COMENTARII LA NOUL TESTAMENT . 22

Coperta oe' Minai'C6[iAN

Traducere efectuatd dup6:

Abba JUSTIN ,

Commentaire desEpftres de Saint Jean le Th6ologien

ISBN973-98521 -0-6

COMENATNI L,4 NOUL TESTAMENT - 22f rr' ir :

Arhim. JUSTIN POPOUCI

Epistolele SfhntuluiIoan Teologul

Comentariu

Traducere de'Sabin PREDACornel COMAN

EDITUR,A BIZANTINABucuregti 1998

Comentariu la ePistolele Sf. Ioan

NOTA ASUPRA EDITIEI

(Etbseni, Filipeni etc.).|l'l{.

c_uvantErile degpre cunoagterea Iui Durnnezeu, desprc debsebirrduhurilor revin periodic, incepdnd sa numeasca ceva consitent, .categoJiile juridice ale pacatului ("grave", ',rnai pu[ingl'ave" e tc.) devin "existenfiale" (picate pocait-e/papate nepochite;.

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

CoMEI\TARIU lA INTAIA EPISTOLAA SFANTULUI IOAN TEOLOGUL

I IOAN l, l-lo , ,

I Co era de la incep cc am vizut cu ochii

noltrlr cc am privit $ re aq pipiit despre

€uvlntul vicfii,' - $i at gi am vizut-o qi

mlrturlslm gi vi vestim Viafa de vcci, care era la Tatil qi s-a

rfltnt noui -'t Ce am vizut 5i am auzit,'vi.. vestim 5i voui, ca

ll vol rA avefi impirtiqire cu'noi. Iar impirti$irca noastrioite cu Tatnl 9i cu Fiul Siu, Iisus Hristos. a $i accstea noi vi letcrlem, ca bucuria voastri si fie deplini.

i $l nccasta estc vestirea pe care am auzit-o de la El si v-o

vortlm: cl Dumneieu esle lumind qi nici un intuncric nu este

lntru El. 6 Daci zicem ci avem impirtigirc cu El gi umblimln lntuncric, minfim $i nu sivir$im adevirul. ? Iar daciumbllm intru lurnini, precum El este in lumini, atunci avem

lmptrttgire unul cu altul gi singele lui Iisus, Fiul Lui, nc

curitegte pe noi de orice picat. I Daci.zicem ci picat nuf,yem, ne amigim pe noi inpine $i adevirul.nu.este intru noi.e Deci mirturisim picatelb noastre,rEl este credincios qi

drcpt, ca si ne ierte picatele $i si ne curifeasci pe noi de

tori0 nedreptatea. ro Daci zicem ci n-am picituit, il facem

ml,nclnos $i Cuvintul Lui nu este intru noi.

Justin

Anii'40 (cAnd sunt scrise aceste pagini) erau vrernea in ca,apareau, de pilda, eseul "Teologia rnistica a Bisericii de Rasarial luiVladirnir Lossky (1944), sau "Iisus Hristos sau restaurar(al lul vtaoltnlr LossKy ll9+4), sau "Irsus Hnstos sau restauralornului" a pArintelui Staniloae (1943), punindu-se - prin aces5i prin altele - "inceput bun" in discursul teologiC ortodoxvAdindu-se ca, dupa captivitatea lui "babilonici", "noaptea espe sfArSite".

Efortul de a asimila conceptele irnpietrite ale teologieirutina unor realitafi vii, legarea lor de '-bonceptul" de pe-rsoasi redefinirea lor din aceasta perspectivi se sirnti: si in comentariudc fati al parintelui Justin; concepte ca iubire, dreptate, adevaetc. sunt "personahzate". devin referiri directe la persoiMdntuitorului, incep sa se inlanluie intr-o vorbire-folositoare

TraducEtorii

Arhim. Justin Popovici

l, IIatA vestea cea bun8, judecata $i adevarul de temelie:

Durnnezeu CuvAntul. S-a intrupat canoisir puteln si ne intrupam

in El. S-a inomenit ca noi sa ne indumnezeiur. El, Viata ve5nich;

S-a arfltat pe parnint ca noi sA ne putem uni cu El' vicluind prin

El, "Desprc Cuvintul vicfii [flept tov AoTov u1s latqsl' -isubiectul acestei Evanghelii. Ca Si curn SfAntul Cuvantitttrr-de-

Duntnezeul ar vtea sA ne dea o noua intcrpretarc la vestea

centrala a Evangheliei sale: "CuvAntul S-a facut trup" (Ioan l,l.l). Durnnezcu Cuvintul. Cel ce estc Viata vcsnicit, a coborAt

citre noi: Cel "cc era dc la inccput [...]" - adicA Vesnicia - S-a

pogorat pc palnant, S-a facut trup, a dcvcnit rcalitatca noastra

pilmdnteasca, accesibila perceptiei noastre. cunoa5terii noastre

si trairilor,noastre; $i aceasta estc "cc am auzit": am auzit vestca'

cca bunf, a lui Durnnezeu.Cuventul; aceasta este, de ase[leneA'

"cc am vizut cu ochii noqtri": am vizut pe Dumnezeu in trup,

Dumnezeu in lume, Dumnezeu printre noi; iarasi, aceasta este

"cc am privit2 [o eteaoapetcr]": arn privit $i aln vazut pe

Dumnezeu in om; gi aceasta este, in sfAr$it, "ceea cc miinilenoastrc au pipiit": au pipiit trupul lui Durnnezcu-Cuvintul -

atat inainte de moartea Sa pe cruce, c6t $i dupi invicrea Sa dinrnor[i. Am auzit, am vizut, am privit, am pipiit'r: [pe] CuvAntulvietii, Logosul vie[ii, Durnnezeul victii: Dumnezeu-Cuvflntul a

ajuns realitatea noastra cea rnai apropiata. iar noi adeverimaceasta in chipul cel mai evident si rnai cxperitncntal - metoda

este cu dcsAvAr$ire experimentala. t'Cuvintul vic(ii" este

intr-adevir Logicar vietii, intelepciunea vietii si Logosul vie[ii:panA la El, viata era fara logos, fara sernnificafie; p6na la El, viataera a-logict qi, in consecinfA, i-logica; in ea nu se gasea nici ologica in starc si o intctneicze. totul era haos, totul cra un "bdlci

l. Literal: Sfantul Teolog [n.tr.]2. in sensul de: "anl contenrplat". [n.tr.]3. "Logica-" intemeiati de citre Logos; morfologie a Logosului. [n.tr.]

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

rl nbrurdului", PAnA la El - CuvAntul [Logosul] vietii - via(a era

frrR 5rni tiu cuvent: viata nu gtia curn sa graiasca, nici cuur sifotHiteA, nici curn sA se exprime; nici cum sa se exprime pe sine

lnffil, niCi tnina ei, nicisuferin[a ei, nici durerea ci, nici bucuria

Ol, ln El. viatfl fl dobAndit totul: viala a inceput sit vorbeasci

fllndcg vinta s-a f0cut cuvint Ilogos]; viata s-a preschimbat in

t€nl pentru cA viata s-a preschimbat in cuvAnt [lo-eos]; viata aqlunt ntotinlelc'apta pentru ca a ajuns cuvant Ilogos]' Caci prin

FneHt, din cattza pacatului, viala ajunsese fara logos: alogica,

thrurdA, fnre tel, nonsens.

Ceea cc nu era si ceea ce'n-a rf,tnas pentru cugetarea

ulRGnenscfi - fie greaca, romana, indiana sau oricarc alta - decitutt ldertl, o itlee sau o abstrac[ie unidirnensionala' a dcvenit

VlntA, vintu noastrA pflmanteasci, prin intruparea lui Dutrurezeu-('uv0ntul, Logosul. Nu-i nevoie sa mergeln intr-alta lumc sa

enulAnl sensul sau cuvantul [logosul] vielii, caci Sensul si

e uvAntul ILogosul, Rostul] vielii sunt aici, printre noi. Noi avem

CuvAntul vietii, gi de aceea cunoa$tem logica vietii, telul vietii,icnltul vietii. Chiar dc ignorarn ceea ,ce a fost inceputul viefii,irttA-L, pe El, Durnnezeu'Cuvflntul, Logosttl - clci El este Cel cerrsrr dc la inceput [ctn crplr'1qJ'r. Viata nu este ceva lipsit de

ncns. Chiar de la inceputul ei a fost ceva dumnczeiesc ;i "logic". itrr pActtul e acea forla care sqprirna cu totul cuvintul [].oyoq],tt l'orlA cc distruge "logica", "logositatea"r [sarbescul logosrto.st,

im; --.J = cornpatibilitate (virtuala sau actualizati) cu Logostrl, cu

t)urrrrrezcu-Cuvirnttrl, pusir,de El irisusi in fapturile zidlte de El: insusirea

srtre lnlernciazi cu adevarat o faptura zidita, caci o leagd de Dumnezeu.

riitrgtttul "intcnreiat" cu aclevirrat; in baza "logositirlii", Dumnczeu-('ttv0tttul (Logosul).le poate aduna pc toate intru Sine, tleschizintlu-le spre

rc$rricrrl dialog cu EI. Perechea logos-logositate ar putea fi oarecunr

ruploxinrati in romdneste prin cuvant-cuviintd, "cuviin[i" av6rrd si o rnai

cltttfi nuunti\ personalA: astfel, p8rcatul ar fi "forta ce distruge "cuviinta"

conecputA si clata de Dunrnezeu fapturii zidite"; insi "cuviinld" nu reflectir

lndcujuns lcgAtura Logos."logositate".

l0 Justin

de la grecescul logos : cuvant, rafiune] conceputa si data

citre Dumnezeu, sensul conceput Si dat de citre Dulrurezeu.ftrpt, doar pacatul ii poate lua viefii tot sensul ei.

1,2Pdna Ia intruparea lui Dumnezeu-Cuvdntul era ca 5i cum

exista viafa pc pamant. Daca totu$i aceasta viafa exista, nu eclccat o viata de-a-ndoaselea, o masci a viefii, un substitutvietii - pe scurt, o pseudo-viata. Caci ce viata este aceea

exista rnoarte, cdnd sfArse5te in moarte'/ Nu-i deciit o lnoarnereu amAnatA - adica o chinuire zabavnici. Doar viata care nu

lnoare, via[a care nu sfdrgegte in moarte e indreptatit6 sa

cheme viati, viafa care intrece moartea, via1i care prin invieresc face pod cAtre vegnicie. De fapt, doar Viafa vegnica este via(a;

si tocrnai aceasta viafi s.a aritat pentru intAia data in lumeanoastrA prin Durnnezeu-Cuvdntul, Dumnezeul-orn, Hristos. Deaceea Sfdntul Ioan Teologul ne bineveste$te aceasta: "Si Viatas-a aritat qi am vizut-o gi mirturisim qi vi vestim Viata devcci, care era la Tatil qi s-a arltat noui". "Viati" este sinonirncu "viat6 veqnic6". Nu existd pic de viata fara viata vesnica. CuDumnezeu-Cuvantul "viafa s-a aritat" in lurnea noastr6, lurnea rnor(ii qi a pseudo-viefii. Doar in El noi I'am vizut" viala ceaaclevarati, "am vizut" ce este viafa; arn vazut $i vetle rn cI doarviata vesnica cste viatA adevirati. Acest lucru e cu totuI evidentin Dumnezeul-om. intreg Dumnezeu-ornul gi toate ale Salerespira 5i ne strelucesc viafa ve5nica: nu-i nici un gand al Saucare sA nu-;i aiba obArSia in viata veEnic[ Si care si nu se migteintru ea - si aceasta se intarnpla cu fiecare din cuvintele Lui, cufiecare din faptele Lui si cu fiecare din trairite Lui. in toate aleSale sirnfirn prezenta vegniciei, si valurile vietii vesnice nescalda in toate ale Lui. Vrei sa afli curn vegnicia a vietuit in tirnp ?

Prive$te-L pe lisus. Din toate ale Lui izvoraqte viafa ve5nicA, pe

de-a-ntregul a5a cum este in cealalta lume - cici aceea nu-i doar

C'orncntariu la Epistolele Sf. Ioan ll

ll l)unme zcu-'l'atAl Insuqi, ci "asa I-a dat si Fiului sa aiba viata

In Slnc" (lottrr 5, 26). Sunt martori oculari care mirturisescltrrt,Rnhl, irrr rtcc$tia sunt cei care, cu o desavarSitA incredin[are,

ttr,.rt r['rcopcrll: "Mirturisim qi vi vestim Viafa de veci, care

rrrs lH 't'ntAl $i s-a aritat noui". inainte de arAtarea Cuvdntului,tilr)ltrlelt crtt in noi in$ine 5i in jurul nostru - oatnenii nu puteau

nl('i sn curtuuscA, nici sa capete viafa vc5nica atAta vretne cAt

t'rrvtlrtlul irrsu;i nu venise in lume si nu Se aratase printre noi.

l, Jl)ttr dc untlc a putut Teologul si aduca o aserlenea marturie?

l)9 rrntlc ii vinc aceasta indr?rzneala? Din propria experienfa,

t'liu cl insuSi gustase din viata ve$nica, el insusi avusese

lnrprlrtilr;lrc lpnrtn;iel de ea, el insusi participase la ea prinrrtljkrcircn Dornnului nostru Iisus Hristos. A trai in comuniune

l"grf,r'lflrtic"] cu Domnul lisus, a avea pirt6;ie [rcotvatvtctv] cu ElIrrrerrrrrn{t a pAtrunde in viata vegnica. Aceasta via[i este culrlevnrut impirtigire [pnrtn;iel cu Dumnezeirea Cea intreitA.A irrlrn inliluntrul Treirnii prin rni_llocirea Duurnezeului-orn, a

rlt'vcrri trcirnic, nu inseamnd altceva decat a trai viata vesnica. Sinlu ornul sirnte si vede in el insusi viafa vegnica; intra inr'urrrtrrriunca statornici a fiinlelor ornenegti vegnice - caci crestiniirr. rleoschcsc de ceilalli oameni prin aceea ca au via[a vesnicA,

1l ;lrllr ur vicfuiesc $i aici, jos, pe p6rnAnt. Dc aceca ei aratisvrnlrr vciinica - Si, in acest sens, la ei totul e interneiat pe

cxpcricn[a personala, pe comunicarea personala cu ve;nicia.l)c rrccca sfhntul qi nernincinosul Martor nc binevesteqte: "Certnt vrlzut $i am atuzit, vi vestim gi voui, ca gi voi si avefiprlrlrlqic cu noi [xotvtovtcrv... lrcr npov]. $i pirtigia noastrir,rlc cu Tatil gi cu Fiul Siu, Iisus Hristos". Viata crestinilor estevirrln tlirnprcuna cu Treimea dumnezeiasci: unirea, irnphrtagirea

It'orrru-niunea] cu Ea, cu puterile gi cu lucrarile Ei sfintitoare,

t Mirrrifcstir, descoperi, vadesc (celorlalli) [n.tr.].

t2 Arhirn. Justin Popovtct

dtrtatoare de viata, creatoare si ve$nice. PArtasia cu VeSnic

da oamenilor, de asernenea, viata velnica; nu .putin[a u

observari extcrioare a ei6, ci viata inlauntrul Sfintei TreirniAceastir este intr-adevar comuniunea, co-unireaT [rcotvorvtctsirbescul zujedincarerye] ornului cu Dumnezeu, co-intrupare

lrsuovaplocanjef cu Durnnezeu. Totul este pcrsonal, experiat 5

viu, totul este nou. Insusi Dumnezeu-CuvAntul a intrat inS-a facut om; a intrat in trup, S-a fhcut carne [oopE]. Cuvantuestc in trup, in orn, aici, cu noi, printre noi si in noi - $i, cu Elintreaga Viatii vegnica 5i intreg Adevirul ve5nic 5i intreaIubirea ve;nica 5i intreaga Lurnin5 vc$nici $i toatc desavAr$iriLui ve5nice, caci noi putem avea irnpartAsire dc [prlrta5ic latoate des6vArlirile dumnezciegti ve$nice. SfAntul CuvintAtordc-Dunurezeu spune lirnpede: viata crcstinilor estc intreainlauntrul Treirnii - a Tatalui, prin Fiul. in SfAntul Duh;plrtagia [comuniunea] cu Sfinta Treirne: "Iar intpirtinoastri este cu Tatil qi cu Fiul Siu, Iisus Hristos".Durnnezeu este printre noi ca sa fie in noi, Si, iarASi, este cuca si fie in noi.

l14Incepand aceasta via[a in SfAnta Treirne, aceastA irnpartagire

cu Tatal si cu Fiul si cu Duhul SfAnt, fiinla orneneasci sc umpledc bucuria cea adevirati, care nu e nirnic altceva decfltbinccuvantarea durnnezeiasca. FarA ea, fiin[a omcneasci se

urnple de tristcte. de arn6raciune qi de tulburare - Si de ce altcevaar putea moartea (ca, rnai inaintea ei, pacatul) sa urnple fiinfaorneneascA'/ Prin fiecare pacat patrunde in suflet o umbr6 - dacanu inca de amAriciune, cel putin de aceasta dulceata pacAtoasa.

6. A vietii ve5nice [n.tr.].7. "intru-unirea"; unirea atat a lui Dumnezeu cu onrul, cAt si a omului cu

Dumnezeu; un fel de reciprocitate autenticA in lucrarca unirii [n.tr.].8. Se subliniazA, iarisi, bidirectionalitatea acliunii In.tr.].

('otncntariu la Epistolele Sf. Ioan l3

rri, ts Pre!{chirnbA din ce in ce in amiriciune; in fiecare

lntpreJurnre, cu fiecare pacat savdrgit se strecoara in suflet cel

Fililn un gust dc atnArlciune, iar gustul acesta se raspandeste pe

Rtlrintlile, ritrflbatAnd intreg sufletul, 5i ajunge cu vrerrca o

ltlrlulc udAncA. Cel rnai adesea omul nu 5tie de undc ii vine

Itlrlelen ttccasta in suflet, in inirni. Dar impirtigircarlu llrir,ltos tidc virtutile Lui cele sfinte umplc fiinla otnencascA

tle o bucuric care nu trece. Traind iubirea lui Hristos, sufletul

rill.tcnuic sc utnple dc o bucuric negraita - se utnple de aceasta

r,tlltl vlclnc trilic$tc dreptatea lui Hristos, bunAtatea lui Hristos'

rlltr't'enin li dulceata lui Hristos. Atunci ornul privc5tc in sinc

Ittrtrr*i 1i.,, cc vede'/ Totul inlauntrul lui s-a umput dc o bucurie

tlutnnezciascA; nu rnai e inlauntrul [ui nici tristelea pacatului'

nici liiur rnortii. De aceea Sf6ntul CuvantAtor-dc-Dunrnezeu ne

hittct'cstcltc: "$i accstca noi vi le scriem, ca bucuria voastrirA llt dcplini" [nenhqpropevrl]".

l'5"til accasta este vestirea [r1 cryyel"tcr] pe carc am auzit-o

du ln Dl qi v-o vestim [cryyel,opev uprtv]: ci Dumnczeu cste

Itrnrlnrl [QrDq] si nici un intuneric nu este intru El". In accasta

rlA inscrnnatatea vestii celei bune a Dutnnezcului-om:I'l)urrrnczcu estc lumini". Adica El este pricina si obArsia a totur'-i sliint, a tot ce-i adevirat, a tot ce-i bun, a tot cc'i drept 5i a

lol cc-i nemuritor; iar intru nimic nu-i nici obArsie, niciItrrltlcunA-obarsie, nici pricina, nici irnpreuna-pricinuitor - nicirrl rftului, nici al p[catului, nici al rnortii, nici al rninciunii.At'errstir este vestea cea bunA pe' care Hristos a 'r'cstit-o si a

rrtlcvcrit-o prin via[a Lui: Dumnezeu este cu adevirat lumini sirrrr-i nici un intuncric intru EI. Caci unde ar fi intuncricul inl)rrrrrnczeu-omul? Sau unde e in El pacatul? DacS cineva ar vidiirr lrl pacatul, ar vadi intunericul, dar nimeni n-a putut sa-l

.r tm;tinta [n.tr.].

Arhim. Justin Popovrcr

vldeasci. Or, intunericul vine din pacat, iar pacatul de la diavocare este intreg intuneric. Caci diavolul este diavol prin aceea ciprin firea lui, este opusul lui Dumnezeu Insusi. "Dumnczeulumini" - diavolul este intuneric. Dumnezeu este viati - diavolueste rnoarte. Dumnezeu este adevAr - diavolul este minciunA.aceea Dornnul Hristos, ca Dumnezeu adev[rat ce este, a putuspune despre Sine: "Eu sunt lumina lurnii", "Eu sunt lumivie1ii". CAt despre diavol, acesta ar fi cu totul indreptiilit sa spudcspre sine: "eu sunt intunericul lurnii, eu sunt intunericuvietii". Caci doar din pricina lui oarnenii nu vAd nici rostul lurnii,nici telul vietii; fiindca pentru ca ochii ornului sa poatatrebuie sa existe lurnina. Singur Dumnezeu-ornul, Hristos, areaceasta lurnina gi de aceea ne-o Ei poate da. Caci datorita lurniniivcdern. Fara lurnina, ochii nu folosesc la nirnic.

1,6Aceasta veste buni despre Dumnezeu ca lurninA este

adeverita prin rnarturia experierii si cercarii; prin experierea giprin cercarea personala a tuturor adevaratilor crestini, caci ei aurnarturisit fiecare ca traiesc prin Hristos si in Hristos, c6 traiescin mod real prin lurnina qi in lurnina. Nu exista nici un intunericpc care Hristos si nu-l fi alungat; nu exista nici un pacat pe careHristos sa nu-[ fi invins. Aga cum licarirea zorilor premergerasaritul soarelui, asa si lui Hristos - lurnina lurnii si a vietii - iiprernerg licaririle virtufilor cele sfinte. Omul, punAndu-le inlucrare, indata va simti curn ii este raspandita in sullet licArireazorilor vestitoare ale rhsaritului Soarelui vesnic al drepta(ii; ;iSoarele acesta - o data ce Se nagte in suflet - nu mai cunoasteapus. Dar tot asa, intunericul pacatelor prelnerge intunericuluifacatorului pAcatelor. Patrunzfrnd in suflet, il acopera cu unintuneric din ce in ce mai gros, ca ornul si nu-gi dea searna cAndin sufletul sau va intra ficitorul intunericului Si al pacatului -diavolul. Cel ce traiegte in picat traiegte in intuneric, de aceea nu

C'orncntariu la Epistolele Sf. Ioan l5

Itie un(lc lncrqc. Ficcare pAcat impinge spre irnpirafia pacatului,

ltilJr I tsn I ljccnr:c intunccare irnpinge spre impAratia in tunericulu i,

lutlul " ittr pcstc irnpAri[ia morlii, peste imparitia intunericuluiilil ertc tlectlt urt stApdn, $i acela este diavolul. Aceasta este buna

vu,rlit€ pe cnrc StAntul Evanghelist ne-o vesteste: "Daci zicem

Gh evrlrn irnprirtiqirc cu El si umblim in intuncric, minfim qi

lttt rAvf,rthn adcvArul".

lr 7

I)urrurczcu CuvAntu[ - Cel ce este Lurnina - S-a [Acut om ca

rA dr,'n ouurcnilor lurnina Lui durnnezeiascA, sa o facl apropiatA

ulttltettilrlrrrr, ca Aceqtia sA si-o irnproprieze. Mai general,l)ttrtutczcu CuvAntul, in intruparea Sa, dorcste ca oalnenii sa

I[ltc lrr cornuniune cu El gi toate ale lui Durnnezeu sh se

ltrlrttpe zc in viata gi in lurnea oarnenilor. CuvAntul dc capatai pe

lruc ni-l trdrcscazA este ca trebuie sA firn "cum El insu$i este":plltuuln lil insusi este lurnina, trebuie ca si noi sa ajungern

Itttrrinnl "cum El insugi este in lumini", trebuie ca si noi sa firnIrt crr. 'l'ol a$a, preculn El este intru adcvar, si noi trebuie sa

nlttrrgcrn sA firn asernenea. Tot ceea ce EI este a devenit al nostrupr trr Intruplrca Lui. Cel ce este ins65i Viata vesnica a cobordt dinIct l)c p{lrntint, qi toate cele ce se nutresc din aceasta viafat'uxttiett - arlicA AdevArul vegnic $i Lurnina vesnicA, Dreptateavr,;rrir:A r;i Iubirea vegnic6, Bunatatea vegnic6, inlelepciuneavr,lrricfi 1i toatc celelalte desavArgiri dumneze iesti vc5nice - le-arrrlttH rlirr ccr pe parnAnt, ca toate acestea sa ajungl ornene5ti,ulT norrstrc. Fiindca via[a ve5nici nu o dobAndirn decit atuncilitn(l lrnirn toate aceste desav6rSiri dumnezeiesc-omcnesti. DaciItntttr rtstl'cl, puterea durnnezeiasch a acestor ve$nice desivarSiri+tltttrgtt tlin noi pacatul, ne curifeqte de toati intiniciunea. Este

Itrtr;rctlc cil aceste desavArsiri tin de rniezul Pelsoanei Luirlrvittu-urnane ce-I cuprinde gisdngele Sitrupul, gica acolo unde

tit l,itcrul: acccsibila In.tr.].

Arhirn. Justin Popovici

sc afla sdngele Lui cel preasfdnt se afla, de asemenea, 9i vvc;nica. Caci in sAngele divino-urnanitatii Lui salhsluieste viLui si in el, de la el si datoritA lui gi viata noastra, dc aset

Durnnezeul-om este Cel care, irnpartirgindu-le oameniclcsAvarsirile Sale ve5nice Si viata ve$nic[, ii uneq;te intr-o ob5

noua, nernuritoare, dutnnezeiesc-otneneasca Idivino-urnanavcsnica: intr-un singur trup, Biserica, trup sfiabatut de sdnge

durnnezeiesc-olnenesc al lui Hristos, care curlfA de tot paca

pc cei ce se impirtigesc si se fac midularerr-in trupulclurnnezeicsc-orrenesc [divino-urnan]. Acest prcasftint sinnc scaltla in LurninA si in Adevar, in Dreptate ;i-n Iubire. Atufiinta umani strAluceste de o curAtie nemaivizuttil de ace

evanghelistul ne bineveste$te: "Iar daci umblim intru lumiprecum El cstc in lumini [ev to $oltr], atunci avcm impirtigiunul cu altulr2 [rorvrovrcrv e1opsv pet cr]"].r1]"rov];i singclc IIisus, Fiul Lui, ne curiteStc pc noi dc oricc picat".

[,8in ce chip Lurnina este in Hristos, in acclasi chip intunericu

eslc in noi: intuncricul pacatului. Intuuericul pircatuluir:ispandit pesle toate fiinlele unlane fArA excepfie, $i de

nirneni dintre oarneni nu-i "lurnina cea adevArati", nici chiaace la cc a fost "cel rnai rnare dintre cei nasculi din fcrncie" (MateI t, I l). Doar o fiinta orneneasch pe dc-a-ntregul fiira pacatncprihanita, doar accla poate fi "Lurnina cea adcvarati". incarnul ornenesc, doar Durnnezeu-ornul, doar Hristos este

ascrnenea fiin[A (Ioan 18, 9). De altfel, datorita intunericulusala$luit in firea orneneasca, ornul nu e "lurninA" nici rnacar igcneralr-l, cu atAt rnai pufin "lurnina cea adevaratA". Dc aceea s

I I. Literal: "se incorporeaza" [n.tr.].l2 impArta5ir-e unul cu altul, noi oamenii [n.tr.].l-1. Se cunoaste totala negare de citre parintele Justin - cxplicabila incorltcxt istoric - a culturii profane. atitudine nespecifica Ortodoxici in

C'orncntariu la Epistolclc Sf. Ioarr l7

r;ttlr desptc inainterncrgirtorul ciI "nu cra cl lutllina" (loan l, tl)'Ar,Ulxtn cpnvingcrc $i acclsti cunostinti ca tot cc estc olncncsc

,ttgu fitth pilcitt $i in pacat sunt intctnciatc pc cuno$tinta cea

urlr,vf,rutn n ottrului5i. in particular, pc antropologia crc$tina. Cel

ur, lilvlrln flllti'lzacc in grc5eala Siniciun adcvar nu cstc intru el.( lt 1'rt1t' rrltt ip\'al(atrtrit dcsprc oln cstc grclitii; accsta cstc si cazul

Ittt'Rlntrrrii rttnanistc tlcsprc oln, carc ridicii ornul - in dat-ul slu

= ln trtttgul tlc tlutnttczcu, fArit sir dcnuntc ori sti curctc pacatelc

lrti rrrrt r.llulltcl lui. Umanistnulcstc, dc altfcl. cca tttrti rca clintre

trlrrltrtlii, cstc o "idolatrizarc a otnului". E irttcrtrciat pc accasta

lllvnlRtrrrA cu onrulcstc btttr prin tirca lui Iin sinc insu5i] si cri isi

rlhlt'Nul'icicrrt sic$i. Ulnanistnul cstc ccI nrai jalnic dintrclli'llrle vitturi, cauza atiitor tragcciii in accastir Ilttnc a "utllAl.tistilor".

il tttrlt'triLii si a culturii. cAci doar accustii invittitturil i-a clus pc

tlllllulitti la o itsctncnca autocxaltarc- orgolioasa. la o asclncllcilglut'ilicrrlc a otttului iltctit au tncrs panl la ncgarca cxistcntci

;ttturrtrrlui. "Nu cxistit piicat", accsta cstc ttnul dintrc principiilcIttttrlrttucrttitlc alc cticii utnanistc. Si totusi, rcalitatca tllrlcncasc:iurlu rrlitt tlc plinii dc ncajunsuri. dc patirni, dc rani. dc tragcclii

r'tttr"' rttltt'turiscsc, cu cc-ir trtai tnarc tiric. prczcn!a itt tltu a acL-stor

pilluti rlcgativc st distrugitoarc carc tltl stlllt altccv:f dc'ctrt

;ttttr'ttlc pitcatului. Toatc accstc-a sunt rccunoscTtltc ftirir sA sc

t turt cltiitr dc ctitrc uuranisttrul insusi, prin tgofiilc salc tlcsprc

1ttoptcsuIclrc si-artltlri izbiivircaoatncnilordc toalc "l.lc,qativclc",

irurrirrrrrurilc, viciilc sau rAutittilc salc. insf lcacul accsta, accastii

rrrtlrrtttilc a ourului prin sine insusi, atnintcstc dc povestctt ccluir'rrrr.', irtccirndtt-sc, voia sii sc salvczc singur.trtigAttdtt-sc de ptir

ir, llincintclcs, iuccarea cste rapid:r! Si, iariisi, rru cxistA o

t'orrecp[ic dcsprc otr sau o purtarc fatir dc otlt carc sI fic tnai

lrrlrrieA dcciit cclc alc utnani$tilor. caci accstia duc oatncniirprt: cclc mai tcribilc catastrot-c. Dc accca Stiintul Filozof

rilrclilnl)lill siru (r'czi slutliul iritrotluctiv al piirintclui tliacon loan l. Ica jrlrr irrlr .lustin Popovici. "Onrul si Duttrnezcttl-onr". Etl. Dcisis. 1997)[n.tr.]

Arhim. Justin Popovrcr

IIubitor-de-intelepciune], cu adevarat cunoscator al ornului $i alfirii ornenesti, ne avertizeazi: "Daci zicem ci picat [crpcrpttav]nu avem, ne amigim pe noi ingine qi adevirul nu este intru noi[q o],q0ercr sv nptv our eorrv]"; si, de fapt, nirneni nu se

in5eala pe sine rnai rnult decdt urnani$tii, urnanolatrii cei de toatesoiurile. Adevarul despre oln nu este intru ei.

lr9AdevArul omului e tocmai de cealalta parte: in convingerea,

in cunoagterea Si in recunoasterea faptului ca toti oarnenii suntsub pacat gi in pacat - cici doar aceasta convingcrc, aceastacunoastere si aceasta recunoastere sunt cele ce indeanrna oameniisa caute sa fie rnAntuiti de pacat 5i de rautafile lor, si caute unMantuitor. Or, Izbavitorulr{ de pacat nu poate fi decAt acela caree fara dcpacat. Nirncninu e astfelprintre oarneni;doar DurnnezeulSi Domnul nostru Iisus Hristos este astfel, din tot nearnulornenesc - dupa cum lnarturiseste intreaga experien{a a neamuluiomenesc. Toti ceilalti asa-zisi rnanfuitori ai ornenirii nu suntdccAt niqte inselatori si nigte laudarogi, caci dintre ei, faraexceptie, nirneni nu poate sa-l scape pe om Si sa-1 izbaveascimacar de bolile superficiale pi epiderrnice, cu atat nrai putin deboala sa de capatai, de boala firii lui: de pacat - si de lnoartea caree cuibarita in pAcat. De aceea toti cunosc rnoartea, acest destindc obste si de neinlaturat al oamenilor. Dar aceasta zice Sialtceva: cA plcatul este ceva inevitabil. Ar fi jalnic sA vrei saclade$ti pe asemenea absurditali intreg edificiul fiintei omene5ti5i al prosperitatii sale. E o indeletnicire ce ar sfdrsi totdeaunaintr-o catastrofa, o indeletnicire din care nu-i decAt o singuraie5ire: o privire nepatimasa asupra cirnului, asupra realitatilor Iui,o observare concreta a rautatilor pacatului, prezente si raspAnditein fiinta lui; aceasta este marturisirea si recunoa$tere:r faptului cadoar Dumnezcul-orn, Hristos Cel fara de pacat, ne poate mantui.

lzl. Literal: Mdntuitorul [n.tr.].

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

NUttrrti r) 6sctngnca recunoa$tere, o aselnenea m[rturisire gribeSte

1tu L)utttnttl, prcadreptuI prieten al omului, sa ne vinA in ajutor

tl rh ne izhAvcascA de pacat. Fara aceastl recunoa5tere El nu

viltc, che i S-ar irnpune prin forfA 5i ar distruge in om tocmai acea

llhultntc r1i acea iubire prin care $i pentru care omul exista $i

iuhriitn, Dutnnezeul-otn este cu desivdr$ire drept' Aceasta este

!t'r,A cer.t dtt drcptul ;i puterea de a ierta pacatele: desavarSita Lui(lluptfltc tlunrnezeiesc-olneneasca Idivino-urnanA] ii da o

HF€ltlertct putcre de a dezlega picatele Si a le preface in nirnic. ii neettstn cstc o putere pe care singur Dutnnezeu-ornul' Cel

lhrn tle pl\cat, o are. SfAntul CuvAntAtor-de-Dumnezeu ne-o

bllluvcstc$tc: rrDaci mirturisim [opro]"oyoupter'] picatelellultlr(,r I,ll cstc crcdincios 5i drept [ntotoq tort KC(r Srrcnoq],

tH rA :te icrtc picatelc qi si ne curi(casci pe noi de toatin0tlrr,ptntcat'. fltotoq= credincios'.cui? Este credincios ornului,

ututlitte ius prin iubire; este credincios accstui suflet omenesc

Jru cule I-n zidit dupa chipul Lui; si crede ci, o datA izbavit de

lliUnte , sullctul va putea si-l duca pe om, prin faptuiriler.vrtttgltclicc$ti, la dcsavarsirile duinnezeieSti; crede cil omul va

pulclr sll sc prcschirnbe pe sine insuSi in "barbat desavAr$it" Si ca

t'al l)irlcrt sA tlc dumnezeiesc: evlavios 5i drept, nernincinos 5i

lrtttt. stttcrit 5i irnpodobit cu toate virtutile cele sfintc. Un singurIttr ttt tri sc ccrc: sa rnarturisitn cA suntetn pacator;i. Restul il face

I l, t e lrr cc c singurulPrieten 5i singurul MAntuitor al omului: ne

tlt rle ngrl tlc pircatc, ne curifi de toati nedreptate a $i, pentru

udt r' t'tlrcpt si crcdincios", ne da toate puterile durnnezeie$ti

It$ltttitteioasc pentru a intra in viala cea noua, viata cea "inrltulrtntc ;i in sfin[enia adevarului" (Efcs. 5,24).

I, lo" l)ncA zibcm ci n-am picituit, il faccm mincinos 3p€,uorqs

,tr )r( )r )lrr:v (rurov] gi Cuvintul Lui nu estc intru nqi". MAntuitoru I

n vr:rtil in lurnca noastra sa ne izbaveascl dc pacat; in Evanglrelia

l9t8

7t) Arhim. Justin Popovici

Lui o rcpcta fiira conte nirc. DacA ne apuciun sa spuncln cA n-a

piicirturt, ci n-avcrn pacat, atunci faccrn din insusi MAntuitorn()stru un rnincinos. Caci El a zis cA a vcnit sir nc mrintuiascirpiicatclc noastre; cunr, dar, noi n-anr avea asil ceva'l Daca a l'cniin lunrc cstc pcntru ca suntcln pacato5i, robi ai pAcatului 5irnortii; dar daca recunoastcrn starca noastrir dc piicAto5entrcbuie sir rccunoastcrn si trcbuinta dupA MAntuitorul nostnrdc rnantuirca noastra. Doar atunci "cuvintul Lui cstc intru noi'- iar cuvAntul Lui este Evanghclia Lui, Evan_ehelia rnAntuiriiAntropolatriirs zic: "Noi n-arn avca pAcat; prin urrnarc, dc cc ar

avca ncvoic dc rntntuitor'.'Noi n-avcln ncl'oic dc vrcun rnantuicirci nu c rrirnic tlc carc ar trcbui si nc rnAntuiascii. Daca al'cccva ncajunsuri. le putcnl intlrcpta pri,n instruirc, culturii, $tiinori tchnica: Durnnczcr.r nu ne foloscstc la nirnic! Astttl tlruutropolatrii ca-L proclami pc Mantuitorul rnincinos si irnttlr si, prin urrnarc, duirnan al orncnirii.

