„romÂnia prinde rĂdĂcini” · comunicării şi promovării eficiente a campaniei, au fost...
TRANSCRIPT
„ROMÂNIA PRINDE RĂDĂCINI”
Proiect pentru ajutorarea copiilor afectaţi de inundaţii în luna iulie 2008
în judeţele:
Bacău, Neamţ, Iaşi, Botoşani, Suceava şi Maramureş
RAPORT DE UTILIZARE
I. Context si justificare
Inundaţiile – catastrofa naturală care loveşte România aproape în fiecare vară – s-au întors la finele lunii iulie, lăsând pagube şi suferinţă în urma lor. Aşa cum s-a întâmplat de multe ori în trecut, cele mai afectate au fost judeţele din nord-estul ţării, Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş, Neamţ şi Suceava, unele dintre acestea afându-se la graniţa de nord a României cu Ucraina, la rândul ei serios afectată.
Statisticile nu reflectă în întregime suferinţa provocată de dezastru. Totuşi, potrivit acestora, cinci persoane şi-au pierdut viaţa în timpul inundaţiilor, printre aceştia aflându-se şi o mamă de 30 de ani cu fiul ei şi un tânăr care a pierit în urma unei alunecări de teren după ce se refugiase într-o casă, în Maramureş. Peste 27.000 de oameni au fost evacuaţi temporar din casele lor; 100 de sate au rămas fără curent electric, şi aproximativ 6.000 de case au fost afectate şi au avut nevoie de lucrări de reconstrucţie, consolidare sau reparaţii. În timpul inundaţiilor, Preşedintele României Traian Băsescu a avertizat că s-ar putea produce un dezastru ecologic dacă deversarea lacurilor de decantare ce conţin deşeuri miniere, posibil letale, nu va fi împiedicată. Deşi acest risc a fost eliminat, peste 1.000 de kilometri de drum au fost distruşi şi 55.000 de hectare de pământ agricol au fost afectate.
II. Scopul general al campaniei
Scopul acestei campanii a fost de a asigura asistenţă materială şi psiho-socială imediată şi pe termen mediu copiilor şi familiilor afectate de inundaţii.
III. Locaţiile de implementare:
Intervenţiile UNICEF au vizat cele şase judeţe afectate de inundaţii: Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş, Neamţ şi Suceava.
IV. Beneficiarii campaniei:
Toţi copiii afectaţi de inundaţii, conform anchetelor de evaluare şi statisticilor coroborate alcătuite din surse ale autorităţilor locale şi centrale. Iniţial a fost estimat un numar de 3,500 de copii care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din toate cele 6 judeţe, dar în final acţiunile şi proiectele UNICEF au avut un număr total de 4,500 de beneficiari direcţi.
V. Descrierea activităţilor:
V.1. Campania de strângere de fonduri „România prinde rădăcini”
Inundaţiile din vara lui 2008 au reprezentat o situaţie de urgenţă la nivel naţional care a solicitat acţiuni rapide şi categorice. Imediat ce au fost făcute publice pagubele provocate de inundaţii, Realitatea TV şi UNICEF au organizat un teledon naţional pentru strângere de fonduri. Teledonul a fost moderat de Andreea Marin Bănică, Ambasador al Bunăvoinţei pentru UNICEF România şi de Mihai Tatulici realizator Realitatea TV. La eveniment au fost prezenţi Preşedintele Traian Băsescu, Primarul capitalei Sorin Oprescu şi numeroase personalităţi marcante din mediul de afaceri şi artistic din România, sensibilizând populaţia referitor la situaţia de urgenţă.
Teledonul a reprezentat prima etapă a unei campanii de strângere de fonduri pentru victimele inundaţiilor, intitulată „România prinde rădăcini”, campanie care s-a desfăşurat timp de o lună după teledon. Datorită comunicării şi promovării eficiente a campaniei, au fost primite donaţii din partea a 140 de companii şi aproape 2.000 de persoane fizice şi s-au strâns în total peste 1,200,000 de dolari.
V.2. Colectarea datelor şi informaţiilor cu privire la situaţia copiilor din zonele afectate de inundaţii
Imediat după teledonul organizat de Realitatea TV şi UNICEF, Reprezentantul UNICEF în România, Edmond McLoughney, şi Coordonatorul Programului de Protecţia Copilului şi Sănătate UNICEF, Voica Pop, au fost invitaţi să se alăture Ministrului de Interne, Cristian David, într-o misiune de evaluare a zonelor inundate – în special judeţele Botoşani şi Suceava, care au fost cele mai afectate – în vederea examinării situaţiei, dar şi pentru a se întâlni cu autorităţile locale şi victimele inundaţiilor. Deoarece guvernul şi alţi donatori şi-au asumat responsabilitatea furnizării de alimente, saltele şi adăpost temporar, UNICEF s-a concentrat pe nevoile specifice copiilor, care se aflau încă în vacanţă.
S-a procedat imediat la evaluarea situaţiei şi a numărului de copii afectaţi din cele şase judeţe. Pentru evaluarea corectă a situaţiei, UNICEF a solicitat informaţii din partea autorităţilor centrale şi locale, colaborând cu:
- Ministerul de Interne şi al Reformei Administrative; - Inspectoratele Şcolare Judeţene; - Primăriile localităţilor afectate; - Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din fiecare judeţ.
