Ars poetica (..arta poetica")este un text, de multe ori opoezie. in care autorul isi exprima conceptia despre arta. PoeziaTestament"deschide volumul de debut al lui Tudor Arghezi -Cuvinte potrivite"(1927). Optiunea autorului pentru plasarea acestei creatii in fruntea celui dintai volum al sau, denota caracterul ei programatic, vizibil in fiecare secventa a textului. l7k1810lx92yydTestament"este alcatuita dincinci strofede intindere inegala, curima imperecheata si cu masura versului de unsprezece silabe.O particularitate a acestei creatii lirice este faptul ca ideile poetice nu se succed, ci se reiau in diferite structuri ale textului. Bunaoara, ideea legaturii dintre poet si strabunii sai apare in prima si a treia strofa, dar si in versul final; ideea ca poetul este un artizan al cuvantului apare in sintagmacuvinte potrivite"(din strofa a IlI-a), dar si in sintagmaslova jaurita",din secventa finala. Tot asa, estetica uratului este enuntata in strofele a IlI-a si a IV-a.Incipituleste o formula/secventa cu un anume relief, prin care incepe o opera literara si ale carei semnificatii se extind asupra intregului text.Incipitul poeziei Testament"cuprinde primele doua versuri ale acesteia:Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. "Aici se concentreaza ideile de baza ale intregii poezii: succesiunea generatiilor, truda indelungata a creatorului, importanta cartii" (operei) pentru urmasi.Inca de acum, se contureaza primaopozitiea textului, cartea" asigurand dainuirea creatorului, chiar daca acesta va tree in moarte.In strofele urmatoare, mai apar relatii de opozitie intre termenii care definesc uratul{bube", mucegaiuri", noroi")si cei care sugereaza frumosul{muguri", coroane", frumuseti").Universul opereireleva o seama de particularitati apartinand modernismului.Modernismulconstituie o orientare artistica opusa traditionalismuluisi care include, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expresionismul, dadaismul.Definit de criticul literar Eugen Lovinescu, modernisrnul inseamna o ruptura" fata de trecut sio innoire notabila, atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice.Astfel,orientarea spre actual si spre citadin, adancirea lirismului, o anume ambiguitate a limbajului. innoirea metaforica, imaginile socante, versul liberconstituie tot atatea elemente ale modernismului.In literatura romana, modernismul se manifesta inca din perioada antebelica, pentru a ajunge la valori notabile intre cele doua razboaie mondiale.Comentariul poezieiTestament",de Tudor Arghezi, releva oideatie bogata, metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor(elementemoderniste).Prima strofaeste alcatuita din opt versuri.in primele doua versuri, poetul i se adreseaza fiului (urmasilor) carora le lasa Cartea sa (opera), asa cum strabunii ne-au lasat textele sacre.Intre cei doi termeni care incheie versurile 1 si2 (moarte", carte")se stabileste o opozitie: in vreme ce fiinta poetului se va intoarce in lut,opera va dainui mereu.Tot aici, epitetul individualnumeadunat"contine ideea caopera a fost zamislita printr-un proces trudnic si indelungat, la capatul caruia poetul isi va aduce partea lui de contributie la urcusul" in timp al omenirii.Versurile 3-8 ale primei strofe oferao viziune de sus a germinatiei antropologice"(Calinescu), poetul coborand in timp pana in clipa in care s-au nascut primii oameni.Astfel, metaforaseara razvratita"reprezinta, ca si la Eminescu, intunericul anterior nasterii lumii; aparitiarazvratita"a vietii este uriasa forfota universala din ziua cea dintai a omenirii, continuata cu urcusul in timp al generatiilor.Imaginea halucinanta a strabunilor care urcaprin rapi si gropi adanci"(metafore) sugereaza acest suispe branci",care va sfarsi in mormanele de oseminte.Poetul si fiul nu sunt decat doua momente ale eternei curgeri a raului" de oameni. Integrat acestei legi cosmice, poetul stie ca este bolnav de vreme", ca va veni clipa cand va muri. De aici, se naste hotararea de a se inscrie, prin Cartea sa, intr-un timp fara limite.In prima strofa,opera este vazuta ca..o treapta"in marea trecere" universala, un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar, cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei.Noutatea viziunii asupra arteisi a rolului poetului constituie elementemoderniste.In strofa a H-a,Cartea" devinehrisovul vostru cel dintai",act al innobilarii prin munca, daruit urmasilor spirituali.Ideea legaturii poetului cu stramosiieste exprimata in metafora osemintelor varsate" in sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit.In strofa a IlI-a(alcatuita din 18 versuri) se concentreaza o ideatie densa.In aceste versuri, ideea legaturii dintre generatii castiga noi semnificatii:batranii"autorului sunt taranii (care au mentinut, prin truda lor, viata planetei incadrand-o in ritmurile cosmice); metafora:Sudoarea muncii sutelor de ani"cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani, avand drept consecinta aparitia unor generatii de intelectuali.Poetul face parte din chiar prima serie de oameni ai spiritului (metafora sapei preschimbate in condei si cea a brazdeiprefacute in calimara), iar rostul sau in lume li se datoreaza stramosilor-tarani.Ridicati la rangul de Creatori,batranii"sunt sacralizati, iar memoria lor (metafora cenusa mortilor din vatra")devineDumnezeu de piatra".In versurile 5 si 6 este indicatizvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru, frust al batranilor" tarani, caruia poetul ii da noi straluciri.Tot aici, apare si sintagmacuvinte potrivite"(care constituie si titlul primului volum arghezian).Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizancare potriveste" cuvintele in vers, printr-o activitate migaloasa si grea, desfasurata inmii de saptamani".Decantate din graiul simplu si rudimentar (aspru si pur ca insusi pamantul) al inaintasilor tarani, cuvintele sunt prefacute"in versuri si-n icoane",devenind arta.in versul al X-lea din strofa pe care o discutam, este enuntataestetica uratului:Facui din zdrente muguri si coroane"inseamna transformarea uratului in frumos, adica in poezie.Pe un plan mai profund, uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. in acest sens,poetul devine un Creatorcare ii reda lumii frumusetea disparuta, poezia devenind o ipostaza a Logosului1.Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a:Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi"O seama de verbe din strofele a IIl-a si a IV-a subliniaza rolul poetului in aceasta transfigurare:am ivit", le-am prefacut", facui", l-am preschimbat", iscat-am".In aceste versuri, tema eului poetic este tratata in spiritmodernist: in ipostaza de artizan, poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala, o lume" a tuturor cuvintelor(frumoase si urate).Strofa a IV-areliefeaza rolul purificator al creatiei poetice: aceasta este armonie (metafora cantecului la vioara) care incanta, dar si pedepseste, in scopul curatirii lumii(Pe care ascultand-o a jucat / Stapanul ca un tap injunghiat").Transfigurata in poezie, durerea ancestrala are menirea de a izbavi, de a spala de pacate pe cei care reprezinta raul, astfel incat lumea sa-si recapete puritatea pierduta.r

