Preţul unui număr 3 Lei. Anul XVIII. B l a j , la 22 Martie 1936 Nr. 12

• . - . , ^ > - M Í jftjsi v̂ ir̂ a.

t - J v i f I

A t i V 1 X A I / " M M M V 1 f. .

* a r j p - u l mm ; *7

5 - 1 t 5

A B O N A M E N T U L : Un an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei in străinătate . . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director A L E X A N D R U LUPEANU-MELIN

Primredactor IULIU M A I O R

ANUNŢURI ŞI RECLAME • e primesc l a Adminis traţ ie si so plătesc: nu şir mărunt odată 5 Lei

a duna ş i a treia oră 4 Lei.

arile binefaceri ale Blajului Sâmbătă în 14 şi marţi în 16 Martie

s'au votat, de către Consistorial Arhie-piooopeao al Blajului, ajutoarele pentru afcudenţii şi elevii buni şi săraci.

Au primit; 28 studenţi universitari câte 2000, 3000 şi 4000 Lei, iară 47 elevi dela (-coaiele secundare din ţară, oei din oursul superior câte 1000, iară cei din cursul inferior câte 600 Lei.

Suma împărţită se ridică ia 118.000, ai: una autâ optsprezece mii şase sute Lei.

Sâ mai adaugem apoi lă aceasta şi faptul că în oursul anului şcolar 1934/35 au primit 105 elevi dela şcolile dm Blaj —, şi anume 60 deia Liceu, 25 dela Şcoala Normala şi 20 d«Ia Şcoala Comercială — ou totul 2310 table de ţâpâi în greutate de oara 2'/J kgr. pânea. Socotind kilogramul de pâine numai în 6 Lei, urmeezâ că s'a împărţit pâine în valoare de Lei 34 650; şi astfel suma ajutoarelor împărţite de către Mitropolia dela Blaj, într'un singur an şcolar, faoe Lei 153 250.

In criza aceasta grozavă şi între împrejurările grele de astăzi, suma de Lei 153.250 nu este de despreţuit, cu atât mai ales că biserica noastră a pierdut in războiu şi după războiu mai bine de 3/4 din averea sa.

Iată cum: In cursul războiului biserica noastră

a fost constrânsă a iscăli la împrumutul de stat ungar sume mari şi frumoase. Toţi aceşti bani sunt pierduţi. îndată la începutul României Mari a pierdut V2 din averea rămasă, prin schimbarea coroanelor. Prin reforma agrară şi-a pierdut aproape întreg pământul şi pă­durile avute, râmânându-i, fiecărei fun-daţiuni, abia câte ¿¡00 jughere. A urmat apoi conversiunea, oare i-a mai păpat, drept pupăză pe colac, încă o jumătate din averea rămasă.

Şi daoă, după atâtea pierderi, a fost în stare să împârţeasoă totuşi 153 250 Lei, e semn că averile noastre bisericeşti au fost foarte bine, cinstit şi conştiincios administrate.

Să nu uităm tmă un lucru: Că s'au putut împărţi atâţia bani, ne da-toreşte înainte de toate inimelor atât de nobile ale acelora cari au făcut a-oele fundaţiuni. Anul acesta s'au îm­părţit ajutoare din fundaţiunile mitro­

politului Alexandru Şterca Şuluţ, a mitropolitului Dr. Ioan Vancea, a pre­poziţilor Ioan Micu Moldovan şi Simeon Pop Matei, a mirenilor Augustin Laday şi I. T. Cheţianu, şi din fundaţiunea or-femotrofiului întemeiată de mitropolitul Dr. Vasile Suciu. Iară fundaţiunea ţâ-pâilor este făcută din milostenia epi-scopiior Petru Pavel Aron, Atanasiu Rednic şi mai ales Grigore Maior, cel din urmă regulând această fundaţiune şi poruncind să se dea tot la câte 5 sile câte un ţâpău elevilor buni dela şcolile din Blaj.

Studenţii şi elevii cari se bucură astăzi de aceste ajutoare să bage bine de seamă la două lucruri:

1. Oâ aceste ajutoare Ie primesc pe urma dărniciei marilor arhierei, preoţi şi mireni ai biserioii unite, cari şi-au jertfit totul, iar uneori şi-au chiar tras dela gură, ca sâ-i poată ajuta pe ei.

2. Că dacă nu se făcea o admi­nistraţie cinstită şi cu adevărat bine chibzuită a acestor fundaţiuni— ci o admi­nistraţie păcătoasă cum se faoe în cele mai multe părţi la noi în ţară astăzi — după atâtea pagube suferite, nici prin gând nu ne-arfi putut trece să mai ră­mână ceva şi de împărţit.

încă două lucruri ar trebui apoi să facă oeice ae împărtăşesc de aceste ajutoare:

a) Să zică cel puţin câte un „Doamne iartă-i păcatele aceluia djn a cărui bani ori pâine mă înfrupt eu astăzi" şi să ţină cu toată dragostea şi însufleţirea la biserica aceea care-i întinde aceste ajutoare.

b) Să nu-şi uite, când va ajunge la bunăstare, a da înapoj banii primiţi, ca să oe înfrupte din ei şi alţii. Iar, dacă-i va fi cu putinţă, să facă şi el cel puţin câte o astfel de fundaţiune,

Oe fericit aşi fi, dacă cuvintele mele ar fi ascultate şi dacă n'aşi fi glasul celui ce strigă în pustiei

luliu Maior

Cel m a l m a r e p o d d i n ţ a r ă . Zilele trecute a fost terminat cel mai mare pod de lemn din ţară. Podul are o lungime de o ja-matate de km. şl e făcut peste Donare in faţa Galaţilor, ca să se poată trece In Dobrogea.

Simţul curăţeniei Cultura şi curăţenia merge mână în

mână. Cu cât cineva cunoaşte mai multe lucruri, a umblat lume mai multă, cu cât a avut o creştere mai îngrijită şi a învăţat la dascăli buni, cu atât iubeşte mai mult curăţenia.

Intre semnele de pe cari deosebim o ţară şi un popor cult, locul întâiu îl ţine curăţenia. — Popoarele cari trăesc în în-tunerecul neştiinţii, nu dau aproape nimic pe curăţenie: nici pe a hainelor, nici pe a locuinţii. Trăesc îmbrăcate în zdrenţe, nu cunosc săpunul, locuesc deavalma cu do­bitoacele. Casa oamenilor e şi grajdul vi­telor. Locuinţele, colibele lor duhnesc a miresme grele şi nesănătoase, boalele se ţin de călcâiul lor, cele molipsitoare îi seceră cu nemiluita. — Păduchii huzuresc de bine.

Nu trebue să fie numai decât sălba­tici oamenii cari trăesc în aşa iad. E des­tul să fie inculţi, să nu aibă cunoştinţele de lipsă.

Necurăţia dela trup, haine şi casă, trece şi la sufletul care locueşte în aşa trup nespălat şi păcătos. Cei necuraţi la trup trăesc Jn toate păcatele, sunt mâncaţi de toate patimile, şi simţemintele frumoase, omeneşti, sunt rare Intre ei.

Şi, iarăşi, cu cât un popor e mai în­văţat, mai cu grije crescut, cu mai multe şcoli, cu mai mulţi oameni cu carte, cu atât e mai curat.

Cultura merge In rând cu curăţenia. Bogăţia e semn de cultură la un neam

numai când acela e şi iubitor de curăţenie. Căci sufletul lustruit şi crescut prin

cultură, poate să locuiască într'un trup sărac, dar niciodată într'unul necurat. Cu­răţia e aerul în care trebue să respire omul mult; fără ea nu poate trăi. Fără bogăţie poate.

Românii sunt, peste tot, un popor curat. Nu şi-ar fi ales altfel culoarea albă la portul lor naţional şi la spoitul caselor. Culoarea albă se ţine cu cheltuială şi cu hărnicie. Dacă am fi din lire necuraţi, am fi îmbrăcat şi noi cămaşă colorată, ciorapi din pânză neagră, ca atâtea neamuri. Ne-am ti vopsit casele galben sau întunecat. Haina de postav negru o porţi până se rupe, şi nimeni nu o spală.

In cele mai multe ţinuturi această iu­bire de curăţenie — dovadă de cultură — şe arată la fiecare pas, în îmbrăcăminte, In locuinţe, în sănătatea oamenilor, în lipsa boalelor molipsitoare.

Din nenorocire mai avem sate cu prea

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

puţină cultură, cu o slabă grijă de cură­ţenie. Mai avem case In care viţelul, mielul nou născut creşte in aceeaşi cameră cu oamenii. Mai avem case frumoase şi aîbe pe dinafară, iar dacă intrii Inlăuntru te înneci de aerul otrăvitor. Mai sunt rute pe creştini în cusăturile cărora se ascunde păduchele de haine. Cam puteţi şti prin ce regiuni mai avem asemenea vietăţi: lo­cul lor îl arată drumul pe care-1 face ti­fosul exantematic atât de des.

România, ţară mare acum, bogată, cu popor deştept trebue să ajungă o ţară cultă. Şi cel dintâi semn pe care-1 vom da despre cultură, va fi iubirea de curăţenie şi în cele sufleteşti.

Dela Secţiile uAstreiu

Tâlcuirea evangheliei duminecii \

Dumineca IV. din postul mare (Marcu 9, 1 7 - 3 1 ) .

17. In vremea aceea venit-a un om la Isus îngenunchiând înaintea lui şi zicând: 9Invăţătorule, am adus la tine pe fiul meu carele are duh mutţ 18., şi ori unde-l apucă, îl zdrobeşte şi face spume şi scrâş­neşte cu dinţii şi se usucă. Şi am zis ucenicilor tăi să-l scoată, şi nu l-au putut".

Partea întâie din stih 17 e luată din evanghelia sf. Matei 17, 14 şi 15. Numai începând cu cuvântul >Invăţătorule« este dela sf. Luca 9, 17. Celece ni-se istorisesc aici s'au întâmplat în ziua cea dintâi după schimbarea la faţă a Dom­nului, la poalele muntelui, cam pe locul unde este astăzi satul Daburieh. Duh mut, adecă diavolul care-1 cuprinsese I-a şi amuţit pe bietul copil. >Se urcă* adecă se usucă pe picioare, văzând cu ochii. j

19. Iară el răspunzând a zis: „o neam necredincios, până când voiu fi cu voi? Aduceţi-l la minei"

Ceeace spune aici Isus este îndreptat către popor şi nu către ucenici, ceeace se vede mai ales din expresinnea: >o neam necredincios*. Din cuvintele cam aspre ale lui Isus nu trebue să deducem că Isus şi-ar fi pierdut răbdarea, ci că ar fi dorit să-i vadă şi pe evrei cât mai iute făcând parte din turma sa.