A fost estimat astfel un număr de 3,500 de copii afectaţi de inundaţii.
Case in mijlocul apelor
V.3. Ajutor de urgenţă
Sâmbătă, 9 august, la doar trei zile după vizita de monitorizare, UNICEF a demarat primul transport cu ajutoare de urgenţă pentru copiii din zonele afectate de dezastru. În total, UNICEF a realizat patru transporturi cu pachete, care au fost distribuite în 42 de comunităţi din cele 6 judeţe. Aproximativ 4.000 de copii au primit pachete ce conţineau produse de igienă personală şi obiecte sanitare, precum şi rucsacuri cu jucării şi haine (pijamale, tricouri, pantaloni scurţi, treninguri), fiecare personalizat în funcţie de vârsta copiilor. Distribuirea ajutoarelor a fost realizată cu sprijinul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, care a asigurat transportul lor, precum şi echipe de jandarmi care au ajutat la realizarea şi distribuirea pachetelor pentru copii. Alte echipe de voluntari din partea: companiei Orange Romania, Fundaţiei Române pentru Copii, Comunitate şi Familie, ARAS, organizaţiei Romanian Angel Appeal, Fundaţiei Holt România, companiei Green Pixel s-au alăturat UNICEF, contribuind la realizarea pachetelor.
Copii si familii din 42 de comunitati au primit ajutoare de urgenta, constand in haine, jucarii, obiecte sanitare si de igiena din partea UNICEF
Lista localităţilor în care au fost distribuite ajutoare de urgenţă pentru copii:
Nr. Crt. Judet Localitate
Nr. Copii
1
Bacau
Saucesti 65
2 Letea veche 33
3 Tamas 39
4 Buhoci 6
5
Neamt
Horia 4
6 Tamaseni 753
7 Doljesti 657
8 Ion Creanga 55
9 Gandinti 47
10 Sagna 27
11
Botosani
Radauti Prut 170
12 Rediu 130
13
Maramures
Viseul de Sus 70
14 Viseul de Jos 15
15 Stramtura 2
16 Rozavlea 5
17 Sieu 5
18 Bogdan Voda 12
19 Valea Viseului 6
20 Borsa 4
21 Crasna 3
22 Leordina 5
23 Ruscova 16
24 Repedea 8
25 Poenile de sub munte 20
26 Petrova 10
27 Bistra 5
28 Sighetu Marmatiei 7
29 Remeti 5
30 Teceu Mic 2
31
Suceava
Vicov 396
32 Tibeni 113
33 Bilca 47
34 Brodina 207
35 Dornesti 280
36 Straja 91
37 Ulma 330
38 Voitinel 21
39
Iasi
Costesti 157
40 Lespezi 30
41 Mogosesti Siret 10
42 Stolniceni Prajescu 4
Total 3872
V.4. Valiza de vacanţă
Timp de o lună şi jumătate, între 4 august şi 15 septembrie, UNICEF şi colaboratorii săi au asigurat tabere pentru 850 de copii din satele inundate. Toţi copiii au primit şi mici valize de vacanţă cu toate cele de trebuinţă. Copiii, marcaţi de efectele inundaţiilor, şi-au facut noi prieteni şi au fost implicaţi permanent în diverse activităţi , având astfel posibilitatea de a trece mai uşor peste traumele verii. Mulţi dintre ei se aflau pentru prima dată departe de casă, astfel încât experienţa primei tabere din viaţa lor a fost cu atât mai puternică. Taberele au fost organizate cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Tineret, Fundaţiei Zoltan Kovacs, Trustului de presă Agenda Timişoara, organizaţiei Salvaţi Copiii România şi al Fundaţiei Alături de Voi România. Peste 2.000 de copii care nu au putut pleca în tabere s-au bucurat de proiectul „Maşina cu jucării” organizat cu sprijinul SOS Satele Copiilor.
V.5. Ghiozdanul de şcoală
Peste 4.500 de copii din cele şase judeţe afectate au început anul şcolar 2008 cu rechizite primite de la UNICEF. Pachetele au conţinut caiete, creioane, creioane colorate, stilouri şi cerneală, radiere, liniare, truse de geometrie, acuarele şi pensule, plastilină, cărţi de poveşti şi jocuri şi au fost personalizate pentru copiii din grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale şi din licee.
Copii în jurul focului în tabăra de la Zugreni, organizată de Fundaţia Alături de Voi
Inundatiile au distrus cartile si caietele copiilor din Saucesti
V.6. Şcoala
La începutul anului 2009, 21 de şcoli afectate din cele 6 judeţe au fost dotate cu mobilier pentru sălile de clasă. În total, UNICEF a livrat 2.180 de pupitre şi scaune pentru elevii care învaţă în aceste şcoli.
