănostru,ă peă m sur ă ceă ieşimă dină v luri.ă Deă aceeaăOrigenă şiă Sf.ăMaximăM rturisitorulăconsider ădrumulăcreştinuluiăevlavios,ăceăseăîntindeădeăla

Ambig. liber. P.G.ă91,ă1081,ăînăCursulădeăascetic ăşiămistic ăcreştin ăalăPreotăprof.ăD.ăSt niloae,ăBucureşti,ă1947,ăp.ă25.

2 Evrei 6, 20; 3 Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1,

p.ă287;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, pp. 282-283. 4 Idem,ăp.'295;şip;290.


lucrareaăporuncilorăpân ălaăcunoaştere,ăcaăunădrumătainicăalăDomnuluiăînănoi,ădeălaăcoborâreaăpeăp mântăsubăchipăsmeritădeărob,ăpân ălaăsuireaăpe muntele Taborului, unde s-aăar tată înă toat ăslavaăSaădumnezeiasc . Suimă deă laă nevoin eleă asceticeă pân ă laă contemplareaă mistic :ă cuăHristos, prin Hristos, spre Hristos.1

Eăfoarteăsemnificativ ăîntreitaăcufundareăaăceluiăceăseăboteaz ăinănumeleă Sfinteiă Treimi.ă Cufundareaă aceastaă total ă însemneaz ă atâtămoartea Domnului pentruă noiă câtă şiă moarteaă omuluiă vechi,ă omulăp catului.ăNumaiăcuăpre ulăacesteiămor iăneăînvrednicimădeăungereaăcuăSf.ăMir.ă prină careă niă seă împ rt şesc,ă dup ă orânduireaă luiăDumnezeu,ădarurileăDuhuluiăSfântă şiădeăunireaă cuăOmulă celă nou,ă celă venitădinăCeruri, prină tainaă Sfinteiă împ rt şanii.ă "Prină mijlocireaă acestoră taine.ăHristosăvineălaănoi,ăîşiăfaceăs laşăînăsufletulănostru,ăseăfaceăunaăcuăciăşi-1 trezeşteă laă oă via ă nou ;ă iară odat ă ajunsă înă sufletulă nostru.ăHristosăsugrum ă p catulă dină noi,ă neă d ă dină îns şiă via aă Saă şiă dină propriaă Saădes vârşire."""ă înă temeiulă acesteiă semnifica iiă aăBotezului,ă caă repetândămoarteaă şiă înviereaăDomnului,ă înănoiă înă flecare,ă sauămoarteaăomuluiăvechiăşiăînviereaăOmuluiănou,ăIisusăHristos,ăniăseădeschidădou ălaturiăale acestei taine: unaăpozitiv ăşiăaădouaănegativ .

"Hristos,ă s l şluită deă laăBoteză înă noi,ă conduceă cuă putereă nuănumaiă str duin aă noastr ă dup ă împodobireaă firiiă cuă virtu i,ă deciă nuănumaiă lucrareaă pozitiv ă deă fortificareă prină voin ă aă omuluiă nou,ă ciă şiălucrareaănegativ ădeăomorâreăaăp catului,ădeăsl bireă- totăprinăvoin ă- a omuluiăvechi.ăC ciăomulănouănuăcreşteăşiănuăseăîntindeăînănoiădecâtăpeăm sur ă ceă scadeă şiă cedeaz ăomulă celăvechi.ă înă sporireaă cuăputereă aăacestuiăprocesăspiritualăseăiaăîn elesulăBotezuluiăcaăparticipare a celui ceăseăboteaz ălaămoarteaăşiăînviereaăDomnului.ăDarătainaăBotezuluiănuăeănumaiăoărealizareămomentan ăaăuneiămor iăşiăînvieriătainiceăaăceluiăceăseă boteaz ,ă ciă şiă începereaă unuiă procesă înă careămoarteaă şiă înviereaăaceastaăcontinu ăpân ălaădes vârşire/"'1

'ăPr.ăprof.ăD.ăSt niloae,ăCursădeăascetic ăşiămistic ăcreştin .ăBucureşti,ă1947, p.26.

"ăNicolaeăCabasila,ăDespreăvia aăînăIisusăHristos,ăSibiu,ăed.ăI, 1946, p. 21. 3 Pr.ăprof.ăD.ăSt niloae,ăCursădeăacetic ăşiămistic ăcreştin ,ăBucureşti,ă

1947, p. 27.

R ZBOIULăNIăVA/UT 145

DES VÂRŞIREAă- FINALITATE A OMULUI

Oameniă suntemă to i;ăom îns .ă numaiădină cândă înă cândăcâteăunul:ăacela care nu-şi dezminte obârşia divină; iar Om (cu "O" mare) numai unul, Iisus Hristos, care pentru noi oamenii. Dumnezeu tund. s-aăf cutăOm.

Ştiamăşiăpân ă laăHIăc ăavemăoăobârşieădivin ,ăc ă suntemănemu-ritoriă cuă sufletul,ă c ă esteă ună singurăDumnezeu,ă spiritual,ă nev zută - ştiauăacesteaăşiădaciiăluiăZalmoxis,ădeăpeămeleagurileănoastreă- dar cu veni-rea lui Iisus Hristos, ca Om între oameni,ă înă istorie,ă seă repar ă structuralăfireaăomeneasc .ăCreştinismulăeăaădouaăcrea ieăaălumii,ădup ăconcep iaăSf.ă Dionisieă Areopagitul.ă preluat ă şiă deă Nichiforă Crainică înă Nostalgia

paradisului.

S ădezvolt măpu inăceleădeămaiăsus. Intr măînăCreştinismădeămici. tare de mici, prin botez. Atunci ni

se "inoculează" creştinismul. Atunciă suntemăn scu iăaădouaăoar ădinăap ăşiădinăDuhă - Sf.ăBotez;ăatunciăsuntemămirui iăpeă frunte,ăpeăochi.ăpeăobraz,ă peă gur ,ă peă gât,ă peă umeri,ă peămâini,ă peă glezne,ă cuă aă douaă tain ăcreştin ă- Sf.ăMir;ăatunciăprimimăşiăaătreiaătain ă - în ordinea în care ni se dau - Sf.ăîmp rt şanieăcuăDomnulăHristos.

Şiătrecăanii,ăprunculăseăfaceăcopil,ătân r,ăstudent,ăasistent... Şiă vină împrejur riă neprev zute,ă spontane,ă careă trezescă str fun-

duri, sau fac apel la străfunduri, cu care încă nu făcusem cunoştinţă. Acesteă împrejur riă potă declanşaă adev rateă crizeă aleă ra iuniiă sauă aleăconştiin ei.ă Nerezolvateă laă timpă în lumina unei raţiuni supreme a existenţei, pot duce la dezechilibru, la sinucidere, la nebunie, sau la o blazareă careă nuămaiă deosebeşteă bineleă deă r u,ă ceeaă ceă totă ună dezastruăsufletesc este.

Aten ie!;ă suntemă invita iă deă oă nev zut ă orânduireă aă lucrurilor,ă s ăfacem apel, să aducem în sfera luminoasă a cunoştinţei şi resorturile latente ale fiinţei noastre, care,ăactualizate,ădep şescăprinăfrumuse eăşiăputereă totă ceă agonisisemă pân ă aci,ă şi,ă prină frumuse eaă şiă putereaă lorăintrinsec ,ă să ne redea liniştea şi echilibrul, peă careă ra iuneaă noastr ăomeneasc ă - oricâtăarăfiădeăantrenat ăcuăştiin aăsauăfilosofi a - nu le-ar putea restabili.


înărealitateăîmprejur rile,ăoricâtădeăcurioaseăarăfiă - şi poate cu atât mai mult - nuă suntă decâtă excitan iiă dinafar ,ă careă declanşează mecanismul nostru metafizic: creştereaă noastr ă spiritual ă - devenim, practicăşiăreal,ăconştien iăşiădeăcealalt ădimensiuneăaăexisten ei,ăalăc reiăumilăsuportăbiologicăputemăfiăşiănoi,ăceiăînăcauz .

Avemăoă naştereă şiă oă creştereă biologic ;ă eă vârstaă noastr ă incon-ştient ,ă ira ional ,ăaproapeă iresponsabil .ăAciă instinctele p zescăordi-neaăşiăvia aă înămodăreflexă - nu deliberat. Deliberarea, cu tot regretul, apare în urma for elorăoarbeăaleănaturii,ăcareăeleăneăiauăînăprimire,ădinăprimulăceasăalăvie ii.ăDeăaciăşiămultaăneputin ăaăra iuniiădeăaărânduiăeaăo chivernisire mai bun ăaăvie ii.ăDeăaciăşiăraraădarănobilaăîntrebare,ăpeăcareă şi-oă pună uniiă tineriă înă pragulă vie ii:ă cu ce interpretare, cu ce

destinaţie să o trăiesc? Ce am lie făcut cu mine?

Deci,ădac ă avemănoroculă caă îns şiă ra iuneaănoastr ă s ăneă tre-zeasc ăspreă resorturile metafizice ale spiritului nostru, aceasta se pe-trece printr-un act de smerenie a raţiunii, cândă îşiă recunoaşteă cinstitămarginile,ăvicleniileăşiă incapacitateaăsaăde-a ne da prin ea sau prin noi înşine,ăpaceaăşiăechilibrulăînăfa aăfor elorăr uluiăşiăaămagiei haosului.

R ul,ă nebuniaă şiă haosulă nuă suntă literatur :ă suntă realit i,ă care,ăuneori,ăizbescăfrontalăşiăcaut ăs ăînghit ărelativulăt uăechilibru.ăVeziăclar,ă uneoriă cuă luciditateă unic ă înă viat ,ă c ă "dintr-asta" numai

Dumnezeu te poate scăpa. Iar pe Dumnezeuăîlăaiăs dit,ă"inoculat",ălatent,ăînăstructuraătaăspi-

ritual .ăTuăeştiăaltoităcuăunăOm-Dumnezeu,ăabsolutăsuperiorăcondi ieiătaleăp mânteşti.ăPrinăaceastaăşiătuăeştiăună fiu al lui Dumnezeu, dar nu ştiaiăacestă lucru,ănuăveniseşiă înăniciăoăîmprejurareăcareăs - iădep şeasc ăputerileănaturale,ă iarăCinevaădină tineăs ă fac ă totuşiă împrejurareaăneca-zuluiăinofensiv .ăEăclarăc ănumaiăDumnezeuăeămaiăpresus,ăadic ăeămaiătare,ădecâtăoriceăr u,ănebunieăsauăhaos.ăIarăaceast ăputere,ăprinăEl,ăne-a dat-oăşiănou .ăNe-a dat,ăadic ,ăputereaăs ăfimăfiiăaiăluiăDumnezeu.ăDac ăcineva e conştient şi trăieşte această evidenţă interioară şi pe celălalt plan al existenţei, unuiaăcaăacelaăniciăunăr uănuăiăseămaiăpoateăîntâm-pla.ăNiciăomorâ iănuăpotăfi,ăpentruăc ăîntr-înşiiăprezen a divin ăeăoăfor ăcareăfaceădeşart ăoriceăzvârcolireăaăr uluiăasupraălor.ăAceastaăoădove-descămariiătiraniăaiăistorieiăromanilor,ăcareăvoiauăs ăîn buşeăspectacularăexisten aă creştinismului,ă imaginândă vremeă deă 300ă deă ani,ă celeă maiăcumpliteămor iăpentruăcreştini.ăCreştiniiăîns ănuămureauăspectacular,ăci


numaiăsimplu,ăsmerit:ădeăsabie.ăBaămaiămult,ăfaptulăsupravie uiriiăînăini-maginabileămunciăşiărevenireaămiraculoas ă laăs n tate,ă trezeaăînămun-citoriiăp gâniăoăuimireăcare-iăf ceaăs ăseăm rturiseasc ăşiăeiădeăparteaălui Hristos, botezându-se pe loc, în propriul lor sânge: botezul muce-niciei,ăcareăşiăelăconfer ăsfin eniaădefinitiv .

înă definitivă aceastaă şiă esteă finalitatea omului: creşterea sa în dimensiunile spirituale (conferite de jertfaăîn eleas ă- deciăacceptat ă-), aleăb rbatuluiădes vârşităIisusăHristos.ăDeciădesăvârşirea este finalita-

tea noastră - cuăporunc ă- dac ăesteăcineăs ăpriceap ăşiăs ăseăangajeze. Credin aăeăunăriscăalăra iunii;ădarănicidecumăoăanulare,ăci,ădimpo-

triv ăo iluminare a ei. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia,ăînămodulădivinăalăexisten ei.ăConştientădeăaceast ădezm rgi-nire,ă f r ă s ă fiiămortă delocă şiă înă lume,ă experiezi,ă tr ieşti,ă laă intensit iăneb nuiteăsentimentulălibert iiăspiritului. De fapt la mijloc e o înviere a spirituluiăpeăplanulăşiălaănivelulăra iuniiădivineăaăexisten eiăînăgeneralăşiăaceastaă oă tr ieştiă caă oă eliberareă dină temni aă şiă teroareaă acesteiă lumiăsensibile.ăAcumăscapiădeăfric .ăLumeaănuăseămaiăpoateăatingeădecâtăde temni aă taăbiologic ,ă - nouaă taă realitate,ădeă oă eviden ăabsolut ,ă sc -pându-iăcuădes vârşire.

AcesteaăsuntăcuprinseăînăcuvântulăluiăIisus:ă"Eu,ăAdev rul,ăv ăvoiăfaceăliberi!"ăşiă"Nuăv ăteme iădeăceiăceăucidătrupulă- careănuăpl teşteănimic (în sine) - şiămaiădeparteănuăpotăs ăfac ănimic!"

Deciăcândăîmprejur rileăte-aducăînăsitua iaăs ăveziălimiteleăra iu-nii,ăcataclismulăînăfa ,ăputerileăr uluiădezl n uite,ănuătremuraăc ciănuăeştiăsingur:ăesteăCinevaănev zutăcuătine,ăînătine,ăcareăst vileşteăhaosul,ăiar peă tineă teă creşteămaiă presusă deă omă împrumutându- iă şiă ieă nimbulădivinit ii.

(S ănuăpierdemădinăvedereăc ăaciăseădescriuăînsuşirileăşiărosturileămajoreăaleăcreştinismului,ăîntr-oăconcep ieăfundamental ,ătotal ,ădespreăviat ăşiă lume.ăŞiăceeaăceăseăschi eaz aci sunt doar linii extrem de sumareăfa ădeăinfinitaălorăbog ieăşiăfrumuse eăînătr ireaălorăautentic .)

Oăiluminareăaăra iunii,ădatorit ă"locuirii"ăluiăHristosăînăsuflet,ănuăesteădeăniciăoămirare,ăîntrucâtăIisusăHristosăesteănumităînc ăînătermino-logia greac :ă "Logos",ă Cuvânt,ă ra iuneaă absolut ă aă luiă Dumnezeu.ăAdic ăşiăiă iuneaănoastr ăprimeşteăoădeschidereădeăorizontălaănivelulăcuăcareăDumnezeuăînsuşiăvedeăfinalitateaăcrea ieiăSale.ăVedemăcuă"ochii"ăluiăDumnezeu,ăgândimăcuăminteăîndumnezeit ,ăîn elegemăînălumin

1


divin ă şiă celeă sensibileă deă aiciă şiă celeă eterneă aleă existen ei.ă Imanen aănaturiiă seă str bateă deă transcenden aă divin ă - efectul Harului - şiă des -vârşireaănuămaiăareăsfârşit.

Copilul Iisus la 12 ani, în Templul din Ierusalim,ă m rturiseaă peăDumnezeuă caă Tat ă ală S u.ă Cunoştin eleă Sale,ă înă privin aă Scripturilor,ădovedeauă c -să aceleaşiă careă auă insuflată peă profe iă s ă leă scrie,ă deciăElădintru ale Sale vorbeaăcuăîn elep iiăTempluluiăşiăîntru ale Sale venea să le plinească si în zona aceasta inferioară a lumii şi a vieţii. A respec-tată îns ă şiă baremulă neputin eiă omeneşti,ă ieşindă laă propov duireaă religieiăabiaălaă30ăani,ămajoratulăadmisădeăTempluăînăacestăscop.ăEăîns ădemnădeăre inută faptulăclarit iiădeăconştiin ăaă filia ieiăSaleădivine,ă laăoăvârst ăcândăfiiiăomeneştiă înc ăn-au lichidat-oăcuă joaca.ăEIă îns ănuăeraăn scutăprinăvoiaăoarb ăaăinstinctelor,ăcaăs ăvin ăcuăperdeauaăgroas ăaăp catuluiăpeă ochiiămin ii,ă ciă ochiiă Luiă aveauă nealterat ă str vedereaă absolut ă aălumii.

De aceea singuraă concep ieă f r ă greşeal ă şiă izb vit ă deă relati -vitate o arc numai Dumnezeu - Absolutul - începutulă şiă finalitateaălumii. I v i căsingurulăaăc ruiăconcep ieăfaceădinăhaos,ăcosmos.

Cândăcinevaă seă"încumet "ă s ă seă laseă înă conducereaăProviden ei,ăprintr-un elanădeă iubireădeăDumnezeu,ă adic ă s -şiă dep şeasc ă conştientăcondi iaă saă uman ă - subă ac iuneaăHaruluiă deă sus.ă bineîn elesă - poate vedeaă înc ă deă aiciă arvunaădes vârşiriiă sale,ă într-un sentiment de libe-rare,ă caă oă înviereă dinămor i.ă Timpul,ă cauzalitatea,ă lumea,ă via aă şiă toateăv mileăcunoaşterii,ăplineădeăchinulăcontrazicerilor,ăr mânălaăp mânt,ăcaăoăg oaceădeăouăcândăieseădinăeaăunăpuiăviuăsauăcândădintr-oăomid ăp -roas ă - trecut ă aparentă prinămoarteaă uneiă crisalideă - ieseă şiă zboar ă unălluture, în culorile curcubeului.

Aşaă suntemă şiă noiă înă condi iileă vie iiă acesteia,ă oă candel ă cuă unt-delemnăşiăfitil,ădarăînc ăneaprins .

Cândăajungemălaăcunoştin aăaăceeaăceăsuntemădeăfapt,ăc ăavemăoăînrudireăcuăDumnezeu,ăc ă locuieşteăchiarăînăstructuraănoastr ăspiritual ,ăc ăsuntemăînăpragulălibereiăalegeriăaăuneiăconcep iiădeăvia ădeăcareăs ăneă inemă chiară deă n-om II pe placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candelaă şiă lumineaz ă toat ă via aă noastr ă cuă concepţia creştină despre lumeăşiăvia .


Obişnuităconcep iaăcreştin ănuăpreaăeădus ăniciăchiarădeăcredin-cioşiă şiăniciă chiarădeăceiă ceăoă cunoscă teologic destulădeăbine,ăpân ă laăfinalitatea sa - maiăp strândăşiăpentruăegoism oăbun ăparteădeă"via ".ăCuăalteăcuvinteăsuntăpu ineăexemplareleăomeneştiăcareăîşiă'"riscă " toată viaţa lor pentru Dumnezeu, pentru cauza lui Dumnezeu în lume.

Aceastaădovedeşteănumaiăsl bireaăomuluiă- prin boala egoismu-lui - nicidecumăsl bireaăcreştinismuluiăînăsine,ăcaăvaloareăsauălumin ăaăvie ii.

Iat ăcumădescrieăSf.ăSimeonăNoulăTeolog, un sfânt din veacul al X-lea, indumnezeirea. omului:

"Caăomăştiuăc ănuăv dănimicădinăceleădumnezeieştiăşiăsuntăcuătotulădesp r itădeăele.ăDarăprinăînfiereăm ăv dăf cutăDumnezeuăşiă suntăp rtaşăalăcelorăneatinse.ăCaăomănuăamănimică dină celeă înalteă şiă dumnezeieşti,ă dar,ă caă miluită deăbun tateaăLui,ăamăpeăHristos,ăbinef c torulă tuturor.ăC ciă înălumina lui Hristos - Lumina Duhului - v dăceăv d.ăŞiăceiăceăv d,ă înă aceast ă lumin ă v dă peă Fiul.ă Peă careă L-aă v zutăŞtefan,ădeschizându-i-seăCerurileăşiăpeăcareăL-aăv zut Pavel maiăpeăurm ăşiăaăorbit,ă(- înc ănuăcredea,ănuăeraăbotezat,ăciăeraăînădrumăs ăprigoneasc ăBisericaăluiăHristos,ădeciăspiri-tualăeraăorbăşiăaceast ăorbireăs-aăr sfrântătemporarăşiăasupraătrupului),ăstândăîntregăcuăadev ratăînămijloculăinimiiămele."

Deci ceea ce s-a altoit (s-a "inoculat" - cu un cuvânt de mai îna-inte),ăînăfiin aănoastr ăspiritual ,ăînăcâteăunii,ădinăcândăînăcând,ădinăveacăînă veac,ă r sareă caă oă confirmareă luminoas ,ă caă oă steaă ceă lumineaz ă şiăcontemporanilorămaiă "z bavniciăcuă inimaăaăcrede toate" înnoirile spre îndumnezeire a omului.

Fa ădeăaceast ădeănecrezutăperspectiv ăaăvaloriiăomului,ănuăstri-c ăs ăoăfacemăşiămaiăluminoas ăprintr-unăcontrastădeăcuvinte.ăC ciădup ăcumăuniiăridic ăpân ălaăCerăvaloareaăomului,ăal iiăcaut ăs -i coboare pân ălaăp mântătoat ăînsemn tateaăsa.ăRealizările sale fizice suntătoat ăvaloareaăşiănemurireaăsa.

lu mă îns ă ună altă aspect.ă Dac ă omulă c l toreşteă neatentă cuătranzitulăs u,ăpoateăajungeălaăcrize,ălaădezechilibru,ălaăîndrăcire: prad ăaăunuiăduhăr u,ăsauăaăunor puteri rele, care-1 scot clinic dintre oameni.


Dară maiă suntă şiă cazuriă cândă poseda iiă suntă filosofi.ă Exemplu:ăNietzsche,ă revoltată împotrivaă luiă Dumnezeu,ă voiaă "s ă scrieă osândireaăcreştinismuluiăpeătoateăgardurile"ă- pentruăc ăsl beşteăînăomăputereaădeărevolt ăaăsupra-omului,ăcrea iaăsa.ăAăsfârşitănebun.

Nuăpotă s ănuă transcriuăaciă înc ăvreoăcâtevaăcitateăaleăacestuiămareă sfântă şiă scriitorăală creştinismului,ă întrucâtăvede ceaămaiă larg ă in-terpretare a iubirii de oameni, cu care ne men inem,ăsporim,ăsauăc demădinăcreştinism.

Ştiiăc ăpeăaceast ăînsuşireăsufleteasc ,ăaăiubiriiădeăoameni,ăaiădo-bândităoăpractic ăceănuă i-oăd deaăcarteaăşiăaiăajunsăs ărealizeziădesco-peririăînsemnate.ăInăfinal:ădescoperireaăcreştinismuluiăşiăînătine.

"Prin răbdarea încercărilor şi prin iubirea faţă de duşmani - c ciăaceastaăeăiubireaădeăoameni:ăs ăaiăfa ădeăto i,ăbuniăşiăr i,ăiubireădinăsuflet,ăpentruăto iăs - iăpuiăsufletulăt uă înă fiecareă ziă - acestea te vor face, copile, imitator al St pânuluiă şiă te vor arăta chip adevărat al Ziditorului, imitatoră înă toateăaleădes vârşiriiădumnezeieşti.ă IarăZiditorulăatunci - ia aminte ce- iăspun:ăî iăvaătrimiteăDuhulăS uăşiăteăvaăinsuflaăşiăvaălocuiăşiăseăvaăs l şluiăfiin ialăşiăteăvaăluminaăşiă teă veiă umpleă deă str lucireă şiă teă vaă turnaă dină nouă întreg.ăStric ciosulă îlă vaă faceă nestric ciosă şiă vaă cl diă iar şiă casaăînvechit ,ă casaă sufletuluiă t uă adic .ă Iară aceastaă vaă faceă şiătrupulă întregă cuă totulă nestric ciosă şiă teă vaă faceă peă tineăDumnezeuădup ăHar,ăasemeneaăprototipului.

De eşti creştin, cum e Hristos Ceresc, aşa trebuie să fii şi tu ". "Duhulă dumnezeiescă fiindăDumnezeu,ă peă careă îiă iaă înl -

untrulăLui,ă îiă refaceăcuă totul,ă îiă înoieşte,ă îiă faceănoi,ă înăchipăneîn eles...ăcuătotulăasemeneaăluiăHristos.

... Deănuăv ăve iăfaceăde aici cereşti, cumăv ăînchipui iăc ăve iălocuiăîmpreun ăcuăElăînăCeruri?"

Deciăprimiiăpaşiăîncepăcuăschi areaăuneiăconcep iiăhot râtăcreş-tineă şiă tr it ă caă oă eviden ă interioar ă laă toateă niveleleă deă careă suntemăcapabili,ăşi,ăîmprejur rileăne-o cer!


R ZBOIULăNEV ZUT

Caăneamulăoamenilorăs ăd inuiasc ăşiăpesteătriajulămor ii,ăDum-nezeuăaăs dităînăfireăcâtevaălegiăfundamentaleănumiteăinstincte,ăcaădeăpild ă instinctulă conserv riiă vie iiă şiă instinctulă deă perpetuareă ală vie ii.ăAcestea le avemăcomuneăcuătoat ăseriaăvie uitoarelor.ăAvemăşiăinstincteăsuperioare,ăspecificăomeneşti,ăpeăcareă îns ănuă leăauăoameniiă to iă înăegal ăm sur .ăLaătoateăcelelalteăvie uitoareăinstincteleăsuntănormeăfixeădeăvia .ăNumaiăomulăpoateă interveniă cuăvoin a,ă cuă libertateaă şiă cuăfunc iaăconştiin eiăs ămodificeănaturaăacestorănormeăfixe.

Aceast ămodificareăaă func ieiă instinctelor,ăcândănuăeăp strat ă înăstareaălorăoriginar ,ăpoateăfiăf cut ăînădou ăsensuriăopuse:ăînspreădere-glareaă lor,ă cândădevinăpatimi,ă şi,ă înă sensăopus, înspre convertirea sau sublimareaălor,ăprinăvirtute,ăprinălupt ămetodic ,ăprinănevoin .

înzestrareaă firiiă omeneştiă cuă darulă libert iiă duceă deciă fieă spreăarbitrariulăşiărobiaăpatimilor,ăfieăspreăeliberarea,ăprinănevoin ,ădeătira-nia lor.

Ca atare, înc ădeălaăînceput,ătrebuieăs ăpreciz măceleădou ănaturiăaleăfiriiăomeneşti.ăUnaăeănaturaăfizic ,ăbiologic ăaănoastr ăşiăaltaăeănatu-raăspiritual ,ăcareălocuieşteăvremelnicăînătemni aăacestuiătrup.

Trupăşiă sufletă form mătotuşiăoăunitate,ă şi,ăpân ă laăurm ,ăvom reveniălaădes vârşitaăunitate,ăaşaăcumăamăfostăgândi iădeăDumnezeuălaăînceputulăzidirii,ădarăaceastaă laă sfârşitulă istoriei,ă laă înviereaăceaădeăobşte.

Totăintervalulădeăvremeăpân ălaămoarteaăfizic ăaăfiec ruiaăînăpar-te,ăprecumăşiătoat ăistoriaăacestuiămodădeăexisten ădecimatădeămoarte,ăeăunăcontinuuăr zboiănev zutăîntreăbineleăşiăr ulădinăom;ă- fructul oprit alăcunoştin eiăbineluiăşiăr ului,ămâncatălaăsfatulăunuiăşarpe.

Deciălegileădeăexisten ăs diteăînăfireă- instinctele - p timindăde-reglare prin otravaăp catului,ădevin:

1. patimaădeănutri ieă- l comia,ăbe ia, 2. patima de proprietate - avari ia,ăho ia, 3. patimaădeăreproduc ieă- desfrâul, 4. patimaădeădomina ieă- trufia.


Curaădevineă"patim "ăună instinctăs dităcaă legeădeăexisten ăaăfirii?ăIat ăr spunsulăunuiăprofesorăcreştinădeămedicin :ă"împlinireaăori-c ruiă instinctăală firiiăeă înso it ădeăoăpl cere.ăOmul,ănumaiăomul,ădinătoateăvie uitoarele,ăvreaăs ădespart ă func iaăbiologic ăaă instinctuluiă înădou :ă vreaă s ă separeă rostul instinctului de plăcerea ce-lă înso eşte,ăalegându-şiă pl cereaă şiă refuzându-iă rostul".ă Omulă reuşeşteă aceast ădenaturare,ă c utat ă inten ionată - arbitrar - dară înădaunaă s n t ii,ă cuăpre ulă pierderiiă libert ii,ă aă deregl riiă altoră instincteă superioare,ă cuăinevitabileăurm ri ereditareăş.ăa.ăm.ăd.

Sfin iiă P rin iă auă numită "draci"ă patimileă deă c petenieă (Sf.ă loanăSc rarulăînă"Scara"ănum r ă7ăsauă8ăpatimiădeăc petenie),ădinăcauzaăca-racteruluiălorăconstrâng tor,ăalăobârşieiălorăadamice,ăaăcapacit iiălorădeăa strica echilibrul min iiăşiădeăaăoăîntoarceăstricat ăîmpotrivaăluiăDumne-zeu:ă draculă l comiei,ă draculă curviei,ă draculă trufiei,ă şiă al iă "draci"ă aiănervilor.

Unăneurologăpsihiatruăaăidentificatăpentruăfiecareăpatim ădescris ădeăSfin iiăP rin iăoăgland ăendocrin .ăAdev ratăesteăc ăoăbaz ăbiologic ăaăpatimilorăşiăaăurm rilorălorăoăformeaz ăşiăglandeleăendocrineăalăc rorăechilibruă sauă dezechilibruă func ională seă r sfrângeă înă toat ă fiin aă ome-neasc .

Reamintindu-neă sistematizareaă celoră patruă patimiă observ mă c ,ăpentru eliberarea de ele, li se împotrivesc întocmai cele trei voturi mo-nahale.

Nuăurm rimăprinălupt ănumaiăsimplaădesp timireăaăinstinctelor,ăci eliberarea totală a monahului de orice constrângere a vreunui instinct al vieţii acesteia. Cât e cu dreaptă socoteală atâtaămânc m, ne îmbr c măşiăferimătrupulădeăintemperii.ă inemăs ăfieăs n tosăşiăs ădure-ze în lumea aceasta atâta cât are rânduit, cu rostul de a ajunge suport omenescă ală unuiă omă îndumnezeit.ă Cândă îns ă cinevaă vedeă rostulă s uănumaiălaăvia aăaceasta,ănuăvedeănimic.ăPatimile i-au întunecat lumea de dincolo de zare. A devenit numai natură biologică, "numai trup". Cândăînăomăseăînt reşteăaceast ăalternativ ,ăaătrupului,ăcareăacapareaz ăpentruăsineăşiăfor eleănaturaleăaleăsufletului,ăminteaă- conştiin aăchiară-atunci războiul nevăzut între binele şi răul din om ia o formă clinică, psihanalitică.

R ZBOIULăNtV ZUT 153

Maiăîntâiăconstruc iaăpsiho-fizic ăaăomului,ăînăansamblulăei,ăeăde ună mecanismă şiă inter-rela ieă extremă deă complicate.ă Totuşiămecanismul func ională ală omuluiă eă pus, de la zidirea lui, sub controlul a două foruri de conducere: cenzura raţiunii şi mărturia conştiinţei.

Ină creieră func ioneaz ă ună centru de cenzură (medical "inhibi ia")ă care are la dispoziţie tot mecanismul bio-chimic

necesar (neuro-psi-hic, neuro-endocrin, neuro-motor, neuro-static), capabil să aprobe sau să frâneze tot ce obligatoriu trebuie să treacă pe la acest centrii de informaţie.

Şiăceăvineăaci9

Vină toateă informa iileă dinl untruă şiă dină afar ă aleă corpuluiăomenesc:ă senza ii,ă reprezent riă (amintiri),ă dorin e,ă temeri,ă etc;ă iarămai presusădeăacesteaăsosescăaciăşiădirectivele conştiinţei. Acesta e ""locul undeă r sară gândurileă înă minte",ă cumă zică P rin ii,ă iară"mintea vede" pe cineăprimeşteăşiăpeăcineătrebuieăs ăresping .

Aciă seă stabileşte,ă seă reflect ,ă uneoriă cuă iu eal ă deă clip ,ă ceătrebuieă t cut.ăC ciă acestă centruă ală creieruluiă func ioneaz ă înă dou ădurate: cuă deliberare,ă dac ă eă vreme,ă şiă reflex,ă dac ă via aă eă înăprimejdie. Mai multă chiar,ă totă aciă seă stabileşte.ă înă frac iuniă deăsecund ,ăşiădac ăeăcazul s ăseăîntrerup ătotal stareaădeăconştiin ăşiădeămişcareăaăomului,ădup ăgravitateaăaccidentului,ăsauădup ăgradulădeăimpresionabilitate a cuiva Uniiă suntă atâtă deă "slabi",ă încâtă "îşiăpierdăconştiin a"ădoarăv zândă âşnindăcâtevaăpic turiădeăsânge.

Al doilea foră deă supraveghereă ală vie iiă nuă maiă areă suportăbiologic,ă ciă ineădeădomeniulăvie iiă sufleteştiă şiă religioaseăaăomului:ăconştiinţa.

Reamintimăc ăinstinctele,ăînăfunc iuneaălorănormal ă- nu cea degradat ă- toateăauăînăseam ărostulăcomunăalămen ineriiăînăvia ăaăomuluiăamenin atădeămoarte.ăEleăsunt,ăcaăatare,ăfor eleăoarbeăaleăfiriiăşiăcaută să se impună minţii.

', cenzuraămin iiă(centrulăinhibitorii!ăalăcreierului)ăşiăîntreăputereaădeăimpunereăaăfor eiăoarbeăseăcreeaz ăoătensiune,ăoălupt .

154

C RAREAăÎMP R IEI

r zboiăchiar,ă sauădezechilibruă total.ă Instinctele,ăcât ăvreme'cinevaănuăieseădinărânduial ălor,ănu-iădauăomuluiălupte,ăpentruăc ăacesteaăprimescăaprobarea,ăsatisfacereaăşiărostulălorăconcret.ăCumăîns ămareaămajoritateăa oamenilor au dereglat rostulănormalăalăacestorăfor eăoarbeăaleăfiriiă- urm rindă exclusivă pl cereaă ce-oă confer ă dară refuzându-le rostul -oameniiăauăajunsă înă robiaăpatimilor.ă înăcazulă robiei,ăcenzuraămin iiăaăsl bită considerabilă şiă patimile conducă mintea,ă iară omulă şi-a pierdut libertatea.ăOmulăcareă aă ajunsă robăpatimilorănuămaiă areăm rturiaă con-ştiin eiăpentruă fapteleă saleă cândă seă afl ă într-oă stareădeănecredin ,ădeăuitareădeăDumnezeu:ăatunciăomulătr ieşteăînăstareaădeăp cat.ăC ciă"pă-

cat" aceastaă însemneaz :ă înfrângerea morală a conştiinţei de către Satana, prin patimile trupului. înăaceast ăstareăconştiin aăomuluiăajun-ge într-unăfelădeă"adormire",ăcaăînăsomn,ădeşiăconştiin aănuădoarme.

Deci instinctele - for eleă oarbeă aleă firii,ă altfelă înă serviciulă vie iiărânduite -,ăcândădegenereaz înăpatimi,ăfor aă lorăcreşteăîntrucâtăeleăauăsl bităstavilaăcenzuriiă ra iunii,ă iarădeăacumăcaut ă s ăoăsurpeăcuă totulă şiăluminaăconştiin eiăs ăoăsting .

Conştiinţa însă, prin natura ei, nu aprobă niciodată viciul şi păcatul, prinănaturaăeiăeădeăaănuăseăl sa învins ,ăchiarădac ăfrânaăeiănuăeăluat ăînăseam ăşiăfireaădec zut ăs vârşeşteăp catulăpesteăoprelişteaăei.ăDe aci vin mustrările de conştiinţă - "pârâşulăt u,ăcuăcareătrebuieăs ăteăîmpaciăpeădrum",ăcareă"nuătace"ăpân ăceăomulănu-şiărevizuieşteăînfrân-gerile sale ş[ nuă seă întoarceădeă laăp cat,ă caă s ăpoat ăprimiă iertareaă luiăDumnezeu.ăînăcazulăcândăînfrângerileămoraleăseă inălan ăprinădesimeaăsauă gravitateaă lor,ă urmeaz ă sanc iuniă aleă conştiin ei,ă maiă greleă decâtămustrarea:ădezechilibrulămin iiă- maiăuşorăsau mai profund, din care se mai poate reveni - şiăcelelalteăformeămaiăgrave:ăschizofrenia,ăparanoia,ănebuniaăacut ăşi,ăînăfinal,ăsinuciderea.

Toate acestea sunt urmarea în organic aăcapitul riiăconştiin ei,ăcaăorganăspiritualăalăomului,ăşi,ăcaăurmare,ăcufundarea lui în întunerec şiăînămunc .ăAceasta-iăperspectivaălugubr ăaăvie iiăînăp cat.

"Gândurile",ăoricâtădeă"nebune"ăară fiă înc ănuăsuntă înfrângeriă şiăp cat,ăoricâtă"seăimpun",ămuncindămintea.ăP catulăîncepeădeălaăînvoi-reaăspreăfapt ăşiăfaptaăpropriu-zis .

Cuăacesteaăîn eleseăseălimpezeşteăşiădeosebireaă- câtăoăpr pastieă-întreă trupulăşiăduhulăp catuluiăşiă întreăf pturaăceaănou ăşiăDuhulăcelăSfânt.ăînăcazulăcândăomulăcelăvechiămereuăseăobr zniceşteăcuă"drep-


turile" sale biologice asupraăomuluiăcerescăşiăbiruie,ăatunciădeosebireaăceloră dou ă naturiă careă tr iescă între esuteă înă noiă ajungândă într-un contrast nelimitat, Duhulă luiăDumnezeuăseă retrageădinăomăşiăvinăpe-depseăcolectiveăcumpliteă asupraăvie iiă p c toase.ăAşaăavemămotivareaăpotopului:ă "Nuă vaă r mâneăDuhulăMeuă purureaă înă oameniiă aceştia,ăpentruăc ăsuntănumaiătrup.ăDeciăzileleălorăs ămaiăfieăoăsut ădou zeciădeăani"ă (Genez ă 6,ă 3).ă Deă asemeneaă perversiuneaă sodomiei,ă careă "strig ăînainteaăDomnului"ă(Genez ă19,ă13),ăaăatrasăasupraăSodomei şiăGomo-reiă pr p dulă focului,ă careă aă arsă p mântulă 400ăm.ă subă nivelulăm rii,ăformândăMareaăMoart ,ăradioactiv ăpân ăînăziuaădeăazi.

S ăneăapropiemăacumădeăoăanaliz ăconcret ăaă tensiuniiădintreăminteăşiăpatimi.ăCareăesteămecanismulăbiologic,ăs ăzicemăalăinstinctului deă reproduc ie?ăAlegemă peă acesta,ă întrucâtă seă lupt ă împotrivaă votuluiăfecioriei.

Instinctulăacestaăareăcaăobârşieămaterial ăoăgland ăendocrin ,ăcareăvars ăoăsubstan ăchimic ăînăsânge,ăcare,ălaănivelulăcreierului,ăero-

tizează scoar aăcerebral .ăAceast ăerotizareăconst ăînăapari iaăpeăecra-nulămin iiă aă gânduriloră şiă aă imaginiloră înă favoareaă satisfaceriiă acestuiăinstinct.

Ele cer învoirea. Cenzuraărezist ,ăleărespinge. Conştiin aă- careăocroteşteăvia aăomuluiăşiăsubăperspectiv ătrans-

cendent ă- aduceă"NumeleăluiăDumnezeuăcareăardeăpeădraci"ăşiăaduceăCrucea Domnului: jertfa - lep dareaădeăsine,ălep dareaădeăpl cereă- "ar-m ăasupraădiavoluluiăCruceaăTaăne-aiădat"ăcânt ăbiserica.

Acesteăgânduriădeărezisten ,ădac ăsuntăputerniceăşiă luminoase,ăsunt afirmateăcuătoat ăcredin aăşiăştiindăcuăcertitudineăc ăînsuşiăIisusăseălupt ă cuăSatanaă înă loculănostru,ă atunciă în organic seăpetreceăoă reac ieăchimic ăînăcareăsubstan eleăendocrineădinăsânge,ăcareăerotizauăscoar aăcerebral ,ă se neutralizează printr-oă apari ieă de anticorpi, care fac aceast ă neutralizare,ă rnă felulă acestaă "gândurile"ă şiă "imaginile"ă şiă "re-prezent rile'",ă toate pier şiăseărestabileşteăunăechilibruăşiăoă linişteăînăminte,ăasemeneaăcuălinişteaăpeăcareăaărestabilit-o Iisus când a venit pe


mareălaăuceniciiăS iăînv lui iădeătalazurileăînfuriateăaleăm rii,ăcareăapoiăs-auăliniştit.

Liniştireaăuneiă furtuniădeăgânduriă sigurăc ă scoateăm rturisirea:ă"TuăeştiăFiulă luiăDumnezeu"ă (Mateiă14,ă33).ăM rturisirileă str fundeădeăcredin ă înăDumnezeu,ă deăpeăurmaăuneiă eviden eădivine,ă auă caăurmareăconvertirea, strămutarea for eiăoarbeăneutralizate,ăîntr-o energie de o alt ăcalitateăşiădeăoăînalt ăvaloare:ăaăiubiriiădeăDumnezeuăşiădeăoameniăînăgenereăşiănicidecumănuămaiăr mâneăiubireădeăvreunăom,ăcaătrup.

Aşaăprindeăputereăvia aăreligioas ădinăchiarăneputin aăomeneas-c ,ălat ăprilejădeăcâştigatălaănivelăînalt.

Şiătotuşiătalazurileăm riiăînfuriateădeăpatimiăiar şiăvinăşiăizbescăînăpere iiăcor bieiăşiăînădigurileăportului...

Trupul e indiferent, ateu; for eleă saleă suntă oarbe.ă Chimismulăendocrin nu e biruit - asimilat, neutralizat - decâtădup ăoăciocnireă -criz ă-;ă laăobârşie,ăînăglande,ăadic ăhormonii,ăseăproducăiar şiăşiăiar şi.ăSatanaănuăeădefinitivăbiruităpeăp mânt;ă abiaă înă împ r iaă ceăvaă s ăvieăoameniiănuăseămaiă însoar ăşiănuăseămaiăm rit .ăLuptaă"deăgând"ăiar şiăîncepe.ăOmul,ăcaăom,ăosteneşte;ăluareaăprinăsurprindereăpoateăfiăapri-g ,ă nevoitorulă seă sperie.ă Seă vedeă înv luit,ă dezn d jduită chiar.ă DarăDumnezeu nu te-a părăsit, chiar dacă pe ecranul minţii au apărut gânduri şi imagini de hulă împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar. Răbdarea însăşi a războiului e ultima ta rugăciune.

PORUNCILEăŞIăLIBERTATEA

Prinăbotezăsc p mădeăjugulărobiei,ădevenimăliberiădeăsilniciaăp -catului.ăPoruncileăNouluiăTestamentăsuntăporunciăaleălibert ii,ăporunciăaleăhapului,ănuăaleălegii.ăDarădac ănuăleăîmplinimăneăpierdemăiar şiălibertatea.ăPoruncileăNouluiăTestamentăneăasigur ălibertateaăspiritului,ăprecumăneîmplinireaălorăneăîntoarceăiar şiăsubătiraniaăp catului.ăDeci


iat ăc ăiar şiăşiădeălaăcump naămin iiăatârn ăreuşitaăsauănereuşitaăstr -danieiăluiăDumnezeuăcuădes vârşireaănoastr .ă"SfântulăBotezăesteădes -vârşit,ădarănuădes vârşeşteăpeăcelăceănuăîmplineşteăporuncile", zice Sf. MarcuăAscetul.ă"Credin aăst ănuănumaiăînăaăfiăbotezatăînăHristos,ăciăşiăaăîmplini poruncile Lui."1 Câtă deă mareă eă darulă libert iiă laă care-1 vrea Dumnezeuă peă om,ă rezult ă şiă dină cuvinteleă Sf.ăMarcuăAscetul:ă "NiciăBotezul, nici Dumnezeu, nici Satanaă nuă sileşteă voiaă omului"2. Deci cur ireaădeplin ăaăfirii,ăîntâmplat ăprinăBotez,ăaşteapt ăşiăvremeaămin-ii,ăcândăcur ireaăeăaflat ăefectivăprinăporunci'.ăMântuireaănoastr ănuăeănumaiăunădarădeălaăDumnezeu,ăciăşiăoăfapt ăaălibert iiănoastre.ă"Desi-gur,ădup ăcumăomulăp timeaădeăsil subărobiaăSt pâhiiloră(rele),ăDum-nezeuăputeaăs ăneăslobozeasc ăşiăs ăneăfac ăneschimb toriătotăcuăsila.ăDar n-aăf cutăaşa,ăciăprinăBotezăne-aăscosăcuăsilaădinărobie,ădesfiin ândăp catul,ă prină cruce,ă şiă ne-a dat poruncileă libert ii,ă dară aă urmaă sauă nuăporuncilor,ăaăl satălaăvoiaănoastr ăliber .ăDreptăaceea,ăîmplinindăporun-cileăneăar t mădragosteaăfa ădeăCelăceăne-a slobozit; iar nepurtând grij ăde ele, sau neîmplinindu-le,ă neă dovedimă împ timi iă deă pl ceri."4 Deşiăînzestra iăcuădarurileăBotezului,ă totuşiăn-amăsc patădeăr zboiulămome-lelor.ăMomeala,ănefiindăp cat,ăeăpermis ădeăDumnezeuăs ăcerceăcum-p naă libert iiă noastre.ăSf.ăMarcuăAscetulă neă l mureşte:ăHristosă prinăcruceăşiăprinăharulăBotezuluiă"slobozindu-ne de orice sil ,ăn-a împie-decatăaruncareaăgânduriloră înă inim .ăAceastaăpentruăcaăuneleădinăele,ăfiindăurâteădeănoi,ăîndat ăs ăfieăşterse;ăaltele,ăfiindăiubite,ăînăm suraăînăcareăsuntăiubiteăs ăşiăr mân ;ăşiăastfelăs ăseăarateăşiăHarulăluiăDumne-zeuăşiăvoiaăomului,ăce anumeăiubeşte:ăostenelileădinăpricinaăharului,ăsauăgândurileă dină pricinaă pl cerii"5.ă Aiciă st ă pricinaă pentruă careă noi,ă deşiăboteza i,ă totuşiămaiă avemă trebuin ă şiă deă ală doileaăBotez,ă ală poc in ei,ăîntrucât nu suntem ca îngerii neschimbabili. "Prin Botez, dup ădarulă luiăHristos, ni s-aăh r zitădarulădes vârşită ală luiăDumnezeu,ă spreă împli-nireaă tuturorăporuncilor,ădarăc ăpeăurm ătotăcelăceă l-a primit în chip tainic,ădarănuăîmplineşteăporuncile,ăpeăm suraăneîmpliniriiăeăluatăînăst -pânireădeăp cat,ăcareănuăeăal lui Adam, ci al lui, al celui care a nesocotit

1 Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, ed. I, voi. 1, Sibiu, 1946, p.ă279;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 275. 4 Idem,ăp.ă282;ăşiăp.ă278. 5 Idem, p. 290;ăşiăp.ă286.

2 Idem,ăp.ă280;ăşip.ă276.ăIbidem.


poruncile,ăîntrucâtăluândăputereaălucr riiănuăs vârşeşteălucrul.ăC ciăne-împlinireaăporuncilorăvineădinănecredin .ăIarănecredin aănuăeăunăp catăstr in,ăciăalăceluiăcareănuăcrede,ăf cându-seăpeăurm ămam ăşiăîncep tur ăalăoric ruiăp cat."1 Iar "cei ce-auăîmplinităporuncileăpar ial,ăpeăm suraăaceastaăvorăintraăînăîmp r ie.ăDarăceiăceăvorăs ăajung ălaădes vârşireăsuntă datoriă s ă împlineasc ă toateă poruncileă înă modă cuprinz tor.ă Iarăporuncaăceăleăcuprindeăpeătoateăesteălep darea sufletului propriu, care e moarteaă(seă în elegeăc ăpentruăHristosăşiăEvanghelie).ăŞiăprecumăpân ăcândăcinevaămaiătr ieşteăînătrupăeăînălips ăcuăîmplinireaăacesteia,ătotăaşaăpân ălaăieşireaădinătrupănuăpoateăfiăferitădeăataculăgândului,ăpentruălipsaămaiă susăpomenit "2.ăRe inemădeăaiciăc ăşiămoarteaăeăoăporunc ,ăceăneăizb veşteădes vârşitădeănestatorniciaă firii.ăCuăgândulăacestaăneăapro-piemădeăconcep iaăSf.ăMaximăM rturisitorul.ăTalasieă i-a adresat sfân-tuluiăîntrebarea:ă"Dac ,ădup ăSf.ăIoan:ă"CelăceăseănaşteădinăDumnezeuănuăfaceăp cat,ăc ăs mân aăLuiăr mâneăînăelăşiănuăpoateăp c tui"3, iar cel n scută dină ap ă şiă dinăDuhă s-aă n scută dinăDumnezeu,ă cumă noi,ă ceiăn scu iădinăDumnezeuăprinăBotez,ăputemăp c tui?"ăSf.ăMaxim,ăprintreăalteleă îiă r spundeăc ă"avemăharulă înfieriiăcaăpotent "ăşiăc ă"Duhulănuănaşteăoăaplecareăaăvoiiăf r ăvoie,ăciăpeăunaăvoit ăoăpreschimb ăpân ălaăîndumnezeire"4. Iar în scolia a 3-aă aă aceluiaşiă r spunsă neă l mureşte:ă"Suntă ar tateădou ăchipuriă aleănaşterii.ăPrimulă eă celădup ă fiin ,ă aşa-zicândă ală omuluiă întreg.ă Prină acestaă seă s deşteă înă sufletă des vârşireaăînfierii,ăînăpotent .ăAlădoileaă(chipăalănaşterii)ăeăcelădup ăbunaăpl cereăaăvoin eiă şiă dup ă hot râre.ă Prină acestaă Duhulă Sfântă înso indu-se cu înclinareaăvoin eiăoăpreschimb ăpân ălaăîndumnezeire, unind-oăîntreag ăcuăDumnezeu.ă Primulă chipă ală naşteriiă las ă putin ă caă ceiă n scu iă s ăînclineăspreăp cat,ădac ănuăvorăs ătraduc ăînăfapt ăpoten aăînfieriiăs dit ăînăei,ăfiindăîmp timi iădeăceleătrupeşti.ăC ciăhot râreaăvoin eiăesteăaceeaăcare întrebuin eaz ăunălucru.ăPoten aăînfieriiăeăcaăoăunealt ,ăcareăr mâ-neă nefolosit ,ă dac ă voin aă nuă seă hot r şteă s ă oă întrebuin eze.ăDup ăchipulăacestaăalănaşteriiăeăcuăputin ,ăaşadar,ăcaăceiăn scu iăs ăp c tu-iasc ;ădup ăalădoileaăîns ăeăcuăneputin ,ăodat ăceăînclinareaăvoin eiăşi

1 Idem, pp. 293-294;ăşiăp.ă289. 2 Idem,ăp.ă295;ăşiăp.ă291. 3 1 Ioan 5, 18. 4 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă6,ăFiloca-

lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 31-32.

RÂZBOriJLăNEV ZUT [59

hot râreaăsunt îndumnezeite"1.ă înc ădemultăSf.ăPavelăscriaăRomanilor:ă"Fireaăîntreag ăsuspin ,ăaşteptândăcuăner bdareădescoperireaăfiilorăluiăDumnezeu,ăprinăcareăs ăseăizb veasc ădeăstric ciuneăşiăs ăseăbucureădeălibertateaăm ririiă fiiloră luiăDumnezeu"2. Iar peste multe veacuri, în zileleănoastre,ăBlondeiăscrie:ă"Aspira iaănoastr ăspiritual ănuăseă iveşteăprintr-ună felă deă genera ieă spontanee;ă eaă areă r d ciniă înă josă prină toat ămişcareaăuniversuluiăşiăaăvie ii,ăcareăesteădejaăunăavansădivin,ă f cutăcuăscopulă deă aă preg tiă venireaă spiritelor;ă eaă areă r d ciniă înă susă prinăp trundereaă (infuzia)ă transcenden eiă divineă careă lumineaz ă minteaă şiăconsimteăs ăseăfac ăc utat ăchiarăprinăinsuficien eleăordiniiăimanenteăşiăcontingente"3.ăIat ăprinăurmareăc ăîncerc rileăşiăneliniştileăvremiiăauăşiăeleăunărost:ăneăprovoac ălaăg sireaăsensuluiăce-l avem în Dumnezeu, ca ultimulăreazimăeternăalăliniştii,ăiarăpeădeăalt ăparteăneăconducălaăg sireaădeănoiăînşine,ăcaăf pturiăren scuteăînăDumnezeuăşiăajunseălaălibertateaăspiritului.ăToat ă c rareaăde laăporunciă laă cunoaştere,ă deă laă ascetic ă laămistic ,ăniciăunăpasăn-oăfacemăsinguri.ăCeiăieşi iădină"Cale"ăarăfiănişteăieşi iădinăCuvânt.ă"Via aăp mânteasc ăaă luiăHristosăeăastfelăoăperma-nent ă actualitate,ă repetându-seă cuă fiecareă dină noi,ă aşaă cumă ună dasc l înso eşteă fiecareă copilă peă care-1ă creşteă înă toateă stadiileă spoririiă luiă înăînv tur .ăFiecareădinănoiăpoateă fi,ădac ăvrea,ăcontemporanăcuă toat ăvia aăluiăHristos,ăsau,ămai-bine zis, El se face contemporan cu fiecare din noi, ba chiar mai mult decât contemporan:ăp rtaşăintimălaăîntreagaătraiectorieă aă vie iiă noastre.ă Amă spusă c ă maiă degrab ă Hristosă seă faceăcontemporanăcuănoi,ăîntrucâtăvia aăfiec ruiaădinănoiăîşiăareăunicitateaăei,ăpeăcareănuăşi-oăpierde.ă Iisusă îns ,ăparticipândălaă toateăsuferin eleăvie iiănoastreăşiăuşurându-le,ăduceăcuănoiăluptaăcuăispiteleăşiăp cateleănoastre,ăseă str duieşteă împreun ă cuă noiă dup ă virtute,ă ieseă laă iveal ă înă fiin aănoastr ăpeăm sur ăceăieseălaăiveal ăadev rataănoastr ăfireădeăsubăpeteleăp catului.ă Sf.ă Maximă M rturisitorulă spune:ă "Pân ă laă sfârşitulă lumiiăp timeşteă tainică purureaă cuă noi,ă pentruă bun tateaă Saă şiă dup ă m suraăsuferin eiăafl toareăînăfiecare"4.ăNoiăştimăc ăexist ăunăschimbăde

1 Idem, p. 35. 2 Romani 8, 19-22.

3 Maurice Blondei, L'Action, Librairie Felix Alean, Paris, 1936, voi. 1, p.420.

'P.G.ă 91,713,ă înă Cursulă deă ascetic ă şiămistic ă creştin ă ală Pr.ă prof.ăD.ăSt niloae,ăp.ă26.


comuniuneădeă laăomă laăom;ăc ăoamenii,ăpeăm suraă interesuluiăceăşi-1 poart ,ăîşiătrecăunulăaltuiaăînăchipătainicăpoverile,ădurerileăşiăbucuriile;ăc ăunulăpoateăs ăsimt ătoateăst rileăceluilalt,ăprimindu-1 pe acela în sine, sauă p trunzândă elă înă acela.ăDeciă dac ă omulă ajungeăprină sensibilitateaădragosteiăs ăcunoasc ăşiăs ăîn eleag ăpeăsemeniiăs i,ăcuăatâtămaiămultăoăpoate faceă Iisus,ă Omulă culminant,ă Omulă des vârşită înă dragosteaă deăoameni,ăomulăc ruiaăcur eniaădes vârşit ădeăp cat,ă deciădeăegoismăşiănep sare,ă îiăd ăoăsensibilitateăunic .ăElăeăaproapeădeăto i,ăsesizeaz ăcuăfine eăsuprem ăstareaăceăesteă înă to iăşiăparticip ăgeneros - deciă tar ăp cată- laăvibra iileătuturorăinimilor,ălaăn zuin eleălorăbuneăşiălaălupteleălorăîmpotrivaăr ului,ăfortificându-le. Chiar înainte de a fi pornit cineva cuăhot râreăpeădrumulăuneiăvie iăceăduceălaământuire,ăElăîlăurm reşteăşiăîl atrage la Sine,ă aşteptândă oriceă prilej,ă folosindă oriceă mijlocă bun.ă Elă"urm reşteă- ziceătotăSf.ăMaximăM rturisitorulă- înătoateăzileleăpeăto iăcei ce se vor mântui, pentru a-iăcâştiga"1.ăIat ăCine-i ascuns în comoara deă mareă pre ,ă ceaă îngropat ă înă fiecareă arin ă omeneasc .ă Comoaraădezgropat ,ă arinaă r scump rat ,ă iat ă omulă pusă înă valoareaă luiăDumnezeu, sau "un duh cu Domnul"2.

Iat ăcumăZiditorulăf pturii,ăMântuitorulănostru,ăîndur ăoămicşo-rareă aăSaă înăDuh,ăpeă potrivaăm surilorănoastreăomeneşti,ă cuă fiecareăvârst ,ăcu fiecareărândădeăoameni,ăpân ălaăsfârşitulăveacului.ăŞiăSeăsileş-te,ăcaăunămareăsmerit,ăs ăneăînduplece,ăprinăalegereaăceaădeăbun voie,ăs ăsuimălaăm suraăSaădumnezeiasc .ăSeămicşoreaz ăpeăSineălaăm sur ăomeneasc ,ădându-Seămin iiănoastreăs -lăsemuiasc ăpre ul,ăşi,ădeşiăîlăvaăalia,ăs ă ridiceăfireaăomeneasc ă laăm suraădumnezeieştiiăSaleăsmerenii,ăadic ăs ăfimădumnezeiădup ădar.

Iat ăm rturiaăSf.ăMaximăM rturisitorul:ă "Prinădarulăbunurilorădeăpesteăveacuriăşiădeăpesteăfire...ăprinăacesteaăDumnezeuăseăfaceăneînce-tat om în cei vrednici. Fericit este deci cel ce L-aăpref cutăînăsine,ăprinăîn elepciune,ăpeăDumnezeuă înăom.ăC ciădup ăceăaă împlinită înf ptuireaăacesteiă taine,ăp timeşteăprefacereaăsaă înăDumnezeuăprinăhar,ă iarăacestălucruănuăvaăîncetaădeăaăseăs vârşiăpururea"1.

'P.G. 90, 17, Idem, pp. 26-27. 2 1 Corinteni 6, 17. 3 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă22,ăFiloca-

lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 73.


Iat ă peăDumnezeuăcârmuindă lumeaă şiă totuşi,ă cuămareă smerenie, b tândăşiăaşteptândălaăpoartaăzidiriiăSale,ăs ă1ăseădeschid ăşiăs ăfieăpri-mit... într-uniiăseănaşte,ăîntr-al iiăsporeşteăcuăvârstaăşiăcuăîn elepciunea,ăîntr-al iiă propov duieşte,ă într-al iiă minuniă s vârşeşteă şiă înă sfârşităîntr-uniiăseăschimb ălaăfa ăînălumin ădumnezeiasc ;ăiarăîntr-al iiă- foarteămul iădeăaceştiaă- neasem natăseăchinuieşte...

LUCRAREAăPORUNCILORăSTINGEăCRIZELEăVOIN EI

Eădeălaăsineăîn elesăc ăşiăvoin aăesteăenergiaăpeăcareăneăbizuimăînăr zboiulănev zut.ăAceastaăascult ădeăcunoştin ,ăcare-iăîndrum ăluptele;ăiarăcunoştin aăeăatras ădeăiubire,ăcareăînc lzeşteătotul,ăfieăspreăDumne-zeu,ăfieăspreălumeaăsensibil .ăOameniiăvoin eiăîns ăsuntăeroiiăcredin eiăşiăsfin iiăcreştinismului.ăAceştiaăsuntăceiăceăauăr bdatăpân ăînăsfârşităşiăs-au mântuit.ăDarănoi,ăpân ăs ă ajungemă laăoăvoin ăputernic ă şiă sta-tornic ă înăbine,ăavemădeăfurc ănuămaiăpu inădecâtăcuăunăfurnicarădeăvoin eă sauă tendin eă sufleteşti,ă careă neă h r uiescă înă toateă p r ileă şiă neăostenesc în toate contrazicerile. De aceea unificarea tuturorătendin elorăsufleteştiăîntr-oăsingur ădirec ieăbun ăd ăomuluiăoămareăputere.ăDarălaăeaăseăajungeăfoarteăgreu,ăc ciăsuntămulteătendin eăcareăseăîmpotrivescăşiăatunciă seă porneşteă ună r zboiă înl untruă omuluiă pentruă înfrângereaăprotivnicilor.

Iat ăcumădescrieăBlondeiăaceast ăstrategie: "Exist ăînăomăoămultiplicitateădeătendin e,ădeăpofte,ădorin eămaiă

multăsauămaiăpu inăconcertateăsauădivergente,ăunăpolipsihismădeăcareăs-aă putută spuneă c ă suntă caă ună poporă numeros,ă careă st ă subă şefiaă sauăconducereaăra iunii şiăaăvoin ei,ăpoporăînăcareăseăg sescăcândăsupuşiădociliăşiădisciplina i,ăcândă înd r tniciăşiăunelteădeăvrajb .ăCeeaăceăs-a numităascezaăşiăluptaăspiritual ănuăeădecâtămanifestareaăşiămetodaăapli-cabil ăaăacesteiăistoriiăl untrice"1.

Corpulăascult ămaiăuşorădeăcomandaăvoin eiă(deăplid :ămişcăde-getulăcândăvreau),ădarăsufletulănuăascult ,ăciărezist .ă"Aceastaăpentruăc

1 M. Blondei, op. cit., voi. II, p. 194.


înăfa aăoric reiăatitudiniădefiniteăşiăhot râteăseăridic ,ădinăspirităde con-tradic ie,ăpartidaănemul umi ilor...ăOriceăefortăini ialăeăcaăoădeclara ieădeăr zboiămoliciuniiăşiă împr ştieriiăfor elorăvii,ăcareăauăşiăeleă instinctulăconserv riiăşiăalăindependen ei."ăAcesteaătrezescăînănoiă"st riădeăconşti-in ă str ineă sauă ostileă conştiin ei,ă voin eă noiă careă seă ridic ă împotrivaăvoin ei.ăŞiăcândăefortulăvoluntarăgrupeaz ăîntr-unăfasciculăpar ialăfor eleăofensive,ăatunciăseădescoper ăputerileăadormiteăşiădorin eleăsecrete.

C ciă înă fa aă hot râriiă declarateă subzist ă realitateaă tendin elor eliminate,ădară înc ăviiă şiăcapabileădeă lucru.ăEleănuăseăatenueaz ,ănuăsl bescă prină eleă însele.ă Acordulă scopuriloră voiteă provoac ă deciă oăcoali ieăaăputerilorăostile,ăcareănuăseămaiăm rginescăs ăproduc ăoăsimpl ăimpresieăînăconştiin aăobişnuit ,ăniciăs ăr mân ăînăstareaădeăvirtualitate.ăEleăseăgrupeaz ,ăşiădinădefensiv ătrecălaăofensiv ."1

Lupta începe deci abia în cei ce s-auăhot râtălaăoăvia ămaiăcon-form ăcuăporuncileădumnezeieşti.ăBlondeiădescrieăbineăacesteălucruri,ădară eă deămirareă cumănuă vedeă c ă şiă tendin eleă releă suntă stimulateă deăduhurileă rele,ăsauăcumănuăvedeăc ăaspira iunileăbuneăsuntămânateăşiăatraseădeăoă for ă transcendent ăbun .ăProbabilăc ă aceastaă seădatoreşteăfaptuluiăc ăromano-catolicismulăconsider ăafecteleăşiăconcupiscen aăcaălegate mai adâncăşiămaiăorganicădeănaturaăomului,ăpeăcândăortodoxiaănuăleăconsider ăcaăcreateădeodat ăcuănatura,ăciăintrateăînăeaădup ăc -dere.

Blondeiă areă înă continuareă interesanteă considera iiă dină careă seăpoateăîn elegeătezaăSf.ăMaximădup ăcare,ăînainteăde-a se ridica omul pe treaptaămaiă înalt ăaăcontempla iei,ă trebuieăs ătreac ăprinăfazaăîmpliniriiăporuncilor,ăprinăfazaădobândiriiăvirtu ilor,ăprinăfazaăfaptelor.ăFazaăcon-templa ieiă eăoă faz ădeăpaceă l untric .ăDarăomulănuă seăpoateăodihniă înăfericireaăcontempla ieiăpân ănuăaăbiruităînăsineăcontradic iile,ătendin eleărele,ăpân ănuă şi-aăunificată şiă consolidată fiin aă caă s ă iubeasc ănumaiăbinele.ă Iarăaceastaănuăseăpoateă realizaădecâtăprinăac iuneăprelungit ,ăprinăfapteăconvergenteăspreăbine,ăprinăcâştigareaădeprinderilorăneclinti-teă înă s vârşireaăbinelui.ăC ciă simplaăgândireă laăbineăşiăchiarăsimplaăvoin ădeăaăfaceăbinele,ăf r ătrecereaădeas ă- şiăaceeaăoăvremeăregulat ă-laă facereaăbinelui,ănuănumaiăc ăeădeparteăde-aărealizaăaceast ăarmonie,ăunitateăşiăsiguran ,ăci,ădimpotriv ,ătrezeşteăopozi iaătendin elorăcontra-

Idem, pp. 195-196.


re.ăUnăomădeăteorieăseăştieăc ăeăunăomăslab,ăm cinatădeăcontradic iiăinterne, mereu sporite prin reflexiunea care nu trece la fapte.

Deăabiaăfaptaăarunc ăoădecizieă înăcump naăacestorăbalans riăşiăcare,ămaiăalesăprinărepetare,ăaduceădefinitivăcâştigălaăcauzaătendin elorăbune.ăNuădegeabaăvirtuteaăînsemneaz ăetimologicăb rb ie.ăEaăaăadusăoăsolu ieăb rb teasc ăaăvie ii.

"Astfelăactivitateaăvoluntar ,ărupândăf r ăîncetare echilibrul inte-riorăalăvie ii,ădezv luieăceeaăceăseăagit ăconfuzăsubăsuprafa aăsentimen-teloră aparente.ă F r ă îndoial ,ă automatismul,ă dejaă c l uzită deă oă ra iuneăobscur ,ăajungeăs ăprovoaceăînănoiăacesteăcontrasteădeăimaginiăşiădorin-e,ăcareăfacăposibilăexerci iulăreflexiunii;ădarăini iativaăcuget riiăşiăefor-tulăac iuniiădeterminateăsuntăceleăcareăconstrângătendin eleăignorateăs ăseămanifesteăprinăprotestareaă intens ă (persistent )ăaăchiarăaceloraăpeăcareăamăfiăvrutăs ăleănesocotimăsauăs ăleădistrugem.ăIat ădeăceăac iunea,ăcaăoăsabieătranşant ,ădeschideăpriviriiăoăp trundereăpân ăînăprofunzimi-leătenebroase,ăundeăseăpreg tescămanieăcurenteăaleăvie iiăinterioare...

Şiă uneoriă chiară ardoareaă voin eiă faceă s ă seă nasc ,ă caă printr-un fenomenă deă interferen ,ă neputin aă şiă indecizia.ă Cineă n-a cunoscut în împrejur rileăceleămaiăcriticeăaceast ădurereăaă incertitudiniiă inactive!...ăS-ară splineă c ă ajungeă s ă vrei,ăpentruă caă îndat ă s ănuămaiă vreiă şiă c ,ăprofitândădeăoăhot râreădeschis ,ăseădescoper ăînăumbr ăoăputereăocul-t ăşiăinfluen eăipocrite,ăcapabileăs ăneăconduc ăaproapeăf r ăştireaănoas-tr ...ăSuntăcazuriăcândănuăputemăfaceăunăpasăf r ăcaăs ăseăridiceăînain-teaănoastr ăşiăs ăneăasaltezeăoămieădeăduşmaniăcareăpândesc.ăŞiăsenti-mentele noastre cele mai profunde sunt de asemenea cele care ne divi-zeaz ăşiăneăsurprindăcelămaiămultăcaănişteănecunoscu i.ăCeeaăceăamădoritămaiămultăneăînsp imânt ădeăîndat ăceătrebuieăs -l dobândim. Ni-e team ă s ă p r simăcondi iaădeămizerieă înă careă neăg sim...ăŞiă uneoriă eăsuficientăs ăneătememădeăunăact,ăpentruăcaăpeăneaşteptateăoăn uceal ăs ăneăantrenezeăînăs vârşireaăIui."1 Eăstareaăpeăcareăoăprovoac ătendin eleăceăseăv dăamenin ateădeăac iuneăcuănimicireaăiminent .ăEăultimulălorăasalt,ădatăcuătoat ădisperarea.ăDeăaceea,ăcândăac iuneaăseăproduce, ea cadeăcaăoăsabieăbiruitoare,ăcaăunăsor ăce-aăfostăaruncat.ă îns ,ăcineănuăp şeşteă laă ea,ă nuăpoateă treceămaiă departeă spreă culmileă des vârşirii.ăAcelaăr mâneăînă"aceaămareămul imeădeăoameniăcareăseăacoper ăcu

M. Blondei, op. cit. voi. II. pp. 196-197.


florileăinten ieiăşiăcareănuăaducăniciodat ăfructulăactelor,ătar ăcaăeiăînşişiăs ăremarceăacestăcontinuuăeşec"1 .

S ăneăamintimădeăosândaărostit ădeăIisusăasupraăsmochinuluiălip-sit de roade.

De cele mai multe ori "omul este ca un tablou, totdeauna cu sabiaăridicat ăasupraăvr jmaşului,ădarănedândăniciodat ălovitura.ăCândămaiăfaceăelăceeaăceăvrea,ămergândăpân ălaăcap tulăhot rârilorăsaleăceleămaiăsigureăşiăceleămaiăst ruitoare,ătar ădevieriăşiătar ăîntârzieri?...Cuăcâtăhot rârile sunt mai numeroase, mai largi, mai înalte, plutind pe dea-supraăam nuntelorădeărealizareăşiăaăreformelorăprecise,ăcuăatâtăsuntămaiăprimejdioase;ăc ciăomulăîşiăînchipuieăc ăseăamelioreaz ăcuăatâtaăşiănuăfaceădecâtăs ăseăpriveasc ăîntr-oăfic iuneădinăceăîn ce mai iluzorie...

Deciăînăac iunileănoastreăexist ăoădeficien ăhabitual .ăNoiănuăfa-cem,ăaşa-zicând,ăniciodat ă totăceăvrem,ăcumăvrem;ărezisten eăneprev -zute,ăciocniri,ăcontrasteăuzeaz ,ăştirbescăşiădeviaz ăvoin a.ăTeăcunoştiăbine în general, dar în fiecareăclip ,ăînăoriceăocazieăsingular ăteăigno-rezi;ă şiă acestaă esteămomentulă careă decideă actele.ă Dorin eleă noastreăadeseaăneăascundăadev rateleănoastreădorin e.ăSuntădou ăinimiăînăinimaăomeneasc ;ăşiăunaănuăştieăgândurileăceleilalte.ăDar,ăprinăsimplulăfaptăc ăs-aă luată oă decizieă şiă c ă s-aă încercată ună efort,ă situa iaă interioar ă s-a schimbat;ăoaspeteleăascunsăînănoiăseădezv luie."2

Dară acesteaă suntă caracteristicileă st riloră dinainteă deă p şireaă laăac iune,ă sauă aleă unoră ac iuniă careă nuă suntă executateă dină toat ă inima. "Func iuneaănormal ă aă ac iuniiă esteă s ă asigureă coeziunea,ă s ă conver-teasc ăşiăs ăconstruiasc ăfor eleădifuzeăîntr-unăedificiuăpersonal,ăs ăpre-g teasc ăexpansiuneaăulterioar ăaăfiin eiănoastre,ăcareănuăseăconsolidea-z ăînăsine,ădecâtăac ionândăasupraăsaăpentruăaăseăr spândiămaiăbineăşiăaăseăd ruiăgenerosăcuăatâtămaiămult ăextensiuneăcuăcâtăvia aăfiec ruiaăareămaiămult ăintensitateă înăeaăîns şi.ăAcestărolăarhitectonicăalăac iuniiănuăpoate fi îndeajuns pus în valoare... Oricare ar fi în noi puterea care ia ini iativaăînămomentulăînăcareăunăactăesteăconsim it,ăînămomentulăînăcareăseăîmplineşte,ăatunciăoăcolaborareăintim ,ăasociaz ăchiarătendin ele

"Idem, p. 198. 2 Idem, pp. 198-200.


opuseăşiăstabileşteăoăsolidaritateăefectiv ăîntreătoateăp r ileăorganismuluiăfizicăşiămintal.

împr ştiindă efortulă centrală ală gândiriiă şiă ală libert iiă înă confuziaăacestui organism, s-arăp reaăc ăac iuneaădiminuiaz ăoarecumăşiăf râmi-eaz ă inten ia,ă tar ă caă acesat ă obscur ă difuziuneă s ă fieă compensat ... Dimpotriv ăac iuneaăuneşteăîntr-unăm nunchiătoateăfor eleăîmpr ştiateăaleă vie iiă pentruă aă serviă deă mediatoareă întreă toateă formeleă activit iiăcorporaleăşiăspirituale...

Nuăexist ăunitateă înăorganismulănostruăcomplexădecâtăprinăcoe-ziune,ăşiăcoeziuneănumaiăprinăcooperare.ăAc iuneaăeăcimentulădinăcareăsuntemămodela i:ă leneaăproduceădisolu ia,ămoarteaăproduceădescompu-nerea. Fiat alăvoin eiănuăeănumaiălovituraădecisiv ăcareătaieătoateăincer-titudinileăcuget rii,ăcareăd ăuneiăreprezent riăînc ăflotant ăşiămultipl ăoăunitate,ăoăsoliditate,ăoăprecizieădefinitiv ,ăcareăsepar ăradicalăprezentulădeă trecută şiă realulă deă posibil;ă deă asemenea,ă subă form ă particular ă şiădeterminat ,ăesteăfunc iuneaăgeneral ăşiăaşa-zicândăgeneratoareăaăvie iiăorganizate... In lucrarea careămişc ă organeleă exist ă întreăm dulareă oăleg tur ă inevitabil ...ăNuăexist ădeciădecâtăunăsingurămijlocăde-a cu-prinde, de-aăordonaăşiăde-aă întrebuin aăenergiileă împr ştiateă înănoiăşiăchiarăimpulsiileărebeleăaleăconcupiscen ei:ăacelaădeăaăleăcaptaăînăsiste-mulăuneiăactivit iăgeneraleăşiădeăaă leă faceăs ăconvearg ăprinămunc ă laăintegritateaăvie iiăindividuale...ăTân rul,ăpentruăa-şiădominaăsim urileăşiăaăpreveniămonstruozit ileăuneiăculturiăinegaleăprinăcareăuneoriăseărupeădup ăbunulăplacăechilibrulăfunc iunilorănervoase,ăareănevoieădeăac iune,ăacordândă for eloră saleă tinereă expansiuneaăuniform ăcareă leămen ineă înăierarhiaă loră natural .ă Niciă şcolarulă nu-şiă formeaz ă inteligen aă şiă nu-şiămobilizeaz ă activitateaă mintal ă decâtă printr-ună exerci iu,ă şiă anumeă unăexerci iuăsistematicăalăfacult ilorăsale.

Importantănuăesteădeciănumaiăs ăremarc măutilitateaăsauănecesi-tateaăac iunii,ăciădeăaăvedeaăunitateaăpeăcareăoăprezideaz ăşiăpeăcareăoăproduce.ăF r ăîndoial ăac iuneaănuăesteăeficaceăşiănormal ădecâtădac ăeste o sintez ,ăşiăiat ădeăceăeduca iaăfizic ăşiăintelectual ătrebuieăs ăfieăgeneral :ă"Specialăbestial"ăspuneaăunăproverbăşcolar.ăOmulănuăesteăomădecâtăprinăceăareăînăelăcaăvia ăuniversal .ăDeăvoieădeănevoie,ăac iuneaăareăacestăcarăeterăuniversal,ăşiăoricâtădeărestrâns ăamăpresupune-o ea se exercit ă întotdeaunaă sub specie universi, etiam in singularibus. A lucraănumaiăcuăcapul,ăcaă"cerebralii",ăînseamn ăadeseaăaăl saăbestiaăs


tr iasc ăşiăs ăcreasc ăînăparteaădeăjosăaănoastr ,ăîmpreun ăcuăhaita de pofteănes n toaseăşiăgusturiădegenerate.ăCuăcâtăcinevaăeămaiăincapabilăde-aăac iona,ăcuăatâtădevineămaiăînverşunat ăv paiaădorin elor,ăpentruăc ăechilibrulăîntreăviseăşiăpracticaădeăfiecareăziăseărupeătotămaiămult...ăInă munc ,ă capacitateaă fizic ă de aă înduraă ostenelele,ă eă semnul,ă pre ul,ăsuportulăvitejieiăinterioareăaăuneiăvoin eăobişnuiteăs ădep şeasc ăm su-ra.ăVia aăaspr ăaă ranuluiăeămaiăpu inăfolositoareă între ineriiăna iuniiăprinăalimenteleăpeăcareăiăleăprocur ,ădecâtăprinăsevaăputernic ăaătempe-ramentuluiăşiăaăcaracteruluiăceăiăleăd ăomuluiăcontactulăcuăp mântul;ăşiădac ătrebuieăs ăvener măacesteămembreăactiveăcareăseăangajeaz ăvite-jeşteăînăsarcinileănecesare,ăoăfacemăpentruăc ăînăfor a,ăînăfrumuse ea,ăînăs n tateaămunciiăcorporaleăeiăexprim ăşiărealizeaz ădeodat ăîns n toşi-reaămoral ,ăpacificareaăl untric ăşiăvigoareaăvoin ei.

Deciănuămenajândăfor eleănoastreăleăîntre inemămaiăbine...ăEăoătactic ăgreşit ăde-aăcedaămoleşelii,ădeăa-tiădaăpreaămareăaten ieă ieăîn-su i,ădeăaăteăr sf a:ătocmaiăuzându-neăenergia,ădeşiăs-arăp reaăc ăoăsa-crific măşiăoămortific m,ădimpotriv ,ăprinăîntrebuin areaăeiăoărepar măşiăoăamplific m.ăInăacestădomeniuăalăac iuniiăvoluntareăcuăcâtăoăr spân-deştiăcuăatâtăoăaiămaiămult.""1

"Ac iuneaănuă seăpoateăproduceădecâtă stârnindăoă lupt ă intern ă şiătriumfândă înc ădeă laă începută asupraă sistemuluiă contradictoriuă careă s-a formatăîmpotrivaăini iativeiăei.ăEaăangajeaz ătoat ăvia aănoastr ăorgani-c ăşiămintal ,ădinămomentulăînăcareăseăproduce.ăDarădac ăeăadev ratăc ăaceast ă unitateă total ă şiă exclusiv ă aă actuluiă contribuieă laă dependen aămutual ăaăcorpuluiăşiăaăsufletului,ănuăseăfaceăaceastaă înădaunaăbogateiăvariet iă aă cuget riiă sauăaă infiniteiăputeriă aă libert ii?ăNu.ăSupunândăvoin aăsimplicit iiăstrâmteăaăuneiă ieşiriăunice,ăac iunea este pentru ea caleaădeăexpansiuneăşiădeăîmbog ire.

Un mare efort pe care-1ăfacem,ăoădecizieăb rb teasc ăpeăcareăoăsus inemăneăaduceăunăsentimentădeătrezireăşiădeămaiăvieăclaritate.ăCât ăvremeănuăac ionezi,ănuăteăcunoşti.ăPân ănuăac ioneziătr ieştiăşiăcugeti ca într-un vis, ca într-unăscurtămomentădeăluciditateăîntreădou ăsomnuri,ătar ăs ăaiădestul ăputereăs ăteăridiciăpentruăaădeschideăochiiăcaăs ăveziăşiăs ăporneşti.ăAceast ăatitudineătrebuieăcondamnat ăcuăhot râreăpentruă c ăeăcontrar ămişc riiăceleiămaiăsincereăşiămaiăesen ialeăaănaturiiănoas-

Ideni. pp. 2 1 1 -2 1 5 .


tre.ăDarăcumăs ăcunoştiătotăceăseăagit ăînăuniversulănostru,ăinterior;ăcumăs ăştiiădac ăaiăoăaten ieădestulădeănet ,ăoăinten ieădestulădeăprecis ,ăo ardoare destul de vie.ăoăvoin ăadev rat 9...

Garan iaăşiăcriteriulăsincerit iiăesteăactulăcareătaieăincertitudinileăşiămanifest ăceleămaiăintimeăsecreteăpeăcareăleăignoreziăsauăpeăcareă iăleăascunziă ieă însu i.ă Actulă esteă oă descoperireă aă st riiă noastreă profunde.ăManifestândă r ulă spreă careă suntemă înclina i,ă chiară sl biciunileă potă s ăserveasc ăcaăavertismentăprevestitorăşiăreconfortant...ădescoperireăcuăatâtămaiăimportant ăcuăcâtăeăînăcontradic ieăcuăideeaăfals ăceăne-o fa-cemădespreămeritulănostru.ăDeăaceeaămaiădegrab ăprin observarea acte-lorădecâtăaăgândurilorănoastre,ăputemăsperaăs ăneăvedemăaşaăcumăsun-temăşiăs ăneăfacemăaşaăcumăvrem...ăAc iunileăcareăr sarădinăadâncurileăvie iiă inconştienteă trebuieă s ă neă slujeasc ă aă studiaă curenteleă careă neăpoart ăuneoriătar ăştireaănoastr ...