('orttctttariu la Epistolcle Sf' Ioan 2t

I loAN 2,1-t7

| ('0plll ntci, accstca vi lc scriu, ca si nu picitui(i, ;i daca

ttl pAeetrrl cincva, avcm Miilocitor citrc Tatil, pc Iisus

llfllt0r ('cl drcpt. 2 El cstc jcrtfa rlc ispl5irc pcntru picatclc

||tl$llr('t tlnr Itu ltumai pcntru alc noastrc, ci 9i pcntru alc lumii

Itttrugl, I $l ilrtru accasta stim ci L-anl cunoscut, dacrt pizimptlf l|lrtltc l.ui. I Ccl cc zicc: I-.-am cunoscut, dar poruncilc I-ui

itU h, pAzcltc, nrincinos cstc si intru cl adcvirul nu sc all:i'I lur clllc prizc;tc cur'antul 'Lui, intru accla, cu adc'irat,dfngorlcn ltli f)umnczcu cstc dcsivfir$iti. Prin accastA,

llllllositcnl cir suntcm intru El. n cinc zicc ci petrccc intru El

flnlur ertc, prccunl Accla a unrblat, 5i cl asa si unlblc'l lttltltlklr, nu vi scriu porunci noui, ci o porunci vcchc

Ptl t!ilrc o al'ca(i dc la inccput; porunca ccA vcchc cstc

(tttAttlul pc carc l-ati arrzit. s Iari5i, vi scriu porunci noui,

Ct'00 0T estc adcl'irat intru El Si intru voi, pcntru ci intunc-

rlculrc tlttcc $i lumina cca adcvirati inccpc si risari' e Cinc

lluc e rl estc in lumini 5i pc fratclc siu il uristc, accla cstc in

lnttltt0rlc prinii acum. r" Cinc iubcgtc pc fratclc siu rim:inc in

Itttttlttrl, ql sntintcali ntt cstc in cl. rr Iar ccl cc urA;tc pc fratclc

iAlt ('itc in intuncric si unrbli in intuncric $i nu $tic incotro sc

tlttcc, pcntl'u ci intuncricul a orbit ochii lui-ll Vtl scriu I'ouit, copiilor, fiindci icrtatc r'-au lost picatcilc

llr,lttru ttttntclc Lui. r'1Vi scriu voui, pirinfilor, pcntru ci afi

fliltot(ttt pc ()cl cc cstc dc la inccput. Vir scriu voui, tincrilor,lllrrrle rl nti biruit pc ccl viclcan. V-am scris, copiilor, pcntru cinll cunoscut pc Tatil. r{ \'-am scris, pirintilor, fiindci ati

cuttt,icut pc (lcl cc cstc dc la inccput. Scris-am voui, tine rilor,critl rurttcti tari qi Cuvintul lui Dumnczcu riminc intru voi SiI5. inchinatorii la onr. slerritorii dc onr In.tr.l

22 Arhirn. Justin Popovicr

afi biruit pe cel viclean. rs Nu iubifi lumca, nici cclc ce s

in lume. Daci cineva iubepte lumea, iubirea Tatalui nuintru el; 16 Pentru ci tot ce este in lume, adici polta trupul9i pofta ochilor qi trufia vietii, nu sunt de la Tatil, ci sunt dlumc. 17 Si lumea trece qi pofta ei, dar cel ce face voia I

Dumnezeu rimine in veac.

2, l-2Cu cit este mai vie in orn aceasti constiintA si ac

rccunoa$tere a pAcatului, cu atat el iSi doreste mai rnult si aflecingva carc si-l izbaveasca de pacat. Or, Cela cc este "crcdincigi drcpt" vine '!si nc curefe dc tot picatul" 5i sa ne dea puterilcele dumnezeiesti ca sa putem trai o via(a sfanta 5i drcaptA. Orcare urlneazA lui Hristos se terne de pacat ca de foc, cAci pacaeste cu adevArat foc aprins ce rnistuie in om tot cc-i bunevlavios. Pentru el este important si nu lase nici un loc in sufletului iubirii de pacat, caci doar asa va putea ocoli pAcatele marnari. Iar daca alunecA in pacate mai mari, va ajunge sa cadaplcate inconqtiente gi involuntare. Dar omul care-L iubesteHristos, chiar de a cazvt intr-un pAcat rnare, va alerga iar[5i - prinpocaintA - la Mantuitorul, la Prietenul omului, la CeI ce totdeaunae gata sA ne curefe de picatele noastre, sa ni le iertc si sA

rnijloceasca pentru noi [a Dumnezeu TatAl. Esential estepurtam in sufletul nostru iubirea lui Hristos si sa o lucram. IarDornnul, Cela ce este prietenul oamenilor si care stie slabiciuneafirii ornenesti, va ierta pacatele celui ce si le recunoa5te, celuice-si marturise5te pAcatele. adica celui ce se pocAie$te pentrupacatele lui. PocAinta este ura fa(i de pacate, lupta ilnpotrivapAcatelor pAn[ la alungarea lor cu totul, cu ajutorul binefacatoral MAntuitorului, PrietenuI omului. Cuvantatorul-de-Durnnezeuscrie: "Copiii mci, acestea vi lc scriu, ca si nu picituifi, qi dacdva picitui cineva, avem Mijlocitor [IIcrpor],r1rov] citre

('ottte ntariu la Epistolele Sf' Ioan 23

Trtll, Do tlrru -tlrlstos Cel drept' Eptlllf U ptcxlc16 noustrc It]'cropoq re

ilff nu Rllnlfll Pontru ale noastre'

Infrugltt l)rltnnul, I'lristos, este milosti

puf,ffl llAunle lc nollstrc, cAcr rugdndu-Se Tatalui pentru noi' cei

it ,,,nt*,t, ,Rcnto$i in trup, El aratA propriile Sale rani prirnite pe

lru;ttrl li(lrt rlirr cltLlza noastr[. Isi arata acest trup omenesc ce a

firxi Fnfa pnfllt pc pArnAnt gi care I-a rimas pentru vesnicie. El

erle rrrlIritivilcir'l"1tllui pentru picatele lurnii intregi, pentru cA

Fl . fltff Cillt,/[ noilstri Si in locul nostru 5i in nutnele nostru - a

Intlfttnt ult victilllll ncnumarate suferinte, de la iesle pAnA la

lltrtHll$rl pc ('rucc. Lc-a indurat dintr-o nesfAr$ita dragoste fa(A

tl€ pt1. lilcn tt-ar fi fost milostivirca Dornnului fati de pAcatele

llllHrltt', rltrpn tlrcptatca lui Dutnnezcu, lutnea ar fi trebuit de

llullulltllrlllr: ori s[ fic picrduta din pricina pacatelor ei'

l, l'4"lil itttru tccasta gtim ci L-am cunoscut [eTvoraptev]:

llntrh pArlrrr poruncile Lui". Masurarea, cercarea cunbasterll

llltHrll'e lirln tlc l-lristos este una 5i sirnpla: o putem tnisura st

grrlrlrt ll'in oltscrvareato poruncilor [sdrbescul zaltovesti) lui

llt.iiltth. l)ucA cineva ii irnpline;te poruncile. aceasta inseatnni

rll H ter,ilil0scut in El pe Durnnezeu[ $i Mirntuitorul lui. cuno-

+trlclr,rr lrrr llristos de catre oln se dezvolta prin implinirea

I0r urrr,ikrr.. Iiiccarc porunca irnptinit[ sporeste cunoa5terea lui

il,t.t,,. (l(r c{ltlc om. Doar cel ce lucreazdrnai bine poruncile Lui

ll Urrrt,,rrrit" rnai binc pe Hristos, Si doar cei ce lucreaza desavArsit

[0rrrrrt,rlc l,ui il cunosc desivir$it pe Hristos - iar ace$tia sunt

ulilrtri, ('cl cc nu-I lucreazA poruncile nu-L cunoaste- pe Hristos'( ,nlru cstc strict experimentala, pragmatica, prin triiire: oricine

lrt ltrtttlc tla seama cu ugurtnf6 de aceasta prin experierila

grr,nonulA. I)acA nu pizim poruncile lui Hristos, Hristos nu

tr' ijii*.*,r ca implinire, aplicare [n.tr'].

Arhim. Justin Popovici

poatc cu adcvarat sa ne rccunoasci. Ccl cc sustinc cA

sustinc un neaclc-vir, cstc un "mincinos". Tot a;a, doar piiziporuncilc lui Hristos pr:atc cineva s[ ajungir Ia cunoasterca[Iristos. Astfel cA ccl instruitr? Si cel sirnplu il pot cunoastc ladc usor - la fel ccl cc a lncrs la scoali si ccl cc n-a mcrs, cclstic sa scric si ccl cc nu $tic. ccl bogat si ccl sarac. imparaprccuur si slu.jitorul - caci pentru a lucra poruncilc lui Hristrr--buic sA-L iubirn pc I{ristos. SfAntul Cuvanuu()r-tlc-Durnnezttc bincvcstestc accasta: ttCcl cc zicb: L-alrr crrrrosrut. daporuncilc Lui nu lc pizcstc, mincinos cste '?/ t t'(rttlt'tosi intru cl adcvirul nu sc afli". Adcvarul "ltr rrrl.rrtrrlul Ilristossl)orL-stc in onr prin tincrca poruncilor lui Hristos. I)e' accca

_c91 cr-l inrplincsc cuvirntul cunosc atlcvirul lLri l-lr.istos, Si n

"cci cc dtlar Il ascultii" (lacov 1.22).

-----I, \Dragostca catrc Hristos cstL- acca putcrc carc isci1, inspirii

clar ornuluitriria clc a pirziporuncilc Lui(loan l-1.I l). c'urroastcre-intrur Hristos cstc rodul iubirii dc Hristos. Iar iubirca tlc Flristosc cxpnlna ca tltrcrc a ptlruncilor Lui - ca tincrc a EvanglrclLui. Cuci Evan_qhclia, dc la inccput piina la sfarsit. insearnnA

('otttettlariu la Epistolele Sf. Ioan 25

lntru Filt', ttornintl toatc din iubirc, faptclc cvanghclicc5ti

fflrplAteru tlin plin iubirea, carc crc$te prin e le 5i-si atinge dcsa-yflfilfefl l)rrr clind cstc iubirca dcsivarSital Nu-i dc'sAvArsitA

dgeAl etUne i crlrrrl citrcva aduce la Hristos tot sufletul lui printr-o

t'igltlttc cvltnghcliccascx si atunci cAnd, din toati fiin1a lui,

lFniGile lntlu lil si pcntru El. Iubirca dcsivArsitir palzeite toate

Fttftltlulle lrti llristos: "Prin accasta cunoa5tem cit suntcm

lntfil t'llt' l)ucA Ill nu-i intru noi. nici noi nu suntcrn intru El, ci

Itt llul ltHirru situ in dust.nanul Lui. Ccl cc zicc cA riitnAnc intru

lll lruhrrlc ttluttci sii si utnblc precurr Accla a utnblat.

1,6rt('lttu ricc ci pctrccc Irimincl intru Eldator cstc, prccum

Aeuln n tttnhtat [neprncttrloe], 5i cl a5a sA umblc [outogfilllltflrrTUtr'1". Ciit dc lirnpcclc cstc accasttt l'orbirc cltttttnczc-

iltrun! ('lt tttlcr,'iirat ficcarc cuvAnt dc aici facc sa tuncrs adcvtirul

tltttttttczcicsc, Acutl stim cu dcsivAr5irc cc inscat'ttnit un crc$tin.

steFltlul cstc ccl ce umbli prccum a umblat Hristos. in alt

ulllp rttrrrrl ltu poatc nici sA ajungir, nici sir ritnAna cl'c$tin. Daca

+tln hlnrtti itsupra accstui adcvir. nc-ar spunc: crcstinul cstc ccl

[o vltlulc;tc prccum Hristos a l'icfuit, ccl cc iubcstc cccit cc

llt'tr.tur. rr iubit, ccl cc spune adcvarul prcculn Hristos il spunca;

ut'r,'xlrt eslc cclce-idrcpt si sfAnt, stncrit, pa5nic si rnilostiv, blAnd

:i lttrlcltutu-rAbdritor, ccl carc-L iubcstc pc Dutnnczutt 5i pc otn,

urttt'e plilr tlc inclurarc si de bunirtate, preculn Accla a fbst. Caci

llll\l()s ir lost cu adcviirat toatc accstea, $i cstc accstcit totdcauna,

urt rr rtoi sii putcln ajungc la El. N-a vcnit in luttrea ttoastrit doar

I lt \rt nc itratc dcsAl'Ar5irca Lui clutntrczciasci. iar ttriti apoi sa o

rlut'lr irttr-o alta lunrc si sa nc abandonczc - in trinrirc si in

rlr'ztlttzic. Hristos a arartat aceasta dcsavArsirc dutnttczciitscit Si

rt litrirt-o pc pitrnAnt pcntru totdcauna ca accasta dcsavtirsire sA

lx -Ali,/i.'liltupranunrele"

sfdntului Ioan Evanghelistul: "FiulTuncttrlui"

lltr l

21

nrlcrv'rirat toatc.ilccstc porunci. Ccl cc lucrcazi Ev.anghclia, ccl crinrplinc;tc Evanghclia, il cunoastc pc Hristos - si, dc aseulcltcaarlcvriruldespre IIristos, caci il iubcstc pc llristos. Ccl cc. dorc5tcsli sc vcriflcc, ccl cc vrea sa-si aflc masura luisi a cunoastcrii dcIJristos, e dc-ajuns sir-pi privcascA fuptelc c'anghcliccsti, iar cclcc vrca sii atlc cat dc nrult il iubcSte pc l-lristos si ia scarna totla firptclc lui cvanghcliccsti. Accstca ii vor spunc cxact car iliubcste pc Flristos si cart il cunoalitc pc flristos. De accca SfAntulCuvantiitor-dc-Durnnczcu nc spune: "Iar cinc pizcstc cuvintulLui, intru accla, cu adcvirat, dragostca lui Dunrnczcu cstcdcsivirsiti [tere].ert-rrctr]. Prin accasta cunoagtcm ci suntcm17. Cult. instruit in culrLrra profana [n.tr.].

26 Arhirn. Justin Popovicr

ajunga si fie si desavdrgirea noastra, ca si putem, dzrtorita ei,urnblarn precum El a umblat qi sa triim precurn a trait El.

2,7Pentru cregtini, porunca - rnai bine zis, intregul porunci

Isarbescul sve:apovest)- este "cuvintul" lui Hristos, Evanghelui Hristos. FiindcA vine de la Hristos, acest cuvAntneincetat, fara sa se rupa, farA sa se opreasca. CAci este

putere durnnezeiasclt, izvor nernuritor pi ve5nic al binelui.ce-i Evanghelia? Porunca lui Hristos, porunca ce ea insa5iornului toate puterile trebuincioase spre a o implini. Nu-icuvant livresc, sec, catalogat - e Cuv6ntul, puterea vie, cea c

('orncntariu la Epistolele Sf. Ioan 27

rl ltl'ullovRrltticsc una si aceea$i Evanghelie, una 5i aceea$irrVuchc porttttcA'r; gi dupa aceasta ii 5i recunoa$tem. SfAntul(-'uvflnlatrlr.tlc-Dumnezeu ne spune: "Iubifilor, nu vi scriu

F0fun0t notttl, cl o porunci veche pe care o aveafi de la ince-pfrt [qv ]i1t:r: uTlcrplqq]; porunca cea veche este cuvintulpc Gtrl' l-nfl rtttzit".

l, I[)at, pt'itr puicrca dumnezeiasci ce creeazi in otn viatgl cea

llllHAr 16ltrhtrilc cclc noi, sirn(irile cele noi, otnul cel rlou, aceastaflporuntl v(tchc" cste veqnic noua. Caci aceasta poruncA - al

i lrvot'ritrulnc necontenit in Dumnezeu - izvoriste inlauntruleste "dintru inccput" aceeaii, cea care rimAne vesnic I ptin virtuIilc cele sfinte. Nu-i nici o indoiala: "IisusajunsA traditie vie ce se transmite prin cAile credin(ei vii, de. fillur cntc Acclasi, ieri, astazi gi in veci" (Evrei 13,8), adicaorn la orn gi de la un veac la altul, si tot asa pdn[ la sfar5i fHlul l)urnnczeu-oln, Iisus din Nazaret, dar puterile Luivcacurilor. Tot cuvAntul acesta este gi "porunca cca vechc". tUllrtrrrc sunt totdeauna acelea$i, totdeauna innoite, totdea-

el6l tle vcchi cAt si noi, deopotriva, caci sunt vcgnice. Ce eporunca aceasta este "veche" pentru ci r6rnAne asa curn Hria dat-o $i nirneni nu i-a adaugat ceva vreodata, nici nu i-a ! nu sc irrvccheste. Ce e vesnic este totdeauna nou piceva. Porunca aceasta se revarsa ca o putere creatoare vie, ca n6fi il dc-rtccca ce e vesnic este totdeauna facator de viata sitlrie durnnezeiascA, de la o generafie de credinciosi la alta - ;i tot ('flrrtl ornul vremilor noastre se apropie prin credinla defi astfel atAt cat va dura neamul o[lenesc. Evanghelia, pri llllltttczetr-ourul, nurnaidecAt izvorisc gi se raspdndesc inla-AdevArul ei durnnezeiesc, prin Dreptatea ei durnnezeiasct, priInfelepciunea ei durnnezeiasci, prin Puterea ei dutnnezeiascl

Iui putcrilc durnnezeieqti si ficatoare de viata, puteri care

este tot atat dc veche ca si Dumnezeu insu5i - iar pc pamdnt,fel de veche ca gi Dumnezeu-omul. De aceea acest Adevar veceste totdeauna Ia fel de nou, aceasta Dreptate veche es

totdeauna noua, si de aceea gi testarnentul Durnnezeului-o

I lnttolerc cu lotul pe orn si ii dau ganduri noi, sirntiri noi, o viafarlUA . ilr necstca sunt ganduri farA rnoarte, sirn(iri fhr6 moarte,I vinlfl lhlll rnoarte gi veqnica; $i cu cdt omul, prin Sfintele TaineI prirr viltulilc ccle sfinte, prirnegte in sine insu$i puterile

reprezintA Noul Testament, totdeauna nou. in Testarnenllttttttezeic$ti rrlc lui Hristos, cu atdt acestea alunga din el pacatul

acesta, puterile dunrnezeiegti vegnice nu irnbafAnesc - ele, celI llrlunelrcul pAcatului deopotriva, prin sfin[enia lor durnne-triHhtn r1i prin lurnina lor durnnezeiasca. Iar atunci otnul incepe

cc izbavesc lumea de pacat, de moarte gi de diavol. Pazi sr, rtirrrl0 tlin plin atdt pe sine insu;i cAt 5i lurnea dirnprejurul"cuvintului" lui Hristos, a$a precurn ni l-a dat Dornnul Hrisinsusi, a fost intAia gi cea rnai mare dintre datorii. rnai intai oen

ll f H ccvlr crr atlcvArat nou, durnnezeieqte nou, cici omul acesth

l lvr,Eh' r1i vcrlc (lurnea dirnprejur qi pe sine insugi) in lurninatlvtlttltrlui - ltunci le sirnte pe toate ca o zidire a CuvAntului.Sfintii Apostoli, iar mai apoi pentru toti cregtinii. To[i au,

Arhim, Justin Popovtcl

Stlintul CuvAntAtor-dc-Dumnczcu nc spunc accasta: "IItotodatil, vi scriu porunci nrluit, ccca cc cstc adcvirat intEl si intru voi, pcntru ca itltuncricul sc ducc 5i lumina

actcvirati inccpc si risara P't titttt\ trl-qttvov r16q $cttvet]Lurnina cca aclcvirata sc silir>luicrtc in otn prin crcdinta

Dumnczcul-oln. nastc "tlc ltl Dulnnczcu" omul desat'Arrit (l

1.9-13), thcc si rcinvic ornul prin Dutnnczctt si prin putcri

duurnczeic$ti ce sc gitscsc in virtutilc celc st'intc: in itrbi

clrcptatc, rugAciune. post, slncrcnic" neinfunlurarc. Prin tlcca

dirr accstc virtuti "lumina cca adcviratat' sc t'iisinlauntlul intrcgii fiintc a ornului si "risarc" - rasarc atAt

sinc cit 5i pcntru oatncnii dirnprcjurul saur'.

2, 9-llCc-i "intuncricul"'l Pacatul, tot pilcatUl: cu citt nrai lllare er

pacatul, cu atirt tnai adanc cstc intuncricul; pc citt sc inlpu[incapiicatul, pc atat sc risipc5tc 5i intuncricut. CAnd sc aflti otirul "iintuncric"'l Ciud trAic$tc in pacat. Si cand sc aflii otnul "lumini"'l Cand truicste dupi Evanghclia luiFlristos, prin virtu[icvan-uhclicc5ti alc lui Hristos. Ficcarc dintre accste r irtuti"lumina cca adcvirata" a lui Hristos inlituntrul suflctulornului. Cu czit sunt tnai tnultc virtu[i, cu atirt "lttmina c

adcvirata" se irnpArta5cste tnai bogat suflctului. lubirca cc

clu;rii Evan-uhclie fati de otn ulnplc pe oln dc "lumina c

adcvirati". Multurnita luminii accstcia, otnul porttc proicc

lirnpczimea ci asupra fiinfclor otncne5ti 5i poatc dcscopcri

accstc fiin1c ornencsti tiali intru asemal'larca cu DutnnczcAtunci ornul 'u'etlc lurninate toatc cailc cc lcaga suf-lctttl ol

clc Durnnczeu. Intiri dc totttc. r'cdc cu toata limpczitnca cale

19. Si ccilalti vir<l lurrrinir carc estc in el; prin cl pot ajungc si ccilalliIur.rrinA. In cult. Biserica spunc monahilor canonizati: "Curgcrilc lacrirni

talc (...) 5i suspinurilc celc din atlAnc (...) tc-au ficttt lunrinalor lunri

C'omc'tttariu la Epistolclc Sf. Ioan

€C=l lurtg{t sul'lctul clc Dutnnczcu Si il poartir sprc El. Doar atunci

puulr, rirnurl cunoa$tc lirnpcdc voia lui Dutnnczcltr". ca si

itrrtUrllc liirrlci lui, $i cloar atunci lc pgatc irnplini - $i pc upa si

pU Ur,ttllltn . prip trairea lui clupa Evanghelic. El stic incgtro sc

ittdfAfrpfn tjinla orncncasca: strarbatiind accirstit luttrc pc calca

t'll'lttll krr c','attghcliccsti. cAtre ccalaltA lutnc. clunlnczciasci; de

lil UrrcrrstA viafil sprc ccalalta viafa, via[a dutnnczciascii clc

{lltUp[r rlc rngarte, in ye;nicie. DacA gtnul nu crctl,-' in Hristos

llptStttrl, irr sirrgura "lumini adcvirati", nu Stic irtcotrtl lllcrgc,

llu=,ri currol$tc adc-r'liratul tcl. nici rostul victii lui pc pittnant,

l1g VUtlc $i uu cunoastc nici adcviratul tcl Si nici rostul yic-1ii

urulrt lrrlii rlittttcni, cAci n-urc inlauntrul lui "lumina cca adc-

tf,tntil". citrc cloar ca lutnincaza toate fiintclc otncncsti, pAnir in

tltltlttcrrrilc lor', asupra rostului lor dutnnczcicsc - tlupit cutlItttttitrcrrzA $i luprca. Dc pildir: ura cstc intulcric. [)acii un gtrt

Ulll{tu lrlt otu, tlc fapt pc Hristos Il urii$tc, ciici nu Vcde- in accl

rllll () l.iptLlrit tlutnlrczciascA, nu-l rccunoastc tlrcpt chip al ltril)tttrrrrczcu. N-a gasit in suflctul siu calea, FrindcA n-arc inlituntrul

lill "ltttnina cca adcvirati" - lurnina cc i-ar putca lurnina lui

fitttltt liltclui pc carc-l urristc Si carc i-ar putca aritta tlitncnsiunca

\r,:rtticA $i nctnuritoarc a ccluilalt. in accst intuncric, in accastit

llr'rttittltl it ourului, vietuicsc toti cei cc rcduc ornuI la o fiinGlllllt rl()irIc sau la un trup, la un urtna\; al tnaitnutci sau la un

Itttlttttl, I)c fapt, aici c-ste cxact ura cca adevitrati fata dc otn: tlc

+t irt'lirza suflctul ccl dupir asctninarc:t lui Durnnezcu $i dc a-l

Iutlucc lit un st0rv puturos fagadut viennilor. Sfintul CuvAn-

lrtlut-tle -[)urntrczCu spunc, iarasi: "Cinc zicc ca cstc in luminitql pt, l'rltclc siu il uristc, accla cstc in intuncric pana acrtnt"'Srrrltttllr iubirc tlrcapti $iatlcvirati fata clc otn cstc dc a consiclcra

untttl cir liintA dupa aset.trirnarca lui Dumnczctt 5i vc;nicA, dc at r'rle rt in cl pc fratclc ccl netnuritor si vcsnic - fratc nu doar irt

irrt'rrstA lurnc, ci si in cealalt[. Doar o astt-cl clc iubirc poatc

292l.t

strilucind cu nrinunile. Parintc" (Tropalul la un Cuvios) [n tr ]r(l St'opul l)c cirrc il ut'nritrestc Dutnnezcu cu acel om In.tr.l

Justin Popovici

cunoa$te pe ornul cel adevarat, doar o astfel de iubire nuinsala asupra omului. Sfantul Cuvdntator-de-Durnnezeuvcste$te: "Cine iubegte pe fratele siu riminc in lumini [evQortt pevet], gi sminteali2r nu este in el". Iubirea evanghelieste intr-adevar cel rnai bun rnijloc gi cel mai sigur pentrucunoaste cu adevarat omul. Doar in iubirea aproapeluigase$te metoda cunoasterii omului, iar ura pentru aproapeeste cauza necunoasterii a ceea ce este ornul. Iarasi, doar iubie cea care deschide ochii asupra tuturor lurnilor, si doar pri"lumina cea adevirati" omul vede logosul 'sArnAntal22

e

flecarei fapturi gi al fiecarui lucru - si doar astfel stie incolmerge. Iar ura orbegte ochii, astfel ca ornul nu-l ntai vedeaproapele sau nici ca fiintA rationala2-1, nici ca frate al sau; 1

asa cultl pi lumea, firea inconjuritoare, nu o mai vede ca faptuIur Dumnezeu, ci doar ca un rezultat al hazardului. al uneioarbe sau al unei anumite necesitati. Dar toate aceste concentinu-s decdt ni;te durnnezei falsi, nigte idoli: ideile sunt idoliideile sunt durnnezei, iar idolatrii sunt de fapt inchinatoridumnezei falsi sau la dumnezei rnorli. Cu adevarat ace5tiurnbla in intuneric, nu gtiu unde merg, atat ei cAt Si aceminunata lume a lui Durnnezeu. Evanghelistul o spune cu tarie:2l . Nu se scandalizeazi de nimic, nimic nu-l tulbura. nirnic nu-l "sminteste"ln.n'.1.

unic la dialogul cu Dumnezeu-cuvdntul (in cazul fapturilor congtientesau da putinta unor noi dimensiuni ale dialogului clintrc Dumnezeu_

22. Logosul samdnlal [].oyoo oTrEppcrrrXog]: rost (:logos) dumnezeiesc[samAnla] pus in fiecare faptura zidita de cAtre Dumnezeu_Logosul; prinaceasta "informatie geneticd", fiecare faptura poate participa in felul ei

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 3l

lr(lol cc uriqte pe fratele siu estc in intuneric qi umbli inlntuncric qi nu gtie incotro se duce, pentru ci intunericul a

ofblt ochii lui [r1 oKorrcr, etuQAaoevoQOcrl.ptoug crutou]".Duph curn iubirea este puterea creatoare a lui Durnnezeu, totlln ura cste puterea creatoare a puterilor diavolesti. Ceea ce se

polrivcqte pentru iubire se potrivegte, de asernenea, pentru toateVlrtutilc evanghelice; dar, tot asa, ceea ce se potrive$tc pentrulltll so potriveste $i pentru toate celelalte pacate. Dupa curn toatavlrlutca24 raspande5te lumina, la fel, tot pacatul raspAnde;telnlttttcricul. De-aceea virtutile deschid ochii ornului, iar picatulll orbclte.

2, 12

Nu-i putere mai inspairnantatoare decAt pAcatul, cAci singurpllcatul produce rnoartea. insa este ceva rnai inspAirnAntatortlccitt rnoartea: insugi creatorul pacatului si al rnortii. Dar asupra6ccstui monstru cu trei capete cine are putere? Doar acela careEu ndevarat este farA de pacat - qi doar Durnnezeul-om, Hristos,S"n aratat astfel in nearnul omenesc. Deqi a fost orn adevArat,nittrcni nu L-a putut vidi de pacat: nici oarnenii printre care atr(tit (loan 8, 46), nici diavolul, sub ochii caruia lucra (Ioan 14,l0). Aceasta inseamna ca El este prirnul gi singurul orn care, inltttlcaga Sa fiin1a, n-a ascuns nici sarnanfA nici unna de p6cat,ttici cAtirne din puterea pacatului. CAci intru aceasta "putere areliiul Ornului pe parnant a ierta pacatele" (Matei 9, 6). Cu adevarattt icrtat nealnului olnenesc toate pacatele, prin intregul faptelorl,ui de Durnnezeu ;i orn sivdrsite pe pArnAnt, iltcepand cuNrrStcrea, urmand cu Botezul, cu propovaduirea, cu rninunile,Sclrirnbarea la FafA, moartea pe Cruce, patirnirea, invierea silrritltarea Sa. Toate acestea le-a facut dintr-o nesfArqita iubire deorrtncni, care a cuhninat in moartea cea de pe Cruce si in inviere.( '0 are cu adevarat dreptul de a ierta pdcatele oarnenilor, aceasta

,1.1. [riecare virtute In.tr.].

32 Arhiin. Justin PoPovici

o d.r'etlc$te prin tnoartca Sa cca dc buni'oic 5i prin invicrc. pri

c1l.c A invins atotputcrnicia pacatului - lnoartca. Si ca a icrtat c

riidacina pacatului. a ficcArui pacqt, citci piicatul nc trirnitotdcauna la izvorul lui, la diavol. lrrapoia flccurui pticat su

atlcvrirat pacatcle o dovedc$tc Zahcu, care prin icrtarca palcatcl

si datorifti accstcia a dobAndit putcrca dc a sc innoi (Luca I

1-10): la fel si Maria Magdalcna. Saul sau Chcfa' sau'

pogorArea Sflntului Duh, ncnutniratcle dovczi datc in Biseri

5i prin BiscricA. Dc aceca Sfttntul CuvAntirtor-tlc-Dtttlrnezcu

spur-lc: "Vi scriu voua, copiilor, fiindci icrtatc r'-au

picatclc pcntru numelc Lui [6ta ro ovoltc( cturou]".

2, 13-14Prin icrtarca pitcatelor. Dornnul da ornului putcrca sa

in-rpotriva pitcatclor. sg lc stapAncasci 5i sir lc invingii. Pri

biru inta Lui asupra picatclt-rr - 5 i, prin cle, asupra insu;i cre atorultkrr - asupra diavolului, otnul poatc capata si cl biruintit. In lutnc

rrolastrlt cca olncnettsca. pacatul parc o forla itllpcrsonalit' ca

rirul. Multi i5i inchipuic cu u;urinlA ca c lcsnc sA invirtgi piicat

si rnr-rartca. Dar. dc cutn inccpe si-i Iuptc itlll'rotrivA. orllul i5i tl

scalna tot nrai binc ciit dc inspaiinirlltaltoarc cstc accastal pul

a pircatului si ci in spatelc accstci putcri sc atltr cc'"'il tnult tlputcrnic decAt pacatul. Si incepc cu luarc atnintc sal caut

Conrcntariu la Epistolclc Sf. Ioan 3-l

trVrl scriu roui, p'irinfilor, pcntru ci ati cunoscut pc Ccl cc

urt('dc la inccput. \'i scriu voui, tincrilor, fiindci :r[i biruit pc

ftlriclcan [r'evtrqrcttt rov novnpor.']. V-anl scris, copiilor'p('ntru ci ati cunoscut pc Tatil". "Ati biruit pc diavolul", "AtiItlruit pc Ccl Viclcan" $i toatc vicleniile lui. Si prin ce l-atrr

hi rtr i t'l Pri n putcrca Evanghcl ici, prin putcrca F.vanghc I ici traitc2s,

prirr ('rn'iintul lui Dumltczctl. Circi ficcarc virtutc cvanghclic[r

Itrtiti Iinrpropriata] untplc pc oln de putcrca atotbiruitoarc a lui

l)ttrunczctt. Dar cc sunt accstc virtuti cvangltclicc cc vieluicsc

ltr orn'l Sunt tiiriilc atotputcrnicc alc lui Dutnuczctt. Nici o tbrt:i

It pilcittului si a cclui riu - nici irisusi crcatorul lor - nu p()t infl'unta

llucilstii pLltcrc dututtczciasca. intru Dutlrtlcze-u cstc otlrul putcrnic, prttcrnic si dc ncinvins datoriti Dutnnczcului-ottr. Accasta

llrf-() snunc si StitntuI CuvAntitor-dc-Duttrnczctt: "\'-am scris

Itturi, tincrilor, caci suntc(i tari li Cuvintrrl lui f)ttnlnczcu [c'r

,\o7o; tou (Deou] r:inr:inc intru voi siati biruit pc ccl viclcan".

2, r5"Nu iubiti luntca, nici cclc cc sunt in lumc [ru el'tr'l

Nooptr,r]". Dc cc'l Pcntru cA "ltltnca intrcagii zacc sub putcrcil('clui Iliru" (l Ioan 5, l9), pcntru cA s-a itlncslccat sr s-it

rrlcrrtitlcat cu Ccl Rau. Pacatul si-a intins atiit dc abil nlrcllclc in

Ittnrca intrcaga, ca intr-o rctca capilarA - cAt tttai asctllls cu

Itutintat - incat a ajuns grcu, aproapc irnptlsibil. sA lc elcoscbcsti

rri si lc distingi. $i prin aceastii rc(ca capilarii $i-a strccurilt otrava

Itr llrca inconjuratoitrc $i-n tlinta lurnii. Lutnctr, prin iuhirca ci de-

pitcilt, s-a idcntitlcat atat dc rnult cu riul. inciit "l-itu" si "ltttttc" au

rrjurrs sinonirnc. Iubirca lurnii cstc dc fapt iubirca picatului 5i alilr,rtiitii. Dc accca Slhntul CuvAntator-dc-Dulntrczctt ne sct'ic:

"l)aci cincva iubc;tc lumca, iubirca Tati'lui [q uyunrl toullrrrpo;] nu cstc intru cl". Dar iubirca noastra f,rtir dc Tat:rl

ll()atc oarc ajun-r1c la rnisura iubirii Tatirlui clitrc noi'l Iubirca

J5 A Evanghel,e i pusc in lucralc. in l'iali In.lr.].

dcci ascunsc cluhurilc rautatii - o Tronvpoc,, nac'uslliv, Nccttratu

Ccl-l{Au. Tot otnul carc, fic 5i o singuri clatii. a luptat

Iuarc-arnintc inrpotriva pacatului lui si-a dat scatna cA nu-i csl

cu putirt(A sA-l invinga farA ajutorul Celui fAra-dc-pacat. Cu al

rurai rnult daca omul accsta a dus lupta irnpotriva nctlutnitratclopilcatc, irnpotriva apirAtorului 5i a avocatului lor - irnpotricliavolului. CAci doar prin Hristos ornul ajungc atotputernic ilupta irnpotriva pticatului Si a diavolului. Accasta () spune

Apostolul: "Toate lc pot in Hristos, carc rrlZl intircslc" (Filipcn

9, I 3). De accea Sfirntul Cuvant[tor-dc-Dumnczcu bincvestestc

34 Arhim. Justin PoPovtct

aceasta inseatnn1 sa iubeSti tot ce este dumnezeiesc, tot ce 'este

nernuritor gi ve;nic, sa iubeqti binele lui Durnnezeu, adev6ru[ luiDurnnezeu, dreptatea Lui, iubirea Lui, inlelepciunea Lui. Aceasta

e o alm lurne, dumnezeiasc6, nemuritoare, adeviratii, dreaptA, a

dcsavdr$itei inlelepciuni $i a ve$niciei.

2, 16

Ce vrea sa spuna Sfantul Teolog cAnd ne vorbe$te despre

"lume"? O definegtc in aCest chip: t'Pentru ci tot ce cste in lume

[ncrv to tv rtrl rooprr:], adici pofta trupului [r1 ent0uptct ttqocrprog], pofta ochilor [r1 enrOupucl rov ogOcrl"prrrv] 9i trufiaviefii [q a]"cr(overcr rou Brou], nu sunt de la Tatil, ci sunt dinlume". Lumea [o rcoopoq] lacare se gdnde;te SfAntulEvanghelisteste iubirea pacatului: pofta, pofta trupului [a "cArnii"], poftaochilor, trufia viefii: acesteasuntpacatele de capatAi, instrumen-

tele principale ale pAcatului. Datorita iubirii sale fata de p6cat,

trupul a ajuns lAcal al pacatului, staruinta in pacat, pepiniera a

pticatului. Dar ochii'/ Sunt ochii nesitui, care au tras in p6cat

intreg neamul olrenesc. Acestia il trag cel rnai tnuh spre pacat.

Ochii sunt rnai infometati si mai lacorni decAt lupii. Daca ortulnu-i infrdneazi prin infelepciune, daci nu-i innoieSte prinrugaciune, dacA nu-i smere$te prin pocainla si daci nu-i induio-

5eaza prin rnilostenie, vor pofti nebuneste toatc pacatele, cu

atAta pornire incit vor utnple gi vor devasta intregul lui suflet.Vai de cel ce-si dA ochii spre pacat "ca arm626 a nedreptafii"(Rornani 6, l3). Cdt despre cel de-al treilea pacat, pacat ce aduna

in sine toate pacatele lurnii, acesta este 'rtrufia vie(ii". Este

prirnul pacat din toate lumile27, e picatul lui satan - izvorultuturor pAcatelor. A fost gi va rimine pentru totdeaurra. Am zice

ca "trufia.este tot pacatul": tot pAcaful, in miezul sau, se trage din

26. Ca lucritor al nedreptifii, care "vdneazi" nedreptatea [n.tr.].27.Toate lumile: atdt lumea pamdnteascA, cdt si lumea cereirsca, cerurile.

adicA lurnea (lurnile, cerurile) ingerilor In.tr.].

Comentariu la Epistolele Sf, Ioan 35

ltltlndric si se tine prin rnindrie. "Trufia vietii" s-a fesut din

nunulRilrate rnici orgolii, dintre cele mai diferite, tnari sau tnici,

tfccAtoare sau statornice. Sa arnintim rnai intai pe cele tnai

llttportante: slava de$arta (a savantilor, a oamenilor de stat, a

luluror celor sus-pusi), rnandria venih din frurnuse[e, mindriavenita din bogatie, mandria din cauza faptelor bune, rnindria

din cauza stnereniei (chiar aga, din cauza slnereniei!)' rndndria

dirr cauza rnilosteniilor, mdndria venita din succes... Exista oare

vl'eo virtute, una singuri, pe care mAndria sA n-o poatA preface

ln pttima? Vai, rnandria ce se trage din rugaciune preschirnba

pu ccl ce se roagi in fariseu, iar pe cel ce posteq;te in sinucigaS;

aritl'cl cA orice pAcat este de fapt pacatul rnAndriei, cAci prin

llttindric satan a ajuns satan. De n-ar fi fost mandria, n-ar tnai

ll lbst pAcatul, nici in lumea ingereascA, nici in lutnea aceasta

t)nlcncasca. Toate acestea2E "nu sunt Inu vin] de la Tatil", ci

J,'iul Unut-Nascut al lui Durnnezeu e Cel ce "cste Ivine] de la'l'rtirl". Dar El e tocmai stnerenia intrupata gi personalizata in

Ioutc desAvArsirile dumnezeieqti. Iar in Evanghelia Lui, intdia

dirrtrc toate virtutile este stnerenia (Matei 5, 3). Da: stlerenia este

tirtgurul leac irnpotriva tuturor celorlalte pacate.

