George ArionCrime sofislicole

Copyright @ 2OO9 GEORGE ARIONCopyright @ CRIME SCENE PRESS, 2016 Pentru oceostd edilie.

Toote drepturile rezeryote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmenle din corte

CRIME SCENE PRESS

Piolo Presei libere nr. I'emoil:

redoctio@crimescenepress.rotel.: O21 .317 .9\ .37; O21 .317.91 .42; hx; 02\ .317 .91 .43

www.crihescenepress.ro

CRIME SCENE PRESS

Deccrleree CIP e Blb[otccll Nr$onde e RomlnlelARION,GEORGE

Crlme rof,rdcete / George Arioa - Bucurosti : Crime Scene Prees, 2015rsBN 978{0694185-3{

Ll35.l-31

Director ediloriol: GEORGE ARION

Coperto coleclidi: ATEXANDRA BARDANRedodor: MANUE|A RUXANDRA ARIONTehnoredoclor: IAURA TIBAR

Bun de fipor: moi 2016Tip6rilin Romdnio, FED PRINT

Orice reproducere, lotold sou porliold, o ocestei lucrdri, fdrd ocordul

scris ol edilorului, este skicl inlerzis6 9i se pedepsegte conform legiidreptului de outor.

George Arion

Crime sofisticateEditia a ll-a

cntiltt $ctl{t PRt$$20t6

CAPITOLUL 1

Mi cheami Alma

7Tu vei muri ultima! Scapi doar daci nu maifaci emisiunea!"

Prima oari c6nd am citit aiureala asta, am izbucnit in r6s. Apoi, n-am

mai r6s. Am maicitit de trei ori bucata de hirtie pe care cineva mizgdlise,

cu litere de tipar, aceste cuvinte ameninletoare. Ameninlitoare? Haida-

de! Nu cumva e farsa vreunui coleg innebunit de succesul pe care il are

emisiunea mea Steaua norocului? Sau... Mai curind e vorba de vreo

colegi invidioasd. Da, cu siguranfi asta e. Cdte n-ar vrea si fie cunoscute

pi iubite ca mine de cdtre telespectatori, c6te n-ar dori si aibS o emisiune

care s5 atingi mdcar jumitate din cota mea de audienl5! CSte n-ar vrea

si fie inalte ca mine, frumoase ca mine, $tiutoare de mai multe limbi

streine ca mine, si aibi o casi ca a mea, doud maSini luxoase, 5i in jurul

lor si roiascd birbalii ca mugtele la miere! Pe Alma Soran o $tie o lare

intreagi! Dar nu cumva biletule opera unuicurtezan respins? Pe c61i i-am

refuzat, Doamne, de c61i mi-am bitut joc! Nenorocifii! Cum de nu

pricepeau ci aspird la ceva mult prea sus pentru ei!lnsi biletul Ssta mai

poate fi gi opera unui nebun. Sunt unii care fac fixafie pe cite o vedetS,

o socotesc prpprietatea lor, vrind si le dea numai lor ascultare. Prin alte

pir[i au fost cazuri de astea. Une]e s-au sf6r5it urdt. La noiinsi n-am auzit

de niciunul. Uneori, indivizii 59tia sunt agresivi, de-a dreptul periculoSi,

dar n-o si fiu eu prima pe care pici o astfelde pacoste. $itotu$i, nu, mai

curind la mijloc e vorba de invidie. N-au dec6t sd se zgirie pe ochi. Viala

12 GEORGEARION

e duri. Rizbegte numai cel care munce5te pe br6nci, dar mai are 5i undram de bafti. Degeaba te spete$tidace nu i1i surdde,,steaua norocului".

Mai e pufin gi mi cheamd pe platoul de unde se transmite in direct,la o or5 de maximi audien15, Steaua norocului. E sembete, e aproape ora

-tnoui seara.Imi inchipui milioanele mele de fani cum se agazd in falatelevizoarelor 5i cauti cu telecomanda canalul care transmite emisiuneamea de trei ore, impinati din belgug cu spoturi publicitare. Oare am atinsapogeul gloriei? Steaua noroculuise transmite de doi ani gi nu di incisemne de obosealS. E un format generos, care lasi loc liber 5idansului,gi muzicii, Sidialoguluicu invitafii, gieu md striduiesc ca v6rtejul pe careil creez si fie c6t mai ametitor $i si nu plictiseasci nicio clip5.