20 Şi l-au adus. Şi văeându-l, îndată l-a scuturat pe el duhul: şi casând la pământ, se tăvâlia spu­mând. 21. Şi a întrebat pe tatăl lui: „câtă vreme este de când i-s'a făcut lui aceasta?" Iară el a sis: „Din pruncie. 22. Şi de multe ori şi în foc l-a aruncat şi în aţă, ca să-l piarsă. Ci, de poţi ceva,"fie-ţi milă de noi şi ne ajută".

Pe când sf. Matei (17, 14—23) şi st. Luca (9, 38—43) ne povesteşte numai în general că tatâl pruncului s'a rugat să-i vindece băiatul, pe atunci sf. Luca ne spune că acesta era singurul lui prunc şi n e redă chiar şi cuvintele cu cari s'a în-trepus tatăl: »ci,. de poţi ceva, fie-ţi milă

de noi şi ne ajută*. Din aceste cuvinte se vede că credinţa tatălui a fost cam slă­buţă. Tatăl nu trage la îndoială putinţa lui Isus de a face minuni peste tot, ci nu-i venea să crează că va fi în stare să vindece pe un băiat în mod atât de grozav cuprins de duhul cel necurat.

23. Iară Isus a sis lui: „de poţi crede, toate se pot celui credincios .

Prin aceste cuvinte trezeşte în el credinţă. Cam aceeaş învăţătură a dat-o Isus şi la Matei 17, 18 şi următoarele. Vindecarea atârnă deci dela credinţă.

24. Şi îndată strigând tatăl prun­cului, cu lacrimi a sis: „eres, Doamne} ajută necredinţei mele".

" Sub necredinţă aici se înţelege cre­dinţă slabă. Tatăl a fost om smerit şi n'a voit să se laude cu credinţa sa, de aceea l-a rugat pe Isus să-i întărească credinţa.

25. Şi vâsând Isus că năvăleşte poporul, a certat duhul necurat zi­când lui: „duh mut şi surd, eu îţi poruncesc: ieşi dintr'hisul şi mai mult să nu mai intri în el 26 Şi strigând şi mult scuturându-l, a ieşit} şi sa făcut ca un mort, încât rnulţi ziceau: „a murit11. 27. Iară Isus a-pucându-l de mână, l-a ridicat şi s'a sculat.

La st. Matei şi sf. Luca ni-se poves­teşte numai faptul vindecării, sf. Marcu însă ne povesteşte foarte amănunţit toate împrejurările acestei vindecări atât de interesante şi de minunate.

28. Şi intrând el în casă, uce­nicii l-au întrebat deosebi: „pentruce nu l-am putut scoate noi?" "¿9. Iară el le-a sis: „acest fel cu nimica nu poate ieşi} fără numai cu rugăciune şi cu post".

La sf. Matei 17, 20 Domnul nostru Isu3 Hristos răspunde că pentru necre­dinţa apostolilor. In stihul următor apoi se răspunde, aproape cu aceleaşi cuvinte ca la sf. Marcu 9, 29. Semn că acel diavol a fost unul dintre cei mai puternici.

30. Şi ieşind de acolo, mergea prin Galilea şi nu a voit ca să-l ştie cineva. 31 Şi i învăţa pe uce­nicii săi şi le zicea lor: „Fiul omu­lui se va da în manile oamenilor, şi-l vor omorî; şi dupâce-l vor omorî, a treia si va învia".

Oea dintâi anunţare şi prorocire a preoţimei sale a fâcut-o Isus apostolilor săi, îndată dupăce a mărturisit sf. Petru despre Lus că el este Fiul lui Dumnezeu. Aceasta, a doua prorocire, a fâcut-o în­dată după schimbarea sa la faţă şi dupăce vindecase pe fiul cel îndrăcit. Isus, după vindecarea acestui îndrăcit, a trecut numai prin Galilea, fără de a se fi oprit undeva, fiindcă avea de gând să se ocupe de astă dată cu mai dinadinsul de învăţăceii şi a-postolii săi, ştiind că i-se apropie moartea.

* * Rugăciunea împreunată cu post are o pu­

tere nebânuită de noi. De aceea să nu încetăm a ne ruga şi a posti. — Să nu despărţim rugă­ciunea de post, pentrucă nici rugăciunea fără post, mei postul iară rugăciune nu este in stare să producă efecte mari. — Chinurile îndrăcitului au fost foarte mari. Tot pe atât de mari sunt şi chinurile sufletului despărţit de Dumnezeu. — Să băgăm bine de seamă, nu cumva să zică' şi despre noi Mântuitorul: »o neam necredin­cios până când voi fi cn voi? Până când voiu răbda pe voi?« ,

P ă r i n t e l e lu l lu

Misionarii ordinului călugăresc inw de Sf. Don Bosco % k !

„Fraţii Salesieni* ai ordinului cijD

îfltamsiat de Doa Boseo, fiind foaits ^ oiofi memoriei şi spiritului de p r o p a g fondatorului lor, m i r e s e zi de zi »,„

. . . . "POStolsi lor de misionari. '<

In 1935 au plecat î s ţările ds mi»w, misioRRri, 19 preoţi, 109 isminarifti, 35, 3ăiug8ri şi 29 mis ioasr i msi veshi, c'Sri întorceau la poî tur i le lor, după ce fy\ un sourt popas în Europa. a i !

Din 164 SJisioaari ceri plecau pr ims dsta, 124 gust italisni, 9 spanioli g?

mani, 6 englezi, 5 jugoslavi, toţi ceilalţi« ţin la opt naţionalităţi diferite şi gust oriti'! ds prin Argentina, Urugu ty (Atneric») bij],' şi din insulels T imor (Austrelia).

Colonişti catolici în insula Rhodos In teteriorui insulei Rhodos dia Km

Eg«e, chiar îa iaima urni frumoase paginii piai, 3'a ifttsmsiat ds curând un sat m „Csmponhi i ro" ca re psntru ua moEent b'j mai mult de 30 ds căsuţe carate şi conoil dar eare va avaa mai bine de vreo sută tli Vi fi terminat.

Pri&ii colonişti au sosit, aduşi de cai s ionsr franciscan. Aşteptând ca biserici 1 şcoala s* fie terminata, acsst călugăr aiuitik îatr'o casă ţ£r£ne23C*, o biserică ţi o ţeoi provizorie. Parohia aceasta va fi a oftai dieceza Rhodocului.

Catolicismul Iu Rhodos a avut multei indurat. Implantat, după cum spune tradiţii chiar ds Sf Jstul Paul, cl a cunoscut în tinse: cavalerismului o e p o ; £ dc glorie şi de înflorii dar a fost ruinat mai târziu de către sultani Soliman al Il-lea. Astăzi câştigă puţin cu puţ dia tereauî pierdut şi ss pregăteşte pentru nouă înfloriră graţie muncii depuse de prso: ţi călugării catolici.

Un aeroplan construit de un misîona

Nu ds mult un savant francez M» Migast, a construit cal mai mic avion din 1*1 poreclit, din cauza micimii lui, „ţsaduahs «Im rului". Al doilea avioa de acest fel şi ţn® din Asia, a fost eonshui t acum de ua etici1

P. Picot, misionar fn Raagun (Birmania, A» oare-şi va cosduse s iegur aparatul. \

In mai puţin da trei luni, asiucrâfidA cât îa momentele i ibare, misionarul a ?«r

tsrmina scheletul aeroplanului, iar după f[ luai, l-a terminat în întregime. Acest aero^ se deosebeşte mult de aeroplanele obişDii In îatregtms, el nu cântăreşte decât 114 U rezervorul său conţine vreo 40 de litrii ' bsszină ş i motorul , de 25 cai putere, perl viteza de 128 km. pe oră şi un sbor neîaB rupt dc 400 ktn.

Un c â n e c u r a j o s . Un tare a fost > corai de guvernul Iul Kemal Paşa . Fapt' pentru cari a primit această răsplată na «'

.ale sale. Le-a săvârşi t cânele său, an <* mare ciobănesc. Iată Isprăvile cânelui. noapte a pus pe fugă o haită de 6 lupi * an atacat o turmă de oi. Doi dintre lap'j fost muşcaţi. In altă noapte a trântit ia i[ mânt un hoţ ce voia să fure o oale, fl[ ţinut nemişcat până a venit stăpânul f predat jandarmilor. In timpul iernei a ««* dela moarte pe doi călători cari an câ*"'1

prăpastie. Cânele a lătrat până an veni"1

toare. Pentru aceste fapte ale cânelui , 8 f (

decorat stăpânul care-1 îngrijeşte.

Nr. 12 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

In faţa păcii străjuese încă nori grei şi primejdios! Mare încordare înfre Franfa şi Germania

Scriam In numărul trecut al gazetei că guvernul german a trimis soldaţi pe o fâşie de pământ din jurul Rinului, numită Rcnania, călcând astfel în picioare con­tractul dela Locarno iscălit în 1925. Franţa şi Belgia, căci ele erau în primul rând neîndreptăţite prin acea călcare, au făcut plânsoare la Societatea Naţiunilor, arătând nedreptatea ce H-s'a iăcut.

Preşedintele Societăţii Naţiunilor a tri­mis îndată scrisori membrilor săi, che-mându-i la sfat, ca să hotărască, ce-i de făcut împotriva nedreptăţii săvârşite de Germania. Sfatul era sorocit pe ziua de 13 Martie. Intre timp Englezii au poftit pc membrii Societăţii Naţiunilor să ţină sfatul Ia Londra, nu Ia Geneva. In urma acestei schimbări Sfatul Societăţii Naţiunilor a început la Londra, sâmbătă în 14 Martie.

Membrii Societăţii s'au întrunit în sala numită >Regina Ana* din Palatul Regal. Anglia era reprezentată prin ministrul de externé Eden, Franţa prin ministrul de externe Plandin, Belgia prin primministrul Van Zeeland iar italia prin ministrul Grandi. Ţara noastră e reprezentată de d. Nicolae Titulescu, ministru de externe, despre care gazetele engleze au scris cuvinte de laudă, arătând că Dsa are rol mare în desbáte­nle dela Londra. Intr'adevăr, la locuinţa Dsale, mereu e strânsă lume multă ca să se sfătuiască.

Germania a fost poftită să ia parte la desbateri, dar n'a voit să vină.