2, 17

"$i lumea trece, gi pofta ei, dar cel ce lacc voia lui!)umnezeu rimine in vcac". Lumea dulcetilor pacatoase va

lrccc, pentru ca pacatul este aceasta putere intunccata, aceasta

rirrgura putere care na$te moartea in fiinta omeneasca, adicA cea

curc o fhce rnuritoare si fari rost. De fapt, prin toate pAcatele lui,onrul nu face altceva decat sa irnplineasci voia creatoruluilr,rluror pacatelor - diavolul. Voia lui, a diavolului, e aceea care

Irirgc pe orn cf,tre toate cele muritoare, catre tot ceea 9e se trece.

Mai intai de toate, pacatuldistruge $i tulbura in om toate cele princrrrc omul gdndegte: acesta incepe sa devina nebun, incepe sa

2f(. Mandria sii cele ce se trag din ea, adicA tot pacatul [n.tr.]

Arhinr. Justin Popovlcl

cataltlghczc toatc lucrurilc cacluce, idcilc si patinrilc2' dcv

ilir,'initatilc lui, -erija lui de capatai, tclul $i scnsul vietii lui. Aisc afla cauza dc cap:itiri a tuturor idolatriilor otncnesti - cultura

si stiinlifice, t'ilozofice si artisticc, politicc si rcli-qioasc.

in lata tlia'u'olului stA Dumnczeu-omul. Ccl cc nc arati cu

poate ornul sir stapirncascA toate accste lucruri tl'ccitoarcnroarte. curn sa aJunga ncmuritor si vcsnic. Curn'l Iracitnd l'lLri Durnnczeu: "Ccl cc lhcc voia lui Duntnczeu rim:incvcac ". Dar unclc s-a artrtat voia lui Dumnczcu'.' in Dutnnczcul-oHristos, si in Stlinta Lui Evanghclic. hnplinirrd [:-r'an-shcli

ornul sc urnplc dc ncmurirc si dc vittlti vc5nicii, a_;un

ncstriciicios. Carc cste otnul cu adcvirat ncntut'itor'Jarlcviiratul crcstin cste.

29. ltlcilc 5i patinrilc: idcilc nascocitc clc orn. inchipuiri tlcsarte, pc

ornul nu lc leugir de Durrrnczcu. dcci care il rup de Duntnczcu; 5i patinri

cnrc fac accla-si lucru In.tr l.

Conrentariu la Epistolclc Sf. loan 37

I loAN 2, 18-29

lr ('opii, cstc ccasul dc pc urnti' ;i prccum ati auzit cit'lne Itrtihrist, iar acum multi antihristi s-au aritat; dc aici

Gllll0l|litcnl noi ci cstc ccasul dc pc urmi. r'Dintrc noi au icqit,

drr tttr crau dc-ai no$tri, cici dc-ar fi fost dc-ai tloqtri, ar Ii

J0lrrrrs cu noi; ci ca sir sc aratc ci nu sunt toti dc-ai ntl5tri, dc

l0r,eu $u ic5it. 2,r Iar voi, ungcrc avcfi de la Ccl Sfint si stititllslc. rr \'-am scris l'0ua, nu pcntru ci nu Stifi atlcr':irul, ci

E0lllru cir il stiti ri;titici nici o nrinciuni nu vinc din adcvir.I, (,1,,* cstc nrincinosul, dacri nu ccl cc tigitluic5tc cri Iisus cstc

]lrlstosul'l Accsta cstc antihristul, ccl carc tigirduic;tc pc

Trtrll li pc Fiul. 2r Oricinc tigiduicgtc pc Fiul nu arc nici pc

'l'lltll; cinc mirturisc;tc pc Fiul arc 5i pc Tatil.2'Dcci, ccca

€T rrli rruzit dc la inccput, in voi si rimAni; dc va riminc in

l'01 tcca cc a(i auzit dc la inccput, vcfi rintirnc ;i voi in Fiul si

llt'l'rrtIl. 2i $i accasta cstc figAduinfa pc carc El nc-a ligiduit-o:l'lrrlrr vcsnici. 26 Accstca l'-am scris I'oui dcsprc cci cc I'ri

nlttrigcsc.2T C'at dcsprc voi, ungcrca pc carc ati luat-o dc la

[il rrirninc intlu voi Si n-avcti trcbuin(i ca.si vi invctc cineva,

€l ;lrccum ungerca Lui vi inva(i dcsprc toatc' ;i adcviratUrt( $i nu cstc minciuna, rimincti intru El, asa cum \'-a

Ittr Atat. 28 $i acum, copii, rimincti intru El, ca si avcm

Itttlruzncali cind Sc va arita 5i 3i nu nc ru$inirn dc EI, la

trltirca Lui. re Daci ltiti ca cstc drcpt. cunoa5tcfi ci oricinc

ftcc drcptatc cstc niscut din El.

I)uca Stantul Tcolog garrdc5tc antitctic, accasta sc datoieazA

lirptului cI r'iziunilc salc sunt cclc mai profuntlc Si ca dcscopcririlc

prirnitc dc cl sunt cclc nrai mari. vcdc lbartc lirnpcdc accstc

38 Arhim. Justin Popovici

antiteze. Fvanghelia lui e plinA de ele: Durnnezeu 5i dia

Hristos si 6ntihristrr', adevirul5i minciuna, iubirea gi ura, lumi

Si intunericul, dreptatea gi nedreptatea, binele $i r:iu[, viatamoart€a, virtutea qi pacatul. Pe toate acestea le patrunde pdna

radacina, le vede in toate nuanlele lor; vede fiecare teza si fiantiteza in plinirea $i in rezultatul lor, in valoarea lor absolutapc de-a-ntregul concreta. Astfe[, la el totuI e: viziune, descoperi

. experiere, traire. Daca a vazut tainele cele tnai rnari,pentru ca este "ucenicul pe care-l iubea Iisus"; de asetnenea,

5i prirnul Teolog, adevararul Teolog. impreuna cu el si dupa

vor unna alti doi: Sfantul Grigorie Teologul si SfAntul Sit

Noul Teolog.

2, 18

Tot ceea ce satan are riu in lurne se ridica irnpotriva Binelui Hristos; tot ceea ce satan are mincinos se ridica irnpotriAdevarului Lui, toata ura lui satan irnpotriva Iubirii lui Hritot ceea ce este diavolesc irnpotriva lui Hristos Duintr-un cuvAnt: inaintea Iui Hristos se ridica antihrist. Anti-H[Avrrlptotoq] se aqazd in locul lui Hristos, ia locul luiHrise ridicl irnpotriva lui Hristos. Da, dorinta cea mare a I

antihrist, miezul fiin1ei lui, este de a-L inlocui pe Hristos, de

lua locul. Ca sa irnplineascA aceasta, diavolul se lblosegtetoate rnijloacele. inainte de toate rnijloacele rautatii, ipocrizifatarniciei, igi ia chipul evlaviei, tocrnai a ceea ce respingefapt. igi ia o infalisare pagnicA pentru a-gi ascunde, pentru a

rnasca rndndria. ISi ia infatisare de binefacator cdnd, de fapt, daclAncul inirnii, nu cauta decdt sa facA rau. Ia chip de pristen,ornului cand, de fapt, nu e altceva decdt uciga$ul onrului. Toaacestea nu le face decdt pentru a inSela cAt rnai rnulli oameni

30. "Antihrist" inseamni - literal - "cel ce sta in/pe locul lui H

"inlocuitorul Iilegitim, mincinos] al lui Hristos" In.tr.].31. in glece5te, "anti" inseamnA "in loc de" [n.tr.]

Cornentariu la Epistolele Sf. Ioan 39

nF, pe toli oarnenii. Antihristul va fi un fel de incarnare a

lului, caci Hristos'este Dumnezeu intrupat. Antihristul va

o personalizare a raului, a urii gi a minciunii, a mAndriei si a

eptalii, cAci Hristos este personificarea bineluir2, a iubirii si

adevarului, a irnpicArii qi a dreptatii. Astfel va fi principalulihrist care se'vu arita inaintea celei de-a doua veniri a

lui Hristos pentru a se substitui lui Durnnezeu, pentru a

proclama Dumnezeu (cf. II Tes..2, 4); dar inainte de a se arAta,

ta va avea nenumirati predecesori, nenumarati antihriSti.

trtihrist este tot cel ce vrea sA ia locul lui Hristos; antihrist este

cel ce vrea sa inlocuiasca cu propriul sAu adcvir adevarul luiristos, cu propria lui dreptate dreptatea lui Hristos, cu propria

i iubire iubirea lui Hristos, cu propria lui evanghelie Evangheliai Flristos. Mai rnult: antihrist este tot du5tnanul lui Hristos, tgt

ce lupta irnpotriva Persoanei lui HriStos, irnpotriva AdevAruluii, irnpotriva Iubirii Lui, irnpotriva DreptA[ii Lui - pe scurt,

ine lupt[ irnpotriva Evangheliei lui Hristos lupta irnpotrivaiscricii lui Hristos, cAci Biserica este Evanghelia intrupatin.]. Da, Evanghelia intrupata, caci este Trupul lui Hristos.

tul Ioan, vazatorul Tainelor, ne bineveste;te: "Copii, este

ul de pe urmi, gi precum afi auzit ci vine antihrist, iarmulfi antihriqti s-au aritat; de aici cunoagtem noi ci

ceasul de pe urmi''.

2, 19

De unde vin antihristii? "Dintre noi au iegit, dar nu craui nogtri [cr,],], our rloctv e[ rlprov], cici de-ar fi fost de-ai

tri, ar fi rimas cu noi; ci ca si se aratc ci nu sunt tofi de-aitri, de accea au ieqit". Doar prin libera vointi ajungerntini qi rarnanem cre5tini, iar libera voin[h e libera in aceea ciauna are puterea si dreptul de a se alatura binelui sau rflului,arului sau rninciunii, iubiriisau urii, drepta(iisau nedreptalii:

Binele-Persoani, nu un bine impersonal [n.tr.].

40

Comcntariu la Epistolclc Sf. Ioan 4t

Arhirn. Justin Popovici

lui Dutnnczcu sau tliavolului, lui Hristos sau antihristu

Crcstiniicarc sc intorc clc la Hristos aratti cii nu cl'au inradaci

nici intcmciati. nici intirriti in Hristos prin virtutilc cclc sfisi prin Sfintclc Tainc - si dach nu sunt, c pcntru ci a$a au v

prin libcra lor voinfit. Crcstinii cci ittlevArati sunt intcurc

pc Hristos. tnitdularc alc Trupului Lui dumnczcicsc-tltucncBiscricir. in piirtti5ie cu Dutnnczcu, "casnicl ai lui I)"iurprcunii-cctiitcni cu sfinIii" (Efcscni 2, l9), "itnprcunit cu

stlntii" (Eti'scni 3, ltt). Isi sunt rnAdularc unii altora $i, clc$i rnu

nriidularc alc unui acclasi Trup - Trupul lui llristos. Sunt

singur trup" (l Clor. 12. l2): "Ca o piiinc. tll'l trup stll.ltcll.l

nrulti: circi toli nc itnpiirtitSirn dintr-o pitinc" (l Cor l0' l7). I

rlacii accia s-au rupt clc la [lristos e flindcir "l.ltl crAu clc-ai nostricaci "dc-ar fi fost dc-ai nostri. ar fi rimas cu n(1i".

2,20-21"Iar voi, ungcrc al'cti dc la Ccl Sfint [uno tou Ayrou]

stiti torrtc". "Stiti toatc": 5i dcsprc [)utnnczcu ;i dcsprc sata

5i dcspre llristos si tlcsprc antihrist, dcsprc Ilinc si dcsprc rit

tlcsprc ViatA si clcsprc l'lt()artc, dcsprc Drcptatc si tlcs;r

ncth'c;rtatc. Pcntru voi. intrcbtirilc cclc dc cApiitiii sttnt tlczlcgairrtnr vtri nu-i nici incloiala. nici czitarc, nici ncltotiirArc. Sti

t()atc dcsprc cAilc cc duc la Dumuczeu. cit 5i clcsprc cclc cc

sprc clia,,'olul. Si tlc undc $titi accstcu'J - "dc la Ccl Sl'int" - cckrar intru C'cl Slant stitn ccl'a. Ungcrca "dc la Ccl Sllnt"sllntirca intrcgii llintc orncnertiliin prirnulrantla cclor prin c

,lilrc; toatc celclaltc urinciuni ori se trag din accasta. ori sunt pc

ttlu sii sc traga. DacA toatc rninciunilc s-irr strAn-uc intr-ttnaavcl)r cunostinta: a rnintii ;i a cugetitrii. a strflctului si a ininri lIgurii, intr-o atottninciuna, accasta ar fi: "lisus din Nazttrct nu

rle I)urnnczeu. nu cstc Mcsia, nu cstc Miintuitorul". in'u'a[atorulDaci accstca sc utnplu dc sfin[cnia Cclui Sliint, ornul vi

totdcotiati si la cunoastcrca drcaptit 5i adc-r'aratti a ('clui Stant rr'l sliint al tainclor nc spunc, in nuntclc lui Dutnnczcu: "Cineatlicti a lui Durnnczcu - 5i, cu ajutorul Lui. a tuturor acclora mincinosul [o rlreuotrlq], dacri nu ccl cc tigiduicgtc [ocurc fiinta otncncascir arc ncvoic. Nu trcbuic dccat sti trainrviata sfAnta. sa triirn cclc alc Cclui SlAnt gi prin Ccl SfAnt.rOrrcapirta putinta cunoa$tcrii adcvArate a tuturor cclor tlc carc a

llut'rlic in lutuca cxistcntci lui; dc accca tloar st'intii cunosc

lltlr:ri\rat 5i accastti lume, $i ornul,5i pc Dutnnczcu - Adclirrul,

l)rcptatca 5i Viata -, prccurll5i pc diavolul$i toatc cclc cc vin dc

l1l ul: "(iAnrlurile lui [satan] nu nc sunt nccunoscute" (ll Cor. 2.

| | ) - spunc StAntul Apostol. Iar sfinlcnia ii pitzc5tc pc sfin1i. circi

Et,i cc cunosc raul, in toate inlhlislrilc lui. nu sc poticnc-sc.

Aeertia 5tiu dc-a fir a pAr tainclc binclui 5i alc raului, tainclc

Hrlgvirrului si alc rninciunii. Stiu cu toatal incrcdintarca, cu toata

llttrgrczirnca, ca nu-i nici o pirrtir5ic intrc Luminir 5i intuncric, nici

lltlle Durnnczcu 5i tliavol. nici intrc Adcviir 5i rninciuna, nici

Ittlt'c Binc 5i ritu. Dc accca Vazatorul ccl stiint al tainclor nc

hlttcvctt"5tc: "\'-anl scris vouit, nu pcntru cir nu ;titi adcvirul,fl pcntru cn il Stiti si Stiti ci nici o minciunir Inuv ryeu6og] nu

llttc din adctar".

) 1''('r'cstinii sunt crcstini in accctt cA stiu Atlc-'u'iirttl. Dar cc-i

Arlcv'arul'l Estc Dutnnczcul-otn. FIristos. Si cc-i tninciuna'l

l)irrrolul. ciici "tnincinos cstc si tatal rninciunii" (loan ti' 4a)' in8r, sti rrrinciuna dc capittii'/ in a tagirtlui pc Dutnnczcu-otnul, pc

llt'isto., in a spunc ca Iisus nu-iDumnczcu. cA nu-iiVlcsia, adica

lltist,rs, cii nu-i MAntuittlr - iar accasta c toctrlai lucrarea anti-

lltistului. Principalul tnincinos din lurnc cstc diar,'olul si, cu cl.

lllttihristul. Trcbuie stiut ca oricinc, prin oricc mijloc ar fircc

llr,'r'irsta, tiigAduic5tc- ca Iisus cstc Dutnnczcu. Mcsia si Miintuitor;

lltnttl acc-lu c un mincinos. Accasta cstc rninciuna dc capatAi tlin

rli\'()ufrevog] ci Iisus cstc Hristostr!? Acesta cstc antihristul,

42

cel care tigiduieqte pe Tatil.ti.Pt,FiTl:Ce-i anti-Hristul

ce sta toati anti-E'Jngh"tia qt T,li.*1d.I'rea dutnneze

ir"it"i'-" iattrlui, a Fi;Iui si a Sfantului Duh'

ft,i'.-,.,a Durnnezeu in afara Du,rnezeirit Itl]lill:nu-L recunoaste pe Iisus ca Dumnezeu nu-L recunoagte

Dutnnezeu - e un faraae-Ou'nnezey' un 1:::,1":^t1.::rt::'rX"Hl,,::;:J': t"*i"""ru care-L recunoa$te pe Hristos

Dumnezeu - si cel cJ'ttt'noot'l: tt:L:,'*.:::T: it1,:

Llu..a, cici Hristos Dotnnul' ca Fiu al lui Dumnezeu' oucl

Tatal Lui Ccl ceresc pt nt"u1" dintre ucenj:.1l*.::::.:1,:1eir,'r, ..i.,a niciTata, cf,ci TatAl esfe T-ata.in aceea ca arcun r

or, Domnul. prin ;;;;;; iui namant"^1::i'.:,:1""t:1

,'r:il*irta.a aiut in El este dumnezeiesc' cr este - cu tot ce €

ili - ;;' ; ;- ntre gu r J'.'"^ P' ry':::*':1 ":' "0"' "*.i-:JI:;: "1'X"

#;; r.i l^itr' Srantu I Evan-gh e I ist :" b il:1"-"t^'J

Yirii. t il;*aa ri. q t. [o cr p vou pevoeJ pc-[i1t I ]:" ::: +]:;

f "taU

cine riirturiscgte [o opo]"o1tlvl pc

i;;il,;;;; H ri stos i zvoraste di" f q1Y:1,::"":Y: :* ?::T;#*;il* o",nnt"u in afara luiHristos - nici in cer' nrc

pirndnt, nici sub PArnant'

2,24-25,,Deci, ceea ce a{i auzit de la inceput'ill:i:.1 :T,17

,u,r"u"r'*l;r;;";'e"'a"" in voi c€ca ce a(i auzit d

inceput, ved ramirie tiJ:i t' IYl.:l^'L,:i?l:,:'".ri:Jr'ctiPul' "*' '-"'-- uanghelie este Evanghelia Sfintei rrei

inceputul ei, SlanP E daca prirne gte ac

J.tp." Sfdnta Treirne' Ornul ajunge t:t:::l^^.^ ^rin eq s,irurPrw rru.t$ ' ,gte prin ea Sl di

evongtleti" ;i rirndne cregtin dacf,.trate

Evanghelia se afla in ti' p'in Evanehelie insasi":T*i:t't:'*::J;lt-,;i:li::ffii.;;tt'i"i"'" i' "m'

Ea insa5i dindu-i om

il;:;'" ,i.iui duptrr3 Evanghelie' Dar ce este v

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 43

nilor'l Legatura personali, neintrerupti caie ii une$te cu

, cu fluf slcu Oulut Sfdnt' cu ajutorul Sfintelor Taine 9i al

tilor celor sfinte. "intreimizarea"ra [sarbe scul utroiicene) si

nizarea"'r5 este lucrarea binefacatoare gi neincetata a tuturor

ltinilor. Doar printr-o aselnenea lucrare [faptuire] atingplul

cflpatai al existentei noastre in lume: viata ve$nic: . D:ut

se irnplineqte fagaduinla de cipatdi a Dornnului si a

heliei Lui, caci tot ceea ce a fost, ceea ce s-a facut 5i ceea

l-ripropovaduit a fost, s-a facut 9i s-a propovaduit ca oalnenll

niba intredintarea despre darul vielii celei ve$nice 5i ca sa o

. De aceea Sfantul Evanghelist ne bineveste5te: "$i'estc figiduinfa pe care El ne-a figiduit-o: Viata

2, 26-27Doar traind intru adevar ornul dobAnde$te' putinfa

tr se pazi Si de a se apara totdeauna de toate nAlucirile ce se

ncA asupra lui. Adevlrul se apari prin sine insusi - otnul n:are

yoic de&t si-l preschimbe in propria sa fire36, trftind prin el

pcntru el. El insusirT il va pazi atunci ti:l.'-apara. de tot

Arhim. Justin

varul si de toata tninciuna, totdeauna' Adevarat este acest

t al Adevarului insusi: "Adevirul vA va face liberi" (Ioan

32) - va va elibera de tot pacatul, de tot raul si de tot diavolul.

levArul insusi s6 rAmdn6 in noi - si el ne va inva[a adevirul'

g adevarul. Ne invali prin virtulile cele sfintc Ei rimane-noi

cu ajutorul sfintelor virruli si al Sfintelor Taine-18' Nu e

i o indoiala: cel Sfant este Acela ce triiegte in noi prin Sfintele

A intra inlauntrul Treimii [n.tr']"A ajunge la o vietuire asernenea celei a Treimii, a ajunge "trinitar"'

lmic". la asenrinare [n.tr.].SA-si improplieze adevarul, sa si-l faca firesc In'tr']'

, Atlevarul [n.tr.].l,urn.,rlor. tipica parintelui Justin: "sfintele virtuti $i Sfintele Taine"

--r

J * f" *,' E v an g h e I i c i I n' t r' ]Irl

Arlrirn. Justin PoPovtct

Tainc si sfintelc virtuti. care prcschirnba toatc gindurilc noas

toatc sirntirilc noastrc 5i toate dorintele noastrc in sfintcnic.

sllntcnia accstora; Cel SfAnt nc invali tot cc avcm ncvolc pcn

cvlavia noastrat 5i pcntru viatit dc vcci - atitt in lumca accasta,

si in ccalalta. Celc slintc sc rccunosc prin sfin(cnic, ci prin

Comcntariu la Epistolele Sf. Ioan 45

EUnoa;te drcptatca - insi are 5icunoa5tc toala tlre ptatca, Drcptatca

JUi Dumnezcu, intrcaga-dreptatea; pc atcstea lc arc si lc: cunoa$te

Dtcptul Cet durnnezcicsc, Cel cu totul Drept, Hristos Dotnnul.

8ol cc rf,lnanc intru El rimAne in drcptatc, iar in ccl in carc Ccl

Drcpt rarnAnc, rimAne cu toatii drcptatca Lui. Si accasta otnul o

V0dclte prin drcptatca lui, caci doar de la Ccl Drept vinetca gi tot ce cste drcpt, prccutn doar de la soare vine lumitta

dc la busuioc rnireastna. Doar accla arc atlevarul, cloar acela

adcvirrul, acela carc, cu ajutorul virtutilor cclor sf-tnte,

"asirnilcazi" Celui Dlcpt 5i se na5lc duhovniccstc din El. TotCcl intru toatc Drcpt sc aseami.nl Cclui ce c Atotdrcpt: "Ccl

siivarsc$tc drcptatcia estc'drcpt, prcculn Accla ttrcpt cstc" (l

n 3, 7).

-l+

Slint participim la sfinfcnic - carc' dincolo dc sfintcnia insinc inva(i ncmijlocit tot adcvirul. Dc acecia StAntul'Stiutor

Tainclor nc bincvcste$tc:'"Cit dcsprc voi, ungcrca pc carc

Iuat=o dc la El riminc intru voi si n-avcti trcbuinti ca sit

inr:cfc cincva, ci prccum ungcrca Lui vi invati dcsprc toa

5i adcvirat cstc gi nu cstc minciuni, rint6nc(i intru

[prevete ev crutto], a$a cum v-a invi(at".

2, ztlAtirii tlc Hristos nu-i nici viati. nici atlcvir. Sftintrrl T

r-lu contcncstc sA nc bincvcstcasci accasta. accsl adcvAr

cipatAi trl Evanghclici lui Durnnczcu: cii toati l'iata vc$tticti -

accirst:rl lurnc, ca 5i in ccalalta - stit in sala5luirca tltnului in E

a Lui in orn. intrcg adcvirul Noului Tcstatncnt aritta accasta:

Durnnczcul-oln estc in noi Si ci noi suntcln in El si c[, astfi

Aclcvzirul va fl in noi si noi in cl. Drcptatcit in noi $i noi in

Iubirea in noi 5i noi in ca. Vc5nicitl in noi si noi in ca' si

tlcsiivAr$irilc clutnnczciclti intru ntli si nol intru clc. Accasta

rlin noi fii ai lui Dutnnczcu si, ca fii, avcur indraznirc inai

Tatrilui: "Si acum, copii, rimincfi intru El [ptevetr; ev o,u

cir si al'cm indrizncali cind Sc va arita;i sri nu nc ruSin

dc El. la vcnirca Lui".

2,29"Daca Stiti cn cstc drept, cunoastefi [Ttvtoorcet

cri oricinc facc drcptatc [o rottov rnv Etrcrtrootrvqr']nirscut din El". Ccca cc cste drcpt sc afla in CclDrcpt 5idrcptir,'inc djq Ccl Drcpt. Doar Ccl Drept arc drcptatea ii cloar

46 Arhirn. Justin PoPovicl

T IOAN 3,I.23

I Vedeti ce fel de iubire ne-a diruit noui Tatil, ca sinumim fii ai lui Dumnezeu, qi suntem. Pentru aceea lumea n

ne cunoaqte, fiindci nu L-a cunoscut nici pe EI' 2 Iacum suntem fii ai lui Dumnezeu 9i ce vom fi nu s-a aripini acum. Stim ci daci El Se va arita, noi voin li asemer

Lui, fiindci il vom vedea cum este.I $i oricine qi-a pus in

Comentariu la EPistolele Sf. Ioan 47

pcntru noi, gi noi datori suntem si ne punem sufletele pentru

irnfi. rr Iar cine are bogifia lumii acesteia $i se uiti la fratele

lAu care este in nevoie Si iSi inchide inima fafa dc el, cum

rrlminc in acela dragostea lui Dumnezcu?rt Fiii mei, si nu iubim cu vorba, numai din guri, ci cu

frpta qi cu adevirul. '' in aceasta vom cunoaqte ci suntem din

tdcvir qi in fafa lui Dumnczeu vom afla odihni inimii noas-

trc, 20 Fiindci, daci ne osindeqte inima noastri, Dumnezeu

Srtc mai marc dccit inima noastri 9i qtic toatc. 2r lubitilor,dnci inima noastri nu ne osindeEtc, avem indriznirc citrct)umnezeu. 22 Si oricc cerem' primim dc la El, pcntru cipilzim poruncile Lui qi celc plicute inaintca Lui facem' a1 $ilc.^rt" estc porunca Lui, ca si credem intru numclc lui Iisus

tlristos, Fiul Siu,9i si ne iubim unul pe altul, precum ne-a dat

porunci. 2aCcl ce pizcate poruncile Lui rimine in Dumnezeu

fl Dr*ner.u in el;;i prin aceasta cunoaqtem ci El rimine innoi, din Duhul pe care ni L-a dat.

3, I"Vede(i cc fel dc iubire [notcrnqv crycrnrlv] nc-a diruit

Roui Tatil, ca si ne numim fii ai tui Dumnczeu [tervcr @eou],

flsuntcm. Pentru aceea lumea nu ne cunoagtc, fiindci nu L-a

Cunoscut nici pc El". Iubirea Dutrurezeului-om, iubirea lui

lltistos, este o iubire unici $i in afara oric6rei tnisuri: este o

fcillitate intru totul durnnezeiasci, desivar5ita Si totuSi intrupata,

tltruita ochilor nostri: "Vcde(i". Iubirea.aceasta se da spre a fivnzuta; o putem contempla, asculta, pipai. Esenta ei' rniezul ei

rtl in aceea c6 Dumnezeu Tatal ne-a daruit prin Fiu[ Sau

nidejdea, acesta se curi(eqte pe sine, a$a cum Acela cur

este. i Oricine fiptuiegte picatul sivir$c$te qi nelegiuirea'

picatul este nelegiuirea. s $i voi ftiti cn El S-a aritat ca

iiai.* picatelc qi picat in El nu este. 6 Oricine rimine intEl nu picituieqte; oricine picituiegte nu L-a vizut nici

L-a cunoscut.7 Copii, nimeni si nu vi amigeasci. Cel ce sivi

dreptatea este drept, precum Acela drept este. I Cincqe;te picatul este de la diavolul, pentru ci de la idiavolul picituieqte. Pentru aceasta S-a aritat Fiul I

Dumnezeu, ca si strice lucrurile diavolului. e Oricine es

niscut din Dumnezeu nu sivirqeqtc picat, pentru ci simAlui Dumnezeu rimAne in acesta; 9i nu poate si picituiatiindci nu este niscut din Dumnezeu. r" Prin aceasl

cunoaqtem pe fiii lui Dumnezeu qi pe fiii diavolului; oricine n

face dreptate nu este din Dumnezeu, nici cel ce nu iubeqte

fratele siu. rrPentru ci aceasta este vestea pe carc a(i auzitde la inceput, ca si ne iubim unul pe altul, 12 Nu prccum Ca

care era de la cel viclean qi a ucis pe fratele siu. $i pentrupricini l-a ucis? Fiindci faptele lui erau rcle, iar ale frasiu erau drepte.

r'1Nu vi mirafi, fratilor, daci lumea vi uriqte. ra Noi

ci am trecut din moarte Ia viafi, pentru ci iubim pc fr

494l.i Arhirn. Justin Popovict Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

Ccl-Unul putcrca dc a ajungc si dc a nc.numi lli ai lui Dutnnc cunoa5te, nici nu-l poatc cunoa;te; Si dc aceea "nu-L cunoagtc"{2. cAci Durnnezeu nu Se face cunoscut decdt dacA triirn noi in$inclubirea Lui ca a noastr6, ca via[i a vielii noastre, ca suflet al sufle-luluinostru, ca inirnA a inimiinoastre, ca sicon$tiinta a constiintei

tilcAnd "faptclc TatAlui Lui" (loan tt,4l) - l1ol. carr'aJllllscselprin picat fii ai diavolului. Cu altc cuvintc: nc-a tlaruit i

clurnnczeiasca. inructirca accasta cu Dutnnczcu nc-a tbst

prin Fiul lui Dutnnczcu, Hristos Domnul: El, Ccl cc cstc Fiul I

Duurnczcu prin firc, S-a facut Fiul ornului ca noi sa Irrll facuti

tre; altfel zis: Hristos nu Se lasa recunoscut decAt celui celrAicste in El si ajunge in El{r. intAi tle toate, pe calea Sfintelor

ai lui Dunrrtezeu prin har. Putcrea prin carc a sirvArsit accas Tuine pi a sfinte lor virtuli, ornul "intrd" in Hristos ;i ajunge sa fieHristos, iar rnai apoi traiegte, fara incetare, prin El si tlatorita Lui,cstc iubirca dutnnczciascA. iubirca sfAnta, harul iubirii- Acca:

L-stc ce.r carc innoic$te- intrcaga fiin[a onrcncascir Si o na5tc clisc face Hristos. La fel, Sfantul Teolog poate spunc cu indrcp-

nou, dc la [)utnnc'zcu. Cugctarca'J Se innoic5tc Jirin faptul tlc lAtirc: "Lumca nu ne cunoagtc, fiindci nu L-a cunoscut nici pc

sc nastc pururca din Dutnnezcu, ca 5i cugctarc a lui Dulnttczc1". Clci noi suntcrn ai Lui: fii ai lui Durnnezeu.

Vointa'.' Sc innoicstc prin faptul tlc a sc nttstc ctl vointti a I 312l)ttt.ttnczctt - cici vrca si ca. totdeauna. ccca cc vrca Duurnczc

iubirca accasta cstc o putcrc f[ciitoarc $i indutltncz.citoarirnplinind "rnArca si cea dintAi porurtca", din toatl initna si d

)$tcrca lui Dumnezeu" (Coloseni 2, l9), "la starca barbatului:si\vArsit, la rnisura varstei deplinatAtii lui Hristos" (Et-cseni 4,

tot sullctul, din tot cugctul 5i din toata putcrca. Doar asttcl inill3); crcsc in Biserica gi prin Biserica, cresc in trupulBisericii -

uni cu tolisfintii" (Efcseni 3, l8). MAnruitorul nc-a daruitsc poatc urnplc intrcagi dc Dutnnczcu, asetncnea $t itl trupul Lui, al Durnnezeului-orn, toatc puterilc durnnezcic5tisuf-lctul, intrcaga rnintc, intrcaga putcrc; tloar astfcl Dutnnc viatii-facatoare trcbuincioase noua pcntru a nc "irnbiserici"lc poatc prcschirnba. curati. transfigura, innoi, nastc din nou,

onrul poatc ajungc, intreg, fiu al lui Dutnnczcu - intl'-un cuvApcntm a ajunge Biserica: "Vom fi ascmcnca Lui [optotor

eoopeOcr]". Aceasta sporire in Hristos ;i accastA unnareDunrnczcu indumnczciestc ourul prin putcrca t-nclutnttczcitoa lui Hristos sunt ccle ce dau omului vcdcrca dcplina aa iubirii Lui dutnnczciesti. Ornul strAbate. cu toatir flinta I

irrtrc-uuldrurn al rnantuirii: de la lcpadarca clc sine la inttuttrnczcilui-orn, ih plinatatea stralucirii tuturor dcsAvarsirilor

i durnnezeicsti-omenesti: "Fiindci il vom vcdca cum csterlc la na5tcrca tlin nou cea de lu Durnnc-zeu la indutnttczcirca c

dc la Dutnnczcu. E o irnplinire pcrsonala pc care o lritic5tc'eorr]". Cunoagterca ccA rnai dcplina $i lnai rcalA,

ra cunoa$terc cu putinfA a lui Hristos nu poatc vcni decit

Sirntirile sau stirilc. cclc ale suflctuluisau alc rnintii'l La tclsiaccstea. Doar astfcl putcm ajungc fii ai lui Dutnnczcu, c

aclAncul $i in toata rnAretia ci; rnai rnult - e o trAirc{rr a I

Duurnczeu carc il urnplc in intrcgirne pe oln, o viatA in Dutnnczc

-19. Litcral: fi liatie dunrnczeiascir In.tr.]..l(). Expcr'icrc a lui Durrrnezcu dc cdtrc orn [n tr.]-ll Pc ccl intlurnnczcit; nu-l vedc inclurnnczcit. caci nu c itrtltunnezcirr-are "ochi" sa-l "vada" In.tr.].

"Iubitilor, acum suntem fii ai lui Dumnczcu". iAr fiii luilnnezcu sunt ccca cc sunt prin accca ci ci "sporcsc in

devcnirca-intru-Hristos, din faptul de a ajunge sa fii Hristos,unnarea lui Hristos. Caci doar dacA "urnblaln prcculn Acela

J, De aceea nu-L cunoaste nici pc Duinnczcu [n.tr.].

o vic[uirc prin Durnnczcu. De aceea lurnca nu-l vcdc{r, nici nu urnblat" (l Ioan 2, 6) e cu putintA sa ajungcrn ca El.

, A.junge (devine) El: el insuSi ajungc si fie Hristos. circi a.juns rndrclularlui Hristos [n.tr.].

50 Arhirn. Justin PoPovtct Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 5l

5i in toate celelalte virtuti evanghelice - intr-un cuvant, inrllnfenie, sinteza si unire a tuturor virtutilor celor sfinte 5i a

putcrilor harului. irnpotriva acestei curAfii, a acestei sfinfenii ca

lsgc - lege durnnezeiasca a fiin[ei ornene5ti - sta picatul calAridelegca cea dintru inceput 5i de cApAtAi. Prin toatA fiinta lui,,pllcatul se arata ca sfidare a lui Durnnezeu: "Eu nu vreau legeaTu. Nu vreau sA stiu nirnic nici desprc legea Ta, nici tlespre Tine.Vrcau sa fiu departe de Tine, strAin de tot ce-i al Tau". Savarsind

atul, ornul hulestc toate legile lui Dulnnczeu, facc faradelege, prin faradclege, anarhie, dczordine gi haos: "PAcatul este

"asa cum Accla cstc" iubire, se face rnilostiv dupir "cum Ainc dc la Durnnezeu, thradelegca dc la diavol, legea lui

lcge" - faradelcge irnpotriva legii lui Durnnczcu. Legea

lnnczcu estc Evanghelia, fhrAdelegea este pAcatu[. Acesta nu

313

" .Si oricine gi-a pus in El nndejdca, acesta sc curi(eEtc

sine, aqa cum Acela curat [cryvoq] este"' Cel ce si-a ales ca

urrnarea lui Hristos, devenirea intru Hristos' se curate$te

oluto-f puterilor durnnezeiesti, al Sfintelor Taine si al sfinte

virtuti. Neincctat, [inta lui este de a ajunge "aga cum Ac

;J, ti f"n,* a implini aceasta i5i pune toata nfldujdea Lui

Acela ce are o nesfhrlita iubire Si bunAvoire falA-de oameni'

curateste "aga cum Acela curat estc"' Sc sfinte$te "dupit cu

Aceia.sfant este" (cf. I Petru l, l5-16)' Se preschitnba in iubi

cste" rnilostiv; cAci dacl Acela S-a facut a$a culll suntem n(

aceasta e pentru ca noi sa ajungern "cum cstc El"; El es

;'plinAtatea^Dutnnezcirii in trup" (Coloseni 2,9) - ca noi sa putc

o.jrng. plinatate a Dumnezeirii prin duh, prin har' El f-a.faco,, .u noi sa putetn ajunge Dumnezeu: ne-a "curAlit'de

^;^,rrilIr /r Inrn I 7\ ca se nutem aiunge curati ttasa cumpricalul" (I loan 1,7), ca sa putem ajunge curatt "asa cum I

insrqi cuiat cste" - aceasta este curatia pe care ne-o da 5i pe ca

o a$teapta tle la noi. Fiinta otneneasci nu-i facutA nici pent

piicat, nici pentru intinaciune, ci pentru Dumnezeu \;t

curAtia Lui.