Lista şcolilor care au fost dotate cu mobilier şcolar:
Judet Localitate Pupitre
individuale Scaune
Maramures
Nanesti 55 55
Remeti 285 285
Teceu 10 10
Oncesti 135 135
Botosani
Baranca-Hudesti 125 125
Esanca-Darabani 20 20
Ichimeni-Avrameni 10 10
Neamt
Targu Neamt Liceu Economic "Vasile Conta" 120 120
sat Pincesti comuna Pincesti- Scoala de Arte si Meserii
120 120
sat Ciurea, comuna Pincesti Scoala I-IV 60 60
Piatra Neamt, Colegiul National de Informatica 120 120
sat Giurgeni, comuna Valea Ursului 60 60
sat Chilii, comuna Valea Ursului 90 90
comuna Sabaoani, Liceu V. Alecsandri 120 120
sat Silistea, comuna Romani 60 60
sat Tamaseni, comuna Tamaseni 90 90
Iasi Pascani - Colegiul Tehnic C.F. Unirea 160 160
Rachiteni - Scoala de Arte si Meserii 60 60
Suceava
Comuna Ulma, scolile Lupcina, Ulma, Nisipitu 320 320
comuna Brodina, scoala Sadau 60 60
Vicovu de Sus 100 100
Total 2180 2180
În perioada octombrie - decembrie 2009 UNICEF, cu sprijinul Inspectoratelor Şcolare Judeţene, a dotat cu fond de carte câte patru biblioteci şcolare aparţinând celor mai afectate comunităţi din cele şase judeţe: Neamţ, Bacău, Iaşi, Suceava, Botoşani şi Maramureş. Elevii, învăţătorii şi profesorii din 24 de comunităţi rurale vor avea la dispoziţie mai multe cărţi de literatură pentru lectura suplimentară, culegeri de exerciţii şi materiale informative. UNICEF a colaborat cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi cu Fundaţia Copii Noştri şi pentru a dota cu jucării şi materiale educaţionale câte două grădiniţe din mediul rural din fiecare din cele şase judeţe. În acest fel, dezvoltarea copiilor de vârstă preşcolară va putea fi stimulată prin mai multe tipuri de activităţi educative.
Lista şcolilor ale căror biblioteci au fost dotate cu fond de carte:
Nr. Crt.
Judet Comuna Localitate Scoala
1
Bacau
Saucesti Siretu Şcoala cu clasele I-VIII
2 Saucesti Schineni Şcoala cu clasele I-IV
3 Saucesti Saucesti Scoala cu clasele I-VIII "Ionita Sandu Sturdza"
4 Letea Veche Holt Scoala cu clasele I -VIII Holt
5
Botosani
Coşula Coşula Şcoala cu clasele I-VIII
6 Curteşti Mănăstirea Doamnei Şcoala cu clasele I-VIII
7 Hudesti Baranca Scoala cu clasele I-VIII
8 Radauti Prut Radauti Prut Scoala cu clasele I-VIII
9
Iasi
Stolniceni Prăjescu Stolniceni Prăjescu Scoala de Arte si Meserii
10 Ion Neculce Buznea Şcoala cu clasele I-VIII
11 Rachiteni Rachiteni Scoala de Arte si Meserii
12 Lunca-Pascani Lunca-Pascani Scoala cu clasele I-VIII
13
Maramures
Ruscova Ruscova Şcoala de Arte si Meserii nr. 1
14 Viseu de Jos Viseu de Jos Scoala de Arte si Meserii
15 Remeti Remeti Şcoala cu clasele I-VIII
16 Petrova Petrova Grupul Scolar "Alexandru Filipaşcu"
17
Neamt
Borleşti Mastacăn Şcoala cu clasele I-VIII
18 Valea Ursului Chilii Şcoala cu clasele I-VIII
19 Tamaseni Tamaseni Scoala Cu Clasele I-VIII Tamaseni
20 Pipirig Stânca Scoala cu clasele I-VIII
21
Suceava
Slatina Găineşti Şcoala cu clasele I-VIII
22 Hânţeşti Hânţeşti Şcoala cu clasele I-VIII
23 Sucevita Sucevita Scoala cu clasele I-VIII "D. Vatamaniuc"
24 Satu Mare Tibeni Scoala cu clasele I-VIII
Lista grădiniţelor care au fost dotate cu jucării şi materiale educaţionale:
Nr. Crt.
Judet Comuna Localitatea Gradinita
1 Bacau
Saucesti Saucesti Gradinita cu program normal
2 Letea Veche Holt Gradinita cu program normal
3 Neamt
Alexandru Cel Bun
Vaduri Gradinita nr.1
4 Boghicea Stanita Gradinita Stanita
5 Iasi Hadambu Hadambu Gradinita
6 Suceava
Vicovu de Sus Vicovu de Sus Gradinita cu program normal
7 Vicovu de Jos Vicovu de Jos Gradinita cu program normal nr.1
8 Botosani
Hudesti Baranca Gradinita cu program normal
9 Radauti Prut Radauti Prut Gradinita
10 Maramures
Remeti Remeti Gradinita Remeti
11 Petrova Petrova Gradinita Petrova
V.7. Dezvoltare de servicii comunitare pentru copii pe termen lung
Pe lângă ajutoarele de urgenţă şi acţiunile care au vizat facilitarea continuării procesului de educaţie pentru copii, UNICEF a derulat în judeţele afectate şi o serie de proiecte care urmăresc în primul rând dezvoltarea capacităţii comunităţilor de a aborda şi rezolva problemele cu care se confruntă membrii lor, în special copiii.