Nuănumaiăc ăac iuneaăserveşteăs ăneădescopereăceeaăceăînănoiăeămai tare, sau, uneori, chiar ceea ce e mai tare decât noi, ci ea mai con-stituieăadesea,ăînăindiferen aăşiăhaosulăst rilorăinterioare,ăunăcentruăso-lid, care devine ca un sâmbure al caracterului. De câte ori noi nu voim decâtădup ăceăamăac ionatăşiăpentruăc ăamăac ionat!ăCopilulăareăoăvia ăalternativ ădeădorin eăopuseăşiădeămişc riăcapricioase;ăelăconstruieşteăşiădistruge, plictisindu-seărepedeădeăorice:ăeăoăanarhieăvie.ăPentruăcaăs ăse organizezeăînăelăunăsistemăşiăpentruăcaăfor eleăluiăs ăseăgrupezeăîntr-un m nunchiăînăel,ătrebuieăs ăînve eăaăurmaăhot râtăunaădinătendin eleăsale,ăexcluzândăpeăcelelalte...ăAltfelăsfârşeşteăprinăaănuămaiăştiăceăvrea...

Astfelă reuşim,ăac ionând,ă s ăvremăceeaăceăniă seăp reaăc ănuăputemăvreaălaăînceput,ăceeaăceănuăvoiamădinălips ădeăcurajăşiădeăfor ,ăceeaăceăamăfiăvrutăs ăvrem...

Dup ă îndelungiădeliber ri,ă deciziaă esteă întotdeaunaă rezultatulăunuiămoment.ăApoi,ăacestăpunctăcriticăodat ătrecut,ăactulăîşiădesf şoar ăconsecin eleăoricareăarăfiăfostăfluctua iileăcareăle-au precedat."

Trebuieăs ătrecemălaăfapt ăchiarăcândăoăfacemăcuăoarecareăsil .ăPeăurmaăvineăşiăpl cereaăpentruăacelălucru.

Chiarăcândănuăsim iă totăceăziciăsauă faci,ăcândănuăaiădecâtăoădorin ăaădev ratelorădorin e,ăcândăcuvinteleăşiăacteleăiesămaiăpu inădinăabunden aăinimiiăşiămaiămultădintr-oăconstrângereăseac ăşiădezgust -toare,ăfaptulăacestaăproduceăunăefectăasupraănoastr ,ăcoborândăpu inăcâteăpu inăînărealitateaăconştiin ei,ădevenindăvia aănoastr ...ăăCineănu


faceăseădesface.ăNuăajungeădeciănumaiăaăvoiăcândăpo iăşiăcumăpo i,ăc ciănuă veiă voiămult ă vreme.ă Pentruă c ă oriceă ac iuneă careă seă execut ,ă seăfoloseşteăînăchipănecesarădeăconstrângere,ăpentruăaăadunaăşiăaădiscipli-naă for eleă împr ştiate;ăpentruăc ă ac iuneaăesteă semnalulăunuiă r zboiăcivilă înă careă suntămor iă şiă r ni i;ă pentruă c ă noiă nuăm rş luimă decâtăzdrobindăînănoiăşiăsubăpaşiiănoştriă legiuniădeăvie i,ă luptaăeădeclarat ăoriceă amă face;ă şi,ă dac ă nuă lu măofensivaă contraă inamiciloră voin ei,ă seăcoalizeaz ăeiăîmpotrivaăvoin ei.ăTrebuieăs ăneăbatem;ăcelăceăvaăfugiădeălupt ăvaăpierdeăînăchipănecesarălibertateaăîmpreun ăcuăvia a.ăChiarăînăceiămaiăbuniă suntăcomoriădeă r utate,ădeănecur ieă şiădeăpasiuniămes-chine.

Aceste puteriăostileănuătrebuieăl sateăs ăseăgrupezeăînădeprinderiăşiăînăsisteme;ătrebuieădivizateăprinăatac;ătrebuieăuniteăfor eleăcredincioa-seăîmpotrivaăanarhiei,ă înainteădeăaăseăformaăcoali iile,ăcomplicit ileăşiătr d rile...ăPentruăaăseăap raădeăn ucealaădinăultimaăclip ăşiădeăsofis-meleăconştiin eiătravestite,ăcareădovedescăc ăactulăcutareăesteăpermisăşiăpl cereaăcutareăeălegitim ,ătrebuieăs ăneăobişnuimăaăluaăofensivaăşiăaăfaceămaiă multă decâtă s ă evit mă ceeaă ceă nuă trebuie;ă trebuieă s ă putemăr spundeăcuăfor aăexperien eiăanterioare:ă"Chiarădac ăeălegitim ,ăvreauăs ăm ălipsescădeăea".ăContraămişc rilorăinvoluntareănuăeădeajunsăs ăvrei,ăc ciăveiă fiăsurprinsăşiăchiarăvoin aăî iăvaălipsi:ănuăeădeăajunsăs ărezişti,ăveiăfiăînvins.ăF r ăs ăaştep iătrebuieăs ăac ioneziădirect împotriva adversarului,ăs -lăprovoci,ăs ă trezeştiăprină lupt ăst riădeăconştiin ănoi,ăpentru a-iăînfrângeărezisten aăşiăpentruăaăcaptaăpân ăînăorigineaăeiăsursaăantren riloră revolu ionare.ă Agere contra. Ac iuneaă voit ă eă principiulăac iunii,ădinăceăînăceămaiăvoluntar ăşiămaiăliber .

Şiăniciodat ăoperaănuăeăterminat ăşiăniciăcucerireaădefinitivăcon-solidat .ăAceast ăconstruc ieăvieăeămereuăinstabil ăşiăgataăs ăseăîmpr -ştie.ăDeciămereuătrebuieăreînc lzi iăcuăoăsuflareănou ăaceştiăalia iăgataădeăsl biciuni,ădeăabandon ri,ăşiămereuăconcentrat ăardoareaăsufletuluiăca într-un focar, pentru a topi la un loc toate elementele necesare actului, care nu poate fi turnat decât dintr-unăsingurăbloc.ăAăfiăac ionat,ănuăscuteşteăpeăcinevaădeăaăac iona:ănuăexist ărentieri înăvia aămoral ."1

Oăunificareăaăvoin ei,ăbaăchiarăaătuturorăfacult ilorănoastreăsufle-teştiăizbuteşteăs-oăajung ăabiaărug ciunea.

lIdem, pp. 217-224.


SPREăRUG CIUNEAăNEÎNCETATA

Matei 18:

19. Dac ădoiădintreăvoiăseăvorăînvoiăpeăp mânt înăprivin aăunuiălucruă(mântuirea)ăpeăcareăîlăvor cere:ăseăvaădaălorădeăc treăTat lăMeu,ăcareleăeste în ceruri.

20. C ăundeăsuntădoiăsauătreiăaduna iăîntru numeleăMeu,ăacoloăsuntăşiăEuăînămijloculălor.

Cuvinteleăacestea,ăpeălâng ăîn elesulăliterei,ămaiăauăşiăurm torulăîn eles,ăp mântulăesteătrupul,ăiarămaiăcuădeosebireăinima;ăceiădoiăsauătreiăsuntăputerileăsufletului,ăcare,ădac ăseăvorăînvoiăpeăp mânt,ăadunân-du-se într-unăgând,ăvaăfiăşiăDumnezeuăînămijloculălor.ăUnireaăputerilorăsufletuluiăpeăp mântulăinimii,ăînsemneaz ăiubirea,ăc ciănumaiăeaăuneşte celeă învr jbite.ă Iară iubireaă cerândă cevaă deă laă Dumnezeu,ă Tat lă r s-pundeă celorădoi,ă sauă treiădeăpeăp mânt,ăd ruindu-le iubirea Sa din ceruri,ăcareăesteăFiulăS u,ăşiăaşaăneăafl măavândăpeăDumnezeu,ăcareleăeste iubire, în mijlocul nostru.

Minuneaă acesteiă adun riă aă puteriloră sufletului,ă învr jbiteă deăfaptaăucigaş ăaăp catului,ănuăeăcuăputin ădecâtăînănumeleăluiăDum-nezeu.ă Rug ciuneaă neîncetat ă aă fericituluiă nume:ă "'Doamneă IisuseăHristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-m ăpeămineăp c tosul",ădup ăîndemnareaă Sf.ă Pavel:ă "Neîntreruptă v ă ruga i"1,ă s vârşeşteă minuneaăuniriiăînădragosteăaăcelorăînvr jbiteăîntreolalt ădeăp cat.

St ruimă înă totă chipulă cuăputin ă asupraăuniriiă luiăHristosă cuăfiecare din puterile sufletului, precumăşiăasupraăputerilorăîns şi,ăpentruăc ământuireaă- singurulăbunăceăneătrebuieşteăcuăadev rată - este, pe rând:ăoălucrareăşiăaămin ii,ăşiăaăvoin ei,ăşiăaădragostei;ămaiămult:ăoălucra-reăîmbinat ăarmonicăşiămultăsporit ;ăputerileăsufleteştiăînmul indu-se, nu numai adunându-se.

ib lucrarea preafericitului nume, puterile sufletului: mintea, iubireaăşiăvoin a,ăseăîntorcădeălaăiubireaălumii,ălaăcareăle-a încovoiat

Tesaloniceni 5, 17.

170

C RAREAăÎMP R IEI

vicleanul,ăiar şiălaăDumnezeu,ăspreăcareăerau zidite. Preafericitul nume neăreaduceăiar şiădinărobiaăcontraăfirii,ălaălucrareaăceaădup ăfire.

Sf.ăMaximăM rturisitorulăt lm cindăloculădeălaă2ăParalipomenaă32, 2-3, în care-iăvorbaădeăregeleăEzechia,ăcare,ăcuăb trâniiăşiăcuăpoporămult,ăastup ăizvoareleăcet ii,ăcaăs ăz d rniceasc ăataculăasirianului,ăneăînva :ă "Minteaă înarmat ă areă al tureaădeă sineăcaăpeănişteăb trâni,ă sauăc petenii:ă facultateaă ra iunii,ă facultateaă poftitoareă şiă facultateaă impul-siv ..."

"Cuă ajutorulă acestoră treiă puteriă s n toaseă şiă neam gite,ăminteaăadun ăpoporămult,ăadic ămişc rileăşiăgândurileăevlavioaseăcareăpornescăînămodănaturalădinăele.ăIarăapeleădinafar ăcet ii,ăadic ădinafar ăsufle-tuluiăcareăformeaz ărâulăceătreceăprinămijloculăcet ii,ăsuntăcuget rileăce curg în suflet, trimiseăprinăfiecareăsim ădinăsectorulăcorespunz torăalălumiiă sensibile,ă înă timpulă contempl riiă naturale.ă Dină eleă seă formeaz ăcunoştin aăcelorăsensibile,ăcareăstr batăsufletul,ăasemeneaăunuiărâuăcareătrece prin cetate."

Cât ăvremeăsufletulăeăstr b tutădeăaceast cunoştin ăşiănuălea-p d ăchipurileăşiăn lucirileălucrurilorăsensibile,ăprinăchiarăacesteaăpute-reaăviclean ăşiăstric cioas ăobişnuieşteăs ăporneasc ăr zboiăîmpotrivaălui.ăDeăaceeaăziceăEzechia:ă"Caăs ănuăvin ăregeleăAsurăşiăs ăafleăap ămult ă şiă s ăbiruiasc ".ăEă caă şiă cândăminteaăprev z toareă ară ziceă c treăputerileă sale,ă înă vremeaă n v liriiă patimilor:ă "S ă oprimă cunoaştereaănatural ă şiă s ă neă îndeletnicimă numaiă cuă rug ciuneaă şiă cuă chinuireaătrupului,ăprină filosofîaăpractic ă (dintreăacesteaă rug ciuneaăeă figurat ăprin urcarea regelui în templul lui Dumnezeu, iar chinuirea trupului prinăîmbr careaăluiăEzechiaă înăsaci),ăcaănuăcumvaăprinăideileă lucrurilorăsensibile,ăcelăvicleanăs ăstrecoareăînănoiăşiăchipurileăşiăfigurileălor.ăC ciăprin acestea s-ară naşteă înă noiă patimileă pentruă înf iş rileă lucrurilorăv zute,ă iară lucrareaă ra ional ă dină noiă încetândă deă aămaiă str bateă prinămijlocireaăsim urilorăspreărealit ileă inteligibile,ăcelăvicleanăară izbutiăs ăsurpeăcetatea,ăadic ăsufletulăşiăs ăneătârasc ăînăBabilon,ăadic ăînăcon-fuzia patimilor.

Prină urmareă înă vremeaă n v liriiă patimilor,ă celă ce-şiă închideăvitejeşteă sim urileă şiă leap d ă cuă totulămişc rileă naturaleă aleămin iiă în-dreptateă spreă cercetareaă celoră dină afar ,ă acelaă aă astupată asemeneaă luiăEzechiaăizvoareleădeăap ăcareăsuntăînăafaraăcet iiăşiăaăopritărâulăcareătreceaăprinămijloculăcet ii.ăLaăaceastaăl-auăajutatăputerileăamintiteăşi

R ZBOIULăNEVAZU7 171

multulă poporă adunat,ă adic ă gândurileă evlavioaseă aleă fiec reiă puteri.ăSufletulăf cândăaşaăaăbiruităşiăaăruşinat,ăprin mâna lui Dumnezeu, pute-reaăviclean ăşiătiran ,ăpornit ăîmpotrivaălui,ăomorândălaăporunc ădum-nezeiasc ,ă prină ra iuneaă destoinic ă s ă distrug ă patimile,ă caă printr-un înger,ăoăsut ăoptăzeciăşiăcinciădeămiiădinăostaşiiăei.ăIarăacestănum răindi-c ădeprindereaăp catului,ăcareăaăp trunsăînăceleătreiăputeriăaleăsufletuluiăprinăchipurileăsensibile,ăcaăşiălucrareaăsim urilorăîndreptat ăspreăele.

Prină urmareămintea,ă careă vreaă s ă risipeasc ă prină cunoştin ă e-s turileănev zute,ănuătrebuieăs ăseăocupeăniciăcuăcontempla iaănatural ăşiăniciăaltcevaăs ănuăfac ăînăvremeaăataculuiădracilorăvicleni,ăciănumaiăs ă seă roage,ă s -şiă îmblânzeasc ă trupulă cuăostenele,ă s ă sting ă cuă toat ăsârguin aăcugetulăp mântescăşiăs ăp zeasc ăzidurileăcet ii,ăvirtu ile."1

Darurile Sf. Botez ne îmbie,ăl untricăprinăconştiin ,ăşiădinăafar ăprin cuvântul Bisericii, la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. Lucra-reaăporuncilor,ăcareăp zescăvia aăcurat ăşiădauăvia ăceluiăceăleăîmpli-neşte2,ă tocmaiă slujbaăaceastaăoă are:ădezgropareaăcomorii,ă sauădeştep-tareaăputerilorăs diteăînănoiălaăaădouaănaştere,ătrezireaălaăvia aăceaădup ăHristosăşiăDuhulăSfânt.ăC ăDumnezeuăseăg seşteăînăporuncileăSaleăşiăprinăporunciăvineălaănoiăşiăpeănoiăneăstr mut ăînăSine;ăprecumăşiăîntors;ăprinăf r delegiăseăstrecoar ăvr jmaşul şiăajungemăde-oăasem nareăcuăel.ăDeci,ăceiăceăajungăhotarulămor iiăînănelucrareaăporuncilorănuăseăvorământui, ca unii ce n-auăaliatăcomoara,ăbaăşiă talantulădeănegustorieă l-au îngropatăînăp mânt1.

Cât ăvremeămergemăînăvoiaăvalurilor,ăînăvoiaăfiriiăpovârnite spre p cat,ăn-avem nici-oălupt ,ănuăneătrezimădinăcurseleăvr jmaşului4;ăst mădeă bun ă credin ă c ămergemă bine.ă neă ispr vimă zileleă înă fericireă şiăcoborâm cu pace la iad!5 Darădeăîndat ăceăafl măceăînzestrareăavemăşiăneă trezimăspreă ceă trebuieă s ă fim,ăputerileă iaduluiăvoră s riă s ăneă cear ăsocoteal ăpentruănesupunere.ăDarănuăvorăs riăcuătoat ăenergiaăr ut ii,

1 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie.ă întrebareaă49,ăFiloca -lia. Sibiu, 1948. ed. 1. vol.3. pp. 182-184.

: Neemia 9, 29. ■'Sf.ăMarcuăAscetul. Despre Botez, Filocalia, Sibiu. 1946, ed. l, voi. 1.

p.ă294;ăşiăed.ăII. voi. 1, Sibiu. 1947. p. 289. 4 2 Timotei 2, 26. "Iov 21, 13.


c ănuă leă las ăDumnezeu,ăciăcuăvicleşuguriăşiăcurse,ăcuăminciuniăşiăcuăînfricoşareăşiăcuăalteănemaipomeniteăzavistii.ăPeădeăalt ăparte,ăseăvorăfolosi de unelte de-ale lor1,ăoameniăam gi iădeăei,ăcareăle-ar face toate câte-iăînva ădracii,ă- dac ăarăfiădup ăei.ăDeăaceeaăziceăîn eleptul:

"Fiule,ăcândăvreiăs ăteăapropiiăs ăslujeştiăDomnu-lui,ăg teşteăsufletulăt uăspreăispite"2.

Sfin iiă Apostoli,ă ceiă str muta iă dină lumeaă aceastaă deă dragosteaăMântuitoruluiăşiăcare,ădeşiăseăvedeauăînălume,ănuăerauădinălume3 totuşiăauăfostăpreveni iădeăMântuitorulăprinăcuvântulăc treăPetru:

"Simone,ăSimone,ăiat ăSatana v-aăcerutăpeăvoiăs ăv ăcearn ăcaăpeăgrâu.ăIarăEuăM-am rugat pentru tineăs ănuăscad ăcredin aăta"4.

Pricepemădinăaceastaăcumăc ăr zboiulănev zut,ăcareăseă încingeăîntreăsufletăşiădiavol,ăeăîng duitădeăDumnezeu,ăs ăseădeaăînăstadiaăvie iiăacesteia. El are legileă dup ă careă trebuieă s ă urm mă întocmai,ă ca,ă laăsfârşitulă alerg rii,ă s ă consfin easc ă Dumnezeuă biruin aă noastr ,ă ceaăajutat ă deă Elă şiă peă potrivaă puteriiă noastre,ă caă s ă nuă pierdemă vremea,ământuireaăşiăsmerenia.ăC ăziceăunăSfântăP rinte:ă"Iaăispiteleăşiăîndat ănuămaiăeănimeniăcareăs ăseământuiasc ".ăR zboiulăispitelorăeăfoculăcareăl mureşteăceăsuntemăfiecare:ălemne,ăpietre,ăaram ,ăpaie,ăcâl iăsauă"p -mântăşiăcenuş "5, aurul smereniei - dulama lui Dumnezeu.

R zboiulăduhovnicescă seam n ă întrucâtvaăcuă r zboiulă lumii.ăŞiăunulăşiăaltulăteădesfaceădeăvia aăaceasta.ăNumaiăispitele,ănecazurileăşiătotăfelulădeăîncerc riăaleăr zboiuluiănev zutăizbutescăs ăneătoceasc ăpe.ădeplinăgustulădeălumeaăaceastaăşiăs ăneăaduc ălaăunăfelădeămoarteăfa ăde lume, care-i smerenia deplin ăşiăcondi iaădeăc petenieăaă rug ciuniiăneîncetate.

Sfă Maximă M rturisitorulă ziceă c :ă "Precumă trupulă murindă seădesparteădeătoateălucrurileăvie ii,ălaăfelăşiăminteaămurind,ăcândăajungeăla

Ioan 8, 44. 'ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă2,ă1.ă?Ioan 17, 14.

4Luca 22, 30-32. "Facere 18, 27.

R ZBOIULăREV ZUT

culmeaărug ciunii,ăseădesparteădeătoateăcuget rileălumii.ăDeănuăvaămuriăcuăaceast ămoarte,ănuăpoate.s ăafleăşiăs ă tr iasc ăcuăDumnezeu".ă Iară"stareaă ceaămaiă înalt ă aă rug ciuniiă spunăuniiă c ă esteă aceeaă înă care minteaăaăajunsăafar ădeătrupăşiădeălumeăşiăaădevenităcuătotulăimaterial ăşiătar ăform ăînăvremeaărug ciunii.ăPrinăurmareăcelăceăp streaz ănev -t mat ăaceast ăstareăcuăadev ratăseăroag ăneîncetat"1.

Totuşiăeăbineăs ădescriemăşiă r zboiulă înăelementeleă lui, atât din parteaăomuluiăcândăîlăunelteşteădup ăsfatulăP rin ilor,ădeciădup ălege,ăcâtă şiă dină parteaă protivnicului,ă cândă înşelatulă nuămaiă întreab ă peănimeni,ăciăîşiăcredeămin ii,ăpeăcareăşi-oăduceătreptatăpân ălaăsf râmareaăceaămaiădeăpeăurm ăaănebuniei.

LUPTAăDUP ăLEGE

Ceiăceănuăurm rescăînăvia aăaceastaănimicămaiămultădecâtăs ăfieăferici iă înă lumeăşiă tihni iăînă trup,ăaceştiaăn-auăr zboiăcuădiavolul:ăpeăaceştiaă îiăareă tar ădeăr zboi.ăC ciăcât ăvremeăumbl ădup ă tihneal ăşiăfericireădeşart ,ăn-auăs ăseă trezeasc ădinăvrajaăvr jmaş 2, care-iă ineăbineăîncleşta iăînălumeaăaceastaăsensibil ,ăprinăcare-iăduceăpeăneb gateădeăseam ălaăpierzareăsigur .ăDeăaceeaăaăzisăunăsfântăp rinteăc ăceaămaiăprimejdioas ă temni ă eă aceeaă înă careă teă sim iăbine:ănuăveiă ieşiădină eaăniciodat .

R zboiulăîncepeăabiaăcuăceiăceăvorăs -şiărefac ăfericireaăRaiuluiăpierdut,ăstr danieăpentruăcareăînva ăs ăseădesprind ăpeărândădinătoat ătihnealaăşiăslavaădeşart ăaăvie iiăacesteia.ăŞiăîncepeăaşa:

Toateăpatimileăsauălucr rileăîmpotrivaăfiriiăseăivesc mai întâi în minte,ăînăparteaăceaămaiăsub ireăaăf pturiiănoastreănev zute.ăAiciăvineăunăchipăsauăunăgândăalălumiiăacesteiaăşiăst ăcaăoămomeal .ăIarămintea,ădac ăeăneînv at ăsauăneprevenit ădespreălucr turaăstr in ,ăcaăunămielăneştiutor,ăvedeălupulăşi seăduceălaăel,ăcrezândăc ăeăoaie.ăIarădac ălupul

1 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947, ed. I, vol.2^ p. 68.

2 2 Timotei 2, 26.


maiăeă şiăviclean,ă seă îmbrac ă înăpieleădeăoaieă şiăbietulămiel,ăneavând mirosul oii cercat, tot de-aăzburdaăseăduceăînăcol iiălupuluiăfl mând.

Primaăîntâlnireăîntreăminteăşiădiavolăeălaăliniaămomelii,ăpeăcareăoăflutur ă elă înă v zulă min ii.ă Dac ă minteaă nuă bag ămomealaă înă seam ,ăvr jmaşulăst ruieăcuăea,ăoăarat ămaiăsclipitoare,ăcaăs ăoăfac ăiubit ămin-ii.ăAceastaăeăaădouaăînaintareăaăr zboiului,ăsauăasupreala.ăDac ălaăasu-preal ă aă izbutită s ă fureăminteaă cuămomealaă şiă s ă oă fac ă s ă vorbeasc ăîmpreun ,ăavemăînaintareaălaăunire.

Minteaăîns ăseătrezeşteăc ăaăfostăfurat ădeăgând str inăşiăc ăseăafl ă înăaltceva,ădecâtă înăceeaăce-iăeraădatădup ăfire;ă iarăcândăîşiăd ăseamaădeăeaăîns şiăşiădeăceleăînăcareăseăafl ,ăavemăluptaăceaădeăgândălaăoăclip ăhot râtoare.ăSeăvaăînvoiăminteaăs ămearg ădup ămomeal ămaiădeparte, sau se va întoarce deă laădânsa?ăAiciă eă lupta,ă şiă clipeleă suntăscumpe;ăşiădeăceleămaiămulteăoriăvia aăîntreag ăaăunuiaăsauăaămul imeădeăinşiăatârn ădeăluptaănev zut ăaăcâtorvaăclipe.ăDac ăîntârziemăs ăneălupt m,ăseăpoateă întâmplaăcaă f r ăvesteăs ă fimăînv lui iă laăminteădinăparteaăpofteiăsauăaă iu imii,ăasupraăc roraăînc ăarunc ăvr jmaşulăaprin-dereaăsa.ăPrinăurmare,ăostaşăalăluiăHristos,ăluptaătrebuieădat ăgrabnicăşiădup ălege.

Iat ă cumădescrieă Sf.ăMarcuăAscetulă iscareaă r zboiuluiă nev zut:ă"Momealaă aruncat ă deă Satanaă esteă ar tareaă unuiă lucruă r uă înă formaăexclusiv ăaăunuiăgând.ăEaă foloseşteăpu in tateaăcredin eiănoastreăcaăprilejăs ăseăapropieădeăminteaănoastr .ăC ciădac ăamăprimităporuncaăs ănuăneăîngrijimădeănimic,ăciăs ăp zimăcuătoat ăstr juireaăinimaănoastr ăşiăs ăc ut măîmp r iaăCerurilorădină l untrulănostru,ă îndat ăceăseădep r-teaz ăminteaădeăinim ăşiădeăc utareaăamintit ,ăd ălocămomeliiădiavolu-luiăşiăseăfaceăînăstareăs ăprimeasc ăşoaptaăluiăceaărea.ăDarăniciăatunciănuăareădiavolulăputereaăs ăstârneasc ăgândurileănoastreăcuăfor a,ăpentruăc ădac ăarăfiăaşaănuăne-arăcru aăşiăne-arăaduceăcuăsilaăoriceăgândăşiănuăne-arăîng duiăs ăcuget mălaănimicăbun.ăElăareănumaiăputereaăs ăneăarateă înă formaă exclusiv ă aă unuiă gând,ă laă primaă luiă r s rire,ă în elesuriăp c toase,ăspreăaăispitiăl untrul nostru, dându-iăprilejăs ăînclineăfieăspreăceea ce vrea el, fie spre porunca lui Dumnezeu, întrucât acestea se împotrivescăîntreolalt .ăAstfelădac -1ăiubim,ăneămişc măîndat ăgându-rileănoastreăspreălucrulăar tatăşiăcugetareaănoastr ăîncepeăs ăseăocupe în chipă p timaşă cuă el:ă dac ă îns ă îlă urâm,ă nuă putemă z bovi,ă ciă urâmă şiămomealaăîns şi.ăIarădac ămomealaăst ruieăchiarăcândăeăurât ă(c ciăse


întâmpl ăşiăacestălucru)ăaceastaănuăeădinăpricinaăuneiăalipiriăproaspete,ăciăpentruăc ăs-a înt rităprintr-oăvecheăobişnuin .ăDeăaceeaăr mâneăne-clintit ăpeăloc,ăcaăgândăsimplu,ăfiindăîmpiedecat ădeănepl cereaăinimiiăs ă progresezeă laă oă cugetareă dezvoltat ă şiă laă patim .ă C ciă ar tareaăaceastaăizolat ,ăfiindăurât ădeăcelăceăeăatentălaăsineăînsuşi,ănu are putere s ă târâieă cuă silaăminteaă înă înv lm şagulăp timaşădeăgânduri,ă decâtănumaiăprinăîmp timireaăinimiiădup ăpl ceri.ăAşadar,ădeăvomălep daăcuătotulă împ timireaădup ăpl ceri,ănuăvomămaiăputeaă fiăv t ma iăniciădeăapari iaăgânduluiăsimpluăalăvechilorăobişnuin e,ăiarăconştiin aănuăvaămaiăaveaă îndoieliă înă ceă priveşteă siguran aă celoră viitoare.ăC ciă cunoscândăminteaă împotrivireaă trândav ă aă acesteiă obişnuin eă şiă m rturisindă luiăDumnezeuăvecheaăpricin ,ăîndat ăeăînl turat ăşiăaceast ăispit .

Şiăiar şiăvaăavea minteaăputereăs ăveghezeăasupraăinimiiăşiăs ăoăp zeasc ăcuătoat ăstr juirea,ăîncercândăs ăp trund ăînăceleămaiădinl -untruăşiămaiănetulburateăc m riăaleăei,ăundeănuăsuntăvânturiăde-ale gân-durilor rele - careă împingă cuă silaă şiă sufletulă şiă trupulă înă pr p stiile volupt iiăşiăleăarunc ăînăfântânileădeăsmoal ă- şiăniciăvreoăcaleălarg ăşiăînc p toare,ăpardosit ăcuăcuvinteăşiăcuăchipuriădeăaleăîn elepciuniiălu-meşti,ăcareăs ăvr jeasc ăpeăceiăceăpornescăpeăea,ăoricâtădeăîn elep iăarăfi.ăC in rileăacesteaăcurate, careăsuntăceleămaiădeădinl untrulăsufletului,ăşiă careă suntă casaă luiăHristos,ănuăprimescănimicădină lucrurileăgoaleă aleăveaculuiăacesta,ăfieăc ăsuntăra ionale,ăfieăc ăsuntănera ionale,ăf r ănu-mai pe acestea trei, pe care le-aănumităapostolul:ăcredin a,ăn dejdeaăşiădragostea.

Deciăcelăceăesteăiubitorădeăadev răşiăprimeşteăostenealaăinimiiăpoateăs ănuăfieăatrasăînăafar ăniciădeăobişnuin eleăvechiăînăfelulăînăcareăamăar tat,ăciăs ăveghezeăasupraăinimiiăşiăs ăstr bat ătotămaiăînl untruăşiăs ă seă apropieănumaiăde Dumnezeu,ă f r ă s ă seă team ădeăosteneleleăaten ieiăşiăaleăst ruin ei.ăC ciănuăpoateăs ănuăseăosteneasc ăcuăinimaăcelăceăiaăaminteălaăîmpr ştierileăgânduluiăşiălaăpl cerileătrupeşti,ăavândăs ăsteaămereuăînchisăînăanumiteăhotareă(s ăseăcircumscrie),ănuănumai în celeădinafar ,ăciăşiă înăceleădinl untru.ăMaiăalesăc ăaceleă împr ştieriăşiăpl ceriăadeseoriăabatăşiăcugetulăşiăfapta.

Prinăurmareăeădreptă c ămomeala,ă caăgândă simplu,ă exercit ăoăputereăsilnic ăatunciăcândăst ruie,ăchiarădac ăeăurât .ăDarăconvorbireaăgânduriloră ceă seă adaugşă atârn ă deă voiaă noastr ă liber .ăAceastaă auăar tat-oăşiăceiăceăn-auăp c tuităîntruăasem nareaăc lc riiăluiăAdam,


întrucât momeala n-au putut-oăîmpiedeca,ădarăconvorbireaăprietenoas ăcuăeaăauălep dat-o cu totul"1.

înc ă dinăVechiulă Testamentă seă cunoaşteă r zboiulă celă deă gând,ădespreăcareăDavidăscrieăacestea:ă"FiicaăBabilonuluiă(în elege i:ă"Sata-n ,ăSatan "),ădornic ădeăpustiire,ăfericeădeăcelăce- iăvaăpl tiădup ăfaptaăce ne-aiăf cutătuănou ;ăfericeădeăcelăceăvaălua şiăvaăloviădeăpiatr ăprun-ciiăt i"2.

Gândurileăceluiă r u,ăn lucirileă lui,ă idoliiă luiă (ideileă fixeăaleă lui),ămomeleleă sale,ă aceştiaă suntăprunciiăvaviloneşti,ă sauă "puiiădeădrac",ădup ăcumăîiănumeşteăSf.ăMaximăM rturisitorul.ăIarăpiatraăesteăHristosăsau credin aă înă El,ă temeliaă cet iiă sufletului,ă piatraă ceaă dină capulă un-ghiului, pe care zidarii vremii de atunci n-auăb gat-oă înăseam 3. Ori, întruănimeniăaltulănuăesteământuire,ăc ciănuăesteăsubăcerăniciăunăaltănu-me,ădatănou ,ăoamenilor,ăîntruăcareăs ăneământuim4. De piatra aceasta trebuieă s ă lovimă prunciiă vaviloneşti.ă C ci,ă cineă vaă c deaă peă piatraăaceastaă seă vaă sf râma,ă iară peă cineăvaă c deaă ea,ă îlă vaă spulbera5. De aceeaăSf.ăIoanăSc rarulăzice:ă"CaănumeleăluiăIisusăHristos,ăarm ămaiătare,ăînăcerăşiăpeăp mântănuăeste!"ăCerulăesteăminteaăşiăp mântulăinima,ăînă careă trebuieă s ă seă depeneă rug ciuneaă neîncetat ă aă preasfântuluiănume:ă "Doamneă IisuseăHristoase,ăFiulă luiăDumnezeu,ămilueşte-m ăpeămineă p c tosul",ă întorcându-seă caă oă arm ămereuă întins ă asupraă vr j-maşului.ăC ciăDumnezeuăTat lă i-a dat (Mântuitorului) un nume mai presusădeătotănumele:ăcaăîntruănumeleăluiăIisusă totăgenunchiulăs ăseăpleceăşiăalăcelorăcereştiăşiăalăcelorăp mânteştiăşiăalăcelorădeădedesubt6.

Cuvântulă acestaăpoateă însemnaă totă aşaădeăbine,ăpeă rând,ăurm -toareleălucruri,ăînăîn elesulăliterei:ăCerulăsuntăsfin ii,ăBisericaăbiruitoare,ăîngerii;ă p mântul,ă locuitoriiă p mântului,ă Bisericaă lupt toareă şiă celăaruncatăpeăp mânt,ăavândămânieămare;ăceleădeădedesubt,ăceiămuta iădinăvia aăaceasta,ădarăcareănuăsuntă înăBiserica biruitoare, ci în închisorile f r delegilorăsauăiadul.ăAlt ăînsemnareăpoateăfiăaceasta:ăcerulăeămintea,ăp mântulăeăinimaăcuăpofteleăei,ăiarăceleădeădedesubtăarăfiăceleădinăsub-conştient,ădeăcareădeăobiceiănuăştimăşiănuăneăd măseama,ădarăleăpurt măîn noi.

1 Sf. Marcu Ascetul, op. cit., pp.303-305;ăşiăpp.ă298-300. 2 Psalm 136, 8. "Fapte 4, 11-12. 6Filipeni 2, 9-10.

'Matei 21, 44.

' Matei 22, 42.


Deci,ădac ă laăceasulădeăr zboi,ămaiăbine-zisă înăclipaădeă lupt ,ălovim momeala cuănumeleă luiăDumnezeu,ădepanândă rug ciunea,ăvomăvedeaă lucruăminunat:ă pentruă ostaşă luptându-seă împ ratulă - tocmai întorsădeăcumăeă înăr zboiulăv zut.ăC ciă împ ratulănostruăs-a luptat pân ălaămoarte,ăşiăînc ămoarteădeăcruce1,ăşiăprintr-însa trecând, a rupt z voareleăşiăaăspartăpor ileă iadului,ăbiruindăpentruăostaşiiăS iăşiăslobo-zindu-i. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu, oriunde e chemat pe nume.ăŞi:ăII cheam ădragostea.

Iat ăceăneăînva ăSf.ăMarcuăAscetul,ăprivitorălaăaceast ăclip ădeămareă însemn tateă aă r zboiului:ă "Cunoaşteădeci,ă oăomule,ă c ăDomnulăpriveşteălaăinimileătuturor;ăşiăcelorăceăur scăprimaăr s rireădeăgândăr u,ăîndat ăleăvineăînăajutoră(leăfaceădreptate),ăprecumăaăf g duit,ăşiănuălas ăroiulăv lm şaguluiădeăgânduriă s ăn p deasc ă şiă s ă întinezeăminteaă şiăconştiin aălor.ăIarăpeăceiăceănuăstârpescăprimeleăînmuguriri,ăprinăcredin ăşiă n dejde,ă ciă seă lipescă cuă dulcea ă deă ele,ă peă motivulă c ă voră s ă leăcunoasc ăbineăşiăs ăleăprobeze,ăpeăaceiaăîiălas ă- ca pe unii ce nu cred ciăvreauăs ăseăajuteăsinguri - s ăfieăizbi iăşiădeăgândurileăceăurmeaz ,ăpeăcareădeăaceeaănuăleăsurp ăfiindc ăvedeăc ămomealaălorăesteăiubit ăînălocăs ăfieăurât ădeălaăprimaăeiămijire"2.

PE TREPTE DE-A RÂPA

Deciă vremeaă deă lupt ă areă oămareă cump n ,ă şiă anume:ă dac ămintea nu-şiăaduceăaminteăcuăcredin ădeă"DoamneăIisuse..."ă iăseă în-tâmpl ăc ăîncuviin eaz ămomealaăvr jmaşului.ăAciăeăgrani aăîntreăluptaădup ă legeă şiă c dereaă înă f r delege.ă Deciă minteaă c zut ă înă hotarulăf r delegii,ă d ă încuviin areaă eiă voin ei,ă c reiaă înc -iă sufl ă vicleanulăboareaă ame irii.ăVoin aă iaă hot râreaă întotdeaunaădup ă sfatulămin iiă şiăniciodat ăînainte:ă- celăpu inăînăfapteleădeăconştiin ,ăaşaăe.ăDeăaceeaăseăziceăc ă1ăoriceăhot râreăavemălibertateaăvoin ei,ăadic ăputin aăde-a alegeăcăăăăărem.ăDarulălibert iiăvoin ei ni 1-a dat Dumnezeu, ca pe o

1 Filipeni 2, 8. 2 Sf.ăMarcuăAscetul,ăop.ăcit.,ăp.ă3ă11;ăşiăp.ă306.


mareăcinste,ăşiăprinăelăavemăaăsporiăpân ălaăm suriădumnezeieşti.ăIat ădeăceătoat ăstr daniaădezrobiriiăputerilorăsufleteştiădinăpatimile contra firiiăduceădeăfaptălaăredobândireaălibert iiădeăfiiăaiăluiăDumnezeu1, de fiiăaiăadev rului,ăcareăfaceăliberiăpeăceiăceăstauăînăadev r2 şiănuăstauăînăminciun ăşi-nătat lăminciunii3.ăPrinădarulălibert iiăvoin eiăavemăaăsuiăde la chip la asem nare.ăPentruărefacerea,ăsauăcreareaădinănouaăomu-luiăaăvenităDumnezeuă întreăoameni,ăşiă totădeăaceeaăpetreceăcuănoi,ăcuăfiecare rând de oameni, în tot chipul silindu-seăs ăneădezlegeălibertateaăvoin eiădinălan uriăstr ine;ăiarănoiănepricepu ii,ădup ăpu inăiar şiăneăpre-d măspreăşiămaiăgreleălan uri.

Iubireaăînclin ălibertateaăcaăpeăoăcump n . Deciădac ăminteaă seăvaăaflaă iubindăoămomeal ă str in ă şiă sfatulă

viclean,ă vaă înclinaă cump naă libereiă alegeriă spreămomealaă şiă sfatulăstr in.ăAşaă seă deschideă sp rtur ă înă cetateă şiă seă n pustescă puhoaieă deăvr jmaşiăcareăaşteptauăascunşiăafar .ăŞiărepedeăurmeaz ă jalnic ăpus-tiireă înă cetateaă sufletului:ă împlinireaă cuă lucrulă şiă repetareaă fapteiăaceleia,ă pân ă ajungeă deprindere,ă sauă obicei.ă înr d cinareaă obiceiuluiăp c tuiriiă duce întocmireaă sufleteasc ă şiă trupeasc ă aă omuluiă pân ă laăneputin ădeăaăseămaiăîmpotrivi,ăsauăchiarăpân ălaăaănuăvreaăs ăseămaiăîmpotriveasc .ăAşaă seă întâmpl ă c ă lucrareaă împotrivaă firiiă iă seă faceăomului " a doua fire" - fireaăf r delegii,ăsauălegeaăp catului4. Asta e tot unaăcuăpierdereaădaruluiălibert iiăvoin ei.

Totuşiăomul,ăsl bindu-iăputerile,ăîşiăd ăseamaăc ărobeşteăvr jma-şului,ăc ciădeăundeăodat ăprunciiăvaviloneştiăerauămicu iăşi-i lua în glu-m ,ăacumăs-auăf cutăb rba iăşi-iăsimteăcumăîiăfur ăputerile, iar lui, din multaăp c tuire,ăiăs-aăstinsăputereaăvoin eiăde-a se împotrivi. Când avea puterile întregi n-ascultaă pova a,ă iară acum,ă cândă nuă leămaiă are,ă le-ar întoarceă luiăDumnezeu,ă dară nuă leămaiă areă deă unde.ă Toat ă vigoareaătinere iiăoăd ăcuiănuătrebuie, iarăb trâne eaăhârbuit ăumbl ăs ăoădeaăluiăDumnezeu.

Câteodat ăprimeşteăDumnezeuăşiăcioburileăîns ănumaiădac ăauămaiăr masăputeriăşiăpentruăceaămaiădeăpeăurm ălupt ,ămaiăgreaăcaăceaădintâi,ăcareăeăpeăvia ăşiăpeămoarte.ăC ciăvr jmaşulăcareăpustieşteăprinăpatimi,ăcândăafl ăc ămintea,ăîmpins ădeăstrigareaăconştiin ei,ăvreaăs

1 Matei 5, 9; Galateni 3, 26. 2 loan 8, 32.

3 loan 8, 44. Romani 7, 7.


fac ă r scoal ă împotrivaă robieiă sale,ă vineă cuă asuprireămare,ă dovedindăsufletuluiăc ăn-areăchipădeăsc pare.ăIarăcaăpedeaps ,ăprecumăc ăsufletulăaăîndr znităunaăcaăaceasta,ădiavolulăumbl ăs -l dea legat la un chinuitor maiăgreu:ăduhulădezn dejdii.

Aşaăeădeăgreaărobiaăduhuluiăacestuia,ăîncâtăsufletul,ăadunându-şiăceleămaiădeăpeăurm ăputeri,ăd ăluptaădezn dejdii.ăAtunciăseăafl ăsufle-tulăîntreăvia ăşiămoarte.ăCâteăuniiămaiăscap ,ăal iiăoăducăaşa,ămaiămultămor iădecâtăvii;ăiarăal ii,ănemaiputândăsuferi,ăliăseăîntunec ăminteaăşiăfacăşiăp catulăcelămaiădeăpeăurm :ăomorâreaădeăsine.ăŞiăînăsfârşit,ăaltora, de durere,ăliăseăr t ceşteăminteaăcuătotul,ădândăînănebunie.

Trebuieăs ăspunemăc ăfiecareădinăpatimileădeăc petenieăpotăduceăzidireaă luiăDumnezeuă pân ă laă dec dereaă ceaămaiă deă peă urm ,ă fieă eaăomorâreaădeăsine,ăfieănebunia,ăfieăchiarăîndr cirea.ăDeăpild ,ăl comiaădeăavere,ăl comiaădeăputereăşiăfumulămândriei,ăpeăcâ iănuăi-a luat de minteăşiăs-auăomorât!ăBolileădeăpeăurmaăcurviei,ăpeăcâ iănuăi-au adus s -şiăpun ăcap tăzilelor?ăCareăaăsfârşităbineădintreăbe ivi,ăcareăn-au vrut nicidecumăs ăseă laseădeăpatimaălor?ăDarăşiă leneaăpoateăfaceănebuniiăcând se vede în primejdii.

Deăundeăatâtaăpustiire?ăDeălaăoăclip ărar ădeăDumnezeuăaămin ii,ăclip ăînăcareăvr jmaşulăi-aăfurişatăundi aăiaduluiăpeăgât,ăînv luit ămeş-teşugităîntr-oămomeal ăaăunuiălucruăsensibilăalălumii de aici. Protivnicul ispiteşteăcuămomealaăpl ceriiăpeătotăomulăspreăpatimaăspreăcare-1 prin-deăc ăareăpovârnireămaiămare:ăpeăcelăaplecatăspreătrup,ăcuădesfrânarea;ăpeăcelăînclinatăspreăgânduri,ăcuăîn elepciuneaăveaculuiăacestuia1 care peămul iăi-aăr t citădeăDumnezeuăşiăpeăpu iniăi-a întors; pe cei dornici deăCuvântulăluiăDumnezeuăîiăispiteşteăcuăBiblia2, încât în zilele noastre seăv dămul iăc l toriălaăiadăcuăScripturaăînămân .ăTo iăceiăceăumbl ădup ăpl ceri,ădeăoriceă fel,ănuăvorăsc paădeăprimejdii,ăc ci sub orice pl cereăeăîncol cităunăşarpe.

1 1 Corinteni 1, 20. 2 2 Petru 1,20. 180

C RAREAăÎMP R IEI

CURSELE ...

Toat ăstr daniaăprotivniculuiăaceastaăeste:ăs ădesfac ădragosteaăşiăcunoştin aănoastr ădeăDumnezeuăşiăs ăleădea,ăprinăpatimi,ăcaăobiectăde preocupareănimiculăşiăabsurdul.ăDeăaceeaăvicleanulănuăseăd ălaăoăparte de-aăreduceălaănimicăşiălaăabsurdăchiarăşiăvirtu ile.ăDreptăaceeaăeădestulăs ăizbuteasc ăoămutareămaiăîncoace,ămaiăaici,ăaăscopuluiăultimăalăvirtu ilor,ăşiăcuăastaăaăredusălaănimiculăslaveiădeşarteăşiălaăabsurdătoat ăstr daniaăvirtu ii.ăIat -ne, printr-oăsingur ăîntors tur ăm iastr ăaăviclea-nului,ă deşertândă virtu ileă înă saculă spartă ală patimiloră şiă culegând,ă înăschimb,ăvorbeăgoaleădeălaăoameniăşiărânjetulăluiăsinistru.ăTrebuieădeciămult ăşiăadânc ădeosebireăaăgândurilor.

Caăpild ăgr itoare,ă înăaceast ăprivin ,ăneăpoateăfiă tâlcuireaăSf.ăMaximăM rturisitorulă ală loculuiă deă laă 1ă Ezdraă 4,ă 1-3. împrejurarea istoric ă eă urm toarea:ă întoarcereaă iudeiloră dină robiaăBabilonuluiă şiăzorul de a-şiărefaceătemplul.ăVr jmaşiiălorăseăapropieădeăeiăşi-iăroag ăs ăprimeasc ă şiă ajutorulă loră laă ridicareaă templului,ă pentruă c ă laă acelaşiăDumnezeuă seă închin .ă Dară c peteniileă iudeilor,ă Zorobabelă şiă Iisusă(losua), resping ajutorul lor.

Refuzulă acestaădeăneîn elesăprimeşteăunăadâncă în elesă tâlcuitădup ăsensulăspiritual,ăpeăcare-1 desprinde Sf. Maxim, din faptul simplu istoric.

"Dac ăZorobabelăşiăIisusă(losua)ăînseamn ăminteaăactiv ăşiăcon-templativ ă şiă dac ăvr jmaşiiă luiă Iudaă înseamn ăpatimileămin ii,ă atunci,ăsocotind şiă însemnareaănumeluiăcelorăceăvr jm şescămintea,ăg simăc ăslavaă deşart ,ămândria,ă f rniciaă şiă dorin aă deă aă pl ceaăoameniloră seăapropieădeăminteaăabiaăieşit ădinărobiaăbabilonic ăaăconfuzieiăpatimilorăzicând:ă"Vomăcl diă împreun ăcuăvoiă templulăDomnului".ă "C ciăniciăunulă dină aceştiă draciă vicleniă nuă împiedic ă vreodat ă râvnaă omuluiăvirtuosăci,ă înl turândămaiădegrab ă lipsurileăvirtu ilor,ă îndeamn ălaăşiămaiămariăsilin e,ăfacându-seăîmpreun ărâvnitoriăcuăceiăceăseănevoiesc,ăcaăs ăatrag ălaăeiăinimaăceluiăceăseăstr duieşte,ădup ăceăaăpierdutăm sura constant ă aămodera ieiă şiă s -lă conduc ă peă neobservateă spreă alt ă int ădecâtăceaăspreăcareăcredeaăc ămerge.ăDeăaceeaăspunăviclenii:ă"laăfelăcuăvoiăascult măpeăDomnulăvostru".ăC ciănuăur scăvicleniiăneprih nireaăşiănuăseăscârbescăniciădeăîmp r ireaădeăajutoare,ăsauădeăprimireaădeăstr -

R ZBOIULăNEV ZUT

ini, sau de cântarea de psalmi, sau de cetanii, sau de cele mai înalte înv turi,ăsauădeăculcareaăpeăjos,ăsauădeăveghere,ăsauădeătoateăcelelalte prin care se caracterizeaz ă via aă dup ă Dumnezeu,ă pân ă ceă scopulă şiăcauzaăcelorăceăseăs vârşescăleăslujeşteălor.ăDeăaceea,ăpeăceilal iădraciăîiăobserv ăascetulămaiărepedeăşiăscap ămaiăuşorădeăv t mareaăceăvineădeăla ei.

Darăpeăaceştiaăcareăauăaparen ăc ăajut ăomuluiăs umble pe caleaăvirtu iiăşiăc ăzidescăîmpreun ăcuăelă templulăDomnului,ăceăminteăînalt ăi-arăputeaădescoperi?ăNuăpoateămintea,ăf r ănumaiăprinăCuvântulăviuă şiă lucr tor,ă careă p trundeă înă toateă şiă str bateăpân ă laădesp r ituraăsufletuluiăşiăaăduhului1,ăadic ăcunoaşteăcareădintreăfapteăşiăgânduriăsuntăsufleteşti,ă sauă formeă şiă mişc riă naturaleă aleă virtu ii,ă şiă careă suntă du-hovniceşti,ă sauă formeă şiă mişc riă maiă presusă deă fireă şiă propriiă luiăDumnezeu, date firii prin har...

C ciă"nuăesteăînainteaăLuiăniciăoăf ptur ascuns "ă- seăîn elege,ăînă noiă careă credemăc ăneăputemăascunde.ă "Fiindc ă toateă suntăgoaleă şiădescoperite"2, nu numai cele ce s-auăf cutăşiăs-auăgândit,ăciăşiăceleăceăseăvorăfaceăşiăseăvorăgândi.ăCredăc ădespreăfapteleăşiăgândurileăviitoareăspune Scriptura c ă"nuăesteăf ptur ăascuns "ăiarănuădespreăceleăceăs-au s vârşit.ăC ciăacesteaăneăsuntăcunoscuteăşiănou ăînşineăşiă leăsuntăşiăaltora descoperite. Deci cu atât mai mult sunt descoperite lui Dumn-ezeu,ăcareăaăcunoscutădeămaiăînainteătoateăveacurileănesfârşite...

Cineădeci,ăneavândăacestăCuvântăs l şluităînăadânculăinimii,ăarăfiăînă stareă s ă scapeă deă vicleşugurileă ascunseă aleă f rnicieiă dracilorăîmpotrivaănoastr ăşiăs ăsteaădeăsineăcuătotulăsingurăf r ăniciăunăamestecăcuăei,ăşiăs ăzideasc ă templulăDomnuluiăasemeneaă luiăZorobabel?ăC ciăacestaă spuneăhot râtăşiăcuăglasămareăduhurilorăam gitoareăaleămân-driei,ăaleăslaveiădeşarte,ăaleăpl ceriiădeălaăoameniăşiăaleăf rniciei:ă"Nuăvom zidi cu voi templul Domnului Dumnezeului nostru, ci vom zidi singuri Domnului lui Israil". Numai cel ce are acest Cuvânt poate cunoaşteă c ă amesteculă draciloră pricinuieşteă stric ciuneaă şiă surpareaăîntregiiăcl diriăşiăîntineaz ăharulăşiăfrumuse eaăstr duin elorăînchinateăluiăDumnezeu.ăC ciă nimeneaănuăpoate,ă avândă caă ajutoră laăvirtuteă peăvreunulădinădraciiăpomeni i,ăs ăoăzideasc ăpeăaceastaăluiăDumnzeu.

'Evrei 4, 12. 2 Evrei 4, 13.

181


Pentruăc ănuăareăpeăDumnezeuăcaăscop,ăînăceleăceăface,ăcaăs ăs vâr-şeasc ăvirtuteaăprivindăspreăEl.ăDeciănuădină invidieăn-au primit cei ieşi iă dină robieă peă ceiă deă neamă str ină s ă zideasc ă împreun ă cuă eiătemplulăDomnului,ă ciă fiindc ăauăcunoscutăcurseleă ceă seăascundeauă înăaparen aădeăprietenieăaădracilor,ăcareăvoiau,ăprinăbine,ăs ă leăaduc ăpeăneobservateămoarteaă p catului;ă prină celeă de-a dreaptaă s ă leă furişezeăispitele de-a stânga."1 Darăcurseleănuăseăispr vescăaci.ăTotăcâmpulădeăr zboiăeăacoperitădeăcurseăşiămul iăsuntăceiăceăleăcadăînăgheare.

UNII-ŞIăTACEăMINTEAăINăSCRIPTURI

Cu trecere de vreme, Satana s-a mai iscusit în rele. Pe cine poateăs -lăîntoarc ăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăoăface,ărânjind2 bucuros; peăcineăiubeşteăpeăDumnezeu,ădarăc l toreşteăf r ăsfatăşiă întrebare,ăîlăînva ăşiăelăs ăiubeasc ăpeăDumnezeu,ăşi-1ălaud ,ăc ăbineăface,ă- rar ăs ăpriceap ăunulăcaăacesta,ăc ăaăc zutălaălaud ăstr in ăşiăc ăînăcredin aăluiăs-aăîncâlcităunăfirăsub ireădeăputereăvr jmaş .

Vicleanulăbag ădeăseam ăceăfaceăDumnezeuăşiăfaceăşiăelălaăfel.ăTrimiteăDumnezeuăslujitori,ătrimiteăşiăel;ătrimiteăDumnezeuăvedenii,ăseăarat ăşiăel.ăPropov duieşteăDumnezeuăiubireaădeăoameniătar ădeosebiriăşiămargini,ăpropov duieşteăşiăel.ăCuăunăcuvânt:ăcontrafaceă totăceă faceăDumnezeuăşiăd ădeărâp ăpeăoameniăcuămul imeaă înşel ciunilor.ăS-a f cutăde-oăîndr zneal ănemaipomenit ,ăîncâtăşiăluminaădumnezeiasc ăoăcontraface,ănuăînăîn elesulăc ăs-arăputeaăapropiaăs ăstrâmbeăadev rataălumin ,ăc ciăl-arăfaceăscrumăşiănuăpoateăstaăîntr-însa,ăciăn luceşteăşiăelăoălumin ,ăcuăcareăam geşteăpeăcineăpoateăşiăpeăcineăvedeăc ăumbl ăcuăîndr zneal ădup ădaruriădumnezeieşti,ăînainteădeădobândireaăsmereniei statornice.ăAşaăseăprefaceăînăchipămincinosăşiăînăîngerăalăluminii3 şiăîn

1 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă56,ăFiloca- lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi.ă3,ăşiăScoliaă15,ăpp.ă291-294.

2 1 Petru 5, 8. 3 2 Corinteni 11, 14. >


hristos mincinos1 şiăînşeal ăpeămul i,ăzicând:ă"Euăsuntăhristos!"2 Şiăte trimităs ăpropov duieştiăşiăs ăfaciăcutareăşiăcutare..." , <;

E vremea, mai ales în zilele noastre, de care ne-a prevenit Mântuitorul, zicând: ■

* ă ■ ă ă ă ă ă ■ * ,

"B ga iădeăseam ,ăs ănuăfi iăam gi i;ăc ciămul i vor veni în numele Meu, spunând: "Eu sunt Mesia . şiăceasulăeăaproape".ăNuăv ălua iădup ăei!"3

Deăaceeaăeăbineăs ăl murim,ădup ăputere,ăşiăacestăucigaşăvicle-şugăalăn lucirilor,ăfiindc ădeălaăoăvremeăîncoaceămul iăînşela iăseăivescăşiămult ătulburareăfacăprintreăoameni.ăIat ăcumăvineăcursaăaceasta:

Vicleanulăareădou ăfeluriădeămomele,ădup ăiubireaăomului,ăcareăînclin ,ăfieăspreăpierzare,ăfieăspreământuire.ăEsteăşiăoă"ispit ăaământui-rii" în care au c zutămul iăînşela i,ăzicândăc -sământui i,ăcândădeăfaptăeiăn-auăs vârşităniciăalergareaăşiăniciădup ălegeăn-auăluptat.ăEsteăşiăispitaăsfin eniei,ă esteă şiă ispitaămisiuniiă sauă aă trimiteriiă deă laă "Dumnezeu",ăprecumă esteă şiă ispitaămuceniciei.ă înă toateă acesteă ispite cad cei ce ocolescăosteneala,ămin ileă înguste,ăcareăspunăc ănuămaiăauănimicădeăt cut,ădecâtăs ăcread ăşiăs ăseăsocoteasc ăaăfiăşiăajunsăsfin enia,ămisiu-nea,ămuceniciaăşiăcelelalteăn luciăaleămin iiăînşelate.

Auăşiăeiăoăosteneal :ăaceeaădeăaăajungeăla darurile mai presus de fire,ăînainteădeăvremeăşiăispitindăpeăDumnezeu.

Deci, nu-iădeămirareăc -iăd ăînărobiaăînşel toruluiădeăminte,ăcaăs -iăchinuiasc .

Câteăuniiămaiăaprinşiălaăminte,ăfieădeălaăfire,ăfieădeălaăboli,ănea-vând cercarea dreptei socoteli, scâncescă înă inimaă lorădup ădaruriămaiăpresusădeă fire,ă îmbulzi iănuădeăvreoăvirtute,ă ciădeă iubireaădeă sine.ăAvândăaceştiaăiubireăf r ăminteăpeăcareăvorăs ăoăcinsteasc ăcuădaruriămaiă presusă deă fire,ă Dumnezeuă îng duieă duhuluiă r uă s -iă am geasc ădes vârşit4 ca peă uniiă ceă îndr znescă s ă seă apropieă deă Dumnezeu,ănecura iălaăinim .ăDeăaceea,ăpentruăîndr zneal ,ăîiăd ăpeăseamaăviclea-nuluiă s -iă pedepseasc .ă Astfel,ă cândă atârn ă deă laă Dumnezeuă oă atareăpedeaps ăpentruăoarecare,ăîlăcerceteaz ăSatanaăluândăchipulămincinos

1 Matei 24, 24. 3Luca21,8. 2 Tesaloniceni 2,11.


ală luiăHristos,ăşi,ăgr indu-iăcuămareăblânde e,ă îiă trânteşteăoălaud ,ăcuăcare-1ăcâştig ăfulger torăşiăpoateăpentruătotdeauna,ăcaăpeăunulăce,ăpeăcaleaăceaăstrâmt 1 şiăcuăchinuriăceăduceălaăîmp r ie,ăumbl ădup ă"pl -ceriăduhovniceşti".ă Iat -1 cu momeala pe gât. De-acu,ădup ăoarecareăşcoal ăaăr t cirii,ăcândăîncredereaăîiăvaăfiăcâştigat ădes vârşităşi-i va fi înt rit ,ăprinăpotriviriădeăsemneăprevestiteăajungeăîncrezutăînăsineăşiăîn hristosulălui,ăîncâtăşiămoarteădeăomăeăînăstareăs ătac ,ăîntememdu-se pe Scriptur .

Iat ăcumă"puiulădeădrac"ăală iubiriiădeăsine,ăfacându-seăb rbatăşiăajutată prină vedeniiămincinoaseă deă tat lă s u,ă tat lăminciunii,ă strâmb ămintea bietului om, încât i se va p reaăp catulăvirtuteădumnezeiasc .ăBaăînc ,ăomorândăpeăceiăceănuăcredăcaăel,ăiăseăvaăp reaăc ăfaceăslujb ălui "Dumnezeu" (dumnezeul care 1-aăînşelatăpeăel)2.

Cândăstaiădeăvorb ăcuăcâteăunulădinăaceştia,ăteăuimeşteăconvin-gereaăşiăsiguran aălui,ăuneoriăşiăleg turaăcuăjudecat ăaăcuvintelorălui,ăşiănuăpo iăprindeărepedeăc ăstaiădeăvorb ăcuăună înşelatăşiăunăs ritădinăminte.ăAsta,ăpân ănu-iăafliăprimaăsp rtur ăaămin ii,ădeălaăcareăapoiătoateămeşteşugirileăvicleanuluiă trebuieă s -şiădeaăaramaăpeăfa .ăTrebuieăs -i prinziămomealaăpeăcareăaăînghi it-oăşiăcare,ădeăceleămaiăadesea,ăeăc de-reaălaălaude,ăcuăcareătat lăminciuniiăşi-a mângâiat pruncul iubirii de sine, pe care 1-aăclocităcuăatâtaăosârdieăcelăam gitădeăminte.

Şiănuăeămareămirarea,ăc ciăziceăunăfilosof:ăeădestulăs ăprimeştiăînăminteăoăsingur ăprejudecat ,ăcaăapoiăs ănuăfieăpr p stenie,ălaăcareăs ănuăajungiăînăchipulăcelămaiălogicăcuăputin .ăDeăaceeaăBisericaăînşir ăprintreăp cateleămin iiăşiăprejudec ile.

Oăm rturieădinăScripturiăaăcelorăziseăneăvaădumeriămai bine. Era peă vremeaă proorociloră mincinoşiă dină zileleă luiă Ilie şiă aă regeluiă Ahav.ăProoroculă Ilieă vestiseă regeluiă mustrareaă luiă Dumnezeu,ă necazurileă şiămoartea ce-lăvaăajungeăînăzileleăurmaşilorăs i.

• - • • 3 R e g i 2 2 : - - ; ■- ;' • -■ . ■ ■ ■ • : : = ■ „ • ■ . ■ ■

1.ăTrecur ătreiăaniătar ăr zboiăîntreăSiriaăşiăăăă. *

Israil. - -

Matei 7, 14. Numerii 25, 7-13.


2. In al treilea an s-a aus Iosafat regele Iudei la (Ahav)ăregeleăluiăIsrail.ăă(UrmaşiiăluiăSolomon dezbinaser ăregatul.) M-!

3. ŞiăaăzisăregeleăluiăIsrailăc treăslugileăsale: "Şti iăvoiăoare,ăc ăRamotulăGalaaduluiăeăalănostru, şiănoiăt cemădeăatâtaăvremeăşiănu-1 scoatem din mâna regelui Siriei?'7

4. Apoi a zis lui Iosafat: "Merge-veiăşiătuăcu mineălaăr zboiăîmpotrivaăRamot-Galaadului?" Iar Iosafatăaăzisăc treăregeleăluiăIsrail:ă"Cumăeştiătu aşa-săşiăeu;ăcumăeăpoporulăt u,ăaşa-iăşiăpoporul meu;ăcumăsuntăcaiiăt i,ăaşa-săşiăcaiiămei".ăăăăr

5. ŞiăaămaiăzisăIosafatăregeleăluiăIudaăc tr (Ahav)ăregeleăluiăIsrail:ă"întreab ădarăast zi,ăce zice Domnul?"

6. ŞiăaăadunatăregeleăluiăIsrailăcaălaăpatruăsute deăprooroci,ăşiăle-aăzis:ă"S ămergăeuăoareăcu r zboiăîmpotrivaăRamot-Galaadului,ăsauănu?"ăŞiăei auăzis:ă"S ămergi,ăc ăDomnulăîlăvaădaăînămâinile regelui"! : -;

7. ŞiăaăzisăIosafat:ă"Nuămaiăeăoareăaiciăvreun ProorocăalăDomnului,ăcaăs ăîntreb măpeăDomnul prin el?"

8. Şiăaăzisă(Ahav)ăregeleăluiăIsrailăc tr ăIosafat: "Mai este un om, prin care se poate întreba Dom nul;ăîns ăeuănu-1ăiubesc,ăc ciănuăprooroceşteăde bineăpentruămine,ăciănumaiădeăr u;ă- acesta e Miheia, fiulăluiăImla".ăŞiăaăzisăIosafat:ă"Nuăvorbi aşaărege!" '-■■■ ;ăăăăă•

9. ŞiăaăchematăregeleăluiăIsrailăpeăunăfamenăşiăa zis: "Du-teădup ăMiheia,ăfiulăluiăImla!"

10. ApoiăregeleăluiăIsrailăşiăIosafat,ăregeleăIudei, s-auăaşezatăfiecareăînătronulăăs u,ăîmbr ca i în haineădomneşti,ăînămedianulădeălâng ăpor ileăSa- mariei,ăşiăto iăproorociiăprooroceauăînainteaălor.

11. IarăSedechia,ăfiulăluiăGhenaan,ăşi-aăf cut nişteăcoarneădeăfier,ăşiăaăzis:ă"AşaăziceăDomnul.


cu acestea vei împunge pe Sirieniăpân ăce-i vei nimici".

12. Şiăto iăproorociiăauăproorocităaceleaşi,ăzi când:ă"S ăteăduciăîmpotrivaăRamot-Galaadului,ăc vei izbuti. Domnul îl va da în mâinile regelui".

13. Iar trimisul, care s-aădusăs ăchemeăpe Miheia, i-aăgr ităacestuiaăzicând:ă"Iat ăto iăprooro cii proorocesc într-unăglasădeăbineăregelui;ăs ăfie darăşiăcuvântulăt uăasemeneaăcuăcuvântulăfiec ruia dinei".

14. Iar Miheia a zis: "Viu este Domnul! Ce-mi vaăspuneăDomnulăaceeaăvoiăgr i".

15. Apoiăaăvenităelălaăregeăşiăregeleăi-a zis: "Miheia,ăs ămaiămergemănoiăoareăînăr zboiăîmpo triva Ramot-Galaadului,ăsauănu?"ăŞiăaăzisăacela: "Du-te,ăc ăveiăizbuti,ăDomnulăîlăvaădaăînămâna regelui". ,ă16.ăŞiăaăzisăregele:ă"Iarăşiăiarăteăjur,ăcaăs ănu-mi gr ieştiănimic,ăf r ănumaiăceeaăceăesteăadev rat,ăînănumele Domnului".

17. Şiăaăzisăel:ă"Iat ,ăv dăpeăto iăIsrailiteniiăîm pr ştia iăprinămun i,ăcaăoileăceăn-auăp stor.ăŞiăaăzis Domnul: ei n-auădomn,ăs ăseăîntoarc ăfiecareăcu pace la casa sa".

18. Atunciă(Ahav)ăregeleăluiăIsrailăaăzisăc tre Iosafat,ăregeleăIudei:ă"Nuă i-am spus euăoare,ăc ăel nuăprooroceşteăbineăpentruămine,ăciănumaiăde r u?"

19. Miheiaăîns ăaăzis:ă"Nu-iăaşa.ăNuăeuăgr iesc: ascult ăcuvântulăDomnului.ăNu-iăaşa.ă(C ci)ăam v zutăpeăDomnul,ăşezândăpeătronulăS uăşiătoat oştireaăcereasc ăst teaălâng ăEl,ălaădreaptaăşiăla stânga Lui. - 20.ăŞiă aă zisăDomnul:ă "Cineă ară înduplecaăpe Ahavă s ămearg ă şiă s ă cad ă înă Ramod-Galaad? Unul spunea una, altul alta. ; n ' ^ r . !


21. Atunciăaăgr ităunăciviliăşiăaăstatăînainteaăfe ei Domnului,ăşiăaăzis:ă"Euăîlăvoiăademeni".ăŞiăaăzis Domnul: "Cum?"

22. Iarăacelaăaăzis:ă"M ăducăşiăm ăfacăduhămin cinos în gura tuturor proorocilor lui". Zis-a Dom nul: "Tu-1ăveiăademeniăşiăveiăfaceăaceasta;ădu-teăşi fă cum ai zis!"

23. Şiăiat ăcumăaăîng duităDomnulăduhului celuiămincinosăs fie în gura tuturor proorocilor acestora,ăaiăt i;ăîns ăDomnulăn-aăgr itădeăbine pentru tine".

24. Atunci s-a apropiat Sedechia, fiul lui Ghenaan,ăşiălovindăpeăMiheiaăpesteăobraz,ăaăzis: "Cum,ăauădoar ăs-aădep rtatăDuhulăDomnuluiăde laămine,ăcaăs ăgr iasc ăprinătine?"

25. IarăMiheiaăaăzis:ă"Iat ,ăaiăs ăveziăaceastaăîn ziuaăcândăveiăfugiădinăc mar ăînăc mar ,ăcaăs ăte ascunzi".

26. Zis-aăregeleăluiăIsrail:ă"Lua iăpeăMiheiaăşi-1 duce iălaăAmon,ăc peteniaăcet ii,ăşiălaăIoaş,ăfiul regelui.

27. Şiăspune i:ăaşaăziceăregele:ăarunca i-1 în temni ,ăşi-1ăhr ni iănumaiăcuăpu in ăpâineăşiăcu câteăpu in ăap ,ăpân ăceăm ăvoiăîntoarceăbiruitor".

28. IarăMiheiaăaăzis:ă"C ăaiăs ăteăîntorciăbiru itor, aceasta n-aăgr it-o Domnul prin mine". Apoi aăzis:ă"Asculta iătoateăpopoarele!"

29. Dup ăaceeaăaăpurcesăregeleăluiăIsrailăşi Iosafat,ăregeleăIudeiăîmpreun ăasupraăRamot-Ga- laadului.

30. ŞiăaăzisăregeleăluiăIsrailăc treăIosafat:ă"Eu îmiăschimbăhaineleăşiăintruăînălupt ;ăiarătuăîmbr ca iăhaineleădeărege!"ăŞiăşi-a schimbat hainele regele

lui Israilăşiăaăintratăînălupt . 31. Regeleăasirianăaăporuncităîns ăcelorătreizeci

şiădou ădeăc peteniiăaleăcarelorădeăr zboi,ăşiăaăzis:


"S ănuăv ălupta iăniciăcuămic,ăniciăcuămare,ăciănumai cu regele lui Israil".

32. C peteniileăcarelor,ăv zând pe Iosafat, au crezutăc ăacestaăesteăcuăadev ratăregeleăluiăIsrail, şiăs-auărepezităasupraălui,ăcaăs ăseălupteăcuăel. Iosafatăîns ăaăstrigat.

33. Atunciăc peteniileăcarelorăv zândăc ănu este acesta regele lui Israil, s-auăab tutădeălaăel.

34. Iarăunăomăşi-a întinsăarculăşiăaălovitădinăîn tâmplare pe regele lui Israil (Ahav), cel cu hainele schimbate, într-oăîncheietur ăaăplatoşei;ăşiăacestaăa zisăc ru aşuluiăs u:ă'întoarceăînd r tăşiăm ăscoate dinăoaste,ăc ăsuntăr nit".

35. Şiăs-aăpornitălupt ămareăînăaceaăzi,ăşiăregele (r nit)ăaăstatăînăc ru aălui,ăînăfa aăSirienilorătoat ziua,ăiarăsearaăaămurit;ăşiăaăcursăsângeădinăranaăsa peăpodulăc ru ii.

36. Şiălaăasfin itulăsoareluiăs-a dat de veste la toat ătab ra,ăzicând:ă"S ămearg ăfiecareălaăcetatea lui,ăfiecareălaă inutulălui!"

37. Şiămurindăregele,ăaăfostădusăînăSamaria,ăşi l-au înmormântat în Samaria.

38. Şiăauăsp latăc ru aăluiăînăiazulăSamariei;ăşi câinii au lins sângele lui Ahav, iar desfrânatele s-auăsc ldatăînăsp l turaăaceluiăsânge,ădup ăcuvân tul Domnului, pe care 1-aăgr ită(şiăprinăIlie).ăăăăăăăă.ăj;

Duhulăcareăaăieşităşiăaăstatăînainteaăfe eiăDomnuluiăşiăs-aăf cutăduhămincinosăînăguraăproorocilor,ăc ruiaăi-a zis Domnul: "Du-teăşiăfaăcumăaiăzis!"ăeăacelaşiăcareăaăcerutădeălaăDumnzeuăs ăcerceăpeăIov,ăcaăs ăseăarateăr bdareaăşi statornicia dreptului.

Iovi:

6. într-oăziăîngeriiăluiăDumnezeuăseăînf işar înainteaăDomnului,ăşiăSatanaăveniăşiăelăprintreăei.

7. AtunciăDomnulăziseăc treăSatana:ă"Deăunde vii?"ăIarăSatanaăr spunseăDomnuluiăşi-I zise: "Am


dat târcoale peăp mântăşiăm-amăplimbatăînăsusăşi-n jos". ■ ă ă ă ă ă . .

Cuăîng duireaăluiăDumnezeu,ăSatanaăîiăcerneăşi-iăculegeăpeăto iăceiăceămaiăumbl ă înă lumeaăaceastaădup ăpl ceri,ăchiarăduhovniceşti,ănumaiăs -iăprind ,ăc ăînc ănuăs-auălep datădes vârşitădeăiubireaădeăsine şiă deă oriceă spurc ciuneă aă vie ii,ă dup ă atâtaă şiă atâtaă propov duireă aăBisericii.ăC ciă patimaă aceastaă faceă peăomă s ă cad ,ă lovită deă s ge ileălaudei,ă şiă s ă seă trezeasc ă cuă minteaă înşelat ă şiă s rit ă dină socotealaăsmereniei.

C ăiat ,ăpeăceiăceăn-aveauăcur ia vie ii,ăling iiădeălaăcurteaărege-lui Ahav, - i-aădatăînşel ciuniiădes vârşiteăaăduhuluiăminciunii,ăşiăsfatulălorăeraăispit ăregeluiăiubitorădeăslav ădeşart ,ăispit ăînăcareătrebuiaăs ăcad ăşiăregele,ăascult torulălor,ăpentruăp cateleăsale.

Caăşiăînşela ii aceia care l-auăp lmuităpeăadev ratulăproorocăalăluiăDumnezeu,ă aşaă şiă proorociiămincinoşiă dină zileleă noastreă suntă deăoăîndr zneal ănemaipomenit ă şiăp lmuiescăsmerenia,ădându-se pe ei de cevaămare:ă "Ilie",ă "Ioan",ă "Hristos",ă "FiulăOmului",ă "Dreptulă Judec -tor",ă şiă aşaă maiă departe.ă Pretindă ascultareă deă laă oameniă pentruă c ă"Dumnezeu" i-aătrimis,ăs ăspun ălaălume...ă lucruriădeăcareăî iă iuieăure-chile,ăşi- iăînghea ăinimaăauzindu-i.

Peăsemneleăurm toareăseăpotăcunoaşteăc ănuămaiăsuntăîntregiălaăminte:

1. Se dau pe sine de ceva mare, cum s-au dat deăaltfelăto iăereticiiă(r t ci ii)ăvremurilor,ăpeăcare îns ăi-a afurisit Biserica, prin sfintele soboare.

2. Cadălaălaud ,ăavândăoăsmerenieămincinoas . 3. Seă inăpeăsineămaiăpresusădeăScriptur ă(unul

chiar mi-a rupt-o), mai presusădeăBiseric ăşiăsfin i. 4. Morădup ăaăfiăasculta iăşiăcrezu iădeăoameni.

.5. Fierbădeămânieăcândănuăsuntălua iăînăserios. 6. Adeseaăauă"gr ireăînăduh",ăcuă"duhul"ăcare-i

poart ăşi-iăînva . 7. Nuăvorăniciăînăruptulăcapuluiăs -şiăcontroleze

preo iăcele auzite de la "duhul" lor.

190 C RAREAăMPARATIEI

8. Câteăuniiăcuătoateăacesteaăarat ăoăevlavie neobişnuit :ăăm rturisindăpeăăHristos,ăăpeăăMaica Domnului, facându-şiăşiăsfântaăCruce,ăb tândăme tanii,ăs rutândăicoanele,ăbaăşiăSfântaăîmp rt şanie luând-o■(!);ăşijurându-seăc -s oamenii lui Dumne zeu,ăiarăeiăsuntăînşela i.

9. Facăpeăproorociiăşiăîmpr ştieăspaim ăîntre oameni. Multe proorocii li se împlinesc, dar multe nu.ăAstaăatârn ădeăputereaădeăstr vedereăaă"duhu lui" care le spune ce le spune, ca unul ce n-are învelitoareaătrupului,ăşiădeăaceeaăprindeăcuăoare care vreme înainte, cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. Dar asta nu e proorocie.

10. în numele "dumnezeului" lor, sunt în stare s ăomoareăom,ăîntemeindu-seăpeăScriptur ăc ăşi Avraam a fost în stare de o atare ascultare, iar Fineesăaăşiăf cutăaceastaăşiăiăs-a socotit acestuia râvn ăpentruăDumnezeulăs u1.ă(Cuăam gireaăas cult riiăpân ălaăucidereădeăom,ăaăcercatăvr jmaşul peămul i,ăînătoateăvremurile,ăchiarăşiăpeăpustnici, de cum pe oamenii lumii.) Prin urmareăfiindăaşa deăs ritoriăcuăascultareaăşiăcredin aălaăpove ele "duhului" lor, pe care-1ăcredăc ăeăHristos,ăsuntăo adev rat ăprimejdieăprintreăoameni;ăteroriştiăai sufletelor simple.

11. Sarădeălaăunălucruălaăaltulăşiăleag ălucruri f r ăniciăoăleg tur .ăT lm cescăgreşit,ăstrâmb adev rulăşiăseăpropov duiescădinăScripturi,ămai multăpeăeiăînşişiădecâtăpeăDumnezeu,ămergând gr bităspreăceaămaiădeăpeăurm ăsf râmareăşiăs rire aămin ii.ăăăăăă; ;,

12. Inăpreajmaălorăsim iătulburareăşiăprimejdie, c ciămul iădintreăeiăauăfost pe la casa de nebuni, sauăvorătrebuiăs ăseăduc .ăNu-iăblânde eăpeăchipul lor. Nu-iăoc ram,ăciăneăp zimăşi-iăînv măşiăpe

Numerii 25, 7-13.


al iiăs ăseăp zeasc ăşiăneăînfricoş măcâtădeăgroaz nicăşi-auăt iatăminteaăînăScripturi1. ;

Totuşi,ăpeăcâtăseăpoate,ăs ăîncerc măa-iăîn elege,ăl murindăade-v rulă lucruriloră şiă meşteşugirileă vicleanului.ă Eă ştiut,ă c ă f cândă omulăgândurileăşiăvoileăceluiăr u,ăintr ăacelaăînăel.ăSau,ăaltfelăzicând:ăiubindăcele rele, pe firul acestei iubiri, intr ăvr jmaşulăînăcetate;ăadic ăprinăcele de-aăstânga,ărelele.ăCândăîns ăvedeăc ănuăpoateăam giăpeăomăcuăcele de-aăstânga,ăsareăînăcealalt ămargine,ăde-aădreaptaădeătot,ăc utândăacoloăs -lă am geasc ,ăcaă s -iădeaăomulăcrezare.ă Iiă trânteşteăoă laud ăpentru mul imeaăcredin eiăînăDumnezeuăşiăaăiubiriiăvirtu ii,ăşi-1 îndeam-n ăcaăf r ăm sur ăşiăf r ăîntrebareăs ăseăsileasc ăînăacestea.ăPeăunulăîlătrezeaălaărug ciune,ăsilindu-seăs -iăstrecoareăînăminteăşi-năinim ăp rereămareădespreăsine,ăprecumăc ăpeă"el"ăîlătrezescă"îngerii"ălaăpravil .ăSauădac ăcelăochităspreăînşelareănu-iăchiarăaşaădeăvirtuos,ăîiămaiăîng duieăs ăfumeze,ăs ăbea,ăzicându-iăgândurileăc -iătrebuieăputere,ăşiănu-iăp -cat. Pe unul 1-aăs getatăar tându-i-seăînăchipulăluiă"Hristos"ăşiăspunân-du-i "Pentru dumneataămaiăr sareăsoarele!"ăDou zeciăşiăcinciădeăaniăpeăurm ă1-aămaiăd sc lit,ăcaăs ăajung ăs ăseăcread ăpeăsineăc ăelăeăfiulăomuluiădinăScriptur ăşiădreptulăjudec tor,ăcareăvaădesp r iăoileădeăcapreăşiăvaăîntemeiaăîmp r iaăluiăDumnezeuăpeăp mânt,ăşiăc ăînăzileleăluiăvaăfiă sfârşitulă şiă judecata,ă careă seăvaă faceăprină el.ă (Deă faptă eraă sfârşitulăjudec iiăsale,ăpeăcareăoăvedea,ănuălaăsine,ăciăînăafar ,ălaătoat ălumea.)ăUeăfiecareădat ăcândăîlăzoreaăcredin aăaceastaătrecea,ădup ăcâteăoăispra-v ,ăşiăpeălaăcasa de nebuni.

Firulăacesteiăiubiri,ăfieăc ăînclin ăspreăp cate,ăfieăc ăînclin ăspreăDumnezeu,ăvr jmaşulăcaut ăs -lăprind ădeăcapete,ănesfiindu-se uciga-şulăs ăseădeaădreptă"Dumnezeu",ănumaiăs ăprind ăpeăcineăpoate.ăDeăaceeaă auă zisăP rin iiă c ă întotdeaunaă extremele sunt ale diavolului. Adic ăşiăpreaămareăiubireădeăDumnezeuă- înainte de vreme - poate fi pricin ădeăc dere:ăoăiubireăoarecumăp mânteasc ,ăp timaş ,ăneliniştit ,ănesenin ,ănecurat ăşiăpironit .

Grij ălaăminte!ăC ciăr zboiulănev zutăcearc ăpeătoat ă lumeaăşiăn-aăcru atăniciăiubireaădeăDumnezeuăaăApostolilor!ăDeci,ăcaăs ăprice-pemămaiăbineălucrulăacestaăsub ireăşiărostulăpentruăto iăalăcelorăscrise,

2 Petru I, 20.


ne folosim de icoana celor trei iubiri, a celor trei ucenici ai Domnului: Petru,ăIudaăşiăIoan.

GREŞELILEăIUBIRIIăŞIăDREAPTAăSOCOTEAL

!ăAceştiăuceniciăaiăDomnului,ădinăpricinaăiubiriiălorăaprinse,ăflecare aă f cută câteă oă greşeal ă înă uceniciaă lor.ă Doiă s-au îndreptat, unul s-a surpat. Astfel, într-oă c l torie,ă cândă oamenii dintr-o cetate oarecare necunoscându-i, n-auăvrutăs -iăprimeasc ,ă Iacobăşiă Ioanăauăzis:ăs ăneărug măcaăIlie,ăs ăseăpogoareăfocădinăcerăpesteăeiăs -iăard .[ Cinsteaăşiăpre ulăpeăcare-1ăaveaăDomnulăînăinimaălor,ăprecumăşiărâvnaăsauăiu imeaălor,ăînc ănuăleăaveauăînăcump n ăşiăcuădreapt ăsocoteal ăşiăaşaăauăarsăoăgreşeal .ă Mântuitorulă i-aă adusă laă blânde eă şiă laă dreaptaă socoteal ,ăînv ându-i:ă"Nuăşti iăceăduhăgr ieşteăprinăvoiăacestea"2.