3,4Picatul intineazA ornul 5i fiinta lui - care estc dar al

Durnnezeu si icoana a lui Durnnezeu' Accsta estc princi

intinirii 5i al pierderii curitiei, acesta e izvorul a toata necurat

A fi curat inseatnna, de fapt, a fi curat de pacat Si intinaciti

iar aceasta este sfin1enia. Caci doar cu ajutorul puterilor du

zeiesti, pe care il prirnimprin Sfintele Taine 9idin sfintple vi

ornul se pAze$te curat de tot pacatul' Aceasta curage' ace

sfdnta curatie este legea dumnezeiasca a fiin1ei omenesti' Ace

curxtie nu se cauti 9l nu se paze$te decat vietuind in btne'

iubire , in rugiciune, in dreptate, in smerenie, in post' in infrAn

ic dccAt o lege: sA stea in afara legii durnnczeic5ti si impotrivaii durnnezeiesti. Prin firea lucrurilor, doar lcgea 5i doar cceac confonn cu ea constituie ccca cc cste durnnezeiesc,nghelic; fAradelegea este ceea ce i se irnpotrivestc, ceca ccc durmczeicsc, ceea ce nu e evanghclic. Accasta e pacatul

irrr tatal pacatului este diavolul; el este sin_rlurul adevaratviir5itor aI faradelegii. Faradelegea s-a ivit printre oarneni din

t Si din cauza picatului. Dar care e legea pcntru Durnnezeu;i'/ Sfintenia, Iubirea, Dreptatea. Binele, ingelc.pciunea si

clalte desavarpiri. Dar aceasta este 5i legea pentru oarneni,i acestia sunt icoani a lui Durnnezeu. Legea este aceea5i,tru Dumnczeu ca 5i pentru oameni: Evanghelia. De aceeanim Evanghclia "Lege", precum tot "Legc" spuneln si putcriicApAtai izvorAta din intrupare, Sfanta irnpartasani.' "A,,nit Legear{" - spunern cAnd ne irnparta5irn. Cel ce nuluieste dupA aceastA lege este un fArA-de-lege. "picatul estc

iuirea ", virtutea este legiuirea. "Oricinc fiptuicpte picatulrgcgtc ai nelegiuirca".

ronrdne5te spunenr: "Am primit credinta cea aclevArati", nu",Anrit Legea; insa si in ronrdnegte "lege" este sinonirn cu ,'crcdinla" (ex:

,, l,nsi Iegea crestineasca/Si da-te-n legea turceasce...,') [n.tr.].

Arhim. Justin PoPovici Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 53

rp(lrtA5ie", sa ni le diruiasc6, sa ni le imparta5casc[; S-a facut omtoatc sa fie date omului, oamenilor; S-a f[cut trup - trupnezeiesc-ornenesc: Biserica - pentru ca totul sii fie impre-

-intrupat cu El, cuprins in E[, impreunat ca rnidular al

ului Lui, altoit pe El precurn rnladila pc Tulpina, Tulpinannczeiasca. Din Tulpina aceasta vin toate puterilc durnne-

icsti, sevcle de-viata-facAtoare alc sfinteniei si alc iubirii, aleptitii, alc bine lui5iale intclepciunii, ale smercniei5iale pircii.

tc izvorasc din Ea catre toate nrladitele, citrc toli cei ce suntl:a si "rimin". "Riminc in El" cel cc rtirnirnc in iubirca

iascA, in binelc dumnezciesc, adica in Evarrghclia Lui.cc rarnanc [o pevrov] sc salasluiette, sc tinc, traicstc in El Si

sunt ccle ce au fircut sA intre in moartc si sa dcvina lnurltor ritn Lui I'nu picituic5tc", cAci ramanc in El prin sfinteniacarc sc irnpotrivcstc pacatului gi-l alungA - care-l ucidc. Iar:nia nu e nimic altccva dccAt viatA in crcdinta, in iubire, iniune, in post, in dreptate $i-n celelaltc virtuti. "Oricinctuicqte nu L-a vazut nici nu L-a cunoscut [ou7 r(DpcrKrv,: syvoKtv crurov]tt.

PAcatul estc un intuneric viu. o putcrc vie si intunccata: nuie ornului nici sa-L vada, nici sa-L cunoasca pc Durnnezeu

cclc ale lui Durnnezcu, nici pe Hristos sau celc cc sunt alellristos. Pacatul il tine pe orn in necunoa$terea lui Duinnezeu,tthscn(a lui Durnnczeu. Nu-L cunoa;te pc Dumnczeu, nu-L

rstc, e fara-de-Durnnezeu: "Nu existA Dumnezeu" - da,cxista Durnnczeu in pacat. De altfel, toate stradaniilc lui cautadovcdeascA tuturor oarnenilor ci "nu cxista Dulntrezeu" si s[itnpuna parerea accasta. convingcrca aceasta. Cci "curati la

" vad pe Dumnczeu, cei necurafi insa nu-L vad, nici nu-L, Pacatul nirnicegtc. distruge, duce la tnoailc sufletul,

lca, rnrnm, toata zestrea omeneasci de trairi 5i cuno5tinfc, iarnu-L sirnte, nu-L vede, nu-L cunoaste pe Durnnczeu :cunoastcrea lui Durnnezeu cste pe dc:a-ntrcgul roclul

itatii, o prefacerc, o faptuirc etica. Doar din cauza vietii lui

3,5"9i "oi

eti(i ci El S-a aritat ca si ridicc.Pe.titlt :iin El nu cstc [our eotr]"' Scopul intruparii lui Dutnneze

Cuvantul este 'isi [ncl ridice picatcle"' sa nc slobozcasca

thrlclelcge 5i dc puterca ei groainica' Singurul lucru din noi c

nu c de la Dumnezeu sunipacatele noastre; elc sunt cele ce

iu-rpiedicir sa ne impitrtaSrrn de Dumnezeu' sa-L vcdctn 1

Durnnczcu, sA-L cunoastem pc Dumnczcu' Dc acc-ea Dutnnczc

CuvAntul S-a aritat. ca "si iiAitt picatclc" noastrc si astfcl

rrc facir in stare sir-L cunoa$tcm pc Dutnnczcu' sa-L vcdcm si

avcrn pirtisie cu El. Pacatele rcprezinti singura putcrc uclgatoa

rlc orn: daci n-ar fi ele' omul ar fi cu totul nctnurittlr' Pacatc

cc este omcncsc.-Dar cum poate Domnul sA Ic "ridicc" (adica sa lc "ia asu

Lui") fara c; astfel si ajungir pacatos, fara sa intrc in tnoartc

sa ajunga muritor? Prin aceea ci este - singur fJ.cltc ; 'itt l:

si Oe aieea picatul nu-5i poate raspindi in fiinla Lui putc

ucigatoare de otn: moartca' Pacatul este. boldul fYill :vrcrne il irnpunge pc om, varsa inhuntrul lui otravi dc tnt

n-a putut iisa iacc la fel cu Dumnczeul-oln' pcntru ca.'n-a putul ll.lstt lacu I

dcsavdrSirea Lui strllucitoarc, Acesta a biruit toate pacatele

;*^ ili;*a lor. in Dumnezeul-orn nu estc. fAradcltg": l']Liin Et nu este pAcatul. Doar El este ornul cel adcvarat' intreg

iubirea lui Du[mezcu, in Atlevarul Lui si in Drcptatca Lui.

Bincle Lui, in inlclepciunca Lui rii in cclelalte desav

durnnezeie$ti.

3'6"Oricine riminc intru EI [o ev cturor ltevrov]

picituieqte", fiindci El ii da puterile Lui durnnezerestr spre

pazi de pacat. Caci n-a venit in lumga noastra :t :", -t1tll,ingu. in dreptatea Lui si in sfinfenia Lui' ci ca sa ni [e

Arhirn. Justin PoPovici

sirntire $i un discernamint nemincinoase este neapilrata nev

ca. rnai intAi de toate, sa avem vindecarea tnoralars' Omul

vincleca tnoralice5te cand, prin irnplinirea virtutilor celor sfi

sc vindecA cl insusi tlc bolile moralc atoNat'llntltoarc - dc pAc

Pcntru a dobdntli o cugctare fireasci $i adevarata,.curAlta tno

nc este ncaplrat trebuincioasir: "A;a cum Accla curat cste

Aceasta se tapata printr-o vietuire cvanghelica si sfirntir'

3;7"Copii, nimcni si nu vi amigcasci' Ccl cc sivi

clrcptatca [o not<,lv tqv 8tratoouvqv] cstc drcpt, prec

nccla drept estc". Masura dreptatii este Dutnnczcul-om:

cstc cu desavarsire Drcpt, rii de aceea dreptatea este in El'

Ce I Drcpt cunoa$te dreptatea cea adevArata' caci doar El o a

thra Hristos, fAr[ Ccl Drept, nici cugetarea, nici constii

orncneasch nu pot cunoa$te sau avea dreptatetr, caci fara El

afarA de El dreptatea nu poate decAt sa dcvina un concept'

tlrcptatea'? Dumnezeul-orn, Hristos, El este "dreptatea

Durnnezeu" - EI si Evanghelia Lui; la fel, si ccl cc irnplin

in acceptiunea terrnenului de "rnoral, moralitate" n-ar trebui sa se strec

nici un ecou al vrettnei pel'spective in care ornul ftrrptuicstc autol

neraportanclu-se viu la Dumnezeu si la anumite legi si nelaptuind J

iurprcuna-lucrare cu El; din pacate, termenul e oarecum compromls

teologia scolastica, in care discursul teologiei morale este rupt de teo

clcsp,:e Du,'',nezeul Cel viu. Parintele Justin il foloscstc in accepti

Cornentariu la Epistolele Sf. Ioan 55

ptate putem cunoaste $i recunoaste dreptatea; oarnenii ajung

drcpli "precum Acela drept Gste", caci El lc da puterea care le

ie. Ornul pune in aceasta faptuire toate puterile lui: si inirna,

sulletul, $i rnintea, si taria - dar puterea de capatai este cea pe

Hristos i-o da. Ea e cea care face ca omul ce irnplinegte

tnghelia lui Hristos sA apar(ina lui Hristos $i si se nasca dinistos. din Cel Drept: "Oricine irnpline5te dreptatea e nascut

R El" (l Ioan 2. 29). Da, inrudirea duhovniccasca cu Hristosllastcrea duhovniceasca prin Hristos sunt rodul irnplinirii

atii evanghelicesti.

3,8in lurnca aceasta, ornul este ori din ncatnul lui Dutnnezeu,

i tlin cel al cliavolului, adica i5i tragc obArsia 5i zArnislirca cea

niceascA oride la Dumnezcu, ori de la diavol. Doar irnpli-drcptatea - care nu c altceva dccAt irnpreunitrca tuturor

!ilor cvanghelicc - ornul sc zArnisleste din Durnnczeu; iar'nind pacatul, se naste din diavol: "Cinc sivir$cStc picatulde la diavolul [er tou 8tcrBoLou eottv], pentru ci de laut diavolul picituiegtc", iar cAnd ornul pacatuie5te,

uiegte dc fapt prin diavol'- caci n-ar avea pacat, nici direct

Iuboreaza. Cel rnai bun cxemplu, este Iuda Iscarioteanul:ce diavolul a intrat in el, au savAr$it irnpreuna cel mai

pacat din istoria lurnii. Pacatele sunt, in'egalA masura,le diavolului. SfAntul Teolog ne binevcstegte: "Pentru

tcoric, o abstrac(ie. Dar in Hristos vedetn chipul dreptittii i i inclirect, daci n-ar avea pe diavolul. Prin fiecare clin pAcatele

ornul se uneste nernijlocit, in duh, cu diavolul si se naste dinliindca nu-i pAcat carc si nu vini de la diavolul. Tot pacatul

ascrn6narea, intruparea dreptalii celei desavirsitc' Or, ce

Evanghelia este drept "precum Aeela drcpt cstc"' Doar

lui este, in acecagi rnisur6, si aldiavolului. OrnulsAvAr$e$tetul din cauza unirii lui. in duh, cu diavolul, caci in diavol

istl rnai dinainte si iese la iveala tot pAcatul ornului, ornul+,-s. vina".ur* cluhovniceasca, prin irnplinirca poruncilor; in ortoclox doar irnpreuna-lucratod6 cu el: diavolul lucreaza, omul

col'ecta a ltri In.tr.].Co-laborator.

56 Arhim. Justin

accasta S-a aritat Fiut lui Dumnczcu, ca si strice Idiavotului", iar "lucrurilc diavolului" sunt: riutatea. pi

[oneppcr cx,urou ev ourro pever]; 5i nu poatc si picituiafiindci cstc nascut din Dumnczcu". Itnplinind virtutilc, o

Durnnezeu, caci iubirea alunga ura si n-o mai savarge5te (

sivirpcgtc picat"); astf'cl c:i sc nagtc din Dumnczcu,rnijlocirea celorlalte Sfintc Tainc q;ia celorlalte sfintc virtuti,

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 57

ngheliceasca, ingrijindu-se de virtutile celc cvanghclice

lAuntrul lui. ornul face ca' "sitnanfa" lor sa trcaci dc la

vointa lui Dumnezeu, in dorirea lui Durnnczcu. Ornului

diavol ii este natural 5i logic si facA ccle cc sunt ale

volului.

rczcu, cleci nu e doar al lui. ci este "biclirectional" (ca intalnirea); Ia

ura, desfrinarea $i toate celelalte chipufi alc pacatului, de [a rltire la deplina maturitate - la rodirea virtutilor; iar pe de alta

dintdi la cel mai de pe urrna. Prin acestctt toate, diavolul , desfiinteaza dinlauntrul lui tot pacatul si toata puterea

ncrnijlocit in om ca in propriul siu "laborator" ("Ate

diavolului"). DirnpotrivA, tndntuirea inlatura toate incuitului si "nu mai poate pacitui". "Nu rnai poate picitui"

e nascut din Durnnezeu, fiindca estc intreg al lui

IucrArii cclei diavolesti inlauntrul ornului: preface in nilucrarilc diavolului si rnantuie$te pc om.

u si fiindci intrcaga lui fiinF se na$te neincetat dinlnczeu: ficcare gAnd al'lui se na$te din Durnnezcu 5i se

ircc in gand al lui Durnnezeu, fiecare traire a lui este trAire a

3,9 Durnnezeu, fiecarc fapta a lui este fapta a lui Dutnnezeu{8.!'Oricinc cstc niscut din Dumnczcu nu savi

picat, pcntru ci siminta lui Dumnczcu rim6nc inpoate pacatui" fiindci nu-qi dorcqte accastai nu-qi maie aceasta fiindca intreaga lui vointA (I Ioan 5, Itt), toata

irca lui se nasc ne incetat din Dumnezcu, cAci le-a prcschirnbat

sc nastc din Dumnczcu: de irnplinc5tc iubirca, se z[rnisle5te t durnnezeiegte{e ii este cu totul firesc 5i logic sit facA toate

: alc lui Dumnezeu. Dupa curn, dirnpotrivi, ornului nfl.scut

virneazir tot phcatul 5i-[ alunga, iar ourul nu-l mai sAv

"SArnAnta lui Durnnezeu" ceA dintru inceput sc afli in su 3, l0zidit dupa chipul lui Durnnezeu, in mintc, in vointa otnului; "Prin aceasta cunoagtem pe fiii lui Dumnczcu gi pc fiii

nu estc din Dumnczcu,sArnAnta lui Durnnczcu se searnana din plin inliruntrul olului; oricinc nu face dreptatcrnai ales prin Sfintele Taine si prin sfintclc virtuticelc cv ntdlnirea dintre doua persoane (ca gi gestul stringerii rndinilor') csteSfintelc Tainc si sflntele virtuti sunt dc asernenea "sitnAnta Rr)liunc "bidirectionali": nu e int6lnirea acestuia cu accltr sau invers, ci

Durnnczeu" inlauntrul omului, care incollc$te prin laptc, c rlcodatA a arninduroral nu sunt douA intalniri. ci c acccasi intilnilc.

si rnoareaT. Dc pilda, SfAnta hnptirta5anie estc s[rndnla sc iscA intre cei doi. La fel, intdlnirea Si comuniunea ornului cu

Durnnczcu; in ea Sc gAscstc intrcg Duninczeul-om. Lucornului face sA creasci aceasta simAnta in'toatA fiinta lui, in

rczcu pecetluiesc toate cele ale omului - gAndul, trAireil, fapta - 5i leo tlinrensiune dialogala: gAndul onrului este inrprcuna-gAndit cu

giindurilc lui. in toatc trairile lui 5i in firca lui intreaga, llirirca (sentirnentul) Si fapta. Dar nu gindul onrului a fost nrai intai, ciItri Durnnezeu; deci Dumnezeu e Cel ce prinre5te pe om sastrabata intre,q sufletul, inima intreagA, lnintea intreaga, p

intrcaga gi intreaga lui rAvna, intrcaga lui ncobosita cu El, astfelcAgAndul omului se na5terle la Dunrnezeu.tttt tloar gdndul. ci "intreaga lui fiinti se naste neincctat clin Dumnezeu"

47. "Moare" in accep(iunca paulini a tcrmcnului: "...ce setncrti nu dir

dacd nu va fi rnurit" (l Cor. 15. 36) [n.tr.].l)in Durnnezeu In.tr.]

-5 lJ Arhirn. Justin Popovtct

nici cel ce nu iubeqte pc fratele siu". Doar prin dreptate 5i

dragoste sc deosebesc in lutnea aceasta fiii lui Dumnczeu de

diavolului: fiii diavoluluise recunosc prin nedreptatc $iura,pricat Ei prin faradelege. De fapt, doua neatnuri sunt in I

aceasta: neatnul Iui Dumnezeu $i neamul diavolului: fiecare

trebuie sa aparlina unuia dintre ele: daca e iubitor al dreptitiidin nearnul lui Durnnezeu; daca e iubitor al pacatului, este

ncamul diavotului. "Nu estc dc la Durnnezeu" nu doar cel'

sivAr$este nedreptatea, ci Si cel ce "nu facc drcptatc", "nu

dc la Durnnczeu" nu doar ce I ce-l urf,5te pc fratelc ltri, ci 5i "cc nu iubc$tc pc fratclc sau". Acesta c criteriul infailicvanghelic 5i durnnezeicsc-ornenesc, care aratl fAra gcitreia din celc douh neatnuri aparfine cineva: ncamuluiDurnnezeu sau nealnului diavolului. Dreptatea si iubiredr:eptatea ca itnpreunare a tuturor virtufilor evanghelice, iubica putcre durnnezeiasci ce le infhptuieSte - sunt inse

copiilor lui Durnnezeu, alC fiilor lui Dumnezeu in aceastf,

Prin acestea gi pentru acestea triiesc ci. Si tot pentru accstea

CAt despre nedreptate si urh, acestea sunt semnelc fiilor dia

din aceastA lurne; prin acestea $i pentru acestea traiesc, St

datorita acestora rnor. Fiinta omeneascA nu intri in neatnul

Durnnczeu, in irnpArAfia lui Durnnczeu, dccAt daca drcpleste "rnai mare decAt cea a cArturarilor si a fariseilor" (Mate

20), adica nurnai dacA e durnnezeiasci, dumnezeiesc-otncsi nu doar olncneascir si urnanista.

3, ll-12Pentru SfAntul CuvAntator-de-Dutnnezeu, porunca c

porunca dintru inccput [sdrbescul prazopove.\t: tfi op1cste iubirea intreolalta. AceastA iubire dovcdeste ca omul este

la Durnnezeu si ca oamenii sunt de Ia Dutnnczeu atdt

obArsia lor cdt 5i prin nasterea din nou cea duhovniceasca. F

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 59

tt[rului, originea lui precisi, ontologica - si ritAcim in intuneric,

c0utirnclu-i obArsia printre anitnalele, elctnentele 5i lucrurile

lurnii acesteia. Iubirca pentru orn, iubirea cu fapta indrcapta

,B{ttrc Durnnezeu atAt perceplia cAt $i cunoa5terea cuiva fata de

gtu. Doar atunci poate acela sa vada in Dutnnezeu 5i prin

Durnnezeu atdt pe sine insu5i cdt r5i pe fratele [ui, pe care-l

Itrhcste; doar atunci descopera cA obdrsia sa - ca si obArsia

fl'rrtclui lui - sunt in Dumnezeu si de la Dumnezett. De aceea

Itorunca iubirii este totodata 5i porunca dintru inceput,fflrtotporunca" [sdrbescul vsezapove.s/] Dornnului Hristos. Prin

iar firea ei, iubirea este a CuvAntului si de la Dutlrnezeu; dar,

in firea lui, si ornul estc de aselnenea al Cuvantului si dupa

lripul lui Dumnezeu - de aceea iubirea, carc vine de la

Durnnezeu, cea a Cuvdntului, a Dutnnezcului-om, ii este ornului)va inniscut. nativ si firesc. DacA Durnnezcu-CuvAntul S-a

ut oln, aceasta este ca sa ne arate aceastar inrudire dintre

Durnnczeu ;i orn, aceasta unire a lor, in ciuda ncasernanarii

tlintrc firi si fiinte. Daci vorbirn despre neamul otne nesc, atunci

stirn cA fusese vestit "Si nc iubim unul pc altul" dc lalnccputul nearnului ornenesc insusi; daca vorbim tlespre nouapmcnire, despre omenitatea lui Hristos, despre divino-urnanitate,nlunci sa gtirn, de asernenea, ca aceasta vestire fusese tot "dc lahccput", gi toate acestea ca si fim constienti cle obdrsia noastra

durnnezeiascA, fiindca "nu este de la Dumnezeu cel ce nu

lubcste pe fratele sau'l (I Ioan 3, l0). Daca-si iubeste fratele,ptnu I sirnte totdeodata ca si el si fratele lui sunt "dc la Dumnezeu ",pide aceea se poarta dumnezeie$te cu fratele lui, caci iubirea este

Itutcre dulnnezeiascf, intre cei ce se iubesc. Dar daca uragte pe

fl'atcle lui, picrde con$tiinta si cunostinla obdrsiei lui durnne-

Zcicsti, atdt a aceluia cdt si a propriului siu suflet. Si face ca

ttrlletul sau, con$tient sau incon;tient, sA vinA de [a diavolul,eltci "cine savar5eEte pacatul este de la diavolul" (I Ioan 3, 8). Unnrll'el de oln nu considera nici oarnenii nici pe sine insu5i dreptiubirea fag de oln nu putcm cunoa$te adevArata obdrr;i

60 Justin

tirpturi ale lui Dumnezeu, drept fii al lui Dumriczcu' si de-ace'

sc poarti cu ei ca Si cu niSte fiinte neinsctnnatc sau tirra valoa

si adesr:a le distruge' cu o uimitoare u$urhtate ' A$a a tbst Ca

care 5i-a injunghiat fratele cel nevinovat, pentru ca ura ii intur

case vederia sufletului si nu si-a mai vizut nici fratele cel du

trup, nici fratele ce I tlupi duh. Prin obArsia sa diavolcasci'

l-a inruclit cu diavolul, l-a facut sf, se nasci dupa duh tlin diav

si clin rnegte5ugirile pacatului, ccle ale diavolului' 5i-a tras

grindurile si toate doririle' De aceea cra itnpotriva il tot ce era

la Durnnezeu in fratelc sau si in primul rand irnpotriva a tot c'

cc tiatele sau avea drcpt; si tle-aceea 5i-a ucis liatclc, ncvinov

"pcntru ca faptele lui erau rele, iar cclc alc fratelui lui e

clrcpte". Raul i ajuns nu doar principala forta creativa a,constiil

si a logicii lui, ci insusi criteriul [ui absolut in toate, $i tlc-

Cain a fost un uciga5 constient, un uciga5 alc carut lnotlvc

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 6l

3, 13

"Nu vi mirafi, liatilor, daci lumca va uragtc". Va ura$tc

lhra rnotiv, cutn $i Cain si-a urAt fratele. Sau. rnai dcgraba, va

uriiste con$tienta de aceasta, cu motive con$ticnte, caci faptele

ei sunt rele iar ale voastre sunt drepte. Raul cste riu in accea cA

uriiste tot ceea ce estc binclc - $i vrea sa-l dcsfiintezc. Caci

[ccasta este dorinla cca de pc urma a raului: sa nu tnai fie deloc

binc; e in firea raului si fie totdcauna du$manul bineluil e in firea

tliavotului si t'ie totdcauna clu5manul lui Dunrnczeu - caci dc-ar

lnccta sa fie. diavolul ar inccta sf, rnai fie diavol iar riul rau. De

$ccea SfAntul Cuvintator-dc-Dutnnczcu ne spunc: "Nu vihira(i" c[ raul uriqtc binelc $i ccl ncdrcpt uriqtc pc ccl drept,

Circi asta e insaSi firca rAului si logica lUi. Lurnca 5i-:r irnpropriat

I0ul ca fel de a filntoclus vivendil5i a proclarnat logica rirului

tlrcpt fel dc a gandi lntodus cognoscencli] - dcci, drcpt misurf,i loate Si a fiecarui lucru: accsta estc tnotivul pcntru carc lumca

Ulriste tot ce cste binc, drept, dumnezcire, Evanghclic, divirro-urnanitate. Si pe "voi, dc ascmcnea", care sunte!i intruparea.

pcrsonificarea acelora, caci chiar daca suntcli in aceasti lutnc,i sunteti din cealalta lurnc, a lui Dumnczcu si a lui Hristos.

3, 14

"Noi Stim ci am trecut din moartc !a l'ia[i, pcntru cilrrbim pc fra(i". Iata. intreaga, taina crc5tinisrnului: prin iubireflnl trecut dc la rnoarte [a viata cea lirh tlc rnoartc si vc$nicA.

luhirca cstc singura puntc cc boltcstc dcasupra prApastici urortii(lintrc aceasti lurnc si ccalalta, dintrc accastil viatri lreciitoarc $i

Vilta vesnicA. Prin firc, iubirca divino-urnanii cstc vc$nica, vinc,Itrtrca-ea,'din vesnicic 5i in ca cste puterca carc nc facc ncrnuritori

;ti vcSnici; prin taria nernuririi, iubirea invin-rlc toatii rnoartea $i

ducc inlauntrul vielii ve5nice. Ea cstc, de fapt, cea curc nc ridicallin nroartea sufleteasci si din iubirea picatului. ca cstc cea care

llr: dA viata pcntru Durnnezcu $i face sri victuiln in Duurnczcu.

"gAntlite" si "logice": consticnt a fost fratricid - deci ctlnstic

fost cleicid. caci pc ccle ce erau de la Dumnezcu in fratcle

pc acelea a vrut sE lc ucid[: dreptatca lui, prccutn 5i "faptele

tclc drepte". Nimeni n-a simlit Si n-a intuit atirt clc linrpcdc 5i I

dc deplin ca Sfdntul Teolog c[ in con5tiintclc noastrc olnen(

(otul izvorirste din doua obirrSii. din douir principii: cle

Durnnczeu si dc la tliavol. Tot binclc din accasta lurnc i5i

izvorul siu prirnordial in Durnnezeu, prcculn tot raul in diavol

la lirnita, ficcare binc sc intoarcc la Dumnczcu - la linrita, ficci

rAu sc intoarce la diavolul. Prin toatc acestc "fhptc rclc", Cain

asirnilat raului toatc dcprinderile strlc' firca si lo-t{ica sa, 5i ac

[-a fircut si se nascA $i sa se inrudeasca cu ccl ritu, cu diavo

- clc bunavoie s-a nascut in duh dc la diavolul: s-a thcut "fiu

cliavolului". Dirnptltriva, prin faptcle celc bunc, omul asirnile

binctui toatc ctcprintlcrile salc, firea sa, logica su, caractcrul r

iar aceasta il nastc din Binc si dc la Dutlrnczcu' Astfcl,

bunavoic, omul se na$tc duhovnicestc dc la Dutlrnczeu' asl

ajunge "fiul lui Dulnnezeu".

Justin Popovici

Prin iubire, crestinii ajung "tnorti pacatului 5i vii pent

Dumnezeu, in Hristos Iisus, DomnuI nostru" (Ronrani 6, I I"Noi gtim", suntem con5tienfi, ci "am trccut din moarte ,

via{i", adica faptut cA suntetn nemuritori si vesnici. Crestinii

o sirn(ire noua 5i o constiinta innoita atat fata de ei insisi cAt si

dc frati: se simt atat pe ei inSiSi cAt ;i pe frati ca fiin1e nernuri

si vesnice; aceasta le urnple inirna de o bucurie durnnezei

llindca iubirea evanghelici este putcrea ce preschitrba viata

bucurie duurnezeiasca. Or. este bucurie mai mare- decfrt sa si

si sa stii ca fiinta pe care o iubegti este nemuritoarc $i vegnica

cti tu insuti esti la fel? in acest tnod, doar in accst tnod, vinceteazi si r-nai fie povari. deznAdejde, blestern - si devi

binccuvantare. tresAltare, fericire. "Noi 5tim" sccrctuI vietiisirnortii fiindca am invins tnoartea 5i arn pAtruns inlAuntrul viiubirii dumnezeiesti. Iubirea ne-a unit, iarasi, rnai intdi

Durnnezeu, izvorul a toata viata, iar rnai apoi cu fratii no$tri,

sunt. dc asernenea, vc5nici in Dutnnezeu.in afara iubirii se afla moartea, muritorul, nrortali

"Cici cine nu iubeqtc pc fratele siu riminc in moarte [1te

rv rttl Ocrvcrto]". De ce? Pentru ca doar iubirea sparge

egoisrnului. Ea scoate sufletul din iubirea de sine, din inchiin sine, din singuratatea egoistnului. Doar ea ducc [a comuniucu fratele, cdtA vreme este vie, purtitoare dc viatA. "Ccl ce

iubelte rimine in moarte", in egoistn, in ingustirne, in sirntiritrecatoare, in gdnduri gi stari sufletesti totdeauna inchisc in si

insu;i, in captivitatea egocentrisrnului si a iubirii de sine. La

si sufletul ii putrezegte in el insugi, curn iiputrezesc 5i gdnduri

si cum si trairile ii putrezesc qi mor, tnor, rtor... - din intreg

acesta duhne$te moartea, "duhoarea mor1ii". Stlfletul ca

"rimine in moartc" face si transpari moartea dingirndurile, sentirnentele, dorintele si starile lui. Din aceasta tota

prinsoare a rnortii doar iubirea dumnezeiasca poatc invia

Cornentariu la Epistolele Sf. Ioan 63

iurbalsarneaz6 cu nernurire. Doar iubirea are iz cle netnurire, cAci

Irrc rnireasma lui Durnnezeu. Doar traind iubirea evanghelicA,

crestinul ajunge "pentru Dumnezeu buna mircasrna a luiHristos".(iici Hristos Don'mul, care intreg este iubire, rlspAndeste intregncrnurirea, iubirea prin care nernurirea rf,mAne $i traicste. Derucee a SfAntul Aposto I ne binevesteste: "Noi sunte rn lu i DumnezeuhunA mircasrnA a lui Hristos" (II Cor. 2, l5). Doar iubirea a

lnvins rtoartea, doar iubirea izbaveste din rnoarte. [ubire, cumlc vom numi, daca nu Hristos? Caci El este Cel ce a invinsnloartea, El este Cel ce prin iubirc invinge rnoartea in tot ornul.lubirca aduce fiin[a orneneascf, la nenrurirc, cAci o urnple devia[a durnnczeiasca. Iubirea: aceasta putcre carc inclurnne zeieste,ctrrc ne facc dumnezci. Vrei, in aceasti lunrt, sA sirnti cA estiItcrnuritor'/ lubeste pe fratele tau. lubcstc-i pe oarncni ca pe frali:ln aceasta stA bucuria cea adevAratl a vie(ii. accasta bucurie p-e

citre nimeni nu ne-o poate lua, nici in aceasta lurne, nici inccalalta: "Bucuria voastra nirncni nu o va lua de la voi" (Ioan 16,

22). "Rhmrine in moarte": rirnAne in ceea ce prelnerge lnortiir5i o produce, adica in pacatc - or, in ele se afla iarlul Si in iadtliavolul, cAci el sus(ine cu inver5unare si fara ragaz ca rnoarteac ceva firesc Si logic, ccva care trebuie sa-si ia partea sa, ceva cucarc nu-i dc luptat, caci moartea este o lege naturala, o necesitatc.('restinul este pe de-a-ntregul in cealalta partc: prin iubire a

lnvins rnoartea, tot ce ii premerge, tot ce o producc qi tot cc oIttso[eEte: pAcatele , diavolul, iadul. Caci iubirea este toata virtutea:cir "intAia si cea rnai mare dintre virtu(i", ea traic5te si exista princclclalte sfinte virtufi: rugaciunea, postul, srncrenia, pacea,lini5tea, rnilostivirea etc. De aceca cel ce-si iubcste'fratele se sit()aga pentru el si poste5te pentru el; de aceea cstc rnilostiv fa(ide cl si de aceea este simplu, pa;nic si linigtit. Astfel cA iubirea,plin rnijlocirea tuturor acestor virtuli, invinge in orn tot ceca cecstc rnuriior, adica pacatos, diavolesc si rau.

62

5i il poate duce la viata ve$nici. Atunci intreg sufletul

64 Arhirn. Justin Popovici

3, l5Dupa curn iubirea cste intreaga virtule, asa ura cste intrea

patima. Caci ura face fratelui tot ce-i rAu. Dc fapt, tot ce-i rau eii apartine; traie5te din fatarnicie, rAutate, barfa. tinerea cle mia raului, dcfAirnare, cearta, viclenie, ucidcre si din celcrautati. Prin toate accstea savarseiite totdeauna acccasi crirnaucide trupcstc 5i suflete;te. Prccum iubirea duce la ncrnurire;5i ura ucide. aduce tnoartea: il ucide intai pe cel ce-o poarta sihrancste ; ii ucide suflctul, astfe I cA cel ce urlstc estc drja uc- uciga5 de sine insusi, c6ci prin urA si-a ucis sul-lctul. si cind usi-a vArsat-, si in ucidcrea celui pe care il uraste - iatA-l intloiuciga;. Totdeauna ura se revarsa tloar asupra unei fiintncmuritoarc. Prin fire cste semAnatoare dc rnoartc, cstc ucig- ucigasA de orn, caci vdneaza in cel ce o poarta, in orn, tot cc,ce-i nernuritor, durnnezeiesc, vegnic, punand astfcl in oscntimentul si constiinta cA cste pe de-a-ntregul muritor _ ca,tirpt, n-arc suflct nernuritor. Iar cAnd ornul nu-si rccunoa5tc siu, suflet nernuritor, nu-l recunoastc nici cclorlalti oamcnipcntru el, oarnenii sunt fiintc muritoare; nu-i in ci nici suflencururitor, nici viafA fara de tnoarte, vc;nica; de accca, ccl.urAste cste adcvdrat ucigag de orn: se ucidc pe sinc insusi si-ucide pc toti ceilalti oarncni. ii ucide, caci tagtiduicste sufletuvcsnic gi viata ve5nica. Cu adevarat este uciga5 de orn, uratlevArat calau al omului. De aceea SfAntul CuvAntatortlc-Durnnezcu scrie : "oricinc ur:igte pc fratclc siu cstc ucigagdc oamcni [crvOpolnorrovoq eotr] gi qtiti ch oricc ucigasleoamcni nu arc l,iafri vcsnici, ddinuitoarc in cl". NeavaI'viati vesnici in cl". cel ce ura5te o neaga ri celorlalti oamcni;astfel cA ii rcduce pe toti la ceva trccator, rnuritor. si in acest chinii ucidc pe toti. Dar totdeauna hornicidul esrc si un dcicid; prin,r'rnare, dacf, pcntru el nu exista suflet nemuritor. nici Dumnezeu

Cornentariu la Epistolele Sf. Iorn 6t- :flct nernuritor, nu cxistA nici Dumnezeu. Aceastn

''.re frbsofusprc vratii a fiecarui homicid, moral sau spiri,tu.l, rcililUilc tagaduieste pc Dumnezeu gi nernurirea suflctului ,rto'Oiiga5 de oamcni, rnoral sau inlauntrul .rn"tuf ri Iui. UcigaS {erncnr esrc cel ce nu recunoa$te nirnic *,*L- ;;;'"r,lr:;

lffir::T.ll.::li:llor - iar asrfcl este rot cel.. ,,r.aqt;'frilclc sdu". Dar tottlcauna acest uciga; a.

"^,".ril;,"t;l,:::,::,.*:1"nu ar-c vialn vcani& in-"r,,. Nu e in et viafa! rrt lr vld[alinrca pentru ca ura si cererarte rauta[i i-au orbit sirrtur a*nnc_icscului, al nernuririi, al vegniciei: p"ntru "a

l_atr aruncat inra constiintci de .sine, astfcl ca nu mai .;*;;;;';;:;,T::::::,:^"rnuriror sau vesnic. in sirntirca sa si in consriinta[.-a ucis si pe Durnnczeu gi 5i_a ucis,i ,rn",rl.t;'#i;':ll:ucigas-de-Dulnnczeu 5i uciga5_dc_on,r,"ni, si rnai intAi dctc sinucigas.

3, 16-17Cc-i iubirea ? Iubirea il face nelnuntor pe cel pc carc il iubirn;

l';1, l;",:1'?:" :::l'^-^': 9.'' "; ;..,' J"- n.,,, r ire c e r u i perc il iubim - insearnna a_i da.r via1a r.ir,"r, i""l:;"#"X;iil,.l :1,1"-'^1T, lo : :T : "' : " u' s n i'' b,.pi.

" " tr u r nn e z e i a s c a,

i rca d.urnncze iascA, Veg n ic ia au,*" r. ii.*;; ;;#::,:il;:AvArsiri durnnezeje$ti. Accasta este fuiirea cea adevarata,rlca vesnica si durnnezeiasci; este iubirca pe carc Iisusllli.ji.: ,ratat_o in.