Sâmbătă dimineaţa s'a început la Londra marel sfat al popoarelor. Cel dintâi a vorbit d. Eden, ministrul Angliei. Dânsul a spus că Germania a călcat contractele de pace, şi de aceea Societatea Naţiunilor are da­toria să caute un mijloc pentru înlăturarea primejdiilor.

Preşedintele a dat apoi cuvântul dlui Flandin, ministrul Franţei. Dânsul a ţinut o vorbire lungă, arătând amănunţit, ce a făcut Germania şi a cerat ţârilor, cari au iscălit contractul de pace dela Locorno, să dea Franţei şi Belgiei, împotriva Ger­maniei, ajutorul pe care îl cere acel con­tract. Tot cam acest lucru 1-a spus şi d. Von Zeeland, primministrul Belgiei.

După prima şedinţă a Consiliului So­cietăţii Naţiunilor, membrii au hotărît din nou să mai poftească odată Germania la sfatul de împăciuire. Hitler s'a arătat tare îndârjit pe poziţia pe care a luat-o, căci el a declarat că de-aci încolo să ju­dece Dumnezeu şi poporul german. Cei­lalţi miniştri germani însă au fost de pă­rere că ar ii bine să se răspundă invitaţiei făcute de Societatea Naţiunilor. Atunci Hitler a trimis telegramă la Londra, spu­nând că va trimite un reprezentant al Germaniei la Londra, dar numai cu urmă­toarele condiţiuni:

a) Germania să aibă aceleaşi drepturi ca şi celelalte ţări;

b) şi să se primească toate propune rile lui Hitler.

Când s'a auzit la Londra acest răs­puns, toată lumea a rămas nedumerită şi nemulţumită Toţi au fost de părerea că acum pericolul e mai mare ca ori când. Căci nimeni nu se învoia ca să stea de vorbă cu Hitler primind de mai nainte toate propunerile lui. D Flandin, ministrul Fran­ţei, a spus-o pe faţă: N'am venit la Lon­dra ca să stau de vorbă cu Germania. Am venit să arăt că nemţii au călcat con­tractele de pace şi să hotârîm, ce-i de făcut împotriva lor. Şi dacă nu se va lucra aşa, voiu pleca acasă chiar dacă va trebui să părăsesc Societatea Naţiunilor.

Aşa era starea lucrurilor luni dimi­neaţa, când urma să se întrunească din nou Consiliul. Se va primi propunerea Fran­ţei sau a Germaniei? Cu toate că sem­nele arătau că se va primi propunerea celei dintâiu, lumea nu era liniştită. Căci se svonise că Anglia n'ar vrea să facă tot ce cere Franţa împotriva Germaniei, cu toate că e datoare să facă în urma contractului dela Locarno. Din această stare de lucruri, înconjurată parcă de nori grei, trebuia să iasă Consi­liul Societăţii Naţiunilor în şedinţa sa de Luni.

In clipita când punem sub tipar ziarul ne vine ştirea că Germania s'a hotărît totuşi să-şi trimită pe reprezentanţii săi la marele sfat dela Londra. Deocamdată a-şadară primejdia de războiu este, pentru un timp oarecare, amânată.

Armatele italiene înaintează spre capitala Abisiniei In numărul trecut al gazetei am scris

că se vor face încercări de pace între Italia şi Abisinia. Consiliul Societăţii Naţiunilor a şi tost chemat la Geneva pentru ziua de 11 Martie ca să caute drumurile îm­păcării.

Intre timp cătanele lui Hitler au tre­cut Rinul şi Europa a ajuns ca un focar gata să isbucnească. Societatea Naţiunilor a lăsat la o parte toate lucrările sale, cu italienii şi abisinienii nu s'a mai ocupat, căutând leac stărilor din Europa. De aceea Mussolini, care a poruncit aeroplanelor să înceteze bombardamentul, a dat poruncă nouă, ca el să continue. Primul oraş abi-sinian bombardat, în care au murit mai multe persoane, între cari şi 20 de femei, a fost oraşul Ergaalem.

Trupele de uscat de pe frontul de nord au întărit toate poziţiile din apro­pierea râului Takazze, pregatindu-sc de o nouă înaintare. Câţiva şe6 de triburi din Abisinia au făcut drumuri lungi, până pe front, anunţând pe italieni că aşteaptă să ajungă prin ţinuturile lor ca să se supună.

In săptămâna trecută un general ita­

lian a sburat cu aeroplanul deasupra Addis-Abebei. Locuitorii din capitală s'au speriat rău de tot de pasărea sburătoare care aduce moartea. De altfel în multe părţi ale ţării domneşte o mare neîncre­dere şi In continuu sunt isbucniri de re­volte.

Trupele italiene au început să înain­teze spre inima ţării. Armatele abisiniene nu se văd, semn că se pregătesc de atac mai in spre mijlocul ţării. Locuitorii din' părţile unde sunt acum italienii povestesc cum s'au retras armatele abisiniene, în desordine, având de luptat şi cu triburile răsculate.

In peştera unui munte, italienii au găsit un cuib de 18 bandiţi, înarmaţi până în dinţi. Aceşti bandiţi au luptat împotriva italienilor, nu din credinţă pentru Negus ci pentru pradă. In luptă au iăcut ispravă bună. Au ornorît 58 de italieni, iar ei au scăpat toţi neatinşi. In peşteră aveau încă din prada luată dela italieni. Toţi 18 ban­diţii au fost împuşcaţi.

Comuniştii din Spania au dat foc bisericilor

De ani de zile Spania e ca un vulcan în fierbere. Duşmănia politică e atât de mare încât lncâerările se ţin lanţ.

Două partide se sbat din răsputeri, fiecare să doboare la pământ pe celalalt. Sunt aproape pe o formă de puternice şi de aceea pacea e mereu turburată. Unul e partidul comuniştilor, de stânga, fraţi de cruce cu bolşevicii din Rusia. Aceştia vreau să scoată din sunetele oamenilor credinţa dumnezeiască şi să înfiinţeze un stat laic, fără credinţă. Celălalt e partidul condus de vrednicii fii ai bisericii, cari vreau să conducă poporul pe cărările lu­minate de evangelia lui Hristos.

Până la sfârşit, ştim a cui va fi învin­gerea. Binele va învinge răul, căci aşa e scris. Dar, deocamdată, In Spania comu­niştii sunt destul de tari şi nu se sfiesc să facă lucruri nevrednice de om.

Intre ultimele lor isprăvi sunt vre-'o câteva biserici aprinse. Chiar în capitala ţării, la Madrid, au ars săptămâna trecută mai multe biserici şi o mănăstire. Scrie o gazetă străină că »ardeau ca rugurile şi luminau cerul cu flăcările lor sinistre*.

S'au produs în aceeaşi noapte şi în-căerâri, rămânând mai mulţi morţi in mij­locul străzii.

Comuniştii de acolo stau sub ordinele celor din Rusia. De acolo pleacă toate iţele comuniste, nu numai în Spania ci în toate ţările europene. Chiar şi în ţara noastră sunt destui plătiţi de bolşevici ca să schimbe faţa lucrurilor ca în Rusia. La noi însă nu prea prinde, ici colo la oraşe, dar la sate nu sunt nici de sămânţă. Se vede că sâmţul strămoşesc, adevăratul sâmţ românesc s'a păstrat mai întreg în lumea satelor. Şi acel simţ prinde mai bine pericolul ce-1 aduce cu sine comu­nismul. Căci, ce vreau aceşti predicatori în pustiu ? Vreau să desbare pe oameni de biserică mai întâi, de vieaţa plină de credinţă şi de mângăeri dumnezeeşti din jurul altarelor, la care s'au călit moşii şi srrămoşii noştri în lupta ce-am purtat-o cu străinii. Vreau să-i despoaie apoi de averile lor, trecându-le statului. Fiecare să lucreze atât cât i-se porunceşte şi să mănânce atât cât i-se dă.

P a g . U N I R E A P O P O R U L U I Nr.

Când cetim întâmplări din ţ ă r i străine ca cea de mai sus, cu bucurie constatăm că predicatorii de comunism d e l a noi din ţară predică in pustiu.

Din „raiul bolşevic" U n luc ru mic care s p u n e m u l t

Directorul căilor ferate ale Rnîiei & tri­mis Direcţiunii căilor ferate române o scri­soare în care a e r e sa mecanicul (conducător d e locomotive) Şuteov Ioan să fie Îndepărtat din slujba ee o făcea până asum. P r i i i a a a -ets te i rugăminţi e un lucru de nimic, dar e atât de grăitoare d e s p r e stările din Rusia, în­cât a m erezut de bine s 'o prindem ia gazetă, Căci multe se $$m despre Rusia ş i cu toate @ă ţăranul român au prea dă asenltare celor sar i spun că acolo curge lapte şi miere, gust totuşi fi de aceia cari aduoâadu-şi aminte de Rusia bogată de dinainte de răsboiu, nu vreau să c r e a d ă că a z i ar fi r ă u de tot i a Rusia şi că f e l u l de conducere de acolo ar fi dăunător. - Iată întâmplarea mecanicului b u -sloeaf.

De când s'a terminat podul peste Nistru, se fac zilnic treceri ds călători de pe pamăatul ţării noastre îa Rusia, şi întors. Trenurile ro­mâneşti nu se opresc îa graniţă. T r s s pasă Ia Tiraspol, căci a şa e făcută îavoala , isr de aeolo se întorc la Tighina.

Mecanicul Sutcov Ioan cosdueea loco­motiva unui astfel de tren. Ds mâncare şi-a luat hrană rece, a ş a cum îşi iau toţi calatorii, 8ăei trenul nu poate sştsgta până se ospă­tează mecanicul în restaurantul gării. Avea de mâneare pfine albi şi cârnaţ, gustos, aşa cum se face în easa fiecărui român de Crăciun' Ajuns pe tărâmul rusesc şi-a scos mecaaieui meriadea ş i a înesput să mance, cu poftă» obosit de drum ş i ds încordare. Câţiva „to­varăşi" ruşi au văzut pita albă şi câraaţul.Au Ineeput să zs uite cu jind la cel ce mâaca. Româsul, darnic din fire, a împărţit ceeaee avea cu un rus filmând. Asest lucru a ajuss Ia ursehils celor mai mari, cari au scrie Di­recţiunii C. F . R. că nu doresc deloc să tn&i măi pe pământul ţării lor p® mecanicul su gri d s a .