Petru,ădup ăfrumoasaăm rturisireădeăcredin :ă"TuăeştiăHristosăFiul lui Dumnezeu celui viu!"3,ăşiădup ălaudaăMântuitoruluiă- care în aşaăfelăi-a spus-o,ăcaăoarecumăs -lăfereasc ădeăprimejdiaălaudeiăşiăaăp -rerii de sine, - cândă Iisusă aă începută s ă leă spun ăApostoliloră despreăpatimileăşiăr stignireaăSa,ăPetru,ăînăiubireaăluiăn-aăpututăr bdaăoăsoco-teal ă caă aceea,ă ciă şiă s riă cuăgura:ă "Doamne,ă s ă nu- iă fieă ieă unaă caăaceasta!"4 Atunci, ca unul ce n-aveaăşiăcunoştin aătainelorăluiăDumne-zeuăcareăs ă ieăcump naădreapt ăcuăputereaăiubiriiăaprinseăşiăîn eleas ăomeneşte,ăc p t ădeăla Domnul palmele acestea: "înapoia Mea Sata-no!ăsminteal ă îmiăeşti!"5 Sigurăc ănuăPetruăeraăSatana,ăciăunăgândăalăSataneiăintraseăşiăseăexprimaseăprinăguraăluiăPetru,ă - c ciăeraăoăsp r-tur ,ăoădescump nireăîntreăputerileăluiăsufleteşti:ăcunoştin ,ădragoste şiăiu ime.ăŞiăseăvedeăc ă înc ănuăs-aăt m duităcuăîndreptareaăaceea.ăMaiăb trânăfiindăşiămaiăgreuădeăleac,ăiubireaăluiăînc ănuăseăstr mutase,ăcaăaăluiă Ioan:ă toat ă pentruă Mântuitorul,ă ciă maiă ineaă cevaă şiă pentruă sine.ăMântuitorulăîlăcunoşteaăşi-i prevesti lep dareaăceaădeătreiăoriăînăcurteaăluiăCaiafa.ăPetruăiar şiăs riăcuăgura,ăzicândăc ănu.ăDarălaăurm ăaătrebuit

1 Luca 9, 54. 2 Luca 9, 55. 3 Matei 16, 16.

4 Matei 16,22. 5 Matei 16,23.


s ăconstateăc ăaămaiăluatătreiăpalmeăpesteăobraz, pentru iubirea pe care n-oădaseătoat ăluiăDumnezeu,ăprecumăf g duise,ăciămaiă inuseăşiăpentruăsine.ă Sfântaă Predanieă ziceă c ă atâtaă aă plânsă Petruă şiă s-aăpoc it,ă încâtălacrimileăt iaser ăbrazdeăînăobrajiiăs i.

Iuda,ăucenicăalăMântuitoruluiăşiăel,ăavândăminte,ăiubireăşiăvoin ,ăîns ădup ăfelulă lui,ă iar şiăneăd ăoăpild ăşiăoă înv tur .ăIudaăvoiaăcaăşiăMântuitorulă s ă iubeasc ă ceeaă ceă iubeşteă el,ă adic ă s ă întemeiezeă oăîmp r ieăp mânteasc ăaăCerurilorăşiăIisusăs ăseăfac ăîmp rat,ăiarăpeăel.ămareă sfetnică şiăvistiernică ală argin ilor,ă c ă tareă eraăumilit,ă s ă fieă trimisădescul ,ăf r ătraist ăşiănumaiăcuătoiag1 şiăs ăpropov duiasc ăoăîmp r ieăpe care n-oăvedeaă cuăochiiă s iă deă lut,ă şiă pentruă careă n-avea decât o zdrean ădeăpung ăgoal .

Aşaă fiindă f cut,ă parc ă eraăde unăgândăcuă totăneamulă s u.ăDeăaceea,ădeşiăMântuitorulă1-aăiubităşiă1-aăînzestratăcuădaruriăîntocmaiăcaăşiăpeăceilal i,ătotuşiăelăaăr masăevreulătar ăleac,ăiubindăună"Dumnezeuăalăveacului de acum"2,ă iară peă Iisusă careă nuă corespundeaă iubiriiă saleă p -mânteşti, L-aăvândută peă treizeciădeă argin i,ă câştigă ce-aămaiă putută s ăscoat ,ăpentruăslujbaădeătreiăani.

Celeădou ăcapeteăaleă iubiriiăsaleăerauăprinseădeădiavol.ăElăseăiubeaăpeăsine,ăiarăpeăDumnezeu,ănumaiădac ăDumnezeuăîiăasiguraămul-umireaă iubiriiă deă sine,ă - ceeaă ceă adev ratulăDumnezeuăn-aăputută s -i împlineasc .ăDeăaceeaăs-aăl satăp gubaş.ăMântuitorulăaăîncercatătotulăcuăbeteagulăs uăucenic,ădarăînăzadar.ăI-aădatăşiăSfântaăîmp rt şanieăcuăSine,ădarăînălocăs ăseăt m duiasc ,ăaăintratăşiămaiăcuăputereăSatanaăînăel3 şiăMântuitorulă- în grai omenesc zicând - S-aădatăb tut,ăspunându-i: "Ceă faci,ă f ămaiăcurând!"ă - c ănuăputeauădraciiă faceănimic,ădeănuă leăîng duiaăDumnezeu.

Aăavutăşiăelăoăclip ădeătrezire,ădarănuămaiăeraăelăst pânăpeăsine,ăciăacumăeraămaiătareănoulăs u "st pân",ăcare-1ătr geaălaăplataăspânzu-r rii...ăşiănuăi-a mai dat vreme...

Iat ăceăprimejdieăgrozav ăeăaceaăiubireădeăsine,ăcareănuăseăd ru-ieşteăluiăDumnezeu,ănuăseăpleac ăsfatului,ădecâtăcuăf rnicie:ănecazămareăşiăjugăgreuăpesteăfiiiăluiăAdam.

1 Marcu 6, 8. 2 2 Corinteni 4, 4. 3 loan 13, 27. .


M

Unirea celor doi sau trei în numele lui Dumnezeu, e o minune nev zut ă înă suflet,ă eă venireaă iu imii,ă aă cunoştin eiă şiă aă dragosteiă laăcump naă liniştit ă aădrepteiăsocoteli,ă ştiutoareădeă tain ăşiă ştiutoareădeăm suri,ăastaăeăceeaăceăurm rimăcuăoriceăprilejăcaăpeăunădarăşiăunădorăalălui Dumnezeu. Ne trebuie - gr indămaiăpeăîn elesă- maiămult ăinim ăînăminteăşiămaiămult ăminteăînăinim ,ăc ciăaltfel,ătar ălucrareaădeăunireăaăpreafericituluiănume,ăoăiauăraznaăşiăinimaăşiămintea.

MASURILE...

"Cineănuăseăleap d ădeăsine,ănuăpoateăs ăvieădup ăMine."1 Cine nuăpoateăs ăîntrebeăşiănuăseăpoateăplecaăsfatuluiăunuiăp rinteăduhovni-cesc,ăsauăniciăm carănu-1ăcaut ,ănuăg seşteăpeăIisus.ăDac ătotuşiăvreaăs ăseă ieădeăurmaăluiăDumnezeu,ădarăfiindăcuăinimaăşiăminteaăîntinateădeăp rereăşiămândrieăd ădeăînşel ciuni.ăDeăaceea-sărândui iăduhovnicii,ăs ăcump neasc ăduhurileăceă leăstr batămintea,ăs ăcunoasc ăm surileă fie-c ruiăins,ăşiăîncotroăîiăînclin ăcump na.

înc ădeămultăm rturiseaăProoroculăIordanuluiăc :ă"Nuăpoateăunăomăs ă iaănimic,ădac ănuăiăs-a dat lui din Cer"2.ăDară totăaşaăzicăşiăceiăînşela i.ăCumăs ăprindemăînşel ciuneaădinăurm ?ăFoarteăuşorădeăprins.ăCeiă ceă cuă adev rată auă darulă deă laăDumnezeu,ă vină laă duhovniciă s ăîntrebe,ăpeăcândăceiăînşela iănuăvor,ăciăseă inăpeăsineămaiăpresusădeăoriceădar.ăEiă nuămaiă ştiuă c ăUr ă deă smerenie,ă nuădaiă deăDumnezeu,ă ciă deăînşel torul;ă f r ă întrebareă nuă intriă peăpoart ,ă ciă sariă peă aiureaă şiă cuătâlhariiăteăsocoteşti.ăRâvnaăf r ăîntrebareăşiăp rereaăsarăm sura.

"In puterea darului ce mi s-a dat spun oricui, care esteă întreăvoi,ăs ănuăn zuiasc ămaiăsusădecâtăiăseăcuvineăs ăn zuiasc ,ăciăs ăcugeteăcump nit,ăfieca-re precum Dumnezeu i-aă împ r ităm suraăcredin-ei."3

1 Luca 9, 23. 2 Ioan 3, 27. 3 Romani 12, 3.


Asta ne-oăspuneăSf.ăPavel,ăcare,ădeşiăaăv zutăluminaăputernic ădinăcerăşiăaăauzităglasulăadev ratuluiăIisusăHristos,ăcareăI-a descoperit rostulăsfinteiăSaleănev zuteăar t ri,ă totuşi,ăspreăasigurareaăşiăînv areaăsmereniei, 1-a trimis orb la sluga sa în Damasc1.ăAcesta,ăvestităşiăelădeăMântuitorul2, 1-a primit, 1-aă l murită şiă 1-aă înnoită cuăbotezul.ăAcelaşiăPavel,ădup ăalt ămult ăînv tur ,ătrud ăşiăpropov duire,ădup ăalteăve-denii,ăsemneăşiăr pireă înăRai,ă totuşiăs-aădusălaăIerusalim,ăs ăseă întâl-neasc ăcuăceilal iăApostoliăşiăs ăleăspun ăşiălorăEvangheliaăpeăcareăoăvesteaăel,ăcaănuăcumvaăs ăfieăînăînşelareăşiătoat ătrudaăluiăzadarnic 3.

Aşa-1ăpov uiaănuăîndoialaăci,ăsmerenia. în fiecare ins a închisăDumnezeuăchemareaăc treătotărostulăşiălu-

crul, pe care - la vreme - le va avea între oameni. Astfel:

Efeseni 4:

11. Elăaădatăpeăuniiăcaăs ăfieăApostoli,ăpeăal ii prooroci,ăpeăal iiăbineăvestitori,ăpeăal iiăp storiăşi înv tori,

12. Spreădes vârşireaăsfin ilor,ăla lucrul slujbei, spre zidirea trupului lui Hristos,

13. Pân ăcândăto iăvomăfiăajunsălaăunireaăcre din eiăşiăaăcunoştin eiăFiuluiăluiăDumnezeu,ăla stareaăb rbatuluiădes vârşit,ălaăm suraăpliniriiăvâr stei lui Hristos,

14. Caăs ănuămaiăfimăcopiiiăşiăjuc riaăvalurilor, purta iăîncoaceăşiăîncoloădeăoriceăvântădeăînv tur ,ăprinăînşel ciuneaăoamenilor,ăprinăvicleşugul lor,ăspreăuneltireaăr t cirii,

15. Ciăfiindăcredincioşiăadev rului,ăprinăiubire s ăsporimăîntruătoate,ăpentruăel,ăcareăesteăcapulă- Hristos.

1 Fapte 22, 6-7. 2 Fapte 26, 16-18. 3Galateni2, 1-8.


Elăuneşteăceleăînvr jbite,ăElăneăm soar ădarul,ăElăneăcheam ălaălucruăînăvie,ăElăneăajut ăpeăfiecareăînăparteă - dac ănuăuit măs -l che-m mă-;ăiarăspreădes vârşireaăobştei,ăElălumineaz ăslujitorii.

Sunt,ă întreăceiă trimişiădeăDumnezeu,ăşiăoameniăceăauădarulăs ăvad ădincoloădeăzare,ăs ăaud ăgraiuriăşiăcuvinteămaiăpresusădeăfire.ăDarăaceştia,ă laăvremeădeămareă însemn tateăpentruăei,ă cândă liăseădeschideăochiulăvederiiăşiăurechileăauziriiăcelorădeădincolo,ăs ănuăîntârzieăaăc utaăpov uireaăunuiăduhovnic,ăcareă leăvaă feriă inimaăşiăminteaădeăbucurieăstr in ăşiăcareăîiăvaăocrotiăcuădulamaăsmereniei.

C ciădac ănuăfacăaşa,ăcuătotădarulădeăsus,ăpotăc deaăprad ăînşe-l ciunii.ă Iat ăcum:ăDarurileă luiăDumnezeu ascunse în noi, noi nu le ştim,ădarăSatanaăleăvede;ăşi,ăcaăunătâlharăviclean,ăpândeşteăvremeaăda-ruluiădeăsusăs ăseădeschid ăînăvia aănoastr ăşiădeănu-1 va afla acoperit deăsmerenieăşiădreapt ăsocoteal ,ăvars ăel,ăcaăpeăunăjgheab,ăpustiirileăluiăpeăf gaşulăluiăDumnezeu.

Deci,ăceă i-aădatăDumnezeuădar,ăasigur -1ăcuăîntrebareaăşiăocro-teşte-1ăcuăsmerenia,ăşiăcuăatâtămaiăvârtosănuăieşiădinăsfatulăunuiaădintreăneb ga iiăînăseam ăslujitoriăaiăluiăDumnezeu.ă"Cuăcâtăeştiămaiămare,ămaiămultăteăsmereşte,ăşiăînainteaăDomnuluiăveiăaflaăHar"ăziceăîn elep-tul1.ă C ciă deă n-aiă îndemânareă c treă socotealaă aceasta,ă atunciă daruluiăvederiiătaleăiăseăarat ăunăHristosămincinosăşiăurechiiătaleăîiăvaăgr iăSata-na,ăcareăseăvaădaăpeăsineă"Hristos"ăşiăteăvaăam giădes vârşit.

"...Se voră ridicaă hristoşiă mincinoşiă şiă voră daăsemneămariăşiăminuni,ăcaăs ăam geasc ,ădeăvaăfiăcuăputin ăşiăpeăceiăaleşi."2

Hristoşiiăşiăproorociiămincinoşi,ădeăcareăneăprevineăMântuitorulădinăvreme,ăsuntăvicleniiădeădincoloădeăzare,ăcareăfacăsil ămareăşiămultămeşteşugit ,ăcaăs ăfieăprimi iădeăoameniăcaăatare.ăEiăumbl ăr cnindăşiăcaut ă peă cinevaă s -iă vad ă şiă s -i asculte. - Nu cumva li-e vremea aproape,ăc ciătare-şiămaiăfacădeăcap!?

Mântuireăesteăşiăpentruăceiăînşela i:ăcândăîşiăvorăcunoaşteăînşela-reaăşiăseăvor poc iădeăea.ăIudaăîns ăn-a mai avut vreme.

1 în elepciuneaăluiăIsusăSirahă3,ă18. 2 Matei 24, 24.


Iat ă peă scurtă pricinileă şiă grijaă pentruă careă Predaniaă BisericiiăR s riteneăseăfereşteădeăvedenii,ăşi-şiăfereşteăşiăfiii,ăîntrucâtăacestea nu suntă neap rată trebuitoareă mântuirii,ă şiă des vârşirea,ă laă careă suntemăchema i,ălas ăînăurm ăoriceăvedenie.ăRevela iaăeădeplin ,ăiarăceleăceămaiălipsesc,ăleăaştept mălaăaădouaăvenire.

SFATURILE EVANGHELICE

SAU PORUNCILE

DES VÂRŞIRII

Poruncaădes vârşiriiăs-aădatăînc ăprinăLegeaăveche,ăevreilor1, dar cu deosebire s-aă dată prină Legeaă nou ,ă creştinilor2.ă Des vârşireaă şiăsfin eniaă suntă celeă ceă m soar ă apropiereaă sauă dep rtareaă noastr ă deăDumnezeu.ă Deă aceea,ă înă treiă ceteă seă rânduiescă ostaşiiă r zboiuluiă du-hovnicesc,ă în:ăchema i,ăaleşiă şiăcredincioşi',ă sauăcuăalt ănumire:ă înce-p tori,ăspori iăşiădes vârşi i.

Dar s-aăalesăoăceat ădeăcreştiniăcareăg sescăînl untnilălorăîndem-narea,ăsauăchemareaănumaiăspreăvia aăduhovniceasc ,ăcaăsingurulărostăvrednicăalăvie ii.ăAceştiaăsuntăc lug rii.

Precumăcândămergă laăoaste,ăoameniiă lumiiă las ă toat ăgrijaădeăacas ,ăcaăs ănu-iăîncâlceasc ăînăvremeaăost şiei,ăaşaăşiănevoitoriiămân-tuiriiălas ătoat ăgrijaălumii,ăpentruăîmp ratulăcerurilor.

Dac ă laă intrareaă înă via ă suntă deă ajunsă poruncileă şiă sângeleăMielului,ăpentruăajungereaădes vârşiriiă îns ăsfaturileăEvangheliceăseăfac poamei. Sfaturile Evanghelice sunt tot porunci pentru cine are înzestrareaădeăaăleăîmplini.ăŞiăoăauămultămaiămul i,ădup ăcumăîntâm-pl rileăvie iiăîiădovedeşte, şiăiar şiăînzestrareaăaceastaăşi-oădes vârşescămultă maiă pu ini,ă dină lipsaă deă pov uitoriă des vârşi i.ă Printreă sfaturileăevanghelice,ăsauăporuncileădes vârşiriiăceaădintâiăeălep dareaădeălume.ăCineăseăleap d ădeălumeănuămaiăst ălaăcump n ,ăîntreăpre ulălumii în-

'Levttic 11,44-45. 2 Mateiă5„ă48.

i Apocalips ă17,ă14.

i


I

1

tregi, de i-ar da-oăcinevaătoat ăînăst pânireăpân ălaăsfârşitulăVeacurilor,ăşiăîntreăpre ulăsufletului,ăcur ităşiăstr lucitădeăslavaăluiăDumnezeu,ăînăvia a deăapoi.ăFa ădeăslavaăaceea,ăaleălumiiădeăaiceaătoateăsuntăgunoi1.

Lep dareaădeălumeăeăoăconvingere,ăpeăcareăpo iăs-oăaiăşiăînămij-loculălumiiăstând,ăprecumăpo iăs ăn-o ai în mijlocul pustiei petrecând. Darăceiăceăseământuiesc,ăto iătrebuieăs-oăaib .

C lug riiădeci,ăvrândăs ă înve eăştiin aământuirii2,ă sauămeşteşugulăizb viriiădinăceleădeăaiciăşiăstr mutareaăînăceleădeădincolo,ădauăacesteătreiăsfinteăf g duin e:ăs r cia,ăfecioriaăşiăascultarea.

F g duin eleă acestea,ă cândă suntă f cuteă dintr-o convingere sta-tornic ,ă surp ăpeă rândă toateăpatimileă şiă izb vescăpeănevoitorădeă toateăcurseleăvr jmaşului;ăc ciăacesteaăsuntăsfaturileăevangheliceăşiăurmareaăMântuitorului.ăAstfelăs r ciaăeădezlipireaăsufletuluiădeăoriceăl comieădeăavereăsauă iubireădeăargint,ăprecumăşiădezlipirea de gândul averii. Cel dezlipită cuă sufletulă deă acestea,ădeă vaă şiă aveaă avereă înă grij ,ă nuăvaă fiăîmp timitădeăea,ăşiănu-şiăvaăpierdeăcump tul,ăcândăs-ară întâmplaăs ăoăpiard .

Fecioriaă st ă împotrivaă aă toat ădesfrânarea.ăNevoin aă eiăurm -reşteăs ăaduc ăfireaălaălinişteăsauălaănep timire,ăcaălaăoăstareădeălaăsineăîn elesăaăfiriiăpeăcareăfireaăaăavut-oăodat .

Ascultareaă îns ăeă f g duin aăceaămaiăgrea:ămuceniciaăpeăvia .ăTo iă i-auă zisă aşa.ăGreutateaă eiă cuă adev rată st ă şiă înă înd r tniciaă firii,ăs lb t cit ădeăp cate,ădarăst ăşiăînăsc derileăpov uitorilor.ăDac ăpov -uitoriiăn-auăcuvântulăacoperităcuăoăsporit ăvia ăduhovniceasc ăşiănuă

au patimile stinse, n-auăcuăceăteăîndemnaălaăascultareaădes vârşit ,ăde-câtăcuăputereaăm rimii,ăsauăcuăm rimeaăputerii.ăEăvorba de o ascultare, careăopreşteăminteaăascult toruluiădeăaămaiăcump niăcuvântulăşiăsareăs -lăfac ăîntocmai,ăchiarădeăl-arăcostaăvia a.ăAscult torulănuămaiăfaceăniciăoăsocoteal ăcuăvia a,ăliniştităc ăduhovnicesculăs uăp rinteăi-a luat grijaăvie iiăşiă1-a scutitădeătoateăprimejdiileăsocotirii.ăDes vârşitănuăpo iăascultaădecâtădeăunăsfânt.ăAceştiaăîns ăfugădeăslujbaăporuncirii.

Totuşiăspreăfolosulăvie iiăduhovniceştiăeştiădeămareăcâştigăascul-tândăpeăoricine;ăc ciăascultareaăeă rânduit ă împotrivaăpatimilorămin ii:ămândria,ăp rereaăşiăslavaădeşart ,ăşiăcineăareădeăgândăs ăscapeăde

Mateiă16,ă26ăşiăI Ioan 2, 17. Luca 1, 77.


acesteaănuăst ăs ăcump neasc ăsfin eniaămaiămarelui.ăAscultareaădes -vârşit ăeăvestitaă"t iereăaăvoii"ăcare,ădeămulteăori,ăeătotăunaăcuăt iereaăcapului.ăAscult torulădes vârşitănuămaiăareăr zboiăcuănecazurileăceăvinădeăpeăurmaăiubiriiădeăsineăşiăniciălupteăcuăgrijaăvie iiăcareă1-a scos din Rai.ăAscultareaăeălep dareaădeăsine,ăluareaăcruciiăînăfiecareăzi1 şiăurma-rea Mântuitorului.ăEaăneăînva ăsmerenia,ăcareăucideătoateăpatimileăşiălinişteşteăsufletul.ăEaăstingeăoriceăfr mântareăşiăopreşteăoriceăini iativ ,ădeciătoat ăenergia,ăcuăvremea,ătrebuieăs ăseăconverteasc ăînăvirtu iădu-hovniceşti.ăAscultareaăaceastaăstingeăpersonalitatea de pe planul lumii şi,ă dac ă eă cevaă deă capulă ascult torului,ă toat ă înzestrareaă luiă seă pre-schimb ăînăsfin enie,ăpeăcare,ădeămulteăori,ăseăpoateăîntâmplaăs ăn-o ştieănimeniăf r ănumaiăDumnezeu.ăAşaăcreşteăascult torulăoăpersonali-tate a spiritului,ăcândăizbuteşteăs ătreac ăpesteăgr madaăsaădeăoaseăcaăşiăcumăarătreceăaltul.

înăfiecareăomăesteăînchis ăoăm sur ăaălui,ădup ăcumăneăasigur ăşiăSfântul Pavel2;ă pesteă aceastaă s ă nuă treac ă nimeni,ă dară niciă s ă nuă seăleneveasc ănimeniăaăoăajunge.ăAr tareaăşiăîmplinireaăînăfireaănoastr ăaătuturorădarurilorănaşteriiănoastreădeăsus,ădinăDuhulăSfânt,ăeă ceeaăceănumimădes vârşirea,ăceaă laăm suraăfiec ruiă ins.ăFiecareăeă înzestratăşiătrimisăs ăîmplineasc ăunărostăalăluiăDumnezeuăîntreăoameni.ăDezvelireaăşiă în elegerea acestuiă rostă sauă destină ascunsă înă noiă înă fiecare,ă dup ăatotştiin aădeămaiăînainte3 aăluiăDumnezeu,ănuăpoateăfiădezgropatătar ăcunoştin aă şiă luareaă aminteă aă unuiă duhovnică iscusit,ă careă areă grijaă şiămeşteşugulăs ăînl tureătoat ăpiedecaăşiănepriceperea,ăcaăs ăpoat ăaveaălocă deă eleă voiaă ceaă bun ă aă luiăDumnezeu,ă careă eraă ascuns ă înă tine.ăDuhovnicul,ăsauăstare ul,ăajut ăşiădezv luieătoateăinten iileăluiăDumne-zeuădinăfiiiăS i,ăd ruiteălorădup ăm suraăcredin ei,ăceăvorăaveaăs-oăaib .

Deăaceeaăto iănevoitoriiătrebuieăs -şiăg seasc ăduhovnic,ădeoa-receă înă celeă duhovniceşti,ă totă ceănuăeă dinăpov uireă orânduit ă şiă subăocrotireaăsmerenieiăduceălaăînşelareăşiălaămaiămareăr t cire,ădecâtăîns şiăpatimile.

"Prinăştiin aălui,ădreptul,ăslugaăMea,ăvaăîndreptaăpeămul i."4

1 Luca 9, 23. 2 Romani 12, 3.

3 Romani 8, 29. 4 Isaia 53, 11.


Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu, despre care nu ne mai tocmim, el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu, facându-1ăs ăvreaăşiăelăceăvrea Dumnezeu. Atunci vei fi în ascultarea care era în Hristos Iisus1,ăşiădreptul,ăslugaăluiăDumnezeu,ăvaăîntoarceădragosteaătaălaădragosteaăluiăDumnezeu,ăiubindăşiătuăceăiubeş-teăDumnezeu:ăatunciăvaăfiăînănoiăsim ireaăcareăeraăînăIisus2. Duhovnicul va întoarceăşiăminteaănoastr ădeălaăatâtaăumblareăpustieăînăafar ,ăşiăoăvaăface scaun al lui Hristos-Dumnezeu, în care sunt ascunse toate como-rileăcunoştin eiăşiăaleăîn elepciunii3.

Laăacesteăst riăîns ănimeniăs ănuăîncerceăs ăajung ăsingur,ăc ciănu va ajunge sauă vaă ajungeă r u.ăToateă darurileă închiseă înă destinulănostruăsuntăîngr diteăcuăsuferin e,ăşiănumaiălaăatâteaădaruriăajungem,ăprinăcât ă suferin ăputemăr zbiăcuăbucurie.ăNumaiăatâtaăbineăputemăface,ăcât ăsuferin ăputemăridicaădeăpeăel.ăNumaiăatâtaămângâiereăpu-temăaduceăîntreăoameni,ăcât ăam r ciuneăputemăbeaăînăloculăcelorăceăvremăs -iămâng iem.ăAtâtaăstr lucireăvaăar taăiubireaădeăDumnezeuăşiădeăoameniăînănoi,ăsauăatâtădeăputerniceăvorăfiămilaăşiăadev rulăînănoi,ăcât ăv paieădeăur ăînfrunt măbucuroşiăpentru Dumnezeuăşiăoameni.ăŞiăaşaămaiădeparte.

Eăbineădeăştiutăşiăfaptulăc ădarurileă luiăDumnezeuădauăoămareăputereădeăaă suferi,ăcuăsenin tate,ăoriceăprotivnicieă înăcaleaădarului,ăşi,ăr bdândăcuălinişte,ătoateăpiedicileăcadăpeărând,ăprintr-oănev zut ărându-ial ădumnezeiasc .

Luptaăîncep toruluiăesteăluptaăizb viriiădeăpatimi;ăstrajaăaten ieiălaăpor ileăsim urilor,ăcaăs ănuăintreăprunciiăvaviloneşti,ăcare,ăracându-se b rba i,ăarăfiămaiăgreuădeăscos.ăDeciăcumăseăarat ăaceia,ăs -iăşiăloveasc ădeăPiatr ,ăcaăs ănuăajung ăcuăeiăpân ălaălupt .ăN valaădeăgânduriăs ănu descurajezeă peă încep tori;ă toat ă grijaă s ă leă fieă s ă nuă seă nevoiasc ă cuăgândurile.ăAănuăaveaăgânduriăeătotăaşaădeăcuăneputin ,ăcaăşiăaăcredeăc ăpo iă opriă vântul,ă dar,ă cuăorânduireă dumnezeiasc ,ă vină şiă vremuriă tar ăfurtun .

încep toriiăpotăs ăvad ăcumănumeleăMântuitoruluiăîiăizb veşteăde asuprirea momelelor vicleanului - ceea ce-iăîndatoreaz ăcuăoămare

1 Filipeni 2, 8. 2 Filipeni 2, 5. 'Coloseni 2, 3.

R ZBOIULăNEV ZUT

smerenieă înainteaă luiăDumnezeu,ă ştiindă c ă seă lupt ăElă înă loculă lor.ăParteaăîncep torilorăesteănevoin aădeăaăsecaăizvoareleăpatimilorădinăp -mântulăinimii,ăprecumăşiăgrijaădeăaănuăseăsuiăcuăminteaăînăv zduhulăp -rerii,ăc ciăacoloăbatăfurtuniămariăşiăseărupăaripileămin ii.ăFiindc ădeămulte ori e atras ăminteaădincoloăşi,ăfurat ădeăvraj ăcumăe,ăuşorăpoateăfiămişcat ădeăbucurieăstr in .ăDeăaceeaăSfin iiăP rin iăneăatragă luareaăaminteăs ăneăîmpotrivimăacesteiăr piriăaămin ii,ăpentruăc ădincolo,ămariăşiă multeă suntă primejdiile,ă înă careă încep toriiă potă s -şiă frâng ă mintea,ăîncep toriiătrebuieăs ăsteaăcuăminteaădeăstraj ălaăpor ileăsufletului,ăcaăs ănuăintreăcaăunăfocăbucurieăstr in ăînăcetate.

Vremeaă nevoin eiă pentruă uniiă eămaiă scurt ,ă pentruă al iiămaiălung ,ăpentruăuniiămaiăuşoara,ăpentruăal iiămaiăgrea,ăşiăpentruăfoarteămul iă ineătoat ăvia a.ăDarăpentruăceiăceănuăjudec ăpeănimeni,ăMântui-torulăziceăc ătar ănevoin aăintr ăînăîmp r ie1.

F r ăuscareaăizvoarelorărele,ăIar ăscoatereădinăr d cin ăaăpatimi-lor - caăpeăurm ăloculăs ăfieăarsăcuălacrimileăpoc in eiă- tar ănetezireaăscurm turilorăpeăcareăle-auăf cutăînăfireăporciiăpatimilor:ădealuriăşiăv i.ănuăeăchipădeăaăprimiăpeăIisusăşi-aăajungeăînăceataăaădouaăaălupt torilor,ăaăcelorăspori i.ăCeataăîncep torilorăst ăsubăfericireaăs r cieiădes vârşi-te. Nimic n-aămaiăr masădeăcareăs ăIeămaiăfieăîmp timit ăinima,ăniciădeăeiăînşişi,ăniciădinăaltcevaădinăceleădeăaici.ăCâtădespreăpatimi,ăsinguraălorăavu ie,ăprinănevoin aăceaădeăbun voie,ăauărisipit-o,ăauăajunsăs raciăşiăs-auăf cutăcaăunăcrinăînăpustie.

CEIăCURA IăCU INIMA

M suraăcelorăspori iăst ăsubăfericireaăfeciorieiăsauăaăcelorăcura iăcuăinima.ăC ciăunaăeăs ăfag duieştiăc ăveiăpetreceăînăfeciorieăşiăaltaăeăs ăajungiă cuăadev rată stareaănevinov ieiă şiănep timirea.ăCeiă ce-şiă întorcămâniaăşiăpoftaădeălaăceleădeăaici,ăundeăaltfelăarăfiăz c torităînăcontraăfirii,ăaceiaăscap ădeăb rbatulăsauădeăfemeiaădintr-înşiiăşiăvinălaăstareaăunuiăsufletădeăfecioar .

Luca 6, 37.


Sufletulă ajunsă laă stareaă deă fecioar ă areă parteă deă crinulăBunei-Vestiriăaănaşterii lui Hristos într-însul.ă Inăvremeaăaceasta,ă sortit ădez-veliriiădarurilorădobânditeăprinăSf.ăMir,ăseăîntâmpl ăc ăsufletulătrebuieăs ătreac ăprinănevoin eăf r ădeăvoie,ăneatârn toareădeăel,ăcareăîns ăîiăvină prină dumnezeiasc ă orânduire,ă împlinindă ceeaă ce mai lipsea din l murireaă laă cât ă s-aă supusă prină nevoin eă deă bun ă voie.ă Ină vremeaăaceasta,ă lucreaz ăasupraănevoitorilorăputereaăceaămaiăpresusădeă fireăaăDuhuluiăSfânt.ăDar,ăs ănuăuit m:ănumaiădup ăceăei,ăprinănevoin eleăceleădeăbun ăvoie,ă auă scosă toateăputerileă sufletuluiădină robiaă lucr riiăcontraăfiriiăşiăle-auăadusălaălucrareaăpotrivit ăcuăfirea,ăspreăcareăleăerauădate.ăOdat ădobândit ăaceast ăconvertireăşiăarmonieăl untric ăaăputeri-lor,ăvineăşiălucrareaăceaămaiăpresusădeăfireăşiăajut ăcreştereaăşiărodirea darurilor Duhului Sfânt, potrivit orânduirii lui Dumnezeu cu fiecare.

Prunc nou s-aăn scutăfirii,ăpeăcareăaăîntors-oălaăstareaădeăfecioar ăf r ăprihan .ăIarăprunculăcreşteaăşiăseăînt reaăcuăDuhul,ăumplându-se deă în elepciune,ă şiă Harulă luiă Dumnezeuă eraă cu El1. El e steaua de diminea ,ăcareăr sareăînăinimileăcredincioşilor2,ădup ăcumăziceăPetru.ăEl e Dumnezeul-lumin ă- lumina ta - ceaăcareăeraăînv luit ădeăîntune-reculăneştiin eiădinăvremeaăpatimilor,ăcareăvaăr s riăcaăzorileăşiăvaăgr biăt m duireaă ta3. Peăd râm turileă taleăvechiă seăvoră faceă zidiriă dinănou,ăc roraăleăveiăpuneătemeliaăceaăstr veche4: Iisus Hristos. Lumina lumii şiă luminaătaăvaăcreşteă totămaiă tare,ăprunculăIisusăs-aăf cut,ă înăceataăceloră des vârşi i,ă b rbată des vârşit,ă şiă vine,ă plecându-şiă capul, sub mânaădeă rân ăaăzidiriiăSale,ăar tându-ne smerenia ca pe un Botez.

Duhulă luiăDumnezeu,ă luminaă ceaă adev rat :ăHristos,ă luminaăcareă lumineaz ăpeă totăomulăceăvineă înă lume5,ă ajut ă sufletulă s ă seăcu-noasc ăcuăadev ratăceăesteăfa ădeăsfin eniaăluiăDumnezeu. La lumina adev ruluiă veşnică îşiă vedeă mul imeaă p catelor,ă loviturileă tâlharilor,ăt ieturileăf r delegilorăşiăîntârziereaăt m duirii.ăPeăm sur ăceăsporeşteăîntr-însulă luminaă dumnezeiasc ă aă cunoştin eiă deă sine,ă peă aceeaşiăm sur ăvedeăcât ăstric ciuneăi-aăf cutăvremeaăînchis ăînănecunoştin aădeăsine.ăAşaăseăfaceăc ăsubălucrareaăsfânt ăaăHarului,ănevoitoriiăseăv dăceiămaiămariăp c toşiă- c ciăeăcinevaăsfântăînăeiăşiăleăarat ăaceasta.ăIat

1 Luca 2, 40. 2 2 Petru 1, 19. 3 Isaia 58, 8-12.

4 Isaia 58, 12. 5 Ioan 1, 9.


cuvântulăSf.ăMarcuăAscetul:ă"Cuăcâtăsporeştiăvirtuteaăast zi,ăcuăatâtăte-aiădoveditădatorăpentruăziuaădeăieri,ăf cândăar tat ăcapacitateaăfirii.ăFiindc ă prină sporulă deă aziă s-aă dovedită c ă nuă exist ă ună sporă sauă unăsc z mântăalăfirii,ăciăalăvoin ei"1.

Caăatareăsfin iiăsuntăconvinşiădeăp cateleălor.ăDeăaceeaăjudecân-du-seăpeăeiăînşişiăvredniciădeăiad,ăprimescădeălaăDumnezeuăRaiulăşiăînădar mântuirea.

Ceiăînşela iănu-şiăv dăp catele,ăciăvirtu ile. Peăcândăsfin iiăsuntă"p c toşi"ăconvinşiădeăp cateleăloră- c ciăpu-

tereaăsfin itoareăaăluiăHristosăseăafl ăînăeiăşiăîntruărecunoaştereaănepu-tin eiăseăs vârşeşteădarulă- înşela iiăsuntănişteăp c toşiăînchişiăînăneşti-in ,ădarăconvinşiădeă"mântuirea"ălor,ăc ciăs-aăînt rităîntr-înşii întunere-culăcelămaiădinafar ,ăcare-iă faceăs ăseădeaăpeăeiă înşişiămaiăpresusădeăBiseric ăşiăsfin i.ăSuntăceiăceăn-auăavutăgrij ăşiăs-auăsuitălaăp rereaădeăsine;ăv zândădarulăluiăDumnezeu,ăşiăsocotindu-1ăalălor,ăşi-au frânt aripile min ii.

Ceiă des vârşi iă nuă simtă numaiă spinulă p cateloră lor,ă ciă g sescăîntr-înşiiămurmurândătoateăp cateleăoamenilor.ăC ciăprinăceiădes vâr-şi iăseăr sfrângeăsfin eniaăluiăDumnezeu,ăcaăprintr-oăoglind ,ăşiăîntr-în-şiiăiar şiătoat ăfireaăomeneasc -şiăsimteădurereaăşiăp catul.

Abiaă loră leă îng duieă atotştiutorulăDumnezeuă s ă bat ă r zboiă cuăstric torulăfiriiăomeneşti,ăşiăcuăsabiaăDuhuluiăneîntreruptăs -lăard .ăDarănuăspreăelăleăeăprivirea,ăciăavândătoat ăf pturaălorăabsorbit ădeădar,ăs-au f cutăcaăunăpârjolăîntr-unărugănearz torăşi,ăstr muta iădeădragosteaăluiăDumnezeu,ă chiară şiă numaiă cuă atâta,ă c ă suntă înă lumeaă aceasta,ă ardăpeă"st pânitorul"ăeiăînăinim ,ăcaăoăsabieădeăv paie.

Aceast ăneb nuit ăsim ireăaăneputin elor,ă întruăcareăseădes vâr-şeşteădarulăluiăHristos,ăneăfaceăîn eleas ămutarea din cele de aici a unui cuviosăp rinte:

"Venindăelălaăvremeaămut riiădinăvia aăaceasta,ăşiăînăjurulăluiăşezândăP rin ii,ăaăstr lucităfa aăluiăcaăsoarele.ăŞiă le-aăzisă lor:ă "Iat ăAwaăAntonieăaăve-nit".ăŞiădup ăpu inăaăzis:ă"Iat ăceataăProorocilorăa

1 Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1, p. 302;ăşiăedtăII, voi. l, Sibiu, 1947, p. 297.


venit".ăŞiăiar şiăfa aăluiămaiămultăaăstr lucit.s Şiăaăzis:ă"Iat ăceataăApostolilorăaăvenit".ăŞiăs-a îndoit fa aăluiăînăstr lucire.ăŞiăseăp reaăcaăşiăcumăarăvorbiăcuăcineva,ăşiă iăs-auărugată luiăb trâniiăzicând:ă"Cuăcineăvorbeşti,ăP rinte?"ă- "Iat ăîngeriiăauăvenităsaăm ăia,ăşiăm ărogăcaăs ăfiuăl satăs ăm ămaiăpoc iescăpu in".ăŞiăi-auăzisăluiăb trânii:ă"'Nuăaiătrebuin ăs ăteăpoc ieşti,ăP rinte!"ăŞiăle-aăzisălorăb trânul:ă"Cuăadev ratănuăm ăştiuăpeămineăs ăfiăpusăîncepută(po-c in ei)".ăŞiăauăcunoscutăP rin iiăc ăaăajunsădes -vârşirea.ăŞiăiar şiădeăn prazn ăs-aăf cutăfa aăluiăcaăsoarele,ăşiăs-auătemutăto i.ăŞiăle-aăzisălor:ă"Vede i,ăDomnulă aă venit,ă şiă zice:ă "Aduce i-Mi pe vasul pustiului!"ăŞiăîndat ăşi-aădatăduhul,ăşiăs-aăf cutăcaăună fulgeră şiă s-aă umplută totă loculă deă bun mi-reasm "1.

Cu aceste graiuri trece pragul dincolo, în adâncul smereniei, nevoitorul ce a ajunsădes vârşirea.

VÂRSTELE IUBIRII- VÂRSTELEăDES VÂRŞIRII

Sf.ăIsaacăŞirulăaănumitădes vârşireaăoăpr pastieădeăsmerenie;ădarătotăaşaădeăbineăputeaăs ăzic ăşiădespreăiubire,ălegând-oădeănumeleădes -vârşirii.ăC ciăiubireaăaăcoborâtăpeăDumnezeuădinăCeruriăs ăseăfac ăom,ă- şiănuăesteăsmerenieămaiămareăcaăaceeaăaălocuiăDumnezeuăînăoameni,ădin iubire. Deci acestea-să semneleăceloră locui iădeăDumnezeu,ăunăne-sfârşitădeădragosteăşiăoăpr pastieădeăsmerenie.ăC ci:ă"Cineăziceăc ăpe-trece întru El, dator este precum Acela aăumblat,ăşiăelăaşaăs ăumble"2.

Iar dragostea în Duhul lui Hristos, în trei vârste se vede:

' Patericul, ed. III, Râmnicul Vâlcea, 1930, p. 211-212. 2 1 Ioan 2, 6.

înăiubireaăaproapeluiăcaăpeătineăînsu i;1

în iubirea mai mult ca peătineăînsu iă- iubireaădeăvr jmaşi;2

In iubirea ca jertfa pentru oameni1.

Pân ălaăm suraăiubiriiădeăvr jmaşiăsuntădatoriăs ăajung ăto iăcreştinii,ăcareăauădeăgândăs ăseământuiasc ;ăpeăcândălaăvârstaăaătreiaăa iubirii,ăfoarteăpu iniăajung.

Ceiă des vârşi iă fiindă oă încrucişareă aă luiă Dumnezeuă şiă aă finiăomeneşti,ă şi,ă r sfrângându-se Dumnezeu cu limpezimea cea mai mare în fireaăomeneasc ,ăiarăfireaăomeneasc ăînăDumnezeu,ăpeăeiăîiădor durerileă şiă p cateleă oamenilor,ă laă oă m sur ă dumnezeiasc ăneb nuit .ă Deă aceea voră s ă seă jertfeasc ă pentruă aceia,ă voră s ă fieăosândi iăei,ăînăloculăacelora,ăcaăoamenii,ăfra iiălor,ăs ăiaăiertare.ăAşaăaăfost Sf. Apostol Pavel.

AceştiăfiiăaiăTat luiăvinăînălumeăspreăaceeaşiăsoart ăspreăcareăa venităCelăUnulăN scutăFiulăluiăDumnezeu.ăAceştiaăto iăseăînvoiescăs -l urmezeăc rareaăîntreag .

"Pe Iisus, iubirea L-aăf cutăs ămoar ,ăiubireaăI-aădatăbiruin a asupraămor ii.ă Iubireaă eă singuraăputereă careă învingeămoartea.ă Iarăpe noi,ă for aă careă neă p trundeă înă chipă zguduitoră şiă neă hot r şteă s -l d m via aănoastr ătoat ,ănuăeăcuvântulăLui,ăciăJertfaăLui."4 :

Aceastaăeăiubireaădes vârşit ,ăiubireaăcaăjertfa:ăpârjolulăcareăaprindeă lumea,ă cutremur ă por ileă iadului,ă şiă stârneşteă împotriv -şiătoat ăvâlv taiaădeăur ,ăsauăispitaăaădouaăprinădurere.ăIarăcelăceăiubeşteăaşa,ăseă ineăîntr-oălinişteămaiăpresusădeăfire,ăc ci:ă"Minteaăluiăunindu-se cu DumnezeuăşiăpetrecândăînăEl,ăprinărug ciuneăşiădragosteăseăface în eleapt ,ă bun ,ă puternic ,ă iubitoareă deă oameni,ă milostiv ,ăîndelungăr bd toare,ăşi,ăsimpluăvorbind,ăpoart ăînăsineăaproapeătoateăînsuşirileădumnezeieşti7'5.

De aceea nu-şiăpierdeăcump tulădac -1ăvorăp r siăprieteniiăla ceasădeăprigoan ăşiăiăseăvorăfaceăprotivniciăşi-1ăvorăhuliăşi-1 vor osândi caă peă ună înşel tor,ă chiară ceiă dină casaă lui.ă Minteaă şiă toat ăfiin aăluiăajun-

1 Matei 19, 19. 2 Matei 5, 44. 3Ioanl5, 13. 4 Pr.ăprof.ăD.ăSt niloae,ăIisusăHristosăsauăRestaurareaăomului.ăSibiu,ă

1943, Tip.ăArhidiecezan ,ăpp.ă241ăşiă307.

5 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,

ed. I, voi 2, p. 66.


s ăsimpl ,ăvaăputeaătreceăşiăprobaăceaămaiăgreaăcând,ăînăviforulădeăur ăalăprotivnicilor,ă îlăvaăp r siăşiăDumnezeu,ăar tându-iăgustulă iaduluiăşiăl sându-1ăînămâinileăp c toşilor,ăcaăs ăseăarateăc ăniciăurgiaăr ului nu-1 va putea desface din dragostea lui Dumnezeu!

Acestaăeăfoculăceleiămaiămariănevoin eăprinăcareăauăs ătreac ăceiăceăajungădes vârşirea,ăc ăDumnezeuăînsuşiăseăascundeădinăfa aălor,ăşiăseăpr v lescăasupraălorăpuhoaieădeăur ,ăc utândăcumăs -iăînghit .ăDar de dragostea lui Dumnezeu nimic nu-i mai desface1:ăniciăsuferin a,ăniciăîngerii,ă niciă via a,ă niciămoartea,ă niciă iadul,ă deă careă seă dovedescămaiăpresus,ăc ciădes vârşireaădragosteiănuămaiăareăpeăacesteaă îngr direăşiăhotar.

Toat ăaceast ăsl vit ăcaleăst ăsub pova aăBisericii,ăcaăunaăceăne-aăn scutădeăsusăaădouaăoar ,ăşiănimeniădinăceiăceăseăîntorcăAcas ănuăseăr zle eşteădeăea.ăC ciăprinăBiseric ăne-amăn scutăfiiiăluiăDumnezeuăşiăacumăavemăpeăHristosăînăparteădup ădarulăfiec ruia.ăîntregăeădoarăînăBiseric ,ă adic ă înăobşteaăSaăv zut ă şiă nev zut :ă iară deă laă înviereă şiăzidirea din nou a lumii2,ă Hristosă vaă fiă totulă înă toate,ă des vârşireaăneavând hotar.

înă Biseric ă seă nască deă susă şiă crescă peă p mânt,ă câştigândă înăr zboaie,ăoameniiămaiăpresusădeăfire,ăsauădumnezeiiădup ăDar.

1 Romani 8, 38-39.

2 Matei 19,28.

V

EREDITATEăăăăŞIăăăăS P I R I T

...ăCautăr d cinileădurerii...

GÂLCEAVA DE CUVINTE

Mult necaz s-aăîntâmplatăîntreăoameniădeăpeăurmaăneîn elegeriiăînăcuvinte.ăNuăto iăîn elegăprinăacelaşiăcuvânt,ăacelaşiălucru.ăCâtădespre gânduri,ăneîn elegereaăeăşiămaiămare.ăUrecheaăauzitorilorăparc ăarăfiăoăadev rat ă r sucitoareăaăcuvintelor,ă iarămintea,ăvârtelni ăaă ideilor.ăS-a întâmplatăc ălucruriăclareăcaăluminaăzileiăs ăfieăîn eleseădeăoameniăcuătotulăpeădos.ăIstoriaăneăst ăm rturie: Cel care a avut mai mult de suferit deăpeăurmaăoamenilor,ăr st lm citoriăşiăsuci iădeăminte,ăaăfostăDumne-zeuăînsuşi.ăOriceăs-arăspune,ăElăştiaăs ăvorbeasc ălimpede;ăunii,ă îns ,ădestulădeămul i,ăauăîn elesăc ăleăvorbeşteăunăieşitădinăminte1, un îndr -cit2, un hulitor de Dumnezeu3. De aceea L-auăşiăosânditălaămoarte.

Primejdia, care nu s-aăispr vit,ăareăşiăoăform ăîntoars .ăMul i,ăînăzileleă noastre,ă zică c ă cinstescă peăDumnezeuă hulindu-Iă crucea,ă sfin ii,ăBiserica,ăTainele,ăşi,ăîntrucâtăS-aăf cutăşiăomăadev rat,ăşiăpeăSfântaăSaăMaic 4.ăAceştiaăfacăacelaşiălucru,ăadic ăII osândesc la moarte.

Laăgâlceavaăseăîncaier ăşiăurm toareleăperechiădeătermeni:ăsufle-tulăcuătrupul,ăra iuneaăcuăinstinctul,ăştiin aăcuăcredin a,ăsauămaiăbine-zis,ăneştiin aăcuăcredin a.ăIarăcuăDumnezeuăseăgâlcevescăf pturileăSale:ăîngerulăc zutăşiăomulădec zut.

Laărândulăs u,ăomulădec zut,ăcât ăvremeăst ruieăînădec dereaăsa,ăînseamn ăc ănuăvreaăs ăpriceap ădeosebireaăîntreăvirtuteăşiăp cat,ăci,ădup ăminteaălui,ătotulăeănatur ăşiănimicămai mult. Ce nu vede, nu exis-t .ăDumnezeu,ănemurire,ăînviere,ăjudecat ,ădiavolăşiăiad,ă- astea-s vorbe deăame ireăaămin ii,ăbuneăpentruăproşti.ă(Deşiănuăştiuăcumăs-arăp reaăla

1 Ioam6, 60. 2 Matei 12, 24.

3 Matei 26, 65. 4Apocalips ă12,ă13-17.


minteăomulăcare,ăn r vităs ă judeceăaşa,ăarăstaă împotriv ,ăzicândădeăpild ădespreăpiramideleăEgiptuluiăc ănuăexist ,ăfiindc ănuăle-aăv zutăel!)ăDa,ăelăeăm suraălumii;ănuăştiam.ăOareăcine-1ă ineădinăumbr ,ăc ăceleăp -mânteştiă leă credeă - de vreme ce nu s-aă r sculată nimeniă împotrivaăpiramidelor Egiptului - peăcândăceleăcereştiăşiăveşniceănuăvreaăs ăleăpri-measc ?

Darăfelulă staădeăoameni,ănuăcredăniciăceăv d;ăvedereaălorănuăpl -teşteănimic.ăMaiămultăs-arăfolosiăs ăfieăorbi,ădecâtăorbiăf r ăs ăştieăşiăs ăseă in ăc ăv d.ăDinănefericireăastaăeătragediaăînăcareăseăcufund ămul imeădeăoameni,ădarămaiăcuădeosebireăoameniiăm rginaşiăînăştiin ăşiăcrescu iăunilaterală înăcunoştin e.ăNuăeăbineăaşa,ăciăprecumăurm rimăoăarmonieăîntreăfacult ileăsufleteşti,ătotăaşaătrebuieăs ăurm rimăoăarmonieăşiăîntreăcunoştin eleădinăcâtămaiămulteădomenii,ăprecumăşiăoăsintez ăaăacestoraăcuăvia a.ăMult ăştiin ăapropieăpeăomădeăDumnezeu,ăpu in ăştiin ăîlăîn-dep rteaz ăşiădeăştiin ăşiădeăDumnezeu.ăIarăomulăatâtaăpre uieşteăcât ăapropiereădeăDumnezeuăşi-aăcâştigatăînăsine.ăDumnezeuăi-a dat o va-loareămare,ăîns ătrebuieăşiăelăs ăşi-oăcâştige.ăDarădac ănuăvrea,ăDumne-zeuănuăareăniciăoăvin .

Ştiin a,ă filosofia,ămedicinaă şiă celelalteădisciplineăaleăpreocup -rilorăomeneşti,ăchiarăşi dreptul,ăcareăpuneăcruceaăpeămasaădeăjudecat ,ătoateălaăunălocănuăpotăs ădovedeasc ,ăniciăc ăexist ăDumnezeu,ăniciăc ănuăexist .ăToateăacesteădisciplineăaleăştiin eiăsuntăîns ăfolositoareăcândăîşiăcunoscămarginileăşiăcândănuătrecăîntr-oăalt ăzon ăaăexisten ei,ăundeănuăauăcompeten ăşiăniciămijloaceădeăcercetare.

înăştiin ăeăsavantulăcareăsondeaz ănecunoscutulăprinăteoriiăşiăleăverific ăpeăurm ,ădac ăaducă lumin ă şiă corespundă realit iiă sauăba.ăSa-vantulă seăajut ădeă teorie,ă teorem ,ăno iuni,ăexperien e,ă concluzii, care formeaz ăoăbaz ăpentruănoiăcercet ri.ăAdev rulălucrurilor,ăîns ,ăeămultămaiămultădecâtăatâta;ădep şeşteăm surileăomului.ăRevela iaăn-areăaă ineăpasăcuăvremea;ănuăeăcazulăadapt riiăBisericiiălaăspiritulătimpuluiăîntrucâtătoateăştiin eleătrebuie s ăajung ălaăceăaărevelatăDumnezeu.

Inăcredin ,ăînăreligieăesteăsfântul,ăcareăareăalteămijloaceădeăafla-reă aă adev rului.ăLuiă iă seă reveleaz ,ă iă seădescopereăoă lumeămaiămare,ătemeliaălumiiăacesteia.ăInăcunoştin aălui,ănuăareăteorii,ăniciăaparate,ăciăeăangajat ăvia aălui.ăSfântulănuăcerceteaz .ăVia aăluiăcurat ăeămijloculădeăcunoaştereăaăuneiărealit iăpeăcareăcercet torulăsavantăn-o poate prinde niciodat .

EREDITATEăŞIăSPIRIT 211

Ştiin aănuăangajeaz ăvia a,ădeăaceeaăniciăn-oăpoateăpricepeăşiăniciăn-o poate crea.

Sfin eniaă îns ă tocmaiăvia aăoăangajeaz .ă Iarăsfântulădes vârşit,ăcareăşi-aăangajatăvia aăşiăaăar tatăc ăoăpoateăşiăcrea,ăînviindămor iăşiăt -când ochi unde nu erau1, e singur Iisus. De ce oare nu-Lărecunoaşteămedicina?ăBaăniciăm carănu-Lăpomeneşte.

Poateăfiindc ăIisusăeăde-oăm rimeăuluitoare,ăcareăarăpricinuiăspai-m ămig leliiăomeneşti.

Deăaceea,ăînăinteresulăcunoaşteriiăvie iiăşiăsubăunghiulăvremelni-cieiăşiăsubăalăveşnicieiă- lucruăcareădep şeşteăputereaăşiăcunoştin aăome-neasc ă- a venit la noi Dumnezeuăînsuşiăşiăne-a spus cele de dincolo de ştiin ,ădeăfilosofieăşiădeămedicin ,ăoricâtăs-arădes vârşiăacestea.

Credin aă areă revela iaă cuă careă omulă credin eiă nuă seă tocmeşte.ăDumnezeuă neă înso eşteămereuă şi,ă peăm sur ă ce-Lă cunoaştem,ă via aănoastr ăbiologic ăşiăpsihologic ăseăstr bateătotămaiătareădeăadev răşiădeăluminaăcunoştin ei.ăAstaăeăceeaăceăposed ăcredinciosulăprintr-o cale multă prescurtat ,ă cunoştin aă peă careă savantulă n-o poate prinde prin ştiin ,ăciănumaiădac ăşi-aăîmpinsăştiin aăpân ălaătoateămarginileăşiăi-a recunoscutăneputin a.

Dumnezeuăseăreveleaz ăsmereniei. Deci,ădac ăeăs ăîn elegemăşiăs ăfolosimăceva,ăs ăîncet măgâlcea-

va.ă Dreptă aceeaă încercă oă l murireă armonioas ă aă uneiă porunciă aă luiăDumnezeu,ăporuncaăaăşapteaă- oăproblem ădeăbiologieă- cu cele câteva cunoştin eăceămiăs-auăîntâmplatălaăîndemân .ăPoruncaăaceastaăeăoăm -sur ă preventiv ă aă luiăDumnezeu,ă prină careă vomă dovediă c ă urm reşteăst vilireaădegener rii,ăaăstric ciuniiăşiăaătoat ăjaleaăf pturiiăomeneşti.

CAD COPIII INTRE TÂLHARI

Peălâng omulăc zutăîntreătâlhariătreceauăpeărând,ăneputincioase:ăLegeaăşiăpreo iaăVechiuluiăTestament.ăNiciăunaănuă i-a putut ajuta nimic. A venit Samarineanul milostiv2,ăomădeăaltăneam;ăomulăf r ăde

1 Luca 7, 22. 2Luca 10, 33.


p cat,ăIisus, care 1-aăluatăpeăcelăr nităşiă1-aăpusăpeădobitoculăS u.ăCeeaăce,ăascuns,ăînsemneaz ăîntrupareaăluiăDumnezeuăînăfireaădeăom;ăomulăf r ădeăp cat,ăadev ratulănostruăaproape,ă înăstareăs ăneăcareă înăspateădintreătâlhari,ăAcas .

Celăc zutăîntreătâlhariăaăfostăîncredin atăBisericii,ăcaăslujitoriiăeiăs ăpoarteăgrij ădeădânsul,ăsp lându-iăr nile,ădinăneamăînăneam,ăcuăvinăşiăuntdelemn. Bisericii i-aă dată deă cheltuial ă doiă bani:ă Vechiulă şiă NoulăTestament,ăadic ădup ătrebuin ,ălegea,ăpov uitoareălaăpoc in ,ăaspr ăcaăvinulăpeăran ,ăşiăHarulăcelorăşapteăTaine,ăizvorândădinăHristos,ăpo-mulăvie ii,ăcaăunăuntdelemnăceăungeăr nile,ăcur iteăcuăasprimeaăpoc -in ei.ăAmândou ăt m duiescădeplinăpeăom.

C dereaăîntreătâlhariăesteăc dereaăfiriiăomeneştiădinăRaiăînălumeaăaceastaă ;ă c dereaă deă laădes vârşire.ăC ci:ă "îndat ădup ăc lcareaăpo-runcii s-aăf cutăînăomăstr vezieăşiăv dit ăasem nareaăcuădobitoaceleăne-cuvânt toare.ăFiindc ătrebuia,ădup ăceăs-aăacoperitădemnitateaăra iunii,ăcaăfireaăoamenilorăs ăfieăchinuit ăpeădreptateădeătr s turileăira ionalit tiiă(aleădobitociei),ădeăcareăaăfostăatras ăprinăvoiaăei,ă- Dumnezeu rânduind preaăîn elept,ăcaăomulăînăfelulăacestaăs ăvieălaăconştiin aăm re ieiăsaleădeăf ptur ăcuget toare"2.ăEăvremeaăcând:ă"Aăf cutăDomnulăDumnezeuăluiăAdamăşiăfemeiiăluiăîmbr c minteădeăpieleăşiăi-aăîmbr cat"3.

Chipulăcunoscutăalănaşteriiă trupurilorăaăvenităomuluiă tocmaiădinăpricinaă c derii;ă c ci,ă dup ă Sfin iiă P rin i,ă şiă maiă alesă dup ă SfântulăMaximăM rturisitorul,ădup ăcareăneălu m,ăarăfiăfostăcuăputin ăşiăunăalt chipă deă înmul ire,ă nep timaşă şiă nep c tos.ă înă urmaă p catuluiă îns ,ăAdamăurmaăs ămoar ăşiăs ăseăsting ăomulădinăzidire;ădarăv zândăDum-nezeu,ăpesteătoateăveacurile,ăc ămul iăauăs ăseăizb veasc ădinădobitocie,ă1-aăosânditălaăcaleaănaşteriiătrupeşti,ăcare const ădinăp timireăşiăp cat4. P catulă îşiă areă pornealaă înă patimaă sauă poftaă pentruă acestă chipă deănaştere,ăcaă într-oă legeădeăpedeaps ădat ă firii.ăFireaăşiăvoin aăauă fostălegate într-oăînl n uireărea.ăC ci,ăcuăcâtăseăsileaăfireaăs ăd inuiasc ăînăvia aăaceasta,ăprinănaştere,ăcuăatâtăseăstrângeaăpeăsineămaiămultăîn

1 Liturghiei-,ăBucureşti,ă1937,ăp.ă220. 2 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă1,ăFiloca-

lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 20-21. 3 Facere 3, 21. Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă21,ăFiloca-

lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 62.


lan ulălegiiăp catului,ăsporindu-seăşiămoartea.ăI s-aădatăomuluiăs ălupteăcu moartea, de care se atinsese cu voia.

Dorulă dup ăDumnezeuă s-aă întorsă înă poft ă p timaş ă dup ă trup.ăMintea, întunecându-seădinspreă .Dumnezeu,ăaăc zută înăh işulăsim u-rilorăcareăseălipescădeăpl cere,ăcaădeăunăbine,ăşiăfugădeădurere,ăcaădeăunăr u.ăIarăpl cereaăeămomealaăcuăcareă"ho ul"ăînşeal ăpeăom,ăs ăseăpo-goare din Ierusalim la Ierihon.

Peădrumulăacesteiăpogorâriăpândeauătoateăputerile,ăîncep toriileăşiăst pâniileăceleădinăv zduhuri1,ăşiăseăsileauăcaăunăpuhoiăs ăintre,ăcareămaiădeăcare,ăînăparteaăp timitoareăaăfirii,ăadic ăînăpoft ăşiăînăiu ime,ăşiăs ăleăpovârneasc ăînăcontraăfirii.ăVoin aăi-a împins-oăcaăs ăvreaănumaiăispitaăvicleanului,ăpl cerea,ăşiăs ăocoleasc ăpovara,ădeălaăDumnezeu,ăaănaşteriiă deă fii.ăMintea,ă careă odinioar ăvedeaăpeăDumnezeuă într-însa, acum e templu al idolilor, având în loc de un singur Dumnezeu, multe chipuri ale patimilor necurate2.ăDeciăminteaănemaidep nândăînăsineăve-dereaăluiăDumnezeu,ăst pânitorulălumiiăacesteia3, s-aăîncâlcită înăînf i-ş rileăceleăsupuseăsim urilor.ăMintea,ăfiindăoăputereăarz toare,ăcaăunaăceăaveaăs ăs l şluiasc ăîntr-însaăpeăDumnezeu,ăcareăînc ăesteăfocăarz tor4, acumăn scoceşteăşiăaprindeăpl cerileă trupului,ăeaă îns şiă fiindă re inut ăastfelă înă leg tur ăp timaş ăcuăsim urile!5 Iat ăcumăs-aă furişată înă sfatulămin iiă legeaăp catului,ă careăesteăpl cereaăsim urilorăşiăpentru care s-a hot râtămoarteaă trupurilor,ăcaănuăcumvaă r utateaăs ă fieănemuritoare6. Deă atunci,ă minteaă multoraă d ă numaiă sfaturiă contraă firiiă sauă sfatulăf r delegii.

"Focădeăocar ăeălegeaătrupuluiă- zice Sf. Maxim - iar îmboldirea prin deprinderea patimilor e luminaălui;ăşiăpar ădeăocar ăeăardereaăcândălucr ăpatimile.ăSauăpeăscurt:ăfoculădeăocar ăeăp catul;ăluminaădeăocar ,ădeprindereaă p catului;ă iară flac ra,ă lucrarea.ăPrină urmareănuă seă cadeămin iiăs ăseăînc lzeasc ăînăfoculăacesta,ăniciăs ăseăluminezeăcuăluminaăaceasta,ăniciăs ăard ăînăaceast ăflac r .ăC ciăceeaăceăpentruăsim uriăeste

1 Efeseni 2, 2. 2 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăop.ăcit.,ăîntrebareaă55,ăp.ă276. 3 loan 14, 30. 4 Ieremia 20, 9. 5 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăop.ăcit.,ăîntrebareaă58,ăp.ă309. 6 Facereă3,ă22ăşiăMolitfelnic,ăBucureşti,ăTipografiaăC r ilorăBisericeşti,

1937, p. 217. _


lumin ăşiăpl cere,ăpentruăminteăesteăadâncădeăîntunerec."1 "Sim urileănuăsuntăînăstareădecâtădeăr t cireăşiănuăprindădecâtăstric ciuneaătrupu-rilor."2 Deciămintea,ă împins ă înăaceasta,ănuăeănumaiăcontraă firii,ăciăşiăîmpotrivaăluiăDumnezeu.ăIarăoăminteăînnebunit ădeăsim uriăşiădeăpofteleăcontra firii - prinăcareălucreaz ătoat ăpoftaăvr jmaş ă"vr jm şiaăîmpo-triva lui Dumnezeu"3 - ce sfaturi poate ea s ădea,ădecâtăsfaturileătâlha-rilorăcareăc s pescăpeăceiăceăcoboar ădinăIerusalimăînăIerihon:ăcopiiiăceăvin în lumea aceasta?

OareăvenireaăluiăIisusălaănuntaădinăCanaăs ănuăaib ăşiăunăîn elesămaiăadânc?ăOareăs ănuăînsemnezeăcevaămaiămult,ăfaptulăc ălaănunt faceăprimaădovad ăaădumnezeiriiăSale?ăOareănuătrebuieădeăaiciăînainteăsocotităşiăDumnezeuăcaăprezentălaănunt ?ăOareăDumnezeuănuăareăniciăun cuvânt în biologie? Nici un lucru? Nici un sens? Nici o conducere? Aădatălegileăşiăaăp r sitălumea?ăSauălegileăîlăexclud pe Dumnezeu? De ceădarăaăridicatăc s toriaălaărangulădeătain ăîntreăceleăşapte,ăiarăBise-ricii i-aădatăînăgrij ă- deciăînăr spundereăşiăînădreptă - de-aăurm riăcuăluareăaminteăroadeleăTainei,ăaceştiămuguriăaiăvie ii,ăcopiii?ăNuăoareădeăaceea,ăcaăeiăs fieăfiiiăS i,ăîntregiălaăminteăşiălaătrup,ăşiănuădimpotriv ,ăpuiiă f r delegii?ă încetulă cuă încetulă neă vomă l muriă cuă şuvoiulă între-b rilorăacestora.ăNeătrebuieăîns ăcâtevaăcunoştin eădeăbiologie.

UN CĂLUGĂR CU GÂNDUL LA MAZĂRE

Eraăunăgr dinarălaăoăm n stire din Brno, în Cehia; îl chema Gre-gorăMendelăşiăseănevoiaăcuăascultareaăînăveaculătrecut.ăSeăvedeăc ,ădeălaăoăvreme,ănuăseămaiămul umeaăs ăr mân ăsimpluăs paşădeărând,ăciăşi-aăpusăînăminteănecuviin aăde-aăintraăînătaineleădinăvia aăburuienilor.

Avea trandafiriăalbiăşiăroşii;ăle-aăîncrucişatăpolenizareaăşiăaăob i-nutăînăaădouaăgenera ieătrandafiriăhibriziădeăculoareăroz.ăAceştiaăauădat

1 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca- lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 252.

2 Idem, p. 366. 3 Romani 8, 7.


înăaătreiaăgenera ieătreiăfeluriădeătrandafiri:ăroşii,ăalbiăşiăroz,ăşiăanume,ăunăsfertăroşii,ăunăsfertăalbiăşiăjum tateăroz.

îmbinareaăcaracterelorăroşuăşiăalbăaveaăs ăseăchemeăconjunc ie; iar desfacerea elementeloră înăgenera iileăurm toare,ăaveaăs ăseăcheme disjunc ie.ăSitua iaă redus ă laă formulaădeăpropor ieă ară fiă1-2-1. Carac terulăsauăculoareaăseăvedeăc ăeăunăfactorăcareăseăafl ăcomprimatăînăcelu leădeăînmul ireăpaterneăşiămaterne,ăcamăaşa: .;:

Fig.ă1.ăDiagramaăhibrid riiă.

Deciăaceştiă factoriăaiă caractereloră specificeădau,ă înăprocesulădeăfecunda ie,ă disjunc iaă elementeloră parentale,ă şiă deă asemeneaă şiă pro-por iaă1-2-1.ăAşaăseăiviăprimaălegeăaăluiăMendel,ăsauă"Legeaădisjunc ieiăcaracterelorăp rinteştiăînăhibrizi",ăcareămaiăpeălargăzice:ă"Cândăseăîncru-cişeaz ădoiăindivizi,ăceănuăseădeosebescădecâtăprintr-un singur caracter, to iăhibriziiădinăîntâiaăgenera ieăsuntăasem n tori,ăfieăc ăprezint ăunătipăintermediară întreă ală celorădoiăp rin iă (amestec),ă fieă c ă seă aseam n ănumaiăcuăunulădinăp rin iă(dominant ).ăAceştiăhibrizi,ăîntreăei,ădauăcaăurmaşiăunăsfertădeăindiviziădeătipăpaternăpur,ăunăsfertădeătipămaternăpurăşiăoăjum tateădeătipăhibrid"2.

Rezultatulăacestaăneăduceătotodat ăcuăgândulăşiălaăcelămai simplu calculădeăprobabilitate.ăC ciăluândădou ămonede,ăpentruăceleădou ăca-ractereădeătrandafiri,ăşiăaruncându-le,ăprobabilitateaălorădeăc dereăvaăfi:

p.161.

1 Dr.ăReneăJeannel,ăCursădeăbiologieăgeneral ,ăCluj,ă1930,ăEd.ăUniversit ii,ă

Idem, p.'165.

216

C RAREAăÎMP R IEI

num r-num r,ă num r-coroan ,ă coroan -num ră şiă coroan -coroan .ăDeciă25%ăprobabilitateăpentruăcâteăunaădinădou ăpozi iiăpure,ăşiă50%ăprobabilitateăpentruăpozi iiămixte.ăExactăpropor iaă1-2-1.ăS ănuăuit măc ăîntreătrandafiriăeraănumai un singur caracter deosebitor: culoarea.

S ăvedemăceăseăîntâmpl ăcândăseăîncrucişeaz ăşiăseămoştenescămaiămulteăcaractereădeodat .ăC ciăMendel,ătrebuindăs ăvad ăşiădeăzar-zavat,ănuănumaiădeătrandafiri,ăşi-aăa intităochiiălaămaz re.ăMaz reaăîns ăi-a dat maiămult ăb taieădeăcap.ăAveaădou ăsoiuriădeămaz re:ăunulăcuăboabeăgalbeneăşiănetedeăşiăunăaltăsoiăcuăboabeăverziăşiăzbârcite.ăAciănuămaiăavea,ăcaălaătrandafiri,ăoăsingur ăperecheădeăcaractereădeosebitoare,ăciădou ,ăpentruăfiecareăsoiăînăparteăcâteăoăpereche de caractere. Deci, încrucişându-leăpolenizarea,ă toamnaăaă c p tat,ă într-aădouaăgenera ie,ăspreămareaăluiămirare,ănumaiămaz reăcuăboabeăgalbeneăşiăcuăcoajaăne-ted .ă Seă vedeă c ă s-aă întâmplată cevaă caă înă visulă luiă Faraon,ămaz reaăgalben ăaăînghi itămaz rea verde.

înghi ireaăaceastaăn-aăsc patănenumit ,ăciăaăprilejuităînc ăoăpere-cheădeă termeni:ădominan aăşiă recesivitatea.ăDominan aăară fiă însuşireaăunor caractere de-aăbiruiăalteăcaractereăşiăde-aăleătreceăînăumbr ăpân ălaăoăvreme;ăiarăsl biciuneaăşiăînd r ptareaăînăumbr ăaăcelorlalteăarăfiărece-sivitatea.ăVorbindădeămaz re,ăperecheaădeăcaractereăgalben-neted ăseădovedeşteădominant ăasupraăperechiiăverde-zbârcit .

înăaătreiaăgenera ieămirareaăi-aăfostăşiămaiămare,ăc ciăaăc p tatăpatruăsoiuriădeămaz re:ăunulăgalbenăşiăneted,ăaltulăverdeăşiăzbârcit,ăalătreilea,ă verdeă netedă cuă oă pat ă galben ,ă şi-al patrulea, galben zbârcit. Num rândătoateăboabeleădeătoateăsoiurileăşiăsimplificându-le cu un di-vizorăcomun,ăaăob inutărecoltaălaăaătreiaăgenera ieăînăpropor ia:ă9-3-3-1, sauăgraficăaşa:

Fig.2.ăăăDiagramaăăăhibrid riiăăălaămaz re,ăînăcazulăcândăp rin iiăseădeosebescăprinădou ăcaractere.ă(R, Jeannel, op. cit, p. 167.)


"Cumăseăexplic ăaceast ăpropor ieă9-3-3-1?ăFoarteăsimplu;ădac ăseăadmiteăc celeădou ăcaractereăaleăfiec ruiăp rinteăsuntăindependenteăşiăc ădisjunc iaăseăfaceăînămodăindependentăînăceluleleăsexualeăaleădihi-briduluiă(seăziceă"dihibrid",ăfiindc ăp rin iiăseădeosebescăprinădou ăca-ractere).

Celulele sexuale ale dihibridului vor fi deciădeăpatruăfeluri,ăc ciăeleăvorăînf işaăceleăpatruăcombina iiădeăfactori,ăcareădetermin ăcaracte-rele:ăgalbenăşiăneted,ăgalbenăşiăzbârcit,ăverdeăşiăneted,ăverdeăşiăzbârcit.ăAcesteăpatruăfeluriădeăcaractereăseăvorăformaăînăcantit iăegale,ăînăpatruăfeluriădeăceluleăsexualeăfemeleăşiăpatruăfeluriădeăceluleăsexualeămascu-le,ăşiăvorăproduce,ăînănum răegal,ă16ăcombina iiădeosebite.ăînăvirtuteaădominan eiăcaractereloră îns ,ă9ăcombina iiăvoră reuniăcaractereleădomi-nanteă galbenă şiă neted,ă treiă combina iiă asocia iaă galbenă şiă zbârcit,ă treiăcombina iiăvorăreuniăcaractereleăverdeăşiănetedăşiăabiaăunaătipulăverdeăşiăzbârcit.ă înăcifreă4x4ţ16ă;ă9+3+3+1ţ16;ă iarăgrafic,ăsocotindăfactoriiăşiădominanta avem:

a

Experien aăaădusălaăaădouaălegeăaăluiăMendel,ăsauălegeaădisjunc-ieiăindependenteăaăcaracterelorăînăhibrizi.ă"Fiecareăperecheădeăcarac-tereăseădesparteăînămodăindependentăşiăhibridulăformeaz ăastfelăatâteaăfeluriădeăceluleăsexuale,ăcâteăcombina iiăposibileăexist ăîntreăcaractereleăp rin ilor...

Trei perechi de caractereă vorădeterminaăprinădisjunc iaă lor,ă8ăfeluriădeăceluleăsexualeăşiă64ăcombina iiădeăou ă fecundate,ăcareăvorăap reaăcaă8ă tipuriădistincte,ă înăpropor iaădeă27-9-9-9-3-3-3-1. Pentru patruăperechiădeăcaractereăvorăfiă16ăfeluriădeăceluleăsexualeăşiă256ădeăcombina iiăposibile"1,ăşiăaşaămaiădeparte.

pp. 168-171.


C lug rulă nostru,ă am gită deă maz reă şiă r t cită prină biologiaăgeneral ,ătotuşiăcuăgândulăseăînal ădeălaăascultareaăcuăsapaălaătaineleăascunseădeăDumnezeu,ăchiarăşiăîntr-oăgr din ădeăzarzavat.ăAproapeăniciănuăb gaădeăseam ăc ădescopereaălegileăeredit ii;ădespreăcareăaveaăs ăseăspun ămaiătârziuăc ănuăsuntădecâtăoăaplicareăaălegilorăprobabilit ii1. Via aăprinăurmareăareăoămatematic ,ădeciăoăexplica ieăşiăastfelăseăpoateăinterveni în variabilele ei.

OăMUSC ăPRICINUIEŞTEăPREMIULăNOBEL

Aăaşteptaădeălaăunăanălaăaltulăpoateăunăc lug r,ădarănuăpoateăunăamerican. II cheam ăThomasăHuntăMorgan,ăcare,ăajutatăde-oămusc ,ăaăpusăbazeleăgeneticiiămoderne,ăosteneal ăpentruăcareăaăfostăîncununat cu premiulăNobel.ăMuscaăseăcheam ăDrosophila,ăoămusculi ădeăo et.ăSeăînmul eşteă foarteă repede,ă fiindc ănuă areămulteă zileă deă tr it,ă deă aceeaăamericanulănuătrebuiaăs ăaştepteăcuăanii,ăcaăMendelădup ămaz re.ăDro-sophila s-aăf cutăvestit ,ă încâtăeăpomenit ,ăde la 1910 încoace, prin toateăuniversit ileălumii.ăAreăşiăduşmani,ămaiăalesăpeălaăfacult ileădeămedicin .

Intâmplându-seămaiămulteăvariet iădeăDrosophila,ăîncrucişareaăloră aă dusă laă constatareaă c ă şiă gâng niileă seă supună aceloraşiă legiă aleăeredit ii,ăg siteădeăMendel,ăanumeăconjunc iaăşiădisjunc iaăcaracterelorăînăurmaşi.ăŞoarecii,ăg inileăşiăalteăor t niiăauăconfirmatăşiăeleăc ălegileăeredit iiă animaleă nuă suntă altceva,ă decâtă totă legileă calcululuiă proba-bilit ii2.ăPeăcunoştin aăastaăseă întemeiaz ăselec ionareaăşiăg sireaădeănoiă soiuriădeă rase,ă cuă însuşiriă anumeăc utate,ăneafl toareă laăp rin i.ăC ciăoăschimbareăînăfactoriiăereditariăseăresimteăînăîntregulăorganismăre-zultat,ăşiăegaleaz ăcuăunănouăcaracterădobândit.

1 NicolaeăM rgineanu,ăPsihologiaăpersoanei,ăCluj,ă1944,ăEd.ăUniversit ii,ăed. II, p. 149. 2Ibidem.


TEORIAăCROMOZOMIC

Celeădeăpân ă aiciă suntă experien e,ănuăexplica ii.ăAă ajungeă laăoăexplica ie,ăînăcazulănostru,ăeătotăunaăcuăoăcufundareăînăinfinitulămicăviu,ăprecum înămateriaămoart ,ăavemăinfinitulămic,ăelectronul,ăcareănuămaiăeămaterie,ă ciă energie.ă Teoriaă atomic ă înă fizic ă s-a dovedit suficient de explicatorie,ă ajutândă interven iaă înă constitu iaă materiei,ă chiară pân ă laăneîng duitaădisocia ieăatomic .ăînăceăpriveşteăîns ăteoriaăcromozomic ăînăbiologieăr mâneădeăv zutăpân ălaăceăm sur ăseăvaăajungeălaăinter-ven iaăînăorganizareaăvie ii.ă"Dac ăoăexplicareăeăposibil ,ăevidentăc ăeaătrebuieă c utat ă înă structuraă celulei,ă fiindc ă oriceă fiin ă vie uitoareă eăformat ădinăcelule şiăprovineădintr-oăcelul ăunic ,ăînăcareătrebuieăs ăfieăaşeza iă to iă factoriiă ereditari,ă careă condi ioneaz ă caractereleă indi-vidului."1 '

Americanul cu musca nu s-aămul umitănumaiăcuăstudiereaăcarac-terelorăexterioare,ărezultateădinăîmperechere,ăciăaăc utatăs ăp trund ămaiăalesă înămecanismulăcauzalăsauăgeneticăalăeredit ii.ăDreptăaceea,ăajutată deă unelteă şiă colegi,ă aă ajunsă s ă stabileasc ă într-un mod care excludeăîndoiala,ăc ăelementeleăultime,ădeăcareădepindeăereditateaădeo-sebiteloră caractere,ă suntă p rticele infinit de mici pe care le-a numit "gene",ăafl toareăînănucleulăceluleiăgerminative.ăLe-aşănumiă"geneze",ăf r ăs ăgreşesc,ăbotezându-leăaădouaăoar ,ăc ci,ădup ăGenetic ,ăauărolulăs ănasc ăşiăs ăorganizezeăcaractereleăgenera ieiăurm toare.

CU SFIALA CUVIIN EI

S ăneăapropiemădeăom.ăCâtevaăno iuniădeăembriologieăneăajut ălaăadâncireaăînăinfinitulămicăbiologicăşiăneăapropieădeăexplicareaămultorătaineăceăneăintereseaz .

Iat ăformaăşiăsec iuneaăunuiăspermatozoidădeăom.

j. Rostand, Les Chromosomes, p. 62, dup ăR.ăJeannel,ăop.ăcit.,ăp.ă173.


ÎP*#.»».ŞW*<#W^^

Seăcompuneădinăelementeăcromatice:ăcromatinaăşiănucleolul;ăşiădinăelementeăacromatice:ălinina,ăsuculănuclearăşiămembranaănuclear .

Cândăcelulaăseăprepar ăpentruădiviziune,ăîn procesul fiziologic al fecundatiei,ăgranuleleădeăcromatinaăseăunescăşiăformeaz ăunăghemăcro-matic ce se va segmenta apoi în filamente independente, de lungimi variabile,ă totuşiă înă perechiă camă egale,ă numiteă cromozomi.ăAceştiaă laărândulă loră suntă alc tui iă din granule numite microsomi sau cromioli, aşeza iăînăşiraguriăcaăzaleleăîntr-unălan .1 Aceste granule infinitezimale sunt "gene"-zeleădinăGenetic .

Cromozomiiă seă diferen iaz ă numaiă înă procesulă deă matura ieă alăfecund riiă şiă seă potă num raă 23ă deă perechi,ă plus unul stingher, cro-mozomul X careădetermin ăsexul.ăMaiăesteă şiăunăcromozomănedez-voltat Y.

Perechileăauăformaăurm toare:

Jt

i-V • !

iu.

Dr. Rene Jeannel, op. cit., p. 181.


Inăsum ătotal ăavemăpentruăspe aăuman ăînăzigot (oul fecundat) num rulădeă48ăcromozomiă- exactăcâ iăareăşiăburuianaădeătutun.

Astaăînsemneaz ăc ătoateăceluleleăcorpuluiăsuntăformateădintr-un stoc dublu (2N) de cromozomi, pe când celulele sexuale mature n-au decât un singur stoc (N). Aceste celule sexualeănuă suntă jum t iădeăcelule, cum s-arăp rea;ăeleăsuntăceluleăcomplete;ăiarăceluleleăcorpuluiăsunt duble (diploide)1.