.toara destivArsirea ci si rototlatA intatca orneneasca cotidiana _ si, in acela;i ti,rp, n"_n t.lot ,il:i j.L:-,r"io1.. .1..o rrairn ca fiind a ;;;;,;;: ;#;iruJrg ne bincvesregte: "in aceast, u;';;;oscut iubirca: cl

ll:':::,:11:^t:l :i'pcntru noi, qi noiJ,t,.i suntcm rxcrr1tr:rq ogetiopevl si ne puncm .un.t.t" l;;;;;l;;i*llj]:::':Y]-:]1,!i.o d,at viara pcntru noi. Din iubire rara denu exista, caci de-ar avea suflet nemuritor acesta n_ar putea fi

tlccAt fAptura unui Dulnnezeu nelnuritor - si pcntru ca nu exista

,cni S-a dat de bun.voie rnoitii p" C;;.,;a sa ne daruiascaicrca, via(a vesnica Si nemuritoarl, fiind.a'o cilcat cu rnoartea

66 Arhirn. Justin PoPovtct

pc moarte. Aceasta este singura iubire adevirata din lurr

noastra, singura iubire durnnezeiasci, singura iubire vesni

De aceea "gi noi datori suntem si ne punem suflctclc pcnt

frati". adica si noi trebuie sa jertfirn totul pentru a sta|ui si a int

in ei sentirnentul durnnezeiescului, al nernuririi $i trl vesnicir

pentru a li-L da pe Durnnezeu, nemurirea si viata ve5nica

hinA.a noi nu-i putem convinge de toate acestea dccfrt print

jertfire a noastra dupA chipul celei a lui Hristos. Iubirea r

aclevarata este aceea de a-i darui, de a-i asigura cclui

nctnurirea si viata veEnic&. Doar'o astfel de iubire poate face

sc nasca si sa sc intareasca srmfirea lui Durnnezcu 5i a netnuri

iubirea aceilsta este totdeauna jertfa' totdeauna jertfa de si

totdeauna isi da viala pentru frati. Scara iubirii cstc it

incepe cu cele rnai mici jertfe 5i sfdr$e$te cu jcrtt-a de si

Esential este ca in fiecare din aceste jertfiri sa fic o sirntire vi

iubirii pentru fratele, c6ci aceastf, sirntire uSureazA incuviintar

cctui pe carc il iubirn si ii starneste cu uSurinfir prirnirea in iubi

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 67

5i puteri sfinte" Prin ele iubirea se arata, se infaptuie5te 5i se

ctrncretizeaza. CAci acestea sunt lucrarea ei, rnirturia ei si

autenticitatea ei. Aceasti lucrare si aceastl autenticitaterlivino-urnana sunt cele ce o deoscbesc de celelalte a$a-zise

iubiri, de pseudo-iubiri, abstracte, trecatoare, vanitoase sau

urnaniste. Iubirea nu-i autentica decdt atunci cAnd irnpline5te

pcntru frali toate faptele evanghelice: dreptatea, rnilostivirea,rugAciunea... - acestea sunt selnnele e i, pece[ile ei de recunoa$tere,viata ei. Prin cle,- cu ajutorul lor, iubirea trlieste ti exista. De

tccea SfAntul Evanghelist ne binevesteEte: "Fiii mci, si nuiubim cu vorba, numai din guri, ci cu fapta gi cu adevirul [evfpyc,l KCr,r cr]"r1Oeta]. in accasta vom cunoaqtc ci suntem dinadcvir [otr er trlg cr]"r1Oetctq eo;.rev] si in fata lui Dumnezcuvom afla odihni inimii noastre". Adevarul lui Dutnnezeu esle

sufletul iubirii durnnezcieSti. in el se gasesc toatc desAvarsiriletlurnnezeieSti, cAci in el se afla dreptatea dumnezciasc[, bunatateatlumnezeiasca si toate celelalte desAvir+iri. Si cu adevirat,acesta impaci inima ornului, inima care iubeste si se jertfeste

pcntru frati; caci toate des6varsirile dumnezeieqti, prin puterilelor durnnezeie$ti, dezvolta, irnboga(esc si intind la nesfArsitconstiinta fiecarui om de propria sa nemurire, de viala veqnica

li deci de nemurirea si viata vegnica a fratilor lui.

3,20-22Daca inirna noastra ne osinde$te inaintea rnare[iei faptei

iubirii durnnezeie5ti, daca ir;i spune invinovatindu-se cu stnerenie:"Nu, nu sunt in stare sa infaptuiesc o asernenea iubire durnne-zciascA", trebuie s-o impacarn arnintindu-i gi recunoscdnd ca

"Dumnezeu cste mai mare dccit inima noastri Si qtie toate".$i, fiindca este mai mare, El este Cel ce va da inirnii noastre preaslabe puterile gi curajul de a spori in fapta iubirii: jertfirea de sine.El, care gtie toate, 5tie gi cAnd $i ce trebuie sA dea inirnii ornuluica si sporcasca in ea iubirea durnnezeiasca, si creasci in

Astfel este iubirea cea adevirata, "iubirca lui Dumnezeu

iubirea lui Hristos. iubirea evanghelica: aceasta estc cea care

incurajeaza pe oln in fiecare jertfire pentru fratcle' SfA

Evanghelist ne binevesteSte: "Cine are bogifia lumii aces

Si sc uita la fratelc siu carc cste in ncvoie 9i i9i inchide ini

tati dc el, cum rimine in acela dragostca lui Dumnczeu

Cdnd "dragostea lui Dumnezeu" ritnAne in inirnA. atunci

este deschisa tuturor fralilor spre a le sluji, prin faptc bune,

rugiciuni, prin posturi. prin dreptate, prin bunatate' prin adev

prin rnilostivire, prin ribdare, prin smerenie, prin pitcc sau

toata jertfa de sine, rnergdnd pdna la a-si da pentru fratele

rnai de pre! in fiin1a orneneasci: sufletul.

3, 18

Caci 'liubirea dc Dumnezcu'r traie5te in otn si luc

inhunhuI tui gi-mprejurul lui prin ccl0lalte virtu[i dumneze

Arhirn. Justin

mai desavarsita ii este iubirea - la fel curn iubirea desiivarsiti

fapta celor mai mari "rugitori": Sfintii' SfAntul Isaac Sirul

invata adev6rul acesta: "Iubirea se naste din rugiciune"'

Sau - caci "Dumnezeu este tubire" si' daruind ornului iubi

Lui, cu adevrrat pe Sine insusi Se da. in iubirea dutnnezeias

cvanghelica. totuI tine de rugiciunea celor ce iubesc: rlr- rc

Sfdntul Teolog nc binevesteste: I'Avcm indriznirc ciDumnczeu gi oricc cercm [o ecrv cxtttopev], primim dc la

rug[ciunile tale". Otnul care pazeste poruncile dutnnezei

estc totdeauna infelept, ravnitor, nefalarnic in rugirciunile

stie ce si fac5, cdnd sA faci Si cutn trebuic sa-l ceari

cresterea in Dumnezeu, sA-l duca pe orn din tapta in fapta

dintr-o sfanta virtute in alta. Pe toate acestca Dutntrczeu lc

prin rugaciune, adici atunci cind iubirca devinc rugAciune

rugaciunea aleargl ta ajutorul Lui - caci iubirea sporc;te mai a

prin rugaciune. Cu cdt rnai mare este rugaciunea otnului' cu a

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 69

3,23-24"Si aceasta cstc porunca Lui, ca si crcdcm intru numele

lui Iisus Hristos, Fiul Siu, gi si nc iubim unul pc altul, prccumlc-a dat porunci". E o prescurtare a Evanghellei rnAntuirii:Crcdinla in Hristos si iubirea lui Durnnezeu. Acestea doua sunt,tlc fapt, o singura porunca, fiindcA alcatuiesc un singur senti-lltcnt gi o singura stare: cine crede in Hristos crede pentru ca-Llubcste: prin credinta sporcstc iubirea 5i prin iubire credinta,

irc, ascurclrca: ccl cc-L iubeste pc Domnul crede, cle asema-in El, o incrcdcrc pc care iubirea o facc sa izvorasca in e[.in[a aratA ornului taina Dumnezcului-om: cu cat ornul it

roa5tc mai rnult, prin crcdinfa, pc Iisus Hristos, cu atAt maiIt il iubcstc. si cu cAt il iubcpte rnai mult. cu atit rnai rnult se

68

Dumnezeu da iubirea rugiciunii ca pe cel rnai desavarsit dar )r una sporcste si sc irnpline5te prin cealalta; sullt "gelneni"ovnicesti: iubirea sporc5te prin credin(a, dar li credinta prin

pcntru ci pizim poruncilc Lui Si ccle plicutc inaintea

lhccm [tcr crpeotcr tvoTltov cturou notouptev]". CAta vl iincestc in taina lui Hristos. Marturie clcsprc accasta este

ornul ii implineqte poruncile, Dumnezeu irnplineste si

rugirciunile ornului: "Asculta-L pe Dutnnezeu in poruncile

pcricnta cvanghelica: Hristos Se salasluieste, prin credinta, inn, iar prin iubirc ornul sc inradAcincazain Hristos (Efeseni 3,

- z,ice Sfantul Ioan Gura de Aur -' ca si El sa tc asculte 7). Aceasta indoita virtute (iubirca si credinta) facc sA se nascAsuflet celelaltc virtuti cvanghelicc, si prin toatc accste virtutilrnnul Se salasluieste in om 5i ornul in Dornnul. De aceeartul Teolog ne bincvestestc: "Ccl cc pizcstc poruncilc Lui

Durnnezcu - Si totdcauna cere doar ceea ce-i folosittlr tndntu Anc in Dumnczcu si Dumnczeu in el" - caci ltrin puterealui El este prczcnt in ficcare din porunci ("Dorrurul e ascunssut-letului, adicA cc este cvanghelic, durnnczciesc, nelnurl

r,'csnic. Stdntul CuvAntator-de-Dutnnczeu toctnai ne-a

accasta qi acum stim secretul rugaciunii: rugAciunca cste

tinerca poruncilor lui Dutnnezcu. Iata rcgula evangltclicit:

cc [ine poruncile lui Durnnezcu, Dumnezcu iiirnplincstc fl drice]: ornul-Durnnezcu irnprcuna-lucrcaza cu ornul, iar

clin rugAciunile lui. De pilda: Sfintiilin poruncilc lui Durnnc rul rarnanc cl insusi - dcsi estc cu toata fiinta lui in Hristos

clc aceea 5i Dumnczcu le irnpline5tc rugaciunile, fic ci sunt

ccr ori pe patn6nt.

nnul 5i clcsi "locuic$tc in El". La fel curn 5i Dornnul nostrulxrrs Hiistos tocuicstc in om fara sa piarda nirnic din prinAtatea

i pcrsonala; dar aceasta sala5luire a ornului in Hristos si aIlristos in orl, aceasta impreuna vietuirc durnnczeicsc-

poruncile Lui" - spunc SfAntul Marcu Ascetul) 5i ajutA pei cci cc se ncvoicsc sa le irnplincascf,. Si totdeauna rArnanegricioarc principiul evanghelic al sincrgici clivino-ulnane

70 Arhirn. Justin PopovtctCornentariu la epistolele Sf. Ioan 7l

I IOAN 4,1.21

rlubitilor, nu dafi crezareoricirui duh, ci cerca{i duhurile

tlaci sunt de la Dumnezcu, fiindci mulfi prooroci mincino$i

nu ic$it in lumc. 2in accasta si cunoagteti duhul lui Dumnezeu:

oricc duh carc marturiscgte ci Iisus Hristos a vcnit in truprstc dc la Dumnczcu. 3 $i orice duh carc nu mirturiseqtc pe

lisus Hristos nu cstc dc la Dumnezeu, ci cstc duhul luinntihrist, desprc carc afi auzit ci vinc Si acum cstc chiar in

lumc. {Voi, copii, sunteti din Dumnczeu qi i-afi biruit pc acei

prooroci, cici mai mare estc Ccl cc c in voi decit cel cc estc

irr lumc. sAccia sunt din lume, de accca griicsc ca din lumepi Iumca ii asculti. 6Noi suntem din Dumnczeul citre cunoaqte

pc Dumnezeu asculti de noi; cinc nu cste din Dumnezcu nu

nsculti dc noi. Din aceasta cunoa;tem duhul adevirului 5i

duhul riticirii. TIubitilor, si ne iubim unul pc altul, pentru cidragostea cstc de la Dumnczcu $i oricinc iubeqtc cste niscutdin Dumnezeu gi cunoagtc pe Dumnezeu. sCel ce nu iubegte

n-a cunoscut pe Dumnezcu, pentru ch Dunnezeu este iubire'0lntru aceasta s-a aritat dragostca lui Dumnezcu citre noi,

cri pc Fiul Siu Ccl Unul Niscut L-a trimis Dumnezcu in lumc,

ctr prin El via(i si avem. r" in accasta cstc dragostca, nu

fllndcn noi am iubit pc Dumnezcu, ci fiindci El ne-a iubit pc

noi $i a trimis pc Fiul Snu jertfi de ispiqirc pentru picatele

fioastrc. rrlubitilor, daci Dumnezeu astfcl nc-a iubit pe noi, 9i

Roi datori suntcm sd nc iubim unul pc altul. 12 Pe Dumnczeu

nlmcni nu L-a vizut vreodati, dar dc nc iubim unul pc altul,

Dumnczcu rimdnc intru noi 9i dragostca Lui in noi este

drsivirgiti. rr Din aceasta cunoaqtcm ci rimincm in El si El

lntru noi, fiindci nc-a dat din Duhul Siu. '{ $i noi am vizut si

orneneascisr)nu exista decdt prin Duhul-Sfant si in Duhul Sta

rot Du rru I sfant estJ ;i ;'Io^ "T'lll *:':l: ^1,1,:I'

illTot Dulrut )rArrt srrv :;;;*:. o.to nrezcnt inlauntrul omu

^".^.,^ viata; Dornnul Hristos este prez(

prinDuhursrant-";;i{'l*:::l"S,li?lli,l:.Ji';'T;,,prln rru,ur Jro'rr -; fe Et te*ane in noi [pevr;t ev !ltf

prin aceasta cunoas'' -n."u,i*a ci nicioddin Duhul pe carc ni L-a dat"'-Ceea lt..l---..,',i Celci lnt:lLi' JJ'jJ:' *l'#l ;'-1.

" J ou*n "' i'i i cerc i in

Sti ntc. La ace asta n" i nio'"*'rr tTt:Y-f:l::",,Y:,:: :;]::t,T ::,iiJ;l;:i;,;.;;i" i i-'"i i rsarbe scu I u * o j i c u j e ; szl

"intrcitnize,t"], pt'ii'u- tt it face .sA trAiascir in Hris

tu h r i s t o v ti r t i e ; s a' i' ^:,i

J:lll:^1:l ":' i:., [t fi:l i i.

":" I,

't',i,,lli,i i''iii';' ri, "" " ; dut' o' n l " usc al' ro a ta v i a ra c re 5ttnu

e sre o n e v o i ntir " " ^,;;;;

i;;; i'.

t lAi' ." :l :Y',:: ilf 'li':'XoLil", X'i t::'i;;;;;,. i', uoi'^ de a aj u n ge tre i rnic

5 o-L I t"t-"I, -* b i o za d i v i no - u m an ir I n' tr' ]'

72 Arhirn. Justin PoPovici Comentariu la epistolele Sf. Ioan t-\

;i dc lurnea care il inconjoara - dar nu-$i cunoa$tc esenta proprificon$tiinte, nici nu stic de unde vine aceasta, nici in ce constti:

cstc taina constitutiva a fiintei omencsti. Pornind de la existenta

duhutui lui si a rnanifestarilor lui, omul ginde$te $i cxistcnta

tltor duhuri. Exisla tblurite duhuri, caci felurite sunt $i mani-

I'cstirrilc lor. De la pogorArea Sfantului Duh, in ziua Sfintci

Cincizecirni, Duhul lui Durnnczeu S-a aratat concrcl oatnenilor,

curn estc si ce cste. si astf-el le-a dat putinla - pentru prima datA

- dc a se oricnta in chip netnincinos in lunrea duhului, preculngi critcriul carc sit lc faca posibil accasta. Dc la Cincizccitne 5titncc cstc Duhul lui Durnnczcu. iar $tiind accasta 5tirn totodatti $i

cc nu estc Duhul lui Durnnczcu. Tot duhul carc nu-i ca El, tot

tluhul care nu-l scatntna 5i care, mai mult, are $i insu5iri

potrivnicc nu c al lui Durnnczcu - acesta e criteriul ce I rnai sigur.()r. Duhul lui Durnnczcu, Duhul Sfhnt, estc intrcg rnartor cilisus Hristos cste Fiul lui Dutnnezeu, Dutnnczctt $i Dornn,

Mrintuitorul lurnii. Toati lucrarea Lui se altoicstc pc accasta

Iulirturisire cA Iisus estc Ornu[-Dutnnczeu. SlAntul DuhIrriirturiscgtc accasta prin toatc rnanifestarile Lui, prin toate

lucrirrilc Lui, prin to:itc tninunile Lui 5i prin puterile harului Lui. iii aceasta se intArnpla in Biserica, prin oarncnidc-DLrh-purtatori,qii rnai ales prin sfinlcnia viefii lor.

4rlLumea noastra pimAntcasci este salaSul a urulte si deo-

rcbitc duhuri. Pentru cre;tin nu-i decAt o singurir cale dc atlcoscbi si dc a ccrca duhurilc. Este extretn de greu sit te orientczi

lr\upra lor, circi deoscbirca duhurilor estc clcopotriva darul

Sliintului Dulr Si lucrarca ornului - 5i aceasta estc o intrcag,l

Itiinta. Duhul SfAnt este Cel ce da ornului darul "dcoscbirii

tluhurilor [Starptoer; rvtD]rcrrtDv]" (l Cor. 12, I0), si il da

prin credinla 5i prin toate ccle laltc virtuticare imprcuna alcatuicsc

1r rrcimpartiti Iucrarc Ifaptuire] cl'anghclica; accitsta lucrarc

mirturisim ci Tatil a trimis pc Fiul' Nlintuitor al lumi

,s c inc mirturiscste c i Iis us cste iiu! !1i.nuy nc1c: * :i:1:

;r'#ffi# "l,i;i;;rmnezeu. ,6Si noi am cunoscut qi a

crczut iubirea pc care Dumnezeu o arc citrc n";'::::::::,esle ittbire si cel ce rumdne in^iubire rtimine in Dumttezeu

Drtnrnezett ratttdne fntru et' t'intru 1t:"tt" '.1:: Ltl:::::

iubirca lui fati a. noi, tu si avem indriznire in ziua iudcci

fiindci prccum cste A'ccl'' ':'. t-"t:l il-L'1.,:.l.lllHsc;.{'i;'ilil ;;;J" irici, ci iubirca dcsivirsi

alungi frica, pentru ci frica 1t" tY.t-1n-",ni1l1;'X.:Ti:j.

sc tcme nu cstc desivirSit in iubire' reNoi iubim pc Dumncz

fiindci El ne-a iubit cci dintii' zrt po'- :ic:

cincu:!.t,':!:::,

Dtttttttezert, iu pefratele slruil urisle' ntitrcirros este! lentru

,ot ," ,ru iuheSie iefratele sirt' pe care-l--u viz'tt'Pe,'':':':::,:

pe c(rre trrt L'a vtizrtl, 'u puit" su-L iuheascri' 2r$i acc

'p"trr.u avcm dc lnfJ: ci'ie iubeste pe Dunnezeu sti iuhe

gi pe frutele sirt-

ffin1a[n.tr.]

4,1-3C.-*.r" duhut'? Noi nu Stim fireair rluhului' dar ii st

rnanifestarile, ;i prin aceasta putem spune. ca duhul cste o fii

nctrupeasca, o persoana inzestrata cu.rnin11 ''^],i?t'j1ti.r T

i:Jilffinrjri-.'it "t atAt de pufin -cunoscuta

ca $i fi

i;; ;i;i rnateric i. Amandoua "lt i' : T.1l t:,'^l

::,,',1"1:'tiLC:rtlllal rrrar!vr rvr'' ' ^--

;;;;;. Fara indoiala ca esenla duhului $i esenta tnatertet

ctcscopera in parte ,i in,r-,n unYtl" ftlt pt^il l"i,L'1"::TT.]

ffi;ffi ;'ti-;^r.*i" clin duh si din trup; <lar' dcsi dt

este ceea ce-i de c[patai in otn, nici omul insu5i nu $ti" ::-"il],f.rp.. Jrt rl lui' Piin duh gAnde5te' simte' traie;te' pt't::tt^'

ord. - dar nu-si cunoa$te eienla propriului siru duh' nu stle

in ce constir, nici tle unde vine' irin duh arc constiinta'de

-74

e ste, intru totul' tleo potlivi a .harullt ^*.'ilt'::t:; tl:tl:bc;

;;;i;i" a omului' rrebuie tiry -:i.-:.'o;,.nAsr, se dob^nde

:f',0,:':';" t:H'::";;ii'* o'r'u'iror: accasta se dobander

trepttlt, si <Joar cct tlesAvar5ili prrrnesc darul de a discer

duhurilc, darul de ^"

* '"'it"tJ

t,l -Yi.-::T,""'i"::?;r1;duhurilc, darul oe ^ ::^::";ru-'i,.n"rl,rea bincle si raul i

;;;;;;;"-ri de a observa cu toata lirnPez

cse nta 1or. Acc asta'" -'' "t tit tt:'

: -*?ln:Tit:::I:*1l;J,t;csenta lor. Accasra tt' ' ' .,,r" prin obisnuinlilo, lrronu tilrc este pcntru cci desavArsttt'

[yeluptvctoptevcr]sz *'ti*t"if" [tct crto0nrnplct] inr'[tatc s

trcoscbeascit [npoq ;;il;';r tllt::l :l:],, lt'llii, i: lldcoscbeascer L7tPo9 ,Jy"f*;',rsnto a.o..uirii binelui de

:".T':ilTillJT:'::1: "ril" l;r"ii tl1::lT: lIl, 3:H : T' ;1I rl {i ll I ; ;:'ll:lt' i; Tli,'J ?,I "li

i:

Comcntariu la ePistolele Sf. Ioan 75

pot sa spuni cu singuran$ daca un anulne duh vine sau nu

il. [n Dr,r,nezeu. Sirnturile acestea [tct c,o0rltnpto] lucrcaza

prin lrijlocirea tuturor celorlalte virtuti evanghelicc "acordate"

il. t u.' prin rug[ciune, cAci toate sirnfuri[c ajung rugaciunc

(1i-aceasta cste "vederea rugaciunii"); prin iubire, caci totul

iljunge iubire ; prin rnilostenie, caci totul ajungc rnilostc'nie etcs{.

l)1r silptirilc ncexersatc, "ne-acordatc" prin |ar duc lesne la

nirlucirile proorocilor rnincino$i.

4,2-3De fapt, ceata duhurilor se irpparte in douar taberc: cclc cc

liunt ale lui Dutnnezeu 5i cele ce sunt alc diavolului. De la[)urnnczeu sunt cele cC recunosc 5i rnartUrisesc c[ Iisus cste

l)urnnczcu, CuvAntul intrupat, Dotnn si Iv{intuitorl dc la diavolul

Irunt cele ce nu recunosc acestea. Toata filozofia diavolului

c()ustar in a nu-L rccunoa$te pe Dutnnezeu in lullre, a nu

l'ucunoaste prezenfa Lui in lutne, a nu recunoaste intruparea Lr'ri

Itt lurne. Ea sustine si invata ca Dutrmezcu nu e nici in lurne. niciorn - si cu atAt tnai tnult nu e nici in Dutnnezeul-otn. Ea

:tindc cti-i absurd sA crezi cA Dutnnezeu S-ar ti intrupat in om

u cA ar fi putut trai in orn. Filozofia diavolului constA in a

rloar cei dcsardr5ili In.tr.].LJnificarca - prin har - a puterilor suflete5ti nu'tlucc la o rrronotonic a

lctului (rnonotonia tlainuia tocmai cdnd acestea erau lipsitc dc har si

lctul riminea inchis in el insusi), ci, fiindca toatc lucreazd acum acclasi

- irrtalnirea. interpcrsonalitatea -, se intdmpli un fel de "cornunicarc

insusirilor" intre virtuti: iubirea devine rugatoarc. rnilostivirca dcvine

rc - dcci "toate ajung rugaciune"; la fel pentru celelalte. Toate

Arhirn. Justin Popovtct

inc ci ornuI este cu totul fhra Durnnezeu, o fiinta in carc nu

rLrl ce a adus tulburarca ca nefiind duh al lui Duntnezcu. ci tltrh nefircsc.

litLT:ilt,1,:ilil'l -*ioi. o' r""rilc "trcorclal""sr prin hittrca ce pArintelc Justin subliniaza este ca darul dcosebirii tluhtrrilor nu

:r'cuzar separat. ci ca o rezultanta a tuturor cclorlalte virtuti; t1e accea il

nvauptctta] daci sunt dc Ia LtumncZcUt rrrrruro '|rrs':- r

m i n c i n o s i a u i e e it i "

i ti*t;' s-i':i"]':, :',:::::l:i" ::t?, il ll ij

52. Excrcitiu sustinut 5i rePetat'

5 3. L uclirri l e " acorcl irtc" pii'rJ' l1ll, ll]l:::'^:lll:i'::','-U;::^l53. Luclirrile "acordatc prtrr/ur rrqr' rrrrrzr.'-"- )r-.,-.un,,, unillcate. Acel

,i,"f""i.. p.,,'ivitc' acltrsc la un acelasi "nutnttor c<

har lucrcazir 1in,,p'"una-tt't"^"1 t.,,fi ::^':. l:l::: lll#it"Xj|, I[:"J:: ::'iJlll"!T^;i;;;;io. I n t,"otot "'l

LucLarca pro pri'c- h aru I u i e

i.si de a convcrti toott"o"utiiit "'"'i'i r',"^.j:f:':f; :li'Jt'*'iillsa de a convcl tr tvq's i'n],;;;"tt" lor "solilocvialtrr"' irrchisa in t'l^t-L]

intalnire. cle a le scoatc d

h ar, toate puteri I c "''' i'r ""1'.t' " I l:l:1.:: Iilllllffi ,,?:ifi

"t:';;Il'; ixlL"r!,f i:l'H6il:.' ;;.;';;;stre.' i ntru i n tar n i rc" I si sit

raporteze v i u I a Dum ne;il t il ;;;; *S i*i::l' : ::::: ilLT'#::1?."Ji:fir"::ii"?il'i ;"muniuniicu Dumnezeu si cu ceirtrti si vor

:a - iubirea, rugirciunea, milostivirea etc, - denunresc dimensiuni ale

Comentariu la epistolele Sf. Ioan 77

16 Arhinr. Justin PlPgYt'

este Dumnezeu, nici ceva de-al lui Durnnezc-u' nici ce

, ---^:^-^ -o,tr,r,,or sau veqnic" ea sus[ine ' dc ascrncnea'l,-rrrl rnrlfif()irre- cl

totul trecAtoare, cu totul murttoare' c

i ani,natetor, dc care nu sc clcosebe$tc t

".^ il este potrivit si vie'ttriasca prcc

.r-;L,,nii lrri nritnilanirnalete, singurii f i '*'a'oo;i legitirni' strilbunii lui prttntt

clar si fratii tui notu*ti - aceasta :t" :-1.":].:';t'*,:*';.1ill:J:'iltl ;.:ffi';; 'rea

cu orice prcl sir-L inroculi::i '

Hristos. sir-I il locut in lurne si t" 'tTl.t-:u::Y::::Tlt*fBli;]lll;il

.,;,ffi'';il; ac1sla<rerlr pri' cuvintcre: '

ac e asta s i c u no aett ti"i' i't J't ?.' T :Yt:':.,::ic; i:,T" :ffiffifi;iilil''i "e risus Hristos a vcnit in trup

dc la Dunrnezeu' $i oricc duh carc.n11n1::J:lt::1""3;t

lr:ll,J;HX'.T;."i;;;;czcu' ci cstc duhur rui antihr

dcs pre c a rc afi "'i; : L ;i * t t^i']T.:*:::

I :l ::I"',,t"?trcsDrc caru arr qu'-" - clnna o pe.rsounir s*oop,,01". "Orice duh": accasta poatc lns

o invattitura. o iclee' 'n titt"*'-Orice inrltri.tl::::l::ilf:i:tl

liill"Jffi ;,;;ili"'a ti'u* "I",:'lH;l'HII["'Jl6u,r,n" r" u intru pat' f) tt mnezeu-::,'],t.- "j^-::,.;;;'

a stfcl?j'lil;il:"xiJ:1.,i,,,;;;i;;;' Astfet dc pcrsoanc' astfcl

i nr,atituri, astfc I de i trt''.-l- i tit ch iar i nca d:,',i :::t:t:, l:: i:

ll''ilil::''J:::;';;;n'ui i*'t"or ar taincror spunc dcsp

anril.rrist ci "acum "'1" tniut loeia]:l ll-" .9i:::,""':'i'i

lii:'I'il;1".#:,:1;^B;i'i'iiif.lT:TJ:"1:,l,iltl- tonclatorul a toata idcologia antlcrcstlna

- -. ,.*^n.'i i. .l

.#i:l;::lH;;;-'"* invataturile sc pot imp.ri in d

categorii: cclc ce sunt pcntru 1l:::: i']-::lc, ::,:il]if"":i[f;::l'#:':: ..n; t; accasta rutne pentru u "],.'1"-11:^r'

"' .irgr.. problcrna: e-stc pcntru YI.:::: ::[,1L":;l:'^

il'i]L;*J'i' i,.';;;;;"' fie ca o vrca sau nu' trcbuic sa sasci

o solulie: sau cstc pt't'"n al lui.Hristot'tiY,tt::t:.T l?::iil;l,ti,jl'n"r,*" -'" I *i^ posibititatc nu cxisti: sau cinste5te

Lurnea accasla este campul incbis pe carc sc tlii ncincctat

lupta pcntnr 5i impotriva lui Hristos, cArnpul de butalie pe carc

n.ii,.,..tot se lupta pcntru sau irnpotriva lui Flristos. Cei ce sunt

"ai lui Dunrnczcu" sc luptA pentru Hristos $i ii "biruicsc" pe cci

cc sunt irnpotriva tui Hristos; biruicsc prin Flristos Dutnnczctt

carc Sc afla in ei. Caci, dintotdcauna, sin-qur El estc Biruitorul

pilcarului, aI rnortii si al diavolului, al tuturor ce-5i trag obiir5ia

ili,., u."rt"o si lucrcazir pcntru acestL-A, fic ci e vorba dcsprc $tiintti,

culruri. rc-ligic sau arta, tllozofie sau oricc altar indcletnicire

pprcncascti. Tab,rra robi lor idcilor anticrc$ti ncsti (carc, totclcauna'

sunt idc-i anti-tlrist) cstc nutncroasir Si fe luritti - ;i luptti irnpotriva

Irri Ilristos it-t toatc chipurilc. "Caci Iupta ttoastri t.lu cstc irnpotriva

cranghclicc: rAbclarca, iubirca dc vrirjrnasi, rugaciunca, postul.

rutlcvirul, dreptittca, srncrenia, pacea etc. (cf. Efeseni 6' 13-ltt)',l)oar luptan{ cu accstc alnc putcln birui totdc-auna cu ajuttlrul

Irri []ristos, Ccl ce nc iubc5tc (Rornani 8, 37). Dc accca Sfirntul

(' u yti n tirtor-cle-Durnnczeu nc bincvcs tc-$te : " vOi, CO pii, su ntcfi

rlin Dumnczcu [ex tou @eou eote] gi i-a(i biruit Ivavtrqxute]ltc acci prooroci, cici mai mare cstc Ccl cc c in voi dccat ccl

tr cste in lumc".

4,5"Accirt sunt din lumc [er rou Kooftou etot], de aceca

grriicsc ca rlin lumc si lu.mca ii asculti". Lc'ltim, dcci, obirr$ia:

Iunt tlin lumc - 5i prin duh, si prin invafaturi; cu toflta f-rinta lur

ii prin toate intlclctnicirilc lor. in toate alc lor sc sitntc lutncscu[,

Ic sirntc partrirntul; toate catc sunt in lutnc ci lc dcdtrc din lumcl

Ioatc cAte subzistir in lunrc le deduc din elcrnctltelc luniii:

4,4

Hristos, sau Il urlitc'

# -2 1!t' :YrrL5'rf, l:rer:

Comentariu la epistolele tit" luntt

i c rb u r i I c, 1

n, n{ : l:;,,: 1:['J:Ij,"-. [', i'# :

: Ht,l:il[iff ill ll, Hi";liff iH J."',:i,i,. n, "*.,' :ff i,;: I "l.l"Lill

T^;

J," ^i;*; oar duhui lT:],1' i::.i^Y*',lli";;;ni. a i n,natc.e :

Arhim. J,t!n l9l?9yttt

-rnusi lurniil pcntru citoatc lnltus 4 t""""". ,pun ccca ce ii place.

l"l;;;;;- "ri tumca't ":'.11i^::.,': ";,:i:; nl'in.i'o'n' ni'i

4,6 . -1.-,, tle unde suntetn'l rr50i 5unfgrn di

Dar noi, cresttnlt' .1. ^in.r c,

rlinDumnczeu":dacAvietuirnprinSl-rntcle'l'ntttellFfinffvirtuti, atunci ,"ul'rr"ntt noi traim in Dutnnczcu' "unr; i in Elv lI tutl '

dtutrw r

si ne tniscatn $i suntetn" (Fapte

recunou5tc pe Cel asclnenea prin cel asemcneaJot dtrhul cttt'c

rr-asculta dc Dumnczcu nu rccunoa5te nici pe Dutnnczcu' nlcl

.,. sfintii cci de-Dutnnezeu-purtitort, nu-i din Durnnczeu' nu-i

[,.r";;;;;- " un tluh al rninciunii' al trtacirii'

rnlcala pe oamcni printr-o invatatura tnlnclnoasa

i,,,,-',ii ,' .-.-^.,r,,i .rncnrr. rostul victii si al rnortiiIullllI1rtr, i si clcsprc ftccare.lucrtl rtt ltcrtu'

griic ulc '*ale grAie5tc" (loan 8' 44)' iar cci

rc as aceia care iubcsc tninciuna' Mincittrtit

tlc capatai, "Tatirl n-rinciunii"'

l)urnnezeu; iar din aceasta s

u;rrlitAi: ca nu cxistit Dutnnczc

rrrit toatc cclclalte nrinciuni' din

r-u tcstlt Pe elc.Dar noi, t'"tttn',t"ol

"Jr.,'J"i, .,"".u

eov] asculti dc n

i de noi' Din acca

rlticirii [to nveuPcr

suntcm din Dumnczcu" Prin

Ou,*.,t'' Prin Sfintul Botcz

"^.ir.tf d'ilr nou' niscuti in intr

zis. ne nastem nerncetal 0,".,?_'lll",i"tlurarri,. oricc fapturre

4,7-8,,Noi suntcm din Dumnezeu". Dar in cc clrip'l 1ty111 f11llll:i

( ici iubirea ..r. r.t.opoitiva puterea faptuitottc tlutnn€'elgct n

ut facc si nc nastern din Dunrnczeu' cc llL! lhcg fll nl lttt

l)umnezeu,." n. tu"" duTrnezei' cc nc face rri lttl lltttillglptt,,1)umnezcu cstc iubire", 5i de accca itrhitcH ErlE ptll$lt'tt

lrrgrtuitoarc thcatoare de dutnnezeircss' puteru t tOt"

l)lrca iubirea "itnpregneaza" fiin1a olnencllrue n,ttl

prrtcrile dutnnezeic$ti't":'i"t sa renason flinln il ttzis, ne nastem nelncetal urrr vu""'-l ivarsirnoricc faptutr

i,ui*. de nc rugarn -H t":'"";-Jl,T"'llJ";I;,;;;;,,, de-vcn^rm Ie'anghelich' totdt:l]n.rn

din Dumnczeu toate gdnrlu'il:' ii:::lui Durnnezcu: ne tra'

.-.-- +^or,i lrrcrarcd. toata viata' toa'luiDurnneztu' n:,:fi;;;;; ,;^'' lucrarca. toata vta!a' tt

:ll,',:*f ift t:: lil :il;'"' " o* p"ti1i s a s pune tn c it " s u n

" -*".,*re a unei alte dumnczeiri, tle rlt€ llnltl€fft1.fl"e ffdta =

rr,tatie - a durnnezeirii ;;r;;;itin;rc lt [)ttntncletrr [A Fifr -

80 Arhirn. Justin PoPovici

preface intr-o fiinta noua, un suflct nou' o inirna noua' o lr

nrua, o vialir noua. Atunci toate gindurile sunt di1 !,urmelltrudr w Yrcr!(. rlver!' ' i

.u il ion,. sirntirile 5i faptete - si accastA frinta innoita II cun

pc Dutnnezeu intr-un fel nou, cel mai Tt:-^lt l:i-::,|conving6tor. Doar o asclncn ra unire adevirata $l organlca

Dumnezeu, pc care o capaffim cind ne nastem prin iubirc

Durnnczeu - doar erceasti na$tcrc ne poatc aducc adeva

cunoitintA dc Dutnnczeu. Daci omuI nu se na5te'priu iubirc-

Durnnezcu, nu-L potltc cunoa$tc pe Dutnnczcu' dirr daca nt

cunoitstc pc Dutnnczcu. nlcl nu-L poatc rccunoastc' Pcntru

Durnnezcu cstc iubirc, iubirea ne lcaga, ne apropic duhovnic

,i n. un.r," cu toatc fapturile lui Dumnczcu - 5i rnai intai dc t

cu oatncnii. Ccl cc-si iubcstc fratcle Il arc pc Dttmncz-ctt'

cunoastc pc Dumnczeu, cacl se na5tc din Durnnezcu' ccl

nu-si iubcrtc fratele nu-L are pe Dumnczeu' nu-L cunoaitc

Durnnczcu, nu vccle in oarneni fiinte durnnczciesti, frintc dt

chipul lui Durnnezcu. cici nu e nitscut din Durnnczcu' Stl

Cuvintittor-dc-Dutnnczcu ne binevestc5tc: "Iubifilor' si

iubim unul pc altul, pcntru ci dragostea estc de la Dumnt

si oricinc iubcftc [o crTantor'] cstc nascut din Dumnczc

cunoa;tc pc Dumnczcu. Cel ce nu iubc5te [o ptrl c(7c(n(])vJ

cunoscut pc Dumnczcu [oux t7\'(') Tov Oeor']' pcntru

Dumnczcu cstc iubirc [o Oaoq o,lo;ft\ eorrv]"' Cici din iu

r-inc na-stct-ea dutnnczciasci si cunostinta duurnezctascit

ornuluil faru iubirc, omul nu se na$tc din Dutnnczcu' nici

cunoastc pc Dumnezcu: nu-i tlccit un ne5tiutor clc l)utnnczc-

un tiir[-dc-Dumnczeu.