Lista proiectelor şi a partenerilor de implementare:
Proiect: Partener de implementare
Proiect de formare a personalului didactic din comunitati calamitate de inundatii
Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni Sociale
Educatia parentală – o modalitate de imbunatatire a situatiei copilului in familie
Fundatia Copiii Nostri in parteneriat cu Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii
Parinti mai educati, comunitati rurale mai responsabile
Holt Romania – Fundatia de Consultanta si Servicii Sociale pentru Copii si Familii
Centre Multifunctionale Step by Step – Centrul pentru Educatie şi Dezvoltare Profesională
Întărirea familiei Bacău Asociaţia SOS Satele Copiilor România
Proiect: Proiect de formare a personalului didactic din comunitati calamitate de inundatii
Partener de implementare:
Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni Sociale
Aria geografica acoperita: 48 comunitati din 6 judete
Bacau: Saucesti, Letea Veche, Tamas, Prajesti
Botosani: Radauti Prut, Hudesti, Mihaileni
Iasi: Lespezi, Rachiteni, Mogosesti Siret
Maramures: Bogdan Voda, Sieu, Rozavlea, Stramtura, Ruscova, Repedea, Leordina, Crasna, Valea Viseului, Petrova, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Sighetu Marmatiei, Remeti, Teceu Mic, Borsa, Poienile de sub Munte, Bistra
Neamt: Doljesti, Gandinti, Horia, Ion Creanga, Sagna, Tamaseni
Suceava: Dornesti, Tibeni, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Dolhasca, Bilca, Brodina, Fratautii Vechi, Fratautii Noi, Galanesti, Straja, Sucevita, Ulma, Voitinel
Obiective Scopul proiectului
Imbunatatirea situatiei copiilor afectati psihologic de inundatii din 48 de comunitati din judetele Neamt, Bacau, Botosani, Suceava, Iasi si Maramures.
Obiective operationale
O1: Evaluarea situatiei copiilor din localitatile afectate de inundatii si a capacitatii scolii de a-i ajuta in ameliorarea efectelor calamitatii asupra starii psihice a copiilor
O2: Elaborarea unui model de curs pentru directorii de scoala, bazat pe rezultatele evaluarii
O3: Cresterea competentelor cadrelor didactice din 48 de scoli in acordarea de suport copiilor afectati de inundatii
Activitati principale A. Evaluare rapida a situatiei copiilor afectati de inundatii – din perspectiva nevoilor de formare a personalului didactic pentru dezvoltarea competentelor de observare / identificare a copiilor traumatizati si de interventie primara pentru ameliorarea situatiei lor
B. Elaborarea unui model de curs pentru cadre didactice – curriculum si suport de curs. Pregatirea echipei de formatori
C. Organizarea a 2 serii de cursuri, structurate in cate 2 module, cu activitati practice dupa fiecare modul
D.Vizite de monitorizare
Rezultate calitative si cantitative R1) Primul studiu de analiza rapida care a fost realizat in Romania pe tema consecintelor psiho-sociale ale inundatiilor asupra copiilor S-a realizat prin implicarea in cadrul proiectului a institutiilor reprezentative atat ale administratiei publice judetene (Prefecturi, DGASPC-uri), cat si a institutiilor deconcentrate la nivel judetean (Inspectoratele Scolare Judetene, Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta, Autoritatile de Sanatate Publica) din cele 6 judete
A presupus o abordare interdisciplinara: au fost implicati consultanti din cadrul Directiilor de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, reprezentanti ai ISJ si ISU, psihologi, profesionisti care lucreaza in mod direct cu copiii, directori de scoli si cadre didactice din localitatile afectate de inundatii Principalele concluzii ale studiului:
Cadrul institutional si legislativ care determina interventia si strategiile care se aplica in situatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluarii accidentale nu face referiri la masuri sau recomandari pentru prevenirea sau ameliorarea impactului psihologic al calamitatii asupra persoanelor din comunitate. De asemenea, nu se fac referiri la aspecte particulare referitoare la protectia copiilor in astfel de situatii. Este important ca strategiile prevazute pentru interventia in situatii de calamitate sa prevada planuri de interventie in vederea prevenirii aparitiei simptomatologiei stresului posttraumatic. Aceste strategii pot fi recomandari generale, dezvoltandu-se proceduri de interventie institutionale (prin stabilirea de responsabilitati si specialisti intervenanti) si/sau metodologii de interventie, care sa acopere argumentatia teoretica, mijloace si instrumente recomandate pentru interventia in aceste situatii.
S-a evidentiat existenta simptomatologiei stresului posttraumatic la copiii care au trait situatii de calamitate in comunitatea lor, indiferent daca ei au fost victime directe sau au participat/asistat la dramele altor copii, rude, prieteni.
In situatiile in care interventia a fost corelata cu stadiile de evolutie a stresului posttraumatic, aparitia simptomatologiei a fost prevenita sau diminuata in intensitate, conducand la scaderea repercusiunilor asupra copiilor si/sau a familiilor acestora.