Spreă ajutareaă în elesului,ă d mă oă diagram ă aă fecunda ieiă laăechinoderme,ă dup ă fazeleă caracteristiceă şiă cuă multaă simplificareă aăelementelor:

Fig.6.ă Diagramaă fecunda ieiă laă echinoderme:ă A.ă p trundereaăspermatozoiduluiă înă ovulă laă nivelulă conuluiă deă atrac ieă dup ăexpulzareaăcelorădou ăglobuleăpolare;ăB.ăCapulăspermatozoiduluiăs-a rotit 180, spermocentrul orientându-se spre zona central ă aăovulului,(în jurul spermocentrului s-a dezvoltat un astru; C. tran-

'Idem, p. 181.


spunereaă nucleuluiă spennică înă pronucleulă masculă şiă dublareaăspermocentrului; D. cei 2 spermocentri, fii, fiecare cu câte un aster propriu s-auă îndep rtată întreă ei;ă E.ă pronucleulă masculăcomplet dezvoltat s-a alipit de pronucleul femei iar cei doi sper-mocentriăfiiăseăg sescăsitua iăpeăprelungireaăplanuluiădeăalipireăaăpronucleilor;ăF.ăcromozomiiămasculiăşiăfemeiiăs-auădiferen iatăînăfiecare pronucleuărespectivă(profaza);ăG.ădispari iaămembranelorăpronucleilorăşiădispunereaăcromozomiloră laăecuatorulăprimuluiăfusădeăsegmentareădup ăceăs-au divizat în sensul lungimii lor spre a-şiădublaănum rulă (metafaza);ăH.ăemigrareaăaăcâteăoăjum tateădină num rulă totală ală cromozomiloră spreă poliiă opuşiă aiă ouluiă(anafaza); I. formarea nucleilor fii, fiecare cu câte 4 cromozomi, doiă paterniă şiă doiă materniă (dup ă Boveriă modificată deă Dr goi:ăIstolo'giep. 221).

Ajunşiă pân ă aci,ă eă bineă s ă urm rimă cuă deam nuntulă aceast ăsimfonieă aă infinituluiămică biologic.ă Spreă ajutorulă în elegeriiă d mă înădesen geometric diviziunile stocului de cromozomi în procesul fecun-d rii.

Fig.7.ă Schem ă ar tândă constitu iaăstocului cromozomic în fecundare. Sus gârne ii,ămasculăşiăfemei,ăcuăunănum răNăde cromozomi (3); La mijloc oul fecun-dat,ărezultatădinăunireaăcelorădoiăgârne i,ăcu 2N cromozomi, formând trei perechi (I, II, III), fiecare pereche fiind consti-tuit ă dintr-ună cromozomă paternă şiă unulămatern.ăJosădiviziaăoului,ăar tândăp stra-rea stocului 2N a cromozomilor în fiecare celul ăfiic .

EREDITATEăŞIăSPIRIT 22:

Fig.8.ăSchem ăar tândădisjunc iaăcromozomilorăînămomen-tulămatura ieiăcelulelorăsexuale.ăSus,ăprimaădiviziuneădeămatu-ra ie:ăcromozomiiă(paternăşiămatern)ăaiăfiec reiăperechiăseăal -tur ,ăşiănum rulăcromozomilorătreceădeălaă2NălaăNă(reducereănumeric ).ăPerechileăseăorienteaz ăîns ăvariabilăînăfus,ăaşaăc ăgârne iiă(jos)ăprimescăfieăcromozomulăpatern,ăfieăcelămaternădin fiecare pereche. In exemplul acesta, cu stocul 2N=6, exis-t ădeciă8ăcombina iiăposibileădeăcromozomiăînăgame i,ăadic ă8ăfeluriădeăgame i,ădeosebindu-seăprinăcalitateaălorăereditar .ă(R.ăJeannel op. cit, 181, pi. 31.)

Potrivităacestorădate,ăaccentu măc ăînăgenulăumanătoateăceluleleăcorpului cuprind stocul dublu (2N) al cromozomilor, pe când celulele sexuale cuprind numai stocul simplu (N=23 de perechi +X sau Y).

Socotindă cuă totalulă cromozomiloră înă spe aă uman ,ă avemă deo-camdat ărecunoscut ăsitua ia:

Ovul, Spermatozoid, Ou. N + — = N+X

(mascul)

+ [ --------------------------------------------- h JrJ = N+X+X (femel )

§

N_

T

N

+ X


IarăcândăapareăşiăcromozomulănedezvoltatăY,ăamăavea:

— + x) t (— + Y\ = N+X+Y (mascul)

"Laătoateăacesteaăuniiăbag ădeăvin ,ăzicândăc ăcromozomiiăn-au oăconstan ăabsolut .ăNimicănuădemonstreaz ă- pentru ei - c ăcroma-tina,ăîmpr ştiat ăînăsuculănuclear,ăînăperioadeleădeărepaus,ăseăreconsti-tuieăînăelementeăabsolutăidenticeălaăfiecareădiviziuneăcelular ăşiăc ănu-m rulăcromozomilor,ăînăaparen ăacelaşiăînăfiecareăcelul ăaăcorpului, e totdeaunaărigurosăconstant.ăAfar ădeăaceastaăoareănuăeăriscantăaăteăbizuiăpe realitatea acestor elemente nucleare, pe care nimeni nu le-aăv zutăînăstareăvie,ăşiăcareănuăiesălaăiveal ădecâtăprinăartificiiădeăfixareăşiădeăcolo-rare, care desigur altereaz ădup ămoarteăstructuraăsubstan eiăvii?"1

Maiăcârtescăuniiăzicândăc ăobserva iileăvalabileăpentruăoămusc ănuăpotăfiăaplicateăcuăaceeaşiăvalabilitateăşiărigoareăomului.

Bun ăeăfrânaăoriunde.ăTotuşiăeiăr mânădatoriăcuăexplicareaămul-torătaineăşiănevoiăarz toare,ăpeăcareănumaiăpartizaniiăteorieiăcromozo-miceăsuntăînăm sur ăs ăleăpoat ăda,ăm carăşiănumaiăpân ălaăunăloc.

EREDITATEA,ăMEDIULăŞIăDESTINUL

Aceştiaă suntă factoriiă deă c petenieă careă configureaz ă diferen i-aleleăpersoaneiăomeneşti.ăEreditateaăarăfiărepeti iaăp rinteluiăînăfii.ăDup ăcumăseăvedeăaieveaăşiădup ăceleădeăpân ăaci,ăfiiiărepet ăpeăp rinteănu-maiăcuăoarecareăaproxima ie.ăAşaăeăfiresc,ădeăvremeăceăcopilulăeăoăsin-tez ăaăcelorădoiăp rin i,ăoăsintez ăaăceloră4ăbunici,ăaăceloră8ăstr bunici,ăaăceloră 16ă str -str buniciă ş.a.m.d.ăAdic :ă peăm sur ă ceă creşteănum rulăascenden iloră înă progresieă aritmetic ,ă contribu iaă loră înă descenden iăscadeăînăprogresieăgeometric .ăGraficăarăfiăaşa:

Idem, pp. 174-175.

EREDITATEăŞIăăSPIRIT 225

h

Fig.9 1/2 ereditateădeălaă2ăp rin i. 1/4 ereditate de Ia cei 4 bunici 1/8 ereditateădeălaăceiă8ăstr buniciă1 /16 ereditateădeălaăceiăă16ăstr -str bun ici etc. etc.

Aşadar,ăînăpersoanaănoastr ătr iescămaiămulteăgenera iiăşiăunănu-m rămareădeăinşi.ăNuăstric ăs ăneălu măpu inăpeăurmaălor;ăîns ă- potrivit în elesuluiă- deocamdat ,ăînăcadreleăteorieiăgenetice.

Careăesteăsuportulădeătransmisieăalăeredit ii9 °

"Gena"ă (voiăziceămereuăgeneza);ă aceaăgranul ă infinitezimal ădeăcromatin ,ădinălan ulăcromozomilor.

■'<%

«i Fig.ă 10.ă Aşezareaă genezeloră inălan ulă dubluă (diploid)ă ală cromo-zomului,ădup ăJennings1.

Genezaăeăunăcentruăcondensatădeămaterieăvie,ăavândăs ăconduc ,ămultiplicareaăcelulelor,ăob inereaăformeiăanatomiceăaăorganelorăşiăaăsis-temelor, ritmulă fiziologic,ă armonizareaă şiă sincronizareaă func ional ă cuăorganismeleă vecineă dină competen aă altoră geneze,ă precumă şiă durataăacestora.ăGenezaătrebuieăs ăştieăşiăs ăfac :ăarhitectur ,ăanatomie,ăcalcu-lulărezisten elor,ăchimie,ăfiziologie,ăap rareăactiv ,ăap rareăpreventiv ,ăarmonieămuzical ,ăcutiiădeărezonan ,ăarmonizareăistoric ,ăpreviziune.

N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăp.ă150.


serviciuădeăsiguran ă- multeădeătoate.ăPeăscurt:ăforma,ăritmulăşiădurata;ăastea dau tonul în materie de ereditate.ăChiarăaşaămareăminuneănuăe,ădac ăsocotimăc ănum rulăgenezelorăînăcromozomiiădeăomăeăvariabilăşiăpotăurcaăpân ălaăcâtevaămiiăîntr-unălan ăcromozomial.ăNum rulăcromo-zomiloră eă constant;ă num rulă genezeloră dină cromozomiiă constan iă eăvariabil.

Ştiindăelementele,ăs ăascult mădeăacumăpoemaăsimfonic ăaămis-teruluiăpersoanei,ădescris ădeăJennings,ăbiologălaăInstitutulădeăGenetic ădin California - descriere pe care ne-aă f cut-oă cunoscut ă Psihologia

persoanei, carteaă profesoruluiă N.ăM rgineanu,ă deă laă Institutulă de Psi-hologieăalăUniversit iiădinăCluj.

"Vrednicădeăştiutăeăfaptulăc ăfiecareădinămiileădeăgenezeăeăoăsub-stan ă aparte,ă careă areă oă func iuneă diferit ă şiă bineă definit ,ă adic ă unăanumită lucruă deă împlinit.ă Dac ă unaă sauă altaă dină eleă eă distrus ă sauăschimbat , dezvoltareaăorganic ,ălaărândulăei,ăeăşiăeaăatins ăîntr-un anu-mităfel;ăiarăindividulăcareărezult ăvineăcuăoăschimbareăcorespunz toareăîn caracterele sale, cum ar fi: culoarea ochilor, forma nasului, statura, temperamentulă şiă celelalte.ă Deă asemeneaă seă ştieă c ă fiecareă felă deăgenez ăare,ăînămodăregulatăşiăinvariabil,ăloculăs uăînălan ,ăsauăînăcromo-zom.ăAstfelădiferiteleăgenezeăpotăfiăşiănumerotateăşi,ăoăanumit ăgenez ,ăs ăzicemă4,ăsauă47,ăesteătotdeaunaăaceeaşi,ăavândăacelaşiărolădeăînde-plinităşiăg sibil ăînăacelaşiălocăalăcromozomilor...

Deăasemeneaă laă felădeă importantăeă faptulăc ă fiecareădinăceiădoiăp rin iăaiănoştriăneădauăoăserieăcomplet ădeăgeneze,ăînl n uiteăîmpreun ,ăînă formaădescris ămaiăsus.ăAstfel,ă înă fiecareăcelul ,ănoiăavemădou ăfeluri de geneze fiecareăcompleteă înăeleă însele,ădup ăcumăamăv zutăînăfiguraă10.ăPrinăurmareănoiăsuntemădubliăînăceăpriveşteăgenezeleănoastre.ăFiecareădinăceleădou ălan uriădeăgenezeăcon ineătotămaterialulănecesarăpentru formarea unui individ, fapt care are foarte stranii consecin e.ăMamaăneăd ătotămaterialulă(înăgermene,ăînăgenez )ăpentruăproducereaăunuiăindividădeăunăanumitătip;ătata,ăpeădeăalt ăparte,ăneăd ătotămaterialulăpentru producerea altui individ, de alt tip. în acest chip, noi începem via aă caă fiin eă duble.ă Fiecare suntem, într-ună anumită sensă dou ă per-soane,ădestulădeălegateăîmpreun ăînăîntregime,ădeşiăînăanumiteăprivin e,ăleg turileănuăsuntăchiarăcomplete.ăAceast ădubl ănatur ăaăsarciniiănoas-treăereditareăareăoămul imeădeăurm riăasupraăvie ii...


Duplicareaăseăaplic ăfiec reiăp rticeleădinămiileădeăgeneze,ăcuăcareă începemăvia a.ăFiecareăfelădeăsubstan ăesteăprezent ă înă fiecareăcelul ăînădou ădoze:ăperecheaădeăgeneze.ăOăgenez ădinăfiecareăperecheăvineădeălaătat ,ăcealalt ,ădeălaămam .

Diferiteleăperechiădeăgenezeăauăfunc iuniădiferiteăînădezvoltare.ăCeiădoiămembriăaiăfiec reiăperechiădeăgenezeăauăunaăşiăaceeaşiăfunc-iune.ăDac ăunaădinăceleădou ăgenezeăareăde-a face cu culoarea ochilor,

atunci tot cu culoarea ochilor are de-aăfaceăşiăcea de-aădoua.ăDac ăunaădin geneze are de-aăfaceăcuăproducereaăşiădeterminareaăuneiăanumiteăp r iădinăcreier,ăcuăacelaşiă lucruăareăde-aăfaceăşiăcealalt .ăDac ăunaăin-fluen eaz ăcreştereaăcorpului,ăoăinfluen eaz ăşiăcealalt ...

Acum,ă ună faptă deă oă extrem ă importan ă practic :ă deşiă ceiă doiămembriăaiăuneiăanumiteăgenezeăauădeăaăîndepliniăunulăşiăacelaşiălucru,ătotuşiăeiăseădeosebescăînăfelulălorăde-a-1 face. Geneza care vine de la tat ătindeăs ăproduc ăoăanumit ăculoareăaăochiului,ăînăvremeăceăgenezaădeălaămam ătindeăs ăproduc ăoăalt ăculoare.ăGenezaădeălaătat ăproduceăunăcreierăs racăşiăastfelăunăindividăstupid;ăgenezaădeălaămam ăunăcreierăsuperiorăşi,ăastfel,ăunăindividăînzestrat.ăOăgenez ăpoateăproduceăceeaăceăeăbunăşiăs n tos;ăcealalt ,ăcevaăceăeăbolnavăşiăinfirm...

Rânduial ăfiriiăde-aăaveaădoiăp rin i,ăadic ăavantajulădeăaăfiădubli, eădeălaăsineăîn eles.ăDeăpild ăoăgenez ădeălaătat ăpoateăfiădefectuoas ; dac ăeaăarăfiăsinguraăgenez ăcareăarăconduceălucrul,ăcopilulăarăfiăinfimi înăfunc iuneaăaceea;ădeciăarăfiăun idiot sau un debil mintal. Se poate îns ă întâmpla,ăcaăgenezaăcorespunz toare,ădinăaceeaşiăpereche,ăcare vineădeă laămam ,ă s ă fieănormal ;ă atunciă aceast ăgenez ănormal ,ă ea singur ,ăpreiaăîntreagaăsarcin ,ăaşaăîncâtăcopilulăeănormal;ăelănuăeăidiot, nici înapoiat mintal. în chipul acesta, defectuozitatea unei singure genezeădinăpereche,ănuăareăurm riărele,ăsauădac ăare,ăleăareăaşaădeămici încâtănuăpotăfiăobservate.ăActivitateaăgenezelorăînădubluăesteăoăm sur deăasigurare;ăindividulăareădou ăşanseă- în loc de una - de a-şiădezvol taă înă modă normală fiecareă dină func iunileă sale.ă Numaiă atunciă când genezeleădinăceleădou ălan uri,ănimeriteăînăpereche,ăsuntădefective - adic ăatâtăceaădeălaămam ăcâtăşiăceaădeălaătat ă - numai atunci func iuneaărespectiv ăaăurmaşuluiăeăşiăeaădefectiv ăşi,ăcaăurmare,ăcopilulăe peărând,ăfieălipsitădeăpigmenta iaăpielii,ăsauăaăochiului,ăfieăstupid,ăfie leneş,ăfieăînapoiatămintal,ăsauăcevaăasem n tor ..........


Socotindădublareaăgenezelorăînăaceast ălumin ,ăeăl murităc ăasi-gurareaăpeăcareăoăaduceăconstituieăra iuneaăbiologic ăpentruăcareăavemădoiăp rin iăînălocădeăunul...

Genezaănormal ,ăcareăformeaz ăorganulăşi-iăconduceăfunc iuneaăînăcondi iiănormale,ăaăfostănumit ăgenez ădominant ;ăiarăgenezaădefec-tuoas ,ă aă c reiă func iuneă nuă seămaiămanifest ,ă aă fostă numit ă genezaărecesiv .ăGenezaăcareăcreşteăcreierul,ăprinăcareăseămijloceşteăfunc iuneaăinteligen ei,ă eăoăgenez ădominant ;ă iară aceeaăcare-1ă împiedic ,ă şiă deciăproduceăprostia,ăeăoăgenez ărecesiv .ăGenezeleădominanteăsuntăde 3 ori mai numeroase decât genezele recesive sau defective."1

MECANISMULăEREDIT II

iii S ăînşir măcazuriădeăilustrareăconcret ,ăcumăseălucreaz ăeredi-

tatea: "Presupunemă ună tat ă sl b nogă laăminte,ă cuă amândou ă genezeleă

privitoareă laă inteligen ă recesive,ă şiă oămam ă inteligent ,ă cuă ambeleăgenezeă normale.ă înă conformitateă cuă legileă probabilit iiă deă laă bazaămecanismuluiăeredit ii,ăcopiiiăvorăfiăhibrizi,ăadic ăvorăprezentaăoăgene-z ădominant ăşiăaltaărecesiv .ăCumăîns ăcaractereleăgenezeiărecesiveănuăse manifest ădecâtăatunciăcândăambeleăgenezeăsuntărecesive,ădarănuăşiăatunciăcândăcealalt ăeădominant ,ăînsemneaz ăc ăgenezaădominant ăîşiămanifest ă singur ă ac iunea.ă Copiii,ă rezulta iă dină atariă p rin i,ă voră aveaăinteligen ănormal ăcaăşiămama,ăatâtănumaiăc ăeiăpoart ăcuăei,ăînămodălatentăşiăgermenulăsl b nogiei,ăcareă- cumăvomăvedeaăîndat ă- poateăs ăapar ăînăurmaşiiălor.

Figuraă11ăilustreaz ăcazul: T M,

N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăpp.ă150-151


Presupunemă acumă c ă ună atareă copil,ă cuă oă genez ă recesiv ămoştenire,ăseăfeceămareăşiăseăc s toreşteăcuăoăpartener ăcareăareădou ăgenezeărecesive.ăPotrivitălegilorăprobabilit ii,ă jum tateădinăurmaşiăvorăaveaăambeleăgenezeărecesive,ăşi,ădeci,ăvorăfiăproşti;ăcealalt ăjum tateăvorăaveaănumaiăoăsingur genez ărecesiv ăşiăastfelăvorăfiădeştep i.

Figuraă12ăilustreaz ăcazul:

M

Presupunemăacumăc ăunăurmaşădinăprimulă caz,ă (fig.ă11),ăcuăoăsingur ăgenez ărecesiv ,ăseăc s toreşteăcuăoăpartener ă(partener),ăcare,ălaăfel,ăareătotăoăsingur ăgenez ărecesiv .ăîntrucâtădefec iunileănuăseăma-nifest ,ă amândoiă p rin iiă suntă normali,ă adic ă inteligen iă sauă s n toşiăfiziceşte,ă etc;ă atâtă numaiă c ă amândoiă poart ă sâmbureleă stric ciuniiă înăstructuraălorăgenetic .ăInăconformitateăcuălegileăprobabilit ii,ăaleăcazu-lui când arunc mădoiăbaniădeodat ,ăvomăaveaă4ăpermut riăşiă3ăcombi-n ri.ăCeiădoiăbaniăpotă c deaă - cumăamăv zută - num r-num r,ănum r-coroan ,ă coroan -num ră şiă coroan -coroan ,ă adic ă 4ă posibilit iă deăaranjare,ăsauă4ăpermut ri.ăîntrucâtăordineaănuăimport ,ăciănumaiăfaptul dac ă ună elementă eă celă pu ină diferit,ă celeă 4ă permut riă potă fiă reduseă laăurm toareleă3ăcombin ri:ăodat ănum r-num r,ădeă2ăoriănum r-coroan ăsauăinvers,ăşiăodat ăcoroan -coroan .


e.

SSSSS *


Avem astfel unăcopilă (a)ăcompletănormală şiă înă aparen ăşiă înăfond,ăadic ăcuăamândou ăgenezeleădominante;ăunăaltăcopilă(b)ăidiot,ăcuăambeleăgenezeărecesive,ădeciătar ăputin ădeăt m duire;ăşiădoiăcopiiă(c,d)ăcuăcâteăoăgenez ărecesiv ăşiăaltaădominant ,ăînăaparen ănormali, caăşiăprimulăcopil,ădarăînăfondănumaiăpeăjum tateăs n toşi,ăşiăcare,ălaăunărecurs,ăadic ăînăc s torie,ăpotăpierde,ădândă25%ădinăurmaşiăpeăde-a-ntregulăstupizi,ăatâtăînăaparen ăcâtăşiăînăfond...

Presupunemăc ăindividulăb,ădinăschemaădeăadineauri,ăseăc s to-reşteă cuăunăpartenerăcuăambeleăgenezeăcorespunz toareănormale,ădarăavândăoăalt ă perecheăcompletă recesiv .ăUrmaşiiă acestorădoiăp rin i,ăunul defectiv într-oăprivin ,ăaltulădefectivăînăalt ăprivin ,ăvorăpurtaăînăei sâmburii ambelor defecte, dar altfel,ăînămanifest rileălor,ăvorăfiănor-maliăînăamândou ăprivin ele...


C.

Seă ziceă c ă oă artist ă dinăHolywood,ă cetateaă filmului,ă cuămult ăaten ieăfa ădeăideileăgenetice,ăprivitoareălaăregenerareaăraseiăomeneşti,ăa scris lui Bernard Shaw,ăcareăînăochiiăeiătreceaădreptăcelămaiădeşteptăom din lume, propunându-i sacrificiul de a-iă luaăînăc s torie,ă înăcre-din aăc ăurmaşiiălorăvorăaveaăinteligen aăluiăşiăfrumuse eaăei,ăfiindăastfelăceiămaiăfrumoşiăşiămaiădeştep iădinălume.ăSeăspuneădeăasemeneaăc ăShaw ar fi respins oferta, temându-se,ăcaălucrurileăs ănuăseăpetreac ăpeăde-a-ndoaseleaăşiăcopiiiăs ămoşteneasc ...ă inteligen aăartisteiăşiă frumu-se eaă luiăShaw.ăJudecândădup ăcazulădeăadineauri,ă seăpareă totuşiă c ăartista a avut dreptate...

Doiăp rin iăidio i,ăcuăambeleăgenezeăaleăinteligen eiărecesive,ănuăpotăaveaădecâtăto iăcopiiiăidio iă- ceeaăce,ăînăconformitateăcuăaceleaşiălegiăaleăprobabilit ii,ăeăperfectănatural.ăUnăbanăaleăc ruiăamândou ăfe eăsuntăleu,ănuăpoateăc deaădecâtăleu,ăşiăniciodat ăcoroan ...

EREDITATEăŞIăSPIRIT 23,1


T

C. -t.

Câtădeăbinef c toareăeăorânduireaăc ă înmul ireaănoastr ăseă faceătotdeaunaăprinăunireaăgenezelorăaădoiăp rin iăseăvedeăşiădinăschemaăur-m toare,ăînăcareăp rin iiăsuntădefectivi într-oăserieădeăgeneze,ăf r ăîns ăaăfiădefectiviălaăuneleăşiăaceleaşiăgenezeăamândoiădeodat .ăînămodăla-tent,ăcopiiiăpoart ăsâmbureleătuturorădefectelorăp rin ilor,ădarăpeăplanădeămanifestareăreal ,ăeiăsuntădeplinănormali...


Darălucrurileăseăpotăîntâmplaăşiăîntors,ădeăpild ăaşa:

&*»*»<&>*» &rm & * ^ e» m m

VSS*Z?i

înă luminaă exempleloră deă pân ă aici,ă putemă trageă concluziaă c ăposibilit ileădeăgrupareăaăgenezeloră- şiăastfelă- de determinare a confi-gura iilorăbiologiceăsunt nespus de multe. Ele sunt aproape infinite, într-adev ră num rulă combin riloră ceă seă potă faceă cuă celeă 24ă perechiă deăcromozomi,ăseăridic ă- aşaăcumăaăar tatăTh.ăH.ăMorgană- la astrono-

V

t.


micaă cifr ă deă 282.429.536.481ă deă posibilit i.ă Ceea ce, raportat la popula iaăglobului,ădeăaproximativădou ămiliardeădeăinşi1,ăînsemneaz ădeă141ădeăoriăşiăcevaămaiămult.ăDeăvremeăceăîns ăcaractereleăereditareănuă depindă numaiă deă combin rileă posibileă cuă num rulă deă 24ă deăcromozomi,ăciăşiădeăgenezeleădinăei,ăalăc rorănum răseăridic ălaăsuteăsauămii, de fiecare cromozom - num rulă combin riloră posibile,ă peă careăle-amăob ineăcuăceleăcâtevaămii,ăsauăzeciădeămiiădeăgeneze,ădep şeşteăpurăşiăsimpluăînchipuireaăomeneasc !"2

ÎNTREB MăŞTIIN A

1. Prin ce împrejurare vine defectarea genezelor, încât avem de-a face cu geneze recesive? 2. De unde accidentele astea genetice ale vie ii?ă3.ăCineă ineăcontabilitateă înă infinitulămic?ă4.ăCineăfaceăcalcululăprobabilit ilorăşiăînc ăn-aăsfârşităprobabilit ile?ă5.ăAşămaiăvreaăs ăştiuădeă asemenea:ă deă ceă legiă ascult ă celulaă generatoareămatern ,ă cândă înăprocesulădeăfecundareăelimin ăprinăceleădou ăglobuleăpolareăjum tateădină nucleolulă s u,ă ceeaă ceă însemneaz ă reducereaă formuleiă cromozo-mice de la 2N, la N, sau din 48 la 23-24 perechi cromozomice9 6. A-celaşiă lucruă seă întâmpl ă totă atunciă şiă cuăcelulaăgeneratoareăpatern ,ăcândă îşiă frângeăgâtulă şiăp eşteăaceeaşiă reducereăcromozomic ?ă7.ăCeăcalculăseăfaceăatunci,ăceăsentin ăseăpronun ăatunci,ădeăpic ăhot râreaăexpulz rii,ăpeămaterialulăacelorăperechiăşiănuăpe-alăaltora;ăc ciăînc ănuăseădiferen iaser ăboab ădeăboab ,ăşiăiat ăseăşiătrezir ăafar ădinăsimfoniaăvie ii?

- Hazardul,ăîntâmplarea?ăEă staăunăr spuns? - Legile? Ale cui legi? Ale lui Mendel? Legile sunt ale celui ce le

g seşte,ăsauăaleăCelui ce le-aăf cut?ăCineăurm reşteăaplicareaălor? Mendel,ăMorgan,ăştiin a,ăsauăAutorulălor?ăCeăvre iăs ăîn elege iăprin legileăvie ii?ăC ăvia aăşiăle-aădatăsieşiădeălaăsineăşiăseăsupuneălor? Aşadarăştiin a,ăcunoscândălegile,ădeăceănuăcreeaz ăşiăeaăvia a?ăNu

1 Not :ăAziăaproapeă6ămiliarde. 2 N.ăM rgineanu,ăop.ăcit,ăpp.ă152-155.

EREDITATEăŞlăăSPIRIT Z33

poate9 Nu!ăFiindc ăşiăvia aăşiălegileădep şescăhotareleăştiin eiăşiănuăpotăfiă cuprinseăşiă ştiuteăabsolutădecâtădeăCelăceăaăcreatăvia aădmănimic.ăAutorul vie iiăşiăalălegilorăeiăeăDumnezeu,ăştiutorulăşiăsus in torulălor.ăînădesf şurareaătimpului.

Realitatea,ăoricare,ănuăseăexplic ăsuficient,ăIar ăreferin ăşiălaăau-torulăei,ăcareăeăDumnezeu,ănuăştiin aăomului.

Deă aceeaă seă şiă întâmpl ă atâtaă gâlceava,ă fiindc realitateaă vie.ă şiăîndeosebi omul e socotit mai mult numai din partea l u i material ,ăsupus ăsim urilor,ăanalizelorăşiămicroscoapelor.ăOmul,ăînăîntregulălui,ăeădină ceă înă ceămaiă necunoscut.ăDeă aceea,ă ceiă ceă seăm rginescănumaiă laăcunoştin aăunilateral ,ăinevitabilăajungăînăînfund turaăarogan eiăcareănuăştieănimică- ceeaăceăp escănumaiăpetecaniăştiin ei.

Aănuăştiăşiăaă recunoaşteăaceasta,ănuăeă totdeaunaăoăvinov ieă -uneoriăeăchiarăvirtute;ăîns ăaăştiăpu in,ăşiăaăfaceăgâlceavaăc ăştiiătotul.ăasta e descalificareăşiăruşine,ăşiătotdeaunaăoăvinov ie.

"Celă ceă ştieămult,ă cuă adev rat,ă încâtă împingândă întreb rileă aăajunsăs ădeaădeă limiteleăcunoaşteriiăştiin ifice,ăpeăacelaăconsecven aăşiăadeveritateaă teoretic ă îlă ducă pân ă înă sanctuarulă religiei.ă Ină adev r,ă s ăpresupunemăcaăfaptăîmplinit,ăc ăamăîmpinsăconsecven aăcercet riiăaşaădeădeparte,ăîncâtăştiin aăaăajunsăaăcunoaşteătoateălegileăcareăguverneaz ăproceseleălumii.ăS ămaiăpresupunemăc ăspiritulăteoreticăşi-aăs rb torităşiăacest ultim triumf al lui, de-a putea întruni într-un sistem închis toate rela iileă şiă cauzeleă careă compună fenomenalitateaă lumii,ă şiă c ,ă înă ochiiăsavantuluiă unoră îndep rtateă vremuriă viitoare,ă universulă aă ajunsă s ă fieăcunoscut,ăpân ăînăultimaăluiătain ,ăcaăoăicoan ăperfectăînchegat ,ăcaăunăciclu închis deărela ii.ăInămomentulăacelaăvaăfiăr masătotuşiăoăîntrebareăc reiaăştiin aănu-iăvaă fiă r spunsăînc ,ăşiăanume:ădeăceăuniversulăareătocmaiăformaăpeăcareăoăare;ădeăceăciclulăînchis,ăpeăcareăştiin aăaăizbutităs -lăob in ,ăareătocmaiălimiteleăpeăcareăIeăare,ăşiănuăalteleăşi,ăînădefinitiv,ădeăceălumeaăesteăsupus ătocmaiăacelorălegi,ăpeăcareăştiin a,ăg sindu-le, le-aăstabilit,ăşiănuăseăsupuneăaltorălegi?

Iat ănişteă întreb riăc roraă ştiin aănuă leăvaă fiădată r spuns,ăniciăm carălaăcap tulăultimăalăcercet rilorăsale.ăIat ăîns ăoăîntrebare,ăc reiaăîiăr spundeăreligia,ăatunciăcândăafirm ăfierbinteăexisten aăunuiăDumnezeuăpersonal,ăexterioră lumii,ădară totuşiăstr b tând-o,ăşiăcareăaăcreat-o din nimic,ăaşaăbumăe,ăprintr-un act suveran de alegere din infinitul posi-


bilit ilor,ăşi,ăprinăurmare,ăcuăafinitate,ăcuă iubireăpentruăaceast ăunic ăform ăaăei.

Niăseăpare,ăf r ăîndoial ,ăc ăspiritulădeăconsecven ăşiăveracitateătr ită cuă ultimaă adâncime,ă vineă s ăm rturiseasc ă nuă numaiă relativitateaăspirituluiăştiin ificăşiănuănumaiăinsuficien aăsaăînăfa aăultimelorăproblemeăaleăspecula iei,ăciămaiămultădecâtăatâta.ăCeleădou ăatitudini,ăştiin ific ăşiăreligioas ,ă seă transform ă chiară înă ardoare,ă înă sim ăpentruămisterul,ăcare-iăînconjoar ădomeniul,ăasupraăc reia seăîntindeăanchetaăştiin ific ,ăînă adora ieă pentruă fiin aă care,ă stândă înă afar ă deă lume,ă aă creat-o, o conduceăşiăoăsus ineăcuăiubire.

Se poate vedea - pentruăcineăvreaăs ăvad ă - c ăunăatareăchipăde-aărezolvaăgâlceavaăîntreăştiin ăşiăreligieănuăpresupuneănicidecum o renun areălaăatitudineaăştiin ific .ăInămareleăcadruădeămisterăală lumii,ăatâtă înă infinitulămare,ăcâtăşiă înă infinitulămic,ăatitudineaăştiin ific ăpoateăcontinuaă s -şiă dezvolteă valorileă ce-iă suntă proprii.ăCeeaă ceă îns ă trebuieăcomb tut,ăînăluminaăanalizelorădeăpân ăacum,ăesteăarogan aăştiin ific ,ădogmatismulăeiă îngustăşiămiop,ăviciiăpeăcare,ădeăaltfel,ăadev ra iiăsa-van iănuăleăpractic ăniciodat ."1

Pricepemăprinăurmare,ăf r ăs ătrebuiasc ăaămaiăînghesuiăgeneticaălaăcol ulăneputin eiăcuăurgiaăîntreb rilor,ăc ăproblemaăeredit iiămaiăareăunăcap t,ădincoloădeăbiologieăşiăprobabilitate.ăChiarănumaiăfactorulăere-dit ii,ăcaăs ăfieăcunoscutăîndeajuns,ădep şeşteălimiteleăştiin eiăpozitive.

LEGILEăŞIăF R DELEGILE

Dac ă ştiin aă ară puteaă prindeămomentulă cândă apareă înă p rin iă oăgenez ă defectiv ,ă ară însemnaă pentruă eaă ună adev rată triumf.ăAceasta,ănumaiăcândăarăfiăposibil ăexaminareaăpeăviu,ăunăintervalădeăvreme,ăf r ăcaăexperien aăs ăstinghereasc ăinsulădeăobserva ieăcuănimic,ăînămersulăs uăobişnuitădeăvie uireă- baăniciăm carăs ănuăştieăc ăeăurm rităcumplitădeămicroscoape,ă raze,ă reac ii,ă aniăde-aă rândul,ă ziă şiă noapte,ă caă s ă seăprind ămomentulăşiăîmprejurareaăcândăoăcromiol ăsauăgenez ădomi-

TudorăVianu,ăFilosofiaăculturii,ăEd.ăPublicom,ăBucureşti,ăJ945,ăpp.ă92-93.


nant ă devineă oă genez ă recesiv .ă Camă aşaă cereaă doctorulă Carrelă - alt american,ăfrancezădeăbaştin ,ăşiălaăînceputăpreotă- omădeăimpresionant ăsintez ă aă formeloră culturii.ă Fireşte,ă nuă seă vaă întâmplaă niciodat ă caăştiin aăomuluiăs ajung ă înăcondi iileăabsoluteăaleăcunoştin ei.ă .ă■ăînă condi iileă absoluteă aleă cunoştin eiă nuă eă decâtă Dumnezeu,ă careăcunoaşteădes vârşitătotul,ăf r ăs ăstinghereasc ălibertateaădeămişcareăaăomului.ăDeăaceea,ăfiindc ăştieăabsolut,ăaădatăomuluiălegileăvie uirii sale şiăputereaăde-aăvreaăsauăaănuăvreaăs ăleărespecteă- cinsteaăprimejdioas ăaă libert iiăvoin ei.ăDeci,ădac ăseă învoieşteăs ăr mân ăîntreă rosturileăsale,ă gânditeă deăDumnezeu,ă vie uieşteădup ă fireă înă toat ă libertatea.ăDac ăîns ăomulănuăvreaăs ăr mân ăîn rosturile firii, ci merge împotriva legilorăvie ii,ă împotrivaă firii,ă atunciă îşiăviciaz ă libertateaăsa,ă îşiăprimej-duieşteă via aă sa,ă aduceă infirmitateaă înă fire.ă întrucâtă omulă vie uieşteăcontraă inten ieiă luiăDumnezeu,ă întruăatâtăzicemăc ăp c tuieşte.ăP catul deciăeăc lcareaălegilorăvie ii,ăprintr-un abuz de libertate. Fapta aceasta areăurm ri.ăDumnezeuă1-aăprevenităpeăomăşi—1 previne mereu.

GENETICA ACUM 3.500 DE ANI

Cuă toat ă mirareaă multora,ă documentulă exist ,ă şi,ă cuă oarecare bun voin ,ă textulădesluşeşte problemaăeredit iiămultămaiăbine,ădecât teoriaă cromozomic ămodern ,ă întrucâtă indic ă şiă factorulă primordială al eredit iiă- Dumnezeu:ămobilul,ăizvorulăşiăsus in torulăaătotăceăseămiş c ,ătr ieşteăşiăexist 1. <

Iat ăGeneticaămodern ,ădat ăînănucleuăluiăMoise, de Mântuitorul însuşiăprină revela ie,ăacumă3.5ooăaniăpeămunteleăSinai.ăNuăeăniciăoămirare:ăIisusăaveaăconducereaăspiritual ăşiăînainteădeăvenireaăSaăînătrupăomenesc.ăPeăurm ,ăc ăini iaăpeăMoiseăînătaineleăeredit iiănuăesteăniciăoămirare, întrucât cineăpoateăs ăcunoasc ămaiăbineăomul,ădecâtăCelăceă1-a f cutăşiăi-aădatălegileăvie ii?ăCuvântulăacestaăr mâneăadev ratăchiarădac ă Dumnezeuă ară fiă f cută numaiă primaă celul ă vieă şiă înă eaă ară fiăcomprimatătoateăposibilit ileăulterioareădeădezvoltare,ăpân ălaăformele

Fapte 17, 28.


prezenteăşiăviitoare.ăînc ăneb nuiteădeănoi.ăDacaăvaăfiăfostăcrea iaăaşa.ăDumnezeu e cu atât mai mare.

St ruimă asupraă faptuluiă c ă Iisusă eă creatorulă omuluiă şiă caă genăaparteăşiăcaăpersoan ăîndeosebiăpân ălaăsfârşitulăvremii.ăInăaceast ăcrea-ie conlucraă cuă p rin iiă p mânteştiămenajându-le libertatea, dar preve-

nindu-iăc ,ăînăcazulăcândăIiăcalc ălegile,ăcalc ăvia aăpropriilorălorăcopii.

Deuteronom 5: 9. Eu,ăDomnulăDumnezeulăt u,ăsuntăDumnezeu

râvnitor,ăcareăpedepseşteăvinaăp rin ilorăînăcopii pân ălaăalătreileaăşiăalăpatruleaăneamă- pentru cei ceăM ăur sc.

10. . . .Şi M ăămilostivescăăpân ăălaăăalăămiilea neam,ăc tr ăceiăceăM ăiubescăşiăp zescăporuncile

Mele. . . v ■ ■ ■ - . ■ . ■ • , ; ■ . .

Dup ăteoriaăcromozomic ,ăv zur măcumăaparăgenezeleărecesiveăînă urmaşi:ă dup ă legileă eredit ii,ă careă nuă suntă altcevaă decâtă legileăprobabilit ii.ăDup ătextulăScripturiiăeăclarăc ătoat ărecesivitateaăapareăînăp rin iăpeăurmaăvreunuiăp cat.ăŞtiin a,ăneavândătermenul,ănuăpoateădaă r spunsulă laă întrebarea:ă cumă auă ap rută înă ascenden iă genezeleădefective,ăprinăceăaccident,ăsauădup ăcareălegi?ăSauămaiăpeălarg:ăprinăceăîmprejurare,ă independent ă şiă anterioar ă procesuluiă eredit ii,ă apară înăcromozomi, de unde nu erau, aceste granule infinitezimale degenera-tiveă şiă cuăurm riă dezastruoase,ăpentruăoă eventual ă progenitur ?ăCaă s ăr spundă peă scurt,ă genezeleă recesiveă apară înă ascenden iă înă chipă inde-pendent,ănuădup ă legileăprobabilit ii,ă ciă dup ă legileă careă atârn ăpesteăf r delegi.

Toate faptele omului, toateămişc rileă lui,ă seă înseamn ăundeva,ăîntr-oănev zut ăcarte,ăşiăseăînseamn ăşiăînăs mân aăsa,ăşiăcuăaceastaăîşiătrageăurmaşiiă subăpovaraă ispr viloră sale.ăLegileăvie iiă suntă legileăCrea-torului;ă p c tuieştiă împotrivaă lor,ă nuă scapiă f r ă mustrareaă luiăDumnezeu.ăDeci,ănuăneămaiătocmim,ăc ăDumnezeuăn-ar avea cuvânt în biologieă şiă c ăvenireaă luiă Iisusă laănunt ăară fiă numaiăună simpluă faptădivers,ă f r ă oă semnifica ieă neînchipuită maiă larg ă pentruă aducereaă şiăconducereaăpersonal ăaăfiec ruiăomăceăvineăînălume.


înainteădeăaăexistaăcaăpersoaneăp mânteşti,ăexist măcaăgând,ăcaăinten ieă aă luiă Dumnezeu.ă Cineă ştie,ă dac ă nuă Elă areă deă adusă înă via aăp mânteasc ,ăînăfluviulătimpului,ăatâteaăfe eăomeneşti,ăîncâtănum rulăloră s ă împlineasc ă toateă posibilit ileă deă configura ieă câteă leă ofer ăstructuraănoastr ăgenetic 9

Deă faptulă c ă suntemă oarecumă anterioriă fa ă deă formaă noastr ăp mânteasc ,ăînsuşiăneăspune,ăînv ându-1 pe Ieremia când acesta în-cercaăs ăseăapereădeămisiuneaăcuăcare-1ărostuiseăpeăp mânt:

Ieremia 1: 5. înainte de a te urzi în pântece... te-amăsfin ităşiă

te-am rânduit prooroc printre popoare.

Suntemă prină urmareă deă obârşieă spiritual ,ă f pturiă spirituale,ătrimise vremelnic într-oăînchisoareădeăcarneăşiăoase,ăşiă împlinindăunădestin, între ceilal iăfiiăaiăluiăDumnezeuăşiăfra iăaiănoştri.

DISPOZI IIăDEăDREPTăBISERICESCăCONFIRMATEăDEăGENETIC

înăspiritulăteorieiăcromozomice,ăputemăîn elegeăşiăuneleănormeădeădreptăbisericesc,ăcaădeăpild ăoprireaăc s torieiăîntreărudenii.ăAstfel,ăla rudenia de consângenitate,ă înă linieădirect ,ă c s toriaă eă oprit ă laăinfinit;ăiarăînălinieăcolateral ăseăîng duieăabiaălaădep rtareaăgraduluiăopt:

A

y' \

c.Q Q

f A " i: O E'


Situa iaăăătranspus ăăînăăăschem ăăăgenetic ăăăarăăăaveaăăăformaăăăşiăinterpretareaăurmă toare:

T itssM

Deălaăunăstr moşăprimar,ăseătransmităînăcopii,ănepo i,ăstr nepo i,ă- cum zice Scriptura - pân ă într-ală treileaă şiă alăpatruleaăneam,ă câtevaăgrupuri de geneze recesive - urmareăaăcineăştieăceăp cateă- îns ăînăsta-re latent .ăDac ăseăurmeaz ăşirulăc s toriilorăcuăpersoaneăs n toaseăînăprivin aăaceea,ăgenezeleălorădominanteăacop răinfirmitateaăcorespunz -toareăşi,ăastfel,ăurmaşiiăauătoat ăaparen aăs n t ii.

Dac ă îns ăurmaşii,ă înăgradulă4,ă5,ă6,ă7ăsauă8ădeărudenieăseăvorăc s toriă întreolalt ,ă atunciă înă copiiiă loră voră ap rea,ă cuă probabilitateămaxim ,ăgenezeleărecesiveăaleăstr bunului,ăînăperecheăperfect ,ăşiădeci,ăinfirmitateaăf r ăleac,ăcorespunz toareăacesteiăperechi.

Iat ădeăceăBiserica,ăobservândădegener rileăceă trebuieăs ă le în-dureăurmaşiiăc s tori ilorărudenii,ădeclar ăvinovateăasemeneaăc s toriiăşiăleăopreşte.ăUnireaăaverilorăaăfostăpricin ădeămult ăb taieădeălaăDum-nezeu:ăsauămult ăb taieăauămâncatăoameniiădeălaăl comie.

ENDOCRINOLOGIE,ăNEUROLOGIEăŞIăPSIHOLOGIE

Instinctul,ăsauăporuncaăaceastaăira ional ăaăfiriiăînăvedereaărodiriiădeăcopii,ăareăbinecuvânt rileăşiăprimejdiileăei.ăCândăomulăseăam geşte,ăieşindădinărosturileăfirii,ănuăscap ănepedepsit,ăşiăînc ăaspruăpedepsit.


Caă s ă în elegemă aceast ă pedepsireă automat ă aă viciilor,ă laă careăajungeă instinctul,ăşi-i împinge pe oameni într-oăvia ăcontraă firii,ănuăstric ăşiăoarecareăcunoştin eădeăendocrinologieăşiăneurologie.

Aşaă deă pild ,ă avemă r sfirateă înă organismulă nostruă vreoă 7-8 glandeăcuăsecre ieă intern .ăStudiulăacestorăglandeăseăcheam ăendocri-nologie,ă iară secre iileă lor,ă hormoni.ăAcesteaă suntă ună felă deă substan eăchimice,ăună felădeăs ruriăcareăauă rostulă s ăagereasc ănervii,ă s ă stâr-neasc ălaălucruădiferiteăorganeăinterne,ăs ăînviorezeăgândirea,ăs ăneăfac ăvia aăpl cut ă şiă cuă interesăpentruăeaă - cu un cuvânt hormonii sunt agen iiădeăstimulareăaăvie ii.ăInăsângeăseămaiăafl ăşiăvitaminele,ăsecre ieăcelular ăaăfiec ruiă esutăaparte,ătoxine,ămicrobiăşiăcelelalte.ăToateălaăunălocădauăceeaăceăseănumeşteămediul nostru interior, mediul endocrin, sauămediulăhumoral.ăPentruăcaăorganismulă s ă func ionezeăbine,ă acestămediuăinteriorătrebuieăs ăaib ăoăcompozi ieănormal ,ădeterminat ;ăiarădac ăn-oăare,ăaparătulbur rileăorganiceăşiăfunc ionale,ăunăîntregăconvoiăde neputin e.ăPrintreăacesteăglandeăsuntăşiăceleăceărodescăs mân aădeăom;ăacestea,ăspreădeosebireădeăcelelalte,ăauăoăfunc iuneădubl :ăunaăin-tern ,ăsecretândăhormonii,ăşiăaădouaăextern ,ăproducândăceluleleăgermi-native.ăNeăintereseaz ăefectele,ădefecteleăşiăconflictele.

Glandeleăcareăizvor scăhormoniiăşiăseăafl ăînăsectorulăcelămaiădeăjosăalăcorpuluiăau,ăpeălâng ăalteărosturi,ăşiăpeăacelaădeăaădaăoăconfi-gura ieăspecific ,ăfoarteăenergic ăşiănet ,ăcorpuluiăîntreg,ăfieăcaăb rbat,ăfieăcaăfemeie.ăMaiăauăpeăurm ărostulăs ăstimulezeăfunc iuneaăcelorlalteăglande,ăaleăc rorăhormoniăînc ăauămisiuneaăs ăagereasc ăşiăs ăactivezeăalteăfunc iuni,ăprintr-alte zone ale corpului.

Toateă împreun ăauărostăşiă influen ăcuădeosebireăasupraăsiste-muluiănervosăşiăaăcapitaleiăsale,ăcreierul.ăIat ăcamăcumăareăs ăseăschi-ezeăoă rela ieădeăconflict,ăprecumăşiădeăbun ă învoial ă întreă ra iuneăşiă

instinct. Schemaăurm toareăneăfaceăs ăîn elegemăcare-iăcump naăceătre-

buieăurm rit :

*s;î**'ÎJft:*^tîfMf EA ..... ÎMP R IEăI'


Dinăaceast ăschem ătehnic ,ăputemăîn elege,ăpeărând,ăurm toa-rele:ăc ăinstinctul,ădeşiăeăf r ăminte,ătotuşiănuăpoateătreceălaăfapt ,ăf r ăînvoireaămin iiăşiăf r ăîncuviin areaăcâtorvaăcenzuri.ă(Ceăbine!ăŞiăceăr u,ăcândăîns şiăst pânireaămin iiăeăcorupt ăşiăcenzuraăcump rat !)ăApoi,ăc ăhormonii,ăgloan eleăinstinctului,ăiauălaă int ăcapitalaăsistemuluiănervos,ăcreierul, nu pe vreo cale a lor aparte, ci, aflându-se în orice moment în toat ăstructuraăsângelui,ălaăcelădintâiămotivăsemnalatădeăochi,ădeodat ăseăşiărepedăînăpoartaăforuluiădeăjudecat ,ăanun ândăocaziaăşiăporuncileăinstinctului.ăDeăaltfel,ăochii,ăurechile,ăn rileăşiăguraăsuntăzoneăerogene;ătotăatâteaăpor iădeăcremeneăşiăiasc ăînăcareămediulădinăafar ăloveşteăcuăamnarulă înămediulă dinl untruă şi-1 aprinde cu scânteile poftelor spre v paiaă faptelor.ă Schemaă neă maiă puneă peă gânduriă asupraă unuiă lucru.ăFunc iunileă geneziceă seă deşteapt ă înc ă dină vremeaă copil riei,ă cândăminteaănuăştieăs ăînfrânezeăuneleăcaăacelea.

Deăceăoareăeărânduial ăde-a-ndoaselea... ?

Dac ă socotimă datoriaă p rin iloră deă a-şiă supravegheaă şiă deă a-şiăpreveniă copiii,ă laă vreme,ă despreă acesteă nout iă gingaşe,ă fireşteă c ăr spundereaă c deriloră nuă r mâneă numaiă înă seamaă copiilor,ă sauă aă luiăDumnezeu,ă ciă p rin iiă auă s ă deaă seama.ăCopiiiă seă reazim ăpeămintea p rin ilor.

Inăprivin ăneurologic ăşiăendocrin ,ădeciădup ăfire,ăaşaătrebuieăs ăfie:ăînc ădinăcopil rieăs ăizvorasc ăaceast ăenergieăinterzis ,ăca,ăsubăac iuneaă ei,ă s ă seădezvolteă şiă s ă seă agereasc ă întregăorganismulă şiă cuădeosebire sistemul nervos. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost,ădarăac iuneaă loră trebuieă întov r şit ădeă înfrânare,ăaltfelăcreştereaăs n toas ăaăorganismuluiăşiăaăsistemuluiănervosăarăfiăprofundăalterat ,ăatâtă organică câtă şiă func ional,ă fieă c ă ară lipsiă hormonii,ă fieă c ă ară lipsi înfrânarea.

Seăpareăc ăînămulteăprivin eăşiăînămulteădomenii,ăvalorileăiesădinăconflicteleăsus inute,ăcaămaiătoateăscânteile.


INVITA IIăLAăDREAPTAăSOCOTEALA

în elegândă înfrânareaă caă oă condi ieă deă s n tateă aă sistemuluiănervos, iarădesfirânareaăcaăoăpovârnireăspreădezechilibru,ăeăbineăs ăpre-ciz mălimiteleăbiologiceăşiăpsihologiceăaleăacesteiăporunciăaăfirii,ăevi-tândăb nuialaădeăneîn elegereăaăchestiuniiăşi,ăpeăcâtăcuăputin ,ăcârtealaăşiăvijeliaămâniei.

Sunt oameni care ar vrea s ăpetreac ădup ădreaptaăsocoteal ,ădarănuă îndr zneşteănimeniăcaăs ă le-oăspun .ăChiarăautoriiădeăc r iăprivi-toareălaăaceast ăporunc ăaăfiriiădauăsfaturiămaiăreleădeăcumăarădaălaăvite.ăEiă nuă consider ă omulă şiă înă naturaă luiămoral ă şiă spiritual .ă Deă i-ar îndrumaăm carălaărânduial ăvitelor,ăarăfiăcuămultămaiăîn elep i.ăMedicul,ăcareă credeă c ,ă pov uindă peă oameni,ă n-areă trebuin ă deă sufletă şiă deăDumnezeu - autorulăşiăst pânulăvie iiă- e,ăpân ălaăunăloc,ăunăbunăvete-rinar.ăDarădormăcamătotăpeăaceeaşiădung ăşiăoameniiăceăniciănuăvorăs ăştieă deă vreoă socoteal ,ă deă vreoă frân ămoral ,ă sauă deă vreoă pedeaps ăautomat ăşiăf r ăîndurareăaălibertinajuluiălor,ăcare-iăvaăajungeădinăurm .

M ăfolosescăîns ădeăorientareaăspreăpsihologieăşiăspirităaămedici-niiămoderne,ă înă urmaă c reiaă îşiă d ă silin aă s ă fieămaiămultă oămedicin ăpreventiv .ăDeciăn-amăs ăstrâmtorezăpeănimeniăspreăpor ileăCerului,ăciăajutănumaiăl murireaăproblemeiăşiăliberaăhot râreăaăoricui,ăspreăunăcâş-tigămaiăbun,ăaprofundândăcoresponden aămediuluiăendocrinăcuămediulămoral,ăşiăreflexulălorăînăconştiin .

Esteăoăcoresponden ăîntreătrupăşiăsuflet,ăîntreăcalitateaătrupuluiăşiă caracterulă sufletului;ă oă interp trundereă ondulatorie.ă Presupune iă oănoapteăcuă lun ăşiăună lacă liniştit,ă înăcareăcinevaăarunc ădou ăpietreă înăpuncte diferite;ăseăv dăvalurileăapei,ăîntret indu-seăînăcercuri,ăşiăpeăeleămişcându-seăpeteceădeălun .ăCamăaşaăcevaăarăfiăatingereaăsufletuluiăcuăundeleătrupului,ădeşiăsufletulăeădeăalt ănatur ,ănuămaiăpu inădeosebit ădeătrup,ădecâtăoglindireaădeălun ăpeăv lureleleăapei.ăŞiă totuşiăseă r sfrângăîntreolalt .

Hormonii,ăprină trup,ă influen eaz ă spiritul;ă într-ună fel,ă alăb rba-tului,ăşiăîntr-altăfel,ăalăfemeii.ăAstfelăb rbatulădobândeşte,ăpeălâng ăcon-figura iaă vigoriiă anatomice,ă şiă sentimentulă virilit iiă sale.ă Intelectuali-tateaăbiruieăasupraăsensibilit ii;ăputerileămin iiăseădovedescăcreatoare.ăCuăal iiăeăactiv;ăînclinatămaiămultăspreătiranie,ădecâtăspreăsupunere;ămai


curândăspreăbrutalitate,ădecâtăspreăbun tate.ăCuăcâtănoteleădiferen ialeăsunt mai accentuate, cu atât avem de-a face cu un caracter mai agresiv. Miăseăpareăc ătotăaiciătrebuieăc utatăşiăsuportulătrufiei.

Poateădeăaiciă îşiăareăobârşiaăfaptulăc ,ămaiăalesăb rba ii,ăniciăluiăDumnezeuănuăvorăs ăseăsupun ,ăiarăcândăseăaprindălaămânie,ănuăg sescăcuvântămaiăexpresivăcaăînjur turaădeăDumnezeuăşiădeătoateăceleăsfinte.ăCaracterulăagresivăalămascululuiăseăobserv ăcaăoănot ăcomun ăşiăînăfireaăanimal .ăOmulăgândeşteăcuătoateăorganeleăsale.

Foliculina,ăhormonulăfeminin,ăareăoăac iuneăcuătotulădiferit .ăAst-fel,ă peă lâng ă configura iaă anatomic ,ă proprieă destinuluiă deă mam ,ă îiăp streaz ătotuşiăînsuşirileăcopil riei:ăvoceăsub ire,ăînf işareaădeăcopil,ăprietenaăcopiilor;ămaiămultăsensibil ădecâtăintelectual ,ămaiămultăprimi-toare decât creatoare. Presimteăprinăinstinct,ănuăprinăjudec i.ăMinteaăeiăeăinima.ăEăînclinat ămaiăbucurosăspreăsuferin ăşiăsupunere,ădecâtăspreăasuprireăşiădomina ieăşi,ădup ăScriptur ,ăveşnicăatras ă(preocupat )ăspreăb rbat1.

Deci,ădac ăamăsocotiănumaiăcap tulăfiziologicăalădeosebiriiăb r-bat-femeie,ăg simăoămareădisonan .ăTotărostulăfiziologicăalăb rbatuluiă- ca de altfel în întreg regnul animal - nu e altul decât aventura, cu pri-maăîntâmplat ăînăcale.

B rbatulăeăpoligamădinăfireă- aşaăcaăevreiiădeăodinioar ăşiăcaătur-cii de pân ămaiăd un zi.ăîn eleptulăSolomonăaveaăoămieădeăfemei,ăîns ăi-auăpl tită femeileăbineă - c ă l-au smintit la minte, încât s-aă lep datădeăDumnezeu2.

Totărostulăşiăconfigura iaăfemeiiăeămaternitatea.ăChiarăşiământui-reaăeiăeăcondi ionat ădeănaştereaădeăfiiă- dac ăst ruieăcuădeplin ăîn elep-ciuneăînăcredin ,ăînăiubireăşiăînăsfin enie3.

întreăinstinctulăpoligamieăşiăinstinctulămaternit iiăeăunăadev ratăconflictăbiologicăşiăpricin ădeătragedii.ăCeăvreaăunul,ănuăcorespundeăcuăce vrea altul. Drept aceea, li s-au datăoamenilorănormeleădivineăşiăminte,ă caă s ă tr iasc ă într-oă rânduial ă dup ă fireă - rânduial ămoral ă şiăspiritual ,ădispuseăierarhică- iarănuăs -şiăfac ădeăcap,ătr indăîmpotriva

1 Facere 3, 16, i3 Regi 11, 3-4. 3lTimotei2, 15.


firii, împotriva moralei, împotriva spiritului, cu totul anarhic, ceea ce de multeăoriăauăs ăpl teasc ăcuăcapul,ăsauăei,ăsauăurmaşiiălor.

Şiăînc ăn-amăispr vităcoresponden aăendocrinologieă- neurologie şiă psihologie,ămaiă trebuieă şiă genetic ,ă fiindc ă ună convoiă nesfârşită deănec ji iăm ăsileşteăs ăleăscriuădurerea.

Reamintimă orânduireaă firii,ă c ă organismulă întregă şiă îndeosebiăsistemulănervosăseădezvolt ăbineădatorit ăşiăhormonilorăgeneticiă - îns ănumaiăsubăoăcenzur ădeăînfrânare.ăDeăaceea,ăpân ălaăc s toriaălegal ,ăto iă tineriiă trebuieă s ă fieă cura i,ă cuă fecioriaă p zit ,ă şiă b ie iă şiă fete.ăMinuneaăeăşiăcuăputin ăşiăcuătrebuin .ăDinăceăînăce,ăseăafl ătotămaiămul iămediciăcareă zică aşa.ăDarăchiarădeăn-ar zice nici unul, omul e o realitateămultămaiă complex ădecâtă sectorulă studiatădeămedic,ă şiă vomăvedeaă c ă situa iaă lucrurilor,ă înă realulă lor,ă impuneă categorică frânaă aăşapteaăaăluiăDumnezeu,ăcaăs ănormalizezeăînăierarhiaănatural ,ămoral ăşiăspiritual ,ăn b d ileăacestuiă instinctăanarhic,ăbinecuvântatăşiăplinădeăblestem.

COPIIIăN SCU IăINăLAN URI

Presupunemăc ăună copilandru,ă laă primeleă anun riă aleă instinc-tului, cade în viciul onaniei. Nu-1ăafl ăp rin ii,ăfaceăexcese,ăeădinăceăînăceămaiăretras,ămaiăt cut,ămaiăobosit,ănuămaiăînva ălaăşcoal ;ămemoriaă-scoar aăcerebral ăaămin iiă - eăatins ;ănuămaiăeăagerit ădeăhormoniiăceăizvorauă dină sectorulă respectiv,ă încleştată deă viciu.ă Cuă alteă cuvinte,ăminteaă seă tâmpeşteă şiă înc ă repede.ă Creştereaă corpuluiă încetinit ,ăcearc neleăvineteăpeălâng ăochiăîlădauădeăgolă- pentruăcineăştieăs ăvad .ăImagina iaănuămaiăeăvioaie,ănu-iămaiăplaceăjoaca,ăparc ăeăb trân,ăserios,ăşi,ămâinileă- cuăcareăaăgreşită- îiătremur .ăIar şiădovad ăc ănerviiăsuntăîntr-o primejdie.

Dac ăn-areă noroculă s ă deaădeăună sfat,ă sauăm cară deăoă carte,ăsporind cu vârsta, sporesc şiăurm rileăviciului,ădup ăcumăurmeaz .

Pomeneamăc ăglandeleăgeneziceăauăoădubl ăfunc iune:ăunaăendo-crin ,ăv rsândăhormoniiăînăsânge,ăşiăaltaăextern ,ăformândăceluleăgene-zice.ăDeăîndat ăceăviciulăsauădesfrânareaădeăoriceăfel,ăşiălaăoriceăvârst


- cazulă eă acelaşiă - încleşteaz ă peă om,ă atunciă esuturileă glandelor,ămasculineăsauăfeminine,ăsuntăpesteăm sur ădeămultăsolicitateăşiăsiliteăs ăfurnizezeămaterialăexternăşi,ăprinăurmare,ănuămaiăpotăsecretaăşiăhor-monii trebuitori în sânge. Seăîntâmpl ăadic ăunădezechilibruăînămediulăendocrin.ăAcestădezechilibruăseăr sfrângeăasupraăsistemuluiănervos,ăînăfelulă c ă celuleleă nervoase,ă nemaiavândă agen iiă stimulatoriă cuveni i,ădegenereaz ,ămaiăîntâiăfunc ional,ăşiăinsulărespectivăîncepeăs ăfieăfleş-c it;ăiarădac ădesfrânareaăcontinu ,ăcelulaănervoas ămoare.ăDesfrânareaăomoar ămilioaneădeăceluleănervoase.

Maiătrebuieăştiutăşiăaceastaăc ătoateă esuturileăseărefac,ăafar ădeăcelulaănervoas .ăOmorât ăodat ,ănuămaiăînvieăniciodat .

Presupunemăc ătân rul-b trânăvreaăs ăfieăşiăelăînărândăcuălumea,ăvreaăs ăseăînsoare.ăNuăizbuteşte.ăNiciăpeăelănu-1ăpreaăatrageăfemeia,ăşiănici fetele nu se simt atrase spre el. Ce e la mijloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea, i-auăştersăfarmecul,ăl-auăfleşc ităcuătotul, nu mai aprindeădragoste,ăciămil .ăDeămil ăcaădeăsil ănuăfaciăcas .

Doctoriiăsf tuiesc:ăfemeileăsauăc s toria.ăFireşte,ăunăviciuănuăvaăieşiă cuă altă viciu,ă - chestiuneaă r mâneămereuă într-un cerc vicios. Dar c s toria,ăchiarădac ăseăface,ăpoart ăponoaseleătrecutuluiăşiămustr rileăviitorului.

Astfelăb rbatului,ădeăpeăurmaăviciilorădeătotăfelulăşiădeăpeăurmaădezechilibr riiăfunc ionaleătotaleăsauălocaleăaăsistemuluiăs uănervos,ăiăseăîntâmpl ăc ăpierdeăfrânaănervoas ăaăritmuluiăs uăfunc ionalăşiănuăseăvaăpotriviăpoateăniciodat ăcuăritmulăfemeiiăsaleă - neostenit ăînăastfelădeăvicii.ăOstenealaăşiăscârbaăeiăabiaăacumă începe,ăc ciămereuăvaăr mâneănemul umit ,ăceeaăceăîiăvaăpricinuiănevroze,ădureriăregionaleăşiăgânduriădeă c utareă înă alt ă parte.ăNuă eă eaă deăvin ă c -1 vaăp r si,ă ciă trecutulăb rbatuluiăseăr zbun .ăB rbatul,ăaşaăcumăl-au desfrânat viciile, nu mai corespundeă instinctuluiămaternit iiă femeiiă sale,ă şiă aşaă trebuieă s -şiătrag ăplata:ăr mâneăf r ăurmaşiăsauăşiătar ăso ie.

Darăs ăpresupunemăc ,ătotuşi-totuşi,ăiăseăvaănimeriăcaăs ăaib ăşiăurmaşi.ăAceştiaăvorăpurtaăurm toareleăpoveriăp rinteşti:ăoăs n tateăşu-bred ,ăunăchipăîmb trânit,ădiferiteăneputin eăf r ăleac,ăiarădeăscap ăcuăzileăvorăfiănişteăchinui iăaiăsoarteiăşiăslabiădeăminte.ăCumăşiădeăceă?ăIat ăcumăşiăde ce:ăştimădeăadineaoriăc ătoateăfapteleăinsuluiăseăînseamn ăînădou ălocuri:ăundevaăîntr-oăcontabilitateănev zut ,ăşiăalădoilea,ăcevaămaiăv zut,ăînăgr uncioareleădeăcromatin ,ăînăgenezeleăcromozomilor,ăadic


în factorul biologic ală eredit ii.ă Şi-aă distrusă p rinteleă cuă viciileă luiămilioane de celule nervoase? Acestea, nemairefacându-seăniciodat ,ăciătotalulăcelorădistruseăşiăs n tateaălaăcareăseăg seaăînămomentulăcândăîşiăchemaăunăurmaşăpeălume,ăreprezentândăsitua iaălui,ăseăşiăînsemnase în stocul de cromozomi, cu atâtea geneze recesive mai mult, ceea ce n-ar fiăp itădac ăară fiăavutăoăpurtareămaiăbun .ăVre iădovad ălaă îndemânaăoricui?ăIat -o:ănuălovescăpeănimeni,ădimpotriv ăsimtăal tureaăcuădure-rea oricui.

S ăzicemăc ăoăperecheăde oameni n-au avut pacoste cu viciile tinere ii,ă deciă n-auă sistemulă nervosă şubrezită dintr-oă vin ă caă aceea.ăTotuşi,ănevoileăvieţii ostenescănerviiăoricui.ăAceast ăostenireăaăvie iiăeăde fapt o ostenire a elanului, a agerimii, a vioiciunii rezistente a siste-muluiănervosăşiăaăcelorlalteă esuturiăşiăumori.ăAcesteaătoateăseăînscriuănumaidecâtăînăpatrimoniulăgeneticăalăeredit ii,ăînăvremeăşiăpeăm sur ăceă seă adaug .ă Factorulă biologică ală eredit iiă rezum ă stareaă oric ruiămoment,ă precumă şiă situa iaă biopsihic ă aă p rin ilor,ă fieă aparte,ă fieăangaja iăînăprocesulărodirii.ăProbaăoădauăcopiii,ăcareăvinălaăintervaleămaiămariădeăvreme.ăCeiădinătinere eăsuntămaiăvioi,ămaiăsprinteni,ămaiăs n -toşi,ămaiăageriălaăminte;ăpeăcândăcopiiiăveni iămaiălaăb trâne eaăp rin-ilorăsuntămaiămolâi,ămaiăîmpiedeca i,ămaiăb trâni.ăNuăauăniciăoăvin ăşiăniciă ună leac.ă Aşaă suntă construi iă genetică şiă ireversibil,ă realizându-se armoniaăceăseăvede,ăcuămaterialulăceăliăseădete,ăînăr stimpuriădeăvreme.ăRevenindălaăcoresponden ,ăpricepemămecanismulădup ăcareăapareă înălan ulă cromozomiloră roiulă boabeloră deă neghin ,ă genezeleă recesiveă şiăravagiileăceăleăpotăfaceăele,ădac ănuăsuntăscoaseădinălucruădeăperecheaămaiăs n toas ăaăceluilaltăp rinte.

Maiăsuntăurm riăaleădesfrân riiăşiădestulădeăgreleăînc ădinătine-re e.ă Poateă s-aă b nuită dină celeă deă pân ă aci,ă c ă organismulă întregă seăpiperniceşte,ăglandeleăînătotalulălorăr mânăatrofiate,ăscoaseădinălucruăşi'ăcuătoateăurm rileăacestuiădezechilibruăumoral.ăAşaăseăajungeăpeărândălaăatrofierile diferitelor organe din iconomiaăgeneral ăaăcorpului,ăşiăaşaăaparăsterilitatea,ănevrozeleăşiăoăstareăgeneral ădeăboal ,ăsauăoăpredispo-zi ieăspreătotăfelulădeăboli.

Nuămaiăvorbescădeăst rileăsufleteşti:ăfrica,ăsl bireaămin ii,ăobse-sii,ă ideileă fixe,ă r st lm cireaă în elesurilor,ă şiă o continu ă muncireă deăconştiin .ăEăreac iuneaăsufletuluiălaăstareaămizerabil ăînăcareăi-a ajuns casa prin patimi.

I


CEI CE-ŞIăBEAUăMINTEA

Grozav ăexpresieăşiăadev rat ăcuvântăcuăcuvânt.ăNeă reamintimăefectul hormonilor asupra scoar eiăcerebrale:ăexcit ăspreăpofteleăgene-zice.ăExactăacelaşiălucruăîlăfaceăşiăalcoolul,ăsubăoriceăform ăşiălaăoriceăgradădeăt rie;ăaprindeăminteaăspreăaceleaşiăpofte.ăNuăsuplineşteăîns ăniciăunăhormonăînărolulăluiăbinef c tor,ăciăpeăoriundeătreceăame eşte, ardeăşiăatrofiaz .ăOmoar ăalteămilioaneădeăceluleănervoaseăşiăfireătelefo-nice.ăToateăispr vileăseătrecălaăactiv,ăîntocmaiăcaămaiăsusăşiăseătransmităzestreăp rinteasc ălaăcopii.

Maiă grav:ă dac ă preaă dină tinere eă seă dedauă fl c iiă laă must,ă seăîntâmpl ăc ăajungăneroditori.ăGlandeleălorăgeneziceăseăvorăatrofiaăşiăvorăproduceănişteăceluleăincapabileădeărodire.ăSeăap r ăşiăfireaăpeăcâtăpoate:ănu ia în spate orice i se-ncarc .ăChiarădac ăseădauălaăvinămaiătârziuăşiăînc ănuăscap ădeăpedepse.ăAşaădeăpild ,ăcercet torii în chestiune au g sităformeămonstruoaseădeăspermatozoizi,ăavândăbaădou ăcapete,ăbaădou ăcozi,ăbaăalteă forme,ăefecteăaleăbe iei.1 Be iaă îşiă înscrieăurm rileăpân ăşiăînăcelulaăgenezic ,ămic ădeă60ădeămiimiădintr-un milimetru.

Ceea ce e dureros e faptul urm tor:ădeăseăîntâmpl ăvreoăz mis-lireăcuăoăatareă s mân ăbeat ,ă şiăcare-i mai mult siluire decât iubire, urmaşulăvaăfi,ăcuămaxim ăprobabilitate,ăepileptică- boal ădeănerviăf r ăleac.ăAceastaăeăcuăatâtămaiă sigur,ăcuăcâtă laă scârbaăşiă spaimaăbieteiămame, se maiăadaug ăşiăbruftuluialaăcâtorvaă înjur turiădeăDumnezeu.ăDeci,ă dezechilibruă înă toateă p r ile,ă dezechilibruă înă mediulă umoral,ădezastreăînăpatrimoniulăereditar,ădezechilibruămoral,ăoămaiăfiăavândăşiămamaăcevaădeăadaus,ădac ănuăalta,ăcelăpu inăspaimaăce-o m nânc ,ăşiăînc ăeădeăajunsăcaăs ăseăarateăpeălume,ăînălocădeăunăchipăsenin,ăunăchinuitădeădraciăşiămartorălaăjudecat ăîmpotrivaăp rin ilorăs i.

Sfârşitulăbe ivuluiăeăsauăînăşan ăsauăînăcasaădeănebuni;ăiarăsufletulăînăiadăînc ădeăaici.ăUrmaşiiăluiă- nu mai zicănimic,ămilaăm ăopreşte;ătotuşiămaiăamăşiăoămil ăpreventiv ,ăpentruăviitor,ăcareăm ăfaceăs ăscriu.

1 Jeannel, op. cit, p. 153.


. ■ ă - • ■ ă . . v - i

JALEA ÎNTR-UNăCONVOIăDEăMONŞTRI

Unăscriitor,ădeăfoarteăcreştin ăforma ie,ăşiăprobabil doctor, des-crieăfizionomiaăunuiăazil,ădeăundeva,ădinăApus,ăînăfelulăurm tor:

"Copiii: Dom'le doctor! Dom'le doctor!

ŞiădoctorulăD.ăînaintaăfacându-şiădrumăprinămul imeaăgroaznic ăşiădeăplânsăaămicilorămonştri:ăoăumanitateăneizbutit ,ăpierdut ,ăr uăf cu-t ,ăslut ăşiăneispr vit ,ăcopiiăc roraăleă lipseaăcraniulăsauăb rbia,ăsauăcareă nuă erauă decâtă ună trunchi,ă sauă ună cap,ă nenoroci i,ămici,ă respin-g tori,ăurâ i,ăcaănişteăoaleădeălutăstrâmbe,ăpliniădeăurdori,ădeăbube,ădeăcoji, de puroiuri care le curgeau din ochi,ădinănas,ădinăurechiă şiădinăpieleaădeăpeăcap.ăPiticiăşiăuriaşi,ăsl b nogiănevinova i,ăcuăbra eăşiămâiniădeă schelet.ăTinereă bestii,ă b ie iă preaă dezvolta i,ă cuă faleiă straşnice,ă cuăumeriiăobrajilorăieşi iăcaănişteămaiuri,ăf cu iăaşaăpentruăomoruriă- viitori ucigaşiă - ursi iă dinainteă şiă aă c roră privireă trist ă teă urm reaă f r ă s ăîn eleag ănimic.ăCeiămaiămariăşiămaiălimpeziăpu inăduceauădeămân ăpeăceiămaiăn uci,ăpeăceiăcuădes vârşireătâmpi i;ăseăocupauădeăei,ăîiăocro-teau,ăîiăadoptau.ăîiătârauăspreădoctorulăD.ăşiăînso itoriiăs i.ăînăjurulăcelorătreiă oameni,ă izbucneauă strig teă nel muriteă şiă urlete,ă toat ă bucuriaămicilorănenoroci iăde-aărevedeaăpeăaceiaăceăerauăbuniăcuădânşii.ăŞiăchiarăaceia,ă careă niciodat ă nuă voră maiă fiă înă stareă s ă vorbeasc ,ă mârâiau,ăgâng veau,ă beh iauă înspreămediciă câteă ceva,ă ună strig tă nedesluşită şiăbarbar de dragoste. Cu mâinile lor mici, îi apucau, îi atingeau, îi mân-gâiau,ăîiăpip iauăcaănişteătentacule.ăPrivelişteaăastaăiăseăp reaăîntotdea-unaăunăvisăurât.ăDarădoctorulăîiăiubeaăpeăto i,ăpeăaceştiămici,ăchiarăpeăaceiaăcareăaveauăunăcapădeăscafandru,ădeăpeşte,ăsauădeăgânganieămare.ăChiarăpeăceiă r uă n r vi i,ă peă aceiă şiăpeă aceleaă careă seă frecau...ă înătrecereăîiăchemaădeoparte,ăleăcercetaămâinile,ăîiăprivea,ăp rândăc ăvreaăs -i hipnotizeze:

- Ai fost cuminte? - Da, Dom-le doctor. - Veiăfiăşiăaziăcuminte? - Da, Dom-le doctor. - Bine. Du-teăşiăteăjoac .ăUiteăoăbucat ădeăciocolat .ăŞterge-o!


Erauăfeti e,ăpeăcareătrebuiaăs ăleălegeăcaăs ăleăîmpiedeceăn ravul.ăDarăşiăcuămâinileălegateăizbuteauăînc ăs -şiăa â eăsim urileăcuăc lcâiulălor.

Toateă p cateleă ereditareă mişunauă înă str fundulă acestoră sufleteăp r site,ăreîntoarseălaăbrut ,ăşiăcareăcoborauăscaraăevolu iei.

Fetelor,ăcareăerauămaiă t inuitoare,ămaiăp c toase,ămaiădestr b -late,ăşiăcareăîşiăsim eauăpubertatea,ăleăpl ceaăs ăseăascund ,ăs ăroşeasc ăşiă s ă seă in ădeăapuc turileă lor.ăB ie iiă aveauă fe eădeăurangutană şiăporniriă primejdioaseă înă jocurileă lor.ă Câ ivaă singuraticiă plângeauă prinăcol uri,ănemângâia iăşiăs lb t ci iăpentruătotdeauna. Un copil, blond ca SfântulăIoan,ăcuăochiăalbaştri,ăsub ire,ădr gu ,ăaproapeăfrumos,ăîncercaăs ăseăapropieădeădoctor,ăîlăapucaădeămân ăpeălaăspateăşiăvorbeaăîncet:

- Domnule,ăaşăvreaăs ăm ăîntorcălaăm micaămea...ăDomnuleăcândăpotăs ăm ăîntorcălaăm mica?

Mamele!ăPreaăadeseaăauăp r sităpeăaceştiăbie iămonştri,ăcareăauăieşitădinăele,ăşiăcareăle-auădezgustat.ăErauăc sniciiădeăalcooliciăcare,ăînăfiecareăan,ăregulat,ăaduceauălaăazilăcâteăunănouăcopilătâmpit,ăînc ăunăgunoiăalăsociet iiăpentruăcaăînăanulăurm torăs-oăiaădeălaăcap t.

Dealtfel,ăînătotăazilul,ăp r sirileăerauăregula,ăşiăceiăuita iăacoloănu seămaiănum rau.ăCâ iădintreănenoroci iiănebuniădeălaăAzilulăS.ăCle.ămu reauăf r ăsaămaiăfiăapucatăs ăvad ăvreodat ăchipulăiubităalămamei,ăal so iei,ăalăcopilului,ăchipăcareămaiăpluteaăcaăoăn lucireădureroas ăînătrista lorămemorieă întunecat ăşiăcareăsingurăînc ămaiă trezeaălaăeiăunărestăde conştiin ,ăoălacrim ăaălucidit iiădezn d jduite..."*ăăă-. _;

O MARE PACOSTE CU DESCOPERIREA AMERICII

Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descopeririiăAmericii,ăiarămatelo iiăluiăaducăEuropeiăsifilisul.ăIspravaălor

1 MaxenceăvanăderăMeersch,ăTrupuriăşiăsuflete,ăBucureşti,ă1944,ăEd.ăCon-temporana, pp. 163-165.


aă luată propor ii,ă încât,ă pentruă st vilireaă urm riloră dezastrugaseă aleăspirochetei,ăfacult ileădeămedicin ăauăcreatăcatedraădeăsifiligrafîe.

Aciăneăm rginimălaăcâtevaăciud enii,ămaiămultăaleăorganismului,ădecâtăaleăbolii.ăAstfelăeărecunoscut ădeăto iăextraordinaraărepeziciune şiăputereă deă adaptareă aă organismuluiă laă oriceă accidentă şiă împrejurare;ăadaptareăaproapeăautomat .ăDeăpild ,ăunuiăt ietorădeălemneăîiăalunec ămânaă înăpânzaă fîerestr uluiăs u,ăcuăcâtevaăsuteădeă tura iiăpeăsecund .ăDe-abiaă aă sim ităgroz viaă şiă cadeă înănesim ire.ăUnă şocănervosăopreşteăafluen aă sângeluiă laă creier,ă ceeaă ceă aduceă c dereaă înă nesim ire,ă orga-nismulăst ăastfelălocului,ăf r ăvreoămişcare,ăc ciăaltfelăarăconturbaălucrulăzorităalăap r riiăautomate.ăUnăvalădeăsângeăînv luieă ranaăcareăseăcoa-guleaz ă înă atingereă cuă aerulă şiă formeaz ă ună învelişă izolator.ăCaă laă oăcomand ,ă fibrinaă dină sângeă seă şiă transform ă înămiciă a e,ă peă careă leăghemuieăcaăunădop,ă înăcorpulă t ieturii,ăundeăseă şiăapuc ăs ă repare,ălipind,ăcompletând,ăetc.ăTemperaturaălocal ăseăridic ,ăatingerea devine dureroas ,ăcaăs ă fieăasigurat ă linişteaăap r riiăorganice.ăToat ăaceast ăadaptareălaănouaăsitua ieădovedeşteăunăserviciuăautomatădeăsiguran ăaăvie ii.

Altă caz.ă Prină oarecareă împrejur ri,ă nişteămusafiriă nepofti iă auăintrat în sânge - microbii. Construc iaă firii,ă serviciulă automatădeă sigu-ran ,ă i-aă şiă luată înăprimire.ăNişteă celuleădeă sângeă leădauăocolă şiă seăîncaier ălaătrânt ăşi,ădeădrag,ăîşiăm nânc ămusafiriiă- deăundeăşiănumele,ăfagocite.ă Dac ămusafiriiă suntă mul iă sauă seă înmul escă vertiginos,ă pe m sur ăceăcreşteăprimejdia,ăcreşteăşiătemperatura,ăîncâtăurc ăpân ălaă39ăgrade,ă39ăgradeăşiămaiămulteălinii,ăurc ăşiălaă40ăgrade,ăşiăcândăînc ie-rareaăeăpeăvia ăşiăpeămoarte,ăurc ăşiălaă41ăgrade.ăLaătemperaturaăasta,ăto iămusafiriiăşiăbaciliiăcap t ăsentin aădeămoarte.ăDup ăosteneal ,ăorga-nismulăseăreface;ăn lucirile,ădeăpeăurmaătemperaturiiălaăcap,ăînceteaz ;ătotulăreintr ăînănormal.

Fa ădeăbacilulăsifilisului,ăatitudineaăserviciuluiădeăsiguran ăeăcuătotulăstranie:ănuăseăap r ,ănuăd ăalarm ,ăîiă las ădeschiseătoateăc ile,ă îiăîng duieă s ă umbleă înă inspec ieă prină întregă organismulă şi-1ă las ă s ă"m nânce"ăceăpofteşte,ăpân ăşiăscoar aădeăpeăcreier.ăDeăaceeaăaătrebuităştiin aăs ăiaăm suriăîmpotrivaălui,ăfiindc ănaturaănuăvreaăs ăseăapere.

Nu cumva Treponema astaăeăoăpedeaps ăneîndurat ,ăaruncat ,ăcaăoăfrân ,ăîmpotrivaădestr b l rii?ăNuăcumvaăînăfa aăacesteiăpedepseăiăs-aăluatăfiriiădreptulădeăap rare?ăDeăceănuăseăap r ?