Lusrul aesstg se «xplica astfel. In Rusia traiul e greu de tot. Acolo nu ajusg* ţăranul să mâass pită albă şi cârnaţ. Acolo mâcsă ee-i dă stăpânirea, ears nu-i dfi ase. banâtsţi. t i r când vede vre-un s t r l i a mâacâad astfel de mâneări, i-se aţâţă pofta de mâncare sa la fiarele sălbatice. Stspftaitorii se tom să na Sară atunei asupra lor şi să-i în t rebe: Noi dese nu putem mânca aşa bunătăţi în ţara asta aşa ds bogată, pe sare noi o muncim cu braţele noas t re? Şi pentruea ţăranul rus să na mai vadft pită slbâ şi alte bua&tfiţi, stăpânirea mseassă a oprit pe mecanicul Şuteov să mai treacă Nistrul.

Acesta a fost trecut în slujbă p e altă li­nie, aiei în ţară, usde pos t s mânea pită albă eât doreşte căci la noi, cu toată sărăcia din lame cars s'a arătat şi p e aici, flecare are bu­catele lui, ucasă In hambar , de u a d s ia câRd v r e a , fără să ceară bilet d e l a reprezantsntul stăpânirii.

C e p ă ţ e ş t i c â n d t e î m p o t r i v e ş t i l e g i l o r , Tcutsch Gheorghe din comuna Ho-ghilag (Jud. Târnava Mtcâ) a îndemnat pe locuitori să nu meargă la lucru pentru comună. Primăria comunală 1-a arătat celor în drept ea pe unul care se Împotriveşte înaintării ob­şteşti , îndsmnând pe alţii să na facă lucruri din cari ar folosi comuna. El a fost arestat şi In curând va fl Judecat şi pedepsit pentru fapta lai.

Cum frăesc oamenii mari SSptămâaa trecută fostul Preşedinte al

Cehoslovacei T. G Misaryk, a împlinit 86 de mi. O vrâstâ frumoasă, la eare aştepţi, şi tu şi cei din jurul tău, să sosească sfârşitul eel

T. G. Mssaryk însă muneeşte şi acum, cât îl ajută puterii®, aşa cum a muncit toată visata. Căci de câte ori se aminteşte Buraelş acestui om mare, cei cari îi ennoss vieţa îşi ataintese e l esta copilul unui birjar, că a in­trat în visaţ i ca usenie Ia un potcovar şi că a urcat până la eea mai înaltă treaptă in stat dupăce a învăţat strălucit Ia şcoli înalte, Iup-tându-se eu mari greutăţi. El a ajuns om mare şi a întărit ţara pe care a eon dus-o atâta timp, prin muasă neîstrsruptă.

Musssfte şi asum ia 86 de ani, dupăce s'a re t ras din fruatea ţării. Spune doftorul c s r s îi îagrijsşte că acum urmăreşte cu msrs bă­gare de ssamă răsboiul dia Abisinia, Oiaia iui e plină de hârtii csr i xspvezmU ţara Na-gusului, unde se dă lupte acum. Urmăreşte cu luare amiate mişcarea comunistă din Rusia şi eea hitlsristă din Germania. M*rge adesâ alături cu cele mai de seamă întâmplări din viesţa de azi.

E interesant de ştiut ee erede acest mare om despre răsboiu, acum când vântul amenin­ţător de pace de şâaâ acum, parcă vrea s a s e schimbe în furtusă. El spune că răsboiul ar fi o lovitură crudă, eum nu se post? spune mai crudă, dată civilizaţiei şi culturii. Et ar strica, adecă ar dărâma, toată truda de veacuri a omenirii, atât In ce a înfăptuit ca în afară eât şi înăuntrul sufletului omenesc. Şi de a-eeea el crede, aşa cum ar fi bine să fie, că răsboiu nu se va face.

S'a prelungit starea de asediu şi cenzura

Săptămâna trecută Parlamentul a votat legea prin care starea de asediu şi cen­zura se prelungesc încă pe şase luni.

Guvernul a s p u s că stările de acum sunt ca şi pe vremea când a fost omorît Duca, de aceea e bine ca starea de ase­diu să fie prelungită.

Celelalte partide s'au arătat potrivnice acestei legi, spunând că în ţară e linişte dar guvernul se simte slab şi de aceea guvernează cu stare de asediu şi cenzură.

O nenorocire în munţi, aproape de Sinaia

Opt tineri din Bucureşti au plecat dumi­neca t resută Ia Sinaia, iar ds aeolo au îasse-put BSL urce pe munte în sxsurs is . Ei voiau să ajungă la o oasă aşezată pe vârful numit O aiul.

Urcuşul muntelui a început Ia 5 dimineaţa Cei opt tineri erau legaţi cu frâsghii, unul de altul. Au urcat mereu opt seaeuri . Le mai tre buiau o sută de metri ea să ajungă tn vârful muntelui. Atunei sV desprins de pe piatră o avalanşă de zăpadă, un bulgăr cât un vârf d? munte care a pornit furtunos spre vale. Im drum a apucat pe set opt tineri şi i-a târât dram de doi km.

Uaul dintre tineri a scăpat şi a alergat repsde Ia cel mai apropiat post de jandarmi anunţând nenorocirea. Jandarmii au aîergst Ia losul nenorocirii, unde a gisi t trei morţi toţi trei ingineri, şi t r t i tineri cari trăiau iacă dar

Trupul eelui de al optulea a'a fost găsit

. . . • , , e î °pt t i n e r i P l s S a t < dimineaţa s i -« t o m . ' . « întors patru, şi aceia m fJ*L

a K

Cum vede d. luliu Maniu pruneidj pândeşte pacea Europei 3 f

Sâmbăta trecută, d. Iuliu Mani întors dela Viena. In gările dela 1

a fost salutat de o mulţime de p'jfj Marele ziar >Universul< şi-atri*-'*

redactor să întrebe pe fostul Prim ^ cum vede Dsa starea de astăzi rilor din Europa. Din cele multe de d. Iuliu Maniu şi publicate de T >Universul», spicuim următoarele. "

Am fost la Viena ca simplu particn!-— a început d. Maniu. Am fost ca si-dau seama cum stau lucrurile în Austria' să văd dacă nu se poate face o apropo intre ţările dunărene. Apoi am obicei din când în când să cercetez această c, tate a cărţii unde mi-am petrecut raQ]l vreme din tinereţea mea.

întrebat fiind că ce crede desp, faptul că Germania a călcat contractul; pace, d. Maniu a spus:

Fapta Germaniei nu se poate ni; cum admite şi am credinţa că aceass părere va fi a tuturor ţârilor cari hotâres acum între pace şi răsboiu.

Germania trebue silită să ţină cot tractele de pace, căci dacă celelalte ţii ar lăsa-o în pace, mâne Germania va cei: şt va cuprinde altceva, în primul râu Austria.

Faţă de pericolul răsboiului, Dsa i spus că »ţara noastră, frumoasă şi inii diată, trebue să stea gata<.

Episcop acuzat de mari nereguli Io şedinţa din 6 Martie a Camerai Dtj!

taţilor dl locotsncnt colonel V. Petregeu aii t.-efeitpc dl pre iedis te al coasiliului de miai$ pe dl ministru ie interne şi pe dl ministrul cultelor, câed vor pune eapet scaedalurilof* ae întâmplă la episcopia Râmnicului Not'i S*vsrin, unde păstoreşte Prcasfinţitul T« tolomsu ?

Ds 15 ani acest episcop se dsdă la MU şi brutalităţi, vinde eeie sfiets pe baai, I'1

ilegalităţi si abuzuri administrative, paguitf episcopiR cu milioane de Lei si altele m»"1

A rugat apoi pe esi trei miniştri, si-id'1

rând cât mai iute ea să dssvoaite o inter»» Jare în chsstiuaea aceasta . La această intsrft lare s'au alăturat mul mulţi deputaţi d n J" multe partide.

Din Valea Sasului Rsuniunea f«mei!or româie gr. cat. I

«om. Valsa Sasului are in programul gătv un puest d« s s s m i , îngrijirea Casei Domanli Sub co idusersa neobosită a anei Aurd Râşniţd, prezidenta R«uniunii, femeile s« s

gn j s s s ea lăcaşul Domnului să fie msreu 1-frumuseţat şi înzestrat en ceeaee o Reuşii de femei îl poate înzsstra. j

Ia dicnrsul anului trscut Reuniune cumpărat un rând de odljdii blssrieeît i ' 3840 L«i. A aurit sf. potir, plătind pentru1

seasta 1200 Lei. Tot îa sadreie R*uniusii * E b n a Râfniţă, învăţătoare, a lucrat eu fetit'1

de şooală o faţă d* masă ps altar, isr Aaiea Harja a dJruit ua eovor de lână <"!

în valoare de 700 L«i. Fapte ca cele de mai sus, sunt ssr»*1'

s t t a şi lauds unei Rsuniusi de fsmsi.

Citiţi ^UNIREA POPORUL^

Nr. 12 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

„Alegerile" de preot Sub aseit titlu ziarul „Ecoul" dela Arad

scrie în numlrul 109 de joi 12 Martie 1936 na articol, in care arată marile abuzuri ss se îao la aşa numitele alegeri de prtoţ i crtoăocşi. Spune că în comuna Nădab din jurul Aradului a fost .a legere* de preot şi că fliad Nâd*fc?.Bii oamssai cărora le place beuturs, a fost aeolo adavlrată baie dc keutură. D;mitrie Pe r i şo r , de 26 sni, de pildă, atâta a bsut sambltă, 7 Martie, sssra, Încât a căzut ia drum şi a murit pe marginea cantului de bcutura csa mulţ i .

Coatinuă apoi ziarul: „Iată dar usa dintre fciaiifacerilc sistemului de alegere a preoţiiorl Iată psntruee, nu numai in ultime vreme, ci şi mai demult ceream ea prsoţii să fis numiţi dc episcopul lor, fiiadsă aaosta-i enaoaţte? şi ştie, cărei comune ce oiemsBt i - s s cuvine.

„Nu putem presupune că dia cauzi fricei ds nepotismul care s'ar Înstăpâni cu sistemul sumirilor să Întârzie î&troduetrea iui. Ar fi dia oale afară ds triat să ne închipuim sa feţe biscriseţti, cu prestigiul dat de o cultură a-ieasa, s'ar prata la atgjcicr i pentru a protsja pe unul sau pe altul, având ia voâsre „eali-îSţih* lui matsrialiceşti.

