Aripa voinei

Lumea se influieneaz repede spre bine, ct i spre ru. Spre ru se influieneaz mai uor, pentru c acolo ajut i diavolul. Spune, de pild, unuia s lase fumatul pentru c l vatm. De ndat ce se vor hotr s-l lase, diavolul va merge i-i va spune: igara cealalt are mai puin otrav, cealalt are filtru i cur... Fumeaz de acelea, c nu te vor vtma. i va afla o ndreptire, ca s nu-l lase, i va afla o ... ,,soluie. Pentru c diavolul ne poate oferi o grmad de justificri. Iar igara aceea, pe care i-o recomand, l poate vtma i mai mult. De aceea este nevoie s avem voin. i dac cineva nu-i taie cusururile sale atunci cnd este nc tnr, dup aceea i va fi greu s le taie, deoarece cu ct nainteaz n vrst, cu att i se slbete voina.Dac omul nu are voin, nu poate face nimic. Sfntul Ioan Gur de Aur spune:Totul st n a vrea i a nu vrea (Comentariu la Epistola I ctre Tesaloniceni, Omilia 5, PG 62, 428). Adic toate depind de: dac vrea sau nu vrea omul. Mare lucru! Dumnezeu este din fire Bun i vrea ntotdeauna binele nostru. Dar este nevoie s vrem i noi. Pentru c omul zboar duhovnicete cu dou aripi: cu voia lui Dumnezeu i cu voia sa. Dumnezeu ne-a prins pentru totdeauna o arip, care este voia Sa, de un umr al nostru. Dar ca s zburm duhovnicete trebuie ca i noi s ne prindem de cellalt umr aripa noastr, adic voia omeneasc. Dacomul are voina puternic, are aripa omeneasc i se echilibreaz cu aripa dumnezeiasc i poate zbura. n timp ce dac voina i este atrofiat, ncearc s zboare puin, dar se prbuete. ncearc din nou s zboare, dar iari cade.(...) Voina exist la toi oamenii, la unii mai puin, la alii mai mult. Cnd omul are dispoziie s se nevoiasc, se roag i cere de la Dumnezeu s-i mreasc voina i Dumnezeu l ajut.(...). Aripa dumnezeiasc este ntotdeauna plin, complet, nu-i lipsesc pene, pentru c diavolul nu poate s le trag i s le scoat, cci este dumnezeiasc. Dar omul s ia aminte s nu se leneveasc i astfel diavolul s-i scoat vreo pan din propria lui arip. Atunci cnd ncepe ncet-ncet puin trndvie, puin nepsare, voina slbete. Ce s fac Dumnezeu dac omul nu vrea? Nu vrea s intervin, pentru c respect libertatea omului. i astfel, omul netrebnicete i aripa lui Dumnezeu. Dar cnd are voin, are i aripa lui ntreag. Atunci vrea i Dumnezeu, vrea i omul, iar el zboar.(Cuvinte duhovniceti. Trezire duhovniceasc II, Cuviosul Paisie Aghioritul, Ed. Evanghelismos, Bucuresti, 2003, pag.125-127)

Moartea zilnica

M-am rastignit impreuna cu Hristos si nu eu mai traiesc, ci Hristos traieste in mine. Si viata de acum, in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine (Galateni 2, 20).Asadar, daca ati inviat impreuna cu Hristos, cautati cele de sus, unde se afla Hristos, sezand de-a dreapta lui Dumnezeu. Cugetati cele de sus, nu cele de pe pamant; caci voi ati murit si viata voastra este ascunsa cu Hristos intru Dumnezeu (Coloseni 3, 2-3).Faptele trupului trebuie omorate zilnicIn clipa pogorarii in cristelnita Botezului incetam de a mai fi oameni trupesti si devenim oameni duhovnicesti, renascuti in Hristos. Apoi, de noi depinde daca ramanem in viata, omorand faptele trupului, sau ne intoarcem spre moartea din care ne-a scos Fiul lui Dumnezeu.

Deci, o parte din noi moare zilnic! De noi depinde, insa, care anume. Fie moare omul nostru cel vechi, adica firea trupeasca, prin savarsirea faptelor duhovnicesti, fie moare omul nostru cel nou, adica firea duhovniceasca, prin savarsirea faptelor trupesti.

Crezand si traind in Hristos, omoram zilnic faptele trupului (nu trupul, care este templu al Duhului Sfant), precum spune Apostolul Pavel, zicand: Cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele (Galateni 5, 24). Rastignirea trupului inseamna omorarea tuturor pornirilor patimase care ne indeparteaza de Dumnezeu.