Ca urmare a inundatiilor din 2008, la nivelul serviciilor specializate din cadrul DGASPC nu s-a semnalat cresterea numarului de situatii de abuz si neglijare asupra copiilor. Insa, in unele situatii, cadrele didactice au sesizat o forma de absenteism scolar “justificat” de participarea copiilor la reconstruirea casei, fapt care poate atrage cu sine o supraresponsabilizare si suprasolicitare fizica a copiilor. Acestea pot fi considerate potentiale situatii de exploatare prin munca a copilului, iar cadrele didactice ar trebui sa fie pregatite si sensibilizate pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen. Lipsa raportarii cazurilor poate fi explicata si prin lipsa de pregatire/ insuficienta pregatire a cadrelor didactice in domeniul drepturilor copilului in general si al prevenirii si combaterii oricarei forme de exploatare a copilului in special.
S-a identificat nevoia de sustinere a tuturor membrilor familiei (atat victima a calamitatilor, cat si martor), prin implicarea acestora in activitati care au drept scop sustinerea psihologica a acestora si sustinerea abilitatilor parentale, astfel incat parintii sa-si poata adecva atitudinea fata de copii in functie de nevoile specifice ale acestora
Interventia in echipa in cadrul retelei de servicii publice si private, in situatii de calamitate a fost identificata ca fiind foarte importanta in vederea prevenirii sau diminuarii stresului posttraumatic.
A fost identificat ca fiind foarte importanta interventia cadrelor didactice si a scolii in astfel de situatii, argumentele tinand de implicarea acestora in viata comunitatii si de potentialul de interventie al cadrelor didactice (relatie permanenta cu copiii si parintii acestora, derularea unor activitati de dezvoltare si sustinere comunitara,etc).
A fost evidentiat de catre toti repondentii rolul important al suportului umanitar acordat de UNICEF scolilor din comunitatile afectate de inundatii. Gesturi frumoase de solidaritate sociala, care au prilejuit copiilor mici bucurii si i-au ajutat sa depaseasca mai usor dificultatile.
R2) Model de curs intensiv pentru formarea cadrelor didactice care isi desfasoara activitatea in localitatile afectate de inundatii R3) Numar de beneficiari:
beneficiari directi: 49 de cadre didactice, care au parcurs cele doua module teoretice si cele doua serii de activitati practice
beneficiari indirecti: peste 300 cadre didactice au participat activitatile practice din scoli si au avut acces la informatia proiectului; peste 1000 de copii au participat la activitatile practice
R4) Rezultate ale activitatii formative:
diseminarea de fise informative despre simptomatologia stresului post traumatic si aplicarea unui numar de 240 chestionare cadrelor didactice din scolile tinta
realizarea unui numar de 48 de “Planuri de interventie in situatie de inundatie” aplicabile la nivelul fiecarei scoli al carui reprezentant a participant la curs.
organizarea a 48 de sesiuni de diseminare a informatiilor legate de stresul post traumatic la nivelul fiecarei scoli al carui reprezentant a participant la curs. La aceste sesiuni au participat atat reprezentantii scolii, cat si reprezentanti ai ISU, DGASPC, IJJ de la nivel judetean. In activitatea de diseminare, a fost utilizat curriculumul realizat in cadrul proiectului.
La finalul proiectului a fost elaborat un Ghid pentru profesori, parinti si autoritati locale despre identificarea traumelor cauzate de calamitati si despre posibilitatile de ameliorare a acestora.
R5) Impactul pe termen lung
Proiectul contribuie pe termen lung la dezvoltarea de competente de prevenire si interventie in situatii de criza atat la nivelul scolii, cat si al intregii comunitati.
Proiectul contribuie la o schimbare de atitudine in mediul scolar: cadrele didactice vor fi capabile sa identifice si sa recunoasca problemele, sa comunice cu parintii si cu copilul, iar in cazurile mai complexe sa refere cazul catre specialisti
Proiectul are un impact de mobilizare comunitara – profesorii participanti la curs au fost incurajati sa identifice si sa valorizeze resursele comunitatii, sa colaboreze cu autoritatile locale si cu specialistii din Directiile Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Inundatiile prin ochii unui copil
Proiect: EDUCATIA PARENTALA – O MODALITATE DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI COPILULUI IN FAMILIE
Partener de implementare:
Fundatia Copiii Nostri, in parteneriat cu Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii
Aria geografica acoperita: La nivel national, cu accent pe judetele afectate de inundatii
Obiective
Imbunatatirea situatiei copilului in familie prin crearea si dezvoltarea de competente parentale in familiile dezavantajate social si economic, familii confruntate cu multiple probleme. Aceste familii, in general, nu acorda suficenta atentie educatiei copilului sau daca fac acest lucru se conduc dupa mentalitati si tehnici educationale depasite, bazate in mare parte pe abuz fizic sau psihic al copilului, pe autoritarism si o comunicare defectuoasa cu copilul.