„Prin urmare eerera P. S. Sale epieeo-§>ului Andrei (al Aradului, ad&ugem no) să binevoiassă a lua o atitudine in importanta shsstiuns pe car» o sgitsm, mai ales e* s* promită clerului o salarizare mai omeaeaacă din psrtsa statului, care însă ar puUix fii re­t raşi , spunându-se că „ciae are atâţia basi, însât st îmbete un sat îatreg, «'ars nevoie ds cine ştie ce leafă ' .

„Altfel repetarea cazului ruşinos şi în-iristl tor d«la Nâdab nu va putea fi înlăturata".

Am copiat din euvânt în cuvânt eeeaee serie ziarul „Etoul" dsla Arad, ea să nu ne bănuiască cumva cineva câ cele scrise aici sunt părerea noastră.

Ei biae, eecace cere ziarul „E^oul", cu îoats că este ortodox şi scris numai ds orto­docşi, ests împotriva lavăţiturii b'ssricii or­todoxie, sare, după învăţătura foitului mitro­polit Aadrci Şaguaa al Sibiului, spuse că poporul are drept să-şi aleagă el însuşi pe preoţii săi.

l av i ţ i t u ra mitropolitului Şiguna e îm­prumutată îasă dela saşii din Ardeal şi ests potrivnică atât sfintei Scripturi, cfct şi praxei bisericii din veacurile prime ale ereştinismului, ba până şi praxei biierioii ortodoxe româas dia Vechiul R*gat.

Dispre sf. Pavel şi Varaava eetim Ia Faptele Apostolilor 14, 22, că au pus preoţi pe la bisericile din Antiohia, Lyjtra şi lcoaiu. Tot st. Pavel a pus pe Tit episcop în Creta (sp. către Tit 1, 5) şi 1-a lăsat ea ş i el să pusă prin oraşe episeosî, şi preoţi eari să fi* în st?.rs a lavi ţa pe alţii.

Ia cele 9 vsucuri dintâi ale crtţt ieismului nu sfiim nici ua sisagar eaz ?i cu atât mai puţin că poporul să-şi fi ales pe episcopiilor. Dimpotrivă preoţii erau aleşi de către preoţi, iar episcopii de către episcopi ia frunte ou mitropolitul acelei provincii.

Ia Vechiul Rsgatp&nă şiastfzi episcopul numsţte pe preoţi, şi numai în urma. iBfUsnţti mitropolitului Şsgusaa se alrg de o vreme În­coace «piscopii de către preoţi şi mireni.

Biserica noastră are prin urmare toată dreptatea eitad nu lată poporului grija s a ş i aleagă el prsoţii şi când ps episcopi li nu­meşte Papa dela Roma. Pentrucă de uade să ştie poporul, «are preot este bun şi care rău. Ei cel mult atăta poi t s şti că cutare preot e căn-lâreţ, e predicator bun, e bogat ori sărac, din oameni, darnic ori sgtreit. Cu atât m^i puţi» f oate eunoaşte un mirean, care preot e mai

vrednic să fie episcop ori chiar mitropolit. Aşa că este o mare greşală şi ua lusru po­trivnic sf. Scripturi şi sf. canoane eseace fae ortodocşii dia Ardeal.

Căad ziarul „Eeoul" dela Arad, cere des­fiinţarea alegerii preoţilor de către mireni, a-duee apa Ia moara bisericii unite, care nu s'a îndepărtat aici odatf, nici de sf. Ssriptură.aici ds sf. csnoaB?, şi dă, fără să-şi dea scama, UB vot de blam bisericii ortodoxe.

f Dr. Ioan Zileriu Vineri, In 13 I. c , a murit la B!aj?Dr.

Ioan Zileriu, fostul subprefect al Prefecturii jad. Târnava Mică. A murit după o răceală care 1-a ţintuit la pat înainte cu câteva z!le. Răceala 1-a atins plămânii şl inima 1-a slăbit, încât nu mal putea lupta cu boala.

Dispărutul a fost şcolar la şcolile Blajului, fiind mereu între şcolarii cei bani al clasei. La Începutul războiului mondial a trecut în Vechiul Regat unde a îatrat ca voluntar în armata română. A făcut parte din campania din 1918 —19 9 tn a doua armată a generalului Moşolu şl a luat parte la ocuparea Buda­pestei.

După răsbolu a funcţionat la slgaranţa din Cluj până în anul 1921 când a fost numit subprefect al jud. Târnava Mică. A fost şl preşedinte al asociaţiei voluntarilor din judeţ.

A fost un funcţionar conştiincios şi sti­mat de toţi cu cari a avut de lucru. A murit creştineşte, spovedit în ziua morţii de un preot gr. cat., religie în care a crescut şi pen­tru răspândirea căreia a lucrat contribuind cu o framoasă sumă pentru parohiile din Vechiul Regat.

A fost înmormântat duminecă în 15 Martie la Dlciosânmărtln, alături de soţia sa, petrecut fiind pe drumul din urmă de mulţi cunoscuţi şi prettni. Carul- mortuar era împodobit cu numeroase cunun!. D. dr. Emil Folea advocat în Diciosânmărtin, în Ioc de cunună pe mor­mântul fostului său pretln şi conşcolar, a dă­ruit liceului de băeţi din Blaj o mie de Lei ca să fie împărţită la doi şcolari săraci din judeţ.

In urma dispărutului au rămas doi orfani de amândoi părlrţil, o elevă în cl. III. la liceul de fete din tflsj, şi un copil mai mic, la şcoala primară.

Fie-l partea ca drepţiil

D u r e r o a s a î n t â m p l a r e a l o r doi o r b i . Săptămâna trecută, doi orbi treceau o stradă din Bucureşti. Cu toate că nu vedeau, orbii ştiau drumul, simţind stâlpii, casele şi chlaroamenil ce sespropiau, căci acela cârorale lipseşte vederea, simt mal uşor decât ceilalţi oameni. De departe venea cu Iuţeală mare un tramvai. Conducătorul n'a mal putut opri şi a dat peste cei doi orbi. Amândoi an fost ră­niţi greu, încât nu sunt nădejdi că vor scăpa cu vieaţâ. Păţania celor doi tineri fără vedere a înduioşat multă lume.

A d a t t i fosul î n ţ a r ă . Boala grea nu­mită tifos exmtematlc, care a secerat atâtea vieţi în timpul marelui răsbolu, a început sâ se arate în numeroase locuri din Basarabia De aici s'a răspândit, prin ţigani, ce umblă din loc în loc, şl în alte părţi, chiar şl în Ardeal. Câţiva puşcăriaşi cari au fost mutaţi din Închisorile basarabene la Bucureşti, ac dus-o şl acolo. Boala aceasta grea loveşte mai alea acolo unde este necurăţenie, unde dom­neşte murdăria şl păduchii. In locurile curate, unde întră soarele şl lucrurile se spală des, boala aceasta nu poate pătrunde.

S e r b a r e a t r a d i ţ i o n a l ă a s t u d e n ţ i ­l o r A c a d e m i e i d e t e o l o g i e d i n B la j , care ae ţinea de oblcelu Ia Buna Vestire, se ţine anul acesta in ziua de 29 Martie. Intre alte puncte de seamă se anunţă balada Constantin Brâncoveanu de V. Alexandri, muzica de Iacob Mareşlanu. Cântă corul Academiei de teologie acompaniat de orhestră.

G e n e r a l u l D u m i t r e s c u a fos t c o n ­d a m n a t . Cetitorii işl amintesc poate de ge-* neralul Dumitrescu. Oarecândva a foit mal marele jandarmilor din întreaga ţara. S'a do­vedit că pe când era în aceeastă înaltă slujbă a folosit jandarmii Ia manca moşiilor sale şi a făcut alte fapte împotriva legii cari i-au adus câştiguri de milioane. EI a fost judecat la Braşov şl condamnat la un an închisoare. Ia ziua condamnării a şi fost depus la închisoare.

T r e b u e b ă g a r e d e s e a m ă c â n d u m b l i c u a r m a . Ua tânăr din corn. Slo­bozia (jad. Ialomiţa) curăţa săptămâna trecută o arma de vânătoare. Tot invârtindu-o în sus şl în jos, din nebăgare de seamă arma s'a descărcat, lovind pe mamă-sa care mătura prin casă. Rănită a fost dusă Ia spital dar sunt puţine nădejdi că va s :ăpa cu vleaţă. Tânărul a fost arestat. Acum plânge la închi­soare o faptă făcută fără băgare de seamă, care i-a adu» pe cap două năpeste.

R o a t a m o r i i i-a s d r o b i t t r u p u l . Morarul Ioan Ştefanescu din comuna Toştea (jud. Hunedoara) a fost prins între dinţii din­tre roatele grindeinlui şl între fusul pietrelor. A fost scos de acolo, cu trupul sdrobit, de câţiva locuitor). După puţin timp morarul a murit în chinuri groaznice.

T r e n pr in a e r . Am ajuns să auzim şl de această minunăţie. Ua tren care umblă prin aer, fără şlni. Ruşii au un astfel de tren. Locomotiva e un aeroplan de care e legat, deocamdată, un singar .vagon, anume făcut pentru drumuri prin aer. Acest vagon se poate desprinde de locomotivă, şi poate coborî la pământ fără să se strice. Iu schimb aeroplanul sboară mai departe. Am spus câ acest tren are un singur vagon. Se poate ca nu peste mult să fie trenuri prin aer cu 10—12 vagoane.

A f o s t î n t o a r s ă d e l a g r o a p ă . Ia co­muna Cărbaneşti jud. Dîmboviţa, a murit săptămâna trecută femeia Ana Eofrosina. Trei zile a fost jrlită de neamuri cari aşteptau cn durere s'o însoţească pe drumul din urmă până la mormânt. In ziua a treia i-s'a făcut slujba îamormântării şi carul cu moarta a pornit apoi spre groapă. Ia drum spre cimitir, doi jandarmi opresc convoiul şi dau poruncă să se întoarcă înapoi, căci moarta trebue vi­zitată, înainte de înmormântare, de doftori. Cineva a scris adecă la parchet că moartea femeii n'a fost tocmai curată şi oamenii legii trebuiau aă facă cercetări. Locuitorii priveau ca la minune la moarta întoarsă din drumul mormântului. Căci aşa ceva nu se mal auzise prin partea locului.