Faptele trupului sunt cunoscute, si ele sunt: adulter, desfranare, necuratie, destrabalare, inchinare la idoli, fermecatorie, vrajbe, certuri, zavistii, manii, galcevi, dezbinari, eresuri, pizmuiri, ucideri, betii, chefuri si cele asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am si spus, ca cei ce fac unele ca acestea nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu (Galateni 5, 19-21).

Nu suntem datori trupului, ci lui Dumnezeu !Cei ce sunt dupa trup cugeta cele ale trupului, iar cei ce sunt dupa Duh, cele ale Duhului. Caci dorinta carnii este moarte, dar dorinta Duhului este viata si pace; fiindca dorinta carnii este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu, caci nu se supune legii lui Dumnezeu, ca nici nu poate. Iar cei ce sunt in carne nu pot sa placa lui Dumnezeu.Dar voi nu sunteti in carne, ci in Duh, daca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi. Iar daca cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. Iar daca Hristos este in voi, trupul este mort pentru pacat; iar Duhul, viata pentru dreptate, iar daca Duhul Celui ce a inviat pe Iisus din morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Iisus din morti va face vii si trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Sau care locuieste in voi.Drept aceea, fratilor, nu suntem datori trupului, ca sa vietuim dupa trup. Caci daca vietuiti dupa trup, veti muri, iar daca ucideti, cu Duhul, faptele trupului, veti fi vii. Caci cati sunt manati de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu (Romani 8, 5-14).Cum murim zilnic ?Murim zilnic, pentru a trai vesnic, atunci cand credem cu tarie in cuvintele Mantuitorului Iisus Hristos si alungam din noi orice umbra de indoiala pe care diavolul cauta sa o arunce asupra Adevarului.Murim zilnic atunci cand ne incredem in poruncile lui Dumnezeu mai mult decat in oricare alt lucru, oricat de convingator ar fi acela din urma. Nici mintea noastra, nici stiinta, nici retetele de viata pe care le propune lumea nu sunt mai vrednice de incredere decat Cuvantul lui Dumnezeu, oricat de tainuit si de nepatruns ar fi acesta din urma.Suntem morti fara de cuvintele diavolului atunci cand credem cu tarie in cuvintele lui Dumnezeu. Fara credinta nu este cu putinta sa fim placuti lui Dumnezeu, caci cine se apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca El este si ca Se face rasplatitor celor care Il cauta (Evrei 11, 6). Cand credinta in fagaduintele lui Dumnezeu ocupa locul central in inima noastra, atunci suntem morti fata de toata ispita si inselarea care vin de la diavol.

Murim zilnic pentru a trai vesnic! Cum murim? Prin credinta (increderea) in Cuvantul lui Dumnezeu!

