Arii naturale protejate in lume

Ariile protejate sunt zone terestre sau marine destinate special pentru protecția și menținerea diversității biologice, a resurselor naturale cât și a celor culturale asociate.

Arii naturale protejate au o istorie lungă. Data oficială a apariţiei primei ariei protejate este considerat anul 1872, când a fost fondat Parcul National Yellowstone în SUA. Dar cu mult înainte, în diferite părţi ale lumii au existat zone, care aveau un statut special protejat. În India acum 2000 de ani au existat deja teritorii speciale, în cadrul cărora se protejau resursele naturale. Africanii numeau astfel de locuri plantaţii sacre. Pentru Europa, a fost caracteristică crearea unor zone cu statut protejat pentru vânătoarele regilor, sau oamenilor bogaţi.

Şi în zilele noastre este dificil de a determina ariile protejate. Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) identifică şase categorii de arii protejate. Toate acestea diferă prin destinaţie, regim de protecţie şi gradul de transformare de către om. În plus, în fiecare ţară, aceste categorii au caracteristici proprii, determinate de cauze istorice, geografice, sociale şi altele. Cu toate acestea, în ciuda diferenţelor, toate zonele protejate sunt destinate să asigure, în primul rând, conservarea terenurilor unice şi netulburate pe uscat şi suprafaţe de apă a planetei noastre.

Marele canion, repezintă un canion foarte lung, sinuos și adânc săpat de fluviul Colorado din Statele Unite ale Americii într-un platou înalt (Platoul Colorado, conform Colorado Plateau). Substratul geologic este reprezentat în special de roci sedimentare, dar sunt prezente și ceva roci metamorfice. Canionul este dispus în nordul statului Arizona. Marele Canion este de fapt rezultatul eroziunii exercitate de fluviu timp de milioane de ani, partea sa inferioară de astăzi fiind de fapt albia majoră a fluviului Colorado.

Grand Canyon se regăsește aproape integral ca parte a Parcului Național al Marelui Canion (conform originalului, Grand Canyon National Park), unul din primele parcuri naționale create în Statele Unite.

Canionul, creat de fluviul Colorado prin săparea unui canal de eroziune a platoului înalt Colorado, are o lungime de circa 447 km (aproximativ 277 de mile), o lățime ce variază între 400 de metri și 24 de km și atinge o adâncime maximă sub nivelul platoului de până la 1.600 de metri (circa o milă). Fluviul Colorado și afluenții săi și-au tăiat cursurile prin straturile de roci, simultan producându-se o mișcare de înălțare a Platoului Colorado, acestea determinând o expunere pe verticală a unei secvențe de circa 2 miliarde de ani din istoria Geologică a Pământului. În timp ce procesele și momentele geologice ale formării Marelui Canion sunt încă subiecte larg dezbătute în lumea geologilor, dovezi recente ar indica faptul că Fluviul Colorado își avea cursul creat prin canion de acum cel puțin 17 milioane de ani. De atunci Fluviul Colorado a continuat să erodeze și să formeze canionul așa cum arată el astazi.

Parcul National Gran Paradiso, Italia

Parcul National Gran Paradiso este situat in nordul Italiei, in grupa estica a Alpilor Graici si cuprinde mai multe masive montane cu altitudini cuprinse intre 800 m si 4061 m.

Infiintat la inceputul sec. XX, parcul a avut ca obiectiv principal protejarea caprelor alpine ibex amenintate cu disparitia din cauza vanatorii excesive. Astazi si alte componente ale mediului se bucura de acest favor, iar grija pentru mediu s-a extins asupra intregului ecosistem.

Din totalul de 703 km2 pe care ii masoara, 10% sunt zone impadurite, 16,5 % suprafete destinate agriculturii si pastoritului, 24% terenuri fertile neutilizate iar 40 % sunt terenuri nefertile.

Asadar peisajul dominant nu este format preponderent din paduri, asa cum se intampla cel mai frecvent la noi, ci din vai glaciare cu forme larg concave si din lacuri de origine glaciara.

Desi suprafata forestiera detine un procent mic, rolul pe care padurea il are in mentinerea echilibrului depaseste orice asteptare. Padurile de foioase si de conifere reprezinta adapostul pentru cele mai multe specii de animale si constituie o masura naturala impotriva alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor. De asemenea ele contribuie la mentinerea nivelului de oxigen necesar vietuitoarelor.

In arealul parcului se disting urmatoarele specii mai importante de arbori: stejarul pufos, pinul scotian, molidul, zada si laricele. Pana la altitudinea de 1000 m sunt intalnite sporadic plantatii de castani iar de la acest nivel pana in zona subalpina, aflata la 2200-2300 m altitudine, exclusiv paduri de conifere.

In ciuda asteptarilor, la peste 2300 m peisajul nu este intotdeauna mohorat si lipsit de dinamism. Cine se incumeta sa colinde inaltimile primavara are surpriza sa gaseasca pasunile alpine acoperite cu flori salbatice bine mirositoare si chiar cateva specii de fluturi.

Gran Paradiso este cel mai prestigios si apreciat parc national din Italia datorita peisajelor spectaculoase si a speciilor de plante si animale rare pe care le adaposteste. Trebuie remarcat si ca Gran Paradiso a fost prima amenajare de acest tip din Italia, lucru ce a contribuit la cresterea nivelului sau de atractivitate.

Parcul National Peneda Geres, Portugalia

Parcul National Peneda Geres este situat in partea de nord-vest a Portugaliei in regiunea Norte si reprezinta pana in acest moment singurul parc national din aceasta tara. Cine isi imagineaza ca Portugalia este doar un taram al rocilor rosiatice se afla intr-o mare eroare.

Parcul National Peneda Geres se numara printre cele mai apreciate si cautate destinatii turistice din tara de la capatul Peninsulei Iberice. Creat in anul 1971 in scopul ocrotirii ultimelor peisaje salbatice din zona, acesta va capata importanta atat din punct de vedere al diversitatii biologice cat si din punct de vedere cultural.

Pe suprafata sa de 72 000 hectare o larga extindere o au padurile de stejar negru in care coexista o multitudine de ferigi, muschi, licheni, ciuperci si alte plante. Alaturi de acestea se pot distinge cateva specii endemice de crin si feriga, valoroase din punct de vedere stiintific.

Chiar daca astazi detine privilegiul de a fi unul dintre putinele locuri care mai adapostesc pradatori de talie mare, precum lupul, pisica salbatica si vulturul regal, odinioara aici traiau numeroase exemplare de urs brun.

O alta caracteristica ce i-a dus faima parcului in randul turistilor este, contrar asteptarilor, bogatia de izvoare(Rabafao, Arado, Cavado, Homem, Lima, Castro Laboreiro) si cascade ce ofera un pitoresc aparte locului.

Din punct de vedere cultural, Parcul Nationa Peneda Geres are de asemenea o insemnatate aparte, putand fi considerat fara indoiala un adevart muzeu in aer liber. Urmele megalitice, celtice si in cele din urma cele romane, vin sa confirme importanta din trecut a zonei spre satisfactia vizitatorilor iubitori de spectaculos.

In prezent se incearca atragerea turistilor prin amenajarea unor locuri de camping dar la un nivel care sa nu perturbe linistea si mai ales echilibrul ecologic din Parcul National Peneda Geres.