Tare-mi vine-aăm ăgândiă laă loculădină Ieremiaăproorocul,ăundeăzice:ă"Iat ,ăvoiătrimiteăasupraăvoastr ăşerpiăşiăscorpii,ăîmpotrivaăc roraănu-iădescântecăşiăv ăvorămuşca,ăziceăDomnul"1.

Agentulăpatogenăalăsifilisuluiăareăchiară formaăunoră şerpiăaler-gând.ăUnălucruăeăsigur,ăc ăorganismulăn-are,ăînăiconomiaăconstitu ieiăsale, niciăună leac,ă sauăap rare.ăC ă totuşiă ştiin a,ăapucându-i urma din vreme,ădup ătratamentăîndelungat,ăpoateăcura iăorganismulădeăsifilis,ăastaăeăadev rat.ăIns ămaiăeăcevaădeăzis.ăMusafirulă sta,ăpornităs ăroad ăfireleămin iiăîşiăareăcalendarulălui.ăIspravaăşi-oăarat ăcuăetapeălegateădeănum rulădoi:ă laădou ăs pt mâniăşiămaiă târziuădup ă ispravaăcuăp cat,ăapareăunăulcerăînăregiuneaăinquinal ;ălaădou ăluni,ăatac ăc ileăsângelui,ăînăperioadaăaceastaăaparăulcera iiăprinăalteăp r iăşiăpeăfrunte.ăDup ădoiăani inima, ficatulăşiărinichiiăseăafl ăfoarteătulbura iăşiăbolnavi.ăAcumăseăîntâmpl ă sclerozaăarterelor,ăcareădevină fragile,ă iarădac ăseă rupeăvreoăarter ălaăcreier,ăastaăpricinuieşteăapoplexia,ăoămoarteăfulger toare.ăDac ăîns ă nuă pricinuieşteă vreoă apoplexie,ă rezistândă construc iaă arterelor,ăsifilisul se retrage din sânge în lichidul cefalo-rahidian,ă careă înv luieătoat ăm duvaăspin riiă şiăcreierul,ă lichidăcare,ăprinăelasticitateaă lui,ă areărostulăs ăapereădeălovituriăm duvaăşiăcreierul,ăneutralizândăşiă împr -ştiindăneprev zuteleăpresiuniăaleăaccidentelor.ăDup ă20ădeăani,ăîşiăarat ăispravaă asupraă nervilor,ă rupândă leg turileă cuă centralaă deă comand ,ărupândăcoresponden aă întreăsenza ieăşiă reac ie,ăpricinuindăparaliziiăprinătoateăp r ile,ăticuriănervoase,ăparaliziiăprogresiveăşiăpierdereaăunorăînsu-şiriăsufleteşti.

Cumădevinătoateăastea?ăAşa,ăc ădefectându-se mijlocul de tran-smisie,ăsufletulănuămaiăareăprinăceăseăexprima.ăŞiăaşa,ă treptat-treptat, sifilisul,ă rozândă scoar aă cerebral ,ă împingeă facultateaă sufleteasc ă aăcuget rii în fundul întunecat al nebuniei.

Iat ă dară pedeapsaă neîndurat ă pesteă careă d ă minteaă cândă nu-şiăînfrâneaz ăpoftele:ăeădat ăjosădeăpeătronulăconducerii,ăşiăcuătotul,ătrupăşiăsuflet,ăpr v li i,ălega iăînăcasaădeănebuni.

Nu mai vorbim de psihiatria sifiliticilor,ădecâtă c ,ăpân ă laăoăvreme,ăTreponemaăcaăşiăhormonulăeăunăagentădeăfoarteămareăstimulareăcreatoareă pentruă scoar aă cerebral .ăAstaă ară veniă aşa:ă agentulă acestaăucigaş,ădac ăg seşteăsistemulănervos,ăînăspe ăcreierul,ăde-oăs n tateăşi

Ieremia 8, 17.


de-oă rezisten ămaxim ,ă înă tentativaă luiă deă a-i roade, nu face deo-camdat ă altaădecâtă c -1ămobilizeaz ,ă îlă dinamizeaz ă înăproceseleă saleăintimeădeăardere,ăşiăastfelăelăseăfaceăunămediuăfoarteăbunădeătransmisieăaăideiloră sufletuluiă şiă a lumiiă nev zute.ăAstaă faceăpân ă laă ună locă caăagentulănebunieiăs ă fieă şiăunăagentăalăgeniului.ăDarădeă laăoăvreme,ăgeniulă acestaă seă întunec ă înă nebunie.ăEăună foc,ă fireşte,ă îns ăună focăarz tor,ăcareănuă iart ,ă ciăardeăaripileămin ii,ă spreădeosebireădeă foculădivin,ănearz tor,ăcareăstr luceşteă înă toateăfacult ileămin ii,ăf r ăs ă leăard ,ăadev ratulăgeniuăalăspiritului.

Geniileăcareăsuntăajutateăşiădeăagentulănebuniei,ămaiătoateămani-fest ăoămândrieămare,ăoănesupunereăfa ădeăDumnezeu,ăunădezechilibruăspiritual. Eiăsuntăceiăceăzic:ă"NuăesteăDumnezeu!"ăScripturaăconstat ărealitateaălorăşiăleăd ădiagnosticul:ă"Zis-a cel nebun întru inima sa: Nu este Dumnezeu"1.ăPrinăurmareăateismulăeăoăaliena ieămintal ,ănebuniaămândriei, sau mândria nebuniei.

Al iiăzicăacelaşiălucru întors: "Eu sunt Dumnezeu" - alt ănebu-nie.ăTiranii,ăteroriştii,ăalteăgeniiărele,ăalt ămândrieăluciferic .ăEgoismulătiran,ăalt ăaliena ie;ăindiferent:ăcuăagent,ăsauăf r ăagentăpatogen.

Şanseleă ştiin eiă suntă câtă seă poateă deă reduse,ă fa ă deă întindereaăacesteiăpedepseăgroaznice.ăArătrebuiăunăcontrolăalătuturorăoamenilorăşiăoăizolareăabsolut ăaătuturorăcontamina ilor,ăcumva,ăundeva,ăetc.

Deocamdat ă eă bineă şiă atât:ă c ă înă vedereaă c s toriei,ă legileă cerăanalizaăsângelui;ăiarăpeăbe ivi,ăpeănebuniăşiăpeăcontamina i de boli ve-nerice,ăîiăopreşteăde-aămaiăîmpr ştiaăr ulăpeălume.

Organismulăomenescăareădeăasemeneaăatitudineăpasiv ăşiăfa ădeăaceaăanarhieăcelular ,ănumit ăcancer.ăDeăobicei,ăp timescădeăcancerăceiăceă nuă postescă niciodat .ă Cancerulă înc ă n-areă leacă şiă apareă tar ă alteăexplica ii,ădecâtăcaăoăfrân ăpedepsitoareăaădesfrân riiăstomacului.ăSeăvedeăc ăprinăelăseăpedepseşteăl comiaămânc rilorăşiăobârşiaădesfrân rii.ăGrele osânde au aceste trei iubiri nelegiuite: iubirea de sine, care str bateăînăsufletăprinăultimeleădou :ăiubireaădeătrupăşiăiubireaădeămân-care. Sf. Pavel le zice: "Dumnezeul lor e stomacul"2.

Cancerul,ă aceast ămisterioas ă anarhieă celular ,ămiă seă pareă c ăvineătotăcamădinăaceleaşiăpriciniădinăcareăvineăşiăoăanarhieăsocial ,ătot

1 Psalmul 52, 1. 2Filipeni3, 19.

ună dezechilibruă dovedeşteă înă vreoă zon ă necunoscut ă aăorganismului, sauăvreoăsl bireăînăserviciulădeăsiguran ăalăsistemuluiănervos.ăB nuiescădespreărolulăcelulelorăcanceroaseăc ăareăchiarăoăalt ăformul ăcromozo-mic ;ăînătotăcazulărecesivitateaăeăsigur .

Deăceămuta iileăacesteaăcareănuăcru ăniciăregii?

FURTUNAăINăPICURIIăDEăROU

Nuă ştiu,ă V zut-a iă acesteă frumuse iă simpleă aleă dimine ilor?ăOglindescăsoarele,ă îiă r sfrângă razele,ăoglindescăp mântulă şi-iă atârn ădeasupra ca nişteăm rgeluşeăsclipitoare,ăînăarculăunuiăvârfădeăiarb .ăKneipp, un preotăbun,ămaiămultămedicăbalneologăşiăbuc tarămilostivăalănec ji ilor,ănuăg seaăaltătratamentăalăepilepsiei,ădecâtăumblareaăcuăpicioarele descul eă câtevaă minuteă prină iarb ,ă caă bolnavulă s -şiăreînvioreze nervii, scuturândă laă p mântă şiă luândă înă picioareă acesteăbuburuze de soare.

Nuă astaă eă furtuna;ă asem nă numaiă conştiin aă cuă picuriiă deărou .ă C ciă deă fapt,ă înă sferaă conştiin eiă seă r sfrângă şiă seă frâng,ă seătulbur ă şiă seă ciocnescă scânteieriă de soare, cu fioroase luciri de p cur .

Situa ia,ă ispr vileăşiă tendin eleăceăleăavem,ă toateăseă r sfrâng,ăse rezum ăşiăseăînscriuăînăstructuraănoastr ăgenetic ,ădarăşiăînăsferaăconştiin ei.ăAci,ăînăconştiin ,ăseăr sfrângăispr vileăp mântului,ăşi,ăpeste ele, înă aceeaşiă sfer ,ă totă atunci,ă sauă maiă târziu,ă lumineaz ăseninul cerului,ăsauăfulgereleădrept iiădivine.

înăiconomiaăorganic ,ăgenezeleărecesive,ădeşiălatente,ăsuntăcaăşiă inexistente,ă dac ă suntă dublateă deă perecheaă genezeloră dominante.ăNuătotăaşaăeăcazulăşiăînăceăpriveşteăsferaăconştiin ei.

Iar şiă oă mic ă asem nare:ă deă cândă undeleă hertzieneă aleăposturilor de radio-difuziuneăcircul ăînăjurulănostru,ăneăstr batăf r ăs ăprindemănimic, oriunde ne-amăafla,ăveştileăşiăpoveştileădinălumeaăîntreag .ăLeăprindă îns ăaparateleădeă recep ie,ăcareă leă transform ăpeăîn elesulănostru.ăCamăaşaăcevaăseăîntâmpl ăşiăcuăenergiaăgermenilorăinfirmi ai structurii noastreă genetice:ă organismulă nuă înregistreaz ăaceast ă energie,ă dară oă înregistreaz ă sferaă conştiin ei,ă şiă ne-o t lm ceşteăprintr-un conflict

254

C RAREAăÎMP R IEI

str fundăînătemeliaănoastr .ăCeeaăceăîncerc măaci,ăeăoăscufundareăînăstr funduri,ăoăexperien ăexisten ial .

UN FEL DE PSIHANALIZA

Aproapeălaătoateăvârsteleăseăîntâlneşte,ădeăpild ,ăconflictulăacestaăîntre a crede şiă aă nuă credeă înăDumnezeu;ă adic ă ciocnireaămin iiă s -n toaseă cuă s ge ileă nebuniei.ă Suntă uniiă convinşiă deă existen aă luiăDumnezeu,ădeădumnezeireaăluiăIisusăşiădeăiconomiaământuirii;ădar,ăînăr stimpuri,ăseăpomenescămunci iăşiădeăchingileăateismului.ăSuntăal ii, care n-auămuncirileăacestea,ăchiarădac ăaudădeăele.ăEviden aăinterioar ăaăcredin eiălorăeăabsolut .ăAl iiăsuntăbântui iădeăfurtuniăşi,ă înăsfârşit,ăal ii,ălinişti iăc ăauăsc patădeăDumnezeu:ăpentruăeiănuăexist .ăAdev rulăeăc ăaparatulăconştiin eiă lorănu mai prinde nimic, s-a defectat, realitatea spirituluiăeăinexistent ăpentruăei.

Ceăpoateăs ăfieălaămijloc?ăCeeaăceăpoateăs ăfieăcuăunăaparatădeăradio,ăcareănuămaiăprindeăundele.ăUndeleăexist ,ădarăpentruăelănuămaiăexist .ăElăareăcâtevaăl mpiăarse,ăbobineăarse,ălovituriăşiăpieseăfrânteăetc.ăE infirm pe undeva.

Aşaă şiă oarecareă omă p timeşteămulteă feluriă deă arsuriă şiă frângeriăl untrice,ă maiă p timeşteă şiă arsurileă mediuluiă social,ă care-iă zdruncin ănevinov ia,ăşiăiat -1ăunăateu,ălaădiferiteăgradeădeăt rie.

Toat ă situa iaă luiăseă înscrieă întocmaiă înăgranuleleădeăcromatin .ăAteul s-aă armonizată cuă acestă dezechilibru.ă S mân aă îlă reproduceăîntocmai.ăPresupunemăc ăeăc s torităcuăoăfemeie,ănuăaşaădeăr v şit ălaăminte,ăaşaădeădezechilibrat ăînămediulămoral,ăciăoăfemeieăcredincioas .ăCopiiiăseănascăcuădou ăpredispozi iiăcontradictorii:ăunaănecredincioas ,ăaă tat lui;ă şiă aă douaă credincioas ,ă aă mamei,ă potrivită probabilit ilorăar tate.

Sufletulănuăseămoşteneşte,ăciăseăcreeaz ădeăDumnezeu.ăCredin aăeăoăînsuşireăaăsufletului,ăeădrept; dar de la Dumnezeu nu vine nimic r u.ăAtunci?ăAtunci,ăînsuşireaăsufletuluiăde-a-şiăcunoaşteăşiărecunoaşteăpeăTat l,ă sauă de-aă seă lep daă deăEl,ă eă dependent ă şiă deă construc iaăgenetic ăaătrupului,ăînăcareăvaăaveaăs ăpetreac ăoăvreme.ăCuprinsul


credin eiăseăînva ;ăînclinareaăde-aăoăînv aăsauănuăseămoşteneşte.ăîncli-nareaă sufletuluiă ştimăc ă eă c treăobârşiaă sa:ă "Animaănaturaliterăchris-tiana".ăînclinareaăsufletuluiăfaceăinterferen ăcuăînclinareaătrupuluiăînăcare a fost trimis. Deci,ădac ăvineă într-ună trupă înăcareăg seşteănumaiădezechilibru, nu-şiăvaăputeaămanifestaăînclinareaăsaăc tr ăceleădeăsus,ăciăvaăasistaăneputinciosălâng ăunăaparatăstricat,ăcareănuăcânt ,ăciăhuruie

Toateăchinurileăconştiin eiăizvor scădinăsim ireaăacestoră infirmi-t i,ă ceă zacă înă str funduri,ă şiă deăundeăeleă r bufnescăpân ă înă suprafa aăfaptelorăv zute.ăCaăs ăuşurezeăDumnezeuăpovaraăunuiăsuflet,ădeămulteăoriă îlă cru ădeăcunoştin aă infirmit iiă înăcareă trebuieă s ăpetreac .ăAşaăvedemăsenin tateăşiălaăidio i.

GÂNDURI DE HULA

Din câte ne-auădatăînăscrisăpricep torii,ăabiaăoăzecimeădinăpsihi-culănostruăîlăavemăluminatăşiăcunoscutăînăsferaăconştiin ei;ănou ăzecimiăstauă întunecateă înă sferaă subconştientului.ă Seăd ă şiă compara iaă cuăunăcartof,ăalăc ruiăvârf,ăcaăoăzecimeădinătotal,ăarăfiăluminoas ,ă- lumini de putregai,ă noaptea;ă restul,ă întunerec.ăCamă aşaă suntă gândurileă deă hul :ăr bufniriădeăp cur ăînărazaădeăsoare.

S ă presupunemă aceleaşiă z c minteă geneticeă surde,ă ar tându-şiăexisten a,ăşiă inându-se de energiile dominante; acestea sunt ca o pere-che ce-o face lumina cu umbra.

S ăpresupunemăîntr-unăinsăacesteămoşteniriăcontradictoriiăaădou ădispozi iiă deosebite;ă cândă respectivulă vrea,ă deă pild ,ă s ă seă roageă luiăDumnezeu,ă deodat ă cuă energiaă luminoas ă aă conştiin eiă seă ridic ă din subconştientăşiăr bufnireaăenergieiăcontrare.ăLaămomentulăconflictuluiăseămaiăadaug ăşiăac iuneaăhormonilorăgeneticiăasupraăscoar eiăcerbrale,ăcareă stârnesc,ă peă ecranulă min ii,ă oă imagina ieă cuă totulă alta,ă decâtămomentulăşiă icoanaădeărug ciune.ăDac ăpersoanaărespectiv ăeămaiă înăvârst ăşiădeăcumvaăareălaăactivăoareceăaventuriăcontraăfirii,ăconflictulăîlămaiăsporeşteăşiăînsuşireaăsufleteasc ăaămemoriei.ăUnătrecutăp c tosăn-a preaătrecut:ăînso eşteăcaăunăcazierăjudiciar.ăIsp şireaăeăobligatorie;ăaşa


seăasigur ăşiăseămen ineăiertareaătotăprinăconcursulămemoriei,ăr bdândăpalmeleătrecutuluiăpesteăobrazulămin ii.

Primaăiubireăeăc treăp rinte.ăPrimulăcopilăaveaătat ăpeăDumne-zeu.ăIubireaăvreaăcaăceeaăceăiubeşteăeaăs ăd inuiasc ăveşnic;ănu poate concepeăcaăobiectulăeiăs ămoar .ăDeăpild ăcârmuitoriiădeăneamuri,ăabiaădac ămaiăpotăfiăv zu iăcaămuritori.ăPeăvremuri,ăiubireaăîiătreceaăprintreăzeiiănemuritori.ăAstaădovedeşteăc ăiubireaăîşiăareăsensulăînăDumnezeu,ăcareă eă veşnică şiă înveşniceşteă şiă peă celă ceă iubeşteă peăDumnezeu.ăDarăoameniiăseămaiă încâlcescăşiăcuă iubireaădeă trup.ă Iubireaăaceastaănuăeăegal ăînătoateăcazurileăcuăp catul,ăciăzicemăc ăînătotăcazulăeăinfectat ădeăp cat.ăîntrucâtăp catulăs l şluieşteăînătrupăşiădinătrupăînrâureşteăsufletul spreă corup ie,ă prină c ileă pomeniteămaiă sus,ă în elegemă c ă întâmpin ă oărezisten ăînăzestreaădivin ăaăsufletului,ăcareăcaut ăs -lăinfluen ezeăspreăvirtuteăşiăsfin enie.

Faptulădragosteiătrupeştiălas ăoăputernic ăimpresieăînătoat ăpiv-ni aăfiin ei,ăînăaceaăzon ădeănou ăzecimiăaăsubconştientului.ăAci,ăfapta,ărezumat ă înă simbol,ă seă sedimenteaz ă caă ună conflictă cuă conştiin a.ăCenzuraămoral ăastup ăunădepozitădeădinamit ,ădup ăceăn-aăreuşităs -l refuze.

Oăînjur tur ădeăDumnezeuăeăexploziaăacestuiădepozit.ăIat ădeăce, cândăînjur ăb rba ii,ăfolosescăcuvântulă - ce nu se scrie - al iubirii tru-peşti.ăParteaădeăînjosireăşiăp catăaăacesteiăiubiri,ăpeăcareăoăsimtăînătrupulălor,ă leă izbucneşteă dină subconştientă şi,ă cuă ea,ă izbescă furiosă cenzuraămoral ăşiăidealulădeădragosteă- pe Dumnezeul celui pe care-1ăînjur .ăOăînjur tur ăeăunămomentădeăîndr cireăaămâniei,ăoăclip ădeăîntunecareăaămin ii,ă- aşaăpl teşteăcenzuraăconştiin eiănegrijaădeămaiăînainte.

înjur turileădovedescăprinăurmareăc ăaceast ăiubireăîntreătrupuriăa fost închis ă într-un blestem, într-oă ruşineă şiă într-o necinste. Totul, schematizată înă simboluri,ă coboar ă înă întunereculă subconştientului.ăCândă deciă peă uniiă cuă cenzuraă slab ă - în elege iă genetică sl biciuneaăaceasta - îiă scoateădină s riteăvreoă împrejurareă oarecare,ă afluxul de sângeăşiăfiereălaăcreierăfaceădeăliăseăîntunec ăoriceăconştiin ,ăşiăîncepărafaleleăînjur turii.

Deciăuniiă înjur ăpeăDumnezeuăpeă fa ;ă al iiă îlă înjur ă cândă seăroag .ăSitua iaăîngrozeşteăpeăceiăceăp timescăneputin aăasta.ăEaăvine,ădin cât se poate vedea, din poveri ereditare, din fapte consumate, din auzire,ădinăcon inutulămemorieiăconştienteăsauăinconştiente,ăprintr-un

EREDITATEăŞIăSPIRIT

mecanismăalăsuprapuneriiădeăimagini,ăşiăanume,ăpesteăceleăcuvioase,ăcele necuvioase, stârnite de hormoni, sau,ăînăsfârşit,ăprinămecanismulăde contrast.

Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive energiaălorălatent ănuăîntârzieăs ăr bufneasc ăprinăsubconştientăasupriiăconştiin ei,ăşiăastfelăs-oăînl ture,ăs-oăîntunece,ăşiăaşaămaiădeparte.

Tot într-oăsitua ieădeăcontrastăeăşiătrupulăceăseăroag .ăDeăaceenăunii,ă nesuferindă contrastul,ă rezolv ă situa iaă greşit:ă nuă seămaiă roag ăSfin iiă îns ,ă purifîcându-şiă trupulă deă patimi,ă auă izbutită s -lă aduc ă inăannonieăcuă inteleă superioareăaleăconştiin ei,ă încât trupulă lorăprezen iiămulte din caracterele sufletului. Dincoace, multe din patimile trupului seăfacăşiăînsuşiriăaleăsufletului.

înjur turileă auă aceeaşiă obârşieă cuă hulele;ă numaiă câtă uneleă suniăînvoiteădeăminte,ăcelelalteăsuntăcenzurate.ăDeăaceeaăvinov iaăcelor de peăurm ăeăneasem natămaiămic .ăHuleleădovedescăoăvinov ieămaiăveche,ănuăunaădeăacum.ăEleăsuntăoăpedeaps ,ăîns ănuăducălaănebunieăcumăseătemăceiămaiămul i.ăînjur turaăîns ăîlădovedeşteăpeărespectivulăc ,ăcelăpu inăînămomentulăacela,ăeăunăiresponsabil, deci dezechilibrat în structuraă genetic ,ă înămediulă umoral,ă înă serviciulă deă cenzur ă şiă înăsistemulănervos.ăTemni aăîiădeschideăpor ileăşi-1ăvaăluaăînăbra e,ădeănuăva fi cu luare aminte.

Oăhulireămaiăprimejdioas ă eăminciuna,ăp catulă împotrivaă adev ărului.ăSuntă construc iiă deăoameniă aşaădeăbizare,ă capabileă deăadev ra iămuta iiăbiologice.ăMinteăcâteăunul,ăînăchipulăcelămaiăfirescăcuăputin ădeăst ăsoareleăînăloc;ăiarădup ăce-iătreceăundaăasta,ăniciăm carănu-şiămaiăaduceăaminte,ăiarădac -i aduci probele în obraz,ănuărecunoaşteănimică()ăputereădinl untruăîlăîmpingeăs ămint ămereuăşiăs ăiăseăpar ăc ăeăomulăcelămaiăcinstit.ăEăcaăşiăcândăoănoapteăs-arăfiăl satăpesteăminteaălui,ăcaăşiăcândăoăalt ăpersoan ăarăfiăînjurat,ăarăfiămin ităsauăarăfiăfurat,ăaşaăsuntăcâteăuniiădeăînfunda iăînăcontraziceri.ăAcestaăeăunăaltăneajunsăalăc s to-riiloră greşite,ă înă careă nuă s-aă inută seam ă şiă deă calit ileă sufleteştiă aleăceleilalteă p r i.ă Acesteaă seă potă vedeaămaiă bineă înă p rin iiă celoră ceă seăc s toresc,ăîntrucâtăVremeaăle-a scos laăiveal ătoateăsc derileăsauăînsu-şirile,ăşi,ăaşchiaănuăsareădeparteădeăbutuc


Zgârcenia,ăl comia,ăinvidia,ăbe ia,ănecredin a,ăminciuna,ăcurviaăşiăcelelalteăconfigureaz ăorganismulăpotrivităcuăfiecareădinăacesteăpa-timiăşiăseărezum ăapoiăînăfactoriiăereditari,ăşiăaşaăseăseam n ăînăurmaşiăpatimileăcontraăfirii,ăcaătotăatâteaăboabeădeăneghin ăînă arinaăluiăDum-nezeu.ă Iară ei,ă laă rândulă lor,ă ceă vreiă s ă rodeasc ?ă Sauă aceleaşi,ă sauăurm rileă acestora,ă sauă peă amândou ,ă urmând,ă fieămodulă dominant al eredit ii,ădup ăcareăcaractereleănormaleăsauăpatologiceătrecădeălaăgene-ratoriălaăurmaşiăaproapeăobligatoriu,ăfieăurmândămodulăatavic,ăcândăca-ractereleă seă ascundă oă genera ieă sauă dou ă şiă apar,ă dintr-oă dat ,ă peăneaşteptate,ăîntr-al 3-lea sau al 4-leaăneamădeăoameni.ăNuăcumvaăaşaăvinărepeti iileăistoriei?

OAMENI DIN IAD

Nuă vorbescă deă iadulă teologic,ă ciă deă iadulă vie iiă mizerabile,ă deăconvoiulămizerieiăasupraăc reiaădesfigurareaăşiădegenerareaăseăîntindăcaăoă perecheă deă gheare,ă tr gândă peă cineă prindă într-oă enorm ăgloat ă deăchinui iăşiădos di iăaiăsor ii.

Totăspa iulăocupatăodinioar ădeămoarteăeăde inutăaziădeăboal ăşiăde infirmitate. S-au redus bolile infecto-contagioaseăprinăm surileăme-dico-preventive,ăauăsporităînălocăceleădegenerativeăşiăafec iunile cronice aleăpieliiăşiăaleăsistemuluiănervos,ăcirculator,ădigestivăşiă respirator;ăpeăurm ă cancerul,ă bolileă denti ieiă şiă bolileă ereditare.ă Boalaă încleşteaz ăumanitateaă înă suprafa ă şiă înă adâncime,ă cantitativă şiă calitativ;ăAstaăoăspune un profesor de medicin 1. Nu vorbesc de cei ce ajung în spitale, str punşiădeăunaăsauămaiămulteădinăceleăpesteă800ădeăfeluriădeăcleştiăaiăbolii.ăCeăcuriosăeănum rul!ăInăbolileăspiritului,ănumaiădevia iaăînămate-rieădeăcredin ăpeăbaz ădeăBiblie,ăaădatăpân ăacumă800ădeăsecteăreligi-oase2.ăContagiunileăspiritului,ăînătotalitateaălor,ăsuntăpurăşiăsimpluănenu-m rate.ăCâteăcapeteăatâteaănon-sensuri! Lucrul cel mai imposibil din

1 M.ăKernbach,ăSpiritulăştiin ificăşiăproblemeleăfundamentaleăaleămedianei contemporane, Institutul de arteăgraficeă"DaciaăTraian ",ăSibiu,ă1942,ăpp.ă7-8.

2 800 în 1946, acum cea. 3000.


lumeăarăfiăoăunificareăaămin ilor.ăFiecareăeăunicăînălume;ăde-arăînviaăto iăoameniiădeălaăAdamăpân ălaăsfârşitulălumii,ăn-aiăs ăg seştiădoiăoameni identici.ăAceastaăeăgeneticăadev rat.ăDiferen ierileăasteaădezechilibrate,ădinăceăînăceămaiăpr p stioase,ăcreeaz ăhaosăîntreăoameni,ăcreeaz ămete-rezeădeăr zboi,ăcreeaz ămizerie,ăcreeaz ăchingileă iadului,ăcareăstrângăvia a,ăde-o frâng.

Laz riiădeălaăpor ileăboga ilorănuăridic ăoăpreten ie,ăciăoăr bd toare rug minte.ăBoga iiă ştiaăsuntăeiăs n toşiălaăminte?ăLe-a zis Dumnezeu "nebuni"1 peă degeaba?ă C ciă acestoră dou ă feluriă deă oameniă le-a zis Dumnezeuănebuni:ăcelorăceăleap d ăpeăDumnezeuăşiăcelorăceăleap d ăpeăoameniădinăinimaălor.ăDeăfapt,ănuămaiăsuntăbuniădecâtăs ăfac ădinăvia aăcelorlal iăună iad.ăUra,ăaceast ădesfigurareă spiritual ,ă faceămiiădeăvictime,ăc ciăstingeăpeăDumnezeuăşiădinăochiiăcelorlal i.ăUraăîşiă ridic ăîmpotriv ăşiămaiămareăur ,ăatâtăaăoamenilorăcâtăşiăaăluiăDumnezeu.ăEaăeăunăclimatăalămediuluiăviciat,ăoăviforni ,ăoăboareăaăhaosului.ăEaăfaceădinăvia aăaceastaăoăanticamer ăaăiadului.ăAcestaăeămediulăexterior.ăS ăzicămediulăsocial?ăMediul:ăcuăacesteaăpricepemăceăpotăs ădeaăvariabileleăvie ii,ăneteziteădeăiubire,ăsauădesfundateădeăur .ăConfigura iaăpersoaneiăumaneă nuă eă determinat ă numaiă deă elementeleă eredit ii,ă ciă şiă deăelemeneteleămediului.ăOmul,ăaşaăcumăe,ăeărezultatulăinterferen eiădintreăceiădoiăfactori.ăEreditateaănuăfixeaz ăpozi iiăfatale, din care nu putem ieşi,ă ciă limiteămaiămultă sauămaiăpu ină fixe,ădup ă cumăeăvorbaădeăoăînsuşireăsauăalta,ăînăcadrulăc roraămediulăneăfixeaz ăpozi ia2.

Energiaădeăcreştereăşiăorânduireăaăconfigura ieiănuăapareăînămodăautomată înă cromatin ,ă ciă caă oă reac iuneă a cromatineiă fa ă deă unădiferen ialăalămediului.ăVia aăşiăorganismulănuăsuntăoăsimpl ăactualizareăaă virtualit iloră nativeă dateă înă sistemulă genezelor,ă ciă ună rezultată alăinterferen eiă dintreă acesteă virtualit iă şiă mediu,ă înă careă configura iaăgenezelor se dezvolt .ăSurprindemălaămijlocăşiăunămicăcercăvicios,ădarăreal:ăstructuraăgenezelorăatârn ădeămediulă- de toate mediile - în care s-auăconfigurat;ăiarădezvoltareaălorăînăfilogenez ăatârn ,ăpeălâng ăaces-tea,ăşiădeătoateăconfigura iileămediilorăviitoare,ădinătotăparcursulăcreşte-rii.ăDesigură c ă şiă ideeaă aceastaă nuăpoateă fiă împins ă pân ă laă absurd;ădintr-unăouădeămusc ănuăpo iăajungeălaăunăpuiădeăg in .ăAc iunea

'Luca 12,20. 2 N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăp.ă158.

C RAREAăÎMP R IEI

mediuluiănuăeătar ăMu;ăareămargini,ăşiăînc ăbineădefinite,ătotuşiădestulădeăelasticeăcaăs ăneăpermit ă- zicăspecialiştiiă- ca printr-un mediu dirijat s ăob inemăoămusc ănumaiăcuăunăochi,ăsauăcuătreiăochi.ăAădenaturaăfirea eăuşor,ămultămaiăuşor,ădecâtăaăscoateădenaturareaăintrodus ăînăfire. Cu alteă cuvinte,ă putin eleă deă dezvoltare,ă peă careă leă închideă sistemulăgenetic,ănuăseăreducăniciodat ănumaiă laăunaăsingur ,ăciă laămaiămulte,ăchiar foarte multe. Din acestea foarte multe, mediul totdeauna alege unaăsingur 1.

Cu treaba asta, a mediului dirijat, s-aă angajată educa ia;ă aceeaşiădatorieăoăauăreligiile.ăCâteodat ăîns ăvinăvremuriăcândăpareăc ăseăn ruieăstihiile; - cineămaiăpoateădirijaă furtuna?ăDeămulteăoriăhaosulă îlăanun ăprimaăcelul ăaămediului:ăfamiliaănecreştin .

UNăR SPUNSăFIOROS

Unăînv tor întâlni un copil pe drum. Copilul era mic, nu venise laăvremeaădeăşcoal ăşiănuăieşiseăprintreăoameni.

- "Alăcuiăeştiătu?" - "Al dracului", - r spunseăcopilul.ăînv torulăîncremeni. - "Cumăteăcheam ?" - "Satana". - "De unde vii?" - "Din iad". înv torulăcercet ăobârşiaăacestuiăr spunsăfiorosăşiăafl ăl muri-

rileăurm toare: Mamaăcopiluluiăseăcertaăfoarteădesăcuătat lăluiăcareăeraăbe ivăşi-i

zicea: "Ce-iădrace,ăiarăaiăvenităbeatăpeăcapulămeu?ăLaăasta,ătat lăholbaăochii,ăîncleştaăpumnii,ăşi-unăpotopădeăînjur turiăîiăieşeaăpeăgur .ăCopilulăfugeaă speriat,ă plângând,ă înă bra eleă mamei,ă dară mam -sa îl alunga, zicând:ă"Fugi,ăsatano,ănuăm ămaiăn c jiăşiătuăînăiadulă staădeăcas ".

Deăaciăaăînv atăcopilulăc ăpeătat -s uăîlăcheam ă"dracul",ăpeăelă"satana"ăşiăc ăeiăto iătr iescă"în iad".

Idem. p. 160.


OăR D CINAăAăDURERILOR

Amă r masă în eleşi,ă deocamdat ,ă c ă p catulă esteă oă c lcareă aălegiloră vie ii;ă introducereaă înă via ă aă unuiă dezechilibruă consim ită deăminte.ăDac ăurmeaz ămereuăaşa,ăminteaăsl beşteăşiănuămaiăpoateăst viliădezechilibrulă dină ceă înă ceămaiămare,ă careă invadeaz ă spa iulă vie iiă cuăspectreleăsinistreăaleămor iiăpeăpicioare1.

C lcareaăuneiă legiăomeneştiăd ă infrac iuneaă legiiă şiă seăpedep-seşte,ăprecumăseăştie.ăC lcareaălegilorădivineăaleăvie iiăseănumeşteăp catăşiăseăpedepseşteăprecumăs-aăspusăşiăprecumăseăvedeă- cine vede.

Oămareădezarmonieăconst ăînăfaptulăc ăinstinctulăb rbatuluiăeăînăconflictăcuăinstinctulăfemeii.ăInstinctulăb rbatuluiăvreaămereuăfemeia,ăcaăprilejăalădesc rc rilorăsaleăgenetice.ăInstinctulăfemeiiăîns ăeămaternita-tea.ăCopiluluiăpân ăseădesprindeădeămam ,ăîiătrebuieădoiăani,ădeci,ădup ărânduial ăfirii,ătrebuieăs ăfieăl sat ăînăpace.

Deci,ăceăvaăfaceăb rbatul?ăSauăîşiăvaăpervertiăso ia,ăfacând-oăs ăumbleăşiăeaădup ăpl cereaăp timaş ,ăc utândăs ăscapeădeărostulăfiriiăsale,ăsauăoăvaăfaceăcriminal ,ăpunând-oăs -şiăucid ăînăpânteceăfiin aăf r ăap rare,ă sauăvaăpracticaă scârbaăonanieiă cuă femeiaă sa2,ă p zind-o de rostulăz mislirii,ădarănecinstind-o,ăcumănuăseămaiăpoateă spune.ăAl iiărecurg la sterilizare,ăal iiălaăaventuri,ăsauălaălupanare.ăUnăatareăb rbatănu-şiăvaământuiăso iaăprinănaştereaădeăfii3,ăciăoăvaăosândiăcuăucigaşiiăşiăcurvarii,ăprintreăcareăşiăelădeăasemeneaăvaăfi4.

Preaăpu iniă suntăb rba iiăcare-şiă st pânescă instinctulă ira ional,ăprinăputerileăra ionaleăaleăsufletului,ăreglementându-1 potrivit cu rostul s uăoriginar.ăŞiăiar şi,ăşiămaiăpu iniăsuntăceiăce-i convertesc energia prinăînfrânare,ăs ltândăsensulăfiriiălaărosturiămaiăpresusădeăfire.

Deciăpl cerea,ăc utat ănumaiăpentruăeaăîns şi,ăcheam ărepetareaădinăceăînăceămaiădeas ăaăactului,ăpân ăceăajungeălaădistrugereaăsistemu-luiă nervos.ăMaiămultă chiar:ă eaă aprindeă organismulă şi-1ă împingeă pân ădincoloădeăposibilit ileăsaleăfunc ionale;ăeaăprovoac ăfrângereaăoric reiăcenzuriămoraleăşi-şiăduceăsupuşiiăpân ălaădoagaănebuniei.

1 Apocalips ă3,ă1. 2 Facere 38, 9.

31 Timotei2, 15. 4 Apocalips ă21,8.


Deămulteădinănevoileăacesteaăsuntădeăvin ăşiăp rin iiăcelorădou ăp r i.ăAşa,ădeăpild ,ăaşăvreaăs ăştiuădeăceănu-săp rin iiălaăfelădeăgr bi iăşiăcuăînsurareaăb ie ilor,ăpeăcâtăsuntădeăgr bi iăcuăm ritareaăfetelor.

Faptaălorăgreşit ăîncurajeaz ăt inuităsauăpeăfa ăfraudaăneomaltu-sian ă- onaniaăcuăfemeie,ăfereala,ăp zireaă- ceeaăceăeăoăplag ăde-oăneb -nuit ăîntindereăînătoateămediileăsociale.ăIat ăc ,ădup ăscurt ăvreme,ăseăarat ăşiăpedepseleăacesteiăfraude,ăcuădeosebireălaăfemei:ătulbur riăgraveăaleă s n t ii,ă fenomeneă dureroaseă aleă pântecelui,ă tulbur riă îndeosebiănervoaseăşiămintale,ăcuădes vârşireănecunoscuteăniciăchiarămedicilor. Aşaăzicămedicii.ăDeă laăpânteceădurerileăseă întindă laă rinichiăşiă înă josulăpântecelui,ăuneoriăînămembreleăinferioare.ăDurerileăseăstârnescăşiăcrescăînăvremeaămersului,ăînăvremeaăridic riiăsauăaşez riiăpeăscaun,ăaăridic riiăvreunuiă lucruă şiăpesteă totă înă vremeaă intimit ii,ă - lucru care aduce uneoriăgraveăneîn elegeriăconjugale.ăDeodat ăcuădurerileăacestea,ăaparătulbur rileănervoase,ăcareăschimb ăprofundăstareaăpsihic ăşiămintal ăaăbolnavelor.ă Caracterulă schimb toră ajungeă iritabil,ă irascibilă pân ă laăexces.ăDinănimicuri,ăexploziiăviolente,ăfurii,ăadev rateăsincopeăaleăjude-c ii,ăcareănuămaiăpotăfiăînfrânateăsauăst pânite.ăEăunăadev ratădezechi-libruăumoral,ăcareăfaceăbiataăvictim ăs ătreac ădeălaăexploziaăviolen ei,ăpân ă laă triste eaăşiămelancoliaăcea maiăprofund ,ăşiăuneori,ăpân ă laăideea sinuciderii. Asta-iă fraudaă şiă isprava.ăDeă aceeaănuă t cem,ă ciăde-mascam,ăîmpinşiădeămil ăşiăajuta iădeăştiin .

Explica ia.ăîntr-un raport conjugal normal, organele genitale fe-minine trec succesiv printr-oăfaz ădeăcongestieăintens ăşiăoăfaz ădeăsl -b nogireă brusc ,ă ceă stabileşteă cursulă regulată înă circula iaă sângelui.ăActulă conjugală falsificat,ă neispr vit,ă f r ă concluziaă natural ,ă las ă s ăpersiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter per-manent. Urmeaz ăoătulburareăaănutri ieiă esuturilor,ăpeăurm ăalterareaălorăanatomic .

Mul imeaăfirişoarelorănervoaseăaleăplexuluiăhipogastric,ăfirişoareăcareă pleac ă deă laă uteră şiă seă unescă cuă sistemulă cerebro-spinal,ă îndur ăap s ri,ă irita ii,ă care,ă laă obârşieă suntă dureriă locale,ă dară cuă tulbur riăreflexeă laădistan ;ă iară cuăvremea,ă arunc ăpeăbolnaveă înăplinădomeniuăpsihiatric.

Congestiileăacesteaăcuărepeti ieăproducăalter riăintenseăşiăprofun-deăînăsânulă esuturilor,ăcare-şiăpierdăastfelăfunc iuneaălorănormal .ăAşaăse instaleaz ,ăcuăvicleşug,ăsterilitateaădefinitiv ,ăincurabil ,ădup ăcâte-o


lung ăperioad ădeă sterilitateă voit .ăAtunciă înă zadarămaiă doreştiă copiii,ămuguriiă vie ii,ă c ciă fireaă teă pedepseşteă cuă aceast ă crud ă întoarcereă aălucrurilor: î iăcalific ăfaptaăşiăî iăcondamn ăneamulălaămoarte.

Ultimulăefect:ădenatalitatea,ădepopularea,ăetc.ăAşaăseăstingeănea-mul...

Parc ăauzimăglasulădeăfocăalăluiăOseiaăproorocul,ăzicând:

4, 1-10:ăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitoriiăp -mântului,ăfiindc ănuămaiăesteăcredin ,ănici,ăiubire,ăniciă cunoaştereă deă Dumnezeuă înă ar .ă To iă jur ăstrâmb,ămint,ăucid,ă fur ă şiă suntădesfrâna i;ă s vâr-şescăfapteăsilnice.ăDeăaceeaă araăeăînămareăjale,ăiarălocuitoriiăf r ăvlag ...ăpoporulămeuăvaăpieri,ăpentruăc ă nuă maiă cunoaşteă pe Domnul. Când se vor desfrâna,ă nuă seă voră înmul i,ă c ciă auă înşelată peăDumnzeu.

Problemaă iscat ăareă şiăurm ri,ă suntemăchiarăpeăcaleă s ă înh măcâtevaăcercuriăvicioase,ădeăpild :ăînsuşirileăcopiluluiăatârn ădeăgradulăde pervertire la care a ajuns instinctul maternit iiălaăfemeie.ăDac ăi-a fostăstârnit ăsenzualitateaă- ceeaăceăeăoădec dereădeălaărostulăfiriiăsale,ăoăpervertireă convenabil ă pentruă masculă - evolu iaă embrionuluiă înă atariăcondi iiădeăvia ăintrauterin ăaduceăpeălumeăunăcopilăuşorăaplecatăspreăonanieă precoceă şiă târzie,ă şiă vaă fiă ună copilă ar gos,ă ereditară nervos,ă şiăpredispusăspreăboliănervoase.ăToat ă aceast ăpovar ă îşiă areă r d cinaănumaiăînăaceast ătrezireăafar ădeăcaleăaăsenzualit iiămamei.

Invers,ă dac ă mamaă n-aă fostă înc ă împins ă înă aceaă aprindere a senzualit ii,ăniciăînăvremeaădezvolt riiăintrauterineăn-aăfostătulburat ădeăb rbatăşiăniciăînăvremeaăal pt riiăcopilului,ănoulăvenităvaăfiăunăcopilăpreaăpu inăînclinatăspreătrezireaăgenetic ăprematur ,ăneatrasăspreăona-nieăşiăaproapeădelocădispusăspre nervozitate.

Deci,ădac ămamaăîşiăperverteşteărostulămaternit iiăsale,ăaduceăpeă lumeă copiiă predispuşiă unoră pervertiriă sporiteă careă leă vaă distrugeăsistemulănervosăsau,ădeăseăvorăc s tori,ăvorăm riădec dereaăşiănecazu-rile.ă sta-iăocolulădeăcercuriăşiăseăsoldeaz ăcuăstingereaăneamuluiăceluiăceăapuc ăpeăpantaăpervertiriiărosturilorăfirii.


Deăaciăşiădeăpân ăaci,ăurmeaz ăc ătoat ăvremeaăsarciniiăşiăaăal p-t riiăb rbatulătrebuieăs ăseăînfrâneze,ăcaăs ănuătulbureăvia aăviitoareăaăcelui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dumnezeu.

Desfrânareaăb rbatuluiăşiăpervertireaăfemeiiăz d rniceşteărostu-rileă urm riteă deăDumnezeuă cuă oamenii,ă deă aceeaăElă aă dată oamenilorăporunc ,ăfrânaăaăşaptea:ă"S ănuădesfrânezi".

COPIIIăNATURALI,ăSAUăINăF R DELEGIăN SCU I

Instinctulă poligamieă ală b rbatuluiămaiă faceă şiă ispravaă asta:ă nuăp zeşteăporuncaăluiăDumnezeu,ăşi,ăcumăamăv zut,ănuăseăd -napoi nici deălaăcrim .ăFaptulăc ăunăb rbatănuăseăpoateăst pâni,ăîlădegradeaz ,ă îlăcoboar ădeălaăcinsteaădeăomăşiădeălaărangulădeăb rbat,ăşi-1ăcufund ăînăregnulădinăsubordine,ăalăoric ruiămascul.

Situa iaăaceastaămaiăareăşiăalteăurm ri,ăpeălâng ăceleăziseămaiăsus.ăDac ăomulăeăconstruităpeămaiămulteăplanuriădeăexisten ,ăpeămaiămulte zone, orice nesocotire, orice dezechilibrare aă condi ieiă saleăarmonioase,ă areă urm ri.ăOmulă careă seă întunec ă despreăDumnezeuă şiăsuflet,ădespreămoral ăşiăorânduireaăspiritual ăaăveniriiăcopiilorăpeălume,ăomul care n-areăniciă unăDumnezeuă şiănu-1ă intereseaz ănimicădecâtăcurviaă lui,ă sigură c ă road ă saă vaă însumaă înă sineă toat ă lipsaă luiă deăechilibruăcuămareleămediuădivin,ăînăcareăneămişc m,ătr imăşiăsuntem1.

Moise,ăcareăprinărevela ieăştiaăgenetic ,ăneăd ăcâtevaădocumenteăpotriviteăşiălaăpozi iaălaăcareăajunser m,ăastfel:

Geneza 5:

27. Toate zilele lui Matusalem pe care le-aătr ităauăfostă969ădeăaniăşiăapoiăaămurit.

Geneza 6:

1.ăIarădup ăceăauăînceputăoameniiăaăseăînmul iăpeăp mântăşiăliăs-auăn scutăfiice,

Fapte 17,28.

EREDITATEăŞlăSPIRIT 265

2. FiiiăăăluiăăăDumnezeu,ăăăv zândăăăc ăăăfiicele oamenilor sunt frumoase,ăşi-auăalesădinăeleăso ii, care pe cine a voit.

3. Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va r mâneaăDuhulăMeuăpurureaăînăoameniiăaceştia, pentruăc ăsuntănumaiătrup.ăDeciăzileleălorăs ămai fieăoăsut ădou zeciădeăani".

Cu toate acestea pricina s-a lecuit abia în puhoaiele potopului. R utateaăîns ăaătrecutăasupraăurmaşilorăşiăprinăpunteaăluiăNoe,ăîncâtăpeăvremea lui David le-aămaiăf cutăDumnezeuăoăreducere:

Psalmul 89: 10. "Zilele omului sunt 70 de ani, iar de vor fi

înă puteriă 80ă deă ani,ă şiă ceă esteă maiă mult decât aceştia,ăosteneal ăşiădurere".

Careă vaă fiă mediaă vie iiă înă zileleă noastre,ă urm ri iă buletinulănecrologicăşiăafla i.ăDarătar ăniciăoăurm rire,ăfaptăesteăc ănuămaiăsuntăb trâniă- b trâniăvenerabili,ăadev rateăchipuriăaleăluiăDumnezeuăprintreăoameni.

Scurtareaăvie ii,ăprinăurmare,ăaăvenităneamuluiăomenescăcaăoăplat ăpentruăc dereaăînădesfrânare.ăNiciăc ăseăpoateămaiădrept.ăL-a în-zestratăDumnezeuăpeăomăcuăatâteaădaruriăminunate,ăcaăelăs ărenun eălaăeleăşiăs ăseăcoboareăsatisf cută laăsingurărolulădeămasculăşiă femel '7

Asta-iătoat ăaspira iaălui?ăNeînv atălaăunăidealămaiăînalt,ăsauănevrândăs ăosteneasc ămaiăsus,ăaşaădup ăcumăaărânduităDumnezeuăoăinstitu ie.ăBiserica,ătocmaiăcuăacestăscop,ăcaăs -lăîndrepteăşiăs -lăajuteăspreăîmp -r iaăspiritului,ăsigur c ăseăafl ăînădisonan ăşiăînădezechilibruăcuăDum-nezeu.ăDeăDumnezeuănuăscapiăpeăsimplulămotivăc ănu-Lăascul i,ăsauăIiăt g duieştiăexisten a,ăşi-IănesocoteştiăBiserica,ăpentruăc ăElăareăoărân-duial ăşi- iăcereăs-o urmezi.

Solomon, ca unul ce avea s-oăp easc ,ăaăîntrev zutăacestea:

în elepciuneă3: 10.ăCeiănelegiu iăpedepsi iăvorăfi... 12. Femeile lor suntăf r ăminteăşiăcopiiiălorăstrica i,ăiarăspi aălorăblestemat .


13.ăDreptăaceea,ăfericit ăesteăceaăstearp ăcareănu s-aăpâng rităşi care n-aăcunoscutăpatăcuăp cat;ăea avea-vaăroad ălaăcercetareaăsufletelor...

16. Fiiiădesfrâna ilorănuăvorăaveaădes vârşireăşi s mân aădinăpatulănelegiuităseăvaăstinge.

17. C ci,ădeşiăvorăaveaăvia ălung ,ănuăvorăfiăde niciăoătreab ,ăşiăb trâne eleălor,ălaăurm ăde tot, vor fiăf r ăcinste.

18. Iarădeăvorămuriădeătimpuriuăvorăfiăf r n dejdeăşiăf r ămângâiereăînăziuaăjudec ii.

19. C ciăneamulăceluiănedreptăareăgroaznic sfârşit.

în elepciuneă4: 3. Mul imeaăpruncilorălaăceiănelegiui iănuăeste

deăniciăunăfolos;ădinăml di eleălor spurcate nu se înfigeăr d cin ăînăadâncăşiănuăvorăaveaătemei nezdruncinat.

4. Chiarădac ăseăvorăîmbr caăvremelnicăcu ramuri,ăfiindăf r ătemeinicie,ăseăvorăzguduiădeăvânt şiăseăvorădezr d cinaădeăputereaăvijeliei.

5. Ramurile lor vor fi frânte mai înainte de maturitate, rodul lor va fi netrebnic, crud la mân careăşiădeănimicăbun.

6. Fiindc ăprunciiăn scu iădinăsomnulănecurat suntămartoriăaiănelegiuiriiăp rin ilor,ăcândăstaiăs -i cercetezi.

Acesteaăsuntăm rturiiăbibliceădespreădestinulădeămizerieăalăroa-delorăf r delegii,ădeăpeăurmaăinstinctuluiădesfrânatăşiăpoligamie.

Prină cuvântulă luiă Iezechiilă prooroculă str bateă totuşiă oă raz ă deăîndurare,ăpentruăcâtevaăexcep ii.ăNeăintereseaz ăenormălucrulăacesta,ăalăredres riiăuneiămoşteniriămizerabile.ăAstfelăînăloculăceăumieaz ăeăvorba


deăunătat ăf c torădeătoateărelele,ădară - printr-un concurs de ajutoare v zuteăşiănev zuteă- copilulăs uăpricepeădeosebireaădintreăbineăşiăr uăşiăseăfereşteădeăfapteleătat lui.ăBiruieăînăelămoştenirea,ăprobabilămaiăbun , aămarnei.ăDeci,ădac ăunuiăatareăp rinte:

lezechiil 18:

14. De i s-aă n scută ună fiu,ă careă v zândăp catele,ăv zândătoateăcâteăle-aăf cutătat lăs u,ăelăseăp zeşteăşiănuăfaceănimicăasemenea...

17. ... acestăomănuăvaămuriăpentruănedrept ileăp rinteluiăs u,ăci înăveciăvaătr i.

19.ăDarăve iăzice:ăpentruăceăfiulăs uănuăpoart ănedreptateaă tat luiă s u?ă "Pentruă c ă fiulă aă f cutăceeaăceăeraădreptăşiălegiuităşiătoateălegiuirileăMeleăle-aă inutăşiăle-aăîmplinit:ădeăaceeaăvaătr i."

Adic ăeăcuăputin ,ăpentruăfericiteăexcep ii,ădespov rareaădeăsubăoămoştenireămizerabil ?ăDa,ăeăcuăputin ,ăcuăpre ulăşiăcuăostenealaăuneiăvie iăcurate.

NUăSEăPOATE,ăSAăNUăSEăPOAT

Conflictulăsauădisonan aădintreăinstinctulăpoligamieăalăb rbatuluiăşiă instinctulămaternit iiă femeiiă nuă seă poateă înfrânge, nu se poate rezolvaăşiănuăseăpoateăconverti,ădecâtăînăcazulăcândăambeleăp r iătr iescăînv turaă creştin ădină toateăputerileă fiin ei.ăCreştinismulă eă aădouaăcrea ieăaălumii,ăaădouaăcrea ieăaăomului,ăoăcrea ieădinănouăaăfirii.ăIisusăHristosă înso eşteă peă omă prină înv turaă Sa,ă prină Bisericaă Sa,ă prinărânduielileăSale,ăprinăCuvântulăS u;ăajut ăpeăomăprinădarurileăSale,ăprinăs l şluireaăSaăînănoi,ăşiăînăto i,ăcaăunăDumnezeuăpretutindeniădeăfa ;ă iarămaiămultădecâtăacesteaă - careăseă ştiauăşiăpân ăaciă - Iisus Hristosă întov r şeşte,ăcârmuieşteăchiar,ăcrea iaăfiec ruiăomăceăvineăînălume,ăînătemeiulăpretutindenita iiăşiăatotputernicieiăSaleădeăDumnezeu.ăElăesteăcauzaăprimar ăcareăconfigureaz ăvia aăînătoateăparticularit ile


sale, încât fiecare ins e unic între oameni. El decide, în infinitul mic, ce calit iăsauădefecteăs ăfieăexpulzateăprinăceleădou ăglobuleăpolare,ăcareăcuprindăjum tateădinănum rulăcromozomilor,ăşiănicidecumăhazardul.ăElăînclin ăs ă fieăunaăsauăaltaădinăconfigura iile - probabileăpentruănoiăşiăsigure pentru Dumnezeu -;ăElăformeaz ădestinulănostruăînăaşaăfelăîncâtăoă aşezareă specific ă înă infinitulă mică s ă aib ă urm riă imenseă înăconfigura iaă şiă înă fapteleă noastreă viitoare.ăToateă acesteaă leă faceă con-tabilitateaăabsolut ăaă luiăDumnezeu,ăcareăcreeaz ă înădependen ăcuăomulăşiăpotrivităcuăfapteleăsale,ăajungându-1ăcuăr ut ileăluiădinăurm ăşiăîntorcându-i-leăînăbra e,ăsauăiertându-1ădeăele,ădac ăs-a silit, prin lupta cuăsineăînsuşi,ăs -şiădobândeasc ăiertarea.

Ieşireaădinăînghesuireaăaceasta,ădup ăcare:ă"Tuăsingurăteăpedep-seştiăcuăr utateaăşiătuăsingurăteăloveştiăcuăateismulăt u",ănuăeăcuăputin-,ădecâtătr indăprezen aănev zut ăaăluiăHristosăînănoi,ătr indăînv turaă

creştin ăînătoateăfibreleăfiin ei,ă- ceeaăceăfaceăcuăputin ălui Dumnezeu s ă scoat ă afar ,ă prină mecanismulă eredit ii,ă neghinaă recesiv ă şi,ă înăvremeaă str duin eiă celuiă dină cauz ,ă s ă fac ă s ă revin ămul imeă deăgeneze recesive în geneze dominante, ceea ce lui Dumnezeu îi este foarteă cuăputin .ăPuterileă credin ei,ă amplificateădeăputereaă şiăbinecu-vântareaă luiă Dumnezeu,ă auă influen ă neb nuită deă mareă asupraăeventualeloră noastreă infirmit i.ă Minuneaă acesteiă refaceriă seă întâmpl ăoriundeăseăafl ăcredin ăîndeajuns,ăcaăs ăstr muteăconfigura iaărecesiv ăîntr-unaădominant ,ăfie prinăcaleaănaşterilor,ăfieăde-a dreptul. Puterea luiăDumnezeuănuăareăhotareleăneputin eiănoastreăşiădeăaceeaănimicănu-i esteăcuăneputin .ăUndeăîns ănuăvremăşiănoi,ănuăintervine;ăne-aăf cutătar ănoi,ădarănuădes vârşeşteălucrulăf r ănoi.

Abiaă ună b rbat,ă care are cap pe Hristos1,ă vaă fiă înă stareă s -şiăînfrâng ă pornirileă pervertiriiă şiă s ă p zeasc ă netulburat,ă înă vremeaăcuvenit ,ămugurulăvie ii,ădeălaărodireăpân ălaădesprindereaădeplin ădeălaăsânul mamei.

Ună atareă b rbată p zeşteă f r ă vrajb ă predaniaă pravileiă b trâne, care-1ăopreşteăînăposturiăşiăs rb toriăşiăînăzileleăasupraăloră- ca pe unul ceăştie:ăceăbinecuvinteaz ăDumnezeuăşiăceăpedepseşte.

Vorbimă aciă cuă toat ă în elegereaă şiă cunoştin aă ceă s-a nimerit la îndemân ,ăc ăb rba iiăcuăunăsistemănervosărezistentăsunt capabili de

1 Corinteni 11 , 3 .


înfrânare.ăPeăcândăslabii,ănervoşii,ădezechilibra iiădevinăşiămaiăanormaliăînăurmaăînfrân riiăpoftelorălorăgenetice.ăPersoaneleătariăseăfacămaiătari,ăprinăaceast ăform ădeăascez .ăAstaăoăspuneăCarrel1, un mare doctor al timpului.

Iat ădeăceălaăc s torieănuăajungeănumaiănum rulăanilor,ăîng dui iădeălege,ăciăseăcereăşiăvârstaăcredin eiăînăDumnezeu,ăprinăcare,ă"p zindăhotareleălegii",ăs ăseăasigureăst pânireaăpesteăpatimi.ăMajoratulăp r ilorăîl decide mintea,ă nuă instinctul;ă credin a,ă nuă necredin a;ă înfrânareaănuădesfrânarea.

Via aănoastr ăareătreiăfaze,ă înădezvoltareaăei:ăfazaăvegetativ ă -pân ălaănaştere;ăfazaăbio-psihic ,ăf r ălimiteăprecise;ăşiăfazaăspiritual .ăMul iănuătr iescădecâtăprimeleădou ăfazeăaleăvie ii,ăiarămaiăsusăn-au nici gând s-ajung .ăTr indă într-oă c s torieă cuă aceştia,ă nuăpo iă fiă decâtăîntr-unăpermanentădezechilibruăcuăcerin eleăspiritului.ăVia aăacestoraăeăoăînjur tur ăcontinu ălaăadresaăspiritului,ăiarăpentruăparteaăcreştin ăeăunăfel deămucenicieăf r ăn dejdeăsigur .

Creştereaănormal ădesf şoar ăvia aăomuluiă înă fazaăspiritual ,ă înătr ireaă intens ă aă credin eiă creştine;ă abiaă acum,ă tineriiă ajunşiă laă tr ireaăcreştin ă aă vie ii,ă numaiă cuă aceastaă aducă garan iiă suficienteă c ă înăc s torieă voră tr i,ă p zindă legileă luiăDumnezeuă şiă înfrânândă patimileăcontraăfirii.ăC ciăoricumăs-arăc uta,ănuăiăseăg seşteăacestuiăinstinctăaltărost de la Dumnezeu, decât singur rostul rodirii de copii. Orice denatu-rareăaăacestuiărostăeădesfrânareăşiăc dereădeălaătr ireaăcreştin ălaăvia aăp gân .

PUI DE OM IN PUI DE CER

Bisericaăcreştin ămereuăatrageăaminteăfiilorăs iăduhovniceştiăs ănu se cufunde, ca într-unărostăultimăalăvie ii,ăînăemo iileăira ionalit ii,ăcaăs ănu-şiă închid ăastfelăuşaădeă ieşireădină întunerecă înă lumin ,ă înăvârstaălorăspiritual .

1 AlexisăCarrel,ăOmul,ăfiin ănecunoscut ,ăBucureşti,ă1944,ăEd.ăCugetarea. ed. III, p. 151. ' "'■'•'


înăoperaărecrea iuniiăomuluiăînăHristos,ăceleădou ăp r i- trebuie s ăseăsimt ăc ăsuntăchemateăla cinstea de colaboratori ai lui Dumne-zeu1,ăcareăurm reşteăprintr-înşiiăoăinten ieădivin ,ăîmbr cat ăînăpuiădeăom.ăOăc s torieăcuăoăaşaăsocoteal ăoăbinecuvinteaz ăDumnezeuăcândăridic ănuntaădeă laă instinctă laă rostulăeiă spiritual,ă laăcinsteaădeă tain .ăEăsinguraăgaran ieăaăuneiăc s toriiădurabileăşiăpl cuteăluiăDumnezeu.

Tobie,ă c l torindă înă alt ă ar ă s -şiă iaă nevast ,ă aă zisă cuvinteleăacesteaăplineădeăsocoteal :

"Doamne,ă iat ă iauă peă aceast ă sor ă aă mea,ă nuăpentru împlinirea poftelor mele, ci într-adev ră caăfemeie"2.

CândăvreaăDumnezeuăs ăîntrupezeăunăgândăînălumeaăv zut ,ăcaăpeăunănouăfiuăalăS uăşiăs -lăsuieăpeătrepteleădes vârşiriiăf pturilorăSale,ăneap rată îiă trebuieăşiăoăc s torieăcorespunz toareăpeăp mânt.ăSitua iaăaceastaă aă luiăDumnezeuăoăg simăexprimat ă în Scripturi, sub diferite forme.

Astfel, prin Isaia proorocul, Cuvântul se tânguie:

"Piereă dreptulă şiă nimeniă nuă iaă aminte;ă seă ducăoameniiăcinsti iăşiănim nuiănu-iăpas ăc ădinăpricinaăr ut iiăaăpierităcelădrept"3.

- Cumăpierădrep iiăşiănimeniănuăiaăaminte? - Foarteăsimplu:ăC ănuăseămaiănasc. - Şiăeădeăvin ăomul?ăTrebuieăs ăseăîntrebeăomul,ădeăceănuăseămai

nascădrep ii? - Iat ăc ătrebuie,ădeăvremeăce-iăaflatădeăvin ;ăiat ăc ădispari ia

dreptuluiăeăoăproblem ,ădeăcareăsuntemătraşiălaăr spundere.ăC s toria are cuvântul.

1 1 Corinteni 3, 9. 2 obit8,7.ă3 Isaia 57, 1.


Dinăceleădeăpân ăaciăs-aăîn elesăcevaădinămecanismulăeredit ii,ăalămediuluiădirijatădeăreligieăşiădeăeduca ie,ă iarăaci,ăvorbindădeătr ireaăcreştin ,ăneăafl măînăplin ăstructura ieăspiritual ,ăatârn toareătotuşiădeăfactoriiăomeneştiăaiăc s toriei.

într-oă atareă perspectiv ă niă seă faceă peă deplină în elesă cuvântulăSfântuluiăPavel,ăcareăchiarăcondi ioneaz ământuireaăfemeiiădeămenireaăeiădeămam .

1 Timotei 2: 15.ă "Seă vaă mântuiă prină naştereă deă fîi,ă dac ă

st ruieşteăcuădeplin ăîn elepciuneă(aşaănumeauăceiăvechiă înfrânarea),ă înă credin ,ă înă iubireă şiă înăsfin enie".

Naştereaădeă fii,ădeodat ăcuăoăvie uireădeăacestă fel,ăeăcevaăcareăcontravineă instinctuluiăpoligamieăşiă tar ăalt ă socoteal ăalăb rbatului f r ăHristos;ădeciănuăeăcuăputin ăîmplinireaăinten ieiădivine,ădecâtăcuăunăso ăînăstareădeăaceeaşiăcredin ăşiăvie uire.ăConvingereaăc ăseăpoateăşiăceeaăceăniăs-arăp reaăc ănuăseăpoate,ăeăoăputereăneb nuit ;ăunăfelădeăamplificareăaăvoin eiăomuluiăcuăvoin aăluiăDumnezeu.

Avem probe unde nici n-amă b nui:ă înă fizicaămodern ,ă despreăputerileă sufletuluiă asupraă lumiiă fizice,ă deciă şiă asupraă trupuluiă Prinăsimpla atingere a unui obiect structura acestuia s-a schimbat întru-câtva. Prin simpla îndreptare a energieiă cunosc toareă aă sufletuluiăasupraăunuiă lucru,ă acestaă seă influen eaz ă şiă seă schimb ă întrucâtva,ăîncâtănuăeăidenticăînămodăabsolutăcuăelăînsuşiădeămaiăînainteădeăexpe-rien .ă Dreptă aceea,ă nuă seă poateă vorbiă deă oă determinareă riguroas ă aăconfigura ieiă materiei,ă ciă celă multă deă ună indeterminismă înă fizic .ăPacheteleăacesteaădeăenergie,ăcareăbombardeaz ămateriaăsauăcelulaăvie,ădauăaceleămuta iiăneprev zuteăînăstructuraăobiectivuluiă lor.ăS-a scris chiarădespreăbiologiaăquantelor.ăToateăconstat rileăasteaăsuntălegate de numeăproprii,ărecunoscuteădeălumeaăîntreag .

Deăaciăre inemăfaptulăc ăorganismulăviuăînregistreaz ăcuăatâtămaiăuşoră ună bombardamentă ală energieiă sufletuluiă şi-iă pricinuieşteă muta iaăinfinitezimal ,ă dup ă dorin .ă Iară oă mic ă schimbareă înă microbiologicădezl n uie,ă prină amplificare,ă proceseă uriaşeă înă configura iaă persoanei,ăuneoriăchiarăşiăînămacrobiologiaăsociet ii.


Deci,ăcumăs ănuăfieăînăstareăblestemulăuneiăbabe,ăaproapeăcojit ăde materie, zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat, ca voin aă eiă s ă nu-1ă ajung ă şiă s ă nu-iă schimbeă configura iaă fizic ă şiăpsihic ?ăGândireaăîndreptat ăcaăoăs geat ăpoateăpricinuiălaă int ăleziuniăorganice.ă Şiă iar şi:ă cumă s ă nuă fieă înă stareă rug ciuneaă cuă iubireă s -l foloseasc ă şiă s -l schimbe, dină r uă înă bun?ăCuă ceă s ă fieămaiă prejosărug ciuneaăuneiămameăpentruămugureleăs u,ăzis ăcuătotăfoculăfiin eiăsale,ăcaăaceastaăs ănu-1ăfoloseasc ăînăchipulăpeăcareăîlădoreşte'.'ăMaiămult:ătoateăst rileătrupeştiăşiăsufleteştiăaleăcelorădoiăp rin i,ăiarămaiăcuădeosebireăaleămameiăînăvremeaăcelorănou ăluni,ăseăîntip rescăînăcopiăcaă tendin eăsauăpredispozi ii,ăpeăcareăcopilulă leăvaăaveaăpentruă toataăvia a.ăSup r ri,ăam r ciuni,ădureri,ăpredispunăcopilulălaătriste e,ămelan-colie,ănes n tate.ăDeciătoateăacesteaătrebuie ocolite. In vremea aceea, dac ămamaăfur ăoarece,ăcopilulăvaăfuraătoat ăvia a.ăSeăîmbat ămamaăodat ,ă copilulă seăvaă îmb taă toat ăvia aă - maiăalesăbe iaă areă şiă suportăereditar.ăSeăroag ămamaăluiăDumnezeu,ăseăvaărugaăşiăcopilulăei.

Notaăsufleteasc ădominant ăînăfamilie,ăcuădeosebireădinăvremeaăaceea,ăşiămaiăalesăaămamei,ăvaăfiăcaracteristicaăîntregiiăvie iăaăurma-şilor.

Acumăeăvremeaăcândăs ăfaciăceăvreiădinăcopilulăt u,ăacumăeştiăcuădeosebireădatoareăs -lăp zeştiădeă toateă relele,ăcuăcareăn-aiăvreaăs ă teăsupere,ăfiindc ănumaiăacumăpo iăşiăteăascult ăcuădes vârşire.ăDeciănuăteăl saă corupt ă deă so ulă maiă slabă deă fireă şiă nepricepândăminuneaă ceă oăs vârşeşteă credin aă ta,ă caă s ă nuă plângiă degeabaă peă urmaă tic loşiilorăcopiluluiăt uăpeăcareănuăl-aiăp zităcurat,ăînăvremeaăînăcareătrebuiaăp zit.

îndreapt ăpurt rileă tale,ămam ,ăc treăDumnezeu,ăcareăs vârşeşte prinătineăminuneaăîmbin riiăunuiăpuiădeăomăcuăunăpuiădeăcer,ăr splat de fericire pentru ostenelele tale. ,

înăatariăstr danii,ăoriceămam ăseăvaământui. lat ăfazaăspiritual ăaăvie iiădeăfamilie,ă r bdândăpentruăunărostă

divinăoăpravil ăsfânt ,ădespreăcareăziceăSfântaăScriptur : /v

în elepciuneaăluiăSolomonă6: 10. "Cei ce-auăp zităpravilaăsfânt ,ăsfin i-se-vor,

şiăceiăce-arăînv a-oăvorăştiăceăs ăr spund ".

Iat ădeăceăvin:ăIisusălaănunt ăşiănuntaşiiălaăjudecat

VI

ICONOMII TAINELOR

CUVINTEăHOT RÂTOARE

SfântaăScriptur ,ăprinăApostolulăPavel,ăîmparteăoameniiăînădou ăcete:ă înă trupeştiă şiă duhovniceşti.ă "Ceiă ceă seă inădeă trupăpoftescă celeătrupeşti,ăiarăceiăceăseă inădeăduh,ăceleăduhovniceşti.ăCiăpoftaăc rniiăesteămoarte,ădeoareceăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseăsupuneălegiiăluiăDumnezeuăşiăniciănuăpoate.ăDeăaceeaăceiăceăsuntă înăcarne,ănuăpotăs ăplac ăluiăDumnezeu."1

Ceiăceăsuntăîns ăaiăluiăHristos,ătrupulăşiăl-auăr stignităîmpreun ăcu poftele2.ă"Nuăsuntemădatoriătrupului,ăcaăs ăvie uimădup ătrup.ăC ci,ădacaăvie ui iă potrivită trupului,ă ve iămuri;ă iară dac ăucide iă cuăduhulăpofteleă trupului,ăve iăfiăvii.ăFiindc ăto iăcâ iăsuntămâna iădeăDuhulă luiăDumnezeu, ei, fiii lui Dumnezeu sunt."3 C ci:ă "Voin aă luiăDumnezeuăaceastaăeste:ăsfin ireaăvoastr ,ăcaăs ăv ă feri iădeădesfrânare,ăcaăs ăştieăfiecareădintreăvoiăs -şiăst pâneasc ăvasulăs uăînăsfin enieăşiăcinste,ănuăînăpatimaăpoftelor,ăcumăfacănecredincioşii,ăcareănu cunosc pe Dumnezeu. C ciăDumnezeuănuăne-aăchematălaănecur ie,ăciălaăsfin ire"4.

Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel Apostolul,ăsuflaăurgieămareăpesteăcreştini.ăDeăaceeaămul iăerauăhot râ iăpentruă înfrânareaădes vârşit ă înă c s torie,ă caă s ă fieăgataăoricândădeăSfântaăîmp rt şanieăşiădeăm rturisireaămuceniciei.ăSfântulăPavelăîns ,ăsocotindăcopiii,ămuguriiăc s toriei,ăn-aăîng duităînfrânareaădes vârşit ădecâtă pentruă vremileă deă postă şiă rug ciune5. Post era - şiă esteă - luni, miercuri şiă vineri,ă iară rug ciuneă şiă Sfântaă împ rt şanieă sâmb taă şiăduminica.ăSl b nogindu-seăcreştinii,ăcuătrecereaăvremii,ăSfin iiăP rin i

1 Romani 8, 5-8. 2 Galatenj 5, 24. 3 Romani 8, 12-14.

1 Tesaloniceni 4, 3-5, 7. 1 Corinteni 7, 5.


auă ad ugată peă rândă celeă patruă posturiă mari,ă careă suntă postă înă toateăprivin ele.ăDeăatunciăauăb gatădeăseam ăP rin iiăc ăomulătar ăînfrânareădecade,ă iară f r ăpostănuăseăpoateă înfrânaăşi,ăcaăurmare,ănuămaiăpoateăpricepeăceleă aleăvie iiă duhovniceşti.ă Ioil proorocul de mult cuvântase: "G ti iă postiriă sfinte...ă S ă ias ămireleă dină c maraă luiă şiămireasaădinăiatacul ei!"1

Sf.ăPavel,ăsocotindăîns ăşiănevoiaăceasuluiădeăfa ,ăurgiaăvremiiădeăatunci,ăleăd ăsfatulăacesta:ă"Bineăeăpentruăoricineăs ăfieăaşaăcumăseăg seşte.ă Legată eştiă cuă femeie,ă nuă c utaă desfacere.ăDezlegată eştiă deăfemeie,ănuăc utaăfemeie.ăC ciăde-acum vremea s-aăscurtat.ăAşaăîncâtăceiăceăauăfemeiăs ăfieăcaăşiăcumănuăarăavea;ăceiăceăcump r ăcaăşiăcumăn-arăst pâni,ăşiăceiăceăseăfolosescădeălaălumeaăaceasta,ăcaăşiăcumănuăs-ar folosiădeăea.ăC ciăfa aăacesteiălumiăseătrece"2.

Inăzileleăurgieiădeăpeăurm ,ălaăacelaşiăsfatăseăvaăajunge. Pân ă atunci,ă b g mă deă seam ă c ă preo iiă vremuriloră noastre,ă cuă

aceeaşiădatorieăcaăPavel,ănuămaiăurm rescădesfrânareaăcaăpeăunăp catăcareăd râm ăalc tuireaăomeneasc ,ăînăîntindereăşiăînăadâncime,ăciăoălas ăs -şiăfac ădeăcap.ăEiănuămaiăauăîndr znealaăs ăoăm tureăafar ădinătainaăc s torieiăcreştine,ădeăaceeaăseăajungeălaăs r cireaăşiăr t cireaăroadelorăei,ă copiii.ă Aşaă seă întâmpl ă c :ă "lipsindă preotuluiă cunoştin aă legiiă şiăb trânuluiăsfatul",ăcumăseătânguiaăIezechiil3,ăoameniiăorbec ieăînămul i-meaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ăcareăs-auăîntinsăcaăoănoapteădeăosând ăpesteă bie iiă oameni.ăAcestaă eă ună somnădeă primejdie,ă dină amândou ăp r ile.ăC ciă scrie:ă "Domnindă oamenii,ă aă venită vr jmaşulă şiă aă sem natăneghin ăprintreăgrâuăşiăs-a dus"4.

Deciănuă tar ă rostăatragemă luarea-aminteăc ăneghineleăvr jma-şuluiăvorăs lb t ciăoileăîmpotrivaăp storilor...

Ceea ce se petrece în mic, într-un om, se petreceăşiă înămare,ă înăomenireaăîntreag .ăCeeaăceăseăpetreceăînămicrobiologieăseăpetreceăşiăînămacrobiologie,ă înă societateaă omeneasc ;ă cuă deosebireaă c ă oă mic ăstrâmbare dintr-unăins,ăcuăîntindereaăşiăcuălungimeaădeăvreme,ăpoateădaăîntreăoameniăoăr t cireăcum nu s-a mai pomenit. De la faptul neînsem-natăc ăunuia,ăînvestităcuăputere,ăiăs-aăstrâmbatămintea,ăeăcuăputin ăs ăse

1 Ioil 2, 15-16. 21 Corinteni 7, 26-31

3 Iezechiil 7, 26. 4 Matei 13,25.

ICONOMII TAINELOR 277

ajung ă laă izgonireaă aă milioaneă deă oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu.

Faptulăc ăIisusăaăvenitălaănunt ăcuăuceniciiăS i1 dovedeşteăc ădeălaănunt ăseă începeăprimaăminuneădumnezeiasc ăspreăbine;ădeăaciăseăridic ăoăstavil ăîmpotrivaăpustiiriiă firiiăomeneşti.ăDeăaceeaăseăridic ăşiănunta din desfrânareălaăcinsteaădeătam ,ăîntreăceleăşapte,ătocmaiăpentruăcaă oameniiă s ă seă simt ă şiă s ă nuămaiă îng duieă într-însaă şerp riaă f r -delegilor.

Dreptăaceea,ăziceăSfântulăMaxim:ă"Nimeneaăp c tuind,ănuăpoateăaveaă spreă ap rareaă p catuluiă sl biciuneaă trupului.ă C ci unirea cu Dumnezeu-Cuvântulăaăînt ritătoat ăfirea,ăprinădezlegareaăeiădeăblestem,ănemail sându-neăniciăoăap rareăpentruăpornireaăcuăvoieăspreăpatimi.ăC ciădumnezeireaăCuvântului,ăfiindătotdeaunaădup ăHarăînăceiăceăcredăînăEl,ăveştejeşteădinătrupălegeaăp catului"2.

înă veacurileă deă aură aleă creştinismului,ă tr ireaă înăHristosă eraămaiăputernic ăşiămaiă întins ă întreăcreştini;ăaceastaă leă f ceaăuşoar ă luptaăcuăpatimile;ăînăveaculănostruăîns ,ăcândăDumnezeuăaăajunsădeărâs3 chiar întreăcreştini,ăaămaiăvorbiădeălupt ăcuăpatimileăînsemneaz ăs - iăaprinziăpaie în cap. De aceea azi, oricât ne-ară costaă îndr znealaă aceasta,ătrebuieăs ă înduplec măpeăoameniă laăoăvia ămaiăcurat ,ă - c ciădeăeaăatârn ăoăcredin ămaiă luminat ,ăşiădeciământuirea.ăDreptăaceeaăiauă înăajutor propriaălorămizerie,ăprecumăşiăînfricoşareaădeăurm ri,ăcaăşiămaiămariămizerii.ăCaleaăaceastaăeă treab ădeăcârpaci,ăpentruăc ăoătr ireă înăHristos ne-arăscutiădeăvorb .ăDeăaceştiaă îns ăcareăs ă tr iasc ăvia aă înăHristos,ărarădac ăseămaiăafl ;ătrebuieăn scu i,ăalt caleănuăr mâne;ăc ciăcuăceăvine,ăcumăvine,ăcredin aăvaăajungeăs ăseăstrâmbeăşiăînătotăfelulăs ăseăsting .

Cunoştin aă mântuirii4,ă deă undeă odat ă luminaă caă soareleă întreănoroade,ăaziăabiaăseămaiăz reşteăcaăoăstea,ăc ciăgloateleăşedăînă întu-nerec5 şiăînăumbra mor ii.

Cunoştin aă mântuiriiă trebuie,ă cuă oriceă pre ,ă reaprins ă întreăoameni.

1 Ioan 2, 2.

2 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca- lia, ed. 1, voi. 3, p; 255. 'ieremia 6, 10.

1 Timotei 2, 4. "Matei 4, 16.


DESTINUL TALANTILOR

Dac ăr mânemăîn eleşiădespreăfaptulăc ăînăfiecareăinsăceăvineăînălume,ăDumnezeuăascundeăunăgândăalăS u,ăunăplanăpeăcare-1ăurm reşteăîntreăoameni,ăşi,ăpotrivităcuăel,ătocmireaăceluiăceăvineăcap t ăînsuşirileăde a-i putea îndeplini,ăneăafl măînărazaăuneiămariătaine.

Dumnezeuă ocârmuieşteă lucrurileă înămulteă feluri.ă Dintreă acesteămulteă feluriă alegemădou ă spreă t lm cire:ă cârmuireaă ceaăpesteă ştireaă şiăputin aămin iiăomeneşti^ăcârmuireaăprinăsimplaăatotputernicieăaăvoin eiăSale. Iară aă douaă eă ocârmuireaă laă careă leag ă şiă slujireaă omeneasc ;ăocârmuireaă atârn toareă deă om,ă iubitoareă deă om,ă hot râtoareă deă om.ăAdic ălibertateaăluiăDumnezeuăf cut ,ădinăiubire,ăatârn toareădeăliberta-tea omului.

Astfelădeălibertateăîns ănuăareădecâtădreptul, fiindc ăelăaăcâşti-gată iubireaă luiăDumnezeu.ăP c tosulăeă robăp catului,ăn-areăvoin ă li-ber .ăCeeaăceăiăseăpareăluiălibertate,ăeăunădezechilibruăînăcrea iuneaăluiăDumnezeu.ă Dreptă aceea,ă peă cândă dreptulă cunoaşteă ună Dumnezeuăpersonal,ă plină deă iubireă şiă apropiată oamenilor,ă p c tosulă simteă unăDumnezeuăaspru,ăascuns,ăamenin tor,ăatotputernicăşiătareădeparte.ăDarăsuntăp c toşiăcuătotulăvr jmaşiăluiăDumnezeu,ăcareăniciănuăîng duieăs ăliă seăzic ăp c toşi.ăAceştiaănuăsuntă împreun ă lucr toriăcuăDumnezeu.ăPeste lucrulălorătrebuieăs ăvin ăcorecturiădivine.ăAşaăseăfaceăc ăsim imăunăDumnezeuăatotputernic,ăcareărestabileşte,ăpesteăvoin eleăoamenilor,ăechilibrulăcrea ieiăşiăechilibrulăvie ii,ă stricatădeăf r delegileăoamenilor.ăAc iuneaăaceastaăaă luiăDumnezeu,ăprinăcareăconstrânge faptele oame-nilorăcuăurm rileălor,ăoănumimăisp şire.ăIsp şireaăeăunăchipădeăvegheăaăluiăDumnezeuăînădestinulăinsuluiăşiăînădestinulăneamurilor.ăDarăcuătoateăc ăr ulăseăpedepseşteăprinăsineăînsuşi,ăiubireaădivin ăd ătotuşiăputin ădeăieşireădinăînfund turaăr ut iiăceăseăpedepseşteăpeăsineăîns şi:ădeăseăvaăg siăcinevaăs ăsteaăbunăpentruăfra iiăs iăînainteaăluiăDumnezeu.