Activitati principale
Activitatile proiectului sunt strucurate pe doua directii principale: a) Formarea de formatori specializati in domeniul educatiei parentale si formarea personalului care
lucreaza cu parintii (instructori pentru parinti) oferindu-le, in cadrul unor cursuri de formare
specializate bazate pe o metoda de educatie moderna, competente suplimentare de relationare cu
parintii, mai ales cu cei aflati in situatii dificile. Activitatile derulate in acest proiect fac parte dintr-un
program mai amplu, derulat pe parcursul mai multor ani - Programul National de Educatie Parentala,
realizat de Fundatia Copiii Nostri in colaborare cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu
asistenta tehnica si financiara din partea UNICEF.
b) Lectii pentru parinti: acestea s-au derulat atat in mediul urban cat si in rural in gradinite si scoli
primare. Metoda dupa care au fost organizate aceste cursuri pentru parinti presupune o serie de 5
lectii consecutive, o data pe saptamana; este o metoda interactiva, accesibila si parintilor cu un nivel
socio-cultural mai scazut. Metoda a fost acceptata cu mare usurinta atat de personalul didactic care
a lucrat cu parintii cat si de catre parinti.
Rezultate – calitative si cantitative
Prin acest program au fost formati primii formatori de formatori specializati in domeniul educatiei
parentale in Romania, in fiecare judet existand actualmente cel putin 10-12 astfel de cadre didactice
specializate.
Pana in prezent au beneficiat de cursuri cu parintii peste 80.000 de parinti care au copii in 4483 de
gradinite si 501 scoli din toate judetele tarii. In mediul rural, s-au desfasurat cursuri cu parintii in 771
localitati (reprezentand cca 55% din totalul lectiilor cu parintii organizate pana in prezent) cu
preponderenta localitati defavorizate.
Lectiile cu parintii in mediul rural au o importanta deosebita deoarece aici functioneaza inca modele
de educatie traditionale bazate pe abuz, violenta si autoritate excesiva a parintilor, precum si tehnici
depasite invatate de la generatiile anterioare.
Proiectul are un impact pe termen lung deoarece isi propune sa schimbe mentalitati si sa educe
copiii in spiritul normelor de educatie moderne, care sa permita dezvoltarea personalitatii unor
cetateni europeni, bazata pe respectarea Conventiei Drepturilor Copilului.
Proiect: PARINTI MAI EDUCATI, COMUNITATI RURALE MAI RESPONSABILE
Partener de implementare:
Holt Romania – Fundatia de Consultanta si Servicii Sociale pentru Copii si Familii
Aria geografica acoperita: 6 judete: Iasi, Botosani, Suceava, Bacau, Neamt, Maramures
Obiectiv:
Atenuarea efectelor negative ale inundatiilor asupra dezvoltarii timpurii a copiilor prin modificarea atitudinilor, dezvoltarea abilităţilor parentale si îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe al părinţilor.
Activitati principale:
Furnizarea programului de formare a educatorilor parentali si acreditarea acestora.
Sustinerea cursurilor de educatie parentala in mediul rural.
Organizarea si operationalizarea grupurilor de sprijin ale parintilor.
Cursuri de educaţie pentru părinţi
Rezultate obtinute:
Parteneriate durabile cu DGASP-urile din cele 6 judete afectate de inundatiile din anul 2008;
6 judete x 3 comunitati/judet = 18 comunitati rurale implicate in proiect;
36 educatori parentali (cate 2 persoane in fiecare dintre cele 18 comunitati rurale implicate in proiect) acreditati pentru metoda de educatie parentala Holt;
36 cursuri de educatie parentala (cate 2 in fiecare comunitate rurala din proiect) cu implicarea atat a parintilor cat si a membrilor Consiliilor Comunitare Consultative1 pentru realizarea unui proces real de sprijin a familiilor cu copii de vârstă mică;
432 parinti participanti la cursuri de educatie parentala (36 cursuri x 12 parinti) + 90 membri CCC (5 membrii CCC x 18 comunitati rurale, total 522 beneficiari).
Infiintarea, dotarea si operationalizarea a 18 microcentre comunitare rurale de promovare a dezvoltarii abilitatilor parintesti si a importantei primilor ani de viata ai copilului, cate 3 in fiecare dintre cele 6 judete din proiect: Judetul Bacau: Saucesti, Buhoci, Letea Veche; Judetul Iasi: Rachiteni, Lespezi, Mogosesti-Siret; Judetul Neamt: Ion Creanga, Doljesti, Tamaseni; Judetul Botosani: Radauti Prut, Hudesti, Mihaileni; Judetul Suceava: Satu Mare, Moldovita, Granicesti; judetul Maramures: Leordina, Ruscova, Petrova.
In ceea ce priveste atenuarea efectelor negative ale inundatiilor asupra dezvoltarii timpurii a copiilor prin modificarea atitudinilor, dezvoltarea abilităţilor parentale si îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe al părinţilor, rezultate ce decurg din indeplinirea obiectivului general al proiectului sunt mai greu masurabile fiind vorba de un proiect de dezvoltare comunitara, cu impact pe termen lung.