419"intru accasta s-a aritat dragostea lui Dumnczcu c

noi, ci pc Fiul Siu Ccl Unul Niscut L-a trimis Dumncz(

lumc, ca prin El vi*F si avem [tvcr (r'loorprev 6t Autou]"

Cclnrcutariu [a cpistolc-lc Sf. loart

tlinaintca oantcnilor dccAt in accasta: trinritiincl in lurnc pc

[)urnnczcu Ctrviintul. ca oittncnii sal poatA triri prin l.,1. \'iitta lrri

l)itrnnczctt a clevcttit a nonstlal, s-a ftlcut yiltil a tlatlrctrilor 1'rrit.t

intruparca C-uriintului; CuvAntul S-a thcut otll pcntrtt cit onrttl sfr

pr-irncti .;it r ia[u Iui Duntnczcu. ca accAstA viiltii sit-l irl'u'ctc si sit-i

ltlrrcii putcrilc trcbuincioasc sprc a-5i irnplini l'ia[it pLttlritl]tcasca

irr contlitia unranrt. Cc-i v'iata tlutnnczciascir'.) Viala Iui Iisus

lllistos pc piur-ritrrt. in cc stal viata dutr. rczciascti'.) In a viclui prin

r\ tlcviiru l d tt tlnc zc icsc, pri n l u b irca durntlc zc iasc it, pr i n Drc pta tca

tlrrrrrnczc-iascti. prin Stlntcnia tlutntrczc-iasca 5i prin cclclaltcirrsuiiri clup'rn.'zcicsti. r\ccstca toittc sLlt'lt putcrilc citttlltrczcic$ti

rlc-t'iatti-tirclttL)Atc pc C3l'c DtttnnczcUl-tltn lr.--it atltts itl lLtttrca

p()astral olt.tcllcasCal Si pe- carc [c-a preschirltbat in viitta trottstrli

orrrcucascr.iin. A intlat inltluntrul victii noastrc. il altlus putcrilcr ictii lui Duttrnczctt ;i a prcschirnbat astlcl virrtil lloastrilolpCncrrscit irr r iata tlututrcZciascii. DutlnczCtt-Ctlyittrtul a tlcrc-rrit Durtrtrczctt-()tllUl pcntt'Ll ca r iatit n()astrii sit ptrlttli irjttrtg.-

r irrta lui Durnrrczctt - in acr-astit stit intrcagtt tititlii lt iubiriirlrnnnczcicsti 1'lcntru noi oalttcrtii: astfcl a clczL'gat Dttutt.tczctt-

onrtrl. in ccI mai dcsirvArsit clrip, problcrna victii oll'lcllcsti.l)lrturrt;.i accstci vrcti tlUurticzciClti pute tn spttnc Cii otttltcttit sLtttl

lircuti clupri clripul lui Dunrnczcu. citci dacit oatnctlii ar i-i trnit

1lr in putcrca chipului lui Dutrutczcu 5iprin tlorirca tlc L)ltrtrnczctt'

ll fl crcscut, clin cc in cc, in plinirtatca lictii lui Dut'trtlczctt; ttr 1l

t'irrnas astlcl pcntru tottlcauna in rai, circi raiul nu-i ttitnic altccva

tleeat viltit pcntru Dutnne-zcu si "'iatir

pritt Dutnnczctt: r'iittir

tlrrrnnezcitrsei. Dc cuttt otnul a fi'tcut sa intrc ptrcatttl in cl. irltirrtl lui. a inccput sit-5i prcschitnbc liata in viata tlirtr.olr.tlui - ittriri in piicat inscittttnii a trtii prin ditrvoltrl, ciici diavolrrl rru

llrricstc clcciit prin piicat. Vrci sa stii clin cc triiicstc diarolul'lSlrriirscste pitcatr,rl si vci afla, circi in palcat sc alli tot tltistctttll ie tii lui. Diavolul cstc intrcg in pitcat, nu Stic t-littlic afarri clc

i(r A fircut ca accstcu sit tlc continutul vietii noastrc'In.tr ]

l{l

aclev*rat, dragostea lui Duuurezcu rtu s:8 putut arata miu

Comentariu la ePistolele Sf. Ioan

a trimis pc Fiul Siu jertfi de ispiqire pentru picatele noastre

Irl,cropov TTept rov dl]clprtov Iltov]". Ca p6citoqi 5i intru

stricaciune, s-ar fi cazul ca noi sa firn cei care si aratam prirnii

iubire lui Dumnezeu, care neincetat ne-a copleSit'cu binefaceri

atAt de mari. Catre un Binefacitor atAt de neobosit 5i rnarinirnos,

iubirea s-ar fi cazut si ne fie datoria cea dintdi - dar rtoi nu L-am

iubit deloc, cici pacatele noastre ne-au facut atat de du$rnani lui

Dumnezeu, incit tot ce venea de la Durnnezeu ne exaspera'

Piicatul este impotrivire falA de Durnnezeu; mai nrult: pacatul

cstc ura de Dutnnezeu. Dusi de iubirea de picat, oamenii iubesc

pricatele si dulceata lor 5i-L urasc pc Dumnezeu 5i tot ce-I este

inchinat Lui. Cel ce iubeste pacatul nu-L poate iubi pe Dutnnezeu'

ciicidin fire pacatuI este o putere ce se impotrivegte lui Dulnnezeu,

ostitA lui Dulnnezeu, antagonista lui Dumnezeu. De cind s-au

supus de bunavoie pAcatului, oamenii duc in ei accasta putere

cc se luptA cu Dumnezeu, ce se opune neincetat [ui Dumnezeu- ce-L uri$te pe Dumnezeu. Cu vrelnea, puterea aceasta le

hrnorte$te sufletul, iar acesta nu-L mai simte pe Dumnezeu, nu-L

nrai recunoa$te pe Dumnezeu; incepe sa spuna ci Dumnezeu

nici nu exista. La urma urtnelor, iubitorii de pacat sfirEesc

Iotdeauna in a-teism si in anti-teistn: in refuzul luiDumnezeu $i

ln lupta impotriva lui Durnnezeu si irnpotriva a tot ce este din

J)urnnezeu.Iubirea lui Dumnezeu pentru oamenii picitoqi

estc cea mai mare dintre rninunile rnilostivirii durnnezeiesti'

Doar aceastA dragoste putea si-L trimiti pe Fiul lui Dumnezeu

lntr-o lurne omeneasca potrivnica lui Durnnezeu' pentru a-i

nriintui pe oarneni de pacat, printr-o fapta de nesfiirsita iubire

fuli de orn. in toata persoana Lui, Hristos reprezinta 5i este

f,rlcvirrata iubire fata de oln - de aceea Se $i nunc$te "singurul

Pricten al omului" pi "Dutnnezeul iubirii de oatneni". Caci infiucasta sta dragostea: in a milui pe pacitos $i a infiera pacatul;

ln a rnAntui pe pfrcitos si a desfiinta pacatul; a distinge pacatul

8382 Arhim. Justin Po

pacat, iar acolo unde-i diavolul' acolo este si iddul' Iadul

nirnic altceva decdt a trai in pscat' C'. "d"'-111:i:T,1':inlmlc attasvil \rLvor I pamant si in ceal

fosibilitalile ce se ofera vietii otnene5tt' pe

Iume, iar acestea tuni 'iutu

Aumnezeiasct li'.l1ti.:l::*::a iubi pe Dumnezeu si a iubi pe diavolul-- acestea sunt slngur

doui categorii ale existenfei omenesti t" ]:ti::-^1,t":":f ;ilooua calEBurrt orw vz nte vesnice ale fii

cealalta, aiestea sunt cele dou8 determtnal

ornene5ti. Ornul n' p"^* uUtotut nirnic in.afa:":::t::: :;ilH'ii,Jffi.,I,i din acestea' ar inceta sa mai fie o fi

olneneasca.,,ca prin El via{n si avem" : l.in-H:i:t:: ::,:^*.?}':T

trai,rr-;i"n';i? cil;t"* prin Adevarul Lui' prin lubirea Lr

;;il;;;;u r-uq f in nunitagi :yl" J::' :i":',:'Xi.::ilh?'I#;;"J'ri' iui' p'in Biserica Lui' caci in Biser

nu se afla doar euungr'"iio Lui'.."i- t1 It ii:Tl'"i::T:;l#":'# ffi;;;J"auani'le Lui 5icu toate sfintele L

puteri si virtuti. Si moi "ttt ceva: este.$l.Tlj:::1t"":i:::l

:;;i;ilir.tni" viu al Durnnezeului'om' Hristos' organrsl

Lui vesnic viu, iar 'rrtt"Utii

Biseric.ii 11n1rnolecll:i"::::l:LUI Velttru vlu' rcrr rrr'

;;;r;i;tg"nisrn; 5i toate triiesc prin El' Dutnnezcul-otn; trite

dintr-insul 5i printr-lnsul' De aceea- vestea :t1 tiitt-:.:jlltl

loan, ,'Fiul rrn"rutuii, - "Ca prin El viati si Avem" -

irnp li neqte neincetat i'. n i t".tit^, t: :* ^':?:*1" ".i,:l ;iii[u'Jffi ,, ;;; &;;i; . * i toui. .[rnidu

lare re B iseric ii] tra ie

i"iJ".rf si printr-insul' Este un singur l-n"i1otjl,1t^!1::t:;;iffi;ezeiesti, in care intrarn prin Sfintele Taine; iar pt

sfintele virtu[i .a,,a*- p"ntru totdeaulu ^in.ttl "11:l.l::i]t

nu-i altceva decat Durrrt"u-otnul innoit in toate veacurile'

intru Et este viala dumnezetasca'

4, 10

"in aceasta este dragostea' nu fiindcn noi am iubit

Dumnezeu, ci fiindci El ne-a iubit pe noi [qlcrnqosv nLtGq

n4 Arhirn. Justin PoPovtct

i.trasir" initintcit lui Durnnezcu pcntlu pircatclc ncaurultt

oure'ncsc. Doar jcrt[il cca ncsfarsita a lui Flristos pcntru picatcl

,ca,rului olt1cl.lcsc. in iubirca Lr,ri clc orn, il putca tircc nrilostir

f.. ournn.rcu talir clc acesl nc-atn incltirat"it ii i'lllii:ttl T.lY:l:.:iui tatar dc pitcat. Printr-o ncsthr5ita fapta clc iubire pcntru otr

pcntru a-l rnantui cic piicat, Duurnczcul-otn S-utit:lt:l "-l'l:tl'lpcntru totclcauna "icitfa dc ispi5irc pcntru pticatclc noAstrc"

4, ll"Iubitilor, dnci Dunlnczcu astfcl nc-a iubit pc no

[rlyanqoev lFoe], Si noi datori suntcm si nc iubim unul p

uiiuf 1o,pr,fope, a)-2'ql"ouq crTctncrr']"' llristtrs. cstc- chipt

iubirii al iubirii tlc otn, iar accst chip estc tlcsivtirrtt 'l

atottlesit,irsit. Pcntru cI atn CCrctttsT 5i ccrclitn ncincctat' it

I,Iristos, accastii iubirc pc care n-o mcritatn catu5i de- lltttin, datt

suntcln. intru accasta iubirc. prin aceastA iubirc si tlin cau

dc orn, pentru a putea sa-l rniluicsti pe orn $i sit condatnni pircittul

- in aceasta sta stngura iubirc nctnincinoasir de otn'

Ornul-Durnnczcu,prini-ubircaLuidcoatnct'ti'cstcirrtrcgjcrtfndc isp:r9irc [t]'aoptcrq] pcntru pacatclc noastre' cstc intrcaga

rnilostivirc, intreaga soln-patirnirc' intrcaga induritre - in aceasta

si prin accasta .cstc [Et] mantuirea' S-a milostivit clc ncarnul

olncncsCcutnntt.ttcni-n-arfipututS.I-$iirrchipuievrcocllttil'citcttkrar Durnncze-ul iubir.ii dc oatncni a putut gAndi Si stivtir$t un

chip atlit dc clcsilvariit dc a mantui oatncnii din pitcat: prtn

Ornul-Dutnnczeu, prin via[a Lui' dc la na5tcrc si toatc ciitc au

Llnlat. trcctind prin moartcil ceit tlc pc Crucc' invicrca $i

inrlltnre-a Lui - Pcntru a tniiutut pc oatncni de pticat' dc ntoartc sl

tlc cliavol. Accasta cstc iubirca cea adcl'f,ratii' carc nu arc nllrls

tlurrpotrivA cu ca; aceasta estc iubirca !e om ti t' t:t'^t'Lt1:tj:

portrti accst nulnc; accttsta cstc. cu adcvirat' singttra milostivirc

ncrninci,noasa caltrc oatneni' El cstc' dcci' singula jcrtfi de

Comcntariu la cpistolclc- Sf. Ioan t{5

ruccstei iubiri. sa nc iubirn unii pc altii. Accasta cstc iubirca cca

ruouA 5i porunca cca noua a iubirii: nouil. pcntru cii El iubcste

pc oln chiar si in pircat; nouar, pcntru cA Sc rnilostircitc sprc

plrcatos. dcsi ii inficrcaza pitcatul; nouii. pcntru cit nlt-i picrdc pc.

piicirto5i pcntru pitcate-lc lor, ci picrdu- pticatul 5i-l rnitntuic pc

pacirtos. Fiindci iubitca accasta a lui ['lristos cstc atat dc dcsit-

vursitii si rniintuitoitrci, ajungc si fic irrtirilt datoric a crcstinilor:

"I)atori suntcm si nc iubim unul pc altul". CAci de irnplinirnlccastri datoric. nc litcr'nr urmittori lucririi Dutnnczcului-otn:rntintuirca oamc-nilor; nc ttriintuitn 5i pc noi insinc, si pc ccilalti- sau, rnai binc zis: nc tniintuint pc rroi insinc prilr ccilalti.l\liirrtuirca cstc "prclurtgirca" iuhirii lui Ilristos in toticcicc crcd

in t--1. Ne nrirntuit't-t dc pitcat. tlc moartc ii dr' dinvol prin iubircaItri I.lristos, prin iubirca lui Hristos pcntrtl oattrcni.

4, 12

"Pc Dumnczcu nimcni nu L-a vizttt vrcod:ttii, dar dc ttcirrbim unul pc altul, Dumnczcu riminc intru noi [o Oeoc er.'

rlp.r\'pevrr] 5i dragostca Lui in noi cstc dcsivirSitiIrcte)"srropte r.'q]". Iubirca c cca carc-L facc pc Dulrnczctt sti sc

c()b()ilrc in suflct. carc prin El va trli: astt-cl ca-L va putca vctlca

1te Durnnczcu, carc altmintcri rittniinc nct'iizut. Din iubircl)trrnnczcu S-a fticut onr, S-a intrupat. r\$a si ornul: prin iubirettirrrrgc durnncze-u, sc thcc- clurnnczcu, ajungc "dutnnczcu clttpii

Itrrr". Din iubirc Dunrnczcu Ccl ncvazut S-a fiicttl intrupat 5i

tirzttt; clicil)utcrL-it clttrntrczciuscli c rl putcrc tlc intruparr.': il trtutA

pc ccl cc iLrbc$tc in ccl cc cstc iubit, il facc- sa prinda trup in cl.lu Lrncitc victilc intru una, sut'lctcle- intru unul singur, inimilcirrtru una singu-ii; iar cisc sirnt una. deisi rArnan rlouir pcrsonalitalir['trscbitc. A5u se intirrnplti si cu toti cci cc alcrituicsc Biscrica;

;rrin iubirca intrcolaltar sc intrupcazir unul in cclalalt, unul in totiri toti in unul; triiicsc unul in cclarlalt: unul in toti si toti in unu[:lrr lcl. r,^ugcttr- slrtrt" lucrcazli irnprcuna, in chipr:omunititr, "cu

57. Art cxpcriat In.tr ].

86 Arhim. Justin PoPovici

toti sfintii" (Efeseni 3, t8)' Aceasta se spune 5i in Faptele

epot.fif*: 'ilar inima $i sufletulrnullirnii celor ce ",':::'lt:t^",:,,i*si niciunul nu zicea c6 ceva din averea sa este al sau' cl toate'

Ie erau de ob$te" (4,32).Omul care cearca iubirea [ui Hristos L-a

sala$luit pe Dumnezeu in sufletul lui: vieluie$te clr El' cuge

., if, siinte cu El, lucreaza cu El - intr-un cuvant: "Domn

,ataliui.st. in el". De aceea pentru eI Dumnezeu este trairea Iu

irnediatass. realitatea tui iinediati, cercarea'lui inrediati

".p*."t" lui proxirna. Si cAta vrelne Dumnezeu locuieste i

om, ii tlesAvdrSe;te acestuia 5i iubirea pentru aproapele' cAt

iubirea dumnezeiasca se revarsa din ce in ce rnai rnult di

Durnnezeu in sufletul olrenesc, gi aceastase crcstc' ajungAn

prin ".t.tutte

sfinte virtuli o iubire rnai desAvAr5ita - pa

intr-aceea ca, in cele din urm6, toata fiinta otneneasc6 alun

iubire. Atunci iubirea nu tnai cunoa$te hotare - cf,ct "Llumnezet

este iubire", 9i de aceea iubirea dumnezeiasca nu are margine

Prin iubire Dumnezeu Se salasluie$te in sufletul ornului' 5i

aceea iubirca aceasta este desavarsita'

4, 13-15

"Din aceasta cunoagtem ci rimincm [pevoptev] in El

El intru noi, fiindci ne-a dat din Duhul Siu [er tou llveupcrtot

""r""i;. i,ic6 o experienla directa a Duhului Sfint: cAnd a veni

in viala noastra ca Dumnezeu-otn' L-a adust'i pe SfAntul DuhJ

inca de la Cina cea de Taini, Mintuitorul fagaduise tuturoi

sfintilor Sai Ucenici - 5i, prin ei, tuturor celorlalli ucenici -

Duhul Sfdnt va da rnartuiie pentru Et (Ioan 15,26)' Ei bi

aceasti fagaduinla s-a irnplinit: Dornnul Hristos da pe Sfanru

Duh ucenicilor Sai, iar Acesta ii urnple de aceasta sirnlire, dr

aceasta cunostinti 5i de aceast6 incredinlare ca l{ristos es

Durnnezeul-orn 5i Mdntuitorul; $i Acesta [Duhut SfAnt] a ram

j8. Proxima; cea mai la indemdnA [n'tr']'59. Iubirea din sufletul omenesc [n'tr']'

Comentariu la epistolele Sf. Ioan 87

- cu toata fiinta Sa, cu toatA sfinlenia Sa 9i cu toate puterile Sale

cele sfinte - in Biserica, gi continuA s[ fie in ea; iar noi, rarnAn6nd

in Biserica, rlmdnem in EI, prin sfinfenia Lui 9i prin puterea Luicea sfdnta. De aceea Sfdntul Teolog ne bineveste$te ca viata este

in Hristos, ca viata este in Duhul Sfdnt, cA viafa este in Preasfinta

5i nedesparlita Treirne. Duhul Sfant este Cel ce ne da vederea cea

cluhovniceascA, prin care vedem ctr Dutnnezeu TatAl a trirnis pe

Fiut Sau ca s6 tndntuiasc6 lumea, $i deci intreaga SfAnta Treimeparticipa Ia rndntuirea lumii. Oricare ar fi rnodul nostru de aajunge la Hristos si Ia lucrarea Lui de rndntuire, totdeauna

sirntirn gi vedern c[ EI este Fiul lui Durnnezeu, tritnis de

Durnngzeu Tatat insusi, pentru a irnplini tnantuirea lurnii. Aceasta

este ceea ce au vazut Si aceasta este ceea ce au sitntit, fiecare inparte, rnartorii oculari ai intruparii Fiutui lui Dumnezeu, 5i de

accea Sfdntul Martor spune: "$i noi am vizut Si mirturisim ciTatil a trimis pe Fiul, Mintuitor al lumii". Hristos, in iubirpalui nesfdrsita pentru orrl, a irnplinit mAntuirea lurnii prinbun6voirea Tatalui gi cu impreuna-lucrarea SfAntului Duh; insa

aceasti lucrare a Lui este o lucrare intr-atdt de personala incAt El

;i poarta nurnele de Mdntuitor [&,ltqp] - cf,ci aceasta inseamnA

nurnele lui Iisus; nici Tatal nici SfAntul Duh n-au fost nurnitijlisus". Prin toati lucrarea de mAntuire irnplinita de Iisus, este

liurpede ca El este cu adev6rat Fiul lui Dutnnezeu, ca intr-adevarcste Cea de-a doua Persoani a Sfintei Treirni, cA este cu adev6ratDurnnezeu-Cuvdntul. Cel ce vede aceasta 5i o marturisegte este

intreg in Dumnezeu MAntuitorul gi Dumnezeu este intru el, caci

tceastA vedcre il minuneaza - Si irnplineSte cu bucurie toateporuncile rndntuirii, Dumnezeu Mantuitorul Insu5i fiind prezentin sfin(ii Sai prin puterile Lui rnantuitoare. De aceea SfdntulL'uvantator-de-Durnnezeu ne binevesteqte: "Cine mirturisegte[opro),oyr1on] cn Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeurirmine intru el si el in Dumnezeu".

l{ ti Arhim. Justin PoPovici

4, 16

" Si noi anl cunoscut si anr crczut iubirca pc carc Dumnczc

o arc catrc noi". Noi am cunoscut iubirca lui Dutrlnczcu prt

Nlitntuitorul. Piina atunci, tlc tapt. nu 5tiam cc cstc iubirca cc

a(l!-\'iirata - insli prin N'Iirntuitorul alll cunoscut aclcvttrltta iubirO

rlc ctintl a nl)lintuit t-lau]clriidc pdcat. tle' tnclartc si clc tlial'ol' Pitrti

lir [::l avcaru doar povc5ti si fabulc dcsprc iuhirca lur L)utnnczc

- prin Nlantr.rittlrul' iubirca a intrat cu adcvtirltt pcntru tntlllit oilr

i,r lt,r',rca troastri: si atunci alll cunoscut iubirca tlutlrtrczciasc

si am crczrrt in El. Carci ntli, rnizcrabili Si laSi robi ai tnorttt'

pircatului si ai tlirvolului' in cc atn fi putttt avca incrctlcl'c - si s

.r.t.I",,r-clacanuirrCclccnc-atniintuitdcaccitstlintlcitiiputcIdc dilstrugcrc si clc picrzarc' univcrsal't: pitcatu[' nloal't\]tl

.

diavotut'l Mintuitorul nc-a tlcsct-rpcrit ca Dtttntrczctt cstc iubi

siciir'inc-diniubirc5ipriniubirc-slrriitrrinititrotnstsiirntintuiascA dc tnoartc, dc pircat si dc diavol' Nc-a tlcscopcrtt'

aScl.ncnca.caastfcltl.rElornuluiputcrilctrcbuincioascpcttcu cl sii ritnrinii in Dutnnczcu prin iubire 5i sii irlprcltnti-lucre

la rnitntuirca lui, traintl in iubirc prin poruncilc lui Dutrncz

Prinir la arlitarca Dutnnczcului-otn' Flristos, si pAna la tnAntut

lunrii, 1-rc cilrc a irnplinit-o, nu putcaln nici spunc' nici dovct

cii Dutnnczeu cstc iubirc; dar cu Dutnlrczcttl-tltl si pri

Durnnc-zcul-olr. accitsta cle-vinc cel mai elidcnt atlcrllr' intiii

atle,n,iir.si intiria rcalitatc - un adc,"'ar pc cilrc t-iccrtrc il poal

','criflca prin propria lu i cxpcricntA, prin proprla siI ccrci

Du,rncz.lu Sc sakl:luic5tc prin iubirc in orn ii il ,.nrintuicstc 1

iubirc - $i tot asa, prin iubirc olnul se sirla$luicstc in Dutnnczc

si sc tnitntuic5tc prin iubirc. Sfantul Evanghclist proclatnti cc

nrai rnarc si rnai concrct,l vcstc a Noului Testatncnt: "Duntnc

cstc iubirc si ccl cc rinrinc in iubirc [o Ftt\'(!)\' ev rrl c(7c'(n

riminc in Dumnczcu [ev tro @eo ;'te ve r];i Dunrnczcu ritnlzi

intru cl".

Cotnctrtariu la cpistolclc St-. Ioan ti9

4, l7-lll"intru accasta a fost rtcsir irsitii iubirca [reru/.errorcrr -r1

trluxrl) I ui^fati dc noi, ca si arcm indrirznirc in ziuir.judccitii". "Intru accAstA": cir Durnnczcu slilasluicstc in noi sicir cste iubirt', c[ noi, cci cc siiliis[uiu-t in Durnnczcu, crcstcn'lncincc-tat in iubirc si ca intru ca nc- rlcsiivt15irrr. ttiru tnarginc sauhotur. Atotl'rute-rnica fortti durlnezciascii. iubirca picrdc totpric.ttul din ntli si nc piizcstc intr-o r,iata stiintil, intr-o viatiitlurnnczciascir. drintlu-nc libcrtatca (lL' a nu nc mai infl'icosa dcZiuir Judcciitii. Dcsigur, suntctn in luurca riiului si a plicatului -ttlrr nu nc nrai tcn.lcl'u nici clc rriu, niciclc plicat, caci ntti tririrn ltrinllristos Duurnczcu: El cstc Ccl cc biruicstc in noi, prin putcrilc[.ui clumnl'zcicsti: Cc.l cc biruicstc tot rtiul. Ccl cc picrdc tot

' Piicltul. Noi nu sutricn'r dilt lurnc. dar trairn prin Ilristos iu lurnc- si in uccst chip picrdtrn piicatclc si rriul uostnl: "Fiinclciiprccunr cste Accla, a\a suntcnr si noi, in lumea accasta". Viatal.ui in accastti luurc cstc clrip. pikki si nrodcl pcntnl'uiatrr noastrtiirr accastir lurne'. Dcsiscric la muita rrcurc dc la inallarca la ccruril \lirntuitorului. Sliintul Tcolog vorbcsic la prczc.nt: "Asa sti lim;i noi in luntca accasta, prccunr ;\ccla i,stc". Nc clcscopcrAit:tlt I acc-astlr t',',ur" ta inr.i: cii Dornnul Llristtls con tinuii sli v ic tr.r iasclrirr luu-rc prin Biscricii - pcntru ca rirrnirniintl in ca, continul sijtrinrlinii cu lrgi irr accastli lurnc. Estc contcnlportlu cu tlccurc dirrct'i cc alciiduicsc Biscrica ac!-asti.l piinrtintcascal. dc-a lun_qulIuturo.v'caelurikrr. Dc accc. ficc.rc gcncratic dc crctrinciosil)oltc spunc rlinrprrunl cu Fiul Tunctului: "Si fim si noi inrtcc:rstir lunrc prccum Accla cstc". in ltrrnca acL-asta trairn prinlrl: "Prccurn cstc El", irr r\tlc'ulr, in Drcptltc, in lubirc, a5a sitt.i. Tot cc c al Lui c al nostru. c'iici pcntru noi S-a sirllisluir inItiscric:i si Sc dir pc Sinc insusincincr-tat, rnaialcs in-sfantu tainart Irnparttisanici, prccuin si ir: cclclaltc Sllntc Tainc si sfintct ir tuti. Sc da intrcg pc Sinc insu.si, iar rroi putcnr victrri in accastliIttnrc cuur a rietuit [:l: cvanglrclic, tlurnnczcicsc-t'rurcncstc6,,.(rtl [)ir irro-urtran. tcantllic In tl..]

90 Arhirn. Justin P9P9'tg

putut orru'i r''Lr I'r'-"'iuuittu lui Hristos se desivar$e$te ln ni

l':-.Xllili'-l':?;H,';li;'4ry_::':.:::il,Ili$:,':i

ci de moarte' nici dc Picat' nt^ct

de clurere' nici de Pirtitntre' tn.^-il^,lrrnnezeiesti ale

iubirea lui Hristos sunt prezentt lolt: puterile rJurnnezeieSti ale

lu i H ris to s, de c i de'H J -'^-';-'nai :"

n ::::1,'i#llii;3i;ffi::il ffi';i';;;;il

''aurui si ar^e i1d,uy], cata vretre ruol

ac e asta, tot rna i d".^"rrrii.' .-:tt i i ":il ::, : i::::, jIii,Tj::aceasta'totrnar""t"';t;;;tii"toiailumiiacesteia:doaretat

;:',:i;ff l?;Il?l,ll;iir[iil'::Xi:*t;U*i;'l:

..1.i"r," virtuti evanghelice - cacr tubrrea c

nu triie ste, nu tt Otttiu'*"t dt" ut, lt:1,::

t:l::i,:}j:ff]j,!nu traie$te' nu se uvs

ie , indelung[-rabda;L"i;;,.pri, rugiciune' post' smerentt' p1^:

nadejde, credints "t'"pJ o"u::t ::]: '"'"'1':i: TJ.:"iltff;nirdejde, creornla":" l"^:::,::;":";" .," oout" ducc la iubir

"".t. - insi aceasta e singura tTt lt.!

cle s av ar$ ita D " u"' o

-

S fin tu I : :l'ii.:11*3ITJ;.",1,ffi:J:1,::1", Yf' l;fi; " "i' r'r'i' ci iubirea desala::lt:rl

tel.etcr crlanq I oru n gi'-itit u' pt'.ttu, ::.,:::::, : t:,f,l" tt':

|,.ffi $1|]] l.il"J:';,;.".1,'.,." d es ivirsit i n iubirc I

i"."}"i,r.ot ev r1'l oYctnq]"'

4' 19 frurrarr(r]llEV tov @eovl' fiiiNoi irui* pe Dumnezeu [crycrnopte]..-1,,^-.,,, o.u,,,, ;J""i,:;lJ llt'J,ilu, [n ptrr toq nY"n ! g."' r'1 pcrq] "' E ras

I a i ntr e b are a : D e c e t i*'; il; i' i: t

" : I .t]. t:

I : li i:i::i'ti

Cornentariu la epistolele Sf. Ioan 9t

a biruit moartea, pacatul gi pe diavol, intru aceea ca ne-a daruitnemurirea Si viata veqnic6, Aceasta este singura iubircadevirati; toate celelalte iubiri nu sunt adevirate decdt inrnAsura in care isi au obarsia in aceasti iubire, in tnasura in carssunt precum aceasta. Iubirea noastrA de Hristos este r6spunsulfiresc [a iubirca de om a lui Hristos: nici o iubire de pe parnantnu e atAt dc justificata si indreptatita ca iubirca noasfa pentruHristos. Cine n-are iubire de Hristos e oare intr-adevar orn? MairamAne orn? E semn ci ceva s-a stricat inlauntrul lui. Ceea ce are

cl mai de pre!, rnai inalt, rnai ornenesc, ceea ce l-a facut sa fie orn,a degenerat in ceva hidos, in ceva monstruos, pecetluit inintregirne cu un fel de pecete a rlului, a diavolescului - ceva incare se gase$te intreg iadul rii'moartea. Acum ni se limpezescaceste ciudate cuvinte al Apostolului cel [lAre: "Daca cineva.nuiubeste pe Dornnul, sA fie anatema!" (I Cor. 16,22). Caci in afaraiubirii fata de Durnnezeul-oln nu este binecuvantare pentruUinta orneneascd, nu e pace, nu e bucurie. nu e AdevAr, nu e

Dreptate, nu e Nernurire, nu e Vegnicie, nu e Rai, nu e Sfintenic.

4, 20-21Iubirea de Hristos se deschide in iubirea de a1:roapele, in

iubirea de adevar,'in iubirea dreptalii, in iubirea binelui, iniubirea sfinleniei, in iubirea pAcii, in iubirea curatiei - in iubireart tot ce-i durnnezeicsc, a tot ce-i netrec6tor, a tot ce-i vesnic.'l'oatc iubirile acestea sunt dumnezeiegti, sfinte 5i vegnice,ljindca radacina lor este dumnezeiascf,, sfAntA $i vesnici -l'iirrdca radacina lor este iubirea de Hristos; toate sunt manifestariI'ircsti si de neocolit ale iubirii de Hristos. Toate acesle iubiri suntobicctivarea gi proieclia aceleia, intruparea si irnplin irea acelcia,vitta si chipul de a. fi al aceleia; fara ele nu exista iubire(ltrurnezeiasch - iar unde nu-i iubire adevaratA dc Flristos, nu-inici adevarata iubire durnnezeiasca, nici adevaratA iubire de orn.llristos este Dumnezeu-omul, iar iubirea catre EI este totdeauna

fflffifi:lffi;;^;fil aceea ca pentru noi;i in rocur

92 Arhim. Jtrstin PoPovici

clcopotrivil iubirc cittrc Dutunczcu si iubirc cirtrc tlttr' iubirc

DLrmnczcu si iubirc dc otn' in crcltinisnl' ittbirca clc ot'tl

dor adit iubirii dc Dutunczcu, iar iubire-a tlc f)utlnczcu c dovatl

irrhirii dc otn: iubirca cittrc Dumtlczcu sc tnanilcstLi llrcsc i

iub irct c titrc pcrsoilna ulnana ca tl in li tl lt tnuczc icsc -()lllc nc ils(

u.ii.j" i,, calitat.' dc tl-atc tlutrlnc-zcicsc si ll-atc vcinic' Dc acc

Stlintui Cu\ iintartor-dc-Dutunczcu stitruic uritt alcs itsuprit acc\t

cuviirrt: 'lDaci zicc cincla: iubcsc pc Duntnczcu' iar pc fratc

siu il ttri5tc, mincinos cstc! Pcntru ca ccl cc nu iubcstc 1

li'atclc sau, pc carc l-a vizut, pc Dunrnczctl' pc carc nu-[-

,lrrut, nu pJatc si-L iubcasca' Si accastit poruncit itr t'm dc

Iil: cinc itibc;tc pc Dumnczcu sit iullcasc:i si pc [l'atclc sau

Doar clacii c sirntit intru Dutnnt-'zcu' v'lztlt ca lcnittd tlc

Duurttczctt. otnul cstc pcnlru olll ul'l tiatc intru [)utlrtlezctt'

h-atc ncmuritor. Doar otnul carc c in Llristus Dtttlllrczct't stt

a..,tfct, privcstc asttcl si vcclc astfcl oatlrcnii' itt itthtt'cit lui

DLtmnczcu

Comcntariu la epistolele Sf. Ioan 93

I IOAN 5, l-21

I Oricine crcdc cd Iisus cstc Hristos, cstc niscut din[)umnczcu, gi oricinc iubcgtc pc Ccl carc a nAscut iubestc si pc('cl cc S-a niscut din El. 2 intru accasta cunoastcm ci iubim1lc fiii lui Dunrnczcu, daci iubinr pc Dumnczcu si implinintporuncilc [.ui. ] Cici dragostca dc Dumnczcu accilsta cstc: siip:-rzim poruncilc Lui: 5i poruncilc l-ui nu sunt grctc. { pcntrucir oricinc cstc nitscut din Dunrnczcu biruicstc lumca, sirccasra cstc biruinta carc a biruit lunrca: crcdinta noastr:i.' C'inc cstc ccl cc biruicstc lumca daci nu ccl ce crcclc ci Iisuse stc Fiul lui Dunrnczcu? /'r\ccsta cstc Clcl carc a vcnit prin apir5i prin singc: Iisus Hristos; nu numai prin api, ci prin apir siprin sfngc; gi Dulrul cstc Ccl cc mirturisc5tc, ci Duhul cstcrrlc'iirul. ? Cici lrei su,l cure utirlurisasc in cer: Tttil,('uvAtrlttl si SJiirttul Duh, si .4cesti trei Ltnt sttnt. i Si trci sunte:rrc nrirturiscsc pc piinriint: Duhulsi apa 5i s6ngclc, gi accstilrri nrirrturiscsc la lL'|, , Daci prinrim mirturia oamcnilor,ttriirtrrria lui Dunrnczcu cstc mai marc, ci accasta cstcrttiirturia lui Dunrnczcu: ci a mirrturisit pentru Fiul Siu. r,,

('ilrc crcdc in Fiul Iui Dumnczcu arc accasti nrirturic in clinsusi. cinc nu crcr!c in Dunrnczcu, L-a ficut nrincinos,l)('rtru ci n-a crczut in miirturia pc carc a nlirrturisit-ol)rr.nczcu pcntru Fiul Siu. I' si accasta cstc mirturia, c:il)unrnczcu nc-a dat viati l'cgnici si accasti viafi cstc in FiulSrru.rr Ccl cc arc pc Fiut arc viafa; ccl cc nu arc pc Fi.ul luiJ)rrlnnczeu nu arc viata.

rr ,,\ccstca anr scris 'oui, carc crctlc[i in nunrclc Fiutui lui

l)rrrrrnczcu, ca sir stiti ci a,r'cti'ia[i ycsnici. r'r si accasta estcllttrcdcrca ptJ carc o a'crn cirtrc El, ci, daci ccrcrl ccr.a dupiiI,irrta l-rri, El nc ascult:i.'s $i daci ptinr cri El nc ascultl cct,a

94 Arhim. Justin PoPovici

ce ii cerem, gtim ci dobindim cererile pe carc I lc-am

oricine e niscut din Dumnezeu nu picituieqte; ci cel ce

niscut din Dumnezeu se pizeqte pe sine, $i cel riu nu se a

de el. re $tim ci suntem din Dumnezeu 9i lumca intreagi z

16 Daci vede cineva pe fratele siu picituind - picat nu

moarte - si se ro"g", qi Dumnezeu va da viati acelui fra

anume celor ce nu picituiesc de moarte' Este li picatmoartel nu zic si se roagg pentru acela. 17 Orice nedrepta

este picat, dar este 9i picat care nu este de moartc' t8 Stim '

sub puterea celui riu. 20 $tim iarili ci Fiul lui Dumnezeu

venit gi ne-a dat noui priccpere, ca si cunoaStem pe Dumnezc

Cel adevirat; 9i noi suntem in Dumnezeul Cel adeviadici intru Fiul Snu Iisus Hristos. Acesta este adcviraDumnezeu si viata de vcci. 2r Fiilor, pizi(i-vn de idoli'

5, I"Oricine crede ci Iisus este Hristos, este nflscut

Dumnezeu, qi oricine iube$te pe Cel care a niscut iube$te $i

Cel ce S-a niscut din El". Credinla in Iisus ca Mesia ;i MAntui

al [urnii este credinta in El ca Dumnezeu 5i ca Domn, in ac

credinfa se gisesc toate ratrunile unei iubiri nernarginite pen

Hristos. Deci, in fond, credinta Si iubirea sunt dou6

intr-una, doua virtuti intr-una: credinla in Hristos, ca Dumne

si Mantuitor, este si iubire de Hristos, ca Dumnezeu si Mdntui- iar iubirea catre Hristos $i Dumnezeu-MAntuitorul este

credinta in Hristos, ca Dumnezeu $i Mdntuitor. Da,

insa$i este credin[a in Hristos gi doar pe aceasta o putem

credinta in Hristos, cregtinisrn Si credinta cregtina. In a

chip, nu-L iubeste pe Hristos decAt cel ce-L iubeste ca Durt

si Mantuitor, gi nu cel ce-L iube$te ca pe ceva rnai pu[in

Durrnezeu siMdntuito/r: doar o astfel de iubire este cu ade

6l . E."t"tt, ,*recunoscdndu-L pe Hristos ca Dumnezeu, nu-L pot'nici i

Comentariu la epistolele Sf. Ioan 95

iubire de Hristos. Doar printr-o astfel de iubire de Hristos, doarprintr-o astfel de credinfa in Hristos omul se poate na5te dinDumnezeu cu adevirat, cu, toata fiin1a lui, caci traiegte inDurnnezeu gi'prin Dumnezeu din toata fiinta lui. A.ceasta estehinevestirea cuvintelor celor sfinte ale Sfdnturui Evanghelist.