Inultima strofa,autorul isi sintetizeaza opiniile asupra viitoarei sale creatii.Alcatuita dinslova de foc"(cuvantul fierbinte, inspirat) sislova faurita"(cuvantul ales cu migala si truda), Cartea" este darul pe careRobul"(autorul) i-1 oferadomnului"(cititorul, urmasul).In aceasta secventa (ultimele doua strofe) se observao anume obscuritate a textului,astfel incat metafore cum ar-fiStapanul ca un tap injunghiat", ciorchin de negi"sauDomnita sufera in cartea mea"se- lasa greu descifrate. De asemenea, observam caunii termeni capata semnificatii neobisnuite, contrastele sunt izbitoare, iar sintaxa frazei poate fi rupta(elemente moderniste).Daca am incadra Testament"numai in modernism ar fi insuficient insa; felul in care poetul vorbeste despre stramosii tarani constituie unfilon traditionalistcare nu poate fi neglijat.Titlul poezieipoate insemna actul juridic intocmit de o persoana, prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi implinite dupa moarte.In sens biblic, termenul trimite la invatatura pe care ne-au lasat-o proorocii si apostolii (cuprinsa inVechiul Testament"si inNoul Testament"):opera argheziana este un legamant intre autor (devenit Dumnezeul cartii" sale) si cititor, o imagine a lumii izbavite prin arta.trofa 2Poetul fiind mesager al efortului stramosilor aseaza cartea lui capatuiul sau,dand acesteia o valoare fundamentala (importanta),aseamana cartea cu biblia.

Strofa 3In aceasta strofa apare una din trasaturile modernismului,aceea a trecerii de la tematica rurala la cea citadina.Se trece de la sapa la condei si se transforma brazda in calimara. Necazurile,suferintele,amaraciunile oamenilor sunt concentrate in versurile Sudoarea muncii sutelor de ani.

Din limbajul simplu al batranilor Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite poetul il transforma in Cuvinte potrivite,volum din care face parte si poezia Testament. Cuvantul Arghezi are o putere foarte mare.Cuvintele potrivite le transforma in versuri si in icoane.

Strofa 4Suferintele stramosilor,simbolizate de cuvantul veninul sunt transformate in miere. Tot la Arghezi cuvantul poate sa pedepseasca sau sa mangaie: Cand sa-mbie cand sa-njure. Stramosii nostri au indurat multe suferinte iar datoria noastra este de a pastra si de a inalta cuvantul ramas de la batrani: Am luat cenusa mortilor din vatra/Si am facut-o Dumnezeu de piatra.

Strofa 5Sunetul de vioara exprima durerile neamului romanesc. Se face comparatia stapanului cu un tap injunghiat.In versurile: Din bube,mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi,apare pentru prima data estetica uratului,o modalitate de a exprima frumosul.

Biciul rabdator exprima amaraciunile,suferintele suportate de batrani acesta se intoarece in cuvinte adica Arghezi transforma aceste dureri in cuvinte.

Strofa 6In ultima strofa poezia este considerate o domnita rasfatata, aleasa, sensibila,plina de noblete sufleteasca: Intinsa lenesa pe canapea, /Domnita sufera in cartea mea. Slova de foc reprezinta harul, talentul, inspiratia iar slova faurita sugereaza truda,efortul.Cele doua se imbina in mod armonios realizand o unire perfecta Ca fierul cald imbratisat in cleste.