Aceştia,ă prev zu iă deă Dumnezeuă cuă slujbaă aceastaă înc ă maiăînainte de-aă seă naşte1 şiă trimişiă s ă oă împlineasc ,ă suntă slugileă Sale,ăc roraăle-aădatăavu iaăSaăpeămân .

Galateni 1, 15; Ieremia 1, 5.

ICONOMII TAINFXOR 279

Luca 19: 12. Un om de neam mare (Iisus) s-a dus într-o

ar ăîndep rtat ăcaăs -şiăiaăînt rireăcr iasc ăşiăs seăînapoieze.ă(Aădouaăvenireăcaăîmp ratăşiăJude c tor.)

13. Şiăaăchematăpeăzeceărobiăaiăs iăşiăle-a dat zeceătalan iăşiăaăzisăc treăei:ăNegu tori iăcuăei pân ăvin.

14. Darăcet eniiăluiăaveauăur ăpeăel,ăşiăauătrimis solieăînăurmaălui,ăzicând:ăNuăvremăcaăacestaăs ăfie crai peste noi.

15. Cândăaăvenităînapoi,ădup ămult ăvreme1, cu înt rireădeăcrai,ăaăporuncităs -i cheme pe acei robi c roraăleăd duseăbanii,ăcaăs ăafleăcineăceănegu toriăeăaăf cut.

Talan iiă suntă talentele:ă înzestr riă cuă daruri,ă misiuni,ă slujbeăduhovniceştiăşiăslujiriăcet eneşti;ămeşteşugulăartelor;ămeşteşugulăştiin-ei,ăaăoric reiăştiin e,ădarulăchivernisimăavu iei;ăpeăscurtăvalorileăcultu-rii:ăvaloareaămoral ,ăpolitic ,ăteoretic ă(ştiin a),ăestetic ,ăeconomic ăşiăreligioas 2.ăIarăslujitoriiăsuntăoameniiăînzestra iăcuătoateăacesteăvaloriăsau talente.

Şiăf r ăvorb ,ăs-arăpricepe,ădinăfelulăcumăeăpus ăproblema,ăc ătoateăvalorile,ătalentele,ăarătrebuiăs ăseănegustoreasc ăîntreăoameni,ăînăfavoareaăluiăDumnezeu,ăc ciăprecumăesteăoăierarhieăaăvalorilor,ătotăaşaăeste un Ierarh al lor.

Dar,ăziceăparabola,ăc ăuniiădinătalenta i,ăn-auăvrutăs -l recunoas-c ădeăst pân,ă80%ăauăf cutărebeliuneăîmpotrivaăSt pânuluiăaverii.

Aceştiaă suntă ceiă ceă socotescă c ă suntă aleă loră darurileă dateă deăDumnezeu.ăEiăseăumfl ăcuăp rereaădeăsine,ăîşiăafum ăminteaăcuămân-driaăşiăscotăafar ăpeăDumnezeuădinănegustoriaălor.ăToat ăzdroabaălorăeăegal ăcuă îngropareaătalantuluiă înăp mânt.ăAănuălucraăcuăvalorile,ă înăsensul în care le-aărostuităDumnezeu,ăînseamn ăaăieşiădinăierarhieăşiăa

'Matei 25, 19. 2 Tudor Vianu, op. cit, p. 30.


faceă anarhie.ăDeciă 20%ăpetrecă înă ierarhieă şiă 80%ă înă anarhie:ă exactăsitua iaăaă20ădeăoiăînămijloculăaă80ădeălupi.

DarăminuneaăluiăDumnezeuăeăc ăoileăbiruieălupii!ăAvemăm rtu-rieăistoriaăcreştinismului.ăCândăputeriiăpolitice,ăînăpersoanaăîmp ratuluiădin RomaăsauăBizan ,ă iă seă suiaămândriaă luciferic ă laăminte,ăpretindeaăpoporului,ănuănumaiăsupunere,ăciăşiăînchinare.ăSeăf ceaăpeăsineăzeu,ăîşiăcomandaăstatuie,ăoăduceaălaăPanteonăşiăcereaălumiiăînchinare.

Creştiniiăîns ănuăseăînchinauălaăidoli. Zeulă împ rată seă ciocneaă astfelă deă Dumnezeulă creştinilor,ă şi,ă

fiindc ănu-Lăputeaăînl turaădinăcale,ăucideaăpeăcreştiniăf r ăjudecat ,ăîiăardeaădeăvii,ăîiăr stigneaăpeăcruce;ăcreştinii,ăf r ăs ăaib ăvreoăvin ,ăcuăr bdareaă lor,ă scoteauă dină min iă peă zeulă mincinos.ă Seă întâmplaă vreo nenorocire?ăCreştiniiă suntădeăvin !ăNuăplou ,ă creştiniiă suntădeăvin ;ăieşeauăapele,ăcreştiniiăsuntădeăvin ;ăîncol eauăbarbariiăimperiul,ăcreşti-nii sunt de vina, - creştiniiălaălei!...

Iat ăvalorileă înăconflict,ăputereaăpolitic ,ăumflat ădeă trufie,ă înfi-gândăgheareleăînăgrumazulăsmereniei,ăşiătotuşi,ăs-aăv zutătrufiaăc zândăfrânt ăînăfataăsmereniei.

Pavelă înv aă peă creştini:ă "Supune i-v ă st pânirii,ă c ciă nuă esteăst pânire,ăf r ănumaiădeălaăDumnezeu;ăiarăceleăceăsunt:ădeăDumnezeuăsunt rânduite"1.

N ravulăgheareloră eăcuă r d ciniăb trâne.ă Ină istoriaăEgiptului,ăcât ăvremeăfaraoniiărespectauăreligia,ădinastiileălorăd inuiauămulteămiiădeăani.ăDeăîndat ăceăşi-auăridicatămânaăasupraăpreo ilor,ăs-aăispr vităcuăei;ă templeleă şi-auă închisă luminileă ştiin ei,ăpiramideleăauă r masămonu-menteăaleămor iiăşiădinastiileăs-auăstins.ăUnulădintreăfaraoniăsfârşeşteăcuătoat ăoasteaăînăfundulăM riiăRoşii2.

Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valo-rileă şiă le-aăpusă înăconflict.ă înăvaloareaăpolitic ă trufiaă stârneşteă tirania,ăterorismul,ă dictatura;ă înă religie,ă inchizi ia,ă despotismul,ă protestantis-mul;ă înăştiin ăşiăeconomie,ămaterialismul;ă înăart ,ă senzualismul;ă înătoateăaăb gatăanarhiaăfa ădeăDumnezeu,ăIerarhulălorădeădrept.ăDeci,ăceăvor zice, când li se va cereăsocoteal ?

Romani 13, 1. Ieşireă14,ă28.


VEDEREA PRIN VAL

S ă nuă seă cread ă îngust,ă c ă dreptulă apareă numaiă înă religie.ăDreptulă poateă s ă seă arateă înă oricareă dintreă valorileă sauă talan iiă luiăDumnezeu.ăDac ăîns ăabiaăapareăînăreligie, astaăseădatoreşteăfaptuluiăc ănumaiăaciăseămaiăştieăcevaădespreăatârnareaăomuluiădeăDumnezeu.ăDeciăpurt torulăoric reiăvalori,ădac ăvaăajungeălaăcunoştin aăatârn riiăsale de Dumnezeu, va ajunge drept.

DreptulăeăomulăluiăDumnezeu,ăoriădeăpoart ăslujbaăpreotului, ori pe-aăîmp ratului,ăoriăpe-aăînv atului,ăoriăpe-a artistului, ori pe-a visti-ernicului, ori pe-a bogatului, ori pe-aăs racului.ăUnăsingurălucruăiăseăcereăpentruăaceasta:ăs ăseăcunoasc ăpeăsineăcaăavându-şiăobârşiaăspiri-tual ăşiătoat ăînzestrarea deălaăDumnezeu.ăSuntămul iădrep iăcareăniciănuăştiuădespreăeiăc ăsuntădrep i.ăPentruăeiăneştiin aăeăoămareăacoperireădeăprimejdii,ăşiăanume,ăprimejdiaăc deriiăînămândrieăaăcelorăconştien iădeăvirtuteaălor.ăînăsfântaălorăneştiin ăeiăsuntăsimpliăcaăflorile,ănuăştiuănimicădespreăfrumuse eaălor.

Pentruăceiăceăîns ăauăoăr spundereăîntreăoameni,ăeăneap ratădeătrebuin ăs -şiăcunoasc ăatârnareaălorădeăDumnezeuăşiăLuiăs -l întoar-c ăcinsteaăşiăslujba,ăpeăcareăleăauăîntreăoameni.

Totă ceeaă ceă împiedic ă aceast ă situa ieă normal ă eăv lulădeăpeăminte,ăeăzidul,ădesp r itorădeăDumnezeu,ăalăp catului.

Dumnezeuăpeăto iăîiătrimiteăînzestra iăşiăînăstareăs ăfieădrep i.ăDar,ă trecândă eiă prină poartaă naşteriiă p mânteşti,ă iauă înă spateă poveriăp rinteşti,ăcare-iăspetescăşi-i încovoaieăspreăp mânt.ăPeăurm ,ăsl bi iădeăostenealaă vie iiă şiă deă mediulă înconjur tor,ă greuă seă voră decideă s ăreprezinte cauza lui Dumnezeu.

"înainte de-a te urzi în pântece... te-amă sfin ită şiă te-am rânduit prooroc pentru popoare", zice Dumnezeu lui Ieremia1, care se cam lep daădeă slujbaădeăprooroc.ă Ionaă s-aă lep datămultă şiăbine,ăPetruă s-a lep dat;ăîmp ra iăs-auălep dat,ăpreo iăs-auălep dat.ăSeăvedeăc ăeăunăriscăalăvie iiăde-aăteă ineădeăDumnezeu.ăEăoăciudat ăruşineădeăoameniăînăaăteăfaceămaiăbun.ăIarăîndr znealaăde-aăslujiăluiăDumnezeuăşiăa-iăîndemnaăşiăpeăeiăs -lăslujeasc ,ădeăceleămaiămulteăori,ăteăpuneăînăprimejdieăcu

Ieremia 1,5.


oamenii.ăEă fricaă oiiă deă lup.ăDară dac ă şiă Iisusă s-ară fiă înfricoşată deăoameniăşiădeăiad,ăceăs-ar fi ales deăn dejdeaănoastr ?ăTainaăluiăIisusăeraăc ăînătrupulăLuiăseăascundeaăDumnezeu;ăiarătainaănoastr ,ăaăcreştinilor,ăeăc ăînăf pturaănoastr ăseăascundeăHristos.ăAciăeăminuneaăc ăoileăbiruieălupii, oricât de mare le-ar fi haita. Spre a vedea cu ochii o minune ca aceasta,ănuăeădecâtăoăsingur ăcaleădeăurmat:ăvia aăcurat ă- potrivit ăcuăfirea - careăajut ăşiăoamenilor,ăşi-Iăajut ăşiă luiăDumnezeu,ăcaăs ăneăpoat ăajuta.ăNu-iăaltăchipăobişnuităde-aăsurpaăzidulăşiăde-aăsub iaăv lulăceădesparteăpeăoameniădeăDumnezeuăşiăbag ăhaosulăînăzidire.

C ciăp catulădesfrâuluiăşiăaătoat ăf r delegeaăîntârzieăsauăfaceăcuăneputin ăar tareaăşiădes vârşireaăvie iiăluiăHristosăînănoi.ăC ănumaiădeăseăvaăar taăvia aăluiăHristosăînănoi,ăvomăcunoaşteă intaăspreăcareătrebuieăs ătindemăşiăneăvomăîn elegeărostulăpeăp mânt.

înăcopiiiăveni iădintr-oăvie uireăcurat ăaăc s toriei,ăprecump nescăînclin rileăbuneăşiănu-iăbiruieăîmprejur rileăreleăaleămediului,ăceăeven-tual l-arăg siăşi,ăpoateăc ,ăchiarăîmpotrivaăacestuiămediuăsuntărândui i.ăEi sunt de miciămaiăstr veziiăpentruăDumnezeuăşiăprinăaceastaăseăvedeăc ăauăchemareăs -lăfieăucenici,ăiar,ădac ăvremeaăle-oăvaăcere,ăIiăvorăfiăşiămucenici.

Ună b rbată deă ştiin ,ă careă m rturiseşteă înă mediulă s uă peăDumnezeu,ă adeseoriă eămucenic;ă ună conduc toră deă neamuri,ă dac ă seădeclar ă atârn toră deă Dumnezeu,ă deă asemeneaă eă mucenic,ă caă şiă cumăatârnareaădeăDumnezeuă ară fiă oămareă sl biciuneă şiăvinov ie.ăŞiă aşaăp escăpeărândăto iăd rui iiăluiăDumnezeuăcândănuăseăînvoiescălaăsfatulălumii,ăs ătâlh reasc ăpeăDumnezeuădeădarul ce li—1 dase spre tot lucrul bun,ăceăauăs -lăîmplineasc ăînălume.

Cuăcâtă"v lul"ă esutădinăp cateăşiăaşternutăpesteăochiulăconştiin-eiăeămaiăsub ire,ăcuăatâtăceiăd rui iăafl ămaiărepedeăcineăsuntăşiăceătri-mitereă auădeă laăDumnezeu.ă Iisus,ă caăomăadev rat, n-aveaăniciăunăv lădesp r itor,ăîncâtălaă12ăaniăspuneaădreptuluiălosifăşiăSfinteiăFecioare,ăcuăaerulăcelămaiănaturalăcuăputin :ă"N-a iăştiutăc ăînăcasaăTat luiăMeuămiăseăcadeăs ăfiu?"1 Era în templul din Ierusalim, înconjurat de bogoslovii legii vechi, întrebându-iăşiăr spunzându-le din Scripturi.

Deciă sfin ii,ă drep iiă prină excelen ,ă peă m suraă credin eiă şiă aăcur ieiălorămoştenit ădinăp rin iăşiăsporit ăcuăpropriaălorăosteneal ,

1 Luca 2, 49.


suntăoăcuvântareăvie,ăpentruăc ăauăîntr-înşiiăpeăDumnezeu-Cuvântul, Celăceăstrig ăprintr-înşiiăvoiaăSaăc treăceilal iăoameni.ăInăjurulăacestoraăseă înt reşteă şiă seă întindeă credin a,ă şiămul iă seământuiesc.ă Prină eiă seăpotoleşteăanarhia,ăprinăeiăseărestabileşteăechilibrulăşiăarmoniaăşiăprinăeiăşiăceilal iă întrev dăpeăDumnezeu.ăSfin eniaăeă tocmaiăaceast ă transpa-ren ăaăluiăDumnezeuăînăf pturaăSa,ăprieteniaăaceeaădeămareăcuviin ăaăsufletuluiăcuăTat lăs uă- singuraăsitua ieănormal ăşiădeălaăsineăîn eleas ăaăomuluiăşiăaăoamenilor.

DREPTUL INTRE IUBIREăŞIăSABIE

Dezechilibrul,ăhaosulă şiăanarhiaă suntă camăacelaşiă lucru;ăoă schi-monosire,ăoădegenerare,ăunăaccident,ăunăp catăcolectiv.ăDezechilibrulăsauăp catulănuăeăoărealitateăcuăsuportăpropriu,ăciăsuntăgheareleăhaosuluiăînăgrumazulărealit ii,ăoăpândireăa nimiculuiăcareăvreaăs ăînghit ăînăsineătoateă câteă sunt.ă Dumnezeuă vreaă s ă st vileasc ă n valaă anarhieiă înăf ptur ,ă îns ,ă respectândă libertateaă omului,ă nuăpoate,ă decâtă dac ă vaăcâştigaă şiă convingereaă omuluiă pentruă inten iaă Sa.ă Peă drep iă îiă areăcâştiga iăpentruăaceast ăcauz .ăPeănedrep i,ăpierzândăaceştiaălibertateaălor - deă vremeă ceă robescă p catuluiă - nu-Iămaiă poateă câştigaă prinălibertatea pe care n-oămaiăau,ădeăaceeaăpentruăaceştiaănu-Iămaiăr mâneădecâtă sabia.ă Prină sabieă seă în elegeă aci:ă asprimeaă drept ii,ă legea, autoritatea,ăst pânirea,ăpedeapsa,ăpân ăchiarăşiăpedeapsaăcuăsabia.

Cândă cineva,ă cuă fapteleă saleă p c toase,ă cadeă dină dragosteaăTat luiăs u,ăd ădeădreptateaăLui,ăcare,ăcaăpeăunărob,ăîlăvaăreaduceălaăcaleăcuăsila.ăîiăd ăşiătimp,ădoarăvaăsim iăs ăvin ădeăbun ăvoie;ădac ăîns ănuăbag ă înă seam ,ă îiă iaă şiă timpulă şiă cadeă tar ă deăvesteă urm rită deădreptate.

Oămareăputereădeărefacereăasupraăcelorăc zu iădinădragosteaăluiăDumnezeuăoăauădrep ii,ăcareăstauăînainteaăSt pânuluiăvie iiăpentruăfra iiălor.ăEiăfacăcump n ăîntreăDumnezeuăşiăoameni:ădobândindădeălaăoa-meniăpocăin aăşiădeălaăDumnezeu,ămilostivirea.ăCândălipsescădrep iiădintreăoameni,ăiubireaănuăseăpoateăîmplini,ăciătrebuieăs ăseăîmplineasc ădreptatea.


Chemarea aceasta de mijlocitor întreăDumnezeuă şiă oameniă auăavut-oămul i,ădarămaiăcuăseam ăIisus,ăşiădeălaăElăto iăiconomiiătainelor,ăApostoliiăşiăurmaşiiălorălegiui i.ăPreo iiăreactualizeaz ,ăprinăjertfaăceaăf r ădeăsânge,ăprinăSfântaăîmp rt şanie,ăpermanen aăacesteiămijlociri.ăDe aceea preotul - careăseăîn elegeăc ătrebuieăs ăfieăunădreptă- e numit chiar mai mult decât atâta; el e îngerul Domnului Savaot1 (Savaot e tot Iisus).ă"îngeriiăBisericii"ădinăApocalips ăerauăşapteăepiscopi,ăcareăauăluatăîndreptareăpentruăoarecareăneb g riădeăseam .

Preo iiă auă grijaă de-aă înduplecaă peă oameniă înă vremeaă rânduit ăîntoarcerii,ăcaăs ănuăcad ădinămilostivireăsubăstrivireaădrept ii.ăLorăliăs-aădatămareleădarăs ăierteăînănumeleăluiăDumnezeu.ăMare,ăcovârşitorăde mare dar. Oare de ce nu-1 pricep oamenii?

A osândiăpeăpreo iăeălucrulăcelămaiăuşorăşiăcelămaiăf r ărost.ăS ăfimădrep i:ăslujbaăpreo ilorăeăsfânt ,ădarulă lorăeădeălaăDumnezeu,ăeăsfânt.ăC ăfireaălorăp mânteasc ămaiăd ăuneoriăprilejădeăsminteal ,ăiar ăs ăfimădrep i:ăneavândăcumăs ăvin ăaltfelădecâtăprinănaştereădinătrupuriăp mânteştiăînăcareămişun ăpornirileăf r delegilorăcaăşerpiiăşiărodăîncli-n rileăpatimilorăcaăviermii,ă sigură c ă eiăvoră fiă covârşi iă deămoştenireaăaceastaă şiă nu-şiă voră puteaă îndepliniă tar ă umbr ă trimitereaă loră deă laăDumnezeu. Chemarea leă esteă înv luit ,ă voră şov iă înă hot râri2, biru-indu-seădeălume,ăînălocăcaăeiăs ăbiruieălumea.ăSigurăc ăaceştia,ăprinăvia aă lor,ănuăvoră l saăpoporulăs ăcread ,ăşiăaşaăseăvoră s lb t ciăoileăasupraă p storuluiă şiă voră faceă bucurieă lupilor.ă înă jurulă loră seă vaă înt riăîntunereculăaă toat ăneştiin aăşiăvaăîncepeăfoametea,ănuădeăpâine,ăciădeăCuvântulă luiăDumnezeu,ă pâineaă ceaădinăCer.ăSareaăp mântuluiăoă vorăc lca-oăoameniiăînăpicioareăşiăaşaăvineăc :ă"Şiăpreotuluiăiăseăvaăîntâm-plaăcaăşiăpoporului"3.ăDar,ădeătoat ăstareaăastaăreaăaălucrurilorăareăs ădeaăseamaăşiăpoporul,ăc ciătoat ădec dereaăeădeălaăp rin iăîncep tur .

Iat ăînăceămareăm sur ămilostivireaăluiăDumnezeuăeăatârn toareădeăoameni.ăDreptateaăîns ănuămaiăeăatârn toareădeăoameni,ăaceştiaătre-buieăs ăoăsufereăf r ădeătocmeal .

1 Maleahi 2, 7. 2 Isaia 28, 7. 3 Isaia 24, 2.

IC0N0MII TAINELOR 285

Iubireaă şiă sabiaă luiăDumnezeuă lucreaz ăneîntreruptă şiădeodat ăîntreăoameni:ăpentruăfiecare,ădup ăcumăîiătrebuie;ăastaănuănumaiăfiindc ăoameniiăsuntăamesteca i,ădarăşiăpentruăc ăfiecareăinsăîşiăareăvremileăsaleăcândă îiăstr luceşteămilostivirea,ăprecumăşiăvremiăcândă îlăprigoneşteăsabia - caăs ăvieăiar şiălaăstareaădeămilostivire.

înă toat ă aceast ă întoarcereă aă lucrurilor,ă preotul,ă şiă înă generalădreptul,ă îşiă areă slujbaă saă de-a t lm ciă taineleă iconomieiă divine,ă îndu-plecândăspreolalt ăamândou ăp r ile,ă şiăpeăomăşiăpeăDumnezeu.ăDeămulteă oriă dreptulă oă p eşte,ă c ă primeşteă s ge iă dină amândou ă p r ile.ă"Dreptulă careămoareă osândeşteă peă nelegiu iiă careă tr iesc...ă vedea-vor sfârşitulă în eleptului,ădarănuăvoră în elegeăceăsfatăaăavutăDumnezeuăcuăel..."1.

Dac ăprimimăceăspuneăCarrel,ăpersoanaăomeneasc ăseăîntindeăînăfeluriteăchipuriăşiădincoloădeămarginileăsaleăanatomice.ăSuntemătotoda-t ăşiăpersoaneăduhovniceşti.ăDragosteaăşiăuraăsuntărealit i.ăOădragosteădistrus ăpoateăpricinuiăuneoriăchiarămoartea.ăOădragosteă reînviat ăeăoăînviere.ăDac ăamăputeaăvedeaăfirele,ăcareăneăleag ăuniiădeăal ii,ăformaăoameniloră ară fiă destulă deă ciudat .ă Uniiă oameniă ară dep şiă cuă pu inăsuprafa aăpieliiălor,ăal iiăs-arăîntindeăpân ălaăunădepozitădeăbanc ,ăal iiăpân ălaătrupulăoarecui,ăal iiăpân ălaăcârcium ,ăal iiăpân ălaăavu ie.ăUniiăni s-arăp reaăcuănişteămâiniăîntinseăpesteăm riăşiă ri,ăpân ălaăfamiliaălor,ăpân ă laămun iiă şiăcerulă riiă înăcareă s-auăn scut,ă laăo ceat ădeăprieteni,ă laăoăcas ăveche.ăConduc toriiădeăneamuri,ămariiăbinef c tori,ăsfin ii,ăarăfiănişteăuriaşiăcare-şiăîntindămul imeădeăbra eăasupraăuneiă ri,ăa unui continent, sau a lumii întregi2.

Cineăştie,ădac ănuăcuărostăsf tuiauăP rin iiăpeăucenicii lor de a-şiăaveaăsufletulăadunatăacoloăundeăleăeăşiătrupul;ăc ,ăîmpr ştia iăcuăsufle-tul,ăc p tauămulteăr niăşiănuăsporeau.ăCineăştie,ădac ănuăm rturiileăunorăv z toriăP rin iădespreăstâlpulădeăfocăceăurcaădeălaăcâteăunăsporitădu-hovniceşteăpân ălaăcer,ănuăeraătocmaiăaceast ăconcentrareăaăpersona-lit iiăfericitului:ăaămin iiăînăinim ăşiăaăamânduroraăînăDumnezeu,ăc p -tând forma unui stâlp de foc.

1 în elepciuneaăluiăSolomonă4,ă16-17. 2 Alexis Carrel, op. cit., p. 264.


Sunt mult maiămulteălucrurileăpeăcareănuăleăştim,ădecâtăceleăceăleăştimădespreăom;ădarăceeaăceăştimăsigurăeăc ăspiritulănuăeăîngr ditădeăceleă4ădimensiuniăaleălumiiăv zute.

CÂRMA DIN ZARE

OareădeăceăînvinuieşteăDumnezeuăpeăoameniădeăfaptulăc ănuăseămaiănaşteădreptul printreădânşii,ăşiăc ăeiănuăbag ădeăseam ?ăR spunsulăeă urm torul:ă drep iiă suntă unelteleă luiă Dumnezeu,ă prină careă sf tuieşteăneamurileă şi,ă prină rostulă lor,ă faceă cuă putin ămilostivireaă Saă pesteăoameni;ăpeăcândădac ănu-i are, oamenii vor da peste urgia drept iiăSale,ădup ăfapteleălor.ăFamilia,ăcuăroadeleăeiăîmpov rateădeăf r delegi,ăîlă aduceă peă Dumnezeuă laă impas;ă dreptă aceeaă oameniiă suntă traşiă laăr spundereăşiăseăafl ăînăaceeaşiăprimejdieăcaăsmochinulăf r ăroad 1.

"C utat-amă printreă ei,ă s ă g sescă ună omă caă s se poarteăcuădreptateă înainteaăfe eiăMeleăpentruă araăaceasta,ăcaăs ănuăoăpierd,ăşiăn-amăg sit."2

Primulădrept,ăcareăaăstatăînainteaăluiăDumnezeuăpentruăal ii,ăaăfost Avraam3. Altul a fost Moise, care chiar a strâmtorat pe Dumne-zeu,ă caă s ă ierteă norodulă careă f cuseă p catămare,ă închinându-se la vi elulădeăaur,ăzicând:

"Rogu-m ăacum,ădeăvreiăs ăleăier iăp catulăacesta,ăiart -i;ăiarădeănu,ăşterge-m ăşiăpeămineădinăCarteaăTa, în care M-ai scris!"4

ŞiăDumnezeuăascult ădeăom. Altă drept,ă Iisusă Navi,ă urmaşulă luiă Moise,ă intrândă înă p mântulă

f g duin ei,ălaăoălupt ăcuăAmoreii,ăs-aărugatăs ăsteaăsoareleăşiăs-a oprit

'Luca 13,6; Marcu 11, 13. 2Iezechiil22, 30.

Facere 18,23. 4 Ieşireă32,ă32.


soarele,ăpân ăceăî-aăf cutăDumnezeuăizbând ăasupraăvr jmaşilor.ă"Şiăn-aămaiă fostăniciă înainte,ăniciădup ăaceea,ăoă astfelădeă zi,ă înă careăDomnulăs ăasculteăaşaăglasulăomului",ăm rturiseşteăScriptura1.

Deăobiceiăoameniiăstârnescăcuăfapteleălorăanumiteăfurtuniănev -zute; acestea tot în capul lor se întorc, dar înăchipulăcelămaiăv zutăcuăputin .ăDumnezeu,ă ştiindădeămai-nainteă sfârşitulă tuturora,ă rânduieşteăfiec ruiaăisp şiriăînălumeaăaceasta.

"Dumnezeuăesteă îndelungă r bd toră şiămultămilostiv,ădarănepe-depsitănimicănuălas ."ăIns ănimicănuăfaceăf r ăs ăarateătaina Sa slujito-rilorăS i3.ă Iat ădreptulăcaăvestitorăalăvoin eiă luiăDumnezeu,ăcaăv z torăînainte,ădincoloădeăzareaădimensiuniiăaăpatra,ătimpul.ăSfântaăScriptur ăarăfiăoăcopieădeăpeănev zutaăCarteădeălaăcârmaălumii.ăDreptulăajungeălaăobârşiaăScripturii.ăAstfel,ăDumnezeuă ineăsfatăcuăoştireaăcereasc ,ărân-duindă sfârşită cuă pedeaps ă regeluiăAhavă şiă arat ă tainaăSaă prooroculuiăMiheia4.

Aspraăîndreptareăaăîmp ratuluiădinăBabilon,ăcareăf cuseăabuzădeăputereăşiăseăsuiseălaămândrieămare,ă"seăspijin ăpeăvrereaăîngerilorăşiăpeăporuncaăsfin ilor"5.

Tainaă oă în elegeăDaniil,ă care-iă d ă trufaşuluiă împ rată sfatulă r s-cump r riiăp catelorăsale,ălucruăprinăcareăarăfiăpututăocoliănemaiv zutaăpedeaps ,ă ceă atârnaăasupr -i.ă IarăDumnezeu,ă celă ceă împlineşteă sfatulăslugilor Sale6, i-a dată 12ă luni,ă vremeă laă îndemân .ă împ ratulă îns ,ănedeprinsăs ăasculte,ăn-aăvrutădeăbun voieăs -şiă isp şeasc ăp catele,ădup ăcaleaămilostivirii,ădeăaceeaă1-aăajunsădinăurm ă legeaădrept ii,ă aăisp şiriiăf r ădeăvoie.ăN-aăvrutăs ăseăîndrepteădup ăminte,ădeăaceea i s-a luatăminteaăşiăaăfostăizgonitădintreăoameni,ăşapteăaniăp scândăcuăboii7.

CaărânduitădeăDumnezeuăcuăslujbaădeăîmp ratăalăBabilonului,ăelănuătrebuiaăs ăseăseme easc ăşiăs ăcear ăpoporuluiăs ăiăseă închineălui,ăispitireăcareăeămaiăpresusădeăputere,ăşiăa fostăîntins ăşiăasupraăpoporuluiăevreu, pe care i-1ăd duseăDumnezeuăînărobie,ăiarănuăînăr t cire.ăPeălâng ăasta,ăeraăunătiranăînfricoşat,ăîncâtătociseăumeriiăostaşilorăs iăşiădeăostenealaăzidiriiămareiăcet iăaăTirului,ăto iăcheliser 8.

1 Iisus Navi 10, 14. 2î^aum 1, 3. 3Amos 3, 7.

4 3 Regi 22, 19. 5 Daniil 4, 14. 6 Ibidern.

7 Daniil 4, 24, 26, 29. 8Iezechiil29, 18.


Eraădatorăs ăseăpoarteăcaăoăslug ăaăluiăDumnezeuăşiănuăcaăunătiran,ăt cândăatâtaătulburareăînăzidireaăluiăDumnezeu. Urgia, pe care a dezl n uit-oă asupr -şi,ă aă stinsă f r delegileă sale,ă încât,ă dup ă trecereaăvremiiădeăpedeaps ,ăşi-aăv zutărostulăşiăatârnareaăsaădeăDumnezeu.ăIat ăm rturiaădeăîn elep ireăaăacestuiătiranăalăistorieiăvechi,ădat ădeăelăînsuşi:

"Şiă dup ă trecereaă acesteiă vremiă (ceiă şapteă aniă deănebunie), eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii meiălaăCer,ăşiăminteaăîmiăveniădinănou,ăşiăamăbine-cuvântatăpeăCelăPreaînaltă şiă veşnicăviu,ă şiă I-am adusă laud ă şiă pream rire.ă C ciă putereaă Luiă esteăputereă veşnic ,ă iară împ r iaă Luiă pesteă vârsteă şiăvârste...ăToateăc ileăLuiăsuntădrepte,ăiarăpeăceiăceăumbl ămândriăpoateăs -iăsmereasc "1.

Cârmuireaă neamuriloră totă deă susă seă face.ă Esteă şiă oă isp şireă aăneamurilor. Aceasta s-aădest inuităprimaădat ăluiăAvraam:

"S ă ştiiă bine,ă c ă urmaşiiă t iă voră nemerniciă înăp mântăstr in,ăundeăvorăfiărobi iăşiăap sa iăpatruăsuteădeăani;ădarăpeăneamulăacela,ăc ruiaăvorărobi,ăîlăvoiă judecaăEu,ă şiădup ă aceeaăvoră ieşiă aiceaăcuăavereămare.ăEiăîns ăseăvorăîntoarceăaiciăînăalăpatru-leaăveacădeăoameni,ăc ci nu s-aăumplutăînc ăm sura nelegiuirii Amoreilor"2.

La plinirea vremii prezise, când evreii s-au întors din Egipt, alte taineădinăCarteaăisp şiriiăvedeăSolomon,ăprivindăînd r tulă timpului.ăIat ăcumăi-a judecat Dumnezeu pe egipteni:

Dintre cele 10 pedepse, cea mai grea a fost noaptea cea de trei zile,ăcuăînfricoş rileăeiăcumplite,ă"careăveniser ăpesteăeiădinăIad"3.

'Danul 4, 31,34. 'Genez ă15,ă13-14,16. în elepciuneaăluiăSolomonăă17,ă14.


A, Intr-însaă liă seă dezveleauă p cateleă loră ascunse. Ea era icoana întunereculuiăceăaveaăs -iăînghit ăpeăurm .ăAzvârli iăîncoaceăşiăîncoloăpeăp mântăşiăpeăjum tateămor i,ăeiăd deauăpeăfa ăpricinaăpentruăcareămureau.ăC ciăvedeniileăce-iăîngroziser ăleădest inuiser ălucrul,ăcaăs ănuămoar ă înă neştiin :ă pentruă ceă p timescă atâtaă r u1.ă Iat ă şiă sfârşitulăjudec iiăluiăDumnezeuăcuăei:ădezastrulămilitarăalăluiăFaraon:

în elepciuneă19: 1. Oămânieăneîndurat ăprigoneşteăpeănelegiui i

pân ăînăsfârşit,ăfiindc ăDumnezeuăştiaădeămai- nainte care va fi petrecerea lor.

2. C ădac ăegiptenii,ădup ăceăauăl satăpeăIsrail caăs ăpleceăşiăcuămareăst ruin ăi-a zorit la drum, avea-vorăp reriădeăr uăşiăvorăîncepeăs -iăurm reasc .

3. Cuăadev rat,ăcândănuăispr viser ădeăjelit peămor iiălorăşiăplângeauăînc ălaămorminteleăcelor ucişi,ăunăalt gând nebunesc le-aăvenităşiăauăînceput caăpeănişteăfugariăs ăurm reasc ,ăpeăaceiaăpeăcare îiăzoriser ăcuărug min i,ăs ăpleceădeălaăei.

4. Laăaceastaăîiăatr geaăpedeapsaădeăcareăerau vrednici,ăc ciădespreăceleămai-nainte întâmplate ei nuămaiăaveauă inereădeăminte,ăcaăs ăseăîmplineasc şiăceeaăceămaiălipseaădinăurgiileăsuferiteădeăei,

5. AşaăîncâtăpoporulăT uăs ăs vârşeasc ănecre zutaăluiătrecereăprinămare,ăiarăegipteniiăs ădea pesteăoămoarteăn prasnic .

înăvremeăceămiluiaăDumnezeuăpeăunii,ăpr p deaăpeăal ii,ăc ci li seăîmplineauăm surileăf r delegilor.ăIarăcaăceiămilui iăs ăiaăaminte,ăalteătaineădinăCarteaăocârmuiriiă neamuriloră seă descoper ă luiăMoise,ă înăvremeăceăpoporulăseăapropieădeăp mântulă f g duin ei.ăDumnezeuă îiăînşir ăluiăMoiseătoateăf r delegileădesfrân rii, de care îi atrage luarea aminteăs ăp zesc ăpoporul,ăiarălaăurm ăadaug :

în elepciuneaăluiăSolornonă18,19.


Levitic 18:

24. S ănuăv ăîntina iăcuănimicădinăacestea,ăc ci cu toate acestea s-auăîntinatăp gânii,ăpeăcareăEuăîi izgonesc dinainteaăfe eiăvoastre,

25. C ăs-aăîntinatăp mântulăşiăamăprivităla nelegiuirileălorăşiăaălep datăp mântulăpeăceiăceătr iau pe el.

26. Iarăvoiăs ăp zi iătoateăporuncileăMeleăşi toateălegileăMeleăşiăs ănuăface iăniciăunaădinătic loşiileăacestea,ăniciăb ştinaşul, nici veneticul, care tr ieşteăîntreăvoi,

27. C ătoateăăurâciunileăăacesteaăle-auăf cut oameniiăp mântuluiăacestuia,ăcare-i înaintea voas tr ,ăşiăs-aăîntinatăp mântul;

28. Caănuăcumvaăăs ăv ălepedeăăşiăăpeăăvoi p mântul,ăcândăîlăve iăîntina,ăcumăaăaruncatăelăde la sine pe popoarele care au fost înainte de voi.

Iat ă c ă peă locuitoriiă cuă oă via ă stricat ,ă cândă îiă sorteşteăDumnezeu pedepsirii, nu-iă ap r ăniciăoăgrani ă şiăniciăoă arm ,ădarăpentruăoăvia ăcurat ă îiăap r ăDumnezeu,ăcumănu-iăap r ănimicăpeălume. NeamurileăauăunădestinăascunsăînăDumnezeu.ăCândăîşiăurmeaz ădestinul,ăauăap rareaăluiăDumnezeu,ăcândăîlătr deaz ,ăs ăseăg tesc ădeăpedeaps .

Dar ei n-auăascultat,ăciădinăneamăînăneamătotămaiăr iăs-auăf cut,ăîncâtăiat ăcumătun ăglasulăluiăOseia:

Oseia 4:

1. Asculta iăcuvântulăDomnului,ăvoiăfecioriăai luiăIsrail,ăc ciăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitorii p mântului,

2. C ciănuămaiăesteăcredin ,ăniciăiubire,ănici cunoaştereădeăDumnezeuăînă ar .

3. To iăjur ăstrâmb,ămint,ăucid,ăfur ăşiăsuntădes frâna i;ăs vârşescăfapteăsilnice,ăiarăsângeleăv rsat curge peste sânge.


4.ă Pentruă aceastaă araă eă înă mareă jale,ă iară ceiăce-oălocuiescăsuntăf r ăvlag .

N r vi iă cumăerauăcuăp catele,ăn-auăascultat;ă deă aceeaămaiămult ăurgieăşi-auăîngr m dităpesteăcap,ăad ugândăaă faceărele,ăpân ăcând,ăprinăIereraiaăproorocul,ăDumnezeuă leăd ădeă ştireăd râmareaă Ierusalimuluiă şiăducerea în robie. E interesant momentul acesta istoric, în care proo-roculăseălupt ăcuăregeleăcaăs -lă îndupleceăs ăseăpredeaăf r ărezisten ,ăcaăs ăscapeăcuăvia ,ădarăregeleă- în temeiul datoriei de rege - prefer ăs ămoar ,ădarăs ăseăpredea,ăba.ăPrevestireaăaceasta,ăcareăeraăoăurmareăaăvie uiriiă tic loaseă aă poporuluiă şiă aă regelui,ă oă motiveaz ă Dumnezeuă luiăIeremia, zicând: "Poate, auzind toate necazurile ce mi-am pus în gând s ăle fac1,ă voră ascultaă şiă seă voră întoarceă fiecareă deă laă caleaă saă ceaă reaă şiăatunciă voiă schimbaă strâmtorareaă peă careă vreauă s ă le-o fac, pentru faptele lor cele rele"2.

Pentruă cuvântulă acestaă îns ,ă erauă s -l omoare pe Ieremia3.ă C ciăcuvântul Domnului era de râs la ei4 şiă şi-auă b tută jocă deă trimişiiă luiăDumnezeuă şiă n-auă inută seam ă deă cuvinteleă Lui,ă peă proorociiă Luiă i-au batjocorit,ăpân ăceămâniaăluiăDumnezeuăs-aăpogorâtăpesteăpoporulăS u,ăcât acesta n-aămaiăavutăsc pare5.

In vremea aceea Ieremia se ruga:

"M rturisimă Doamneă necredin aă noastr ă şiă f -r delegileăp rin ilorănoştri,ăc ciăamăp c tuităînaintea Ta.ăNuăneălep daăpeănoi,ăpentruănumeleăT u!"6

Primeşteăîns ăr spunsulăurm tor:

"ChiarăMoiseă şiă Samuilă de-ar sta înaintea Mea, tot nu M-ar îndupleca spre poporul acesta. Goneşte-iă deă laă fa aăMea,ă s ă seăduc .ă Iarăde-şiăvorăzice:ăundeăs ăneăducem?ăs ăleăr spunzi:ăAşaăzice

1 Ieremia 36, 3. 4 Ieremia 6, 10. 2Jeremia 26, 3. S2 Paralipomena 36, 16. 3 Ieremia 26, 11. 6

Ieremia 14, 20. CUVINTEăHOT RÂTOARE

SfântaăScriptur ,ăprinăApostolulăPavel,ăîmparteăoameniiăînădou ă

cete:ă înă trupeştiă şiă duhovniceşti.ă "Ceiă ceă seă inădeă trupăpoftescă celeătrupeşti,ăiarăceiăceăseă inădeăduh,ăceleăduhovniceşti.ăCiăpoftaăc rniiăesteămoarte,ădeoareceăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseăsupuneălegiiăluiăDumnezeuăşiăniciănuăpoate.ăDeăaceeaăceiăceăsuntă înăcarne,ănuăpotăs ăplac ăluiăDumnezeu."1

Ceiăceăsuntăîns ăaiăluiăHristos,ătrupulăşiăl-auăr stignităîmpreun ăcu poftele2.ă"Nuăsuntemădatoriătrupului,ăcaăs ăvie uim dup ătrup.ăC ci,ădacaăvie ui iă potrivită trupului,ă ve iămuri;ă iară dac ăucide iă cuăduhulăpofteleă trupului,ăve iăfiăvii.ăFiindc ăto iăcâ iăsuntămâna iădeăDuhulă luiăDumnezeu, ei, fiii lui Dumnezeu sunt."3 C ci:ă "Voin aă luiăDumnezeuăaceastaăeste:ăsfin ireaăvoastr ,ăcaăs ăv ă feri iădeădesfrânare,ăcaăs ăştieăfiecareădintreăvoiăs -şiăst pâneasc ăvasulăs uăînăsfin enieăşiăcinste,ănuăînăpatimaăpoftelor,ăcumăfacănecredincioşii,ăcareănuăcunoscăpeăDumnezeu.ăC ciăDumnezeuănuăne-aăchematălaănecur ie,ăciălaăsfin ire"4.

Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel Apostolul,ăsuflaăurgieămareăpesteăcreştini.ăDeăaceeaămul iăerauăhot râ iăpentruă înfrânareaădes vârşit ă înă c s torie,ă caă s ă fieăgataăoricândădeăSfântaăîmp rt şanieăşiădeăm rturisireaămuceniciei.ăSfântulăPavelăîns ,ăsocotindăcopiii,ămuguriiăc s toriei,ăn-aăîng duităînfrânareaădes vârşit ădecâtă pentruă vremileă deă postă şiă rug ciune5. Post era - şiă esteă - luni, miercuriă şiă vineri,ă iară rug ciuneă şiă Sfântaă împ rt şanieă sâmb taă şiăduminica.ăSl b nogindu-se creştinii,ăcuătrecereaăvremii,ăSfin iiăP rin i

1 Romani 8, 5-8. 2 Galatenj 5, 24. 3 Romani 8, 12-14.

1 Tesaloniceni 4, 3-5, 7. 1 Corinteni 7, 5.


auă ad ugată peă rândă celeă patruă posturiă mari,ă careă suntă postă înă toateăprivin ele.ăDeăatunciăauăb gatădeăseam ăP rin iiăc ăomulătar ăînfrânareădecade,ă iară f r ăpostănuăseăpoateă înfrânaăşi,ăcaăurmare,ănuămaiăpoateăpricepeăceleă aleăvie iiă duhovniceşti.ă Ioilă prooroculădeămultă cuvântase:ă"G ti iă postiriă sfinte...ă S ă ias ămireleă dină c maraă lui şiămireasaădinăiatacul ei!"1

Sf.ăPavel,ăsocotindăîns ăşiănevoiaăceasuluiădeăfa ,ăurgiaăvremiiădeăatunci,ăleăd ăsfatulăacesta:ă"Bineăeăpentruăoricineăs ăfieăaşaăcumăseăg seşte.ă Legată eştiă cuă femeie,ă nuă c utaă desfacere.ăDezlegată eştiă deăfemeie,ănuăc utaăfemeie.ăC ciăde-acum vremea s-aăscurtat.ăAşaăîncâtăceiăceăauăfemeiăs ăfieăcaăşiăcumănuăarăavea;ăceiăceăcump r ăcaăşiăcumăn-arăst pâni,ăşiăceiăceăseăfolosescădeălaălumeaăaceasta,ăcaăşiăcumănuăs-ar folosiădeăea.ăC ciăfa aăacesteiălumiăseătrece"2.

In zilele urgieiădeăpeăurm ,ălaăacelaşiăsfatăseăvaăajunge. Pân ă atunci,ă b g mă deă seam ă c ă preo iiă vremuriloră noastre,ă cuă

aceeaşiădatorieăcaăPavel,ănuămaiăurm rescădesfrânareaăcaăpeăunăp catăcareăd râm ăalc tuireaăomeneasc ,ăînăîntindereăşiăînăadâncime,ăciăoălas ăs -şiăfac ădeăcap.ăEiănuămaiăauăîndr znealaăs ăoăm tureăafar ădinătainaăc s torieiăcreştine,ădeăaceeaăseăajungeălaăs r cireaăşiăr t cireaăroadelorăei,ă copiii.ă Aşaă seă întâmpl ă c :ă "lipsindă preotuluiă cunoştin aă legiiă şiăb trânuluiăsfatul",ăcumăseătânguiaăIezechiil3,ăoameniiăorbec ieăînămul i-meaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ăcareăs-auăîntinsăcaăoănoapteădeăosând ăpesteă bie iiă oameni.ăAcestaă eă ună somnădeă primejdie,ă dină amândou ăp r ile.ăC ciă scrie:ă "Domnindă oamenii,ă aă venită vr jmaşulă şiă aă sem natăneghin ăprintreăgrâuăşiăs-a dus"4.

Deciănuă tar ă rostăatragemă luarea-aminteăc ăneghineleăvr jma-şuluiăvorăs lb t ciăoileăîmpotrivaăp storilor...

Ceea ce se petrece în mic, într-unăom,ăseăpetreceăşiă înămare,ă înăomenireaăîntreag .ăCeeaăceăseăpetreceăînămicrobiologieăseăpetreceăşiăînămacrobiologie,ă înă societateaă omeneasc ;ă cuă deosebireaă c ă oă mic ăstrâmbare dintr-unăins,ăcuăîntindereaăşiăcuălungimeaădeăvreme,ăpoateădaăîntreăoameniăoăr t cireăcumănuăs-a mai pomenit. De la faptul neînsem-natăc ăunuia,ăînvestităcuăputere,ăiăs-a strâmbatămintea,ăeăcuăputin ăs ăse

1 Ioil 2, 15-16. 21 Corinteni 7, 26-31

3 Iezechiil 7, 26. 4 Matei 13,25.


ajung ă laă izgonireaă aă milioaneă deă oameniă deă subă ascultareaă luiăDumnezeu.

Faptulăc ăIisusăaăvenitălaănunt ăcuăuceniciiăS i1 dovedeşteăc ădeălaănunt ăseă începeăprimaăminuneădumnezeiasc ăspreăbine;ădeăaciăseăridic ăoăstavil ăîmpotrivaăpustiiriiă firiiăomeneşti.ăDeăaceeaăseăridic ăşiănuntaădinădesfrânareălaăcinsteaădeătam ,ăîntreăceleăşapte,ătocmaiăpentruăcaă oameniiă s ă seă simt ă şiă s ă nuămaiă îng duieă într-însaă şerp riaă f r -delegilor.

Dreptăaceea,ăziceăSfântulăMaxim:ă"Nimeneaăp c tuind,ănuăpoateăaveaă spreă ap rareaă p catuluiă sl biciuneaă trupului.ă C ciă unireaă cuăDumnezeu-Cuvântulăaăînt ritătoat ăfirea,ăprinădezlegareaăeiădeăblestem,ănemail sându-neăniciăoăap rareăpentruăpornireaăcuăvoieăspreăpatimi.ăC ciădumnezeireaăCuvântului,ăfiindătotdeaunaădup ăHarăînăceiăceăcredăînăEl,ăveştejeşteădinătrupălegeaăp catului"2.

înă veacurileă deă aură aleă creştinismului,ă tr ireaă înăHristosă eraămaiăputernic ăşiămaiă întins ă întreăcreştini;ăaceastaă leă f ceaăuşoar ă luptaăcuăpatimile;ăînăveaculănostruăîns ,ăcândăDumnezeuăaăajunsădeărâs3 chiar întreăcreştini,ăaămaiăvorbiădeălupt ăcuăpatimileăînsemneaz ăs - iăaprinziăpaie în cap. De aceea azi, oricât ne-ar costa îndr znealaă aceasta,ătrebuieăs ă înduplec măpeăoameniă laăoăvia ămaiăcurat ,ă - c ciădeăeaăatârn ăoăcredin ămaiă luminat ,ăşiădeciământuirea.ăDreptăaceeaăiauă înăajutorăpropriaălorămizerie,ăprecumăşiăînfricoşareaădeăurm ri,ăcaăşiămaiămari mizerii. Calea aceastaăeă treab ădeăcârpaci,ăpentruăc ăoătr ireă înăHristos ne-arăscutiădeăvorb .ăDeăaceştiaă îns ăcareăs ă tr iasc ăvia aă înăHristos,ărarădac ăseămaiăafl ;ătrebuieăn scu i,ăalt ăcaleănuăr mâne;ăc ciăcuăceăvine,ăcumăvine,ăcredin aăvaăajungeăs ăseăstrâmbeăşiăînătotăfelulăs ăseăsting .

Cunoştin aă mântuirii4,ă deă undeă odat ă luminaă caă soareleă întreănoroade,ăaziăabiaăseămaiăz reşteăcaăoăstea,ăc ciăgloateleăşedăînă întu-nerec5 şiăînăumbraămor ii.

Cunoştin aă mântuiriiă trebuie,ă cuă oriceă pre ,ă reaprins ă întreăoameni.

1 Ioan 2, 2.

2 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca- lia, ed. 1, voi. 3, p; 255. 'ieremia 6, 10.

1 Timotei 2, 4. "Matei 4, 16.


DESTINUL TALANTILOR

Dac ăr mânemăîn eleşiădespreăfaptulăc ăînăfiecareăins ce vine în lume,ăDumnezeuăascundeăunăgândăalăS u,ăunăplanăpeăcare-1ăurm reşteăîntreăoameni,ăşi,ăpotrivităcuăel,ătocmireaăceluiăceăvineăcap t ăînsuşirileăde a-iăputeaăîndeplini,ăneăafl măînărazaăuneiămariătaine.

Dumnezeuă ocârmuieşteă lucrurileă înămulteă feluri. Dintre aceste multeă feluriă alegemădou ă spreă t lm cire:ă cârmuireaă ceaăpesteă ştireaă şiăputin aămin iiăomeneşti^ăcârmuireaăprinăsimplaăatotputernicieăaăvoin eiăSale.ă Iară aă douaă eă ocârmuireaă laă careă leag ă şiă slujireaă omeneasc ;ăocârmuireaă atârn toareă deă om,ă iubitoareă deă om,ă hot râtoareă deă om.ăAdic ălibertateaăluiăDumnezeuăf cut ,ădinăiubire,ăatârn toareădeăliberta-tea omului.

Astfelădeălibertateăîns ănuăareădecâtădreptul,ăfiindc ăelăaăcâşti-gată iubireaă luiăDumnezeu.ăP c tosulăeă robăp catului,ăn-areăvoin li-ber .ăCeeaăceăiăseăpareăluiălibertate,ăeăunădezechilibruăînăcrea iuneaăluiăDumnezeu.ă Dreptă aceea,ă peă cândă dreptulă cunoaşteă ună Dumnezeuăpersonal,ă plină deă iubireă şiă apropiată oamenilor,ă p c tosulă simteă unăDumnezeuăaspru,ăascuns,ăamenin tor,ăatotputernicăşiătareădeparte.ăDarăsuntăp c toşiăcuătotulăvr jmaşiăluiăDumnezeu,ăcareăniciănuăîng duieăs ăliă seăzic ăp c toşi.ăAceştiaănuăsuntă împreun ă lucr toriăcuăDumnezeu.ăPesteălucrulălorătrebuieăs ăvin ăcorecturiădivine.ăAşaăseăfaceăc ăsim imăun Dumnezeu atotputernic,ăcareărestabileşte,ăpesteăvoin eleăoamenilor,ăechilibrulăcrea ieiăşiăechilibrulăvie ii,ă stricatădeăf r delegileăoamenilor.ăAc iuneaăaceastaăaă luiăDumnezeu,ăprinăcareăconstrângeăfapteleăoame-nilorăcuăurm rileălor,ăoănumimăisp şire.ăIsp şireaăeăunăchipăde veghe a luiăDumnezeuăînădestinulăinsuluiăşiăînădestinulăneamurilor.ăDarăcuătoateăc ăr ulăseăpedepseşteăprinăsineăînsuşi,ăiubireaădivin ăd ătotuşiăputin ădeăieşireădinăînfund turaăr ut iiăceăseăpedepseşteăpeăsineăîns şi:ădeăseăvaăg siăcinevaăs ăsteaăbunăpentruăfra iiăs iăînainteaăluiăDumnezeu.

Aceştia,ă prev zu iă deă Dumnezeuă cuă slujbaă aceastaă înc ă maiăînainte de-aă seă naşte1 şiă trimişiă s ă oă împlineasc ,ă suntă slugileă Sale,ăc roraăle-aădatăavu iaăSaăpeămân .

Galateni 1, 15; Ieremia 1, 5.

ICONOMII TAINFXOR 279

Luca 19: 16. Un om de neam mare (Iisus) s-a dus într-o

ar ăîndep rtat ăcaăs -şiăiaăînt rireăcr iasc ăşiăs seăînapoieze.ă(Aădouaăvenireăcaăîmp ratăşiăJude c tor.)

17. Şiăaăchematăpeăzeceărobiăaiăs iăşiăle-a dat zeceătalan iăşiăaăzisăc treăei:ăNegu tori iăcu ei pân ăvin.

18. Darăcet eniiăluiăaveauăur ăpeăel,ăşiăauătrimis solieăînăurmaălui,ăzicând:ăNuăvremăcaăacestaăs ăfie crai peste noi.

19. Cândăaăvenităînapoi,ădup ămult ăvreme1, cu înt rireădeăcrai,ăaăporuncităs -i cheme pe acei robi c roraăleăd duseăbanii,ăcaăs afleăcineăceănegu toriăeăaăf cut.

Talan iiă suntă talentele:ă înzestr riă cuă daruri,ă misiuni,ă slujbeăduhovniceştiăşiăslujiriăcet eneşti;ămeşteşugulăartelor;ămeşteşugulăştiin-ei,ăaăoric reiăştiin e,ădarulăchivernisimăavu iei;ăpeăscurtăvalorileăcultu-

rii: valoareaămoral ,ăpolitic ,ăteoretic ă(ştiin a),ăestetic ,ăeconomic ăşiăreligioas 2.ăIarăslujitoriiăsuntăoameniiăînzestra iăcuătoateăacesteăvaloriăsau talente.

Şiăf r ăvorb ,ăs-arăpricepe,ădinăfelulăcumăeăpus ăproblema,ăc ătoate valorile, talentele, ar trebuiăs ăseănegustoreasc ăîntreăoameni,ăînăfavoareaăluiăDumnezeu,ăc ciăprecumăesteăoăierarhieăaăvalorilor,ătotăaşaăeste un Ierarh al lor.

Dar,ăziceăparabola,ăc ăuniiădinătalenta i,ăn-auăvrutăs -l recunoas-c ădeăst pân,ă80%ăauăf cutărebeliuneăîmpotrivaăSt pânului averii.

Aceştiaă suntă ceiă ceă socotescă c ă suntă aleă loră darurileă dateă deăDumnezeu.ăEiăseăumfl ăcuăp rereaădeăsine,ăîşiăafum ăminteaăcuămân-driaăşiăscotăafar ăpeăDumnezeuădinănegustoriaălor.ăToat ăzdroabaălorăeăegal ăcuă îngropareaătalantuluiă înăp mânt.ăAănu lucra cu valorile, în sensul în care le-aărostuităDumnezeu,ăînseamn ăaăieşiădinăierarhieăşiăa

'Matei 25, 19. 2 Tudor Vianu, op. cit, p. 30.


faceă anarhie.ăDeciă 20%ăpetrecă înă ierarhieă şiă 80%ă înă anarhie:ă exactăsitua iaăaă20ăde oi în mijlocul a 80 de lupi.

DarăminuneaăluiăDumnezeuăeăc ăoileăbiruieălupii!ăAvemăm rtu-rieăistoriaăcreştinismului.ăCândăputeriiăpolitice,ăînăpersoanaăîmp ratuluiădinăRomaăsauăBizan ,ă iă seă suiaămândriaă luciferic ă laăminte,ăpretindeaăpoporului, nu numai supunere,ăciăşiăînchinare.ăSeăf ceaăpeăsineăzeu,ăîşiăcomandaăstatuie,ăoăduceaălaăPanteonăşiăcereaălumiiăînchinare.

Creştiniiăîns ănuăseăînchinauălaăidoli. Zeulă împ rată seă ciocneaă astfelă deă Dumnezeulă creştinilor,ă şi,ă

fiindc ănu-Lăputeaăînl turaădinăcale,ăucideaăpeăcreştiniăf r ăjudecat ,ăîiăardeaădeăvii,ăîiăr stigneaăpeăcruce;ăcreştinii,ăf r ăs ăaib ăvreoăvin ,ăcuăr bdareaă lor,ă scoteauă dină min iă peă zeulă mincinos.ă Seă întâmplaă vreoănenorocire?ăCreştiniiă suntădeăvin !ăNuăplou ,ă creştiniiă suntădeăvin ;ăieşeauăapele,ăcreştiniiăsuntădeăvin ;ăîncol eauăbarbariiăimperiul,ăcreşti-nii sunt de vina, - creştiniiălaălei!...

Iat ăvalorileă înăconflict,ăputereaăpolitic ,ăumflat ădeă trufie,ă înfi-gândăgheareleăînăgrumazulăsmereniei,ăşiătotuşi,ăs-aăv zutătrufiaăc zândăfrânt ăînăfata smereniei.

Pavelă înv aă peă creştini:ă "Supune i-v ă st pânirii,ă c ciă nuă esteăst pânire,ăf r ănumaiădeălaăDumnezeu;ăiarăceleăceăsunt:ădeăDumnezeuăsunt rânduite"1.

N ravulăgheareloră eăcuă r d ciniăb trâne.ă Ină istoriaăEgiptului,ăcât ăvremeăfaraoniiărespectauăreligia,ădinastiileălorăd inuiauămulteămiiădeăani.ăDeăîndat ăceăşi-auăridicatămânaăasupraăpreo ilor,ăs-aăispr vităcuăei;ă templeleă şi-auă închisă luminileă ştiin ei,ăpiramideleăauă r masămonu-menteăaleămor iiăşiădinastiileăs-au stins. Unul dintre faraoni sfârşeşteăcuătoat ăoasteaăînăfundulăM riiăRoşii2.

Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valo-rileă şiă le-aăpusă înăconflict.ă înăvaloareaăpolitic ă trufiaă stârneşteă tirania,ăterorismul,ă dictatura;ă înă religie,ă inchizi ia,ă despotismul,ă protestantis-mul;ă înăştiin ăşiăeconomie,ămaterialismul;ă înăart ,ă senzualismul;ă înătoateăaăb gatăanarhiaăfa ădeăDumnezeu,ăIerarhulălorădeădrept.ăDeci,ăceăvorăzice,ăcândăliăseăvaăcereăsocoteal ?

Romani 13, 1. Ieşireă14,ă28.


VEDEREA PRIN VAL

S ă nuă seă cread ă îngust,ă c ă dreptulă apareă numaiă înă religie.ăDreptulă poateă s ă seă arateă înă oricareă dintreă valorileă sauă talan iiă luiăDumnezeu.ăDac ăîns ăabiaăapareăînăreligie,ăastaăseădatoreşteăfaptuluiăc ănumaiăaciăseămaiăştieăcevaădespreăatârnareaăomuluiădeăDumnezeu. Deciăpurt torulăoric reiăvalori,ădac ăvaăajungeălaăcunoştin aăatârn riiăsale de Dumnezeu, va ajunge drept.

DreptulăeăomulăluiăDumnezeu,ăoriădeăpoart ăslujbaăpreotului,ăoriăpe-aăîmp ratului,ăoriăpe-aăînv atului,ăoriăpe-a artistului, ori pe-a visti-ernicului, ori pe-a bogatului, ori pe-aăs racului.ăUnăsingurălucruăiăseăcereăpentruăaceasta:ăs ăseăcunoasc ăpeăsineăcaăavându-şiăobârşiaăspiri-tual ăşiătoat ăînzestrareaădeălaăDumnezeu.ăSuntămul iădrep iăcareăniciănuăştiuădespreăeiăc ăsuntădrep i.ăPentru eiăneştiin aăeăoămareăacoperireădeăprimejdii,ăşiăanume,ăprimejdiaăc deriiăînămândrieăaăcelorăconştien iădeăvirtuteaălor.ăînăsfântaălorăneştiin ăeiăsuntăsimpliăcaăflorile,ănuăştiuănimicădespreăfrumuse eaălor.

Pentruăceiăceăîns ăauăoăr spundereăîntreăoameni,ăeăneap ratădeătrebuin ăs -şiăcunoasc ăatârnareaălorădeăDumnezeuăşiăLuiăs -l întoar-c ăcinsteaăşiăslujba,ăpeăcareăleăauăîntreăoameni.

Totă ceeaă ceă împiedic ă aceast ă situa ieă normal ă eăv lulădeăpeăminte,ăeăzidul,ădesp r itorădeăDumnezeu,ăalăp catului.

Dumnezeuăpeăto iăîiătrimiteăînzestra iăşiăînăstareăs ăfieădrep i.ăDar,ă trecândă eiă prină poartaă naşteriiă p mânteşti,ă iauă înă spateă poveriăp rinteşti,ăcare-iăspetescăşi-iăîncovoaieăspreăp mânt.ăPeăurm ,ăsl bi iădeăostenealaă vie iiă şiă deă mediulă înconjur tor,ă greuă seă voră decideă s ăreprezinte cauza lui Dumnezeu.

"înainte de-a te urzi în pântece... te-amă sfin ită şiă te-am rânduit prooroc pentru popoare", zice Dumnezeu lui Ieremia1, care se cam lep daădeă slujbaădeăprooroc.ă Ionaă s-aă lep datămultă şiăbine,ăPetruă s-a lep dat;ăîmp ra iăs-auălep dat,ăpreo iăs-auălep dat.ăSeăvedeăc ăeăunăriscăalăvie iiăde-aăteă ineădeăDumnezeu.ăEăoăciudat ăruşineădeăoameniăînăaăteăfaceămaiăbun.ăIarăîndr znealaăde-aăslujiăluiăDumnezeuăşiăa-iăîndemnaăşiăpeăeiăs -lăslujeasc ,ădeăceleămaiămulteăori, te pune în primejdie cu

Ieremia 1,5.


oamenii.ăEă fricaă oiiă deă lup.ăDară dac ă şiă Iisusă s-ară fiă înfricoşată deăoameniăşiădeăiad,ăceăs-arăfiăalesădeăn dejdeaănoastr ?ăTainaăluiăIisusăeraăc ăînătrupulăLuiăseăascundeaăDumnezeu;ăiarătainaănoastr ,ăaăcreştinilor,ăeăc ăînăf pturaănoastr ăseăascundeăHristos.ăAciăeăminuneaăc ăoileăbiruieălupii, oricât de mare le-ar fi haita. Spre a vedea cu ochii o minune ca aceasta,ănuăeădecâtăoăsingur ăcaleădeăurmat:ăvia aăcurat ă- potrivit ăcuăfirea - careăajut ăşiăoamenilor,ăşi-Iăajut ăşiă luiăDumnezeu,ăcaăs ăneăpoat ăajuta.ăNu-iăaltăchipăobişnuităde-aăsurpaăzidulăşiăde-aăsub iaăv lulăceădesparteăpeăoameniădeăDumnezeuăşiăbag ăhaosulăînăzidire.

C ciăp catulădesfrâuluiăşiăaătoat ăf r delegeaăîntârzieăsauăface cu neputin ăar tareaăşiădes vârşireaăvie iiăluiăHristosăînănoi.ăC ănumaiădeăseăvaăar taăvia aăluiăHristosăînănoi,ăvomăcunoaşteă intaăspreăcareătrebuieăs ătindemăşiăneăvomăîn elegeărostulăpeăp mânt.

înăcopiiiăveni iădintr-oăvie uireăcurat ăaăc s toriei, precump nescăînclin rileăbuneăşiănu-iăbiruieăîmprejur rileăreleăaleămediului,ăceăeven-tual l-arăg siăşi,ăpoateăc ,ăchiarăîmpotrivaăacestuiămediuăsuntărândui i.ăEiăsuntădeămiciămaiăstr veziiăpentruăDumnezeuăşiăprinăaceastaăseăvedeăc ăauăchemareăs -l fie ucenici,ăiar,ădac ăvremeaăle-oăvaăcere,ăIiăvorăfiăşiămucenici.

Ună b rbată deă ştiin ,ă careă m rturiseşteă înă mediulă s uă peăDumnezeu,ă adeseoriă eămucenic;ă ună conduc toră deă neamuri,ă dac ă seădeclar ă atârn toră deă Dumnezeu,ă deă asemeneaă eă mucenic,ă caă şiă cumăatârnarea deăDumnezeuă ară fiă oămareă sl biciuneă şiăvinov ie.ăŞiă aşaăp escăpeărândăto iăd rui iiăluiăDumnezeuăcândănuăseăînvoiescălaăsfatulălumii,ăs ătâlh reasc ăpeăDumnezeuădeădarulăceăli—1 dase spre tot lucrul bun,ăceăauăs -lăîmplineasc ăînălume.

Cuăcâtă"v lul"ă esutădinăp cateăşiăaşternutăpesteăochiulăconştiin-eiăeămaiăsub ire,ăcuăatâtăceiăd rui iăafl ămaiărepedeăcineăsuntăşiăceătri-mitereă auădeă laăDumnezeu.ă Iisus,ă caăomăadev rat,ă n-aveaăniciăunăv lădesp r itor,ăîncâtălaă12ăaniăspuneaădreptuluiălosifăşiăSfinteiăFecioare, cu aerulăcelămaiănaturalăcuăputin :ă"N-a iăştiutăc ăînăcasaăTat luiăMeuămiăseăcadeăs ăfiu?"1 Era în templul din Ierusalim, înconjurat de bogoslovii legii vechi, întrebându-iăşiăr spunzându-le din Scripturi.

Deciă sfin ii,ă drep iiă prină excelen ,ă pe m suraă credin eiă şiă aăcur ieiălorămoştenit ădinăp rin iăşiăsporit ăcuăpropriaălorăosteneal ,

1 Luca 2, 49.


suntăoăcuvântareăvie,ăpentruăc ăauăîntr-înşiiăpeăDumnezeu-Cuvântul, Celăceăstrig ăprintr-înşiiăvoiaăSaăc treăceilal iăoameni. In jurul acestora seă înt reşteă şiă seă întindeă credin a,ă şiămul iă seământuiesc.ă Prină eiă seăpotoleşteăanarhia,ăprinăeiăseărestabileşteăechilibrulăşiăarmoniaăşiăprinăeiăşiăceilal iă întrev dăpeăDumnezeu.ăSfin eniaăeă tocmaiăaceast ă transpa-ren ăaăluiăDumnezeuăînăf pturaăSa,ăprieteniaăaceeaădeămareăcuviin ăaăsufletuluiăcuăTat lăs uă- singuraăsitua ieănormal ăşiădeălaăsineăîn eleas ăaăomuluiăşiăaăoamenilor.

DREPTULăINTREăIUBIREăŞIăSABIE

Dezechilibrul,ăhaosulă şiăanarhiaă suntă camăacelaşiă lucru;ăoă schi-monosire,ăoădegenerare,ăunăaccident,ăunăp catăcolectiv.ăDezechilibrulăsauăp catulănuăeăoărealitateăcuăsuportăpropriu,ăciăsuntăgheareleăhaosuluiăînăgrumazulărealit ii,ăoăpândireăaănimiculuiăcareăvreaăs ăînghit ăînăsineătoateă câteă sunt.ă Dumnezeuă vreaă s ă st vileasc n valaă anarhieiă înăf ptur ,ă îns ,ă respectândă libertateaă omului,ă nuăpoate,ă decâtă dac ă vaăcâştigaă şiă convingereaă omuluiă pentruă inten iaă Sa.ă Peă drep iă îiă areăcâştiga iăpentruăaceast ăcauz .ăPeănedrep i,ăpierzândăaceştiaălibertateaălor - deă vremeă ceă robescă p catului - nu-Iămaiă poateă câştigaă prinălibertatea pe care n-oămaiăau,ădeăaceeaăpentruăaceştiaănu-Iămaiăr mâneădecâtă sabia.ă Prină sabieă seă în elegeă aci:ă asprimeaă drept ii,ă legea,ăautoritatea,ăst pânirea,ăpedeapsa,ăpân ăchiarăşiăpedeapsaăcuăsabia.

Când cineva,ă cuă fapteleă saleă p c toase,ă cadeă dină dragosteaăTat luiăs u,ăd ădeădreptateaăLui,ăcare,ăcaăpeăunărob,ăîlăvaăreaduceălaăcaleăcuăsila.ăîiăd ăşiătimp,ădoarăvaăsim iăs ăvin ădeăbun ăvoie;ădac ăîns ănuăbag ă înă seam ,ă îiă iaă şiă timpulă şiă cadeă tar ă deăvesteă urm rit de dreptate.

Oămareăputereădeărefacereăasupraăcelorăc zu iădinădragosteaăluiăDumnezeuăoăauădrep ii,ăcareăstauăînainteaăSt pânuluiăvie iiăpentruăfra iiălor.ăEiăfacăcump n ăîntreăDumnezeuăşiăoameni:ădobândindădeălaăoa-meniăpocăin aăşiădeălaăDumnezeu,ămilostivirea.ăCândălipsescădrep iiădintreăoameni,ăiubireaănuăseăpoateăîmplini,ăciătrebuieăs ăseăîmplineasc ădreptatea.


Chemareaă aceastaă deămijlocitoră întreăDumnezeuă şiă oameniă auăavut-oămul i,ădarămaiăcuăseam ăIisus,ăşiădeălaăElăto iăiconomii tainelor, Apostoliiăşiăurmaşiiălorălegiui i.ăPreo iiăreactualizeaz ,ăprinăjertfaăceaăf r ădeăsânge,ăprinăSfântaăîmp rt şanie,ăpermanen aăacesteiămijlociri.ăDe aceea preotul - careăseăîn elegeăc ătrebuieăs ăfieăunădreptă- e numit chiar mai mult decât atâta; el e îngerul Domnului Savaot1 (Savaot e tot Iisus).ă"îngeriiăBisericii"ădinăApocalips ăerauăşapteăepiscopi,ăcareăauăluatăîndreptareăpentruăoarecareăneb g riădeăseam .

Preo iiă auă grijaă de-aă înduplecaă peă oameniă înă vremeaă rânduit ăîntoarcerii,ăcaăs ănuăcad ădinămilostivireăsubăstrivireaădrept ii.ăLorăliăs-aădatămareleădarăs ăierteăînănumeleăluiăDumnezeu.ăMare,ăcovârşitorăde mare dar. Oare de ce nu-1 pricep oamenii?

Aăosândiăpeăpreo iăeălucrulăcelămaiăuşorăşiăcelămaiăf r ărost.ăS ăfimădrep i:ăslujbaăpreo ilorăeăsfânt ,ădarulă lorăeădeălaăDumnezeu,ăeăsfânt.ăC ăfireaălorăp mânteasc ămaiăd ăuneoriăprilejădeăsminteal ,ăiar ăs ăfimădrep i:ăneavândăcumăs ăvin ăaltfelădecâtăprinănaştereădinătrupuriăp mânteştiăînăcareămişun ăpornirileăf r delegilorăcaăşerpiiăşiărod încli-n rileăpatimilorăcaăviermii,ă sigură c ă eiăvoră fiă covârşi iă deămoştenireaăaceastaă şiă nu-şiă voră puteaă îndepliniă tar ă umbr ă trimitereaă loră deă laăDumnezeu.ă Chemareaă leă esteă înv luit ,ă voră şov iă înă hot râri2, biru-indu-seădeălume,ăînălocăcaăeiăs ăbiruieălumea.ăSigurăc ăaceştia,ăprinăvia aă lor,ănuăvoră l saăpoporulăs ăcread ,ăşiăaşaăseăvoră s lb t ciăoileăasupraă p storuluiă şiă voră faceă bucurieă lupilor.ă înă jurulă loră seă vaă înt riăîntunereculăaă toat ăneştiin aăşiăvaăîncepeăfoametea,ănuădeăpâine,ăciădeăCuvântul luiăDumnezeu,ă pâineaă ceaădinăCer.ăSareaăp mântuluiăoă vorăc lca-oăoameniiăînăpicioareăşiăaşaăvineăc :ă"Şiăpreotuluiăiăseăvaăîntâm-plaăcaăşiăpoporului"3.ăDar,ădeătoat ăstareaăastaăreaăaălucrurilorăareăs ădeaăseamaăşiăpoporul,ăc ciătoat ădec dereaăeădeălaăp rin iăîncep tur .

Iat ăînăceămareăm sur ămilostivireaăluiăDumnezeuăeăatârn toareădeăoameni.ăDreptateaăîns ănuămaiăeăatârn toareădeăoameni,ăaceştiaătre-buieăs ăoăsufereăf r ădeătocmeal .

1 Maleahi 2, 7. 2 Isaia 28, 7. 3 Isaia 24, 2.

IC0N0MII TAINELOR 285

Iubireaă şiă sabiaă luiăDumnezeuă lucreaz ăneîntreruptă şiădeodat ăîntreăoameni:ăpentruăfiecare,ădup ăcumăîiătrebuie;ăastaănuănumaiăfiindc ăoameniiăsuntăamesteca i,ădarăşiăpentruăc ăfiecareăinsăîşiăareăvremileăsaleăcândă îiăstr luceşteămilostivirea,ăprecumăşiăvremiăcândă îlăprigoneşteăsabia - caăs ăvieăiar şiălaăstareaădeămilostivire.

înă toat ă aceast ă întoarcereă aă lucrurilor,ă preotul,ă şiă înă generalădreptul,ă îşiă areă slujbaă saă de-aă t lm ciă taineleă iconomieiă divine,ă îndu-plecândăspreolalt ăamândou ăp r ile,ă şiăpeăom şiăpeăDumnezeu.ăDeămulteă oriă dreptulă oă p eşte,ă c ă primeşteă s ge iă dină amândou ă p r ile.ă"Dreptulă careămoareă osândeşteă peă nelegiu iiă careă tr iesc...ă vedea-vor sfârşitulă în eleptului,ădarănuăvoră în elegeăceăsfatăaăavutăDumnezeuăcuăel..."1.

Dac ăprimimăceăspuneăCarrel,ăpersoanaăomeneasc ăseăîntindeăînăfeluriteăchipuriăşiădincoloădeămarginileăsaleăanatomice.ăSuntemătotoda-t ăşiăpersoaneăduhovniceşti.ăDragosteaăşiăuraăsuntărealit i.ăOădragosteădistrus ăpoateăpricinuiăuneoriăchiarămoartea.ăOădragosteă reînviat e o înviere.ăDac ăamăputeaăvedeaăfirele,ăcareăneăleag ăuniiădeăal ii,ăformaăoameniloră ară fiă destulă deă ciudat .ă Uniiă oameniă ară dep şiă cuă pu inăsuprafa aăpieliiălor,ăal iiăs-arăîntindeăpân ălaăunădepozitădeăbanc ,ăal iiăpân ălaătrupulăoarecui,ăal iiăpân ăla cârcium ,ăal iiăpân ălaăavu ie.ăUniiăni s-arăp reaăcuănişteămâiniăîntinseăpesteăm riăşiă ri,ăpân ălaăfamiliaălor,ăpân ă laămun iiă şiăcerulă riiă înăcareă s-auăn scut,ă laăoă ceat ădeăprieteni,ă laăoăcas ăveche.ăConduc toriiădeăneamuri,ămariiăbinef c tori,ăsfin ii,ăarăfiănişteăuriaşiăcare-şiăîntindămul imeădeăbra eăasupraăuneiă ri,ăa unui continent, sau a lumii întregi2.

Cineăştie,ădac ănuăcuărostăsf tuiauăP rin iiăpeăuceniciiălorădeăa-şiăaveaăsufletulăadunatăacoloăundeăleăeăşiătrupul;ăc ,ăîmpr ştia iăcuăsufle-tul,ăc p tauămulteăr niăşiănuăsporeau.ăCineăştie,ădac ănuăm rturiileăunorăv z toriăP rin iădespreăstâlpulădeăfocăceăurcaădeălaăcâteăunăsporitădu-hovniceşteăpân ălaăcer,ănuăeraătocmaiăaceast ăconcentrareăaăpersona-lit iiăfericitului:ăaămin iiăînăinim ăşiăaăamânduroraăînăDumnezeu,ăc p -tând forma unui stâlp de foc.

1 în elepciuneaăluiăSolomonă4,ă16-17. 2 Alexis Carrel, op. cit., p. 264.


Suntămultămaiămulteălucrurileăpeăcareănuăleăştim,ădecâtăceleăceăleăştimădespreăom;ădarăceeaăceăştimăsigurăeăc ăspiritulănuăeăîngr ditădeăceleă4ădimensiuniăaleălumiiăv zute.

CÂRMA DIN ZARE

OareădeăceăînvinuieşteăDumnezeuăpeăoameniădeăfaptulăc ănuăseămaiănaşteădreptulăprintreădânşii,ăşiăc ăeiănuăbag ădeăseam ?ăR spunsulăeă urm torul:ă drep iiă suntă unelteleă luiă Dumnezeu,ă prină careă sf tuieşteăneamurileă şi,ă prină rostulă lor,ă faceă cuă putin ămilostivireaă Saă pesteăoameni;ăpeăcândădac ănu-iăare,ăoameniiăvorădaăpesteăurgiaădrept iiăSale,ădup ăfapteleălor.ăFamilia,ăcuăroadeleăeiăîmpov rateădeăf r delegi,ăîl aduceă peă Dumnezeuă laă impas;ă dreptă aceeaă oameniiă suntă traşiă laăr spundereăşiăseăafl ăînăaceeaşiăprimejdieăcaăsmochinulăf r ăroad 1.

"C utat-amă printreă ei,ă s ă g sescă ună omă caă s ă seăpoarteăcuădreptateă înainteaăfe eiăMeleăpentruă araăaceasta,ăcaăs ănuăoăpierd,ăşiăn-amăg sit."2

Primulădrept,ăcareăaăstatăînainteaăluiăDumnezeuăpentruăal ii,ăaăfost Avraam3. Altul a fost Moise, care chiar a strâmtorat pe Dumne-zeu,ă caă s ă ierteă norodulă careă f cuseă p catămare,ă închinându-se la vi elulădeăaur,ăzicând:

"Rogu-m ăacum,ădeăvreiăs ăleăier iăp catulăacesta,ăiart -i;ăiarădeănu,ăşterge-m ăşiăpeămineădinăCarteaăTa, în care M-ai scris!"4

ŞiăDumnezeuăascult ădeăom. Altă drept,ă Iisusă Navi,ă urmaşulă luiă Moise,ă intrândă înă p mântulă

f g duin ei,ălaăoălupt ăcuăAmoreii,ăs-aărugatăs ăsteaăsoareleăşiăs-a oprit

'Luca 13,6; Marcu 11, 13. 2Iezechiil22, 30.

Facere 18,23. 4 Ieşireă32,ă32.


soarele,ăpân ăceăî-aăf cutăDumnezeuăizbând ăasupraăvr jmaşilor.ă"Şiăn-aămaiă fostăniciă înainte,ăniciădup ăaceea,ăoă astfelădeă zi,ă înă careăDomnulăs ăasculteăaşaăglasulăomului",ăm rturiseşteăScriptura1.

Deăobiceiăoameniiăstârnescăcuăfapteleălorăanumiteăfurtuniănev -zute;ăacesteaătotăînăcapulălorăseăîntorc,ădarăînăchipulăcelămaiăv zutăcuăputin .ăDumnezeu,ă ştiindădeămai-nainteă sfârşitulă tuturora,ă rânduieşteăfiec ruiaăisp şiriăînălumeaăaceasta.

"Dumnezeuăesteă îndelungă r bd toră şiămultămilostiv,ădarănepe-depsitănimicănuălas ."ăIns ănimicănuăfaceăf r ăs ăarateătainaăSaăslujito-rilorăS i3.ă Iat ădreptulăcaăvestitorăalăvoin eiă luiăDumnezeu,ăcaăv z tor înainte,ădincoloădeăzareaădimensiuniiăaăpatra,ătimpul.ăSfântaăScriptur ăarăfiăoăcopieădeăpeănev zutaăCarteădeălaăcârmaălumii.ăDreptulăajungeălaăobârşiaăScripturii.ăAstfel,ăDumnezeuă ineăsfatăcuăoştireaăcereasc ,ărân-duindă sfârşită cuă pedeaps ă regeluiăAhavă şiă arat ă tainaăSaă prooroculuiăMiheia4.

Aspraăîndreptareăaăîmp ratuluiădinăBabilon,ăcareăf cuseăabuzădeăputereăşiăseăsuiseălaămândrieămare,ă"seăspijin ăpeăvrereaăîngerilorăşiăpeăporuncaăsfin ilor"5.

Tainaă oă în elegeăDaniil,ă care-iă d ă trufaşuluiă împ rată sfatulă r s-cump r riiăp catelorăsale,ălucruăprinăcareăarăfiăpututăocoliănemaiv zutaăpedeaps ,ă ceă atârnaăasupr -i.ă IarăDumnezeu,ă celă ceă împlineşteă sfatulăslugilor Sale6, i-aă dată 12ă luni,ă vremeă laă îndemân .ă împ ratulă îns ,ănedeprinsăs ăasculte,ăn-aăvrutădeăbun voieăs -şiă isp şeasc ăp catele,ădup ăcaleaămilostivirii,ădeăaceeaă1-aăajunsădinăurm ă legeaădrept ii,ă aăisp şiriiăf r ădeăvoie.ăN-aăvrutăs ăseăîndrepteădup ăminte,ădeăaceeaăiăs-a luatăminteaăşiăaăfostăizgonitădintreăoameni,ăşapteăaniăp scândăcuăboii7.

