arghezi tip iii

7/25/2019 Arghezi Tip III

http://slidepdf.com/reader/full/arghezi-tip-iii 1/4

Poezia „Testament” deschide volumul de debun „Cuvinte potrivite”, publicatin anii maturitatii artistice, in 1927.

Poezia apartine directiei moderniste, pentru ca impune forme noi in planulcreatiei artistice, produce adancirea lirismului si ambiuitatea limba!ului

particular" #$otar inalt cu doua lumi pe poale”,construieste metafore socantepotrivit esteticii noi,prin care elementele uratului se transforma in frumos"#%acui din zdrente muuri si coronae”.Te&tul se mai incadreaza in directiamodernista si prin rolul asumat de poet de a crea si de a re'ecta asupracreatiei sale,un fel de lirism voluntar,reluat si dezvoltat in alte poezii dinvolumele ulterioare.(nteresul autorului se indreapta spre raportul dintreinspiratia si tehnica poetica,punand problema cuvantului, a capacitatiloracestuia de a re)crea lumea,dar si pe aceea a slefuitorului de cuvinte,aartistului" #*u am ivit cuvinte potrivite+i, framantate mii de saptamani+-e)am prefacut in versuri si)n icoane”.Tudor rhezii opteaza pentru opoezie moderna construita din strofe polimorfe, cu o prozodie inedita.

T*/ poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesu,creatielasata mostenire unui 0u spiritual" #u)ti voi lasa drept bunuri dupamoarte+ecat un nume adunat pe o carte”, evidentiindu)se concep3iaasumat4 a poetului de a echilibra tensiunile dintre„slova de foc” 5i „ slovaf4urit4” 6n crea3ia cu valoare testamentar4.

Prima ideea fundamentala a poeziei este leatura indisolubil, oranica,statornicit intre poet si stramosii lui, ramura obscura, oameni simpli, robi

cu saricile pline de osemintele varsate)n mine. %ata de acestia T. rheziconsidera ca are o datorie pe care trebuie s)o duca la indeplinire. e aceea,dupa propria)i conceptie, creatia sa trebuie inteleasa ca sinura zestre lasataurmasilor. in osemintele si cenusa din vatra a stramosilor poetul face unumnezeu de piatra, $otar inalt cu doua lumi pe poale+Pazind in pisculdatoriei tale. ctul liric este transformat intr)o razbunare a neferintelorstrabunilor, caci in ea s)a strans veninul tuturor eneratiilor dinaintea lui.

doua idee esentiala a poeziei este izvorul si natura artei, asa cum oconcepe T rhezi. cesta promoveaza ideea ca in arta nu e&ista subiecturat sau frumos, ca in arta uratul nu are nici un sens, ci numai e&primareaartistica resita poate enera uratul, numai tehnica artistica urata sau lipsade talent pot duce la realizarea unei opere literare inestetice. rhezifoloseste ca mi!loc in e&primare estitica uatului. ursa limba!ului sau poeticeste limba!ul popular si familial al truditorilor pe ooare" #rapi”, #ropiadanci”, pe branci, sudoare, bici, vite, plavani, ocara, sapa, sarici, rbdat,



durere, manie, robi, adica lumea saraciei si a suferintei, a vietii in zdrente,sub blestemul muceaiului, al bubelor si al noroiului, al ocrii si al biciului, dincare poetul face muuri si coroane

/otivul central al poeziei este #cartea” care 6nseamn4 cunoa5tere, leatura

spiritual4 dintre enera3ii, pentru c4 aminte5te despre str4buni 5i seadreseaz4 tinerilor cititori. C8mpul semantic al c4r3ii este alc4tuit dincuvintele" #testament”, #hrisov”, #cuvinte potrivite”, #vioar4”. /otivultapului" care suereaza pe o parte fortele demonice iar, pe de alta parte,sacri0ciul , ispasirea tuturor pacatelpr savarsite, prin maia cuvantului./otivul revoltei" imbraca forme semni0cative dar nu dramatice ” urereanoastra surda si amara+ ramadi pe)o sinura vioara”: ” ;iciul rabdat se)ntoarce in cuvinte+ i izbaveste)ncet pedepsitor+ drasla vie)a crimeituturor”, ceea ce contureaza ideea ca poetul constientizeaza care este rolulsau de parinte, creator de noi universuri inchise in cartea)treapta. /otivulmetamorfozei " al transformarii uneltelor de creatie" ”ca sa schimbam , acumintaia oara+ aba)n condei si brazda)n calimara”

Titilu poeziei reprezinta cheie de patrundere in universal operei. Cuv8ntul Testament in sens denotativ 6nseamn4 un act prin care o persoan4las4 bunurile sale urma5ilor. <n poezia lui rhezi, substantivul comunnearticulat testament este o metafora, care simbolizeaza creatia si careevidentiaza rela3ia spirituala 6ntre enera3ii precum 5i responsabilitateaurma5ilor fa34 de mo5tenirea primit4. earticularea cuvantului din titlu

trimite catre eneralizare, deschidere, mesa!ul adresandu)se tuturorcititorilor. e asemenea, titlul ilustreaz4 5i 6n sens propriu faptul c4 poeziaeste un act o0cial 6ntocmit de poet, prin care las4 mo5tenire urma5iloropera sa literar4"u)3i voi l4sa drept bunuri dup4 moarte,+ec8t un numeadunat pe)o carte.

-irismul este subiectiv, discursul liric av8nd un caracter adresat, 5i serealizeaz4 prin m4rcile le&ico)ramaticale ale eului liric" pronume personal lapers. ( s.eu: vb.la pers. ( si a (()a s.am ivit, s4 urci: ad!.posesive lapers. ( s.cartea mea,strabunii mei.