Teodor Danalache

Cuvinte duhovnicesti ale parintelui Serghieevici

Tine candela inimii pururi aprinsa. De se stinge, iute s-o aprindem din nou. Se stinge, daca pacatuim. Dar, caindu-ne, sa ne luminam iarasi cu ea. Iar candela nu-i alta decat rugaciunea. Fii bun cu ceilalti, iubeste-i, fa-le bine, ajuta-i, miluieste-i si nu-i judeca. Ajutorul sa nu-ti fie silnic. Ia-ti viata de la inceput in fiecare zi ! Iubirea nu cere mari ispravi si planuri mari; face mult bine doar cu o vorba buna, cu o privire, cu o mica rugaciune. Ea cauta la frate, gata mereu sa-i sara in ajutor.Sa-ti pese de fiecare om, ajuta-l, doreste-i mantuirea. Cu gingasie, insa, sa-l ajuti. Nu-i tine predici, ca nu-i sunt de folos, nici lui, nici tie. Nici sfat nu da, de nu ti s-a cerut. De faci vreun bine, fa-l cu duh smerit. Fii bland si bun cu toti, ca toti sunt in nevoi, bolnavi cu totii. Nu-i nimeni sanatos la suflet. Desi ne pare ca le merge bine, de stai sa cugeti ce i-a fost harazit omului sa fie si ce-a ajuns, nu poti decat sa plangi de mila lor si a ta.Fiecare om pe care Domnul ti l-a scos in cale sa simta ca ti-e drag, ca-i vrei binele si ai dorinta vie de a-l ajuta. Sa simta, adica, toti iubirea ta. Si cum sa nu-i iubesti pe toti, cand sunt cu totii de mare pret in ochii lui Dumnezeu! Cand fiecare, cum spune Dostoievski, marunt si neinsemnat cum e, are o soarta mareata si zguduitoare, vrednic de luat in seama si de plans. Ca pentru toti, pana la unul, S-a intrupat si S-a jertfit Hristos. Niciodata nu-i pretuim pe oameni asa cum se cuvine si, de aceea, pe cei ce par ca sunt mai de necinste, pe aceia cu mai multa cinste sa-i intampinam.Ortodoxia nu striga: Fa-te crestin!, ci-ti spune: Vino si vezi! Mai inainte de a le vorbi oamenilor de Dumnezeu, roaga-L pe Duhul Sfant sa te lumineze cum si ce sa spui. Si, intotdeauna, cu rugaciune pentru cel de langa tine, cauta si afla cuvantul potrivit, ca rugaciunea unelteste iubirea de oameni, o tine vie, o sporeste si o arata. Rugaciunea iti deschide ochii, sa-l vezi pe cel de langa tine si sa-i cunosti nevoia. Numai prin rugaciune putem ajunge la iubirea aproapelui, lipsita de orice egoism, sadita in Dumnezeu, lucrand prin El si pentru El, iar nu prin noi si pentru noi.Lasandu-se in voia lui Dumnezeu, cu harul Lui au savarsit sfintii mari ispravi si nevointe. Nu otelindu-si voia au sporit cu duhul. Sfantul crestin nu se arata mai presus de om prin voia sa cea tare, ca hindusul, a carui straduinta nu-i alta decat desavarsirea puterilor si a voii sale omenesti. Sfantul pe toate le face prin puterea si voia Domnului. Toata taria noastra vine de la Dumnezeu si se castiga cu sfanta rugaciune....Muli bolnavi psihici sunt atrai de religie. Simindu-se pierdui pe acest pmnt, caut ceva de care s se lege. i pentru c n lumea asta, ntunecat pentru ei, nu-i afl rost i leac, i caut scparea i viaa n lumea de dincolo.La baza bolilor mintale nu st sexualitatea, cum zice Freud, ci Centrarea pe sine este nceputul bolii mintale. Boala mintal se ntemeiaz pe socotirea propriei persoane drept centru al lumii ntregi.Boala minii vine aadar din mndrie.Cel cu minile rtcite se crede centrul ntregii lumi. Asta nu nseamn ns c bietul om e vinovat de boala sa. Pentru c mndria nu ine numai de voia omului, ci ea se mai i motenete. Mai ine i de creterea primit, de tovarii i de ntmplrile vieii.Psihanaliza i toate celelalte psihoterapii sunt terapeutici potrivite pentru omul firesc. Om firesc e omul care nu tie de cer, ci e cu totul pmntesc, lipit de aceast lume. Ferecat n sine, omul firesc n-ajunge la plintatea fiinei sale. i acest om firesc, chip al normalitii pentru psihiatrie, e de fapt un om bolnav, cu duhul pietrificat.Omul firesc are pmntul drept hotar, lipsit de zare. E numai trup. El are duh, dar duhu-i dormiteaz. Omul duhovnicesc, n schimb, e plin de duh treaz, e ager, ptrunztor, cu multe laturi i e viu.Catolicii adepi ai psihanalizei spun c n viaa duhovniceac e nevoie de un psihic sntos i deci, pentru ca omul duhovnicesc s se poat dezvolta, trebuie mai nti restabilit sntatea i normalitatea psihic. Or, ideea unui om sntos psihic e o idee fals. Omul sntos psihic, adic omul firesc, este n stare de boal prin simplul fapt c nu este duhovnicesc. Numai devenind duhovnicesc, printr-o terapeutic duhovniceasc; el se poate tmdui. Normal i firesc pentru duh este s triasc n unire cu Dumnezeu.Duhovnicul e i psihiatru. Pn la urm, rdcina bolii mintale e o neputin a sufletului. Totul are un sens duhovnicesc, duhovnicescul le curpinde pe toate. i tratamentul duhovnicesc poate tmdiui, adesea, boala mintal. Un psihiatru care nu-i i om duhovnicesc poate s aline boala, l poate aduce pe om din nou n lume pe bolnav, l poate face s triasc alturi de ceilali oameni. Dar n-are ce-i da sufletului su, nu-i poate arta sensul existenei sale. Asta numai duhovnicul poate s-o fac.Nu-i om pe lume cu psihic sntos. Tot omul are n el toate bolile. Cel care pare sntos i normal, este cel care ajunge s-i stpneasc boala i s-o in n fru. Bolnavul mintal ns nu-i mai poate controla boala, i ea iese la iveal.Toi sunt bolnavi. Nu-i nici unul teafr cu sufletul. C tot pcatul e boal. i chiar de par voioi i zdraveni, n faa veniciei sunt toi nite betegi, c nu tiu de Dumnezeu.Jean-Claude Larchet, ine candela inimii aprins. nvtura printelui Serghie