A e r o p l a n e l e ş l p o p o a r e l e s ă l b a ­t i c e . Ua ofiţer englez a plecat, cu ani în urmă, spre America de sud. A plecat singar, pe . drumurile aerului, conducând un aeroplan de

rag. 6 0 S I 8 B Ă P O P O R U L U I

curând scos din fabrică. Deasupra nnei re-glanî sălbatice din America de sud, s'a rapt ceva la aeroplan. Ofiţerul a cercetat strică­ciunea şl şl-a dat seama că n'o mai poate drege. A pus mâna pe paraşută şi s'a aruncat în văzduh. Aeroplanul a mai sburat puţin şl s'a prăbaşi t pe crestele unor munţi. Ofiţerul a ajuna viu îa pământ, dar cu picioarele rupte. Sălbaticii din părţile acelea, când au vlzut om căzând din cer, au rămas încremeniţi. Cn frică mare s'au apropiat de ofiţerul englez ce se chinuia cu picioarele rupte, pe care ei îl socoteau căzut din cer. Au început să i-se închine, şi astăzi ofiţerul, care s'a vindecat, trăeşte în mijlocul acelui popor care îl crede Dumnezeu. Când aczi asemenea veşti, te gân­deşti: Cât întuuerec sâlăşlueşte pe pământ.

T r i m i t e m p a r e i î n ©reda. De a-proape doi ani de zile nu s'au mai trimis porci dela noi din ţară în Grecia. S'au fost trimis pe vremea aceea nişte porci bolnavi şi în­dată cumpărătorii greci au părăsit târgurile noastre îndreptâodu-se spre alte ţâri. In săp­tămânile trecute însă, s'a încheiat prima în­voială prin care Grecia cumpără porci dela noi. Primul transport, 49 capete porci îngră­şaţi pentru tăiere, a şi plecat. Târgul dc porci se va înviora în urma învoelil cu Grecia.

S a v a c ă s ă t o r i R e g e l e A n g l i e i ? Regele Edaard al Angliei a împlinit anii tre­cuţi 40 de ani. A ejuns această vârstă necă­sătorit şi de multeori a spus că doreşte să rămână mereu aşa. Iată însă că zilele trecute s'a svonit că se va căsători. Când s'a votat bugetul, Regele a cerut deputaţilor să cu uite să treacă în bnget cheltuelile pentru csznl când Regele se va casatori. Căci căsltoria Regelui Angliei, a cărui stăpânire se întinde peste multe ţări şi mări, se face ca cheltiseli mari şi cu pompă ca'n poveşti. In cererea R?-

. gelul mulţi au vlzut un semn că se va ca­satori.

Un n e b u n c a r e s e c r e d e p r e d i ­c a t o r . La Brăila trăeşte un tânăr numit Ion Bantaş, cu mintea stricată de câţiva an). S 'p tămâna trecută a ieşit de acasă, fără să fie văzut de părinţi şi a plecat la plimbare. !n dreptul unei biserici s'a oprit, a privit o clipă In jur şi a intrat. Câţiva credincioşi se rugau cucernici în faţa altarului. Nebunul s'a îm­brăcat în odâjdiile preoţeşti, s'a urcat în am­von şi a început să predice. Credincioşii au înţeles din vorbe că cel ce le spune e cu mintea răvăşită. Câteva mueri, mai slabe de înger, an rnpt-o la fugă şi au anunţat sergen­tul din faţa bisericii. Nebunul a fost coborît de pe amvon şi desbrăcat cu mare greu, căci spunea el că e nepot de popă şi că se pricepe la predicat. Acum predică într'o casă de ne­buni unde câţiva tovarăşi îl ascultă bucuroşi , mai ales că din când în când se trezesc cn toţii, cu predicator ca tot, în hohote da râs.

A c ă z u t o s t e a u r i a ş ă . In dimineaţa zilei de 14 Martie, înainte de a se face bine de ziuă, a căzut o stea ar laşă în oceanul din marginea Americei. La început a laminat, cu o strălucire orbitoare, întreagă zarea. Apoi a pornit spre pământ făcând zgomote asurzitoare. Coasta din apropierea ţărmului unde a căzut a fost sgudaitâ de un cutremur puternic. Cei ce au văzut steaua spuneau că era rotundă, roşie ş\ cu coadă. Un ofiţer care tocmai coa-dacea un aeroplan, a spus că i-se pâre'a că a explodat motorul aeroplanului. A mai spus că aşa lamina orbitoare n'a văzut învia ta sa.

A u m u r i t s t r i v i ţ i s u b g r e u t a t e a a -C O p e r l ş u l u i . Locuitorii din com. Români (aproape de Piatra Neamţ) au primit o ma­

gazie mare în care se ţineau de oblceiu ce­reale. De câţiva ani nu mai era folosită, din care pricină locuitorii s'au hotărît să o des­facă şi să o împartă. Acoperişul era bun şi de aceea au voit să-1 dea jos întreg, nedesfă-cct. 60 de oameni cu furci de fier şi cu fanli au încercat să dea jos o greutate de Ş S S Î mii kg. Dar puterile nu 1-aa ajutat, clei greutatea e r a prea mare. Când au simţit că nu mai pot, au sărit cu toţii, fiecare căutând să se scape cumva. Trei ţărani au fost prinşi sub greuta­tea cea mare şi au fost striviţi ca nişte pui de găină.

U n d e d u c e b e ţ i a . Lângă o casă pără­sită din marginea satclui Codreni (jud. Soroca) a fost găsit mort locuitorul Roman Mnntescu. Câţiva drumeţi au spus că a pişcat beat, încă de ziua, din târgul Brieeova. A "rătăcit apoi drumul şi a căzut într'un părău, îu marginea căsii părăsite, unde a îngheţat. Trcpul lui a fost găsit numai după 6 zile. După e l a r ă m a a o soţie şi patru copii orfani, cari vor trăi de aci înainte în l ips i , din pricina beţiei părin­telui lor.

O î n t â m p l a r e c i u d a t ă î n p a r l a ­m e n t u l e n g l e z . In parlamentul englez t.'a petrecut săptămâna trecută următoarea întâm-piare: In timp ce vorbea un deputat, o femeie din tribună a început să strige îndemnând gu­vernul să întărească pacea. Uşierii au sărit îndată ca să o scoată afsră. Iaainie de a pune mâna pe ea, femeia a aruncat în sală nişte prafuri. Toţi deputaţii au început atunci să strănute încât preşedintele a fost silit să închidă şedinţa. S'a constatat că femeia n:i era întreagă la minte.

D i n m i j i o c u ! A f r i c i i . O ştire sosită din Africa anunţa ca s'a dat de urma unui trib de sălbatici. De acest trib nu se ştia nimic până acum. An apărut dlntr 'odată din mijlocul pă­durilor întinse, şi sunt de o sălbătăciune de neînchipuit. El sunt îmbrăcaţi în piele de leopard, au lănci şi săgeţi otrăvite şl omoară orice străin întâlnesc îa cale. Pe fete nu le omoară ci Ie fară. Locuitori paşnici din mar­ginea unui râu şi-au părăsit aşezările din pri­cina acestor sălbatici cari nu-I lasă să tră­iască în pace.

A c ă z u t î n f â n t â n ă . Un oarecare Ştefan Gherghe.y din Cârărau (jud. Satu Mare) a fost la crâşma satului unde a beat peste măsură. In drum spre casă, beat cum era, a căzut de mai multe ori. Tocmai când să ajungă acasă a trecut pe lângă o fântână. Apropllndu-se prea tare, a căzut cu capul în jos şl s 'aînnecat . Nişte săteni au dat de el a doua zl şi l-au scos afară.

+ S l m i o n M a r c u paroh în Gârbova de jos, împărtăşit cu Sfintele Taine ale muri­bunzilor, după un morb greu şi îndelungat, şi-a dat nobilul său suflet în manile Creato­rului, Sâmbăta în 7 Martie 1936 la ora 4 a. m., în anul 69 al etăţii, 45 al preoţiei şi 40 al văduvie i .—Dormi în pace sufiet blândl

D E VÂNZARE

U N V I E R de 9 luni, rasă de Bazna,

cu certificat medical. S e a f i ă l a

P O Ş A IACOB p r i m a r P â n a d e p . B l a j (373) 1 - 1

Lecuirea animalelor cu hn% Animalele, ca şi oamenii sufen

muite boale. Pentru vindecarea l lelor so întrebuinţează tot feliul de i auri cari se cumpără din farmacie \t leacuri se pot pregăti din burueVf astfel de leacuri se pot vindeca ci» mai boalele cari bântuie printre oaa. ci şi boakle animalelor. Mai ales' aate mulţi oameni încearcă le Ca t

animalelor bolnave, cu burueni. Celea mai cunoscute burueni fntt

buinţate pentru lecuirea animalelor^ nave sunt:

Mărul Lupului. Buruiană ce orei prin locuri cultivate. Toată buruian are roiroa puternic şi neplăcut. ^ frunzele, cât şi rădăcinile se întrebi* ţează pentru vindecarea rănilor. Rt: cailor pricinuite de ham sau de ieai vindeca dacă se spalâ cu zeamă 1 maru-lupuluj, sau numai se presgrij răni praf do frunze snu rădăcini ( rnăru-lupului.

Urcchelniţa. Are frunzele foaii grase, cărnoase. Se gfiseşte mai i sefimă în ţinuturile muntoase. Mulţi cultivă, pe coperiaul caselor sau pep; reţi. Ia vechime se credea despre i ceasta buruienii, oă apără de trăim casa pe coperiţuil căreia creşte. K cauza aceasta, împăratul Csrol V i obligat prin lege pe toţi oamenii I împărăţia sa să o cultive.

Frunzele de urechelniţă, fierte t oţet de vin se întrebuinţează pentr vindeoarea picioarelor umflate ale oailo:

Brie. Buruiană mirositoare, ce creşt prin livezile dela munte. Se numeţ! şi Mărarul ursului, fiindcă are tulpifl la început, păroasă ca şi un nil Păatorii cred că vacile cari mânâoăi ceasta buruiană, dau lapte mai v& iar alte animale se întăresc şi se ii grasă dacă se hrănesc cu ea.

Seminţele de brie se întrebuinţa pentru vindecarea vitelor umflate şi1

greutate la mistuire. Cânepa codrului. Creşte prin looi

umede, pe râturi şi pe lângă drumii Ara tulpina dreaptă, frunzele dinţi* pe margine şi florile roşietice. j

Caii cu năduf se uşurează şi 1

curăţă daoă mănâncă cânepa codrul! Pe caii, frecaţi cu frunzele verzi ale' cestei burueni, nu se pun muştele. |

Dedeţei de livadă. Burueni* ierbosi păroase, cu flori violete plecate în 't Se găsesc prin liveai şi mărăcini?"' Pentru lecuirea animalelor se întreba ţează frunzele. Durerile de stomac! greutăţile la mistuire pricinuite de n# care prea multă se vindecă cu fiert"'1

de frunze de dediţei. Frunze de dedifţ «e pun şi pe rănile învechite ale & malelor.