Privesc din nou petecul de h6rtie gi buna dispozitie mi se duce. Aajuns la mine prin poSt5, intr-un plic obignui! cu un timbru careinfiliSeazi Titaniculinainte de a porni in curs5. Plicul era printre alte zeci

de scrisorivenite din toate collurile 15rii. Acesta era trimis din Constanla.Nu cunosc pe nimeni in Constanla care s5-mi vrea riul. Dar nu, nu poatefi nimic serios. E o aiureali. O farsS care s5-mi strice ziua.lnsi individul

- sau individa? - n-are nicio gansd. PSni la treizeci de ani- c6t voiimpliniin curdnd - am trecut prin incercSri gi mai grele.

- Alma! Pe platou!Gina e asistenta mea. Are doar cAfiva ani mai mult decit mine. Ea are

griji de garderoba mea, de corespondenla mea, de programareainterviurilor pe care mi le cer ziarigtii de la rubricile mondene. Tot ea miferegte de ceicare mi asalteazi si le dau autografe, sau se imbulzesc simi fotografieze. Via[a de vedetd igi are marile ei bucurii, dar uneoridevine agasant5 din pricina admiratorilor firi misur6.

-Alma!Etimpul!Arunc o privire pe monitorul din cabind.lntr-adevir, se deruleazi

ultimele reclame care preced emisiunea. Detergentulcelmai bun, magina

anului, singuJa pasti de dinli care te ferette de carii. N-are niciun senss5-mi stric cheful, aga ci rup biletul gi-l arunc la cog, impreuni cu pliculficut bucilele gi el. Arunc o privire in oglindi - sunt strdlucitoare ca

intotdeauna.lmi potrivesc o buclS rebel6, imi mai dau cu putin ruj pe

buze - machiajule desdv6rgit.

CRIMESOFISTICATE T3

-Alma!Glasul Ginei a devenit poruncitor. Mai arunc o ultimS privire in oglindS

gi mi indrept spre platou, alungdnd gSndurile negre. N-are rost si mifrSmant din pricina unui neica.nimeni, indiferent dacS e un ins invidios,

vreun amorez respins, sau un siltat de pe fix.

Birbatulalerga cu pas egal t;; stadionului. Era imbricatintr-un

trening, in picioare purta adidaSi, iar pe cap avea trasi o glu95 care il ferea

de fulgii razle1i. Era la a treia turi, dar nu r5sufla deloc anevoie. Pista

stadionului - aflat in Parcul copilului, cunoscut 9i sub numele de

,Ciregarii"- nu era luminatS. Birbatul era singur. Paznicii - daci era

vreunul la ora aceea de searS de ianuarie - se aflau probabilin ghereta lor

gi beau vreo tdrie ca s5-gi alunge frigul din oase. Mai alergi inci doui ture

gi apoi o lui spre ie$ire, tot in fugd. Ajuns ln stradS, mai stribitu doar

cativa metri gi se opriin fala unei case mohorate, cu etaj, in curtea cSreia

se afla un Opel vechi. Zipada se a$ternuse pe el intr-un strat subfire.

Birbatul cu o staturi impunitoare descuie portita, intri in curte, lud de

la cutia pogtali maldSrul de oferte gi reclame la diverse produse 9i le

indesd intr-un tomberon, firi si se uite la ele. Apoi descuie u;a de la

intrare gi pdtrunse intr-un hol mic. De-abia atunci i5i didu jos gluga, igi

scoase treningul gi adidagii, gi lu5 din cuier un halat. Era un birbat lnaltchiar foarte inalt bine ficut, numai fibrd, cam la patruzeci de ani. Fa[a ii

era diltuiti parci in piatrS. Nu exprima nicio emotie.