5,^2

Dumnezeu" - ceea ce vrea sa insemne ci sunt dupa chipul luiDur,oezeu, ca sunt fiinle durnnezeie$ti purtatoare di sfintenie sitlc pretuire dunmezeiascA, fiindca sunt niscuti din Dumnezeu qitlc aceea se aseamana lui Durnnezeu. Iubindu-L pe Hristos, noiiubirn - prin El gi datorita Lui- 5i tot ce e durnneziiesc in om, tot

cste consecinla iubirii de Dumnezeu, iar iubirca de DumnezeucrcSte prin [inerea Singur Dumnezeupoate da ornului pu a care sa_l faca sa_iiubeasca pe oalnen i si-i iubeasca faravrcun dispref sau dezgust - caci prea lesne se cade in dezgustfirta de orn, sub pretextul stricaciunii lui, duhorii lui sauputreziciunii lui.

513

"Cici dragostca dc Dumnezeu aceasta este: si plizimporuncile Lui; Si poruncile Lui nu sunt grele". ,t iubi pe

{nici cunoagte [n.tr.].

9(r

Durnnczcu inscamnA a trirr prin poruncilc clurnnczciciti' Fllt

aj' t.ru I dutnnc zc tc s'' i: :'l'11,',f ,:l::1,:: i,Ii Hr:: l!;:lT :l'.l-ilH,IlXili:':::; Jilrl"i''l *'"'rc e rtti' nurt,t czcu i i

o uru lu i pu tc r i s ir- I irry' t i'" 0 " " p"'

Y li] lt :.^l:

"

::,,f iT' lilll;:otnulttt putcrl sa-r rrrrl'rrrrL('''r" r--- ai r.ult i, ir,pli*i

ir.tatii.'ctici cu cat otrul sc ncvtricstc m

p() ru nc i I or Iu i pumn c z'l': .' l.'lll',,11 ll',ill.T :l,tl illiil:i1,l

iilll liil t: il : r l,x i :', lltl xl lil tli lx; J I :' ;.fl i

i;'illJlil'-,t''tt'i*"' t" ajurrgc la accca cii irrsuri Duntncz

in.r;,rinc5rc in ci ptxun'ii' t"t'I,::..:l .:,1':l1}:.-it:.li[lXl,'i'l,r',ii'!ra",r,,."linn".,.l:

,,c.,rci [)r.r.'urczcu cstc ccl cc lttcrcit

irr roi si ci.t sa "'iti ti't"'ti 'i"ti'siti' Ut]lt ::,1.:",'lllll:ill

Arhim. Jrrstin PoPglIl

ilt \ot Sl cit s(l vvr!' a t sutlct o stiu.c bll

ii:'ir""i z. rll. lubirca na$tc totdc.una ir

rtrasit: iubincl tu Uut"it' ti i".'pl*tttt '''lll:. t:,]:]

lit]]'i,']-i:rtrasr't: rubrrlo tu ""':1.::: :.:.;;;';;",,t.r .r.tLti c,,rc il ir'thc$tcfr', pr.tuf cclor t'nai rnari jcrttc' Pcntru otl

DouinuI l{ristos. p""'"ifl' L'i nu-s -qr''lct :'r',::\,::.,: l::i.?:l'J.l' i' ::::':'l;Hl;';.,;; i',"' .i1r,'

c a i': I) u'l':r', c zc "

I

si Dournul. i^' tlu'on't't--ut Ctt iubitor clc oatt'tcrli' f)otu

tlristos, tli totclc-aurr"r.ri" bcl5ug ":r".:t:ll.]lll].]l:ti::::.:iiX]l-,o.-):,:l'']'...iru,, o...,.^ ornur ii i.rplirrc5tc lcsnic

poruncilc Lui dulnnczcicsti'

5, 4-5,,pcntru cir oricinc estc nascut dit:.Dt:i".":-1::.b^'

t,,",.lill'rlJl;';ili'"i"t" carc a binuit ltturca: crcrl

noastra. Citre cstc ccI cc biruic;tc lu.mc.a !r.:']:l:l] ]:l::,T:^"1llli'll;ii':";;;;;;ri'u' "'t' Fiur rui numlrczcu'r" A

lr.utrctr, ca.roitbit a pacatului' a tnortiiti ltti':.'l:lltl t;trl"ll.

:i'X;il;':i;::'"";;';;;i;a,.rii. o .ror1ii" (Errci 2' r4)' estc'

in.tpotriva tu i DLrmncz.''i' : ^ .' : ":l ", ]::l:.^.]]:l;i:11 lll11liXi-il;;";:;"Nr_i "i.i. indoiali: irtianlu sricutultti cu rl'roi

si cu tlia'olttl cstc " ;;;;" ;"aznica','.'^].t:tl:' lilll,lll\lll'

Comcntariu la cpistolcle Sf. Ioan ()i

in lurnca noastrit onrcncascit, singur Dutnnczcul-orn, Hristos.S-a dorcclit urai tarc dccat acr.-ttstal intrr-itzt aliantit: El cstc- Cclcc a "picrdut slirpAnia mortii", El est.- Cel cc a zdrobit pe diavolsi a nirnicit piicatul; or, El c-stc si CcI cc da ficcarui otn cc crcdc

in El, ca intr-un Durnnczcu 5i Dornn, putcrca cltttnr:-'zcicsc-onlcrlcasca a biruintci. in stitrc sir invingit "stitpitnia" ntorlii, a

piicatului li a diavolului - lumca. Dc tapt, tloltr Cre$tinul e'stc

lclcviirttul biruitor din accastri lutnc, cAci invingc pc cel tnainrarc dusuran aI ncanrului orncne-sc, I'rajrna5ul ccl cu trci capctc:plcirtul, lroi.irtca si diavolul. Farti Dornnul Iisus li Uccnicii Lui.irccirstii lunrc ar tl filst si ar fl rtirnas pcntru totdcaunit "itnpiinttiitrnortii", tlictatura cc tlor.nncstc asupra accstci irnplnitii cstc cca

nr.ri rnarc dct,rlratolrc clc oitmcni: csls accL-a it piicatului. a riiuluisi a cliavolului - si intr-atlcviir asa cstc pcntru toti cei cc nu crcrlirr Flristos ca in singurul Durnnczcu, singuruI lvlirntuitorrternincinos al ncarnului onrcncsc,

516"Accsta cstc Ccl care a l'cnit prin api gi prin singe: Iisus

llristos; nu numai prin api, ciprin api;iprin singc; Si Duhulcstc Ccl cc miirturiscStc, ci Duhul cstc adcl'irul [ro llr'eu;.rut;orrv l-l al"l0ercr]". Iatii cleci cu cc duvcdc$tc lisus ca, dr-si onr.u:tc Fiul lui Dumnczcu: prin api. prin singc gi prin Duhul.l)e opotriva orn 5i Fiu al lui Durnnc-zcu, a unit in Sinc ccca cc cstcuel rrriti iurportant in ccr 5i ccca cc cstc ccl rnai irnportant pc

;tirrrrirnt. Duhul Adcr,'arului, cu apa 5i srin-uclc - si astfcl a ujunsr llc NLintrritorul: prin cc-i ccrcsc a lurninat parnantcscr-rl; prin'-i durnnczcicsc, ourcncscul; in accst chip a rniintuit ncartrulncr-tcsc clc piicat, dc uroartc- Si clc dial'ol. Apa estc cel rnirirpiinclit clcnrcnt al lurnii accstcia si, sfintind-o. Miintuitorul a

Itttirttt clcrncntul de cirpirtiri aI trupului ()l].lr--r'lcSCi arltiind-ostricitcioasA in unna stlntiriieiprin DuhulSftrnt in nuurclc Lui,irrssrnnat ca iisa sc intiirnpla 5i cu trupul orltL-ncsc. Sringclc cstc

:1,:.'uffi;jil;;;ilp,,rt.l '"oi rarc dccrit t.ti oau.rcnii lirtr

98 Arhirn. Justin PoPovtct

sirnbolul vietii si insa5i puterea vielii: insugi sufletul este

s6nge; or, facindu-Se om, adica trup [carne] Sis6nge, Mdntui

a sfintit acest element de capAtdi al vietii: [-a facut sdnge

Iui Durnnezeu, sdngele Dornnului - rnai intdi de toate in

Taina a Euharistiei. A aratat astfel ca 5i trupul este "pen

Domnul" - pentru netnurire, pentru via{a vegnica; $i a

marturie despre aceasta ;i a irnplinit desavAr$it accasta atunc

cdnd S-a inaltat la cer cu trupul Lui cel sfint - s4-l aSeze pentrt

vegnicie la dreapta Tatalui slavei. Iar toate acestea le-a facut pri

Duhul Sau, prin Sfantul Duh, prin Duhul Adevirului: si pri

Acesta mirturia-este dusa rnai departe in viata Bisericii,

Duhul Sfdnt este sufletul Bisericii; El este Cel cc poarta rna

de capAtai despre Iisus Hristos ca Fiu al lui Durnnezeu

Mdntuitor si Cel care neincetat. de-a lungul veacurilor, mAntuie

in biserica pe toti cei ce cred in lisus Hristos; EI, Duh

Adevhrului, este Cel ce ne descopera, ce ne spune,.ce

incredinteaza de tot adevarul despre Iisus,'Dumnezeul-omMantuitorul. Cutn ea,este Sfantul Duh, Duhul AdeviruluiA'devarul insusi;.Durnire2eu insuti gi Dbrnn de-viatA-facator

aceasth.o arafa prin puterea Lui sfintitoare: sfinfind elemen

cel mort al apei, o face nestricacioasl; preface vinul in SAn

Dornnului Hristos prin Sfanta Taina a Euharistiei - cu atit I

mult vrea qi poate sa-l sfinleascA pe otl, sufletul lui viu, cel fac

dupa chipul lui Durnnezeu. Despre Iisus rnarturise$te Adevainsusi - Duhul Sfant; caci cea de-a doua Persoana 5i cea de-a tre

Persoana din Sfanta Treirne sunt deopotrivft Adevir, unulacela$i qi veEnic Adev6r, alcatuit dupa chipul a douA P

dumnezeiegti vegnice. Acest adevar esJe cel ce face d.e cre71

toate marturiile care rnirturisesc despre lisus pe pamdnt, cici. st6 intreg "in adeverirei Duhului gi a puterii" (intr-o

inti-o punere in evident6 a SfAntului Duh Si a puterii Aces(I Cor. 2,4). Aceasta este ceea ce au mirturisit si de-D

Comentariu la epistolele Sf. Ioan 99

noi gi Duhul Sfdnt, pe care Dumnezeu L-a datcelor ce il asculta,,(Fapte 5, 32); "Duhul insuqi mdrturiseste impreuna cu duhulnostru" (Romani 8, l6).

5,7-g"cici trei sunt care mirturisesc in cer: Tatir, cuvdntul

9i Sfintul Duh, pi Acegti trci Una sunt [or rpri6 rv erot]',. Aicie cuprins intreg adevarul despre Dumnezeirea treinricd - ce nu_ide atins cu rafiunea, dar care se da spre experiere: realitateadurnnezeiasc6 este nesfarqit rnai adanca, mai trga qi rnai inartadecdt tot ce poate ornul gandi, cunoa$te gi atinle. De altfel, efiresc sa fie aga, daca chiar gi aceasta capodoperaiare este lu'reapAmdnteasca, rnateriala, este neinchipuit rnai largi, mai profundaSi rnai vast. decat cunogtinfa orne,easca: viata insaSi, aceastarealitate pe care o trairn noi, fiin1e omenegti vii, este mult mailarga, rnai profunda pi rnai inarta decat logica noasra $i ratiuneanoastra orneneasci - deSi e rearitatea noastra irnediata 5i cea mai"reala" dintre toate. Din oceanul ei, imens gi universal, viatapatrunde pu(in cdte pulin pdna la cele mai neinser*ut" .upiioi"ale congtiintei noastre - iar acest ocean se revars. er insusi siinunda totul, pina si spatiile cirora nu li se cunoagte nicisfargitul, nici ,rarginea. Tot aga - dar la un nivel mult mai inalr- si cu via[a si realitatea dumnezeiasc. ale iot..rt irri"rDurnnezeiri treirnice: nu gtim despre Ea decdt ce ni s-a datconcret spre experiere _ gi cu siguranta ca ni s_a dat din belgugprin intruparea rui Dumnezeu--cuvdntul gi prin salasruirelSfantului luh in trupul teandric al Bisericii. Durnnezeire u i"uin trei str[luciri ne-a dat tot ceea ce trebuia sa gtim a"rpr. fu;i sa prirnirn de la Ea, ca sa putem fi rnantuifi, in fiinta noastraorneneascd, de pacat, de moarte gi de diavol gi ca sa poatareproduce in noi - prin Sfintele Taine gi prin sfintele virtuti -desavdrqirea Ei dumnezeiasci: sa ne ,,iot ri11ifi.ii,,[ohristovljenju], slt ne induhovnicim [ocluhovljenja], sa ne

torii Apostoli: "Suntem martori ai acestor cuvinte [despre Hris

Comcntariu la epistolclc Sf' Ioatl l0l

l0() Arhiur: Justin PoPovtct

indurnnczci n loboienitr] - intr-un cuvitnt: sx nc "itttrcit'nizatn'1

lo t r oi i c e tt i tr I' c a d;'"";1 : -l:.:^

^1,' il'l,l1:.,J'" H:-.Tl' :;

lott ultLv,tllt l' -- - I tfaiCSC neinCetatn..oi,o estc o rcalitate pc carc olllncnll (

Bisc-rica - Biserica -tt'-i;;;i;cctat tlin rat'l'f :l-lll,::.?j:ll3;l:l T; : 1".

" il ;;;;;,i un ir ersa I desc o p,-ri r i n I) r.r mnc zc r,tr-

om - li dcplin i'"pfi"'t'i' Bittrrca' ctesprc' i:::::.1::::T:::,'1::intre agit viatl a Bisericii' data clc Dutnnczcu dar totdcauna rcala;

c rn.rrturis it prin tut'a'i rnatcriale' palpab ile- tl t X:t:'...ti:: -'1;.1l

rcalitali pirnirnte5ti. Je nctagaduit 5i logicc' Dcsprc accstcll

b i n c v c stc s tc r i S fan tu I ;;";;i; t:l * : " S i t r c i s-tr nt :i : :l I :: : :: ::::

ffii#;;trtrit., 'r^ !i 'e''gtt"'.1i a.lcsti trci nrirturiscss

la lt'l [ot rptts trq '" ;":;';';il'vr"ii"t^]-u:.1..]::: f::::j::lla rL'r LUr ryur: v'!: -- zful_oln: Dutrtnczc

nu O.i"nii cu dcsitvzirsirc una in Dutnncl

Duh vcsnic. S-a trrculot'l' S-u unit cu trupul.tt ::::l-*:::::arirtat ci nu exista otn atlcvtirat - otn clcsavtirsit - clcc'rt in accril

unire complctit cu Dutnnczcu' Asa a fost *tll']"::.1,-l i:il:::ili:ffi:l':i';;;;; i;trcg ncatnul orncnL'sc. prcticindu-sc ;

Sinc in Biserica, a dat tuturor oatncnil" ltli:t.-l::::'Ir.lbr.,in.io".c cu ajutorul cilrora sil poata - doar clacii o vor - :

sc prcsclrimb. t,"ptut intr-o fi inla on"ntot11.1J"t",:1,:t'li:l' Ilic prcsctltlrruu trLl'r(lrrrrr; ;-';r',,.",-zcu-.tnttl - tnrti alcs prinr

prii Dumnczcu-otnrtl si in Dutnnczcu-ol

StAnta Taina a Inrpnrtasanici' Caci Stanta irnparta5anit '-l'l 1;i;.;" dccttt Sfanta Taina in carc Dtttntrczctt' it't chip corlcICt $

rcal, Sc intrupcazir it.r otn' Si iatA cutn o.tnul t^'i*11:1il':ti:::':1,:::

rnai realt si mai convingittottrc: prrn unirca cu Dutntrcz"lllltlll

cstc cu aclcvilrat ortr; p-rin l'izrta fn Dumnczctt' l:I-.:''::::,::lrrv ve Dutrtnczcu' Prlntr-o

Durnnczcu, printr-o neincetatf, \'rctttlrc ll'l

ncit-tcctatit intrttparc in sine a sfintclor 5i dutllnczcic5tilor putcrl

cliiruitc dc harul.lui Dutnnczcu

estcmarturiadumnczciascidcsprcl)utnnczeul-ei<'i.tpr. PrcasfAnta Trcitne: oricarc otn' tlac[r vrca;

sc poatc incrcdinla prin cxpcricnta lui persontrla' prin sirnfirca

lui'pcrsonala, prin tiairea lui pcrsonati' Dutnnczcu Ccl atotpu-

t.rni. si atoatlstiutor a mirturisit ca Iisus cste cu adcvarat

Dumnczeu si MAntuitor prin ttlate cdte a putut facc accasta' Nici

urt alt adcvti[ sttu rcalitate a lurnii omeneSti n-are atatsa mlrturtt

ciitc au accstc rcaliterti si accstc adcvhruri dumnczcicsc-olnencstll

iur otnul carL- nu prirnc5tc aceasta mirturic dumnczciasci

th--sprc Iisus - tnitrturic atirt de dcsAvirlitir 5i puternica totusi -

,r,nia prin accasta cir-L considerh pe Dutnnczcu nrincinosl or'

pcntru ttn sttflct olncncsc' accasta cstc cea tnai utarc cirdcre pc

c,,r.' o potrtc sut'cri. Dc fapt' cadcrca aceasta sc ascamana cclci

a lui Iuda. cuciaccsta. inairrtca ntator tnirrturiiliincrcdintari at'lt

tlc convingiitoitrc. n-a voit "'at crcada in Iisus ca Dutnnezcu $i

Nlrintuittrr. Totu$i, adcvf,rgl sarc in ochi: toatc ratiurrilc dutnne-

zcicsti $i ottrcttcsti dc a crcclc in lisus ca Dutnnczcu si Mdntuitor

rutr lost tlatc ncaurului gtncncsc prin pcrsoana 5i prin lucrttrca

l)unrnczcultti-otn. in Evanghclia Sa. in Biserica Sa' irl Sfintii Sai'

('u atlevlrttt nu existA *.ura p"nttu cci cc nu crcd in Hristos (cf'

Ioirn 15, 22-24). CcI ce crcclc in Hristos - din toata inirr-ra lui, din

tot suflctul lui, tlin tot cugctul lui, din toati putcrca lui - sirntc ca

rcllitittc suprctna ttlatc mirturiilc durnnezeic$ti $i otncnc$tt

tlcsprclisuscaDutnnczcu5tcasingurulMirntuitoraloatnenilor.irr suflctul [ui. accastir rcalitatc dcvinc intrcaga rcalitatc: trAieste

irtlcr,'itrul urcu, iubirctt lrlctl, bucuria mca, vc5nicia mt-a - tot ccca

uc irtn si toatc lucrurilc tlin lutnc' Da, un singur lucrtt nc trebuic:

o intiilnire ttctittarnicit 5i pcrsonala cu Domnul - dar trebuic li5,9-10Accasta

ortr - 5i prin

(r-1 "Atotgantlul" si

lrlrrrtlul cstc sinltit"atotsinttirea" sc ','aclcsc a ti, dc lapt' accla:ii lucru' ttna:

si sirntircu estc consticntizati (girndita) [n'tr']'

Justin Popovici

Hristos, spunfrnd samarinencei care-i trimisese la Iisus: ,'Cnu nurlal pentru cuvdntul t6u, cdci noi ingine am auzit si stimAcesta este cu adevarat Hristosul, Mantuitorul lumii', (Ioan42). Orrul care traiegte prin credinta in Hristos

Comentariu la epistolele Sf. Ioant02

103

o putere nu i-o poate fura. Sfantul Evanghelist ne bineaceasta: "cine crede in Fiul lui Dumnezeu are aceasti mirtufn el insugi. Cine nu crcde in Dumnczeu, L-a ficut mincinpentru ci n-a crezut in mirturia pe care a mirturisDumnezeu pentru Fiul Siu".

5, ll-I2t "Si aceasta este mirturia, ci Dumnezeu ne_a dat via

vegnici gi aceasti viafi este in Fiul Siu. Cel cc are pe Fiul aviafa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viafaintreaga binevestire a vietii6r se cuprinde in aceste cuvinte, giea [in viata] toate mirturiire se rezuma ink-o singura mdriuriiDovada ca Iisus este Dumnezeu qi Mdntuitor .rt" in aceea cA,

inaluntrul lui o mArturie deplin convingatoare $i atotputerndespre Iisus ca Dumnezeu si Manfuitor - o rnarturie pe care r

daruit neamului olnenesc viala vegnictr: a pierdut moarteane-a dat via(i vegnici. $i aceasta viafa ,"gri.a pe care El oeste dovada Si marturia c6 moartea este cu adevarat biruisrrs vc urworlsd csts uu aqevafal Dlnildesfiin{ata, omoratd. in Durnnezeu_omul nu€ste moArte, nu elpacat, caci in El este viala vegnica: c6ta vrerne nu credeHristos, omul ramane neincetat in moarte, trAiegte intru moae mort fatl de tot ce inseamnI vialA adevarata. Dar prin crediin El, omul vine la viala, inviazA dintre mor{i, sirnte bucurdumnezeiasca a vielii - scopul si rostul dumnezeiesc al vietPana aici, omul nu gtia cu adevirat ce este viata, nucuprinde in sine aceasta valoare dumnezeiasca. "Si a

ca omul sa creada in El si sa cerce aceasta pe de-a_ntregul. Aau avut Sarnarinenii experien[a intalnirii personale cu Domn

5, 13

63. Despre via;a [n.tr.].

104 Arhinr. Justin Popovici

accsta lc clzi nonna 5i rcgula in toatc si in ficcarc lucru- Crcstinstic Si siurte, cA indclctnicirea lui de cirpirtdi estc sir apriinliruntrul lui viata l'eqnici prin fiecare siurtire, prin ficcag:ind, prin flecare gcst pi prin ficcare ftrpta - iar accasta c:

pcntru e'l o indeletnicire ncincctata, IncearcA neintrcrupt t'irtutic\:anohclicc, sc prcsclrirnbA neincctat pc sinc intr-un out lltcnou si nlercu innoit, lnercu rnai bun ,si mcrcu incii si rnai bun.ochii atintiti ncintrcrupt la inccpatorul 5i plinitorul crcdinnoastrc: la Dornnul si la stlntii carc cu rAvna s-au ncvoit sii-lurrnAtori (ct. Evrei 12, l-4). Si-atunci voln avL'a totclcauna a

cuvant de ordinc, accastat rcuulir a luptci cvanghclicc: "Luptrilup.ta cca bunir a crcdintci, cucercstc viata ve5nicA la carc ai flclrcr.nat" (l Tirn. 6, 12). Esti crcstin - chcrnarca ta cstedobtindc5ti I'ia{a vcgnici, sA tc lupti zi ;i noaprc pcntru vivcsnicA; pcntru accca, cu bucuric., trebuie si incluri tot chitoata povau, toatA ncvoin(a: "Caci nccazul nostru dc acurn,5i trccitor, nc aducc, rnai prcsus dc orice rnirsura, slavti vcsncovirrsitoarc" (ll Cor. 4, 11) noua, ccltlr cc privirtr sprc 'n.csnisi trarirn vesnicia - caci asta nc c [inta de cirpirtiii: viata vcsn(c1. II Cor. 4, l8).

5, 14

"Si accasta cstc incrcderca pc carc o avcm cirtrc El,daci ccrcnt ccva dupi vointa Lui [rcrta to Oe)-rlptcr crutEl nc asculti'1. li$s11atea cea adcvirrata.a oarnenilor estc inlibcrtatca lui Dumnczeu. dccasta insearnnit ca doar dacii cstcdc-a-ntrcgul intru accasta libcrtatc a lui Durntrczcu, csncs firrs i ta, rnAntu itoarc ; i pc dc-a-ntrcgu I binc factitoa re. H o tarcei sunt: "Nu prccurn voiesc eu. ci precurn voicgti Tu [...] Facvoia Ta" (Nlatci 26,39.42). Dar carc c voia lui Durnnczeu canoi, oalncnii'? E aceca ca prin credinta in Fiul lui Durnnczcudobandirn via[a vepnica. Aceasta vrere a lui Durnnczcu esteintregime si deslvArsit vestitA de Dumnezeul-oln, Hristos,

Comcntariu Ia epistolele Sf. Ioan

Evanghc'lia.Lui. in iconornia Lui (Efeseni l. 9,10) si dc-acccalibcrtatca noastri stA in aceasta: sa nc rugim ccrand cclc cc su6tdupir Flristos, tluplr E','anghclic- - 5i lc vorn prirni dc la Durnnczcu.Ctici rugiciunca carc ccrc cclc- cc nu suut dupa Eranghclic- siastcptarea dc a nc fi irnplinita cercrca n-ar fi un act dc libcrtatc- ar fi o ncsribuinta. o supuncrc oarb,r flrla dc. pricat. ,\r inscrnna.in cclc clin urinii, sii cirutiirn sir-L ftrccm pc Durnne.zcuiurprcunit-lucriitor al plcatclor noastrc. sii ciiutlrn sal-L atr;rgcntin iubirca noitstra dc piicat, IvIoti','ul pcntru carc rnulte- dinrugiciunik noustrc nu sul.tt ascultatc dc ctrtrc Dornnul, DornnuInostru prcahinccuvlintat si atotstiutor. c acclu cli nu sunt "dupivoinfa Lui". Conditia ca su nc impltncascA ccrcrile- cstc caaccstca si f-ie- "dupri vointa Lui". r\rn putca a$cza accasta tlrcptrcsula [canon]: ccrc cc-i dupii rrcrca lui DurnnczL-u, si \cicalpalta - dar accstca6r sunt ccle cc isi au obirrsia in Er,anghclic.cart: c dupa l'ointa lui Durnnc-zcu. si astfcl libcrtitii oarncnil,rii sunt asiguratc viata si uiiscarca in Binclc ncrnirrginit ar ruiDurnnczcu. in Adcvirrulncrnirginit al lui Dunrnczcu. in Drcptatcanculiirginitir a Iui Durnnczcu - intr-un cu."'iint: in toatc ncs[rr.siturilcdurnnczcic5ti. Accasta cstc calea cca urai dcsavirrsitii 5i cca rnailusnicitlasii. Rcstul estc, dircct sau intlircct, supunerc tirtti dc-

tlcrnon. fata dc pilcat, tirtr dc lnoartc, ftrtii dc dia-r'ol si tlc rAu.

5, 15

".Si daci stim ci El nc ascuttri ccca cc ii ccrcm [o euv(/-lr(')prOc(]. stinr ci dobindinr ccrcrilc [rct crrtqptrrtu] pc carcI lc-am ccrut". "Stim ci nc asculti", si o ititl prin ccrcarc.ccrcrilc noir^strc cclc pliicutc Iui Durnnczcu srrnl incrctlintarcartoastra cca rnai intru cunostintir si rrrai trainica - t'iinrlca [in clc]nu-i nici urrnA de czitarc, de arnbiguitrltL. sau tlc intkriala. "clincsc indtlir-5tc [ ], sa nu,Efrnclcasca ornul accla cir r,,a cirpirta ccvirdc la Durnnezcu" (lacov 1,6-7). Noi insir i,rplinil, r,'oia luir,-l Cclc pc carc le ccrcnr. cclc dupa l.ointa lui Durnnczcu

105

106 Arhirn. Justin Popovici

Durnnezeu, gi de aceea o irnpline;te si El pe a noastra _ iregula [canonul] evanghelica: irnplinegte voia lui Durnnezeu,gi El sa poata irnplini voia ta. Ceea ce Dumnezeu voiegte cu tigi cu ceilalti voieqte qi tu penfu tine si pentru ccilalti, siincredintat ci Dumnezeu va implini orice I_ai ccrc in rugaciurIar ceea ce voicste Durnnezeu de la tine gi de la ceilatti nl_o rpin Evanghelie: de traiesti prin Evanghelie, Domnul va irnpiitoate voile tale.

5, 16

Ceea ce este,evanghelic este sa vrei ca toti sa se mAntui5i sa lucrezi in acest scop ' aceasta este dorinta lui Hristosfiecare, gi aceasta trebuie sa fie pi dorin(a noastra cu noi; adinu dori nimAnui )ici pacatul, nici celc ale pacatului, ci totdeadoreste Binele si toate cele ce duc catre bin.; n, dori nirn?rroartea, nici ce-i rnuritor, ci totdeauna dore5te nernurirea si tce-i nemuritor; nu dori nirnAnui pe diavolul, nici ccva din cece sunt ale diavolului, ci dore;te tuturor pe Hristos si toate cece sunt ale lui Hristos. Oarnenii cei ce iutesc pacatul i5i dorerlorusi rnoartea; daca cineva s-a prins farA intoarcere in pacatellui, s-a omorat deja pe sine, 9i_a sAvArsit deja sinuciderea; daccineva dore5te cuiva p6catul, ii doreste aceluia rnoartea - cdcpacatul aduce moartea (Iacov l, l5). Exista cloua feluri rrrpAqate: "picat de moartc" gi "picat nu de moartc". ',picatulnu de moarte" este acel pacat de care ornul se pocAie5te. Tot

pocainta sfararna mormtintul sufletului, ornoar.,"";;;;;sufleteasca si aduce inlauntrul ornului via(a vesnica. oricare arfi pacatul cuiva, daca se pocaieEte, va invia din rnorti: ,lMort

era65. Distruge.

pacatul strecoara in suflet un inceput al rnortii; prin pocainta,omul alunga de la sine pacatul, fierde6s lnoartea, isi inviaza.yl.T] di1 rnorti. Pociinta nu-i doar cel de_al doilca Botcz, cisr rntara invrerc - caci este inr icre a suflctului dintrc morti:

Comentariu la epistolele Sf. Ioan 107

si a inviat, pierdut era si s-a aflat" (Luca 15, 24.32). Astfel caorice pacat pentru care ne pocAim este un "picat nu de moartc'r- cand chiar de l-ar fi savdrgit "de qapte ori pe z-7", "de gapte oripe zi" cel ce l-a sAvarqit a zis numaidecat: "rn6 c6iesc" (Luca 17,

3-4); dar tot pacatul fara pociinta este I'picat de moart'e"66,adica tot pacatul catre care gi in care omul rAmAne constient, devoie gi cu indiratnicie, aduce moartea suflcrului. Pcntru suflet,rnoartea nu-i nimic altceva decAt despAr[irea de Dumnezeu,lipsirea de Durnnezeu - lipsirea de toate darurile Luiduurnczeiestisi de toate puterile Lui durnnezeiepti. Aceasta e vestea pe careSfantul GrAitor-de-Dulnnezeu ne-o bincvesteste: "Daci vcdccineva pe fratelc siu picituind - picat nu dc moarte[crpcrpttcrv Fn npoq Ocrvcrrov] - si sc roagc, gi Dumnezeu vada via{i acclui fratc, anume celor ce nu picituicsc de moartc.Este gi picat dc moartc [aptcrprtcrv npog 0crvator,]; nu zic sisc roage pcntru acela". 'rSi sc roage, qi Dumnezcu ii va daviat5": un oln a savar$it pacatul, pi de-aceea este mort, s-a puspe sine insu5i in rnoarte, s-a omorat - daca ne rug6m, se poate dalui pocainfA si, prin pociinta, invierea din morti: viata. Astfel cArugaciunea 5i pocAinta sunt biruinta asupra mor!ii, prin care ceirnorti inviazA. Aceasta se intarnpla gi fiecaruia dintre noi daca seroaga in chip nefatarnic gi daca se pocAiegte sincer. Doar pentru"picatul dc moarte [...] nu zic si se roagc". De ce? pentru caornul acela, cu toata fiinp lui, cu tot sufletul lui, cu toataconstiinfa lui, cu toatA vointa lui, a intrat in pacat qi rarnAne in c[,con5tient qi de voie. Ny vrea sa-l lepede, nu vrea sa-l urasci - edcja o "alti moarte", aceea din care nirneni nu mai inviaza. Unui

66. Parintelc Justin nu accepta nrinutioasele 5i nesfar5itele inventarieri alepdcatelor (specifice moralei catolice) in pacate mai grave, pacate mai putingrave etc., ci imparte pacatele in doua categorii "existentiale": pcntrti careornul s-a pocait/pentru care omul nu s-a pociit; "pacatele nu de moarte" nusunt "pAcatele mai putin grave" din catolicism, ci pacatele gterse prinpocainti (oricare ar fi fost acelea); la fel 5i cu pacatele cle moarte" [n.tr..].

Comcntilritt ltt

l0fi Arhirn. Justin PoPovtct

asclncncA orn Dulunczeu nu vrea sa-i irnpunl pociiin[a cu sil

nu dorcitc ilceasta, nu volc$tc aceasta - si nu poatc' pcntru cli

Durnnczeul iubirii, iar iubirea c toctnai acccil prin crtl'c lst

tlutnnczcirea, prin carc traleste si cristir' Din iLrbirc Dutnut

il poatc prctircc pc savAr$itorul nedfgplfl

Ilristr.rs $i in Hrrstos otnul potlle rilunEgil.srus )r rrr r "' - 2l )' Doar ccl crlfe ' lilln gff!

[)t-ttnnczcu'' (ll Cor' 5'

rlirr El". ae-clit "fitce tt"puttcu".(t t"'i 1.11]..l,nl(lrrr Er ' ALUr'r "''" ' ;;;," Acela tlrcpt cxte" (l ltllhtlrcptltca estc tlrcPt' P

5, lll"Stim - trccasta c vcstca cea buna i.:t':lJ:11:,1::lf1;

[-a fircut pc oln cu o libertatc dupti chipul lui Durnnczcu' Dac0

Si-ar inrpunc cu sila voia, Evanghclia, rnantuiru-a' itnpirriitia 5i pc

Sinc insusi, ar dcsfiinta vointa libcra a olnului - iar ottrul ar inccta

sli rniri fie orn. n-ar rnai fi decAt un zrutotnat. r,l tt-ll.t5inli, un robot.

or.Duttrnczcu.fiindciteiubirc.nupoatctitccaccitstit.ciici:accasta nu tinc dc firca iubirii: ducir trr thce-o' iICcca ar inccta stl

rnai fic iubirc - si incctiind sir rnai fic irrbirc. Dtttlrttczcu itr iltcclit

sri rnai t-tc Dutnnczcu. Dc accclt 5i Cuntlscatorul cci sfitrlt a

,, r,;',t^ti-. fi:il'o' n' u*nczcu-n u p ric r\tu lctlrr 1.t]tfr

(/.l,rcr[)rtrvt)t]; ci ccl t"'t-u-"Uttut din f)unrnclctl sl] p0ffiilu p€

sinc.5i ccl rau ntt 'i'uiingc tlc cl [o,rovt11'-ro; t)\r] t/'lllutlll

,,,,..,,1'; p ri n S ti nte r"" i;';" .' -r,i: l: ]l::'li,,ll''I;]:*|i'lii;lclumnczcicsti sc rcvars'l pcstc crcstlnll (

f)uri-tttcTcrt. carc sc pilzcsc dc ptICat sl nu piicrttuicsc - "$i ccl rr\tl

nu-i atingc,,, cacr ";-i;;;'f".,* clccat prin pacat' Sc rrtin.ge

clc t.,rn prin paieai, 'ni't i" 'J'n'p'in N]l-l,f:::T,fi tllilll

tainclor nc spunc sa nu nc rugriln "pcntru picatul dc ntoartc"'

Astfcl ne dtr povatal tlutnnczciasci tlcsprc ccca cc sc catlc $i ntl

sc caclc sa ccrctn lui Dutnnczcu.

5, 17

"Oricc ncdrcptatc cstc picat [;tcroa crtitxttr c(fLrrl)rlu

eort], clar cstc 5i picat carc nu cstc dc mtlllrtc"' Clc cstc dcci

[cdrcptatca? N-o putcm sti dccAt dttcit stittl cc c drcptatca"

Nu.alnul oltlcncsc n-ar t'i putut Sti niciotlatir cu lirtlpczitnc, clar $i

prccis Ce c dreptatca. tJacA insirsi trccasti "drc1'ltat.- tltttnnczc-iitscA''

nu s-ar fi arirtat in pcrsoana Dut rnczcului-otn, Ilristtls. Insli in [:l

am l,azut tlrcptatca. adcr.irratA 5i intrcagir, si dc lit El nc-lrtn

invartat ce-i drcptatca. Ce-i dcci drcptatca'l Dutnnczctt-otnul,

Hristos, Si Evangtrclia Lui. Iar nedrcptatca'.) Tot cc nu-i El si tttt

ce- uu-i at Lui: tot cc nu-i Evanghclia Lui si tot cc ntt-i dc-ttl

l:r,anghclici Lui. Dc aceea crcdinta in [lristos cstc "slujirc tt

ttrcptltii" (ll Cor.3.9) si o slujirc pcntru tlrcptatc. Ccl cc nu-i

slujc5tc sluje5tc ncdrcptirtii. A$a curn oricc ncdt'c:ptatc cstc

paiat, tot aia $i orice palcat cstc ncdrcptatc' Ccl cc sAvirrscstc

ncclrcptatca estc rrcapArat piciltos, 5i it'tl'crs, picirtosul cstc

ncapniat si s6vArsitor al nettrcptatil. Doar o via(. dupit Evanghclru

lc t-lt'tr prlll [)itt{rt' ""1"^'.^::-^irt,_re cr. vrne rli11 ce.l rtiu. din rritrlia.ot ilinilctr piiclrtul cstc o putcrc cc vln(

tlc ttccca lbr[a accasttt "tit "o' diar,'olcasca' \'lt'rl'nritoarc' Prirl

tlccltrc pilcilt, ttiut'ot''t 'tt'ctuara-

inlauntrlll otuului ccva tlc-itl

Iui. ptrtin tlin tluhul lt'i' put'n cate pulin' tiilliircstc' Dc acccit

crcstirrr.rl r-'stc rottlcau"o i'"u' falti tic 1-litcat: "sc pitzeste "' Si

Pizirttltt-sc tlc piicat' '"'p"tttt 9t -l':lT:l'ilc tlittitl'rt'ia ciirota :u

Lirlicit asttpt''r ltri insrsl tiptt"ni" ostirilor rritttlitii si ttratc oitilc

Iui cclc trcgrc itnprc;;; ;;;l'- 'un'r

"sc pirzcrtc lt ti":':- =-:

n;rzcrtc prrn r irtu!ilti "'nngl'tlicc' tr'Iin(l intru clc sl Tltllt tl

i]:;;:^:"iii"..i..;'..i"" usi " poatc piiTr tlc prirncjclii in

itrfl'icosr'ttr.rtlrcn sr ":;;";ttt;^ lupta ''irripotttva inccpiltoriilot''

inrpotrir a ,t,ipi'tiilt":' impotrir' a- s1'l11nitorif or itrtuncricultti

ac c s ttti vc ac. i ttrpotr. i'lo a"n" i t:.1 11' :11:: :H i'[ :il:;.tLll]ilt,,

ft'.tts.ni (r, l2). Toti accsti lttptitort at ritt

tirg in tiria stlntclor 't;;;i;;t;czcic5ti:-"ccl rau nu sc atingc"

cic oastca lui ttristut' Ontuf t"tt "nu pacatttic5tc" e ccl "cart'

cstc niscttt Oin U*"'ntzt'u" si carc "sc pizcitc pc sinc"' Ccva

lt0 Arhim. Justin Popovici

vine de la Dumnezeu gi ceva vine de Ia om: na$terea dinDurnnezeu este dar al lui Dun:n ezeu - dar care nu rirnAne in.orndecdt daca se p&ze$te de pAcat, tr6ind in sfinfenia Sfintelor Taineqi a sfintelor virtu[i.

