Arheologia Biblică – face parte din teologia sistematica, argumentele despre ceea ce vorbește Scriptura. Are de a face cu lucrurile materiale pe pămînt, pe teritoriul Izraielului. Scopul Aheologiei să argumenteze. Este știința tînără. Începutul secolul 12. Prima partea lumea știinșifică. Spuneau că Biblia nu este cartea reală. A fost nevoie pentru creștinii pentru a îngriji Biblia. Teologia liberală – critica Scripurii. Spuneau că ceea ce spune Scriptura nu coincide datelor istoriei. Spuneau că textele mesianice a fost scrise după Cristos. Datorită arheologiei Biblice avem textele mesianice care a fost găsite în secolul 3 după Cristos. A patrulea motiv lipsa informației. Au pierdut informația de anumite evenimente. Nimeni nu știa unde au fost Ur, Babilon.. Arheologii și-au propus să discopere că impărații sunt reali și denimiri. Arheologia legată cu Vechiul Testamen, Bibliologie, Istoria poporului Iudaic și Istoria Bisericii, Istoria și teologia Noului Testament, Apologetica.

Cerițele:

Literatura: Ioan și Otniel Bunaciu – Arheologia Biblică, Arheologia Biblică sub redacția patriarhia Romînă, 300 de pagini. Geografia biblică nu studiem. Boid – Могилы, гробницы, Курганы. 11 martie.

Lucrarea: tema de cercetare: Beleaev – Săpăturile arheologice din megido: orașul Megido înainte de Evrei și în timpul cînd Evreii au ocupat Megido, 22 aprilie

Seminar 1: Argumente arheologice în favoarea celor trei împărați: Saul, David, Solomon. Februarie 22-27

Seminar 2: Săpăturile arheologice din Cumran (Arheologii care au săpat, perioadele de săpături, ce au găsit dintre suluri, tradițiile de sriere – în ce limbi sulurile, masoretici, istoricul așezării – cine au fost acolo. 21-26 martie

Întroducere: Arh. Bib. A fost prima știința care si-au propus existența Scripturii din punc de vedere material. Astfel, a mai motivat oamenii de știință să dea naștere teologiei laice. Bibliologia a fost temeiată pe Arheologia. Arh. Studiază următorul areal geografic. Legată cu perioadă antică. Centrul Arh. Poporul Iudaic și Biserica, teritoriul – Țara Canaanului și la țările vecine, care sunt legate cu Scriptura: Mesopotamia, teritoriul orașului Ur, orașul Babilon, Assiria și centrul Ninive, Egipteni. În cadrul cursului Dat vom studia toate evenimentele ce sunt caracterizată pînă la robia Babiloneană și un pic după robie. Arh. are de a face și cu perioade, adică timp istoric. Interpretări creaționiste, cît și pereodizare evoluționistă.

Pereodizarea creaționistă – creație în zi. Teoria clasică susține că Dumnezeu a creat toate lucrurile așa cum spune scriptura. Pămîntul are 7-10.000 ani. Pînă la potop 2-3 mii. Înainte de Cristos 4 mii, după 2. Perioadă prepotopică este perioadă de creație.

Perioadă lui Avraam și a patriarhelor. – 2500-2000

Rioada robiei Egiptenilor. 2000-1500

Judecători. 1400-1100

Împărați. 1100

Despărțirea, 940

Robia Babiloneană.586

De la robie la Isus. 500

Perioada postpotopică mai este caracterizată și prin evenimentele metalurgice. Perioada Bronzului pînă la așezarea în canaan. Perioada ferului – ferul timpuriu și tîrziu.

Periodizarea arheologiei științifice. Teologia laică pentru a argumenta evoluția are nevoie de perioade de ani mari, ce înseamnă că ei jonglează cu milioanele de ani. Susțin că din generația în generația au loc schimbări progresive. Ei au următoarele perioade. Epoca pietrei: Paliolit, Mezolit(40.000 înainte de Cristos), Neolit (12.000), Eneolit (6.000). Bronzul și fierul noi le avem identice. Problemele mari în perioada pietrii. Ei au variantele lor lipsite de argumente. Noi mergem cu lumea prepotopică și n-avem suficiente argumente legate cu civilizare.

Datarea obiectelor găsite. Cel mai răspîndit este metoda carbonului radioactiv numic C14. În trecut era c4. Astăzi putem stabili vîrsta a unui obiect vechi. A fost propusă de vilard Livy. A fost decurat cu premiul nobel. Acest element are 2 izotopi. Carbonul se dezintegrează cam 5000-700 de ani. Atunci metoda studiază cum sa dizentigrat carbonul, calculîndu vîrsta obiectului. Totuși s-a demonstrat carbonul poate să ducă și în eroarea ceea ce înseamnă că metoda este aproximativă. Asupra carbonului sunt factori care pot să dezăinfluiențeze. Schimbările din cline, ocean, anumite cataclizme înfliențează asupra datării. Dacă în cinci mii carbonul se împarte în două, putem să spunem ca ne poate ajuta cînd discutăm de zece de mii în vechime.

Elementul culturii materiale lăsat în pămînt. Pămîntul are specificație că nu se pierde nimic. Totul este păstrat în pămînt cu urmele culturii – strat cultural. Arheologul trebuie să stabilească care este stratul culturii de azi după care urmează straturile culturii pîna la stratul zero, stratul mai jos de care nu s-au umblat. În dependență de dinsitatea culturii, adica cît oameni au trăit, după asta noi vom avea grăsimea stratului cultural. Semnele lăsate nu pot dispărea niciodată.