Proiect: Centre Multifunctionale
Partener de implementare:
Step by Step, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională
Aria geografica acoperită: judeţele Neamţ (Piatra Neamţ), Maramureş (Baia Mare), Suceava (Siret), Botosani (Botosani), Iaşi (Iaşi) şi Bacău (Bacău)
Obiective:
Scopul Centrelor Multifunctionale este de a valorifica prin educatie potentialul copiilor de a fi competenti social in favoarea lor si a comunitatii din care fac parte. Crearea Centrelor Multifunctionale porneste de la re-gandirea serviciilor publice pentru copii. Prin Centrele Multifunctionale se realizeaza un serviciu care are la baza teoria dezvoltarii timpurii a copilului, care este obiectivata si in “Strategia pentru educatie timpurie” a MECI, sustinuta de UNICEF.
„Centrul Multifunctional” este un serviciu prin care se acorda copilului educatie, ingrijire a sanatatii, prin care se promoveaza nutritia adecvata si protectia sociala si care sustine parentalitatea in comunitate. Centrele
1 Aceste Consilii sunt infiintate la nivel comunitar rural pentru sprijinirea activitatii de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta
structura putand fi folosita si in asistenta sociala a persoanei adulte. Persoanele care fac parte din acest Consiliu (cadre medicale, cadre didactice, preoti, politisti) vor lucra pe baza de voluntariat si sunt selectate de primar si Consiliul Local. "Infiintarea structurilor comunitare la nivelul comunitatilor locale este benefica. Aceste consilii pot sa previna situatii de abuz, neglijare si exploatare a copilului sau ale probleme specifice, respectiv de a lua masurile necesare in cazul copiilor ramasi fara supraveghere in perioada in care parintii sunt plecati din tara pentru contracte de munca in strainatate", Consiliul
Comunitar Consultativ este un model nou de organizare a comunităţii locale pentru o implicare permanentă şi sistematică a acesteia în soluţionarea problemelor sociale.
Consiliile comunitare consultative sunt compuse din 5–7 membri. Ei vor fi selectaţi nu pe criterii profesionale ci în funcţie de prestigiul social, influenţa în comunitate, starea materială.
Având în vedere raporturile dintre consiliul comunitar consultativ şi autorităţile administraţiei publice locale, se recomandă ca primarul să nu fie membru al consiliului.
Consiliile comunitare consultative se înfiinţează şi funcţionează pe bază de voluntariat CONFORM art.103/Legea 272/2004 , art.63, alin.5, lit.c din legea 215/2001 privind administratia publica locala, art.68 alin.1 art.117 lit.a din aceeasi lege 215/2001
Multifunctionale promoveaza solidaritatea in comunitate prin oferirea de conditii egale pentru educatie copiilor, indiferent de familiile de provenienta (familii monoparentale, familii rome, familii in dificultate economica)
Activitati principale
Valorizarea copilului si a copilariei in comunitate prin formare unui grup de sustinere a Centrelor
Multifunctionale, constituit din mebrii ai autoritatilor locale.
Cresterea competentelor profesionistilor prin formare personalului Centrelor Multifunctionale in
consens cu ultimele teorii si practici educationale si de ingrijire a copiilor mici (nastere - 4 ani).
Amenajarea claselor pentru copiii de Centrele Multifunctionale, ca spatii de invatare prin joc si
interactiune.
Implicarea parintilor in educarea si ingrijirea copiilor in parteneriat cu profesionistii din Centrele
Multifunctionale.
Rezultate – calitative si cantitative
Studiile economice care s-au preocupat de investitia in educatie timpurie au demonstrat ca aceasta investitie este cea mai eficace (1$ investit aduce un profit de 7$) (conform J.Heckman- premiul Nobel pentru economie 2004). In Centrele Multifunctionale:
160 de copii, indiferent de nivelul socio-economic al parintilor, sunt educati si ingrijiti in conditii
optime pentru a-si atinge potentialul maxim de dezvoltare pe toate planurile.
Parintii acestor 160 de copii au fost sprijiniti sa colaboreze si sa coopereze pentru interesul copiilor
lor.
70 de profesionisti care lucreaza in Centrele Multifunctionale au fost formati si si-au imbunatatit
nivelul de cunostinte si au schimbat tehnicile de ingrijire si educatie, personalizand fiecare actiune cu
fiecare copil, respectand particularitatile acestuia si aplicand astfel pedagogia centrata pe copil.
8 clase/grupe au fost aranjate cu mobilier si echipamente specifice pentru sustinerea invatarii si
interactiunilor pozitive adult-copil si a copiilor intre ei.
Copiii din fiecare Centru Multifunctional, in special cei de varste mici, au demonstrat eficienta acestei
noi abordari in educatie, dezvoltandu-si competentele de invatare si participare in activitatile
educationale. Competentele dobandite aici se reflecta in lucrarile lor (planse,colaje, constructii din
cuburi) – care se considera ca pot fi realizate mai ales de copii de peste 3-4ani.
In cazul copiilor din Centrele Multifunctionale organizate in cadrul unor crese, parintii au devenit
interesati si de activitatile de invatare derulate in timpul programului, nu nuami de felul in care sunt
ingrijiti copiii. Parintii interesati de dezvoltarea copiilor lor se ingrijesc sa aduca copiilor materiale
didactice (fapt inexistent in crese) etc.