Inul. Creşte cultivat. De Ie»c

întrebuinţează seminţele. Vreme & • jumătate de ceas, se fierb 1 5 - 3 0

Nr. 12 U N I R E A P O P O R U L U I

de seminţe întru litru de apă. Aceasta Sertură se dă animalelor cari sufer de aprindere de plămâni. E bună şi la o-trăviri cu materii arzătoare.

Brusturul. Oreste prin locuri necul­tivate. La lecuirea animalelor se între­buinţează rădăcina fiartă în apă. Ou aceasta apă se spală pielea animalelor cari sufer de mâncârime. Ori ce rane ae vindeoă cu suoul atora din frunzele de brustur. Oilor slăbite, ofticoaee e bino să li-se pună în mâncare frunze de brustur tâiate mărunt.

Odoleanul. Creşte prin fâneţe umede, prin păduri umbroase şi pe lângă pâraie. De leac se întrebuinţează rădăcina, care o buna pentru vindecarea cârceilor, co­licei şi amorţelilor.

Romanità, Oreste prin locuri nisi­poase, cultivate şi pe lângă drumuri. Florile mirositoare sunt bune de leac. Cu fiertură de flori de românită se vindecă colica, sgâroiurile şi durerile reumatice ale animalelor. Dacă boalele 3unt învechite şi mai grele, fiertura se amesteca şi ou alte leacuri: camfor, oţet de vin sau terpentinâ. Vitelor mari: boi, cai se poate da tot la 2 ore câte 30—40 grame din aceasta fiertură. Ră­nile învechite ale vitelor şi cari miroasă greu, daca se preaerâ cu praf de rădă­cină de românită, se cur&ţă şi se vindeca.

Ion P o p u - C â m p e a n u

Cultivarea viilor în judeţul Târnava-Mică

Ia Isgîtură cu mâsurils luste ds Moş­ierul de agricultură, psrstîu ocrotirea viticul­turii (cultivării viilor), SBCţia agricolă a jude­ţului Târnava-M<c£ a o>gac>z>t în cursullua ei trecute o mare expoziţie de vinuri îa oraşul Dicio-SânrDărtis.

Vinurile ds pa Valsa Târaavelor, datorită pământului bun, gust ds o calitate fosrte bw.S, sseace le asigură întâietate faţă de o mulţime ds alte viauri .

In judeţul Târnava-Mieă, avem o supra­faţă de 3000 hesUrc , cultivate eu viţă de vie. In ceeaee pnv««te cultura viţei de vie, judsţul ira pristre ecle mai buns soiuri.

Astfel feteasca ardeleana osugâ V3 ris-ingul italian V3 iar restul este ocupat din fi­şase» regal, rubJ&ndsr si mu&kat.

Dia suprafaţa de 3000 hsetare se racol­ează saual o eantitate de 1 milion 200 mii Secalitri (10 litri, vedre).

Soiunls cultivate suat, mai ales, peatru rin ţi mai puţin pentru struguri dsstisaţi ex­

portului, ceeace este o mare garanţie ds «.aii-atsa superioară a visurilor de pe Valea T#r-îavslor. Visurile conţin In mijlociu 17—19 ;radc Malligaad, dsei sunt bune p?ntru export.

Anul treaut, a început a ss Introduce un îou soiu do viţă de vie numită „Afuz-Ali" bună peatru struguri destinaţi consumului şi ixportalui.

Secţia agricolă din Blaj, peatru o cât mai

Î&una valorizare (preţuire) a produselor viti­cole, a înfiinţat o cooparativfi viticolii cu su­mele „Strugurul", uade membrii cooperativei şi vitisuitorii judeţului iţi pot depozita vinu­rile pentru păstrare şi îngrijire în eomue, dup» sare se asigură o baaă vânzare.

Pentru a face cunoscute vinurile de p« Valea Târaavelor secţia agricolă Blaj, va dss-chide aaul acasta un depozit pentru vinuri îa Bucureşti si alte oraşe. Aceste măsuri ce se vor lua, au drept scop, facerea cunoscută a •cit i telor viauri de „Tfiraave", iar îa al doilea

rând ca valorificarea lor să ss facă cât mai bună. Altfel, că viticultori! vor avea la înde­mână locul unds să-şi desfacă visurile, având totdeodată asigurată şt păstrarea lor.

După cum am zis, mai sub, soiurile de viţă ds vie actuala nu suat bune peatru stru­gurii destinaţi exportului. Noua variet^ta (fel) de struguri care ss cultivă va at igara Tfimn-veîor, posibilitatea, de a avea si struguri des­tinaţi exportului. Ia modul acesta toţi viticul­torii vor a r sa posibilitatea, peste vra-o câţiva oni, să po£t& exporta, prin cooperativa «Stru­gurul", mari şi buse calităţi de strugari, cari vor duse faima lor alături» de a visurilor re­numite.

Peatru realizarea aesstui frumos gSsd \&-& este aecessr a se cultiva şi noua varie­tate numită „Afuz-AV alituria de celealaltr, pentru via. Numai în modal acesta Valea Târaavelor îşi va putea osupa locul gs cars-1 msrit*.

Desigur eă după toate acestea, va urma desfacerea ambelor prodnse viticole î» cele mai multumitosrc condiţiuni, atât pentru viti­cultor cât şi pentru consumatorul din ţară sau din străinătate. Căsi vorba negustorului, unei mr.rfs bina prîZSBti.t<?, ds buna calitate, înc* dia msgrziaul producătorului îi este asigurată v&sszsrcss.

La marfă bu&ă euvisc-se dtsei a» Bi*t bup. O l i m p i u I. B â r n a

Antraxul (dalac, însplinare)

Ss ivsşts Îs toats soiurile de asinul*: boi, c^i, oi, p o r d şi chiar ia animalele sălba­tice cari se hr inesc cu carne dia cadavrele ds vite r image Esiragropate.

La om boala ss suranşte buba neagră, din caiiZi efl apare pe faţă sau pe mâmi, mb forma usei bube fegie.

Microbul antraxului intră îa corpul «ai-raa'elor odată eu mâasarea mu eu apa ds bâut, iar timp de 10—12 zile ersşte şi ss în­mulţeşte îa sasgt lc animalului şi spoi se pro-

i duce boala. La toate animalele as t rsxul ss poşte a-

r l t a sub 2 forme: antrax intern şi antrax extern. Forma csa mai des iatâfaitâ este an­traxul intern, care, la rândul s»u, este de 3 feluri: supra acut, acut si sub acut.

1. In forma supra acută sm fulgeră­toare boala durează abea câteva minute şi foarte rar un ceas sau două. Bou!, fsrS să fi prezentat mai înainte vre-un sesan ds boalS, ss opreţts in loc înţepenit, începe s t t remuri Si să sufle greu. Inima bste să-i spargi pieptul Privirea lui este sperioasi, mişei capul în dreapta ci îa stânga uitându-se la flimânziri, cade spoi jos, aruncă dia picioare, scrâşneşte dia dinţi, urisează şi moare. Adsssori fii ii d priBs in jug, s® opreşte din rumegat, eads jos pxre'ar fi fost trăsnit, se Întinde iţi moare.

2 In forma acută boala durează v r e o 12 ore. Cel mai adassa vedem eă animalul eu mai vrea să mai mănânce, dacă . îl pofiim cu apă, nu poate să înghită şi i-se scurgă din gură, apoi se culeă şi stă tot timpul la nesim­ţire. Urechile la: suet rcei, începe să tremure din tot eorpul, geme foarte greo, se btligft şi se urinează mai des, alteori cu picături de sânge, se scoală şi se culeă par'că n'are as­tâmpăr. Inima Iui,bate foarte puternic, i i rdacă i-am lua temperatura (căldura corpului) vedtm că are 400—41°. înainte de a muri, se abate ţ i aruncă din picioare.

3. In forma tub acută boala aceasta du­rează până la 4 zile. Semnele su i t cam aceleaşi ca şi ta forms acută. Aoeaită formă se îatâlaeşte

mai des la oi. Oiia bolnavă este apucată de crize, adică de tremurături musculare. Nu mai mănâncă, tremură, se culcă, se scoală repede, n'are astSmpSr, adesea fuge îaaintea turmei, ssu rămzee in urma ei, se urinează fosrte des şi ehisr cu sânge, apoi cade jos, an se mai poxte scula ai moare.

Ce observăm la o vită moartă de antraxe

Dscă facsm autopsia, adică deschidem cadavrul usei vite care a murit de antrax, vedem trei lueruri mai de seamă:

3) Sângele este negricios ţi nu se îa-thesgJ;

b) Pieliţa eare ţine maţele, are vinele roţii, pline eu sânge, paro'ar fi aifte fire de amici roşu;

c) Splina esta umflată şi de 4—5 ori mai marc ca la vitele sănătoase. Are o culoare vâe&td, iar dasâ o crepâm cu cuţitul, vedem c& inlăuRtru ss aseamănă cu lietatrul de prune, sau cu păcura.

Cum se produce îmbolnăvirea vitelor? Microbii dslacuiui ss gfsesc rfispâadiţi

pretutiadsai îa natură, dar mai eu seamă pe câmpurile ds păţuaat gi'a apa râurilor. Ei s s tnvelsss dc jur împrejur eu un fel de cosjfc, care ii ap i râ de soare şi de putreziciune. In-vdi ţ i în aseastă cosjd ei pot trăi nevătămaţi ani de zile, fără să le pess de căldură, de frig şi ds umezsală.

S» gâsese în apele râurilor, fiindcă mulţi gospodari fâră s£-si dsa seama, aruaeă în râu eadavrsle vitelor moarte de antrax, îa loc să le îngroape cât mai adâsc în pământ. Şi doar cadavru! ac;s tor enimale este un fur&iear de m i e r o s ! Ia apa râurilor sporii se păstrează f i r i B'>8î un pericol şi vas iad pe apă îa jos, suat biut i d« vitele dia satele vecine şi p ro ­prietarul se m ra că dc unde i-s'a putut im-boiaivi vita. Tot e« provine dia cadavrul unui aaimal mort ds a s t r s x este infectat, spurcat şi produce boala. Sftsgele — fi plugarii noştri au obiceiul de a tăia dia urechi ori de câte ori va sa ss. simte rău — ajută Ia răspândirea boaid, eâei o picâtură din acest sânge, dacă cade pz fâa şau ps aiteraut, este doajuns de a rmbolâăvi vita, care mâaâneă acel fâa.