Incipitul propriu)zis introduce receptorul 6n problematica poeziei, 6n moddirect, prin referire la atitudinea scriitorului fa34 de crea3ie, fa34 de lume, elav8nd doar o avere spiritual4" #u)3i voi l4sa, drept bunuri dup4 moarte, +ec8t un nume adunat pe)o carte.” Ca un p4rinte spiritual sau ca un mentor,eul liric se adreseaz4 direct cititorului, printr)un substantive in vocativ"#0ule”. Cartea oferit4 acestuia este #o treapt4” a cunoa5terii, #rodul durerii



de vecii 6ntrei”, un bun de mare valoare care trebuie p4strat" #Cartea mea)i,0ule, o treapt4”. /etafora seara razvratită" face trimitere la trecutulzbuciumat al str4mosilor, care se lea4 de enera3iile viitoare, princarte". *numera3ia râpi şi gropi adânci", ca 5i versul urm4tor Suite debătrânii mei pe branci" suereaz4 drumul di0cil al cunoa5terii, 5i alacumul4rilor str4b4tut de 6nainta5i. <n strofa a doua,"cartea", crea3ie elaborat4 cu trud4 de poet, devinecartea de c4p4t8i a urma5ilor ="hrisovul vostru cel dintâi">şi are pt.enera3iileviitoare o valoare fundamental4, asemeni ;ibliei, este un document ale&isten3ei 5i al suferin3ei st4m45ilor.

trofa a treia – suereaz4 o evolu3ie spiritual4. e la instrumenteleenun3ate de poet, sapă, brazdă, ilustr8nd munca 0zic4, omenirea a proresatc4tre o activitate intelectual4, condei, călimară. -imba!ul poetic vine din

vorbirea b4tr8nilor, din limba popular4, din"graiul lor cu-ndemnuri pt.vite",metafora ce desemneaz4 poezia ca me5te5u, ca trud4, 5i nu ca inspira3iedivin4. Poetul transform4 ace5ti termeni 6n"cuvinte potrivite", 6n obiect alpoeziei, le d4 valoare estetic4 5i o nou4 semni0ca3ie.

Strofa a patra – cuv8ntul arhezian e omnipotent, el poate s4m8n8ie sau s4 pedepseasc4, s4 aline sau s4 oc4rasc4. #m luat ocara? 6n!ure”. Prin intermediul poeziei, trecutul se scacralizeaz4. Cuv8ntul estedivin, iar enera3iile viitoare au datoria de a)l p4stra 5i a)l 6nal3a.

(n strofa a cincea, apare ideea transgurării socialului înestetic, prin faptul c4 durerea, revolta social4 sunt concentrate 6n poezie,simbolizat4 prin "vioară"" "Durerea noastră surdă si amară/O gramadii pe-osingura vioară." Poezia reprezint4 pt.rhezi 5i un mi!loc de r4zbunare asuferin3ei 6nainta5ilor" "iciul răbdat se-ntoarce !n cuvinte / i izbăveşte-ncet pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor".

Ultima strofă evidentiaz4 faptul c4 muza, artacontemplativ4, "Domni#a" $pierde" 6n favoarea me5te5uului poetic" %&ntinsă

lenesă pe canapea,/Domni#a su'eră !n cartea mea$. Poezia este o 6mbinarearmonioas4 6ntre har divin, inspira3ie, talent #slova de 'oc” 5i efort, trud4poetic4 #slova 'aurita”" %Slova de 'oc si slova 'aurita/(mperecheate-n carte semărită$. Condi3ia poetului este redat4 6n versul %)obul a scris-o, Domnul ociteşte$ : artistul este un #rob$, un truditor al condeiului 5i se a'a 6n slu!bacititorului, %Domnul$ .



<n ceea ce prive5te particularităţile prozodice ale textului, poezia#Testament” este alc4tuit4 din cinci strofe ineale ca num4r de versuri, dou4octave, un catren 5i dou4 strofe polimorfe, cu o m4sur4 de 9 ) 11 silabe, rim4 6mperecheat4 5i ritmul variabil, situ8ndu)se 5i prin versi0ca3ie la rani3adintre tradi3ie 5i modernitate. stfel, sonorit43ile dure ale unui le&ic col3uros,suer8nd asprimea e&isten3ei 5i truda c4utarii, sunt conferite 5ide versicaţie.

n opinia mea , atitudinea poetic4, de 6mbinare a slovei 'ăurite, 5lefuite deun adevarat bi!utier al cuvintelor 5i a slovei de 'oc, inspira3ie de sorintedivin4, reprezint4 esen3a viziunii despre lume 6n poezia #Testament”, 6n carese dezvolt4 tema ars poetica. @olul poetului este de a da cuvintelor ur8te,#bube, mucegaiuri şi noroi”, forme 5i con3inuturi noi, transform8ndu)le 6n

#versuri şi-n icoane” pentru a p4stra le4tura dintre enera3ii. Pentru rhezi, poetul este un creator orolios 5i un poeta 'aber , adic4 f4uritor , #5lefuitorde cuvinte”. @olul poeziei este acela c4, folosind o adevarat4 alchimie averbului, s4 transforme realitatea 6ntr)o %carte$, adic4 6ntr)o form4 dere'ectare a vie3ii poporului, primind astfel dimensiuni sociale 5i estetice.Cititorul este o punte de letura intre trecut,present si viitor" #ela strabuniimei pana la tine”, el 0ind adevaratul demiur al te&tului" #@obul a scris)o,omnul o citeste”.

(n concluzie, poezia #!estament" este o artă poetică de sinteză pentru orientările poeziei

interbelice, cu elemente tradiţionaliste şi moderniste ce ilustreaz4 unitatea de concep3ie5i de viziune a lui rhezi asupra e&isten3ei.

arghezi tip iii

Documents