La stagiile de pregatire pentru personalul Centrelor Multifunctionale au luat parte si reprezentanti ai
altori crese si gradinite, care au preluat unele din tehnicile de educatie aplicate in aceste Centre.
Proiect: ÎNTĂRIREA FAMILIEI BACĂU
Partener de implementare:
Asociaţia SOS Satele Copiilor România
Proiectul acoperă ca arie geografica comunele Hemeiuş, Săuceşti, Gîrleni şi Racova din judeţul Bacău.
Obiective:
implicarea comunităţii locale în sprijinirea copiilor şi familiilor în dificultate;
lucrul cu familiile beneficiare, astfel încât să conştientizeze faptul că schimbarea trebuie să pornească de la ei înşişi; pentru a depăşi problemele sociale cu care se confruntă, e nevoie de implicarea lor activă.
Activitati principale:
formarea unei echipe cu participarea partenerilor locali, pentru a acorda servicii cât mai complexe;
selectarea şi evaluarea situaţiei sociale a familiilor copiilor în dificultate;
acordarea de servicii individualizate copilului şi familiei : atât consiliere socială (exerciţii şi jocuri pentru copii), cât şi sprijin material (tichete sociale, susţinere a activităţii şcolare şi supervizare medicală) şi nutriţional;
activităţi extracurriculare, sociale şi culturale;
monitorizarea cazurilor şi evaluarea acestora.
Rezultate – calitative si cantitative
În comuna Săuceşti au fost stabilite şi consolidate parteneriate locale cheie cu unităţi de învăţământ, medici, poliţie, Serviciul Public de Asistenţă Socială. Comunicarea excelentă între toţi cei implicaţi a dus la gasirea unor soluţii eficiente şi, lucru foarte important, abordarea individualizată a cazurilor.
In linia I există o reţea de sprijin din care fac parte 17 cadre didactice - educatori, învăţători şi diriginţi ai copiilor - şi doi medici de familie. Serviciile medicale asigurate de aceştia au constat în evaluarea şi monitorizarea situaţiei sociomedicale şi intervenţii la domiciliul celor în nevoie, pentru acordarea de tratament. Aproximativ 40 de familii au primit asitenţă medicală.
76 de copii din comuna Săuceşti care urmau cursurile unei şcoli locale au primit asistenţă individuală din partea cadrelor didactice. Acestea au identificat nevoile copiilor şi au venit în întâmpinarea lor prin activităţi şcolare, dar şi consiliere individuală, consiliere familială, sprijin material pentru asigurarea alimentaţiei şi igienei. Li s-au pus la dispozitie materiale pentru creşterea calităţii actului didactic, dar şi pentru a îi incuraja să se joace. Asistentul social a supravegheat un întreg proces în urma căruia nivelul comunicării între membrii familiei a crescut, la fel şi implicărea părinţilor în jocul copiilor. Au fost facute aproximativ 300 de vizite de consiliere individuală şi intervenţii bazate pe joc/exerciţiu în mediul familial al copilului.
Cazurile considerate ca având un grad de risc ridicat au fost analizate de către Consiliului Comunitar Consultativ Săuceşti. Situaţia acestora a fost prezentată Centrului de Consiliere pentru Părinţi şi Copii din cadrul DGASPC Bacău pentru o buna coordonare în acordarea asistenţei, în funcţie de specificul fiecărui caz.
Consolidare a reţelei de sprijin s-a facut şi prin implicarea autorităţii locale în Planul de armonizare a proiectelor “Community Based Services”, iniţiat de UNICEF România şi implementat de SOS Proiectul de Întărire a Familiei Bacău. Asfel, au fost identificati indicatorii de vulnerabilitate la nivelul comunitatii şi s-a elaborat un raport de analiză a riscurilor şi a populaţiei vulnerabile.
Parteneriatele cu grădiniţele Agricola şi Pinochio din Bacău au făcut ca micuţii noştri să interacţioneze cu copiii din comunitate şi să îşi amintească de lucruri normale pentru vârsta lor, ca joaca şi învăţarea. În cele doua grădiniţe a fost organizată o colectă de haine de sezon şi jucării pentru copiii asistaţi în cadrul proiectului SOS; în replică, aceştia au mulţumit personal copiilor grădiniţei pentru implicarea lor. S-au cunoscut, s-au jucat împreună, au devenit prieteni.
Copii din Hemeiuş, Racova şi Gîrleni au participat şi la Sărbătoarea Porţilor Deschise organizată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău. Miza a fost de această data nu numai socializarea cu alţi copii din judeţ, ci şi punerea lor în situaţia de a respecta regulile unui grup şi de a învăţa cum sa se protejeze şi să acţioneze în cazul dezastrelor naturale.
Inundaţiile din vara lui 2008 din România vor rămâne o amintire amară în mintea tuturor celor care au avut de suferit de pe urma lor. Totuşi, dacă nu ar fi fost răspunsul prompt coordonat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi acţiunile de strângere de fonduri organizate de Realitatea TV şi UNICEF, situaţia ar fi putut fi mult mai gravă.