.lntre in papuciln camera de zi, unde intr-o sobi duduia focul pe care

il aprinsese lnainte de plecare. Se simtea un u$or miros de gaz metan.

Peretii erau ticsili de ce4i a$ezate ordonat in rafturi care se ridicau p5n5

la tavan. Pentru a ajunge la cele de sus ii trebuia o scSritS care se zSrea

intr-un ungher. Bdrbatularunci o privire la ceasulde pe o comodS, apoi

se duse in bucitirie gi igi prepari un ceai. Il turni intr-o ceagc6 5i se

intoarse in camera de zi, agezindu-se intr-un fotoliu. Lui telecomanda

televizorului gi c6uti un anumit canal. Tocmai la [anc - se auzea deja

melodia de inceput a emisiunii Steaua norocului.ln curind, pe micul

ecran apiru Alma,lntr-o rochie puternic decoltatS, despicati in ambele

14 GEORGEARION

p5(i, astfel inc6t la orice pirueti pe care o ficea, picioarele ei superbe

se iveau in toate splendoarea lor. Pe cap avea o diademi, iar pirulcastaniu i se revirsa pe umerii rotunzi.ln jurul siu se dansa cu frenezie.

Biielii erau numaiin pantaloni negri gi pantofi de aceeagi culoare, cutalpa sublire, fetele purtau fuste scurte gi spatele le era gol.

Bdrbatul privifascinat vArtejul ametitor, sorbi din ceai gi rosti cu glas

$optit:

- Daci te-ai fi oprit, scipai! CSnd o si dai ochii cu mine, o s5-tiamintesc cd te-am avertizat. Dar atunci o si fie prea taziu. Egti o unealtia Riului!

Apoi se cuibdri mai bine in fotoliu gi continui si urmireasciemisiunea.

ln aceasti seard, invitatul Almeiera'un om de afaceri putred de bogat,

care se inavutise prin mijloace indelung comentate in prese. Nu{ pisasece se spunea despre el, i5i sporise in continuare averea gi, treptat-treptat,lumea uitase murdiriile pe care le fdcuse. Acum toliii cSntau in strunS,pentru c5 domnulTerente Mazilescu devenise un om influent, in mediulpolitic, in cel de afaceri, iar gazetarii care il injuraseri odinioari alergau

dupi el cu limba scoasi ca sE obginS publicitate. De obicei, demersul le

era incununat de izb6nd5, fiindci imbogSlitulde tranzllie era un omgeneros - iar cAteva sute de mii de euro impd(ite pe Ia gazete le cumpiraticerea, firi si fie vreo pagubi pentru el.

La un semn al Almei, oaspetele siu se agezi intr-un fotoliu. Totul se

desf5gura intr-un studio unde erau prezen[i vreo suti de spectatori -aplaudacii de serviciu. Pe un podium se afla o formatie in vog5.

Alma i se adresi lui Mazilescu pe un ton gigalnic * in clipa aceea

gospodinele, pensionarii, dar gi alli telespectatori incremeneau in extaz:

- Domnule Mazilescu, cu ce baniv-a[iinceput afacerile? Si nu-mispunelicd o mitugi v-a imprumutat o sut5 de dolari ci nu v5 cred!

Mazilescu izbucni in rds.

- Nu. Minte cine spune ci o afacere poate fi porniti cu o suti dedolari.

CRIME SOFISTICATE 15

- Micar e sincer, bombSni birbatul din fotoliul siu - avea obiceiul

oamenilor singuri de a vorbi cu glas tare, chiar daci nu era nimeni de

fati.- Atunci?, insisti Alma. Radia de mullumire, discutia pornise pe un

figag bun.

- Am mogtenit o casS pe care am vindut-o. Astizi ar fi valorat vreo

zuti de miide dolari. Eu am luat pe ea numaidouizecide mii.

- Ati inceput, deci, cu o afacere proaste.

Mazitescu pufnidin nou in r6s - avea dinli albi, strilucitori, Si pireau

a fi chiar ai lui.