Ca rânduitădeăDumnezeuăcuăslujbaădeăîmp ratăalăBabilonului,ăelănuătrebuiaăs ăseăseme easc ăşiăs ăcear ăpoporuluiăs ăiăseă închineălui,ăispitireăcareăeămaiăpresusădeăputere,ăşiăaăfostăîntins ăşiăasupraăpoporuluiăevreu, pe care i-1ăd duseăDumnezeuăînărobie,ăiarănu înăr t cire.ăPeălâng ăasta,ăeraăunătiranăînfricoşat,ăîncâtătociseăumeriiăostaşilorăs iăşiădeăostenealaăzidiriiămareiăcet iăaăTirului,ăto iăcheliser 8.

1 Iisus Navi 10, 14. 2î^aum 1, 3. 3Amos 3, 7.

4 3 Regi 22, 19. 5 Daniil 4, 14. 6 Ibidern.

7 Daniil 4, 24, 26, 29. 8Iezechiil29, 18.


Eraădatorăs ăseăpoarteăcaăoăslug ăaăluiăDumnezeuăşiănuăcaăunătiran,ăt cândăatâtaătulburareăînăzidireaăluiăDumnezeu.ăUrgia,ăpeăcareăaădezl n uit-oă asupr -şi,ă aă stinsă f r delegileă sale,ă încât,ă dup ă trecerea vremiiădeăpedeaps ,ăşi-aăv zutărostulăşiăatârnareaăsaădeăDumnezeu.ăIat ăm rturiaădeăîn elep ireăaăacestuiătiranăalăistorieiăvechi,ădat ădeăelăînsuşi:

"Şiă dup ă trecereaă acesteiă vremiă (ceiă şapteă aniă deănebunie), eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii meiălaăCer,ăşiăminteaăîmiăveniădinănou,ăşiăamăbine-cuvântatăpeăCelăPreaînaltă şiă veşnicăviu,ă şiă I-am adusă laud ă şiă pream rire.ă C ciă putereaă Luiă esteăputereă veşnic ,ă iară împ r iaă Luiă pesteă vârsteă şiăvârste...ăToateăc ileăLuiăsuntădrepte,ăiarăpeăceiăceăumbl ămândriăpoateăs -iăsmereasc "1.

Cârmuireaă neamuriloră totă deă susă seă face.ă Esteă şiă oă isp şireă aăneamurilor. Aceasta s-aădest inuităprimaădat ăluiăAvraam:

"S ă ştiiă bine,ă c ă urmaşiiă t iă voră nemerniciă înăp mântăstr in,ăundeăvorăfiărobi iăşiăap sa iăpatruăsute de ani;ădarăpeăneamulăacela,ăc ruiaăvorărobi,ăîlăvoiă judecaăEu,ă şiădup ă aceeaăvoră ieşiă aiceaăcuăavereămare.ăEiăîns ăseăvorăîntoarceăaiciăînăalăpatru-leaăveacădeăoameni,ăc ciănuăs-aăumplutăînc ăm sura nelegiuirii Amoreilor"2.

La plinirea vremii prezise, când evreii s-au întors din Egipt, alte taineădinăCarteaăisp şiriiăvedeăSolomon,ăprivindăînd r tulă timpului.ăIat ăcumăi-a judecat Dumnezeu pe egipteni:

Dintre cele 10 pedepse, cea mai grea a fost noaptea cea de trei zile,ăcuăînfricoş rileăeiăcumplite,ă"careăveniser ăpesteăeiădinăIad"3.

'Danul 4, 31,34. 'Genez ă15,ă13-14,16. în elepciuneaăluiăSolomonăă17,ă14.


A, Intr-însaă liă seă dezveleauă p cateleă loră ascunse.ă Eaă eraă icoanaăîntunereculuiăceăaveaăs -iăînghit ăpeăurm .ăAzvârli iăîncoaceăşiăîncolo peăp mântăşiăpeăjum tateămor i,ăeiăd deauăpeăfa ăpricinaăpentruăcareămureau.ăC ciăvedeniileăce-iăîngroziser ăleădest inuiser ălucrul,ăcaăs ănuămoar ă înă neştiin :ă pentruă ceă p timescă atâtaă r u1.ă Iat ă şiă sfârşitulăjudec iiăluiăDumnezeuăcuăei:ădezastrul militar al lui Faraon:

în elepciuneă19: 6. Oămânieăneîndurat ăprigoneşteăpeănelegiui i

pân ăînăsfârşit,ăfiindc ăDumnezeuăştiaădeămai- nainte care va fi petrecerea lor.

7. C ădac ăegiptenii,ădup ăceăauăl satăpeăIsrail caăs ăpleceăşiăcuămareăst ruin ăi-a zorit la drum, avea-vorăp reriădeăr uăşiăvorăîncepeăs -iăurm reasc .

8. Cuăadev rat,ăcândănuăispr viser ădeăjelit peămor iiălorăşiăplângeauăînc ălaămorminteleăcelor ucişi,ăunăaltăgândănebunescăle-aăvenităşiăauăînceput caăpeănişteăfugariăs ăurm reasc ,ăpeăaceiaăpe care îiăzoriser ăcuărug min i,ăs ăpleceădeălaăei.

9. Laăaceastaăîiăatr geaăpedeapsaădeăcareăerau vrednici,ăc ciădespreăceleămai-nainte întâmplate ei nuămaiăaveauă inereădeăminte,ăcaăs ăseăîmplineasc şiăceeaăceămaiălipseaădinăurgiileăsuferiteădeăei,

10. AşaăîncâtăpoporulăT uăs ăs vârşeasc ănecre zutaăluiătrecereăprinămare,ăiarăegipteniiăs ădea pesteăoămoarteăn prasnic .

înăvremeăceămiluiaăDumnezeuăpeăunii,ăpr p deaăpeăal ii,ăc ciăliăseăîmplineauăm surileăf r delegilor.ăIarăcaăceiămilui iăs ăiaăaminte,ăalteătaineădinăCarteaăocârmuiriiă neamuriloră seă descoper ă luiăMoise,ă înăvremeăceăpoporulăseăapropieădeăp mântulă f g duin ei.ăDumnezeuă îiăînşir ăluiăMoiseătoateăf r delegileădesfrân rii,ădeăcareăîiăatrageăluareaăaminteăs ăp zesc ăpoporul,ăiarălaăurm ăadaug :

în elepciunea lui Solornon 18,19.


Levitic 18:

27. S ănuăv ăîntina iăcuănimicădinăacestea,ăc ci cu toate acestea s-auăîntinatăp gânii,ăpeăcareăEuăîi izgonescădinainteaăfe eiăvoastre,

28. C ăs-aăîntinatăp mântulăşiăamăprivităla nelegiuirileălorăşi aălep datăp mântulăpeăceiăceătr iau pe el.

29. Iarăvoiăs ăp zi iătoateăporuncileăMeleăşi toateălegileăMeleăşiăs ănuăface iăniciăunaădinătic loşiileăacestea,ăniciăb ştinaşul,ăniciăveneticul,ăcare tr ieşteăîntreăvoi,

29. C ătoateăăurâciunileăăacesteaăle-auăf cut oameniiăp mântuluiăacestuia,ăcare-i înaintea voas tr ,ăşiăs-aăîntinatăp mântul;

30. Caănuăcumvaăăs ăv ălepedeăăşiăăpeăăvoi p mântul,ăcândăîlăve iăîntina,ăcumăaăaruncatăelăde la sine pe popoarele care au fost înainte de voi.

Iat ă c ă peă locuitoriiă cuă oă via stricat ,ă cândă îiă sorteşteăDumnezeu pedepsirii, nu-iă ap r ăniciăoăgrani ă şiăniciăoă arm ,ădarăpentruăoăvia ăcurat ă îiăap r ăDumnezeu,ăcumănu-iăap r ănimicăpeălume.ăNeamurileăauăunădestinăascunsăînăDumnezeu.ăCândăîşiăurmeaz ădestinul,ăauăap rareaăluiăDumnezeu,ăcândăîlătr deaz ,ăs ăseăg tesc ădeăpedeaps .

Dar ei n-auăascultat,ăciădinăneamăînăneamătotămaiăr iăs-auăf cut,ăîncâtăiat ăcumătun ăglasulăluiăOseia:

Oseia 4:

4. Asculta iăcuvântulăDomnului,ăvoiăfecioriăai luiăIsrail,ăc ciăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitorii p mântului,

5. C ciănuămaiăesteăcredin ,ăniciăiubire,ănici cunoaştereădeăDumnezeuăînă ar .

6. To iăjur ăstrâmb,ămint,ăucid,ăfur ăşiăsuntădes frâna i;ăs vârşescăfapteăsilnice,ăiarăsângeleăv rsat curge peste sânge.


4. Pentru aceasta araă eă înă mareă jale,ă iară ceiăce-oălocuiescăsuntăf r ăvlag .

N r vi iă cumăerauăcuăp catele,ăn-auăascultat;ă deă aceeaămaiămult ăurgieăşi-auăîngr m dităpesteăcap,ăad ugândăaăfaceărele,ăpân ăcând,ăprinăIereraiaăproorocul,ăDumnezeuă leăd ădeă ştireăd râmareaă Ierusalimuluiă şiăducerea în robie. E interesant momentul acesta istoric, în care proo-roculăseălupt ăcuăregeleăcaăs -lă îndupleceăs ăseăpredeaăf r ărezisten ,ăcaăs ăscapeăcuăvia ,ădarăregeleă- în temeiul datoriei de rege - prefer ăs ămoar ,ădarăs ăseăpredea,ăba. Prevestirea aceasta, care era o urmare a vie uiriiă tic loaseă aă poporuluiă şiă aă regelui,ă oă motiveaz ă Dumnezeuă luiăIeremia, zicând: "Poate, auzind toate necazurile ce mi-am pus în gând s ăle fac1,ă voră ascultaă şiă seă voră întoarceă fiecareă deă laă caleaă saă ceaă reaă şiăatunciă voiă schimbaă strâmtorareaă peă careă vreauă s ă le-o fac, pentru faptele lor cele rele"2.

Pentruă cuvântulă acestaă îns ,ă erauă s -l omoare pe Ieremia3.ă C ciăcuvântul Domnului era de râs la ei4 şiă şi-auă b tută jocă deă trimişiiă luiăDumnezeuă şiă n-auă inută seam ă deă cuvinteleă Lui,ă peă proorociiă Luiă i-au batjocorit,ăpân ăceămâniaăluiăDumnezeuăs-aăpogorâtăpesteăpoporulăS u,ăcât acesta n-aămaiăavutăsc pare5.

In vremea aceea Ieremia se ruga:

"M rturisimă Doamneă necredin aă noastr ă şiă f -r delegileăp rin ilorănoştri, c ciăamăp c tuităînaintea Ta.ăNuăneălep daăpeănoi,ăpentruănumeleăT u!"6

Primeşteăîns ăr spunsulăurm tor:

"ChiarăMoiseă şiă Samuilă de-ar sta înaintea Mea, tot nu M-ar îndupleca spre poporul acesta. Goneşte-iă deă laă fa aăMea,ă s ă seăduc .ă Iarăde-şiăvorăzice: undeăs ăneăducem?ăs ăleăr spunzi:ăAşaăzice

1 Ieremia 36, 3. 4 Ieremia 6, 10. 2Jeremia 26, 3. S2 Paralipomena 36, 16. 3 Ieremia 26, 11. 6

Ieremia 14, 20.


Domnul:ă Celă rânduită laă moarte,ă s ă seă duc ă laămoarte, cel pentru foamete, la foameteă şiă celăpentru robie, la robie!"1 Iarăcaleaărug ciuniiădes -vârşităaăînchis-o2,ăapoiăaăadusăpr p dul.

"C ciăElăaăadusăpeă regeleăChaldeiloră şiăacelaăle-a omorât pe tinerii lor cu sabia, în casa cea sfânt ăaălor...ăApoiăaădatăfocăCaseiăluiăDumnezeu,ăaă d râmată zidulă Ierusalimului,ă toateă c m rileă luiăle-aă arsă cuă focă şiă toateă palateleă celeă mariă le-a nimicit.ă Iară peă ceiă ceă auă sc pată deă sabieă i-a str mutatăînăBabilon"3, în robia celor 70 de ani.

Laăjaleaăaceastaăseăad ugaăunaăşiămaiămare:

"Femei miloase, fiert-au cu mâinile lor copiii, care le-auăslujitădeăhran ăînăvremeaăpr p dului"4.

Deăceăatâtaăurgie?ăseăîntreab ăIeremia.ăŞiăcap t ăr spunsulădinăr d cini;ăunăr spunsăprofund:

"Profe iiăt iănuă i-auădatăpeăfa ăf r delegeaăta,ăcaăs - iăschimbeăcaleaăta!"5

Eădrept,ăc ădareaăpeăfa ăaăf r delegilorăeăceaămaiăprimejdioas ăpredic ,ă dară şiă singuraă careămaiă poateă ceva.ă To iă fugă deămetodaăaceasta.ăChiarăpentruăcâştigulă luiăDumnezeu,ănuăvorăs ăseăprimejdu-iasc ăcuăoamenii.ăN-auăputere!ăOareădeăce?ăIat ădeăce:

"In proorociiă Ierusalimuluiă v dă groz vie:ăaceştiaăfacădesfrânareăşiăumbl ăcuăminciuni;ăajut ămâinileă f c toriloră deă rele,ă caă nimeneaă s ă nuă seăîntoarc ă deă laă necredin aă sa.ă Deă aceeaă aşaă ziceăDomnul Savaot (numele Mesiei în V. T.) despre

1 Ieremia 15, 1-2. 2 Plângeri 3, 8. 3 2 Paralipomena 36, 17-20.

4 Plângeri 4, 10. 5 Plângeri 2, 14.


prooroci:ăIat ăîiăvoiăhr niăcuăpelinăşiăleăvoiădaăs ăbeaăap ăcuăfiere,ăc ciădeălaăproorociiăIerusalimuluiăs-aăl itănecredin aăpesteătotăp mântul."1

"Vai deăp rin iiăcareăpierdăşiăîmpr ştieăoileăturmei Mele, zice Domnul!"2

Oare de ce s-aăostenităDumnezeuă1500ădeăaniăcuăucigaşiiădrep-ilor,ătrimi ându-leăpeăto iăvestitoriiăS i,ăînăfiecareăzi,ădis-de-diminea 3, adic ălaăoăvremeăcândăseămaiăputeaăînl turaăosânda ce le atârna peste creştetăşiăseămaiăputeaăabateăurgia,ăcareăseăpogoraăcaăfocul,ăpesteăf r -delegileălorăf r ăseam ?

CRINUL DE PE CRUCE

Era ascuns în neamul acesta un mare destin: Taina cea din veac ascuns ăşiădeăîngeriăneştiut .ăTrebuia,ăeraăscrisăîn istoriaănev zut ,ăcaălaăplinireaăvremii,ă s ă r sar ă întreăoameniă crinulăneamuluiăomenesc:ăSfântaăFecioar ,ăMaicaăDomnului.

Trebuia re-creareaăacesteiăzidiri,ăpovârnit ăiremediabilăspreăplataăp catului,ăspreăneîndurataămoarte.ăPrinăpoporulăiudeuăeraăprev zut ăeraăcreştin ,ăceaădinăurm ăstr danieăaăluiăDumnezeuăînăpersoan ,ăceaădinăurm ădintreăm surileăceămaiăr mâneau.ăSinguraărezolvare,ăcareăfaceăvia aăneamurilorăcuăputin ,ănuăafl ăîntreăiudei,ădecâtăfaptaăceaămaiăucigaş ăaălor,ăceaădinăcurteaăluiăPilatăşiădeăpeădealulăC p ânii.

Crinul Bunei Vestiri, pe care dragostea L-a coborât din Cer întreăoameni,ăiudeiiăîlăr stignir ăpeăcruce.ăCuăfaptaăaceastaăucigaş ,ăeiăieşir ădinădestinulălor,ăpentruăcareăosteniseăDumnezeuăcuăeiăatâtaăamarădeăvreme,ăşi-şiăb gar ăneamulăsubăro ileăblestemului.

1 Ieremia 23, 14-15. 2Ieremia 23, 1. 3 Iereşaiaă7,ă25,


De aceea:

"Zileă tar ă num ră fiiiă luiă Israilă voră r mâneă f r ărege,ă f r ă c petenie,ă f r ă jertfa,ă tar ă stâlpă deăaducereă aminte,ă f r ă efodă şiă f r ă serafimi.ăDup ăaceeaăfiiiăluiăIsrailăseăvorăîntoarceălaăcredin ,ăiarălaăsfârşitulăzilelorăcelorădeăpeăurm ăseăvorăapropiaăcuăînfricoşareădeăDomnulăşiădeăbun tateaăLui"1.

Pân ălaăplinireaăvremiiăatârn ăpesteăeiăblestemulăpeăcareăşiăl-au cerut în curtea lui Pilat:

"Sângeleă Luiă asupraă noastr ă şiă asupraă feciorilorănoştri"2.

Deă aceeaă suntă urâ iă deă toateă neamurileă - c ă staă eă ponosulăblestemului,ă peă careă singuriă şiă l-auă cerută pesteă urmaşi.ă Blestemulăacestaăîiăzoreşteăs ăiaăînăbra eăpeăto iăantihriştiiăvremurilor,ăpân ălaăcelămaiădeăpeăurm ,ăpeăcareăşi-1ăvorăpuneărege.ăLeăvaăsosiăşiăvremeaăaceeaămultădorit ,ădară chiarăpentruăeiă ivireaă antihriştiloră eăunădestinăbles-temat.ăCândăseăvorăconvingeădeăaceasta,ăvorăveniăînfricoşa iălaăcredin aăcreştin .

Deciăpân ălaăcap tulăzilelor,ăcândăseăvorăîntoarceăşiăei,ămoşte-nireaă loră esteă aănoastr ,ă aănouluiă Israil,ă aăneamuriloră creştine.ăPân ăatunciă pentruă ei,ă sângeleă luiă Iisusă eă blestemă şiămânie.ă Pentruă noiăsângeleă luiăHristos,ădimpotriv ,ăeă izb vireaădeămânie.3 Dovada celei mai mari iubiri de oameni - trecerea Mântuitorului pentru noi prin moarte - are putere de mântuire pentru cei ce-oăprimesc,ăşiăareăfa ădeăosând ăpentruăceiăceănuăvorăs-oăprimeasc .ăUniiăstauăsubădar,ăal iiăsubăsabie.

Inătoat ălumeaăluiăDumnezeu,ănuăesteăalt ăpredic ămaiăputernic ,ădecâtăaăSfântuluiăr stignitădeăur ăşiăCare-şiăiart ăucigaşii.ăAstaădove-deşteăcevaăatotputernicăşiătar ădeăsfârşit:ădes vârşirea.

1 Oseia 3, 4-5. 2Matei 27, 25. 3 Romani 5,9.

Ei n-auă în eles,ă c ă deă aceeaă petrecă aceleă "zileă f r ă num r",ăzile deăfoamete:ă"Nuăfoameteădeăpâineăşiănuăseteădeăap ,ăciădeăauzităcuvinteleăDomnului.ăŞiăeiăseăvorăcl tinaădeălaăoămareăpân ălaăcealalt ăşiădeălaăMiaz -noapteălaăR s rit,ăşiăvorăcutreieraăp mântul,ăc utândăcuvântul Domnului, dar nu-1 vor afla"1.

Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vor-beşte!...

Toat ă tragediaă acestuiă popor,ă ceă seă vr jm şeşteă deămoarteăcuă IisusăHristos,ăeăoămareă lec ieăaă luiăDumnezeuăpeăcareăoăarat ăneamurilorăcreştineăpân ă laă sfârşitulă zilelor. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-auă f cută ei.ă Aceleaşiăfapte aduc aceleaşiăurm ri,ă deciă pricinuiescă aceeaşiă istorie;ă pentruăasta nu trebuie s ăfiiăproorocădeloc.

R SPUNZ TORII

Faptulă c ă dină parteaă SaăDumnezeuă aă f cută totul pentru om, pân ăşiăjertfaăSaădeăpeăcruce,ădovedeşteăc ăomulăareăunăpre ăimens,ănecrezut deămare.ăOmulăareădimensiunileăinten ieiădivine;ăcentrulăşiăsinteza crea iuniiăSale:ălumeaăv zut ăîmbinat ăcuălumeaănev zut .

Iat ădeăceăsuntemădatoriăaăvie uiăpotrivităacesteiăinten iiădivine;ăadic ă s ă tr imă deodat ,ă şiă caă persoaneă v zute,ă şiă caă persoaneănev zute;ăc ciăomulăareăvaloareaăar tat ădeăjertfaădeăpeăcruce.ăCândăomulătr ieşteăînăadev rataăluiăvaloare,ăeăsubiectădeăistorie,ăpeăcând,ădac ărenun ăla dimensiunile sale divine, ajunge obiect de istorie, în rândăcuăoricareădintreăobiecte;ănuămaiăpoart ăunănume,ăciăpoart ăunănum r.

Deci,ă ceă poateă s ă însemnezeă coborâreaă omuluiă laă simplaăvaloare economic ,ădecâtăoădegradareăaăluiăînărândulăvitelor,ăcareăseăvoră s i-b t ciă întreolalt ă şi-şiă voră împingeă conduc toriiă pân ă laămarginile nebuniei.ă Astaă înseamn ă treabaă unuia,ă careă ară încovoiaăcrinii în gunoi, pre uindămaiămultăgunoiul,ădecâtămirosulăcrinului.

Amos8, 11-12. 296

C RAREAăÎMP R IEI

Pentru o alunecare a omuluiădeă laănumeă laănum r^ăauăs ădeaăseamaă to iă înzestra iiă luiăDumnezeu,ă ceiă cuădaruri,ă cuă r spunderi,ă cuăm riri,ăcuăputeriăşiăcuătotăfelulădeăharuri.

RegeleăDavid,ă înzestrată deodat ă cuă darulă st pâniriiă şiă cuă darulăproorociei,ăaăc p tatăoăstraşnic ăpedeaps ,ănumaiăfiindc ăaăîndr znităs ănumere poporul1. Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popor i-au murit 70 de mii de oameni - şiădoarăelăgreşise,ănuăpoporul2.

Deciăînaintest t toriiăşiăde in toriiăputeriiăauăs ădeaăseama,ăchiarădeăvenireaăs bieiădup ădreptate,ădup ăcumăniăseădest inuieăaceastaăprinăIezechiil,ăv z torulătainelor.

Iezechiil 33:

1. Fost-aăcuvântulăDomnuluiăc treămineăşiămi-a zis: 2."Fiulăomului,ărosteşteăcuvântăc treăfiiiăpopo-

ruluiăt uăşiăleăzi:ădeăvoiăaduceăsabieăasupraăuneiăriăşiăpoporulă riiăaceleiaăvaăluaădinămijloculăs uă

unăomăşi-1ăvaăpuneăstr jer, 3. Şiăel,ăv zândăsabiaăvenindăasupraă rii,ăva

trâmbi aădinătrâmbi ăşiăvaăprevestiăpoporului; 4. Deăvaăauziăcinevaăsunetulătrâmbi ei,ădarănu

seăvaăp zi,ăcândăvaăveniăsabiaăşi-1 va prinde, sân geleăaceluiaăvaăfiăasupraăcapuluiăs u.

5. Pentruăc ăaăauzităglasulătrâmbi eiăşiănuăs-a p zit,ăsângeleăluiăasupraălui;ăiarăcelăceăseăvaăp zi, îşiăvaământuiăvia aăsa.

6. Dac ăîns ăstr jerulăaăv zutăsabiaăvenindăşi n-aăsunatădinătrâmbi ,ăşiăpoporulăn-a fost pre vestit,ăatunciăcândăvaăveniăsabiaăşiăvaăridicaăvia a cuiva, acela s-aăr pităpentruăp cateleălui,ăădar sângeleăluiăîlăvoiăcereădinămânaăstr jerului.

7. Şiăpeătine,ăfiulăomului,ăte-amăpusăEuăstr jer caseiăluiăIsrail,ăşiătuăveiăauziăcuvântulădinăgura Mea,ăşi-i vei vesti din partea Mea.

1 2 Regi 24. 2 2 Regi 24, 17.


8. CândăEuăvoiăziceăp c tosului:ă"P c tosule, veiămuri!",ăşiătuănuăveiăgr iănimic,ăcaăs ăpreves teştiăpeăp c tos,ăcaăs ăseăabat ădeălaăcaleaălui, atunciăp c tosulăacelaăvaămuriăpentruăp catele sale, iar sângele lui îl voi cere din mâna ta.

9. Iarădac ătuăaiăprevestităpeăp c tosăs ăseăabat deălaăcaleaălui,ăşiăs ăseăîntoarc ădeălaăeaăşiăelănu s-a întors din calea lui, atunci el va muri pentru p cateleălui,ăiarătuă i-ai mântuit sufletulăt u"1.

Slujbaăceaăanevoioas ăşiăplin ădeăprimejdiiăoăauă îns ădrep ii,ăcândătrebuieăs ădeaăpeăfa ăp cateleăpoporului.2 "Prinăştiin aălui,ădrep-tul,ăslugaăMea,ăvaăîndreptaăpeămul i."3 Deăaceeaătrebuieăs ăfieădeodat ăşiă stâlpădeă fieră şiă zidădeăaram 4 şiă fa ădeăcremene5;ă şi,ă peădeasupraătuturora,ătrebuieăs ăfieăp storulăcelăbun,ăcare-şiăpuneăvia aăpentruăoileăsale6.

într-adev r,ă slujbaăaceastaăn-oăpoateă faceădecâtăună lep datădeăvia ăşiăunăîndr gostitădeăDumnezeu.ăDeăaceeaăziceăPetru,ăc ăşiădreptulăabiaăseământuieşte7,ăsocotindăgreutateaăsarcinii.ăC ciănimeniănuăeădreptăf r ăvreunărostădeălaăDumnezeu,ăf r ăvreoătreab ădeăf cut.ăMântuireaădreptuluiăeăcondi ionat ădeăîmplinireaădestinuluiăs uădeălaăDumnezeu,ăşiăeăprimejduit ădeăcru areaăvie iiăproprii,ăcândăoăfaceăînădaunaăinten ieiădivine.

Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. Jertfa e maximaă apropiereă aă voin eiă şiă iubiriiă luiăDumnezeuă deă libertateaăomului.ă Eaă eă hotarulă deă atingereă întreă voin aă divin ă şiă libertateaăomului. Iar în uceniciiăS iătrimişiăînăfiecareăveacădeăoameni,ătotăElăeăCel ce-şiă repet ă cuvântul,ă şiă aduceă aminteă pre ulă peă care-1 are omul înainteaăluiăDumnezeu.ăEl,ătr itădinătoat ăsinceritateaăfiin ei,ăeăsinguraăcaleă careămaiă poateă aduceăpaceă întreă oameniă şiă bun ă învoire; toate celelalteărezolv riăal tureaădeătr ireaăcreştinismuluiăgr bescăapoca-

1 lezecbiil 3, 21. 2 Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58. 3 Isaia 53, 11. 4 Ieremia 1, 18.

5 Isaia 50, 7. Moan 10,11. 7 1 Petru 4, 18.

_j


lipsul.ăŞtiin aătar ăDumnezeuăşiăîmpotrivaăomului,ăs-aăapucatăs ăfac ăşiănebuniaăeiăceaămaiădeăpeăurm :ădesfacereaăşiăaprindereaăstihiilor.

2 Petru 3:

10. Ziua Domnului va veni ca un fur. Atunci cerurile pieri-vor cu vuiet mare; stihiile, arzând se vor desface,ăşiăp mântulăşiă lucrurileădeăpeăelăvorăarde de istov.

ICONOMUL NEDREPT

Deci rostul iconomilor e de-aăîntoarceămareaăturm ăaăoamenilorăiar şiălaăDumnezeuăînă" araădeăobârşie"1.ăAuăîns ăşiăprotivniciăcareăziăşiă noapte,ă îiăpâr scă înainteaă luiăDumnezeu2, precumăc ă i-ar fi risipind avu iile3.ăC ciădeăcândăprotivniculăaăfostăaruncatăpeăp mânt,ăseăd ăpeăsineăst pânăalăp mântuluiăşiăalătuturorăîmp r iilorălumii.ăNuăseăsfieşteăprotivnicul nici de obrazul lui Hristos, ci-Iăzice:ă " ieă î iăvoiădaă toat ăputerea aceastaă şiăstr lucireaăei,ăc ciămieă îmiăesteădat ăşiăoădauăcuiăvreau.ăDeci,ădac ăTuăTeăveiăînchinaămie,ătoat ă i-oădauă ie"4.

Seăîn elegeădar,ăc ăoriceămilostenie,ăoriceăbinefacere,ăoriceăfolo-sireăaălumiiădup ălegeaăiubiriiădeăoameni,ăeăoăpagub ,ăoămareădaun ăîn st pânireaăacestuiăîngerănebun.ăŞti iăcumăsuntănebunii:ăseădauăpeăsineădeăcevaămareăşiăpretindăs ăliăseăsupun ăoamenii,ăseăcredăpeăsineăst pâniăşiă împ ra i,ă c ă aşaă cereă boalaă lor;ă cuă atâtămaiă vârtosă oă cereăLucifer,ăîncep torulă nebuniei.ă Deciă oriceă iubire,ă înă p rut ă luiă împ r ie,ă eă oărisipire;ă şiăoriceăur ă - dup ăvoiaă luiăceaă reaă - oămareă fapt ăbun .ăDarăîmp r iaă fiindă deă dreptă aă luiă Dumnezeu,ă careă esteă lumeaă întreag ,ăchivernisit ă deă oameniă cuă ur ,ă nuă cuă iubire,ă îngr m deşteă peă chel-tuitorii ei cu o mareădatorieădeăplat ăluiăDumnezeu.ăOriceăascultareădeăSt pânulăadev ratăalălumiiăeăoădaun ăînăîmp r iaă"st pânului"ănebunăşi

1 Ieremia 22, 10. 2Apocalips ă12,ă10.ă3Luca 16, 1. 4Luca4, 6-7.


şiă oriceă ascultareă deă st pânulă nebună ală p mântuluiă îngr m deşteă peăoameniăsubăpovaraăuneiădatoriiăsauăgreşeliăt cuteăluiăDumnezeu.

Deci,ădac ădeăfaptăşiădeădrept,ăproprietateaăşiăst pâniaălumiiăeăaăluiăDumnezeu,ăatunciăomulăeănumaiăunăfelădeăchiriaş,ăunăfelădeăadmi-nistratorăşiănicidecumăproprietarulăabsolutăalălumii.ăC ,ădeăseăvaăcredeăst pânăabsolutăalălumii,ăseam n ăcuăcredin aăîngeruluiănebun.ăPentruăcaăs ăînfrânezeăpeăomădeălaăoăc dereăcaăaceasta,ăDumnezeuă1-a numit iconomănedrept,ăpeădeăoăparte,ăpeămotivulăc ăn-are proprietatea abso-lut ,ăciănumaiăproprietateaărelativ ;ăiarăpeădeăalt ăparte,ăcaăs -lăfereasc ădeăc dereaăînănebuniaăîngeruluiăr u.ăAşadar,ădeăîndat ăceăseăd ăpeăsineăproprietarăabsolutăalălumii,ăseăciocneşteăcuăDumnezeu,ăîlăt g duieşte,ăîlăînl tur ,ăîlăexpropriaz ,ăşiăcuăastaăcredeă întocmai ca Lucifer. Nu-şiăd ăseamaă bietulă omă c ,ă primindă ispita,ă vaă fiă zdrobită subă d râm turileăproprieiăsaleăiubiriănebune.ăCândăomulăseălipeşteădeăf ptur ,ădeăavu ie,ădeăslav ,ăacesteaăiăseăfacămamona,ăcareăînsemneaz ăbaniăsauăbog ii.ăDeciă nuă po iă slujiă şiă luiăDumnezeuă şiă luiămamona.ă Cuă toateă acestea,ăDumnezeuă laud ă peă iconomulă pârât,ă careă şi-aă f cută prieteniă dinămamonaănedrept ii,ăşi-iăf g duieşteăc -1ăvaăprimiăînăîmp r ieăcândăoăvaăispr viădeărisipit,ădup ălegeaădumnezeiasc ăaăiubiriiădeăoameniă- se în elegeăc ăeăvorbaădeărisipireaămamonei.ăDeăaciăputemăscoateăîn ele-sulăbog iei:ănuăs r ciaăteământuieşte,ăniciăbog iaănuăteăosândeşte;ăşi,ăprecumăniciăbog iaănuăteământuieşte,ăaşaăniciăs r ciaănuăteăosândeşte,ăciăprecumăaiăsufletul,ăşiăfa ădeăbog ieăşiăfa ădeăs r cie.

Eştiăs racăşiăzorităcuăgândulădup ăavu ie,ăiat ăc ănuăteământu-ieşteăs r cia.ăEştiăbogat,ădarădesf cutăcuăinimaădeăbog iaăta,ăiat ăc ănuăteăprimejduieşteăbog iaăta.ăFaptulăcumăstaiăcuăsufletul:ăşiăfa ădeăunaăşiăfa ădeăalta,ădeăastaăatârn ământuireaăsauăosândaăta.

Mamonaă nedrept iiă areă unămareă ap r tor:ă vi elulă deă aur,ă careăîmpungeă peă to iă ceiă ce-ară încercaă s ă oă risipeasc ă laă s raciiă lumii.ăSt pânulăvi eluluiăfaceăpâr ă laăDumnezeuăasupraăiconomilorănedrep i,ăcareă îns ,ă risipindă vi elul prin iubirea de oameni, s-auă f cutămaiăîn elep iădecâtăfiiiăluminii.l

Bietulă Dumnezeu,ă s racul,ă n-areă undeă s -şiă pleceă capul,ă c ăboga iiăşiăpanaăceaăviclean ăaăc rturarilor2 lumii acesteia L-au expro-

1 Luca 16, 8. 2 Ieremia 8, 8.


priatădinădreptulădeăproprietateăşiăautorăală lumii.ăCineăştie,ădac ănuăcumva I-aăr masătotuşiădreptulăs ăseăsupereăpeăeiăşiăs ăleăm tureătoateăgândurileăcuămamonaălorăcuătot.ăC ciădreptulădeăproprietateăderiv ădinăatributul de autor, mai mult ca din actul de proprietate. Deci, când clatin ăDumnezeuămamona,ă eă semnă c ă n-aă fostă iconomisit ă bineă deăoameni,ăşiăleăcereăsocoteal ;ăaăzisădoar:ă"Fiiăcelorăs raciăcaăunăTat !"1

Deci,ăfiindăînădrepturileăabsoluteăpesteăvaloareaăeconomic ,ăpoateăs -şiăpun ăiconomiăpeăcineăvrea,ăchiarăşiăpeăceiăce-Lăt g duiesc.ăCuăaceast ăorânduireă atotputernic ,ă prină careă Dumnezeuă îşiă lucreaz ă voiaă Sa,ăîntrebuin ândăchiarăşiăpeăvr jmaşiiăS i,ămaiăp lmuieşteădinăcândă înăcândăpeăm rturisitoriiăS i,ăcaăs -iătrezeasc ădinăîmpietrireaă inimii cu careă inăLaz riiălaăpoart .

P rin iiă auă zisă c ă singuraă noastr ă avu ieă cuă adev rată suntăp catele.ăC ci,ădup ăei,ănuăeştiăproprietarulădecâtăalălucruluiăpeăcareăl-aiăf cutădinănimic.ăIar,ăîmplinindăcondi iaăasta,ădinănimicăDumnezeuăaăf cutăf ptura, iarăf pturaăaăf cutăp catul.

Deci,ădeădrept,ăomulănuăeăalăluiăînsuşi,ăniciăalăaltuiăom,ăciăalăluiăDumnezeu.ăPeădeă alt ă parteăp catul,ă ală c ruiă autoră este,ă îlă reclam ăpentruă elă şiă iă seă ineădeăurm ,ă caă proprietateă deădreptă - balast de accident - care poate duceă peă omă pân ă laă stareaă s ă seă lepedeă deăDumnezeuăşiăs -lăsteaăîmpotriv ,ăcaăunăcreatorăalăuneiăteribileănout i - p catulă- tar ăs ăbageădeăseam ăc ăprintr-astaăseăîntoarce,ăcuăisprav cuătot,ăsubăamaraătiranieăaăneantului,ăadic ăaăhaosuluiădeătotăfelul şiăîn toateăprivin eleăşiăpoateăc ăpentruătotdeauna.

Asta-iă noutateaă grozav ,ă c ă omulă aă putută s ă fac ă ceeaă ceăDumnezeuănuăpoate,ăadic ăr ul.ăFaptulăc ,ădup ăjudecataătuturora,ăpeăceiăp c toşiăîiăînchideăînăchinurileăhaosuluiăveşnic,ănuăeăoăr zbunareădin parteaă luiăDumnezeu,ă ciă oă consfin ireă aă libert iiă şiă aă decizieiăviciateăaăomului,ăpentruăcaăacestaăs ăfieăîmpreun ăcuăcrea iaăsaăiubit

- p catulă- înăinfinitulăeternit ii. P catul,ă aceast ă mamonaă cuă adev rată nedreapt ă aă omului,ă

trebuie risipit; trebuie s ăceremăiertareădeălaăDumnezeuăpentruăatare

în elepciuneaăluiăIsusăSirahă4,ă10.


agoniseal ,ă precumă şiă ajutorulă caă s-oă împr ştiem.ă Preo iiă suntă aceiăiconomi ai tainelor lui Dumnezeu, care scad pentru semenii lor, aceast ămamonic agonisire, iertându-le din datorie. De aceea Lucifer ridic ăpâr ămareăasupraălorăînainteaăluiăDumnezeu,ăziăşiănoapte,ăşiăleăr scoal ăîmpotriv ătoateăurgiileăîmpotrivirii.

"Ci ei l-auă biruită prină sângeleă Mieluluiă şiă prinăcuvântulăm rturieiă lor,ă şiănuăşi-au iubităvia aă lor,ăpân ălaămoarte."1

Deăaceea,ăaveaădreptateăSfântulă loanăGur ădeăAur,ăzicândăc :ă"Maiă multeă suntă furtunileă careă zbucium ă sufletulă preotului,ă decâtătalazurile care bântuie marea"2. Iconomii tainelor, slujitorii Sfintei Liturghii,ă suntă şiăeiă înăm suraă iubirii,ă jertfaăneîncetat ,ă ars ă înă lumeaăaceasta, pentru mântuirea lumii.

1 Apocalips ă12,ăI I . 2 Sf.ăloanăGur ădeăAur,ăDespreăpreo ie,ăCraiova,ă1941,ăCarteaăIII,ăcap.

VIII, p.61.

ÎMP R IILEăăăăIUBIRII

OăSOR ăAăVIE II..

Nu suntemăn scu iădeă timp,ăciădeăveşnicie.ăAşaăseăfaceăc ăavemăîntr-oăf râm ădeă rân ăşiăcel laltăt râm.ăDeşiătr imăoăvremeăîmbr ca iădeă lumeaă aceasta,ă totuşiă niă seă întâmpl ă clipeă cândă frateleă visă şiă soraămoarteăneădauătârcoaleăşiăneădespic ăf pturaăînădou .

Avem clipeă înă careă sc p mădeă subăchingileă celoră patruădimen-siuniă aleă lumiiă v zuteă şiă neă trezimă deodat ă într-un alt mod de-aă fiă şiăp trundemăîntr-un alt mod de-aăcunoaşte.

întâmpl rileăurm toareăneăpotăpuneăpeăcale: Povesteaă cineva,ă zicând:ă "Seă f ceaă c ă eramă ună omă s rac,ă cuă

nevast ăşiăcopiiăşiăn-aveam nici o avere. Lumea se-nr iseăşiănimeniănuăm ăajuta;ădreptăaceea,ăm-amăgândităs ăm ăfacăşiăeuălaăfelăşiăs ămergăs ăfur. Deci într-oănoapteă amăplecată s ă facă ispravaă ceăoăpl nuisem.ăDar,ănefiind un priceput în meserie, mi s-aăîntâmplatăs ăfiuăprinsădeăpaznici,ăcare m-auălegatăşiăm-auăb gată înătemni .ăDup ămaiămult ăvremeăm-au chemată laă judecat ă pentruă tâlh rie.ăM-auă judecată şiă m-au osândit la moarte. Drept aceea, ducându-m ă afar ă dină cetate,ă legată fedeleşă cuămâinile la spate, ne-am oprit într-oăp dure,ăundeăaveauăs ăm ăspânzureăde-oăcrac .ăCândăîmiăstrânser ăştreangulădeăgrumaz,ătres riiădeăspaim ăşiăm ătreziiădinăvis.ăEramăleoarc ădeăsudoare,ădarăizb vitădeăştreang.

Ceă seă întâmplase?ă Dormisemă peă spateă şiă dină tavan,ă drept de deasupraămea,ăseădezlipiseăoăbucat ădeătencuial ăcare-miăc zuseătocmaiăpeăgrumazăşiăcareăm ătrezise.

Aşadar,ă euă tr isemăoă istorieă întreag ,ă careă cuprindeaă atâteaă lu-cruriăr sfirateăpeăaşaădeămulteăzile,ăadunateăîntr-oăclip ".

R


înă hrisoaveleă unuiă b trână dinăSfântulăMunte,ă seă g seşteă întâm-plareaăurm toare:

"Unăsl b nogăveniseăînăKapsala.ăEraăbolnavădeămaiămul iăaniădeăzileăşi-şiăpierduseăr bdarea.ăSl biseăcuăsufletulăşi,ăplângând,ăseărugaăluiăDumnezeuăs -iăscurtezeăvia a.

Unăîngerăseăar t ăşi-i zise bolnavului: - Preaăbine,ăfrate,ăDomnulăînămilostivireaăSaănem rginit ăî iăas

cult ărug mintea:ăElăscurteaz ăvia aătaăp mânteasc ,ădac ăteăînvoieşti, caăpentruăunăanădeăsuferin eăce-aiămaiăaveaădeăr bdatăpeăp mântă- caăs te cur eştiăprintr-însele, ca aurul prin foc - s ăpetreciătreiăceasuriăîn muncileăiadului.ăP cateleătaleăcerăcur ireaătaăprinăsuferin eleăpropriului t uătrup,ăcaătuăs ătr ieştiăsl b nogăînc ăunăanădeăzile,ăc ciăpentruătine, caăşiăpentruăto iăcredincioşii,ănu esteăalt ăcaleăspreăCer,ădecâtăcalea Crucii,ăcareăaăfostăar tat ădeăDumnezeu-Omul,ăCelăf r ădeăp cat.ăCalea Cruciiăteăfaceăs ăsuferi.ăîncearc ădeciăceăsuntăsuferin eleăveşnice,ăunde mergăto iăp c toşii;ădarătuănuăveiăsuferiădecâtăvremeădeătreiăceasuri, dup ăcareăveiăfiăsc patădinămunci,ăprinărug ciunileăBisericii.

Nenorocitul începu a cugeta: - înc ăunăanădeăsuferin eăpeăp mântăeăoăvremeătareălung !ăMai

bineărabdătreiăceasuriăsuferin eleădeădincolo;ăşiăziseăîngerului:ăm ăînvo- iescăs ămergăînăiad.

îngerul îiălu ăsufletulăşi-1ăînchiseăînătemni eleăiadului. - Dup ătreiăceasuriăvoiăveniăs ăteăcaut,ăîiăspuseăîngerul,ăcuămân

gâietoareăgr ire. Dup ăplecareaăîngeruluiătotulăseăîntunec ,ăunăîntunerecădeăsmoa-

l ,ă oă strâmtoareă cumplit ,ă ună vuietă sfâşietoră deă suspine ale sufletelor p c toase,ăduhuriăreleăcuăochiiădeăv paieăşiăcuăurâciuneaălor,ăîlăîmprej-muiau,ă şi-iă înghe auă f ptura,ă iarăelănuă seăputeaăap raă cuănimic;ă toateăacesteaă îlă cuprinser ă caă nişteă gheareă deă groaz ă şi-1ă cufundar ă într-o spaim ă nespus .ă Nuă vedeaă nimic,ă deşiă suferin aă şiă plânsulă strigauă deăpretutindeni.ăOchiiăarz toriăaiădemoniloră luceauăînăîntunerecăşiăseăve-deauădeasupraăumbreleălorăpocite,ăcareăseărepezeauălaădânsul,ăgataăs -l sf râmeăşiăs -lăînghit ăîntr-oăsorbitur ădeăfiar .

Nenorocitul suflet începuăaăstrigaădeăspaim ,ă îns ănuăr spundeaănimeniălaăstrig teleăsale,ădecâtăr sunetulăh ului,ăpr p stuitădeădih nii.

Ceasurileăiăseăf cur ăani.ăBaăchiarăiăseăp ruăc ăareăsuteădeăaniăînămuncileăacelea,ăşiăîngerulătotănuămaiăvenea.ăAşa-1ăîncleştaădezn dejdea

ÎMP RATULEăIUBIRII 307

c ăîngerulănuăseăvaămaiăîntoarce,ăşiăscrâşniădeodat ădinădin i.ăNu-1 auzi nimeni,ăc ciăto iăp c toşiiădinătemni ănuăseăocupauădecâtădeăeiăînşişiăşiădeăpropriaă lorămunc ;ă iarăs lbaticiiădemoniă luauăînăb taieădeăjocăsufe-rin ele lor.

Tocmaiăcândăscrâşniăaădouaăoar ,ădulceaălumin ăaăslaveiăînge-reştiăcoborîădeasupraăchinui ilorăşiăcuăzâmbetăcerescăîlăîntreb :

- Cum te afli, frate? - N-aşăfiăcrezutăvreodat ăcaăşiăîngeriiăs ămint !ămorm iănenoroci

tul, cu glasul frânt de durere. - Ce voieştiăs ăzici?ăîntreb ăîngerulăcuălinişteaădeăcer. - Vreauăs ăzicăc ămi-aiăf g duităs ăm ăsco iăde-aiciădup ătrei

ceasuriăşiăiat ăc-auătrecutăsuteădeăaniădeăcândăm ăchinuiescăaici! - Ce zici tu? Sute de ani? zise îngerul, cu zâmbetul lin. Un ceas a

trecut de când te-amăp r sităşiămaiăaiăînc ădou ădeăr masăaici. - Aătrecutăunăceasăşiămaiăamădou !ăOare-iăcuăputin ăs ănuăfi

trecut decât un ceas? Nu mai pot îndura chinurile acestea, nu mai am putere.ăDeăcumvaăeăcuăputin ăşiăarăvreaăDumnezeu,ărogu-te scoate-m de-aici.ăVreauămaiăbineăaăr bdaăpeăp mântăaniăşiăsuteădeăani,ăbaăchiar pân ălaăziuaădeăapoi,ănumaiăscap -m ăde-aici: fie- iămil ădeămine.

Aşaăseăsfârşeaădeădurereăbietulăsuflet,ăîntinzându-şiămâinileăspreăîngerulăluminii,ăcareăîiăr spunse:

- Dumnezeu,ăfiindăTat lăîndur rii,ăs-aămilostivitădeătineăşiăte scoate de-aici;ădarătu,ăfrate,ăs - iăaduciăaminteăcândăte-i întoarce pe p mântăcâtădeămariăsuntămuncileăde-aici,ăfa ădeăoricareădintreăcele p mânteştiăşiăc -iămaiăbineăs - iăîmplineştiăpoc in aăpân ăeştiăînătrup, decâtădup ăaceea.

Cândă îngerulă ispr viăcuvântul,ăbietulă sl b nogăseă treziăpeăp -mânt,ăînv luitădeăsoare,ăiarăceasulădeăal turiăar taămaiămultăc-oăor ..."ăEraăfericităcaăunăizb vitădinăiad.

Pozneădeăasteaăneămaiăfaceăsoraămoarteăşi-cuăalteăprilejuri.ăAşa,ădeăpild ,ăeăîndeobşteăcunoscutăfaptulăc ăceiăceăcadăn praznicăîntr-o pri-mejdie de moarte, într-oăclip ăîşiăv dătoat ăvia aălorătrecut .ăTotăcon i-nutulămemorieiăseădezl n uieăcaăunăpotopăşiăseăpr v leşteăpesteăstrun-


gaă conştiin eiă peă careă oă îneac ,ă şiă peă urm ă uit ă totul:ă şi-au pierdut conştiin a...

Faptulăacesta,ăalăfilm riiăvie iiădeăaniădeăzileăîntr-oăclip ,ăfireşte,ănu e de firea trupului, ci de firea sufletului.

Dac ă îmbinareaă sufletuluiă cuă trupulă n-ară fîă strunit ă dină voiaă lui Dumnezeu,ăînsuşirileăsufletuluiăarăfiăcaănişteăfulgere,ăcareăarăpârliăîntr-o clip ăf râmaădeă rân ăînăcareăz boveşteăsuflareaăluiăDumnezeu.

Suntemăîns ăoăsuflareădeăiubireăaăluiăDumnezeu.ăAşaăseăfaceăc ,ădup ătrup,ăsuntemăunăpicurădeărou ,ăfa ădeăunăcosmosătar ămargini,ăcareăîns ăîncapeătotăînăconştiin aănoastr .

Cândăsoraămoarteăneădezleag ădeătrup,ăneăfaceăunămareăbine,ătar ăs ăştimăşiătar ăs ăvrem.ăTotăceăeăr uăînălumeaăasta:ăneştiin ,ănepu-tin ,ăîntunerecul,ăp catulăcuămiileăluiădeăgheare,ăprinămoarteăînceteaz .ăR ulăeăosânditălaămoarte,ădeciămoarteaăni-i un ajutor. Nu trupul este r ul,ădarăprinămoarteăseăomoar ăr ulăcuădes vârşire,ădeăaceeaălaăvremeătrupulăvaăînviaădinămor i.ăînămoarte-i învierea.

Deocamdat ,ămoarteaă pentruă sufletă eă oă adev rat ă slobozire din temni ;ă iară pentruă trup,ă încetareaă r uluiă ceă d inuiaă prină mecanismulănaşteriloră p timaşe.ă Deci,ă cândă vaă fiă înviereaă mor ilor,ă trupurileă vorădobândiăaceaămuta ieăcosmic ădup ăcareănuăvorămaiă fiăsupuse,ăca-n veaculădeăacum,ăîngr dirilorăvremelniciei.

Oameniiă fug,ăcâtăpotămaiămult,ădeăfiorulăcunoaşteriiă - a unei cu-noaşteriă deă eiă înşişiă înă rela ieă cuăDumnezeu,ă înă rela ieă cuă nemurireaăsufletului,ăînărela ieăcuăbineleăşiăr ul.ăCuăunăcuvânt,ăfugăpân ălaămoarteădeă oriceă cunoaştereă existen ial .ă Astfel, ceea ce nu cunosc ei, fiind st pâni iădeăoă leneăbiologic ,ă liă seăpareă c ănuăexist ădeă faptă şiădormăvremeaăvie iiăp mânteşti,ăpeăurecheaăaceea.

Situa iaăseăschimb ăbruscăînămomentulămor ii.ăToateălucrurileăpeăcareătrebuiauăs ăleăcunoasc ăînăvremeaăvie ii,ădar au fugit de ele sau le-auăt g duit,ăn p descăpesteăeiăcuăoăeviden ădeăneînl turat.ăînăvre-meaăvie iiăp mânteştiăcunoaştereaă r mâneă laă libertateaăomului:ădac ăvoiaă s ă cunoasc ,ă puteaă cunoaşte;ă nuă voiaă s ă cunoasc ,ă r mâneaă înănecunoştin .ăîndat ădup ămoarteăîns ,ălibertateaăaceastaăseăsuspend ,ăşiăsufletulăcunoaşteă rar ăs ăvrea,ăceeaăceăs-aăferităs ă fac ăpeăcândăeraăîmbr catăînătrup.

Cunoaştereaă areă dou ă momenteă mari:ă momentulă mor ii,ă cândăsufletulăseădezleag ădeănecunoştin ,ăşiămomentulăînvierii,ăcând se dez-

ÎMP R IILEăIUBIRII 309

leag ăşiătrupulădeănecredin .ăC ciănecredin aăîşiăareăobârşiaămaiămultădinăconvie uireaăsufletuluiăcuătrupul.ăOriăşiăelătrebuieăs ăîntov r şeasc ăşiă cunoştin aă şiă credin a.ăMoarteaă dezleag ă sufletulă deă trupă şiă astfelăsufletulăajungeă laăcunoştin aăspiritualit iiă şiăaănemuririiăsale;ă înviereaădezleag ătrupulădes vârşitădeămoarteăşiădeănecredin .ăMoarteaăşiăînvi-ereaăîmplinesc,ăînăprivin aăconştiin eiăşiăaăizb viriiădeăr u,ăceeaăceănuăpot împlini nici cele mai impresionanteănevoin eăaleăsfin eniei.ăPân ăceănuătrecemăşiăprinăpor ileăacestea,ăcunoştin aănoastr ăeănumaiăfrântur .

VAMEŞIIăV ZDUHULUI

Cândăaăsunatăceasulăieşiriiădinălumeăsufletulăseăretrageădinătrupăşiăseăadun ăînspreăcap.ăDeăaceea,ăpentruăceiăceăauădusăoăvia duhovni-ceasc ăintens ,ăliăseăînsenineaz ăfa aăcuăoălumin ăneobişnuit .ăLaămul iădintreăsfin iiănevoitoriăaiăpustiei,ăînăvremeaăieşiriiăsufletuluiăleăstr lu-ceauăfe eleăcaăsoarele.ăSufletulăeăoăf ptur ăspiritual ăcareănuăareăîngr -direa pe care o are trupulăşiăniciănu-i stau în cale piedicile trupului. în vremeaăaceeaăoăconştiin ăîmp cat ăr sfrângeăoăfa ăsenin ,ăpeăcândăoăconştiin ătulburat ăr sfrângeăoăfa ăîngrozit .

Deăaceeaăîn eleptulăd ăsfatul:

1. "Adu- iăaminteădeăZiditorulăt u,ăînăzileleăti-nere iiătale,ăînainteăcaăs ăvin ăzileleădeărestrişte"...

5. . . . "fiindc ăomulămergeălaălocaşulăs uăde veci...

6. (Adu- iăaminteădeăZiditorulăt u)ămai-nainte caăs ăseărup ăfuniaădeăargint...

7. Şiăcaăpulbereaăs ăseăîntoarc ăînăp mânt, precumăăaăfost,ăăiarăăsufletulăăs - seăăîntoarc ăla Dumnezeu, Care 1-a dat."1

Eclesiastul 12, 1.5.6.7.


Desfacereaă sufletuluiă deă trupă seă faceă înă vremeă deă treiă zileă p -mânteşti,ăîncepândădeălaămomentulăpeăcare-1 numim noi moarte. Slujba înmormânt riiăcorespundeăcu dezlegareaădeplin ăaăsufletuluiădeătrup.

S ăurm rim,ăaşadar,ăc l toriaăsufletuluiădezlegatădeătrup.ăLaăie-şireaădinăcortulăp mântesc,ă sufletulă treceă înă lumeaăasemeneaăcuăel,ăaăf pturilorănev zute,ă fieăcuă îngeriiăbuni,ădac ăaă fostăbun,ă fieăcuă îngeriiăc zu i,ădac ăfapteleăluiăauăfostărele.ăDeăundeăpeăp mântăerauăceasuri,ăzileă şiă ani,ă dincoloă eă unăveşnică "ast zi",ă oă veşnicieă luminoas ă pentruăsufletulăcareăaădobândită sfin enia,ă sauăoăveşnicieă întunecoas ,ăneagraăveşnicie,ăpentruăsufletulăcareăaăiubităstric ciunea.

Acumăd ăsufletulădeădatoriaăcunoaşterii. Dac ă sufletulă n-a ajuns, sau n-aă vrută s ă ajung ă peă p mântă laă

des vârşitaăcunoştin ădeăsineăînsuşi,ăelătrebuieăneap rat,ăcaăfiin ăspi-ritual ,ăs ăseăcunoasc ădincoloădeămormânt.ăSufletulă trebuieăs -şiădeaăseamaădeăceeaăceăşi-aăcâştigat;ă trebuieăs -şiă recunoasc ăşiăs -şiăpro-nun eăjudecata,ăînainteădeăa-i judeca Dumnezeu.

Peăp mântăaveaăajutorulăHaruluiădumnezeiescădinăSfinteleăTai-ne, care-1ăajutaăs ăseăcunoasc ăşiăs -şiăjudeceăpurtarea.ăDincoloănuăseămai poate cunoaşteă peă sineă însuşiă prină propriaă luiă libertate,ă c ciămisiunea de-aădescoperiăsufletuluiăstareaăsaădeăstric ciuneăoăauăîngeriiăc zu i.ăDemonii,ăst pâniiăr uluiăpeăp mânt,ăauăs -iădeaăacumăpeăfa ătoateăfapteleăsaleărele,ăpeăcareăsufletulăşiăleăvaărecunoaşteăşiăseăvaătemeăcumplit.ăPrinărecunoaştereaăaceastaăvaăpreveniăjudecataăluiăDumnezeu,ăceaă asupraă sa.ăDeciă toateă greşelileăm rturisiteă laă duhovnic,ă cuă inim ăînfrânt ăşiăsmerit ăşiăpentruăcareăsufletulăşi-aăf cutăcanonul,ănuăseămaiăafl ăcaăpiedic ă înăcale,ă laă trecereaăprintreăcumpli iiăvameşiăaiăv zdu-hului,ăc ciăputereaăluiăDumnezeuăle-aăştersăpeăacesteaădinăc r ileălor.ăLaă aceast ă înfricoşat ă cercetareă aă sufletuluiă st ă deă fa ă şiă îngerulăp zitor,ăcareăînso eşteăsufletulătoat ăc l toriaăaceasta.

V mileăcunoştin eiăsuntăpentruăsufleteleădeămijloc,ăcareămaiăv dăfa aăluiăDumnezeu,ăchiarădac ăvorăfiăosândite.ăVr jmaşiiăluiăDumne-zeu,ăateii,ăcareăseăînnebunesc,ăzicândăcuăur ăc ănuăesteăDumnezeu,ănuămaiătrecăprinăv mi,ăeiăfiindăcuătotulăfiiiăpierz rii.ăSufletul acestora îl tragădinătrupăcuăsil ămareăoădroaieădeădiavoliăşiăosânditulăsufletăn-are niciăm carămângâiereaăs ăvad - deădeparteăfa aăîngeruluiăp zitor,ădac ănecredinciosulăacelaăeraădintreăceiăboteza i.


Precum nu se apropie îngerii buni de sufletul ce s-aădatăpierz rii,ăaşaănuăseăapropieăîngeriiăr iădeăsufleteleăsfin ilorăcare,ăîntr-o stare de contempla ie,ăseăsuieălaăDumnezeuăcaăunăşuvoiădeăfoc.ăAcum,ăsufletulăseăînchin ăluiăDumnezeu,ăTat luiăs u,ănuăprinăcredin ,ăciăprinăvedere.ăCeiăcura iăcuăinimaăvorăvedeaăpeăDumnezeuă- asta-i fericirea.

Cunoştin aă trebuieă s ă fieădeplin ,ă pentruă stadiulă înă careă seă afl ăsufletulă acum.ăDeă aceeaă eă condusă deă îngeră s ă vad ăRaiul,ă fericireaădrep ilor,ăr splataăfaptelorăbune,ădarămaiăalesăeăcondusăs -şiăvad ăfap-tele sale bune pe care le-aăf cut,ăsauăpeăcareăle-ar fi putut face, dar nu le-aăf cut:ăAcumăvaăpricepeăsufletulăceăînzestrareăîiăd duseăTat l,ăşiăceăputeaăs ă fac ,ă iarădinăacestea,ăcâtăaă f cut.ăAcumăcunoaşteăcare-i era m suraădat ăluiădeăDumnezeuăşiăcâtăaăîmplinit-o el.

Iară caă laă aă nouaă ziă p mânteasc ă (aă şaseaă ziă deă laă îngropareaătrupului)ăsufletulăseăreîntoarceălaăDumnezeuăşiăI seăînchin .ăPeăp mânt,ăBisericaăfaceărug ciuneăaănouaăziăpentruăcelăceăs-aămutat.ăCunoscu iiăşiărudeniileădeăpeăp mânt, înăobşteaăBisericiiăfiind,ăridic ărug ciuneăc treăDumnezeuăşiăiubireăc treăfrateleălor,ăcaăs ăfieărânduităînăceataădrep ilor,ăcu îngerii buni.

De la aceasta, a doua închinare a sufletului, din porunca lui Dumnezeu,ă sufletulă mergeă s ă vad ă şiă iadul,ă suferin eleă p c toşilor,ăscrâşnireaădin ilor,ăfoculăcelăveşnic,ăîntunereculăcelămaiădeădinafar ,ăundeăeăplângereaădezn dejdiiăultime.

Dincoloănuăeătimp,ăcaălaănoi,ăciăveşnicia.ăTotuşiăc l toriaăastaăaăsufletuluiăprină iad,ă ineăcaă laă30ădeăzileăp mânteşti.ă înăvremea aceea sufletulăcunoaşteăcuăde-am nuntulăplataăp catului,ăurm rileărelelorăpeăcare le-aăf cutăel.ăDac ăs-aăpoc itădeăele,ăseăvaătemeămaiăpu in;ădac ănuăseăpoc iseădeăeleăşi-1 prinsese moartea într-însele, îngrozirea lui va fi cumplit .ăAcumă îşiă cunoaşteă "locul"ă dup ă dreptate,ă înă careă areă s ă seămunceasc ăşiătremur ădeăfric .ă'

JUDECATAăPARTICULAR ăAăSUFLETULUI

Dup ăvedereaăiadului,ăsufletulăseăîntoarceăpentruăaătreiaăoar ăs ăseăînchineăDomnului.ăAcumăeăl murit.ăAăv zutăbineleăşiăr ul.ăAcumănu

312 C RAREA IMPARATlEI

maiăvorbeşte,ăcaăpeăp mânt,ăc ănuăesteăRaiăşiăIad.ăAcumănuămaiăzice,ăcaă ho ulă f r ăminte:ă "Nuă credă c ă esteă temni !"ă Şiă fiindc ă nuă crezi,ăurmeaz ăc ănuăexist ?ăDarădac ăexist ,ăceăteăfaci?ăDac ăcreziăc ăesteăiadăşiă- s ăzicem,ăprinăabsurd,ăc nu este - n-aiăpierdutănimic.ăDarădac ăeste? Te-aiăpierdutăpeătineăînsu i,ăaiăpierdutătotul!

Iat ădeă ceăneă spunăP rin iiănou ăp mântenilor,ă c ădeăaceeaăneătârguimănoiă cuă credin a,ă fiindc ăn-amăv zutăniciăRaiul,ă niciă Iadul.ăParc ăpricepemă întrucâtvaă râvnaă propov duiriiă luiăPavelăApostolul,ăcareă aă fostă r pită înă rai1:ă cuă astaă aveaă eviden aă absolut ă aă împ r ieiăspiritului,ădeăcareăeraămaiăsigurădecâtădeătoat ăexisten aăcelorăv zute2; acesta era zorul unei nemaiîntâlnite apostolii.

Ină împ r iaă nev zut ă aă duhurilor,ă laă aă patruzeceaă ziă p mân-tean ,ăareălocăoămareăhot râreăasupraăsufletului,ăcareăs-aăl murităînăaşaădeă scurt ă vreme,ă câtă nuă seă l muriseă înă zeciă deă aniă deă zileă deă via ăp mânteasc .

Bisericaăpeăp mântăseă roag ăluiăDumnezeuăaă treiaăoar ,ăpentruăsufletul care-şiăaşteapt ăjudecataăîmp ratuluiălumii.ăSt pânulăvie iiăareăînă mân ă cheileă mor iiă şiă aleă iadului3.ă Deci,ă dac ă sufletul,ă înă via aăp mântean ,ă aă fostă ostaşă bună ală împ ratuluiă Hristos,ă intr ă înă obşteaăsfin ilor,ăaăîngerilorăbuni,ăbucurându-se de toate osteneleleăşiăsuferin ele ce le-aă înduratăbucurosăpentruăHristosăpeăp mânt.ăDac ă îns ăn-aă tr ităpentruăHristos,ăciăpentruăsineăşiăpentruătoateăam girileălumiiăacesteia,ăpetrecereaăluiăvaăfiăcuădiavolii,ăînă"locul"ădeămunc .

Deciăjudecataăparticular ,ăadic ăaăfiec ruiăsufletăîndeosebi,ăieseăaăpatruzeceaăziădeălaămutareaăsufletuluiădinăcortulăluiădeălut.ăHot râreaăpeă careă oă d ă Dumnezeuă asupraă sufletuluiă de-aă petreceă înă împ r iaăluminii,ăsauăaăseăosândiăînăîmp r iaăchinurilor,ăeăoăhot râreăprovizorie,ăşiă ineă pân ă laă judecataă ceaă deă obşte,ă judecataă deă peă urm .ăAceeaă eădefinitiv ăşiăf r ădeăsfârşit.

1 2 Corinteni 12, 3. 2 Ibidem. 3Apocalips ă1,ă18.


O DESCRIERE A IADULUI

întâiăoădescriereăteologic . înă împ r iaă luiăDumnezeuă nuă intr ă nimică necurat.ă Deciă neă

putemăînchipuiăceăpu iniăsuntăaceiaăcareăr mânăînăîmp r ie,ăînc ădeălaăjudecataăparticular ,ăpentruăveşniciaănesfârşit .

Şiăto iăceilal i9

- To iăceilal i,ădeşiăcredincioşi,ădarădac ănuăs-auăcur ităprin poc in ădeăp cateleălor,ădeămândriaălor,ădeăslavaădeşart ăşiăcelelalte, trecăînălumeaănev zut ,ăaşa-zicând,ăînăstareădeăboal ,ădarăn-au pierdut putin aăde-aăajungeăodat ăşiăeiăînăobşteaăBisericiiăluiăHristos.

Darăpân ăatunci?

- Pân ăatunciăsufer ăînăiad.ăC ciăînăiadăsuntămaiămulte feluri de osândi i.ăUniiăpentruăveciiăvecilor,ăal iiăpân ălaăjudecataădeăpeăurm , cândăîiăscoateăBisericaălupt toareădeăpeăp mânt,ăprinărug ciuneăşi milostenie.

Aici,ăînăvia aăp mântean ,ăvreiăs ăteăpoc ieşti,ăpo iăs ăoăfaci.ăEăoăfapt ăaălibert iiăvoin ei.ăDincolo,ănuămaiăeălibertateaăvoin ei.ăCeiăceăînăvia aătrupeasc ăauărobităp catului,ăcuăvoiaăerauărobiăînc ădeăaici,ăşiădeăaiciă şi-auăpierdută libertateaă voin ei.ăDeci,ă înă ceă stareă deă libertateă i-a surprinsămoartea,ăînăaceeaăvorăpetrece,ăcâtăleăvaăhot rî Dumnezeu.

Sufletulă aă plecată dină via aă aceastaă cuă îndemnareă deă poc in 9

îndemnareaă aceastaă iă seă socoteşteă caă bun ădeşi,ă pentruă c ă n-aă des -vârşit-o,ăareăs ăpetreac ăînăiad;ădarăînăiadănuăpoateăs ăcontinueăpoc -in aă - nemaiavândă libertateaă voin eiă - ci suferin aă luiă eă socotit ă deăDumnezeuăşiăcândva,ăodat ,ăcândăDumnezeuăştie,ăeăiertatăşiăel.ăPoc -in aănuăşi-oăpoateădes vârşiăsufletulăînăiadăşiăpentruămotivulăc ăacoloănuămaiălucreaz ăHarulăluiăDumnezeu.ăDeci,ădac ăcinevaăarăfiăscosădinăiad, aceasta se datoreşteă osteneliiă rudeniiloră şiă rug ciuniloră Bisericiiălupt toare,ă peă careă socotindu-le Dumnezeu ca pe-oă fapt ă aă iubiriiă deăoameni, care trece dincolo de hotarele mormântului, va împlini cu ele ceeaăceălipseaădinăpoc in aăsufletuluiăosândit.ăF r ălibertateăşi rar ăhar,ăniciăoă suferin ănuăpl teşteănimic,ă cuăatâtămaiăpu ină suferin aădină iad.ăSuferin aăaceea,ădeşiăfoarteămare,ănuărodeşteăniciăoăn dejdeădeăpeăurmaăei.ăDarălibertatea,ăiubireaăşiăharulăcelorădeăpeăp mântăpotăînduplecaăpeăDumnezeuăs ăscoat ădinămunc ăsufletulăceăn-aăajunsălaăsfin enieădepli-


n .ăC ci,ăprecumănimicănecuratănuăintr ăînăîmp r iaăluiăDumnezeu,ăaşaănimicăbun,ăoricâtădeăpu inăarăfi,ănuăr mâneăînăiadăpentruătotdeauna,ăsubîn elegându-seă prină acestă bună şiă rug ciunile Bisericii. Iubirea a coborâtăpeăDumnezeuăînătrup,ăiubireaăaăsf râmatăpor ileăiadului,ăiubi-reaă"scoateădinămoarteăşiănuăteălas ăs ăteăpogoriăînăîntunerec"1. E vorba de-oăiubireăar tat ăprinăfapte.ăDeăaceeaăzicemăc ăiubireaăn-are margi-nile omului, nici spa iul,ăniciă timpul;ănuăpiereăniciodat ,ăeăputernic ,ăîncâtăstr bateădincoloădeămormântăşiăajungeăpeăcelă iubit;ăstr pungeăiadul care nu-iăpoateăstaăîmpotriv ăşiăstr bateăcerul.ăIubireaăeăînsuşireaăluiăDumnezeu,ăprinăcareăaăcreatălumeaăv zut ăşiănev zut ,ăşiătoat ăf p-tura care-LăcunoaşteădeăTat ăeăstr b tut ădeăiubire.ăDac ăamăst ruiăcumă trebuieă înă iubireaă aceastaă f r ămargini,ă s-ară r sfrângeă şiă înă noiăobârşiaănoastr ădivin ,ăchipulăşiăasem nareaăfiilorăcuăTat l,ăamăaveaăşiănoiămul imeădeăînsuşiriădumnezeieşti,ăprinăharănuăprinănatur ,ăînăprimulărând n-amăfiăaşaădeăm rgini iăîntr-oămul imeădeăprivin e.

Iat ăceărostăareăîmbun t ireaăcelorăvii,ănuănumaiăpentruăfolosulământuiriiălorăpersonale,ăciăşiăpentruăizb vireaăcelorădinăînchisoareăcareăauăplecatădinăvia aăp mânteasc ăcuăpoc in aăînceput ădarăneispr vit .

Cuăadev rat,ă iubireaăeăcaleaăceaămaiăscurt ăşiămaiăpresusădeăoriceă cale,ă spreă des vârşire2; printr-însaă avemă înl untrulă nostruăîmp r iaăCerurilor.

Trupulătr ieşte,ădac ăeălocuitădeăsuflet;ăiarăsufletulătr ieşte,ădac ăeălocuitădeăDumnezeu.ăAşadar,ăsuntăoameniăcareăauăîntr-înşiiăsufleteăvii,ă şiăsuntăoameniăcareăauăsufleteămoarte3. Moartea trupului este des-p r ireaă saă deă suflet;ă iară moarteaă sufletuluiă eă desp r ireaă luiă deăDumnezeu. Astfel, un trup viu poate fi locuit de un suflet viu sau de un suflet mort.

Stareaăsufletuluiădincoloădeămormântăesteăcontinuareaăst riiăsaleăp mânteşti,ă fieădeăvia ,ă fieădeămoarte.ăCelăceăaă înviată înăsufletulă s uăcunoştin aăşiăiubireaăluiăDumnezeu,ăcât ăvremeăeraăpeăp mânt,ăacela a înviatăpentruăveşnicie;ăiarăcelăceăaăomorâtăacesteaăînăsufletulăs uăşi

1 Tobit4, 10. 2 1 Corinteni 12, 31. 3 Apocalips ă3,ă1.


moartea 1-aăprinsă înăacestea,ă acelaă aămurităpentruăveşnicie.ăAcelaă aăomorâtă împ r iaă luiăDumnezeu dinl untru]ă s uă şiă aă înlocuit-o cu îm-p r iaăchinurilorăveşnice,ăînăcareăaăintratăînc ădinăvia aăp mântean .

Trupulănuăareăoăconsisten ăsauătemeiăînăsineăînsuşi,ăciăd inuieşte în temeiul sufletului, al acestei rapturi spirituale, nemuritoare, de obârşieădivin .ă Iară ceeaăceăd ă sufletuluiăpeceteaădeă fiin ă spiritual ă eăfunc iuneaă conştiin ei,ă aă aceleiă cunoştin eădeă sineă însuşi,ă înă rela ieă cuăDumnezeu,ă Tat lă s u,ă şiă cuă toateă câteă decurgă dină rudeniaă aceasta1. Acesteiăfiin eăspiritualeăiăs-a dat trupul ca o unealt ,ănuăcaăunătovar ş.ăIarădac ăunăomăoarecareănuăascult ădeăconştiin ,ăciădeăanimalitate,ăseăîntâmpl ăc ăglasulăconştiin eiătotămaiăslabăseăaude,ăminteaătotămaiămultăseă întunec ,ă şiă aşa,ă fapteleă trupuluiăpunăpeceteaă loră întunecoas ăpeăsuflet. Sufletul,ăcuănegrijaălui,ăseăfaceăelăoăunealt ăaătrupului.

Sufletul,ăam gitădeăconvie uireaăcuăanimalitateaătrupului,ăareăs ăpoarteăchinurileă r sturn riiă rolurilorădeă îndat ădup ădesp r ireaăsaădinărobia uneltei sale.

Intr-un cuvânt de mai-nainte s-aăv zutăc ăoriceăfapt ătrupeasc ăaăfostămaiă întâiăoă fapt ăsufleteasc .ăOăc dereă înăcurvieăeămaiă întâiăoăc dereă înă spirit.ă înă spirită eă înclinareaă şiă c derea.ă Iară aceastaă eă deă laăconvie uireaăcuă trupulă înăcareăs-aăretrasă ispititorulăşi-1ămunceşteăcuăpofte. Dar ispititorul nuă poateă faceă nimică rar ă consim ireaă spiritului.ăAceast ăconsim ireăîns ăînnegreşteăsauăspurc ăfa aăsufletului;ăîlăfaceădin ce în ce mai mânjit de poftele împotriva firii. Iar cu trecerea vremii, trupulăsl beşteăşiăseăsatur ădeăpofte,ăpeăcândăsufletul,ăfiind nemuritor, n r vindu-seăcuăele,ăcaut ăs ăleăîmplineasc ,ăchiarădac ătrupulănuămaiăeăînăstareăs ăleăfac .ăSuntăpatimiătrupeştiăcareăînrâurescăsufletulăşiăsuntăpatimiăsufleteştiăcareăseăr sfrângăasupraătrupului.ăSlavaădeşart ,ămân-dria, orgoliu], viclenia,ă p rereaădeă sineă şiă alteleă asemenea,ă seăv dădeădeparteă înă inutaă dinafar ă aă trupului.ă Aceast ă spurcareă aă obrazului,ăsufletulăareăs ăoăpl teasc ădeăpeăurmaăconsim iriiăcuăpatimileăiscateădeăvr jmaşăcontraăfirii,ăprintr-unăchinădeănedescris.ăTotuşiăîncerc.

Deci,ă înă cazulă cândă trupulă şi-aă robită st pânul,ă cândă peteleăanimalit iiă s-auă întip rită peă f pturaă nemuritoareă aă sufletului,ă cândăsufletul s-aă aprinsă deă dorin eleă trupului,ă acesteă pofte,ă toate,ă înso escăsufletul,ăşi-1'aprind mereu, zorindu-1ăs ăleăîmplineasc ăînăfapt ,ăchiar

Fapte 17, 29.


dac ănuămaiă areă unealtaă trupeasc ,ă precumăoă aveaă înă via aăp mân-teasc .ăSufletul,ăînăvia aăp mânteasc ,ănuăaveaăoăcorvoad ăaşaăgreaădeăpurtatăcuăpoftele,ăpentruăc ăele,ăîmpliniteăcuătrupul,ăîiăd deauăsufletuluiăiluziaă stingeriiă loră şiă deci,ă mul umireaă odihnei.ă Dară deă îndat ă dup ăîncetareaătrupului,ăpoftele,ăstropiiăaceştiaădeănoroiăîmproşca iădinătrupăpeăsuflet,ăstârnescăînăsufletulădesf cutădeătrup,ăoăv paieădeăpofte,ăcare-1 muncescăcelăpu inătot atâta, cât l-arăchinuiăseteaăpân ălaămoarte,ăpeăunulăcareăarătreceăSaharaăşiăn-arăg siăap .

Sufletul,ăizgonitădinătrupădeămoarteaăacestuia,ăareăs ăseăchinu-iasc ăînăfelulăfiec reiăpatimi,ăcareă1-aărosăînăvia aăp mânteasc .

Oriceăîntoarcereăaăvoin ei,ădeciăoriceăfapt ,ădincoloăeăcuănepu-tin .ăDeciă uşoră putemă pricepeă c ă fiecareă patim ă peă careă aă iubit-o sufletul,ănemaîavândăcumăs ăseăîmplineasc ,ăseăstârneşteămereu,ăcreşteămereuăşi-1ăchinuieşteăpeăclip ăceătreceăcuăoătotămaiăaprins ăv paie.ăSu-fletul,ădeşiăchinuitădeăz d rniciaăv p ii,ănuămaiăareă libertateaăvoin eiăde-aăsc paădeămuncireaăaceasta,ăcumăoăaveaăpeăp mânt.ăDac ăn-a vrut s ăscapeădeăpoft ăcât ăvremeăputeaăs-oăfac ,ăacum,ătrecândăvremea,ăaăajunsăs ănuămaiăpoat ăvoiăunaăcaăaceea,ăciăculegeăsilităroadele amare ale robiei cu voia. Chinuirea poftelor ce cresc - şi,ăpeăm sur ăceăcresc,ăm rescăchinuireaă- nuăareăniciăoăizb vire,ădeăvremeăceăsufletulăeănemu-ritorăşiănuăseăpoateăucideăpeăsine,ăcaăs ănuămaiăsimt ăv paiaăcare-1 arde cuăoăiu imeădinăceăînăceămai mare. Un iubitor de argint, un lacom de avere,ă ună lacomădeămâncare,ă unăbe iv,ăună curvar,ănuă scap ădeă tiraniaăpofteloră sale,ă ciă acesteaă îlă chinuiescă f r ă deă sfârşită şiă seăm rescăpeăm sur ăceănuăpotăfiăsatisf cuteă- lipsindătrupul,ăiarăconştiin aăîiăstrig ămereuă osândaă luiă Dumnezeuă şiă z d rniciaă suferin eiă sale.ă Invidiosul,ătrufaşul,ă iubitorulă deă sine,ă suntă roşiă deă ur ă asupraă oamenilor,ă asupraăsufletelorăpeăcareănuă leă cunoscă şiă asupraă luiăDumnezeu.ăUraăcreşteămereuă şiă leă macin ă mintea,ă zvârlindu-i într-o nebunieă furioas ,ă darădes vârşităneputincioas .ăIarăchinulăcelămaiămareătocmaiăacestaăeste,ăc ă r utateaă seă vedeăpeă sineăm rindu-seă înă deşertă şiă zvârcolindu-se, în neputin aăde-aămaiăfaceăceva.ăToat ăispravaăacestorăpatimiăeămuncireaăneîncetat ,ăpân ălaănebuniaăabsolut ăaăsufletului.ăSufletulăardeăcaăîntr-o mareădeăfoc.ăConştiin aăîiăvesteşteăneîncetatăpedeapsaăluiăDumnezeu,ăîiăarat ăsufleteleădrep ilorăînăRaiă- ceeaăceăîiăm reşteăsuferin eleă- dar nu vedeăpeăceiăceăseămuncescăcaăşiăelăînăv paiaăaceloraşiăpofte;ăvedeăîns ăchipurileăfioroaseăaleădemonilor,ăcareăînte escăv paiaăcare-i arde.


Precumăînăvia aăp mântean ,ălucraăHarulăasupraăcelorăceăseăsfin-eauăşiăsporeaăînăeiăiubirea,ăiarălaădezlegareaălorădinătrup,ăr mânândăînăîmp r ia Harului,ăacestaă sporeşte,ădes vârşindă înăeiă iubirea;ăaşaăprinăcontrast,ăînăstareaădeăiadăaăconştiin ei,ăînăîmp r iaăf r ădeăHar,ălucrea-z ădemoniiăasupraăsufletelorăchinuiteăşiăsporescăînăeleăura.ăUraăaceastaăcare nu poate face nimic, zvârcolirea neputin eiăfurioase,ăuraădemoni-lorăcareăchinuiescăsufleteleăşiăv dăc ănuăispr vescănimic,ăuraăaceastaăarde,ă uraă aceastaă infernal ă eă foculă nestins,ă careă nuă lumineaz ă nimic.ăSufletele acelea, care s-auăam gitădeăpofteleălumii,ădeăslavaădeşart ăşiădeătrufiaăvie ii1,ă înşelateădeăiubireaădeăsineăcareăle-aăpov uitălaă toateăpoftele,ăiat -le înecându-seăînăuraăcareăleăardeăşiăcareăs-aăînt rităpesteăeleăcaăoămareăîmp r ieăaăr ului.ăînăaceast ăîmp r ieăinfernal ăi-a dus iubireaădeăsine,ăprimulăpuiăalădiavoluluiăşiătat ăaătoat ăam girea.

într-oăaşaă împ r ieăauăs ăsufereă to iăceiăceăn-auăscosăcuădes -vârşireă iubireaă deă sineă dină l untrulă lor,ă ciă auămângâiat-o cu toate pl cerile,ăşiăi-aăsurprinsămoarteaăînc ăneîn elep i iălaăminteăşiănecur i iălaăinim .ăAuăplecatăcuăn dejde,ăleăr mâneăn dejdea.ăŞiădac ăseăvaăaflaăcinevaădintreă rudeniiă sauăurmaşi,ăcaăs ă împlineasc ăpentruăeiă fapteleăiubirii,ăcuăacesteaăacop rămul imeădeăp cateăşi-i scot din moarte2. Iar dac ă Dumnezeuă nuă puneă nim nuiă înă gândă s ă împlineasc ă milaă şiăpoc in aăpentruăei,ăeăsemnulăc ănuăareăplanulăs -iăscoat ădinămunc .

Pentruăceiăceăvorăfiăscoşiădinămunc ăseăroag ăşiăBisericaălupt -toareădeăpeăp mântăşiămijloceşteăc treăDumnezeuăşiăBisericaăbiruitoareădinăCeruri.ăObşteaăSfin ilorăînăfrunteăcuăMaicaăDomnuluiămijloceşteăcuămareăosârdieăluminareaănoastr ăaăp mântenilor,ăc ămultămaiăuşoar ăneăesteănou ă izb vireaădeămunciăpân ăceă suntemă înăvia aăp mântean ,ădecâtădup ămoarteăcândăvomăfiălep da iădeălaănuntaăFiuluiădeăîmp rat,ălega iădeămâiniăşiădeăpicioare3,ăadic ăf r ălibertateaăvoin eiăde-a ne mai puteaă schimbaă şiă f r ă putin aă de-aămaiă lucraă cevaă pentruă poc in aănoastr ,ădeăvremeăceăputerileăsufletuluiăsuntălegate.