5, 19

Comentariu la epistolele Sf. Ioan lll

zidita de Dumnezeu a fost coplesita de cel riu, daremata de cel

rau, care o apasa - sub care z ce, ca atunci cdnd boala apasa

rnadularul bolnav. Acesta e cel mai mare chin al fapturiidumnezeiegti, de aceea neincetat "suspini $i are dureri" (Romani

8, 2l) - aqteptdnd "descoperirea fiilor lui Durrnezeu", a celor ce

s-au slobozit din rqbia pacatului, a riului, de c6dere, de moarte

si de diavol (Rornani 8, 19-20). Dar "fiii lui Durnnezeu" sunt

cre$tinii: ei s-au slobozit prin Durnnezeu de rautate gi de pacat,

si din toatc puterile lor lucreaza pentru slobozirea lurnii de

rautatea 5i pacatul care o stipAnesc 5i o supun.

5,20-21"$tim iarigi ci Fiul lui Dumnezeu a vcnit qi ne-a dat noui

pricepcre [Srcrvorcrv], ca si cunoaqtem pc Dumnezeul Celadcvirat; 9i noi suntem in Dumnezeul Cel adevirat, adiciintru Fiul Siu Iisus Hristos. Accsta este adeviratul Dumnezeu

9i viafa de veci [o cr]"4Orvoq @eoq KGt Il (<o4 crtrovroq]". inversetul acesta e rezurnatA intreaga Evanghelie a SfintuluiApostol gi intreaga lui binevestire: Fiul lui Dumnezcu a venit gi

ne-a dat pricepere, 9i prin El L-am cunoscut pe DumnezeulCel adcvirat. Ne-a dat puterile prin care ne-arn facut ai Lui princare ne-alr salasluit in El Ei prin care suntem cu toatA fiinlanoasEa in El: in Dumnezeul Cel adevirat - gi prin El in viatavcqnicA. Caci El este deopotriv6 adeviratul Dumnezeu $iviatavc;nici. "Noi suntcm in Iisus Hristos" - acesta e rtrspunsulcregtinilor celor adevarali la intrebarea: unde suntefi voi si undeva aflati? Desi trairn intr-o lume care "zlce intrcagi subputerea celui riu", t'noi suntemin Iisus Hristos" - in adevaratulDumnezeu si in viata vegnica. De nu ne-ar fi dat El "priceperca",n-am fi putut cunoaste niciodati pe adeviratul Dumnezeu, alnfi rAmas pentru totdeauna ni$te nestiutori de Dumnezeu, c6cisingur Dunrnezeul-om, Hristos, este adeviratul Dumnczeu.Cel ce nu vede aceasla $i n-o rnarturise$te il ignora pe Durnnezeu,

"$tim ci suntem din Dumnezeu qi lumca intreagi zacesub puterea celui riu". "Stim ci suntem din.Dumnezcu,, _

aceasta e ccea ce $tiu cre$tinii. Tot ce ne face cre$tini - adicaoameni cu adevirat - vine din [de lal Dumnczcu: in tot rucrul netragem obar5ia din Durnnezeu. Crestinii stiu dc unde vin, undese afla 5i unde se duc; doar ei $tiu cu adevarat tlrurnul fiintei

rautate. Iar lumea aceasta e arcatuita din oarneni care de voie ,

Mal mult: pnn lume ingelegern aici zidirea dumnezeiasca -lpamdntul, oamenii gi tot ce-i pe pamdnt. ToatA aceasta lume

Arhirn. Justin Popov'ici

ciici nu-L cunoaste pc adcv'aratul Durnnczcu. c'lriar clc rccu'oastcpc altcinc'a sau altcc','a c. Du,rnczcu, tot il ign.rti pc [)urnnr:zcu.ctici ,u-i un Dumnczcu aclcl'arat 5i l)ornn ccca cc cunrrastc c[ -pcntru ca,u c Iisus llristos. Iar ca Accla cstc aclc'iratulDumnczcu' accasta estc ccca cc nc-a ariitat I], fi intrcii

I l2

adclirratul Dumnczcu si 'iata 'csnici; oricurc artur cstc rrn ,

rlurnnczcu firls. un cturnnezc-u mincin.s. Rccun.astcrcir. ,riirtu- i

nsrrca, prOpov'iicluirca oric:irui alt dumncze.u dcctit JJristrrs nu c.irltcc'. clccilt o nccunoa$tcrc a rui Durr-rr.rczcu,, idorrttric. Da..,itlol,tric. caci t,atii idolatria naste nccuno-stirrta trc I)ur.rnczcrr -ciici aclorarca oricirui icrtlr cstc nccun'sti'tir dc Durnnczcr,r. I)cI. ccl r,ai -urosicr fcti5isrn ptina ra sirnbtlrisrnul ccl ,r.i rafin,rt,.ll

,u tloar cti are viala vc$nica, ci EI insusi estc riata lcsnicir - siit dat-o tuturor cel.r cc crcd in El: il rccunr)lstcllr pc adcr.iiratulDurnnczcu in accca ca El insusi cstc'iat.,n'csricii si cii. cral-oIr.rturor uccnicilor Lui. Acesta c ccl rnai sigLrr critcri. pL-r]r^r ir-Lclctlscbi pc aclcvirratul Durnnczcu dc ciunrnczcii nrincinosi:oricc dumllczcu carc nu poatc da oamcniklr

'iata 'csniciicstc un dumnczcu mincinos,5i orici,c nu-i in starc sii birui.sciillroartca nu poiltc tla Viittn l'esnica. Durnnczcul-on.r csrc singurulcarc a biruit rnoartca prin in'icrc,5i cic accca EI - si rrtr attul - csrc

t'tul 'riclcstc

idolatria. Idolatria stii in a adora c,,rr,,nczcu,ru ,

,uurai piatra. lcrnnul, anirnarclc, planctcrc, suu st.tuirc. ci si ..,,rc,ii' croii, gc,iilc, inl'cntat.rii, itrcirc. p.siunilc, curturu. l

civilizutia, stiinta, fllozofia, arta - sr tot cc-ar,,rcu sii ia loctrl l

.tlc'iir.tului Durnnczcu si stiipiin: Iisus FIrist,s. Dc accr.u I-irrlTunr:tului, cc-l ce' a tunat acrerirrur Noului Testaurcnr. isi incrrcicr,inunata bincvestire- cu

^cc'ste- cu'intc: "Fiiror, piziti-l.i crr

icloli [rpuia(are ecurou; crno totv et6r,li.cor,]",-,.ziti_rii tlcidtllatric.,pilziti-r.aclcnccuno5tinlaclcDtttnnczctt.,'.\}trI\',.

Ziua dc Pasti (3 1.05,,1-].06) t9-15,DUCANOVIC.

Comentariu la epistolele Sf. Ioan lr3

COME\TARIU LA A DOUA EPISTOLAA SFANTULUI IOAN TEOLOGUL

II IOAN I-13

I Prcotul, citre aleasa Doamni gi citrc fiii ci' pc carc cu

ii iubesc intru adevir gi nu numai eu, ci Si toti care au cunoscutadcvirul. 2 Pentru adevirul care riminc in noi gi care va ficu noi in veac: I Har,mili, pace fie cu voi, dela Dumnezeu-Tatil9i de la Iisus Hristos, Fiul Tatilui, in adevir qi in dragostc.

a M-am bucurat foarte, ci am aflat pe unii din fiii tniumblind intru adevir, prccum am primit porunci de laTatil. 5 $i acum te rog, Doamni, nu ca gi cum ti-a$ scrieporunci noua, ci pe aceea pe care noi o avem de la inccpttt,ca si ne iubim unii pe al(ii. 6 $i aceasta este iubirea, ca sa

umblim dupi poruncilc Lui; aceasta estc porunca, precumati auzit dintru inceput, ca si umblati intru iubire. 7 Pentru cimulfi amigitori au iesit in lume, care nu mirturisesc ci IisusHristos a venit in trup; accsta este amigitorul gi antihristul.I Pizifi-vi pe voi ingivi, ca si nu pierdcfi ceea cc a(i lucrat,ci si primifi ptatn deplin6. e Oricinc se abate gi nu rim6ne ininvi(itura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rrimflne ininvifitura Lui, acela are gi pc Tatil qi pe Fiul. r" Daca cinevavine la voi gi nu aduce invititura aceasta, si nu-l primifi incasi qi si nu-i zice(i: Bun venit! rr Cici cel ce-i zice: Bun venit!se face prirtaq la faptele lui cele rele.

I 14 Arhim. Justin popovici

12 Multc avind a vi scrie, n-am voit si le scriu pe Iqi cu cerneali, ci nidijduiesc si vin Ia voi qi si vorbesccitre guri, ca bucuria noastri si fie deplini. ,, Te imbrafislaifiii surorii tale celei alese.

II, l-3Nu-i nici o indoiala: nirneni n_a cunoscut atai de desavarqit j

l:::-l :::::,:li d.tli" iubirea lrinJ,,". decar Aposrorur.;Iub irii, Sfantu I cuv6n raror-de-Durnnez.u. ffi.Ju- I'lr.?,i., i ] ;el la fel de orbitoare ca lumina soarelui: Ucenicul pe care_l iubearIisus a cunoscut tainele Iubirii au*.r"i.s; ,fi;;;;J*;oricare alt om. poate iubirea lui e ..u r*i i..avar$ita iubire dunacea a lui Dumnezeu - a tui Hristos, D;;; A;i',;r*;.'il;aceea Evangheria lui este.rnai intai de toate Evangtretia tubirii si:in.acelaqi tirnp Evanghelia Adevarului, a vesnic-ului ii Jr,*"_:::",.^::]:i,"oeI1r,

i:lrueata in ce! preadu lce i I .lrrr"i lffi;gi adevdrul sunt deofiinta;_cre.c unu prin ""ui"i;.;;;;;;r#;;f,:*:'y:,:l:l1tl,:._putem gny. .. rubi.", raid; ;;;;iAdevir, iar Adevirut traie$te p.i, trUi.". o;;;;,;il#;lirnbai, acesta-i Adevarul; si iaiasi, a.n.a ao"uarur are o lirnba,aceasta-i Iubirea. Cel ce are Adevarul are Iubirea. Adevarul nupoate rai intr-un suflet in care nu-i sala5luita Iubirea, nlra.aIubirea este viafa Adevarului, .unur",

'eAevarului si inirna,Adev,rului. Iubirea e_ cea care vadegte ce_i din Adev.r i, ,,r,1

jacolo unde nu e Adevirul, nu e iuUi.La. Exernplul despre,aceasta il dA diavolur: diavorur e in afara Adevarurui nrnaca e'inafara lubirii. EI "nu a stat intru adevir,,(Ioan *, 44), ci a cinutt:din Adevar: a cazutin afara edevarului; j" u.".u este ,,mincinos

lsi tatal minciunii" - iar "cdnd graieste ,il"j;, i.a]d;,lTi:J'::t^*:'.1t"?\8'!ql;Tot asa, j'luuoirt

"ri. ri personarizarea urii1.,irnpotriva Adev.rului: minciuna si uiu sunt, de ur.rrun.nldeofiinfi, precum Adevirul si lubirea.-Exernplu pentru cele

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

dintai - diavolul gi ucenicii lui; exernplu pentru cele din urma -Dornnul Hristos gi Ucenicii Lui. Dournul Hristos este deopotrivaAdev6r desavar$it Si Iubire desavdrEita: acestea sunt nedespArlitein El, precurn pupila de ochi. Fara Adevar, Iubirea 5i-ar pierdevederea, s-ar afunda in intuneric qi ar ajunge oarba; fara Iubire,Adevarul s-ar vegteji gi ar muri pentru totdeauna. Adevarul silubirea sunt vasele sfinte de nesf6r6mat ale harului lui Dumnezeu,ale rnilei lui Durnnezeu si ale pacii lui Dumnezeu. Sufletul carele are se urnple indata de harul, de rnila gi de pacea durnnezeiasca.Fiindca doar datorita Iubirii 9i Adevirului ce sunt inlauntrulomului acestea trei sunt unite armonios. lar darul acesta vine dela Preasfinta Treime.

rl,4Ce inseamnA decisa fii cregtin? Sa umbli in Adevar; sa fiipe

de-a-ntregul in Adevar gi din Adevar. Acestea sunt darurile pecare nernurirea gi viata vegnici le-au dat ornului atunci cdnd l-auizblxit de picat, de aceastA minciuna de capatiri Si dintruinceput, de aceasta atotminciuna. Sub toate nenumaratele sale

pacat omul nu se minte pe de-a-ntregul pe sine insusi? privititnAndria: prin rnAndrie, omul nu se minte oare pe sine insugi,crezAndu-se cineva de searna? - gi, de fapt, nu-i decat pulbere qicenusi. Priviti Slava degarti: prin slava degart6, omul nu se minteoare pe sine insu;i, crezandu-se vestit? - c6nd, de fapt, nu_i decatun hoit rau mirositor gi mdncat de viermi. privipi iubirea de

ll5

Arhim. Justin Popovici

totul pe sine insugi, agteptindu-se la o bucurie paradisiaca,l -cand, de fapt, toata bucuria sf6rse5te in arnaraciune. Astfcl,pacatul irnpinge la pacat, minciuna la minciunl, astfel totulajunge sa fie o minciuna nesfdrgita ce-l duce pe om la "tatalrninciunii", [a cel ce "dintru inceput" este uciga5 de oamcni (Ioan8,44). Dimpotriva, porunca de capatai a Dumnezeirii treirniceestc "de a umbla intru adevir". Caci doal cei ce "umbla intru

estc singurul gi unicul dumnezeiesc AdevAr, prin care "cci ceumbli intru adevir'r se unesc intr-un intreg, intr-o singurAfiinta sau intr-un singur trup, Biserica, gi de-accea Biscrica este"stAlpul gi tcrnelia adevarului" (I Tirn. 3, l5). Aga incat poruncade a umbla intru adevir gi porunca iubirii intrcolalti nu suntdecAt o singuri porunci, valabila totdeauna - si pcntru celevechi $i pentru cele noi.

II, 6

"$i accasta este iubirea, ca si umblim dupi poruncile Lui[r-ctrcr rc[g evroKcr,g crutou]; aceasta cste porunca, precum ,

ati auzit dintru inceput, ca si umbla(i [neprncr-nril int.,iubire". Adevarul dumnezeiesc e cuprins qi sc afla in poruncileEvangheliei. Iar iubirea dumnezeiasca ne dA voinfa, iuterea sistArunta "si umblim dupi poruncile Lui', dumnezeie5ti, "siumblim" intru ele gi cu ele. Iubirea noasra - atiit cea catre ,:

Flristos cat si cea care oameni - st6 in "a trii dupi poruncilc"lui Hristos. caci in cele din urrna totul se rcduce Ia aceastaporunca: porunca iubirii lui Durnnezeu qi a aproapelui. De l

aceea' Sthntul Evanghelist reduce toate poruncire la una singura:"Aceasta estc porunca [...]: sn umblati intru iubirc". Acum$tim ca intreaga Evanghelic a lui Hristos se reduce la o singura

u6 Cornentariu la epistolele Sf. Ioan tt7

porunci a iubirii: cine traie$te in iubire traieste in Hristos

Dumnezeu. Doar aga irnpline5te Evanghelia lui Dumnczcu,

valabila atAt in cer cit gi pe parnant.

II, 7-8Trebuie sa ne intAritn in adevirul lui Hristos traind dupa

poruncile Lui; doar asa ne pazirn de aceastA rninciuna cc dcvas-

teaza lumea si ucide sufletele siconltiintcle oarnenilor. Minciunaconstf, in a spune cA Iisus Hristos nu cstc Dumnczcul-om, cl nu-iDurnnczeu-Cuvdntul intrupat, ca nu-i Dutnnczeu si MAntuitor;

antihristul estc intrcg in aceastA minciuna - iar adevarul e cu totttl

dc ccalalta parte : Iisus Hristos cste Dutnnczeu-Cuvantul intrupat,

Dumnczeu-otnul, Domn si MAntuitor. Antihrist lucreaza pc'toate cailc ca invafatura lui dcspre Hristos sA insele cAt rnai rnultioameni- Iar irnpotriva acesteia, crestinii se apara 5i se pazesc

prin vie-tuirea dupa poruncile lui Hristos, prin vie(uirca in iubirea

si in adevaru[ Lui: pentru ei, Dotnnul Hristos este toata avutialor, toati viata lor, toatir vegnicia lor, tot raiul lor; si-L dob6,ndesc

prin faptele lor evanghelice si sirnt inca de pe parnAnt vesclia cea

minunati, simt aceasti fericire negraita de care se vor desfata

dcplin, ve$nic gi fara lnutare, in cealaltA lume. Accasta o are invcdere si sfantul Fiu al Tunetului atunci cdnd ii pova(uieqte pe

cre;tini si se pizeasca de arnagirilc lui antihrist: "Pentru cimulfi amigitori au ieSit in lumc, care nu mirturisc'sc ci IisusHristos a venit in trup; accsta estc amigitorul ;i antihristul.Pnzi$-vi pe voi in;ivi, ca si nu picrdefi ceea cc ati lucrat, cisn primi(i plati deplin5".

II, 9

"Oricine se abate $i nu rimine in invi(itura lui Hristos

[pr'1 pevrov ev tq 8r8crln rou Xprotou] nu are pe Dumnczcu

[Oeov our elet]; cel ce rimflne [o ptevov] in invifntura Lui,acela are gi pe Tatil qi pe Fiul". "Nu are pe Dumnczcu" cel ce

r l8 4qhim. Justin Popovici

nu traiegte dupa invAfatura lui Hristos; "nu arc pe Dumnezeu,,cel care nu se line - cu uintga lui si cu inlelelciunea lui _ inDornnul Hristos. De i se pare cuiva ca, nerecunoscAndu_L peHristos ca Dumnezeu6T, creile in Dumnezeu, are Durnnezeu,acela se insal. pe sine insugi, fiindcl nu exista durnnezeu fals -nici un ne-Dumnezeu n-a fost proclarnat Durrnezeu. Cu adevAratacela nu e decdt un idolatru, nesocotind pe Durnnezeu; nu_idecat un fara-de'Dumnezeu. cel ce primegte invalatuia ruiHristos 5i se [ine de ea at6t cu inima rui cat si cu rnintea'rui, aceraale intreg pe Dumnezeul Cel adevarat: Tatel. Fiul, gi SfantulDuh. De aceea doar creqtinul gtie sA se inchinc lul bu,r_"r.r,doar el il cunoagte pe Dumnezeu, doar el are Dumnezeu.

. II, l0_t3"Daci cineva vine la voi gi nu aduce invifitura a.ceasta,si nu-l primifi in casi pi si nu-i zicefi: Bun venit! cici ccl cc.izice: Bun venit! se face pdrtag la faptele lui cele relc [rcotvr,tver1016 rpyorq clurou rorg novnpor6]". Trebuie luat aminte la

aceste cuvinte, caci insugi Apostolutiubirii e cel ce le ,o.,.r," -insa cu dreptate re rosteqte, caci totodati e gi ApostorurAdevarurui;iar Iubirea nu exista, nici subzista, dec6t prin AclevA r - faraAdevar ar cadea gi n-ar mai fi. in iubirea de Adevar se afla deaselnenea si toati rdvna pentru Adevar. Iar Iubirea de Adevar sirdvna pentru Adevar sunt intruchipate desavar5it de Sfantur Fiual Tunetului; ele acela ce a facut rA.arrn", preculr tunetul, totAdevarul Noului Testament, ca gi Iubirea Noului f.rr"r".ri. i,iubirea lui pentru Hristos a unit intru totur pi Iubirea dumnezeiasca

desavdrgita, gi Adevirul dumnezeiesc desavargit _ de aceeaDornnul cel atotgtiutor l-a pi nurnit de la inceput Fiul Tuneturui[Boanergis]. Iar Sfantul Fiu al Tunetului ii_" irA."pratl, .,desivdr$ire acest nou nume - al carui na5 a fost Dr,*"r"u67. Sectele nu-L recunosc pe Hristos ca Dumnezeu; p6rintele Justin iinume$te pe ace5tia atei, firA_de-Dumnezeu [n.tr.].

Comentariu la epistolele Sf. Ioan il9

insusi. intilnirea cu acest atAt de rninunat Apostol face sa se

nasci in sufletele oamenilor gi si creasci neincetat o bucurieminunati si un minunat entuziasm.

Sfintete Pasti, l/14 iunie 1945DUCANOVIC.

,t20 Arhirn. Justin. Popovici

COMENIARIU L{ A TREIA E,PTSTOLAA SFANTULUI IOAN TEOI,OGUL

III IOAN, I-I5

I Preotul, citrc Gaiu cel iubit, pc carc il iubcsc intruadcvir:

2 Iubitule, mi rog si ai spor in toate ;i si nrcrgi binc cusinAtatea, prccum binc mcigi cu sufletul. r NI_am bucuratmult cind au venit fratii pi au'mirturisit dcsprc adcvirur tf u,asa cum umbli tu intru adbvir. { Mai marc bucuric clccitaceasta nu am, ca si aud cn fiii mei umbri intru adevir.5 lubitule, cu credinfi faci oricfltc faci pcntru frati ;i aceastapcntru striini, 6'Care, in fafa Bisericii, au dat mirturiedcsprc dragostea ta. Bine vei face sn_i ajufi in cdlitoria lor,dupi cum se cuvirrc inaintea hii Dumnczeu. 7 Clici pcntrunurRele lui Hristos au plccat l: drum, fdri si ia nimic de lancamuri. r Noi, deci, datori suntem si sprijinim pe.unii caaccgtia, ca si fim impreuni lucritori pcntru adcl.ir. e Am,scris ceva Biscricii, dar Diotref, care linc si fic ccr dintdi intr.ci, nu nc primcgte. ro pentru aceea, cdnd voi vcni, ii voi pomcnide faptcle pe care le facc, defiimindu_ne cu vorbc uritc; sincmulfumit fiind cu acestca, nici el nu primcgtc pe frati, nicipc cci carc voiesc si-i primeasei nu-i iasi, si-i di afara dinBiserici. rr Iubitule, nu urma riul, ci binele. Ccl ce face binc

Comcntariu la epistolele Sf. Ioan t2l

din Dumnezeu estc; ccl ce face riu n-a vizut pe Dumnczeu.rr Lui Dimitrie datu-i-s-a mirturie dc citrc tofi gi dc citreinsu5i adevirul; mirturic ii dnm gi noi, Si stii ci mirturianoastri cste adevirati.

r-1 Multc lucruri aveam si-fi scriu; totugi, nu roicsc si ti lcscriu cu ccrncali pi condci; t{ Ci nidijduicsc si te vid incur6nd, gi atunci vom grii guri citre guri. rs pacc [ic!Prietenii te imbrifiqcazi. imbritisati pc prictcni, pc ficcarcdupi numclc lui.

III, IIata iubirea, care e in intregirne intemeiati pe adcvar, care e

toata patrunsa de adevar, care toata se [ine "intru adcvir".Sfantul Evanghelist bineveste5te pe cel ce prin Sinc insusi c-stebinevestirea cca vie, realitatea vie, atlevArul cel viu. Scrie despreiubirea Noului Testament, care e totodatil 5i experien[a luiproprie: iubirca dumnezeiasca se prcschirnba in simtire ome-ncasca, in expericnta omeneasca 5i in realitate olncneasca.Aceasta-i de fapt intreaga bincvcstirc dumnczeiasca 5ievanghelici, si anume: ca [iubirea dumnezeiasca] s_a prefacutin ccrcare olncneasci, in realitatc ornencasca. intrupath 5itotdeauna trupcasca, implinita ;i totdeauna reala, ino,renita ritotdcauna orneneasci. Daca-i vorba de iubire - crcstinul trebuicsa iubeasca "cu fapta gi cu adevarul"6l (I Ioan 3, lg); clacri_ivorba de rugaciune - trebuie si se roa_{e ,'cu tirpta si cu

68. lntrepatrundr--rea accasta a iubirii cu adevir-ul da dirnensiunea cre5tinaa iubirii. ca 5i dimensiunea crc5tina a adevdruluii doar a5a iubirca emantuitoare si doar asa adevirul e rndntuitor. parintcrc Justin interegctotdeauna iubirea. adcvarul, dreptatea etc. ca aspectc ale aceluiasi lucru.ca dimensiuni ale comuniunii cu Hristos 5i cu aproapere; daca fiecarc(iubirea, adevarul etc.) ar rdmdnc independente. ar fi, de fapt. tle neintcles5i utopice, caci n-ar duce la relatia interpersonala 5i la odihna in Celalalt.

122 Arhirn. Justin, Popovici

adevirul"; tot a$a daca-i vorba de post, de pace, de rabdare, tlebunatate, de dreptate - toate acestea trebuie .sa fie "cu fapta gi cu

.adevirul".

lll,2"Iubitule, mi rog si ai spor in toatc [euloprot os

euoSouo0cc] qi sn mergi bine cu sdnitStea, precum binemergi cu sufletul [euo8oumn oou n 9DXI]".Creitinul spore$tein toate prin Durnnezeu, creste prin puterea durnneze ias.a. Nu_iniciodata rnulpmig de sine, nici nu_Ei estc sic;i cle ajuns, citotdeauna are trebuinta de ajutorul lui Durnnezcu si <Ie puterealui Durnnezeu, in toate ale lui. intru toate are spor, ajutat,sustinut, tras dc harur durnnezeiesc: si in iubire, gi in rugaciune,5i in nevoinfa postului, si in smerenie, gi in dreptate , si irirabdaresi in toate virtutile si sfmtenia evanghelici - si doar in acest chipsporcqte sufletul lui. or, iat6 o adaugire la binevestire: tot inacest chip spore$te gi sinitatea trupului; gi pentru el _ oricare arfi indeletnicirea la care e supus - ajutorur durnnczeiesc esteindispensabil, ca si puterea durnnezeiasca si binr-cuvantareadurnnezeiasca - de aceea nu-i niciodata rnulrurnit dc sine, nu_sieste sieqi de ajuns. virtutile evanghelice ctuc la sanatateasufletului, dar totodata ele sunt Si ccG care, in bunA parte, ducla sanatatea trupului; 5i nu doar in buna parte, ci pe de_a-ntregul,fiindca strarnoqii no5tri nu cunogteau'bolile trupului pana-cen-au lasat pricatul sa intre inliuntrul lor. Evanghelia se tine asttclsi in adevarul acesta c6 toate bolile sufletului ri ale trupului au

l-:n_,r.dil pa:1t - gi ca firea orneneascA sc izblvcsrc dc accsrcalzDavrndu-se dc pacat prin Mantuitorul. De nctagAduit este acestadevirr evanghelic ca prin pacat firea orneneasca a decdzut panata moarte 5i la iad; qi ca prin virtu(i spore$te pdna Ia viata si la rai.

III, 3-4Sufletul spore;te cdnd omul trAieqte prin aclevAr gi umbla in

Comentari.u la epistolele Sf. Ioan 123

adevir. $i facc acestea doar cdnd traieste prin Do**rul Hristosqi in Domnul Hristos, cici in El este intreg Arlevarul +i El este totAdevarul. Adevirur dumnczeiesc cre5te prin porun.il" sr*t"iLui Evanghelii, prin Sfinrere Taine sisfintere viituti evangherice:cel ce raie$te in ele trAiegte in adevar; cel ce umbla iitnu eleumbli intru adevir. Acesfui ,fapt ii sunt. martori toti aceia caremarturi.sesc neincetat ci in sufletul lor se afla Adevarur viu al luiHristos - si totdeauna traier;te 5i se hrane5te prin sfintere virtufisi-prin inclinarire cerc sfinte are sufleturui, irin ganaurite clresfinte ;i prin sirnfirile cere sfinte are ,sufletulu-i. unde suntacestea, acolo cste 5i fericirea cea acrev.ratA. Sfantul Apostol arAdevirului tresalta de bucurie vizandu-si fiii ca traiesc inadevarul lui Hristos gi ca adcv^rul este,in ei. Si scric ,..ri*rri' sau iubit: "M-am bucurat mult cind au vcnit frafii qi aumirturisit dcspre adeyirul tdu [oou tr.1 cr],r1Oeta]; asa'cumumbli tu intru adevir [rcr0coq o, ,, cr.fuq0eicr ,r"p,no_",q1.Mai marc bucuric dccit accasi" nu u-, ca sd aucl ci fiii meiumbli intru adcvir Itcr ep?cr rrKvcr. rv rI crLrl0ercrn_eprncro0uvrcr]". "Adevirut tiu", cAci traind in Adevarul tuiHristos l-ai facut al tau, l_ai preschirnbat in Atlev.arul tau; siacesta e telul credintei evangherice: ca noi si facern ul nostru,olnenesc, tot ce-i al lui Hristos.

III, 5_6

Adevarul traie5te prin iubire, marturisegte despre sine insusiprin iubire - aceasta e cea mai inalta rege in fiinta teandrica aBisericii, si in aceas{a sta miezur credi-ntei evanghelice p.iniubire se propovaduieqte cel mai eficace Adevarul lui Hristos.Iubirea este cel mai bun evanghelist: gasegte loc pentru adevarulevanghelic chiar gi in cel rnai irnpietrit suflet, il'rni5ca, it inlai_zeste, il face in stare sa traiasca in obstea sfdnta a Bisericii.Aceasta_e regula suprerna in viata de obpte a Bisericii: totulspt fie"vredniq de Dumnezeu", Toate cugetere ceror ce atcatuielc

124 Arhim. Justin PoPovici

Bisc,rica trebuic si fie vrednice de Hristos, Dunrnczcul ntxtru si

laci oricite faci pcntru frati si accasta pcntru strlin,i, carc, in

lata Bisericii, au dat mirturic dcsprc dragostca ta' Binc vci

lacc si-i aju(i in cilitoria lor' dupi cum sc cuvinc inaintca Iui

Dunrnczcu [uitcoq tou Oeou]".

III, 7-8Crestinii sunt "imprcuni lucritori pcntru adcvir" - c

citcrnarea lor Si datoria lor. ConSticnt sau inconsticnt. nc-crcitinii

sunt imprcuna lucratori ai rninciunii, caci daca otnul nu slujcstc

Durnnczeului Ce tui aclevirat, lu i Hri stgs, sluj c5tc altu i dumnczct't,

altui "idcal". Dar orice alt dutnnczcu, orice alt idcal, cstc un

durnnczcu litls, accasta este necunostintl de Dutnnczcu, aceasta

cste idolatrie: sa slujcgti oricarui alt dumnezcu sau oricf,rei alte

t'iintc dccAt Hristos Dumnezcu - fic ca slujc5tica unuitlutlnezcuvreunci fiin[e orncncsti: erou, profct sau inlelcpt, gcniu, cuccritor

sau savant; fie cf, e vorba de orice alta fiinta vic. clc [a vicrmc la

ingcr, dc orice tnateric, de la atom pdna la univers' sau de orice

idcc: culturii, civitizatie sau filozofie, stiinta. artit sau tchnic[. Un

oln care i5i pune tetul si rostul vie(ii in orice altceva dccat in

Hristos c un icl<-rlatru: il ignora pe Dumnezcu, in toatc se fatce

irnpreuni-lucrator rninciunii. crestinii se dcoscbcsc clc ccilalti

oamcni prirt aceca cA ei cunosc adcvirul, cA au adcvarul, ca

irnprcunir-lucrcazi cu adcvarul Si ca astfel cunosc telul Si rostrrl

atAi al otnului, cat si al lurnii. intr-o asctncnca slujirc' dc

"inrprcuni-lucritori pentru adcvar", lucrcaz[ pcntru el zi si

noapte. Dcsprc aceasta SfAntul Evanghelist spune: "Noi, dcci,

datori suntcm [...] se fim impreuni'lucritori pcntru adcvitr

[our.'epyor rq cr].r'1Oera]".

Comcntariu I qpi-t"l.l" Sf. I"""

III, 9-10Nicaieri lublrtr do rtApAnlrcn{ ttu-i un pircat atdt de

infricos6tor ca ln Bllerlea, Cacl ne NtrecoBra in inirna omului'

stdrpeSte iubiru.a din en, rllmpreun0 cu iubirca dc atlcvar - si in

locul lor, toata putere$ o lA rBUtHtgA, J)llr ln Bhcrici puterea este

iubirc si atlevar: ccl tnal tn[re ln lutrlra tlujerrtc ce lui lnai rnic] cel

care-i ccl rnai betrAn, neglal e flqlltrttUl lttttltttr - ttttdcattna

unniindu-se pilda MAntUltUfUlUl, UHIU n.S Vsnlt ln ltttuctr llccitsttl

piynAnreasca "s{t I lte [lUJ€Are6, 13l eH ri rlr{s6re{t.tl rtl'$i rlsll

iufletul riscurnpArnrr. pgntru tnglfl" (M6tel ,(1, 2ll.lH), Accttrrttt

de-oscbcste Biscricn rlrl orlee lnttltUlle e lUmll HCerluhl ll ncenrta

ftrce ca ea si nu fie dln lulnee Hg€Hrla tl u vAdrl;te sg flltt(linrreaga dintr-o alta lutnc . dln lutnes lublrll dunuezeielll li n

aclevarului [ui Hristos,

III, 1 I"Iubitule, nu urmr rlulr el hlnolc httl Htpeu ft1 Erlxttv

ul-l.u to a7crOovl. Cot ctt fr€t blne dln Eumncreu ottr [et

uTcr0onorr,:v rK rou gaou cdttvllGcl rg h€t fau n't vllul pe

Dumnczcu". in urnbrn orlcftrul blne lm €el Fun, C'el Prenhunr

El este Cel ce <ta putcrile rl.l lrnblc ;l€ clil m ft€A blnule, ('ftntl

up orn facc bincle, c $ctnR cA.l unll ln duh gu €'el 1;c rlngtlr eFt$

bun, cu Durnnczeu, $i.i it$t rle llrAnl unlt lncdt lttlhtrtttrtrl ltti

toate putcrite suflcts{ti re nerc dln EUmnelull il vin dln

Dumnezcu. Nu-i nici un bln€ ln OmUl €RfC nu"l tlllt l)ttlttttczctl- dupa cum nu-i nici urrni do rAu ln gtttul €[18 nu-l tlirr tliflr'ol,

Din lucrarea rlului, ln rufletUl 6lnglgl rc rldliJn urt lcl tlc cclt{t

intunecat6 care il asqunde pr,, DUtnneZeU Vutlr:rll lttllctulrri, ;iourul nu-L rnai vcdc pe DUmneEeU nlql lnlntrttttttl ltri' rrici

deasupra lui, nic i in lulnc, nlc I denrupru lurrrl i, r'('$l ((' rilvfi rlcqtc

riul" il savarSef tc fiindcA nre tOtrlgtttln6'coniliuttl stttt incgnSticnt

- o legatur[ in tlutr cu lhe1h)Iulrtrulul, SAvArllrcl r0trlui Ilorbciitc

(r9. De putcre lumcoscA,

t26 Arhim. Justin Popovici

pe oln, care nu-L vede pe Duninez6u, $iadesea incepe sA spunac6 Dumnezeu nici nu exista. Necredinciosii acestia sunt sub

stapanirea celui ce-L tigaduie pe Dumnezeu, fie pe fa[a, fie'inascuns: acegtia spun cA qi cei fara-de-Dumnezeu pot fi oatneniai binelui. Da, cei fara-de-Dumnezeu pot fi, pentru o vrerne,

oanieni ai binelui, rnai degraba buni, buni in chip fariseic; insacei fara-de-Dumnezeu nu pot fi cu adevArat buni, neincetatbuni, profund buni, buni in chip netrecator, cAci-pentru aceastale-ar trebui o legitura in duh, o filiafie duhovniceasca, cu Cel ce

singur este cu adevarat bun Si vepnic bun - Hristos, DurnnezeulSi Dornnul. Rarndne adev6rat pentru toate veacurile acest cuvdntal MAntuitorului: "Fara de Mine nirnic nu putefi firce" (Ioan 15, 5).

III, 12-15in Biserica "insugi Adevirul" marturise;te dispre sine

insu5i, dar marturisesc despre el, de aselnenea, si rnartoriiAdevarului. Dornnul Hristos este Adcvarul insusi, iar martoriiAdevarului sunt Apostolii, Sfintii ;i tofi credinciosii. De fapt,Biserica nu e nimic altceva decdt o neincetata mArturie despreHristos, Durnnezeul gi Mantuitorul lurnii gi al ornului, caci in ea

traie$te gi lucreazA neincetat Dumnezeul-om, Hristos, gi cu Eltoate desavirSirile dumnezeiegti dirnpreuna cu toate puteriledurnnezeie5ti: "Iisus Hristos, ieri gi azi gi in veci, este Acela5i"(Evrei 13, 8). Totdeauna este aceea$i putcre a Lui de-via1A-facatoare si minunat[, totdeauna e aceea5i iubire a Lui, totdeaunaAdcvarul Lui, Dreptatea Lui, Binele Lui, Vesnicia Lui; rotdeaunaaceea5i Evanghelie a Lui. Cel ce are ochi de vizur il poate 5iastazi vedea, cum L-au putut vedea toti cei care au bincvoit sa-Lvada de doua mii de ani incoace.

Sfantul Nichifor MArturisitorul,SfAntul Erasrn de la Ohrid, martir.2/15 iunie 1945. DUCANOVIC.

CUPRINS

Prefala..,.............'.,.:.... r,,,.r,r, r.,,.r. rr... rr r, r.. rit r,,, ',,,,.,.,..,,5

ComentariulaEpistolaI,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,.,',,,,,,,,..,,.,7

Comentariu la Epistola n II-4,,,,,,,,,r.,,,,,,.,.,,,.,.,..,.,.. I I 3

Comentariu la Epistola a ll l-4,,..,,,,,,,,..,.,,.,,,,,,..,..,, I 20