- Am ficut o afacere foarte bunS.ln 1 990, dacd aveai douizeci de mii

de dolari, erai cineva.

Bdrbatul se foiin fotoliul siu, dar nu maizise nimic.

lntrebirile Almei se succedau in vitezi - oare i le sufla cineva? Avea

intr-una din urechiu'ele eidrigilage o casci minuscula. Dar nu, era o fatS

prea degteapti ca si aibd nevoie de ajutor, gi se pregdtea minulios pentru

orice emisiune; cel pulin a;a declara ea ln revistele mondene.

ln timpul pauzei publicitare, birbatul din casa mohor6ti se duse la

bucitdrie gi-gi maiturni un ceai. Agezat din nou in fotoliu, urmdriln

continuare cum explica domnul Mazilescu ascensiunea lui fulgeritoare.

- Am avut gi noroc, recunoscu el.

- De asta vd giaflali la emisiunea noastri, se pisiciAlma.

Mazilescu rimasE ticut.- $iin ce a constat noroculdumneavoastrS?

tnterlocutorul ei nu rispunse imediat.

- E cumva vreun secret la mijloc?, insisti Alma.

Magnatulii rispunse dupd alte cdteva clipe de ticere.

- Nu{ niciun secret. Solia mea a fost cel mai mare noroc pe care l-am

avut. Ea mi-a stat alituri, la bine gi la riu. Ea m-a incurajat s5 pornesc

afacerea, m-a sfituit cind treburile nu prea se legau, mi sfituiegte 9i

acum, c$nd lucrurile au intrat pe un curs normal. E un om sincer, loial, un

adevdrat camarad. ,,Femeia te urc5, femeia te coboari", fredoni el

versurile unuicintec de demult. Pe mine m-a urcat.

La un semnal, spectatorii din platou incepurd si aplaude.

T6 GEORGEARION

- Min1i, rosti pe un ton indiferent cel din fotoliu. Minli de-ngheagiapele.

PAntr le cumpdrase ticerea, ziarele prezentaserd, cu lux de aminunte,viafa aventuroas5 a doamnei Mazilescu. lse mai puneau in circd gicSteva

afaceri necurate, pe care le derulase pe cont propriu, firi $tirea sotului.Un nou calup de reclame se revirsi pe micul ecran. Aceiagi

detergenti, aceleagi magini de lux, aceleagi paste de din1i. ..C6nd mai era doar o jumitate de ori p6n5 la sfir5itul emisiunii,

bdrbatul se ridici tn picioare giincepu sd se imbrace.lgi puse o perechede pantaloni raia[i, un pulover, o scurtd imblSniti giincdllS nigte bocancicu talpe groasS. Astfel echipat iepi in curte, descuie magina, v6ri cheia incontact gi, in timp ce motorul torcea leneg, indepirtd cu o mdturicizipada de pe parbriz gide pe lunet6. Deschise poarta, se sui la volan, iegi

in stradS, se didu jos ca sd inchidi poarta la loc, apoi intri din nou inmagind gio porni agale, lisAnd urme ad6ncide pneuriin neaua care se

a$ternea peste ora$.

CRIMESOFISTICATE T7

CAPITOLUL 2

Prima crimi

Ning"" fastuos.

Oraguligi acoperea urdlenia sub o mantie de zdpadd care se ingroga

pe misuri ce treceau orele. Blocurile nu mai pireau nigte cazirmi

pdrisite, asfaltul igi ascundea gropile, pfini 5i clidirile noi, ridicate fSri

niciun gust 5i fSri niciun respect pentru arhitectura tradilionalS a

Bucuregtiului, nu mai pireau atat de oribile gi nepotrivite in acest decor

feeric. Sirbitorile de iarni trecusere, dar ghirlandele de becuri

multicolore, unele dispuse in forme complicatg inci nu fuseseri date jos

de pe stAlpii pe care atdrnau deasupra strezilor - lumina lor sporea 9i ea

farmecul nopfii.ln centru, multimea de reclame sclipea 9i maiveseldecit

de obicei.