Caraea ds vita bolaavâ de antrax, dacă g mânsstâ ds oameBi, Is produce boala. Oa-msnii sari jupuege animalele moarte de antrax se pot îmboiaăvi, dacă au mai ales o sgftrie-teră cât ds misă la mâini.

Nu ssts iertat să jupuim şi apoi să vindem p ieks dela ua aaimal mort de antrax; eăci ea conţias spori şi îmbolnăveşte mai ales ps c d sari o lucrează: tâbficari, eurelari şi cismari. Ia jud. Constaeţa s'au îmbolnăvit de antrax 20 dc ţărani cari fi-au făcut opiaci dia pielsa unei v a d moartă de antrax.

Cadavrele vitelor moarte de antrax, dac* nu sust ingropate cât msi adânc în pământ» sunt âesgropate de câinii flămânzi ai satului ţi împr*stlats pe câmp. Alteori chiar râmele ti alţi viermi aoot sporii de antrax dia ca­davre s>i împrăştie la suprafaţa pămâatalui. De acssa simiterul de aaimale să fis aşezat la marg nsa comunei, să fie bine îngrijit, şi înconjurat cu gard de sârmă, iar vitele să. na fie ÎSsiste să pâşuneze acolo.

Dacă sporii ajung ps iarba câmpului,pot trăi ani de zile şi apoi înghiţiţi odată eu iarba sau cu fânul cosit, ajung îa stomacul vitelor şi le îmbolnăvesc.

Ce trebue să facem dacă ne-a murit o vită de antrax?

După ce vita a murit, i-se astupă nările şi şezutul, pentru a au se răspândi miorobii cu baliga sau scursorile din nas, vita se urcă ia car, se duce la cimitirul de animale şi se îngroapă ou piele, eu tot, îatr 'o groapă adâncă

Pag. 8 U N I B E A P O P O R U L U I Nr. 12

i» cel puţin 2 m. P«st3 groapă se aruncă un Strat de var nestiai .

Oamenii cari au umblat cu cadavrul, precum şi esrul au care a (ost dus la cimitir, se spală cu subîitast corosiv 2°Im.

Se va ridica tot aşternutul şi băligarul, unde a stat animalul bolnav de antrax, şi m va arde, fiindcă ci poate conţinoa misrobi ieşiţi ăia corp, fis cu baliga, fie eu urina. Locul unde a stat vita, blauele grajdului i i icsieie vor fi opărite eu apă doso t i t î , eu sublimat, sau eu var asst ias .

Dacă vitei® s'au îmbolnăvit dia fân, ce­lorlalte nu li-se mai dă tă mănânce din acel fân.

Se va sehimba losul de pâşunat, dacă boala s'a căpătat dsla păşune.

Tratamentul. Daeă vrem ca vitele să nu se îmbolnăvească ds antrax, trebue să ie vac­cinăm. F i s sa re plugar să-şi vassiasz«î In fle­care primăvară toate vitele saie. Prin vacai-nare, ne punem la adăpost vitele de boall ; iar pe ds altă parte stârpim boala din aaeea loaalitate.

Dacă vita s'a îmbolnăvit, trebue să che­măm pe medicul veterinar cars-i face injecţii de ser anticarboaos şi uumai sa acest s»r reuşim să vindecăm animalul. Toats celelalte încercări; ca împunsături în splină cn sula, nu ajută Ia nimit, ba mai mult, asecaşi sulă întrebuinţată Ia alte animale sănătoase, le îm­bolnăveşte, dacă n'« fost înroşită în fo?, fiindcă pe ea rămân prinşi microbii aatraxului dela va­ca bolnavă, care a fost împasă mai îaainte.

D r . I o a n S e i c e a n u medic veterinar

Gavrilă Grigaci, Banii de cari ne întrebaţi i-am primit. A fost publicat şi în nr, 8 din 23 Febr. 1936.

Iosif D, Dăm. Aveţi de plătit încă 100 Lei pe 1934; 150 Lei pe 1935 şi 150 pe anul curent.

Dumitru Chirteş 1. Ioan a M. Din cei 300 Lei primiţi am trecut pe 1933 Lei 67; pe 1934 Lei 150 şi pe 1935 Lei 83. — Rest încă Lei 67 pe 1935.

Of. parohial Băd&cin. Am primit 300 Lei. Am trecut pe 1935 Lei 50; pe 1936 Lei 150 şi pe 1937 Lei 100.

Vinţn George, Banii i-am trecut Ia adresa Dvoa-stră. Mai aveţi de plătit pe 1935 Lei 120 şi 150 pe anul curent.

A m primit câte 150 dela următori i : Carol Pascha, Brutus Pintea, Gheorghe Podina, Iosif Pop, Barb Alexă, Onu Popa 1. Teofil, Ieronim Man, Pr. I. Cristea, Nicoîae Dreghiciu, I. Şerban, 1. Busoi, Valeriu Besu, Of. parohial Şemlac, Iepure Ioan, Const. Man, Nicolae Suciu, Nico­îae Colaru.

A l t e s u m e : Checiu Iacob a Scrobi 50; Axente Micşa 300; Şuteu Anica 1. C. 160; Vlad Ioan 37; Olim­piu Avram Canton Ohio 285; Chirteş Dumitru 1. Ioan a M. 300; Mateiu Mihai 200; Domuţa Vasile 40; Of. pa­rohial Bădăcin 300; Vinţu Gheorghe 200; Braicu Ioan 100; Popa Leon a Butului 100; Ioan Pascu 200; Biserica gr. cat. Căpâlna de Jos 100; Andercău Vasile 175; Pr. Pavel Saivan 390.

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m b r ă v e n i

No. 283—1935

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceasta

publică că în baza deciziunil No. G. 1598—1930 a judecătoriei mixtă Biaj în favorul re ^ a m a n ­tului văd. Aldea Mtron n. Câmpean repr. prin advocatul Dr. Ludovic E * y e d y din Blaj pentra încasarea creanţei de 807 Lei — bani şl ace.

se fixează termen de licitaţie pe ziua de 31 Martie 1936 orele 4 p. m. la faţa localul în comuna Tău de Secaş, la dom. urm. nnde se vor vinde prin licitaţinne publică judiciară 2 cai ia valoare de 5000 Lei.

In caz de nevoie ai sub preţul de estimare. Dumbrăveni, Ia 3 Martie 1936.

(378) 1 - 1 Şef portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m b r ă v e n i

No. 133—1935

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceasta

pablică, că în baza decizinnii No. Q. 5064—1931 a judecătoriei ds ocol din Biaj în favorul re­clamantului Nadler Benjamin comerciant repr. prin advocatul Dr. Ludovic Eoyedy din Biaj pentra Încasarea creanţei de 7560 Lei — bani si ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 30 Martie 1936 orele 4 d. m. la faţa locului în comuna Clufad, lângă podal Târnsvei din­spre Crăciunel unde se vor vinde prin licita­ţinne publică judiciară 3 cai şi 3 cărate în valoare de 12 000 Lei.

In C2z de nevoie şi sub pretai de estimare. Dumbrăveni, la 3 Martie 1936.

(377) 1—1 Şef portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m b r ă v e n i

No. 160—1935

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceas ta

publică că înbazadec î z inn i iNo .G . 3033—1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Lsdlslau S i S : s repr. prin advocatul Dr. Lud. Enyedl adv. Blaj pentra Încasarea creanţei de 650 Lei — bani şi acc.-se fixesză termen de licitaţie pe ziua de 30 Martie 1936 orele 11 a. m. la faţa locului îu Blaj (Str. R g . Caroi II. No. 13) unde se vor vinde prin licitaţinne pablică judiciară 1 vacă, 1 car, 1 coşeria pt. poramb, îa valoare de 5700 Lei.

In caz de nevoie şi eub preţul de estimare. Dumbrăveni, Ia 3 Martie 1936.

(375) 1—1 Şef portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . Dumhh» « — - - - , No. 18 -1936 ' . S

Publicaţie de licitaţie Sobsemoatul Şef Portărel p r ] n

pablică că în bsza dicizianii No. G. 4 5 5 7 ^ a jodecătoriel mixtă Blaj în fâvorsl rech tulul Traian Novac din Blaj r tpr . pt\n ^ catul Dr. Lud. EoyedI adv. pentru j n c , creanţei de 534 Lti — bani şi a c c . § e fjv*" termen de licitaţie pe zina de 31 Martie io' orele 11 a. m. la faţa locului în Minăn/ ' dom. urm. unde se vor vinde prin ileitatî pablică jadiclarâ 4 care de fin şi 0

ţigle în valoare de 4600 Lei. ;

la caz de nevoie şi sub pretai d e estim, Dumbrăveni, la 3 Martie 1936.

(376) 1 - 1 Şef portărel FLEFli I

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . Dumbrâv;

No. 127-1932

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin acu,

publica că în baza decizinnii No. Q 876-IS a judecătoriei de ocoi Blaj în favoral rtt maatulul Fridolina Trencsiner repr. prim vocatul Dr. Lud. E r y e d i din Blaj pentra In sarea creanţei de 2400 Lei — bani şi ace, f xeaz l termen de licitaţie pe ziua de 301 tie 1936 orele 2 p, m. la faţs loculai ini la domiciliul urmăritului unde se vor vi! prin iicitaţiune publică judiciară 1 maşini cusut, 2 rafturi, 3 mese, 2 tarabe şi dlf. g de casă în valoare de 14500 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estim; ' Dumbrăveni, la 3 Martie 1936. I (374) 1—1 Şef portărel FLEFL!

8

8 « 8 8 8 8 8 8 ti 8 8 8 «

A apărut noua ediţiune a

L8TU RCaJ-lf E i iULU I Crudo 250 Lei Legat î n t r e g în pânză , a u r i t 340 „ LIBRĂRIA SEMINARULUI - BLAJ

a e ţ

F e e r i e m u z i c a l ă î n 2 a c t e

T e x t d e A . M E L I N

Muzica d e N. O A N C E A Piesa d e t e a t r u p e n t r u t i n e r e t u l

ş c o l a r , p r i m i t ă a t â t d e c ă l d u r o s p r e ­t u t i n d e n i ş i r e p r e z e n t a t ă î n s u t e d e s a t e şi oraşe , p o a t e fi u ş o r r e p r e ­z e n t a t ă ori u n d e . '

de vizare rZlCQle m m d e C U r â n d " s e află

P r e ţ u i L i b r ă r i a Semlnarială d i n Blaj

Cartea ca textal . . Lei 10 Notele, 8 pagini marL_ „ 20

gr.-cat. Blaj