1 1 Ioan 2, 16. 2 Tobit 4, 10. 3 Matei 22, 13.


Pân ălaăjudecataădinăurm ă- cum zice Sfântul Nichita1 - "lumea deăsusăfiindăînc ănedes vârşit ,ăaşteapt ăplinirea,ăaşteapt ăîntoarcereaăcelorădintâiăn scu iăaiăluiăIsrail,ăcareăv dăpeăDumnezeu.ăC ciălumeaădeăsusăseădes vârşeşteăîmplinindu-seăprinăceiăceăalearg ăspreăcunoştin aălui Dumnezeu.ăŞi,ăodat ădes vârşit ,ăhot r şteăsfârşiturileălumiiădeăjos,ăaăcredincioşilorăşiăaănecredincioşilor".

SEMNUL LUI IONA

Cel ce S-aăstr duitămaiămultăpeăp mântăcuăluminareaăoamenilorăînă cunoştin aă deă Dumnezeuă şiă deă celeă viitoare,ă aă fostă însuşiă Fiul lui Dumnezeu.ă Boieriiă şiă mazore iiă luiă Israil,ă muşca iă deă viperaă r ut ii,ăclocoteauădeăur ăşi-şiăastupauăurechileăşi-şiărupeauăhaineleădeăpeăei,ăoriăde câte ori Iisus Se afirma pe Sine a fi mai-nainteădeăAvraamăşiămaiănainteă deă aă fiă lumea.ăCuprinşiă deă ur ă împotrivaă luiă Iisus,ă c ă leă stric ăst pânireaă despotic ă asupraă poporuluiă peă care-1ă oc rauă dină vârfulămândriei,ăseăînchideauăînănebuniaănecredin ei,ăcareănuămaiăprimeşteăniciăoăînv tur ădespreăvia aăveşnic .ăDreptăaceeaăseăluauălaăvrajb ăcuăMântuitorul, încâtăniciăunăsemnăalădumnezeiriiăSaleănuăr zbeaălaăinimaălorăînr it ,ăşiătotuşiăcereauăsemn.

Mântuitorulăf ceaăochiăundeănuăerauădinănaştere,ăînviaăpeăLaz r,ăşiăiudeiiăvoiauăs -iăomoareăpeăamândoi,ătocmaiăcaăs ănuăr mân ăsemn.ăPeăaceştiă iudeiănecredincioşiă şiăpeă to iăurmaşiiă lor,ădeăatunciă şiăpân ăast zi,ăMântuitorulă n-aă putută s -iă vindece,ă fiindc ă oriceă boal ă sufle-teasc ă areă leacă şiă iertare,ă numaiă p catulă împotriviriiă fa ă deă adev rulăpropov duit,ă ar tată şiă dovedit,ă nuă areă niciă îndreptare,ă niciă iertare. Neîntrerupt au stat împotriva Fiului lui Dumnezeu, cerând un semn, ca prinăelăs ă fieăconstrânşiă s ăcread .ăDarăeiănuăvoiauăs ăcread ,ăciădoarăispiteauăpeăDumnezeu,ădeăaceeaăIisusăleăr spundeăcuvinteleăacestea:

"Neamăvicleanăşiăpreacurvar,ăcereăsemn,ădarănu iăseăvaădaădecâtăsemnulăluiăIonaăproorocul.ăC ăpre-

1 Sf.ăNichitaăStithatul,ăDespreăcunoştin ,ădespreăiubireăşiădespreădes vârşi-reaăvie ii,ă"Filocalia,ăBucureşti,ă1977,ăed.ăI, voi. 6, p. 352.


cum a fost Iona în pântecele chituluiă treiăzileăşiătreiănop i,ăaşaăvaăfiăşiăFiulăOmuluiăînăinimaăp mân-tului,ătreiăzileăşiătreiănop i."1

Darănecredincioşiiădeăatunciăşiădinătoateăvremileănuăseădauăb tu iănici de semnul lui Iona. Iar semnul lui Iona e minunea învierii Domnu-lui,ăchez şieăşiăaăînvieriiănoastreăşiătemeliaăcreştinismului.

Dar,ăs ăl rgimăpu ină"semnulăluiăIona": Dumnezeuă sl vitul,ă înă nem rginita-Iă cunoştin ,ă prină careă ştieă

toateămaiă înainteădeăaă fiă lumea,ăştieăc ă r utateaănecredin eiănuăvaăfiăînvins ădecâtăatunciăcândăfiecare dintreăoameniăvaătreceăelă însuşiăprinăsemnulăluiăIona.ăŞiăvorătreceănuănumaiătreiăzileăşiătreiănop i,ăciătoateăzileleăşiăaniiăceăvorăfiăpân ălaăsemnulăce-i va birui, care este: învierea mor ilor.

"Iat ăEuăvoiădeschideămorminteleăvoastreăşiăv ăvoi scoate pe voi, poporul Meu, din mormintele voastreăşiăvoiăpuneăînăvoiăDuhulăMeuăşiăve iăînvia,ănumaiăastfelăve iăcunoaşte,ăc ăEuăsuntăDomnul,ăCelăceăamăzisăşiăamăf cutăacestea."2

Minuneaăaceastaădumnezeiasc ăvaăfiădeodat ăcuăaădouaăvenireăaăMântuitorului, - dup ăSfin iiăP rin iătotăîntr-oăziădeăDuminic ,ăprecumăaă fostă şiă înviereaă Domnului.ă Mireleă vineă laă miezulă nop ii,ă adic ă peăneaşteptate,ăcândănimeniănuăseămaiăgândeşteătocmaiălaăînviereaămor-ilorăşiălaăaădouaăvenireăînăslav ăaăMântuitorului.ăVaăfiăîntr-o vreme de adânc ănoapteăaămin iiăoamenilor.

"Inăceleădinăurm ăvremiăaleăîmp r iei,ăcândăceiăc zu iădeălaăcredin ăvorăfiătar ănum r...ă."3

Iat ăsemnulăluiăIona,ăprinăcareăauăs ătreac ăto iăoameniiădinătoateăvremileăşiălocurile,ăcândăspaimaăvaăfiămare,ăîncâtămul i arăvreaăs ămoa-

1 Matei 12, 39-40. 2Ipechiil37, 12-14. 3Daniil, 8. 23.


r ,ădarănuămaiăpot,ă- tânguireaăeădegeaba;ăşiăaşaăvorăfiătraşiădinăiadăşiădeăprinămorminte,ălaădareaădeăseam ăînăziua-nfricoşat ăaăjudec iiădinăurm .

în elepciune 4:

20. Veni-vorăînsp imânta iădeăştiin aăp catelorălor,ăşiăf r delegileălorăîiăvorămustraăpeăfat .

în elepciuneă5: 1. Atunciăcelădreptăvaăstaăcuămult ăîndr zneal

înaintea celor ce l-auăprigonităşiăauădispre uităpre ulăostenelelorălui.

2. Iarăei,ăv zându-1,ăseăvorătulburaăcuăcumplit fric ăşiăseăvorăminunaădeăminuneaământuiriiădrep tului.

3. Eiăvorăzice,ăc indu-seăînăinimaălorăşiăgemând întru strâmtoarea duhului lor: acesta este pe care-1 aveamăalt ădat ădeăbatjocur ăşiătob ădeăoc ri.

4. Nebunii de noi! Am socotităvia aăluiăoăc pia- l ăşiămoarteaăluiăoătic loşie.

5. Şiăiat ,ăcumăaăfostăsocotităprintreăfiiiălui Dumnezeu,ăşiăparteaăluiăîntreăsfin i.

6. Aşadarănoiăamăr t citădeălaăcaleaăadev rului şiăluminaădrept iiăn-aăstr lucităpentruănoiăşiănou soarele nu ne-a r s rit.

7. Ne-amăs turatădeăc r rileăf r delegiiăşiăale pierz rii,ăamăstr b tutăpustiet iăneumblate,ăiar calea Domnului n-am cunoscut-o.

8. Ce folos ne-a adus trufia? La ce ne-a slujit bog iaăşiătoat ăfalaăei?

9. Toateăacesteaăauătrecutăcaăumbraăşiăcaăo veste, ce se duce pe aci încolo.

13.ăTotăaşaăşiănoiăne-amăn scutăşiăamăispr vităcuăvia aăşiănuăputemăs ăar t măniciăunăsemnădeăfapt ăbun ,ăciăîntruăr utateaănoastr ăne-am risipit.


înă ziuaă aceeaă nuă maiă încapeă târguialaă întreă credin ă şiă ne-credin ,ă atunciă v dă to i,ă - nuămaiă trebuieă s ă cread .ă Atunci,ă dară cuădes vârşireă târziu,ăsufletul,ăprimindu-şiă trupulăpentruătotdeauna,ă îşiăvaădes vârşiăcunoştin aăpeăcareăn-a vrut s-oăprimeasc ăpân ăceăeraăînăvia aăp mânteasc .

M RIMEAăR SPUNDERII

în ziuaăaceleiăînfricoşateăcunoştin eăcuăDumnezeuăvaăfîăoăvedereăminunat :ătoateăfapteleăfiec ruia,ăpeăcareăle-aăf cutăîntruăascuns,ăacumăsuntădateăpeăfa ăşiăleăvedeănuănumaiăcelăceăle-aăf cut,ăciăto iăoamenii,ădimpreun ă cuă îngerii,ă v dă deodat ă întreolalt ă toateă fapteleă loră şiă aleătuturora.ăMaiămultă decâtă atâta:ă oameniiă auă s ă vad ă şiă toateă unn rileăfapteloră lor,ă înăurmaşiiă şiă înă înaintaşiiă lor.ăAuăs ăvad ăpeăCuvântulă luiăDumnezeu,ă peă careă trebuiauă s -Lă primeasc ă şiă s -Lă asculte,ă caă s ă nuăpricinuiasc ăosând ăpesteăaşaămul imeădeăoameni.

CuvântulăluiăDumnezeuăîiăvaăjudecaăpeăeiădup ăfapteleălor.ăVorăvedeaă toateăvorbeleă ceă auă spusăcâtă auă tr ită înă lume,ă şi-şiăvorăvedeaă şiăgândurileă şiăc r ileăceăauăscris,ădimpreun ăcuă toateăurm rileă lorăpesteăoameni.ăP rin iiăîşiăvor vedea faptele în copiii lor; toate se vor desco-peri în ziua aceea.

Iat ădeă ceăoă judecat ă dreapt ă şiăveşnic ănuă seă faceă decâtă che-mându-seăto iămartorii,ăto iăoamenii,ădinătoateăvremile,ăs -şiăvad ătoateăfapteleăşiăs -şiăcunoasc ătoateăurm rileă lorăşiăpeădreptateăs -şiă iaăplataăveşnic .ăAtunciămatelo iiăluiăColumbăvorăvedeaăturmaădeănebuni,ăpen-truăcareăauăs ădeaăseama,ăc ăle-au adus cu fapta lor germenele nebuni-ei.ăLutherăseăvaăvedeaăpricinuitorulăpuzderieiădeăsecte,ăiarăînşela iiăluiăseăvorăap raăşiăeiădeăurgiaăjudec ii,ăzicând:ă"Doamne,ăDoamne,ăauănuăînănumeleăT uăamăprofe ită şiă cuănumeleăT uăamăscosădemoniă şiă înănumeleăT uămulteăminuniăamăf cut?"ăDarăcap t ăr spunsul:ă"Nicio-dat ă nuă v-ană cunoscută peă voi.ă Duce i-v ă deă laă Mine,ă ceiă ceă lucra iăf r delegea!1'ăŞiăvorămergeăcuălucr toriiăf r delegiiăto iăceiăce-au as-

Matei 7, 22-23.

C RAREAăÎMP R IEI

cultatădeăei.ăŞiăaşaămaiădeparte,ăfiecareăvaăvedeaăşiăvaăculegeăroadele,ăneb nuitădeămari,ăaleăfaptelorăsale,ăfieăbune,ăfieărele.ăC ciăvia aăp mân-tean ăeraăvremeaăsem natului,ăiarăvia aăviitoare,ăvremeaăsecerişului.

LEGILEăJUDECA II

Ziuaăjudec iiăomuluiăeătotodat ăşiăziuaănaşteriiădinănouăaălumii1, cândăvaăfiăCerănouăşiăp mântănou,ăc ciăacesteaăcareăsunt,ădeăistovăvorăarde2.ăDeodat ăcuăaceast ăminuneăa înnoirii cosmosului prin foc, omul eăînnoităprinăfoculăjudec ii.ăAstfelăpeăp mântăsuntăadeseoriăpuzderiiădeălegiăomeneşti;ălaăjudecataăluiăDumnezeuăsuntănumaiădou :ălegeaăiubiriiădeă Dumnezeuă şiă legeaă iubiriiă deă oameni,ă înă careă seă cuprindeă toat ăScriptura.ăInălocădeădosare,ăsuntăc r ileămor iiăşiăCarteaăVie ii,ăînăcare-s scrise toate faptele oamenilor.

înă ziuaă judec iiă seă împlineşteă des vârşită cuvântul,ă careă zice:ă"Milaăşiăadev rulămergăînainteaăTa'ă,ăc ciăatunciăoameniiăvorăfiăîntre-ba iădespre:ă1.ă fapteleă iubiriiă şiă2.ăm rturisireaădrepteiă credin e,ădup ăcuvântul:

"Cineă seă vaă ruşinaă deăMineă şiă deă cuvinteleăMeleăînăneamulăacestaăpreacurvarăşiăp c tos,ăşiăFiulăOmuluiă seăvaă ruşinaădeăelăcândăvaăveniăîntruăm rireaăTat luiăS u,ăcuăsfin iiăîngeri"4.

Milaăşiăadev rul,ăiubireaăşiăcurajulăm rturisiriiăluiăDumnezeu,ăiarăpeădeăalt ăparte,ăuraăşiăminciuna,ăacesteaăîiădespartăpeăoameniăînădou ,ăînăbuniăşiăr i,ăprecumădesparteăp storulăoileădeăcapre;ăoileăde-a dreapta şiăcapreleăde-a stânga.

Iubirea lui Dumnezeu nici laăjudecat ănuăuit ăpeăs raciiăpeăcareăi-a iubit, numindu-Seăînăloculălorăşiăbinecuvântândăpeăceiăceăauăavutămil :

'Matei 19,28. 22 Petru 3, 13.

1 Psalm 88, 15. 4Marcu8, 38.


"Fl mândăamăfostă şiăMi-a iădată s ăm nânc,ă în-setat am fostăşiăMi-a iădatăs ăbeau,ăstr inăamăfostăşiăM-a iăprimit,ăgol,ăbolnavăşiăînătemni ăamăfostăşiăa iă venită laă Mine,ă - c ă întrucâtă a iă f cută acesteaăs racilor,ă fra ilorăMeiămaiămici,ăMieăMi-a iă f cut.ăVeni i,ă binecuvânta iiă Tat luiă Meu,ă deă moşteni iăîmp r ia,ă ceaă g tit ă vou ă deă laă întemeiereaă lu-mii".

Faptele iubirii de oameni i-auăadusăpeăaceştiaăînăîmp r iaăiubiriiălui Dumnezeu.

Iarăcelorădeălaăstânga,ăpentruăfapteleăiubiriiădeăsine,ăcareăcalc ăpesteăoameniăşiănesocoteşteăpeăDumnezeu,ăleăvaăspuneăosânda;

"Duce i-v ădeălaăMine,ăblestema ilor,ă înăfoculăcelăveşnic,ăg titădiavoluluiăşiăîngerilorălui".

Pentruăc :

"Fl mândă amă fostă şiă nuăMi-a iă dată s ăm nânc;ăînsetat,ăşiănuăMi-a iădatăs ăbeau;ăstr in,ăşiănuăM-a iăprimit,ăgol,ăbolnavăşiă înă temni ăamă fostă şiăn-a iăvenit la Mine".

Şiăseăvorăap raăaceştiaăzicând:

"Doamne când Te-amăv zutăfl mând,ăsauăînse-tat,ă sauă str in,ă sauăgol,ă sauăbolnav,ă sauă înă închi-soareăşiănuă i-amăslujită ie?"

"întrucâtă nuă a iă f cută acesteaă s racilor,ă fra ilorăMei mai mici, pe care pururea i-a iăavutăîntreăvoi,ă. nici Mie nu Mi-a iăf cut!"1

'Matei 25, 31-40.


LUCIFERăŞIăANTIHRIST

Dar, între cei de-aăstângaăvaămaiăfiădeăfa ăînc ăcineva:ăLucifer,ăsauăSatana,ăcuăîngeriiăs i.ăCelădinăurm ăvaăfiăjudecatăşiăSatana1,ăşarpele celămareăcareăaăam gităatâtaălume.ăEl,ăLucifer,ăcareăaăfostăodat ăînger,ăvaăfiăjudecatădeăsfin i2,ăadic ădeăcreştini.ăC ciăsfin ii,ăsubăpovar ădeătrupăfiind,ăauădobândităsfin enia,ăpeăcât ăvremeăel,ăduhăfiind,ăaăpierdut-o,ăpierzândăcuădânsulăşiăpuhoaie de oameni.

DarăLucifer,ăînănebuniaăr zvr tirii,ăvrândăs ăseăfac ămaiăpresusădeăDumnezeu,ăniciăînăziuaăjudec iiănuăseăvaăsupuneăcuăunaăcuădou ,ăc ciătrufiaănuăareăîndreptareăniciodat ,ăciăseăvaăap ra:

- Ce vrei, "Dumnezeule", asupra mea9 Nuăveziăc -s mai presus deăTine?ăC ămaiămul iăsuntăceiăceămi-auăslujitămie,ădecâtă ie?

"...ăSatan ,ăSatan ,ădornic ădeăpustiire,...ă cuădoră aşteptă ziuaă în-fricoşateiă judec iă s ă v dă r spl tindu- iă Atotputerniculă Dumnezeu,ădup ăfaptaăcareăne-aiăf cutătuănou ."'

C ciăatunci Mântuitorulănostru,ăDreptulă Judec tor,ăcuă suflareaăguriiăSale,ăîiăvaăpr v liăpeăto i:ăiadul,ămoartea,ădiavolii,ăpeăAntihristăşiăpeă dumnezeulă nebună şiă peă to iă ceiă nescrişiă înăCarteaăVie iiă îiă vaăcufunda în marea cea de foc, în moartea cea de-a doua4.ăAşaă începe Gheenaădeăconştiin eăchinuiteăşiădeătrupuriăarseădeăunăfocăîntunecosăşiătar ădeăsfârşit,ăfocăceăseădeosebeşteădeăcelăcunoscutădeănoi,ăprecumăseădeosebeşteăfoculăzugr vitădeăpictoriădeăfoculăadev rat.

Dumnezeuă taieă paraă foculuiă înă dou ;ă cuă putereaă arz toare,ă darăneluminoas ,ăardeăp c toşii,ăiarăcuăputereaăluminoas ,ădarănearz toare,ăstr luceşteăpeă sfin i.ăAşaăc ăpeăuniiă îiă lumineaz ănearzându-i, ca un Soareăneapusă înăveciiăvecilor;ă iarăpeă al iiă îiă ardeăneluminându-i, întu-neca iăşiălaăîntunerec,ăînăvecii vecilor...

Şiă d inuieşteă Gheenaă caă m rturieă veşnic ,ă pentruă toat ă zidireaăSfântuluiă Dumnezeu,ă caă s ă nuă maiă cad ă nimeniă ispitită deă noutateaăp catului,ăcare,ădes vârşindu-şiăr utatea,ăaăd râmatăatâtaăzidire.

1 2 Petru 2, 4. 21 Corinteni 6, 2.

3 Psalm 137, 8-9. 4Apocalips ă20,ă11-15.


PENTRUăOăGREŞEAL ăVREMELNIC ,ăOăPEDEAPS ăVEŞNIC ?

întrebareaăaceastaăzvâcneşteăaproapeăînătoateămin ile.ăîntr-ade-v r,ăpentruăc ăn-aiăfostămilostivăcuăs racii,ăfra iiămaiămiciăaiăluiăDum-nezeu, pentruăc ănuă le-aiădată s ăm nânce,ănuă i-aiă îmbr cat,ănuă i-ai primităcândăerauăstr ini,ănuăi-aiăcercetatăcândăerauăînă temni ,ănumaiăpentruăatâtaăvin ,ăf cut ăîntr-oăvia ăscurt ,ăseăpoateăcaăDumnezeuăs ăteădeaăfoculuiăşiădiavolilorăs ăteămunceasc ăînăvecii vecilor?

Ceătain ăarăputeaăr spundeăşiălaăîntrebareaăaceasta?

Totuşiăesteăr spuns: Celăfl mândăşiăînsetat,ăgol,ăstr inăşiăbolnavăşi,ăpesteătoateăaces-

tea,ăînătemni ,ăînăîn elesulătainic,ănuămaiăsuntăs racii,ăciăMântuitorulăIisusăHristosăînsuşi,ăpeăCareăîl avem în noi, în fiecare, de la Botez.

Dac ăînăvremeaăvie ii,ăînăvremeaămin iiădeplineănuăneăîntoarcemădeălaăceleădinafar ăşiăvremelniceălaăceleădinl untruăşiăveşnice,ălaăf ptu-raănoastr ăceaăn scut ădeă laăDumnezeu,ă laăHristosăCelăceăpetreceă înăadâncul profund,ădarăapropiatăalăfiec ruiăom;ădac ănuăvomăc utaădarulănaşteriiănoastreăceleiădinăDuhulăSfânt,ăatunciăHristosăIisusăseăafl ăînănoi:ă fl mândă şiă însetat,ă gol,ă str ină şiă bolnavă deă durereaă întunec riiănoastre,ăşiăpeădeasupra,ăîntr-oătemni ăînăcareămişun ăviermiiăpatimilorăşiăşerpiiăr ut ilor.ăC ciănumaiăf cândăacesteaăluiăIisusăcelădinănoi,ă leăfacemăşiăsemenilorănoştri.

"Seăpoateăs ănuăcunoaşte iăc ăHristosăIisusăesteăînă voi?ă Afar ă numaiă dac ă nuă sunte iă creştiniă ne-trebnici"1, zice Sf. Pavel, asprindu-seăc treăCorin-teni.

Iat ăseăfaceălumin ... Adic ănoi,ăfiecareădinănoi,ăoriăştim,ăoriănuăştim,ăoriăcredem,ăoriă

nuăcredem,ăpurt măpeăHristosă IisusăşiăpeăDuhulăcelăSfântă înă temeliaăf pturiiă noastreă celeiă duhovniceşti.ăHristosă Iisusă celă cuăCruce,ă esteăaşadară piatraă unghiular ,ă temeliaă zidiriiă noastreă celeiă duhovniceşti.ăAceastaăeăadev ratăpentruăto iăceiăboteza i.ăCândăîns ,ă"dinăînmul irea

2 Corinteni 13, 5.


f r delegii,ădragosteaădeăDumnezeuăaămultoraăseăvaăr ci"1, când "grija acesteiălumiăşiăînşel ciuneaăavu ieiă(materialismul),ăîn buş ăcuvântulăluiăDumnezeuă şi-1 face neroditor"2,ă atunciă credin aă seă vaă stinge,ă şiăatunciă seă voră ar taă ceiă neboteza iă careă nuă voră aveaă deă temelieă peăHristosă şiă niciă temeliaă înăHristos.ă Pricepemă deă aici,ă c ă înă aceeaşiăsitua ieăaăneboteza ilorăsuntăşiăto iăsectariiăcareăseăleap d ădeăprimulăşiăsingurulăbotez,ădeăvremeăce:ă"EsteăunăDomn,ăoăcredin ăşiăunăBotez"3. Deciăbotezulăalădoileaăeălep dareaădeăprimulăşiăsingurulăbotez.ăVaiădeăzileleăşiăveşniciaălor.ăIat ăprinăurmareăunăr spunsădescoperit.

Acumăştimăpeăcelăceăfl mânzeşteăşiăînseteaz ădup ănoi,ăacumăştimăpeăcineă inemăînătemni ăpeăvia ,ădac ănuăcumvaăne-amălep datădeăElăcuăvoiaănoastr ,ăsauăcuăînşel ciuneaădiavolului,ăşiăaşaăII r stig-nimăziăşiănoapte, câtătr im.

SfântulăPavelăneăînva :

"Nimeniănuăpoateăpuneăalt ă temelie,ădecâtăceaăodat ăpus ,ăcareăesteă IisusăHristos.ă Iarăpeăaceast ătemelie,ăcareăceăzideşte:ăaur,ăargint,ăpietreăscum-pe,ă lemne,ă fânăsauă trestie:ă lucrulă fiec ruiaăseăvaăface cunoscut; îl vaă daă peă fa ă ziuaă Domnului.ăPentruăc ăaceast ăziăseădescoper ăprinăfoc,ăşiăceăfelă esteă lucrulă fiec ruia:ă foculă însuşiă vaă cerca-o. Dac ălucrulălui,ăpeăcareă1-aăcl dit,ăvaăr mâne,ăplat ăvaă lua;ădac ă lucrulă luiăvaăarde,ăvaă fiăp gubaşădeăplat ,ădarăelăseăvaământui,ăîns ăaşa,ăcaăprinăfoc"4.

Eă limpede.ăFa ădeăHristosă Iisusădinănoiă şiădeăDuhulăS uăcelăSfânt,ă temeliaă şiă via aă noastr ă ceaă dup ăDumnezeu,ă putemă aveaă înăvremeaăvie iiănoastreăp mânteştiăunaădinăceleădou ăatitudini:ăfieătr da-rea lui Iuda, fie iubirea luiăIoan.ăDeălaăacesteaăseădecideăsoartaănoastr ăînăveciiăvecilor.ăDac ăamătr iăaniiăluiăMatusalemătotăaşaăamăface.

Prinăurmare:ă"Nuăesteănedreptateă laăDumnezeu",ăcândăneăd ăoăplat ăveşnic ăpentruăoămic ădecizie.

1 Matei 24, 12. 2 Matei 13,22.

3Efeseni4, 5. 41 Corinteni3, 11-15.


CHEMAREA LA ÎNVIERE

TaineleăluiăDumnezeuăgl suiescăînainte:

"Amin,ă Amin,ă gr iescă vou ,ă cineă ascult ă cu-vântulăMeu,ă şiă credeă înă Celă ceăM-a trimis pe Mine,ăareăvia ăveşnic ăşiălaăjudecat ănuăvaăveni,ăci s-aămutatădinămoarteălaăvia "1.

Hot r şte-teăsufleteăală luiăDumnezeuăpentruăcuvântulăTat luiăt u!

Când a trimis Mântuitorul pe cei doisprezece ucenici, deprin-zându-iălaăpropov duireaăîmp r ieiăCerurilor,ăprintreăalteăporunci,ăle-a datăşiăaceasta:

"învia iăpeăceiămor i"2.

Poruncaăaceastaăoăavemăşiănoiăpreo ii,ăurmaşiiăSfin ilorăApos-toli,ăuceniciiădeăaziăaiăDomnului.ă îns ,ănuăpentruă trupuriă i-aăfostăgrij ăDomnului,ăciăpentruăsufleteleămoarte,ăpentruăoameniiăc roraăleămergeănumeleăc -săviiădar,ănetr indăînv turaăcreştin ,ăsuntămor i3.

Aăg siă înă tineăpeăHristos,ăCelăcuăCruce,ă temeliaă taădumneze-iasc ,ăşiăaăcl diăpeăeaăvia aăta,ăaădezvoltaăvia aăluiăHristosăînăvia aăta,ăastaăeăînviereaătaădinămor i,ăînainteădeăînviereaăceaădeăobşte.

"Fericităşiăsfântăesteăcel care are parte de învi-erea cea dintâi. Peste acesta moartea cea de-a doua, nu are putere."4

"Amin,ăAmin,ăgr iescăvou ,ăc ăvineăceasul,ăşiăacumăeste,ăcând_ămor iiăvorăauziăglasulăFiuluiă luiăDumnezeuăşiăcareăvorăauziăvorăînvia."5

oană5,ă24;

Matei 10, 8. Apocalips ă3,ă1.

lApocalips ă20,ă6.ă;Ioan5, 25.


Aciăeăvorbaădeămor iiăaceştia,ăc roraăliăseăpare,ădup ănume,ăc -s vii.ăEăvorbaădeăoăînviereăîndeosebi,ănuădeăînviereaăceaădeăobşte,ăcândăvorăînviaăşiătrupurile,ădeăaceeaăzice:

"CARE vor auzi, vor învia".

C ciă glasulă Fiuluiă luiăDumnezeu,ă esteă glasulă Care,ă prină preo iiăBisericii,ă uceniciiă şiă trimişiiă S iă dină toateă vremile,ă cheam ămor iiă laăînviere.

Clopotni aăM n stiriiăPrislop, conceput ăşiăzidit ădeăP rinteleăArsenie

în stil athonit, în anul 1952. Desen realizat în email.

I

P rinteleăArsenie,ălaă36ădeăani,ăcândăaăînceputăs ăscrieăCărarea împărăţiei, în anul 1946.

POSTFA A

PersonalitateaăP rinteluiăArsenieăBoca,ăîntreămultiplele-iăînsuşiriăo are într-un grad elevat pe aceea deă aă insuflaăună sim mântă tainică alăevlavieiăaceloraăcareăseăapropieădeăea.ăAşaăseăşiăexplic ănum rulăcres-când pe zi ce trece al celor ce urmându-iă pildaă şiă îndemnul,ă eiă înşişiăsporescăînăvia aăceaăîmbun t it .ăTuturorăaăîmp rt şităcuvântădeăzidire,ăfie împreun ,ăfieăînăparte,ădup ătrebuin ,ămultoraăscriindăpentruăoămaiătemeinic ă pov uire.ă Şiă aşaă cumă seă întâmpl ă înă celeă duhovniceştiă elăînsuşiă seă îmbog eaăpeăm suraă înă careăd deaă altora.ăDeă aiciă iscusin aăduhovniceasc ă aparteă dină careă neă d ă prilejulă s ă neă împ rt şimă prinăcarteaă deă fa ,ă l sat ă înă manuscris,ă caă m rturieă aă dragosteiă pentruăsufleteleă ceă auă nevoieă deămângâiereă înă încerc rileă vie iiă p mânteştiă şiăc l uzireăpeăcaleaăceleiăcereşti.ăSeăcuvineăcaălaăsfârşitulăcitirii,ădesigurămereuă reluate,ă s ă aducemă prinosulă recunoştin eiă ostenitoruluiă pentruăcâştigulăsufletescănepre uităpeăcareă1-aăprilejuit.ăEraădeăaşteptatăcaăacelaăcareă atâtă deă m estrită aă mânuită penelulă spreă mijlocireaă vederiiă celorănev zute,ăs ăfoloseasc ăînăacelaşiăfelăşiăcondeiul,ăînf işând minunatele peisajeăspiritualeăstr b tuteădeăCărarea împărăţiei. Carteaăarat ăîntr-a-dev răcâteăsuntăc ile,ăpildele,ăchem rile,ăluptele,ăproblemele,ădezleg rile şiălucr rileăvie iiăcreştineăînăceleăşapteăp r i,ănum răsimbolicăpentruătotăceea ce este sfântăşiădinăcareăchiarăcelămaiăsmerităcredinciosăpoateăg siăcaăproprie,ăm carăoăc r ruieăspreământuire.

Prefa aă(Cuvântulăînainte)ăatrageăluareaăaminteălaăfirulăc l uzitor,ăşiă anume:ă tr ireaă înv turiiă creştine.ă Postfe eiă îiă revineă datoriaă deă aăreaminti avertismentul dat lectorului, dispunându-1ăspreăunăbilan ăsufle-tescăşiăesteălesneăaăcunoaşteăcumăîntreagaăiconomieăaălucr riiăseăstruc-

C RAREAăÎMP R IEI

tureaz ăpeădimensiunileăuneiămariăîn l imiăspiritualeăoglindindăl untrulăscriitorului: chipul în care aă l sată s ă încol easc ă înă toat ă fiin aă saăs mân aămiraculoas ăaăcuvântuluiădumnezeiescăspreărodireădeăvia ădinăbelşug.

Smeri iiăostenitoriăceăauădată lucrareaă laă luminaă tiparuluiăauăavutăgândulăîndreptatăspreăacestăscop,ăcunoscândădesigurădorin aăautorului, careăpeă îndeleteă şiăvremeă îndelungat ăaăculesădinăScriptur ă şiăTradi ieăSfânt ăceeaăceăarăr spundeăpelerinuluiădeăaziăpeăCărarea împărăţiei lui Dumnezeu sau ceea ce i-ară fiămaiăpotrivită spreăajungereaă laă int .ăPar-curgândăC rarea,ăalc tuitorulărândurilorăceăîmbrac ăaproapeăveşmântădeăimnografieăfaceăs ăseăsimt ăaeveaă- şiăceeaăceăesteăminunată- c ăIisusăHristosăCelădeăpeăCruceăînso eşteăpeăcelăceăcuăcredin ăseăîncumet ălaăsuişulăsfânt.

Deă altfelă pelerinajeleă ortodoxeă încredin eaz ă obişnuită despreăaceasta;ă iarăSfântaăM n stireăPrislop,ăunaădintreăvechileăvetreămona-

haleăromâneştiăşiăcareăaăavutăprivilegiulăaăfiărectitorit ăşiăcondus ădeăPreaă Cuviosulă Ieromonahă Arsenieă Boca,ă ilustrândă totodat ă prină celeăf ptuiteăpân ăast ziăstaturaăsaăspiritual ,ăesteăceaăcare în cadrul Episco-pieiăAraduluiăşiăHunedoareiăofer ăcaăpeăunaădintreă roadeleănevoin elorăc lug reştiăaleăceluiăceăvegheaz ă înă intirimulăcinstituluiăaşez mântă laătoat ăbunaărânduial ,ăacesteăfileădeăfilocalieăspreăbinecuvântare.

f T I M O T E I Episcop

alăAraduluiăşiăHunedoarei

IubiteăP rinteăArmenie,

A fost o vreme când te-amăştiutăpictorădeăsufleteădup ămodelulăDomnuluiănostruăIisusăHristos.ăCeăvremeăîn l toareăcândătoat ă araăluiăAvramăIancuăseămişcaăînăpelerinaj,ăcântândăcuăz padaăpân ălaăpiept, spreă Sâmb taă deă Sus,ă ctitoriaă voevoduluiămartir!ă Oă fiă fostă aşaă deă laăDumnezeuă caă toat ă aceaă bulboan ă spiritual ă uriaş ă s ă seă desumfleă laăcomand ăcaăşiăcumăn-ar fi fost?

CeeaăceăamăadmiratălaăSfin iaăTaăeăc ănuăte-aiăl sat.ăDinăzugravăde suflete, fericite s ăseămodelezeădup ăDomnulătuturor,ăiat -te zugrav deăbiserici,ăadic ăalăcelorăceăpoart ăpeăchipurileăcuvioaseăreflexulădes -vârşiriiăFiuluiăluiăDumnezeu.ăEăoămareămângâiere,ăacumăcândănuămaiăaiăprilejulăs ădes vârşeştiăpeăaspiran i,ăs ăpo iămângâiaăcuăpenelul pe cei des vârşi iăpentruăa-iădaăpild ăpeăzidurileăsacre.

Micaăbiseric ădeălaăDr g nescuăareănoroculăs ăsimt ăpeăzidurileăeiăzugr viteăpredicileă fierbin i,ăpeă careămiileădeăoameniă leă ascultauă laăSâmb taădeăSus.

Eăoăpictur ănou ăcaăşiăpredicaăde-atunci. Nimicăîntunecatăînăaceast ăprim var ăcareăîmbrac ăcuăplaiăînflo-

rităbol ileăbisericii.ăEăoălumin ădeătonuriădeschiseăc treălumeăcaăspiritulăşiăchipulăMântuitoruluiăcoborâtăs ăneăaduc ăluminaădeăsus,ăceăiradiaz ădinăpicturaăSfin ieiăTale.ăEăunăstilănou,ăeăoăpictur ănou ,ădup ăviziuneaănou ăpeăcareăoăpor iăînăsuflet.

Picturaăsacr ăeăistoriaăînăimaginiăaăvie iiăMântuitoruluiăşiăaăcelorătransfigura iădeăEl.ăAdic ăimagineaăraiului.ăSfin iaăTaăaiăîn elesăs ăfaciăoăpictur ă transfigurat ă înă nuan eă clareă şiă deschise, paradiziace pentru a sugeraă lumeaă feeric ă deă dincolo.ăBisericaă deă laăDr g nescuă iradiaz ăluminaăraiului.ăCeeaăceădomin ăînăeaăpân ăacumăeăimagineaăMaicii


sugeraă lumeaă feeric ă deă dincolo.ă Bisericaă deă laăDr g nescuă iradiaz ăluminaă raiului.ă Ceeaă ceă domin ă înă eaă pân ă acumă eă imagineaăMaiciiăDomnului.ă Ceaă careă ocroteşteă bisericaă dină boltaă altaruluiă eă pură şiăsimpluămagnific ăînămilostivireaăeiădeămijlocitoareăaălumiiăc treădumne-zeesculăeiăFiu.ăCeaăcareăpluteşteăvizionarăpesteăSinodulăde la Efes e f cut ădinăatâteaănuan eăşiănumaiădinănuan eăîncâtăniciănuăpareăpictur ,ăciăoăapari ieăvaporoas ăşiădiafan ăcare,ăcuăceresculăPruncă înăbra e,ăapareăs ăînt reasc ăpeăsinodaliăc ăeaăeăîntr-adev răMaicaăluiăDumne-zeu - 08OTOKO(J.

Nichifor Crainic

Not : Aceast ăscrisoareăaăfostădat ădeăNichiforăCrainicăuceniculuiăs uă

spiritualăp rinteleăArsenieăBocaădup ă întâlnireaădeăcâtevaăceasuriăpeăcare au avut-oăînătoamnaăanuluiă1971,ăînăBisericaădinăsatulăDr g nescuădeălâng ăBucureşti,ăpeăcareăp rinteleăîncepuseăs ăoăpicteze.

Dup ămaiămulteăconvorbiriăavuteăînăBucureşti,ăNichiforăCrainicăaăvenităs ăpecetluiasc ,ăcuăiubireaăşiăcompeten aăcuăcareăscriseseăNos-

talgia Paradisului, valoareaă picturiiă uceniculuiă s uă ajunsă p rinteă du-hovnicescădeăstatur ăfilocalic .

Men ion măc ăînăvremeaăcândălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâm-b taădeăSusăizbucniseăaceaă"bulboan ăuriaş ăspiritual ",ăNichiforăCrai-nicăeraăocrotitădeăP rinteleăArsenie,ăcuăîncuviin areaăMitropolituluiăNi-colaeăB lană şiă cuă consim mântulă tacită ală luiă PetruăGroza care, cu prilejulă uneiă întrevederi,ă îiă spuseseă P rinteluiăArsenie:ă "Omulă acestaătrebuieăp stratăpentruăneamulăromânesc".

Aşaăseăexplic ăprimeleătreiăparagrafeăaleăscrisorii,ăcareădescriuăaşaădeăsugestivăşiăîn l torăceeaăceăNichiforăCrainicăaăv zutăşiăa tr ităcuă25ădeăaniăînăurm .

Scrisoareaă eă neterminat ,ă urmândă s ă oă completezeă peă m suraăînaint riiăpicturii.ăDarăînă1972ăNichiforăCrainicăs-aăs vârşitădinăvia ălaăvârsta de 83 de ani.

Monahia Zamfira Constantinescu

M RTURISIRI

Apari iaă c r iiă Cărarea împărăţiei aă Preaă Cuviosuluiă P rinteăArsenieăBoca,ăesteăcaăoăadev rat ă"man ăcereasc "ăpeăcareăfiiiăs iădu-hovniceştiă - şiă nuă numaiă - oă aşteapt ă deă aproapeă cincizeciă deă ani.ăConceput ăşiărealizat ă înăurmaănumeroaselorăexperien eăspiritualeăpeăcareăSfin iaăsaă le-aăavută înăminunataă lucrareăpeăcareăaădesfaşurat-o în mijloculăcredincioşilor,ălucrareaădeăfa ăesteăunăr spunsăcreştinălaăuneleăproblemeăesen ialeăcareăauăfr mântat,ăfr mânt ăşiăvorăfr mântaăexisten aăuman .

Pornindădeălaăalegereaătitluluiăc r ii:ăCărarea împărăţiei, putem spuneăc ălucrareaăP rinteluiăArsenieăareăoălinieăorientativ ,ăîntrucâtăînăeaăniăseăarat ă"calea"ăcareăduceăspreăîmp r iaăluiăDumnezeu.

SfântaăScriptur ăneă înva ăc ăexist ădou ă"c r ri";ăunaăduceă laăpieire,ăşiămul iăsuntăceiăceămergăpe ea; iar alta (cf. Ioan 14, 6) duce spre "Cetateaănoastr ăst t toare"ădinăceruriă(cf.ăEvreiă13,ă14)ăşiăpu iniăsuntăcei ce merg pe ea (cf. Matei 7, 13-14).

Mântuitorul nostru Iisus Hristos "S-aămicşoratăpeăSine,ăaă luatăchip de rob, facându-se asemenea oamenilor,ăşiălaăînf işareădovedin-du-seăcaăunăom"ă(Filipeniă2,ă7),ătocmaiăpentruăaăneăar taă"calea",ămer-gândăElăînsuşiăprimulăpeăea.

C rareaăîmp r ieiăeăstrâmt ăşiă"plin ădeăspini",ăpeăeaăvorăputeaăs ămearg ănumaiăceiăceăs-auăhot râtăirevocabilăs ălupteăcu ispitele, cu p catele,ă cuă celă r u.ă Eă oă caleă anevoioas ,ă deoareceă aă c l toriă peă eaăînseamn ăs ăfiiăîntr-oăcontinu ătrezvie,ăîntrucâtăcelăr u:ă"r cneşteăcaăunăleu,ăc utândăpeăcineăs ăînghit "ă(cf.ăI Petru 5, 8).

LucrareaăP rinteluiăArsenieăCărarea împărăţiei descrie punct cu punctătainaământuiriiăneamuluiăomenescăs vârşit ădeăMântuitorulănos-


truăIisusăHristosăşiă"oferit ăînădar"ătuturorăcelorăcareăcredăşi-Lăm rtu-risescăcuăvia aăşiăcuăfapteleălor.

Preaă Cuviosulă P rinteă Arsenieă a fost unul dintre cei mai mari teologi-duhovnici ai monahismului românesc din ultimii 50 de ani. în-zestrat de Dumnezeu cu multe daruri, "ce nu au fost puse sub obroc", a c utată "s ă seă fac ă tuturoră toate",ă dup ă îndemnulă SfântuluiăApostolăPavel. Lumina intelectual ăşiăspiritual ăcareăeraăînăSfin iaăSa,ăcâştigată prină studiuă şiă medita iiă adânci,ă dară şiă prină şcoalaă suferin eloră şiă aăr bd rilorădeă totă felul,ă aă luminatăpeă to iă ceiă ceă i-auă ascultată şiă urmatăsfaturile,ăfieălaăM n stireaăSâmb taădeăSusăsauăM n stirea Prislop (de lâng ăHa eg),ăfieălaăbisericaădinăDr g nescuă(deălâng ăBucureşti)ăsauălaăAşez mântulăm n stirescădeălaăSinaia.

P rinteleăArsenieăaă sim ită c ă înăBisericaănoastr ă str moşeasc ăesteănevoieădeăunănouăduh,ăcelăalăSfin ilorăP rin i.ăPreocupatădină tine-re eă deă via aă şiă opereleă Sfin iloră P rin i,ă aă dorită cuă toat ă ardoareaă caăînv turaăşiăvia aălorăs ăfieăcunoscut ăşiătr it ădeăto iăcredincioşii.

"PreaăCuviosulăP rinteăIeromonahăArsenieăaăreînviatăcuăvia aăşiăcuă propov duireaă duhulă Filocalieiă înă via aă religioas ă aă poporuluiănostru",ă spuneaă P rinteleă Profesoră Dumitruă St niloaeă (veziă dedica iaăFilocaliei,ă voi.ă III,ăSibiuă1948).ăApoi,ă "PreaăCuviosulăP rinteăArsenieăBocaă împreun ă cuămişcareaă religioas ă dină jurulăM n stiriiă Brânco-veanu sunt ctitorii Filocalieiă româneşti",ă afirmaă dină nouă P rinteleăProfesorăDumitruăSt niloaeăîn:ăCuvântăînainte,ă(Filocaliaăvoi.ăIII,ăSibiu,ă1948, p. 2.)

Aă fostă preocupată deă totă ceeaă ceă esteă bună şiă sfântă pentruă via ăc utândă"s ăculeag ,ădup ăsfaturileăSfin ilorăP rin i,ămiereaăşiănectarul"ăinteligen eiă şiă spirituluiăumană spreă aă leă convertiă înă izvoareădeăprogresăspiritual.

Genera iiădeăcredincioşiăauăcrescutăşiăs-auăformatăsubăimpresiaăşiălucrareaăpersonalit iiădeăexcep ieăaăP rintelui.ăLocurileăpeăundeăaătre-cutăauăr masămarcateăpentruătotdeaunaădeăamintireaăSfin ieiăSale.ăAăfostăcunoscută înă ar ăşiăpesteăhotare.ăDeăvia aăşiăoperaăP rinteluiăs-au interesatăoameniăşiăteologiădeăseam ;ăuniiădorindăs -i editeze opera în str in tateăînainteăcaăs ăapar ăînă ar .

Aăfostăc utatăşiăascultatăînătimpulăvie iiăsaleădeăoămul imeădeăoa-meni:ădeălaăoameniiăsimpliăpân ălaăprofesoriiăuniversitari,ăşiăcontinu ăs ăfieăc utatăşiădup ămoarte.

M RTURISIRI 337

Cartea Cărarea împărăţiei esteădialogulădeătain ăpeăcareăP rin-tele 1-aăavutăşi—1 are cu fiiiăs iăduhovniceştiădeăatunciăşiădeăacum.ăEaăesteăoăadev rat ăsintez ăaăînv turiiăfilocaliceădinăBisericaăOrtodox .

înăduhulăSfinteiăScripturiăşiăalăSfin ilorăP rin iăaăc utatăs ăt m -duiasc ăsufleteleăşiătrupurileăbolnaveădeăcancerulăp catului.ăS-a folosit cuădestul ăchibzuin ăşiădeărezultateleăştiin eiătimpuluiăSfin ieiăSale,ăînăscopulă p trunderiiă câtămaiă adânciă înă taineleă fiin eiă umane,ă înă vedereaădescopeririiă cauzeloră p cateloră şiă aă înl tur riiă loră prină lucrareaă Mân-tuitorului nostru Iisus Hristos l sat ă Bisericii.ă Iat ă deă ceă lucrareaăP rinteluiăesteăaşteptat ăatâtădeămult.

Tonulăblândăşiăp rintesc,ăplinădeă în elepciuneă - aproape fiecare propozi ieăesteăoăaxiom ă- îiărezerv ălucr riiădeăfa ăunălocăunicăînălite-raturaăteologic ăromâneasc ,ăaşaăcumăunicăînătr ireăşiăînv tur ăaăfostăşiăautorulăei.

Preot Prof. Univ. Simion Todoran

NOT ăASUPRAăEDI IEI

13 iunie 1946

D ruiescă P rinteluiă Protopopă NistorădinăBraşov,ăacesteăprimeăpatruăcapitole,ăînă manuscris,ă probabilă aleă uneiă c r iă vii-toare, pentru ostenelile ce-aăf cutăcaăs ăleăafleăcuprinsulăînainteădeăşlefuireaălorădefi-nitiv ă - cuă rug minteaăde-a opri multipli-careaă şiă publicitateaă manuscrisului,ă dinăpricina repetatelor revizii.

D ruit ă cuă p rintesc ă iubireă tuturorăcititorilorăşiăostenitorilor,

Arsenie.

Aceast ă dedica ieă scris ă deă P rinteleă Arsenieă l mureşteă deplinăînceputulăşiăevolu iaăCărării împărăţiei. Amăg sit-o pe un exemplar care cuprindea cele patru prime capitole. N-amăpututăaflaăînc ădac ămaiăesteăcinevaădinăfamiliaăP rinteluiăProtopop,ădarăfaptulădovedeşteăc ăoriăP rinteleă Protopop,ă oriă urmaşiiă n-auă respectată rug minteaă P rinteluiăArsenie,ă şiă aşaă seă faceă c ă s-aă r spândită aceast ă prim ă schi ă şiă s-a multiplicatăîntreăcredincioşi.

Peăcontracopertaămanuscrisuluiăseăafl ăurm toareaănoti : Prima schi ăaăCărării, pentru iulie 1947. Corecturileădeăfa ăs-auăt cutădup ăunăan, în vederea lui august 1947.

Urmeaz ,ămaiăjos,ătreiăsubtitluri,ădintreăcareăP rinteleăaăsubliniatăpe ultimul:

Unăr spunsăcreştinălaătrebuin eleăvremii. Unăr spunsăcreştinălaăunele probleme ale vremii. Un răspuns creştin la neliniştile vremii.

NOTAăASUPRAăEDI IEI 339

Peăpaginaăurm toareăst ăscrisăcuăcreionul:ă3ăiunieă1946ă- 19 iulie a.c.ă(probabilă1947),ăceeaăceădovedeşteăc ăscriereaăCărării a început în vara anului 1946, cândăauăvenitălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taădeăSusăprimaăserieădeăstuden iădinăBucureştiăşiădinăalteăcentreăuniver-sitare.

Aceast ăvacan ăspiritual ,ălaăcareăne-am dus întâi cu scepticism, ne-aă cucerită repedeă şiă ne-aă înfl c rată peă to i,ă încâtă şiă înă aniiă urm tori,ă1947-1948,ămergeamăcuăconvingereăşiăentuziasmăînăminunataăaşezareădeăatunciăaăM n stiriiăBrâncoveanu,ăcaăs ăascult măîndrum rileăP rin-teluiăArsenieă devenită duhovniculă nostru.ăAşă puteaă spuneă c ă pentruăfiecareăeraăaltul,ădup ăstructura,ăeduca iaăşiăcerin eleăfiec ruia.ăSeăiden-tificaăcuăfiecare,ăcaăs -lăajuteăs -şiădescifrezeăinten iaădivin ăascuns ăînădestinulăfiec ruia,ăfaptăcareălaăvârstaătinere iiănu-1 prea pricepe nimeni, sauăîntrebareăpeăcareăaproapeăniciăunătân rănuăşi-oăpune,ănuăşi-o punea atunciăşiăcuăatâtămaiămultănuăşi-oămaiăpuneăast zi,ăcândănuăduhovniculăesteă c l uzaă tinerilor.ăAst ziă seă folosescă toateămijloacele,ămultămaiămultădecâtăatunci,ăpentruăaătreziăcâtămaiădevremeăinstincteleăşiăaăînde-p rtaăastfelăpeătineriădeăinterioritatea,ădeăsufletulăşiădeăspiritualitateaălor.ăP rinteleăArsenieăaădorităs ăl mureasc ămaiăalesăpeătineriăs -şiăîndrepteăvia aăînc ădinătinere eădup ălegileădivine,ăprevenindu-iădeăurm rileăcareăatârn ă asupraă p catelor,ă sfatuindu-iă s -şiă cl deasc ă via aă peă temeliaăHristos.ăFieădeciăcaăaceast ăcarteăieşit ădinăceaămaiăprofund ăconştiin ăduhovniceasc ă s ă fieă primit ă spreă zidireaă sufleteasc ă aă genera ieiă deăacum.

Avalanşaăpoporuluiă şiă aă tineretuluiă spreăM n stireaăBrâncovea-nu-Sâmb taădeăSus,ăfoarteăsugestivăprins ăşiădescris ădeăNichiforăCrai-nicăînăscrisoareaădeămaiătârziu,ăaădeterminată"şlefuirea"ăşiăamplificareaăcontinu ăaăCărării împărăţiei pân ăînănoiembrieă1948,ăcândăP rinteleăaăfostădusă cuămaşinaădeăMitropolitulăNicolaeăB lanăpersonal,ă înso itădeăProtoiereul-Vicară T.ă Belaşcuă şiă Arhidiaconulă Circov,ă laă M n stireaăPrislopă deă lâng ă Ha eg,ă str vecheăm n stireă ortodox ă deă laă 1400,ăctitoriaă Sf.ăNicodimă deă laă Tismanaă şiăVodi a,ă rectitorit ă deăDomni aăZamfiraăfiicaăluiăMoiseăVod ădinăBucureşti,ăredobândit ădeăcurândăde subăst pânireaăabsurd ăaăgreco-catolicilor,ăpentruăaăfiărestaurat .ăDeăfa ăauămaiăfostăpreotulăFaurădinăSilvaşulădeăSusăşiăautorit ileălocale.


V zândăMitropolitulăparaginaălocului,ăaăbisericiiăşiăaăcl dirii,ăaăspusăP rinteluiăArsenie: "Din orice lucru urât, un om cu talent poate faceăunălucruăfrumos;ădarăcândă iăseăvaăurîăte-ntorci înapoi".

Deciănuăautorit ileăvremiiăl-auăscosăpeăP rinteleădeălaăM n sti-reaăSâmb ta,ătrimi ându-1ălaăunăschităgol,ăf r ăimportan ,ăcumăseăinsi-nuiaz ă într-oă carteă tip rit ă laăBraşovă înă 1993.ă Iară schitulă esteă tocmaiăM n stireaăPrislopăalăc reiăalătreileaăctitorăaădevenităP rinteleăArsenie,ăcare a adus-oălaăînf işareaăşiăfrumoasaădezvoltareădeăast zi.

Maiăexist ădeăasemeneaădocumente,ăatâtăpersonaleăcâtăşiăofici-ale,ădeăundeăreieseăclarăc ănuăautorit ileălocaleăl-auăscosădeălaăM n sti-reaăBrâncoveanu,ăciăMitropolitulăNicolaeăB lanăi-a dat ascultarea de a restauraăM n stireaă Prislop,ă ceeaă ceă aă şiă f cut.ă Alt ă dovad ă esteă şiămisiuneaă avut ă întreă uni i,ă cu careă aă fostă încredin ată deă PatriarhulăJustinian,ăcurândădup ăaceea.

Oăalt ăinsinuareăseăîncearc ăacumăprinăsfin ireaăunuiămonument,ăcare s-aăf cutăduminic ă29ăoctombrieă1995ălaăM n stireaăBrâncoveanu,ăîn amintirea celor care au murit în lupta împotriva comuniştilor,ă înărezisten aădinămun iiăF g raş,ăînăcareăesteăimplicatăşiăP rinteleăArsenie,ăcuăştireaăPreaăCuv.ăP rin iădeălaăM n stireaăSâmb taăşiăcuăbinecuvân-tareăarhiereasc .

Ori,ă to iă ceiă careă auă participată laă aceleă cursuriă deă spiritualitateăcreştin ă din anii 1946-1948,ă careă alc tuiescăCărarea împărăţiei, ştiuăfoarteăbineă c ăP rinteleăn-aă îndrumată peă nimeniă laă rezisten ă şiănesu-punere, ci tuturora le-aăspusăc ăn-auăc dereaăşiăputereaăs ăîmpiediceăceătrebuieăs ăvin ,ăîmbiindu-leătr ireaăcuătoat ăsinceritateaăaăidealuluiăcreş-tin, sintetizat în Predica de pe Munte, pe care 1-aăm rturisităpân ăînăulti-meleăceasuriăaleăvie ii.ăDeciăDumnezeuăesteăCelăcareărânduieşteăceătre-buieăs ăvin ăasupraăoamenilor,ăînăfunc ieădeăpurt rileălor,ădeăascultareaălor de Dumnezeu,ăşiădeăîncreştinareaăvie iiălorăceaădeătoateăzilele.

Aşaăseăexplic ădeăce,ăarestatăcaălegionarăînăvaraăanuluiă1948,ăiăs-aădată drumulă dup ăoă lun ,ă oă lun ă jum tate,ă înă oriceă cază laă 1ă sep-tembrieăeraălaăm n stire.ăOricineăîşiăpoateădaăseamaăc ădac ăarăfiăfost doveditălegionarăsauăpartizan,ănuăarămaiăfiăfostăeliberat.ăŞiădeăcâteăoriăaăfostăarestat,ă totăaşaăiăs-a întâmplat, încât chiar Patriarhul Justinian a f cută urm toareaă afirma ieă laă Seminarulă Monahală Horezu,ă înă fa aămaicilorăprofesoare,ăcareăşiăeleăparticipaser ălaăaceleăcursuriădeăneuitat:


"Nuăştiuăce-iăcuăomulăacesta,ăc ămereuăeăluat,ăşiămereuăeliberat,ăşiădeăfiecareădat ăieseămaiăluminat".

Cititoriiăacesteiăc r iăvorăputeaăs -şiădeaăseamaăsinguriăc ăesteăcel mai puternic argumentă împotrivaăacestoră insinu ri,ăalăc rorăscopănu-1ăîn elegem:ănuăexist ăînăCărarea împărăţiei vreunărândăm car,ăcareăs ăîndemneălaărezisten ăsauăinsurec ieădeăoriceăfel.

P rinteleăaăfostăcercetatăîntotdeaunaăpentruăpopularitateaăpeăcareăa avut-o, fiindc ăseăb nuiaăc ăacoloăundeăesteăadunareădeăoameniătre-buieăs ăfieăşiăinstiga ie.ăAdev rulăeăc ăînămijloculămul imiiăerauăşiăuniiăcareănuăveneauăpentruă formareaă loră religioas ,ă ciă caădoar ,ădoar ,ă s ăg seasc ăînăspuseleăP rinteluiăvreunăsprijinăalăconvingerilor sau ideilor lor.ăŞiăerauăcâteăuniiăcareăr st lm ceauăşiăinterpretauăgreşităvorbeleă- şiădeăaceştiaămaiăsuntăpân ăast zi!ăUnăaltămotivădeăcercetareăaămaiăfostăşiăfaptulăc ăuniiăauăvenităs -iăcear ăsfatăşiăajutor,ăşiăeraădestulăs ădeclareăc ăs-au întâlnităşiăcuăP rinteleăArsenieăcaăs ăfieăridicat,ăpân ălaăprobaăcontrarie.

Caăultim ădovad ăc ăniciodat ăn-aă îndemnată laă revolt ,ă st ă r s-punsul pe care mi 1-a dat mie - peăatunciăstare aăM n stiriiăPrislopă- în anul 1959, când s-aăpetrecutăscoatereaăfor at ăaăc lug rilorăşiăc lug -ri elorădinăm n stiri.ăInăfa aădispozi iilorăprimiteăamăfostădeăp rereăs ăneăopunem.ăP rinteleămi-aă r spunsă :ă "N-aiă dreptulă s ă antreneziăpoporulăîntr-oăpersecu ie;ădeăundeăştiiăcâ iăsauăcâteăvorărezistaăînăpuşc rie?ăAmăîn eles,ăşi aşaăaăînceputărezisten aăpasiv .ăF r ăexemplulăSfin ieiăSaleăn-amăfiăreuşit!

Amăfiădorităcaăprimaăedi ieăaăCărării împărăţiei s ăapar ăîntr-o atmosfer ăsenin .ăDarăaceast ăultim ăîncercareădeăaăr st lm ciărostulăşiăsensulăprofundăcreştinăalăactivit iiăP rintelui Arsenie, - şiăînc ăcuăîncu-viin areaăPreaăCuv.ăP rin iădeălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taădeăSusăşiăcuăbinecuvântareăarhiereasc ă-,ăneăoblig ăs ăl murimătoateăîncer-c rileădeăaăminimalizaăşiăcaricaturizaăaceast ăcomplex ,ăharic ăşiămar-cant ăpersonalitate a monahismului din Ardeal.

Prima s-aăf cutăprinăarticolulăP rinteluiăProf.ăBodogae,ăap rută înăTelegrafulăRomân,ăîndat ădup ăs vârşireaădinăvia ăaăP rintelui.ăFiindăacumăşiădânsulăînă" araădeăpesteăveac",ăîlătrecemăsubăt cere,ămaiăalesăc ,ăcuăpu inăînainteădeăaămuri,ăaătrimisăunăbuchetădeăfloriălaămormântulăP rintelui.ăŞiăi-auăfostăflorileămaiăfrumoaseădecâtăarticolul.ăPoateăc


articolulă aă fostă scrisă laă comand ,ă iară florileă le-aă trimisă dină inim !ăDumnezeuăs -l ierte.

Neăreferimăapoiă laăn ravul,ăpeăcare-1 au unii, de a-iă luaăpeăP -rinteleă caă stindardă sauă paravană ală ac iuniloră loră atribuindă P rinteluiăpropriileă loră idei,ăsauăn ravulăaltoraăcareăpân ămaiă ieriă l-auăponegrităşiăacumădeodat ăîntrecăm sura,ăcrezândăc ădac -1 declar ălupt torăîmpo-trivaăcomunismuluiăîiăadaug ă- sauăîşiăadaug !ă- oăcunun ăînăplus.ăDarătocmaiăapari iaăCărării împărăţiei anuleaz ăoriceăîncercareădeăacestăfel,ăfiindc ăoricineăoăciteşteăpoateăs -şiădeaăseamaăcă Părintele a urmărit

numai realizarea idealurilor creştine, între care si problema majoră a regenerării neamului prin regenerarea creştină a vieţii de familie.

Ori, prin trăirea creştină a vieţii nu mai poţi fi în conflict cu nimeni,

începând cu stăpânirea politică (Cezarul), care oricine ar fi şi oricum

ar fi, este cu orânduire dumnezeiască spre bucuria sau pedeapsa

oamenilor, după cum împlinesc sau nu rânduielile divine ale vieţii. Altălucruăcareătrebuieăl murităesteăciudataăapuc tur ăaăunorăaşa-

zişiăcredincioşiăcareăpretindăc -1 cunosc de nuăştiuăcândăpeăP rinteleă(deşiăară trebuiă s ă aib ă celăpu ină70ădeăaniă caă s -lă fiăputută cunoaşteă laăM n stireaăSâmb ta)ăşiăcareăcredă"ipsoăfacto"ăc ăauădatoriaăs -lăfac ăeiăcunoscută peă P rintele.ă Ină acestă scopă adun ă ziceriă sauă prediciă deă aleăP rintelui,ăpeăcareăuniiăleămaiămodific ăşiăleăamestec ăcuăprediciăf cuteădeăei,ă scotă texteădinăcontexte,ă copiaz ădeăpeăundeăpotăprimaă schi ăaăCărării, leămultiplic ăşiăînăfelulăacestaăîşiăfacăoăsurs ădeăcâştig,ăindu-cândăînăeroareăsufleteleăsimpleăşiănecunosc toare.

To iăaceştiaănu-şiădauăseamaăc ăprinăceăfacădovedescăc ăauădes-preăP rinteleăoă corîcep ieăminor .ăParc ăP rinteleă ară fiă fostăună felădeămonah peregrin, iar ei îi fac binele de-a-i aduna "predicile" de pe unde le nimeresc, autentice sau neautentice, întregi sau fragmentare,ăşiăaăleăoferi oamenilor - contraăcostăfireşte!ăOriădinădedica iaăscris ăP rinteluiăProtopopă Nistoră dină Braşovă reieseă limpedeă c ă P rinteleă Arsenieă nuăadmiteaăs -iăfieămultiplicateăscrierileădeăoricineăşiăoricum.

Tuturor acestora le facem cunoscutăc ăaăfostăşiăaăr masăduhovni-culăMân stiriiădeămaiciădeălaăPrislop,ădinăanulă1950ăpân ăînăanulă1989,ăcând s-aăs vârşitădinăvia .ăDup ăizgonireaăfor at ădinăm n stireăînăanulă1959,ăobşteaă s-a reorganizat într-unăaşez mântăm n stirescă înăoraşulăSinaia, careăacumăesteămetoculăMân stiriiăPrislop.

NOT ăASUPRAăEDI IEI 343

înă acestă aşez mânt,ă construită şiă organizată cuă neîntrecutu-i dar artistic,ăP rinteleăşi-aăavutăchiliaăşiăatelierulădeăpictur ădinăanulă1969ăpân ă înă anulă 1989,ă cândă s-aă s vârşită dină via . Aiciă şi-aă l sată într-o rânduial ă des vârşit ă şiă prediciă şiămedita iiă şiă desene,ă dară şiă ultimaădorin ădeăaănu-iăfiădateăpublicit ii.

V zândăîns ăcâteăvarianteăcircul ăşiămaiăalesăcâ iăantreprenoriăsau patroni are, dintre care unii nu l-auămaiăv zutădinăanul 1949, care n-auămaiăvrutăs ăştieădeăSfin iaăSaăînăvremeaădeăsurghiun,ăbaăseămaiădauăşiăuceniciăşiăcalziăap r tori,ăne-amăhot râtăs ăd măformaădefinitiv ăa Cărării împărăţiei, cum a gândit-oăşiăcumăaăl sat-oăînă1949,ădup ăcare vor urma predicile - care şiăeleăcircul ăînănuăştiuăcâteăvarianteă-, pe careăşiăle-a legat singur într-un volum - seăpricepeaăs ălegeăfoarteăfru-mosăc r ileă- dup ăoăanumit ăordineăşiăcuăoăcaligrafieăunic .

1 se atribuie câteva scrieri, între care Pravila Albă, un manuscris care i s-aăfurat,ămodificatăapoiăşiărescris.ăCircul ăpeănumeleăP rintelui,ăajungândăpân ăînăFran a.ăD măînăoriginalăcaracterizareaăpeăcareăoăfaceăP rinteleăpeăunăasemeneaăexemplarădinăPravila Albă.

\l

O

■f\


I s-a mai atribuit şiăaşa-zisa scriere: Sundar Singh vorbeşte glo-

bului pământesc. Iat ăşiăcaracterizareaăt cut ădeăP rinteleăasupraăaces-tei scrieri:

5UHUK SIHL

JRi

Maiăcircul ăapoiăzvonulăc ădup ă7ăaniăvaăfiădezgropatăşiămutatălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taădeăSus.

Suntemătreiămartoriăcareăamăfostădeăfa ăînăziuaăcândăP rinteleă1-aă rugată peă P rinteleă Nicodimă (duhovniculă deă atunciă şiă deă acumă alăM n stiriiăPrislop)ăs -iăaduc ăpatruăpociumbi,ăpeăcareăi-aăb tutăînăceleăpatruăcol uriăaleăloculuiăalesădeămormântăşiăcareăeste mormântul de azi. Toat ăobşteaăm n stiriiăştieăacestălucru.

Iară martorulă celă maiă puternică esteă fostulă stare ă ală M n stiriiăBrâncoveanu,ăPreaăCuv.ăArhimandrităVeniaminăToh neanuăcare,ăcamăcu 10-15ă aniă înainteă deă s vârşireaă dină via ă aă P rintelui,ă s-a dus la Dr g nescuăundeăpictaăşiăi-aăspus:ă"P rinteăamăhot râtăcaădup ă7ăaniădeălaă înmormântareă s ă v ă aducemă laă Sâmb ta"!ă P rinteleă i-aă r spuns:ă"Niciă mortă nuăm ămaiă întorcă laă Sâmb ta".ă Despreă aceastaă potă daăm rturieăP rinteleăSavianăBunescuădeălaăDr g nescuăşiătoat ăobşteaădeălaăSinaiaăşiăPrislop,ăc roraăP rinteleăle-a relatat întâmplarea.

înăleg tur ăcuăaceasta,ăcaăs ăseălinişteasc ăceiăcare,ădinăcomodi-tateăsauădinăalteăintereseăarădoriăschimbarea,ămaiăfacăurm toareaăm rtu-risire:ăcuăpu inătimpăînainteădeăs vârşireaădinăvia ăaăSfin ieiăSale,ăl-am întrebatădac ,ădup ă7ăani,ăs ăurm măobiceiuluiăcareăesteăprinăm n stiri,ădeăaădezgropaăpeăceiăadormi i.ăMi-aăr spunsălapidar:ă"Pecetluităs -mi


fieămormântulăpân ălaăaădouaăvenire".ăŞiăn-a fost vorba decât de dez-gropareănuăşiădeămutare!

Maiă men ion mă c ă areă dou ă caseă p rinteştiă ziditeă înă aceast ăm n stire,ă înăafar ădeăpropria-iăvia ,ăpeăcareă şi-a riscat-oăşiă jertfît-o pentruăPrislop,ăpân ăcuăcâtevaăluniăînainteădeăs vârşireaădinăvia .

Ar fiăabsurd,ăarăfiăstrig torălaăcer,ăcaăcelăsocotităalătreileaăctitorăalăPrislopului,ăs ăfieădusăundeă''Niciămortăn-aăvrutăs ăseămaiăîntoarc ".

Ceeaăceăsigurănuăseăvaă întâmpla,ă fiindc ă to iăceiăceă i-au stat al turiăînăsurghiun,ăîncepândăcuăP rinteleăNicodim, duhovnicul actual alăM n stiriiăPrislop,ănuăvorăîng duiăsubăniciăoăform ăs ăseătreac ăpesteăhot râreaă dină urm ă aă unuiă om,ă aă unuiă p rinteă duhovnicesc,ă ctitoră deăm n stire,ărugându-LăpeăDumnezeuăs ănuăîng duieăs ăseăscrieăoăaădouaă"PlângereăaăM n stiriiăPrislop".

Ultimaăl murireăesteăasupraăcelorădou ăscrieriăapocrife:ă"Acatis-tulă Preaă Cuviosuluiă P rinteăArsenie"ă şiă "Via aă Sfântuluiă PreaăCuviosăP rinteă Arsenie",ă scriseă deă Ieromonahulă Dometieă deă laă M n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taădeăSus,ăpreo itălaă75ădeăani, cu 4 clase primare, maniacăşiăexaltată religios,ăcareăveneaăpeă laăP rintele,ă îiă scriaăscrisori,ădintre care din întâmplare i s-aăp stratăultima,ădarăcareămereuăplecaăsu-p ratăc ăP rinteleănu-i da sfatul pe care-1 voia el.

Culmeaăesteăc ăacestăAcatistăaă fostăscrisăcuă încuviin areaăPreaăCuv.ăP rin iădeălaăSâmb taăşiăcuăbinecuvântareăarhiereasc ă(dup ăm r-turisireaăautorului),ăuniiăfiindc ăsuntăprobabilădeăacelaşiănivelăcuăauto-rul,ăiarăal iiăcaăs -lădenigreze.ăDovad ăc ăcuătoateădemersurileăf cuteădeăconducereaăM n stiriiăPrislopăatâtăc treăconducereaăM n stiriiăSâmb -ta,ăcâtăşiăc treăArhiepiscopiaăSibiului,ăprecumăşiăanun urileăpublicateăînăTelegrafulăRomânăşiăCredin aăStr bun ă(anulă1992),ăceleădou ăapocri-fe,ăscriseăsubăoăform ăpueril ,ăcuămulteăminciuni,ăexager riăşiăinven ii,ăcircul ăşiăacumănuănumaiă înă ar ăciăşiăpesteăhotare,ăajungândăpân ă înăAmerica,ăîncâtănuăştimăcuiăi-aăf cutămaiămultăr uăacestăpseudo-acatist, P rinteluiăsauăM n stiriiăSâmb taăşiăArhiepiscopieiăSibiului,ăc ăîng du-ie asemenea scrieri, rar ăs ăleăinterzic ăşiăs ăl mureasc ăpeăcredincioşi.

Caăurmare,ănuănumaiă c ănuă s-aă luatăniciăoăm sur ădeăaă st viliăr spândireaăacesteiănecuviin e,ădarăauăpusăpeăunăc lug ră ieşitădinăm -n stire,ădup ăceăd duseăpeăal iăc lug riăafar ,ăc s torit,ăv duv,ăavând o fiic ,ărevenităînăvia aămonahal ăşiădevenităarhimandrit,ăs ăacuzeăcon-


ducereaăM n stiriiăPrislop,ăc ăarăfiăscrisă"Acatistul"ăşiă"Via aăP rinte-lui",ăcareădeăfaptăluaseăatitudineăîmpotrivaăacestorăimproviza ii,ăcontes-tând prin adresaădină22ăfebruarieă1992ăc treăredac iaăTelegrafuluiăRo-mână dină Sibiu,ă "autenticitateaă şiă cuprinsulă acestuiă pseudo-acatistă şiăpseudo-via ăatâtăpentruăc ănuăsuntădecâtăoăînşiruireădeăinven iiăşiăine-xactit iăaăuneiămin iăexaltate,ăcâtăşiăpentruăfaptulăc ănuăoriceăneavenităareădreptulă s ă scrieă"Acatiste"ă sauă"vie iădeăsfin i",ă iarăacesteaă seă facănumaiădup ăcanonizareaăuneiăpersonalit iă duhovniceşti,ă - şiănumaiă cuăaprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române"; iar prin adresaă14/1992ă c treăM n stireaăBrâncoveanuă îiă roag ă s ă iaăm surileăcuveniteădeă"stingereăaă r spândiriiă loră înăpoporăpentruăcaăr ulăs ănuăseăînmul easc ă şiă pentruă caă s ă nuă liă seă întoarc ă înă pedeaps ...ă lipsaă deădragosteăşiărespectăfa ădeăP rinteleăArsenie".

Caăurmare,ărug măpeăcititorii Cărării împărăţiei s ănuăseămaiălaseăînşela iădeăimproviza ii,ăciăs ăseăadresezeăM n stiriiăPrislopăpentruăaăob ineăscrierileăautenticeăaleăP rintelui.

Men ion mă c ă citateleă dinăSfântaă Scriptur ă auă fostă dateă dup ăedi iaădină1936ăaăSf.ăScripturiăşiăedi iaădină1939ătradus ădeăPreo iiăProf.ăVasileăRaduăşiăGalaăGalaction.

Mul umimătuturorăcelorăcareăauăajutatătip rireaăacesteiăc r i,ărea-lizat ănumaiăcuăcontribu iaăcredincioşilorăcareăauăf cutăabonamente.

Şiăacum,ăcaăs ăseărisipeasc ăumbraăatâtorădevieri,ăs ăneăîntoar-cemă laăCuvântulă deă laă începutulă c r ii:ă "Esteă oă singur ă caleă senin :ătr ireaăînv turiiăcreştine,ăînătoat ăadâncimeaăeiăşiăînătoat ăsinceritateaănoastr .ăAstaă r mâneă singuraă caleă sigur ,ă peă careă trebuieă s-oă înv mămereu, în fiecare rând deă oameni",ă laă careă ad ug mă şiă ună citată dinăBaudelaireăaflatăînăînsemn rileăP rinteluiăArsenie,ăcareăniăseăpareădefi-nitoriuăpentruăactivitateaăşiăpersonalitateaăSfin ieiăSale:

"Oriceă oper ă mareă şiă sever ă nuă seă poateă încrustaă înă amintireaăoameniloră şiă nici nu-şiă poateă cuceriă loculă înă istorie,ă f r ă împotriviriăcrâncene.ăOameniiănuăştiuăcuăceăr bdareăşiăîndârjireăaăînzestratăProvi-den aăpeăceiăc roraăle-aăîncredin atăoămisiune".

Monahia Zamfira Constantinescu

C U P R I N S U L

CUVÂNT ÎNAINTE ..................................................................................... 9

I. C RAREA ................................................................................................ 11

1. De la cârmaămin iiăatârn .................................................................... 13 2. Unătovar şănev zut .............................................................................. 14 3. NoeăşiăIisus .......................................................................................... 14 4. Dinăp c toşi,ăsfin i ............................................................................... 16 5. Lupta mântuirii .................................................................................... 18 6. "Vr jmaşămilostivăşiăprietenăviclean" ................................................... 21 7. Puiul necurat ....................................................................................... 22 8. Semnul Crucii ...................................................................................... 24 9. In pustia Carantaniei ............................................................................ 26

10. Iubireaăeăc rarea .................................................................................. 29 11. C rareaăSfântuluiăPavel ....................................................................... 34

II. ÎNV MINTELEăREGILOR ............................................................. 37 1. SaulşiDavrd........................................................................................ 39 2. Cum începe o datorie ........................................................................... 40 3. Vremeaădeăplat ................................................................................... 40 4. M rturisirea ......................................................................................... 41 5. încerc rile ............................................................................................ 42 6. Prin cuptorul smereniei ....................................................................... 44 7. Luminaăsuferin ei................................................................................. 47 8. Cenzura invidiei ................................................................................... 5 1 9. Soarele smereniei................................................................................. 52

10. Cei ce n-au necazuri............................................................................. 55 11. Urzireaăc deriiă .................................................................................... 56 12. Puterea careănuăascult ........................................................................ 58 13. PrinătâlcuirileăP rin ilor ........................................................................ 60 14. Apusul unui rege ................................................................................. 62 15.^ Spiritism..: ........................................................................................... 66

16. Plataădinăurm ăaăneascult rii ................................................................ 76 17. Tiraniăînăpoc in ................................................................................. 78

348 CUPRINSUL

III. CELEăŞAPTEăSURLE ........................................................................ 81 O

1. Dumnezeuăseăroag ............................................................................. 83 2. Glasulăconştiin ei ................................................................................. 87 3. Chemareaăcuvântuluiăşiăt cereaătras ălaăr spundere ............................. 88 4. Chemareaăcareăustur .......................................................................... 89 5. R spunsulăpoporului ............................................................................ 94 6. Ceasul primejdiei ................................................................................. 97 7. Ceăurm reşteăDumnezeu ................................................................... 100 8. M rturiaăunuiăsfânt ............................................................................ 102 9. Socotelileăîn elepciuniiăcuămoartea .................................................... 110

10. Judecataămilostiv .......................................................................... ... 114 11. Sfatul din iad ..................................................................................... 116 12. Dezl n uireaăstihiilor ......................................................................... 119 13. Antihrist ............................................................................................ 121 14. SfântaăLiturghieămaiă ineălumea ......................................................... 123 15. Proorocul de foc ............................................................................... 124 16. Sfânta Cruce pe cer ........................................................................... 126

IV. R ZBOIULăNEV ZUT .................................................................... 129 1. Omul,ăzidireădeămareăpre ................................................................. 13 1 2. îngeriăc zu i ...................................................................................... 132 3. PustiireaăfiriiăomeneştiăînăAdam ........................................................ 133 4. Dup ăfireăşiăîmpotrivaăfirii ................................................................. 135 5. Refacerea firiiăomeneştiăînăIisusăHiistos............................................. 138 6. Continuareaăbiruin ei,ăprinăTaine ....................................................... 140 7. Des vârşireaă- finalitate a omului ...................................................... 145 8. R zboiulănev zut ............................................................................... 151 9. Poruncileăşiălibertatea ........................................................................ 156

10. Lucrareaăporuncilorăstingeăcrizeleăvoin ei .......................................... 161 11. Spreărug ciuneaăneîncetat ................................................................ 169 12. Luptaădup ălege ................................................................................ 173 13. Pe trepte de-a râpa ............................................................................ 177 14. Cursele ............................................................................................... 180 15. Unii-şiătaieăminteaăînăScripturi ........................................................... 182 16. Greşelileăiubiriiăşiădreaptaăsocoteal ................................................... 192 17. M surile... ......................................................................................... 194 18. Sfaturileăevangheliceăsauăporuncileădes vârşirii ................................. 197 19. Ceiăcura iăcuăinima ......................................,..................................... 201 20. Vârstele iubirii-vârsteleădes vârşirii ................................................... 204

CUPRINSUL 349

V. EREDITATEăŞIăSPIRIT .................................................................... 207

1. Gâlceava de cuvinte .......................................................................... 209 2. Cad copiii între tâlhari ........................................................................ 211 3. Unăc lug răcuăgândulălaămazăre ......................................................... 214 4. Oămusc ăpricinuieşteăpremiulăNobel ................................................... 218 5. Teoriaăcromozomic .......................................................................... 219 6. Cuăsfialaăcuviin ei .............................................................................. 219 7. Ereditatea,ămediulăşiădestinul ............................................................. 224 8. Mecanismulăeredit ii ......................................................................... 228 9. întreb măştiin a .................................................................................. 232

10. Legileăşiăf r delegile .......................................................................... 234 11. Genetica acum 3.500 de ani .............................................................. 235 12. Dispozi iiădeădreptăbisericescăconfirmateădeăgenetic ......................... 237 13. Endocrinologie,ăneurologieăşiăpsihologie ........................................... 238 14. Invita iiălaădreaptaăsocoteal ............................................................... 242 15. Copiiiăn scu i înălan uri ...................................................................... 244 16. Cei ce-şiăbeauămintea ......................................................................... 247 17. Jalea într-unăconvoiădeămonştri ......................................................... 248 18. O mare pacoste cu descoperirea Americii .......................................... 249 19. Furtun ăînăpicuriiădeărou ................................................................... 253 20. Unăfelădeăpsihanaliz .......................................................................... 254 21. Gânduriădeăhul ................................................................................. 255 22. Oameni din iad ................................................................................... 258 23. Unăr spunsăfioros ............................................................................... 260 24. Oăr d cin ăaădurerilor ........................................................................ 261 25. Copiiiănaturali,ăsauăînăf r delegiăn scu i ............................................. 264 26. Nuăseăpoate,ăs ănuăseăpoat ................................................................ 267 27. Pui de om în pui de cer ..................................................................... 269

VI. ICONOMII TAINELOR ..................................................................... 273 1. Cuvinteăhot râtoare ........................................................................... 275 2. Destinulătalan ilor ............................................................................... 278 3. Vedereaăprinăv l ................................................................................ 281 4. Dreptulăîntreăiubireăşiăsabie ................................................................ 283 5. Cârma din zare .................................................................................. 286 6. Clinul de pe cruce .............................................................................. 293 7. R spunz torii ..................................................................................... 295 8. Iconomul nedrept ............................................................................... 298

350 CUPRINSUL

VII.ăÎMP R IILEăIUBIRII ........................................... ./. .................... 303 1. Oăsor ăaăvie ii .................................................................................... 305 2. Vameşiiăv zduhului ........................................................................... 309 3. Judecataăparticular ăaăsufletului ......................................................... 311 4. O descriere a iadului ......................................................................... 313 5. Semnul lui Iona ................................................................................. 318 6. M rimeaăr spunderii ......................................................................... 321 7. Legileăjudec i .................................................................................. 322 8. LuciferăşiăAntihrist ............................................................................ 324 9. Pentruăoăgreşal ăvremelnic ,ăoăpedeaps ăveşnic ? ............................. 325

10. Chemarea la înviere .......................................................................... 327

Postfa ............................................................................................ 331

IubiteăP rinteăArsenieă ..................................................................... 333

M rturisiri ........................................................................................ 335

Not ăasupraăedi iei ........................................................................... 338

Tehnoredactareăcomputerizat :ăM RIAăSUCIU TiparulăexecutatălaăS.C.ă„POLSIB"ăS.A.ăSibiu

sub comanda 5A30

arsenie boca cararea_imparatiei

Spiritual