Dupi ce i5i triise clipa de glorie in emisiunea Steaua norocului,

Terente Mazilescu se urcase la volanul Mercedesului siu comandi

specialS. Maiintdi o pornise spre cas5, dar era inci surescitat de prezenta

pe platoul unde guvernase Alma Soran, ca o regini a frumusefii, aga cd

se g6ndi sE se mai plimbe pe strezile pe care treceau pufine maSini la ora

asta - era dupi miezul noptii. Se gendi si meargi p6nd la FAntdna Miorita

gi de-abia pe urmi sd se indrepte spre vila sa din Cartierul Primiverii.

Rula incet, sub stratul de nea se formase o pojghiti sublire de gheale,

gi depSgea cu atentie pufinele utilaje de deszipezire care iegiserS pe

trasee.,,lar i-a surprins ninsoarea nepregiti$ pe primari", zdmbi el in

intunericul maginii gi dddu cdldura maitare, ciutSnd apoi la radio un post

18 GEORGEARION

cu muzici mai pulin zbuciumati. Era fericit, uitase de toate mizeriile pecare le scriseseri gazetarii de-a lungultimpului despre el, era acum un omimplinit, sigur pe situalia lui, cea mai buni dovadd fiind chiar invitatia dea participa la o emisiune cu o asemenea audien15.

Zdmbi gdndindu-se la to[i cei care il atacaseri firi nicio mil5. ,,Cred cd

9i-au mugcat mdinile de ciudi vizSndu-mi pe micul ecran. Nigtecioflingari. Banul face regula jocului. Aga e de cSnd lumea."

Privi in oglinda retrovizoare.ln urma lui se tira o maginS ale cireifaruri il deranjau. Ar fi putut si accelereze, dar n-avea niciun chef si

., - t.meargd in vitezi. Ti semnalizi celui din spate sd-l depSgeascd, dar acelapistrd aceeagi distanfd. Domnului Mazilescu incepea s5-i dispard buna-dispozifie.,,De unde mama naibii a mai apSrut $i ista? N-are somn?"

La urma-urmei, ce-avea cu bietul om?,,Poate ii e fric6 si meargi mairepede. E ghea15 sub zdpadS. O frdnd aiurea gite pomene$tiintr-un pomde la marginea trotuarului. O mai fi 5i vreun incepitor." 5e resemnd cd

nu e singur sub dansul fulgilor - daci mai ninge, ar trebui sd dea o fugdp8nd la Poiana Bragov intr-una din zilele urmitoare. Gindul la vila pe careo avea la munte ilinsenind. O s5-gi lase toate treburile gi se va repezi, firddoar pi poate, pdnd acolo.

Cind ajunse la Fdntina Miorita intoarse cu grij5, dupd ce se asiguri cinu vine nimenidinspre Podul Bdneasa. Observi ci gi cealaltd maginilntoarce tot acolo. Enervat din nou, se hotSri cu orice risc, s5 accelereze,dar gi goferul din spate miri viteza, ca gi cum, in sfirgit, se hotEr6se s5-l

depdgeasci.,,Du-te naibii odati gi lasS-mi in pace!", il apostrofd in ginddomnul Mazilescu. Mergeau acum paralel, fiecare pe o alti bandd.Domnul Mazilescu incerci si-l zireasci pe celilalt 5ofer, dar perdeauafulgilorii stingherea vederea. Reugidoar s5-5idea seama de marca maginii

- un Opelmodelvechi.Deodati, vizu cum magina cealalti se indreaptd spre el. lnstinctiv,

trase de volan la dreapta. Opelulinsi continua s6 se apropie de maginalui. Mai avea doar c6fiva centimetri ti ciocnirea era iminentS. DomnulMazilescu trase gi mai mult volanul spre dreapta. Mercedesul incepu siderapeze. Firi si vrea, omul de afaceri puse piciorul pe frdn5. Cu toate cd

nu avea vitezd mare, gregeala il proiecti intr-unul dintre copacii care

CRIMESOFISTICATE 19