arestarea preventiva exceptie de la art 3

8/3/2019 Arestarea Preventiva Exceptie de La Art 3

1/4

366

ARESTAREA PREVENTIVI REINEREA , EXCEPII LA DREPTUL LALIBERTATE

Asist. univ drd. Adrian Constantin Tulbure, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia,Facultatea de Drept i tiine Sociale

Lucrarea isi doreste analiza in prisma sistemelor juridice moderne a necesitatii acestor

masuri , alternative posibile in sensul limitarii constrangerilor si adoptarea de mijloace procesuale

de dispunere a acestor masuri cu asigurarea admirabila a preciziei juridice prin prisma Conventiei

Europene a drepturilor omului , jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului si legislatia

romana actuala . Cele doua masuri preventive ce vin una in completarea celeilalte rezida din

necesitatea limitarii riscului social , dar si juridic , pentru realzarea scopurilor procesului penal .

Importanta unei lucrari analitice si introspective privind tema de mai sus rezida din raportuldintre aceste masuri preventive profund coercitive si drepturile si libertatile omului prin prismamodernismului juridic si filozofic cel implica cetateanul european .

Notiunea de libertate poate fi privita prin prisma a doua conceptiuni : una filozofica si unajuridica .

In acceptiunea juridica , libertatea este o valoare sociala promovata , dezvoltata si ocrotita denormele juridice , in sensul ca personalitatea omului isi gaseste afirmarea prin libertatile consacratesi asigurate de ordinea de drept .

Libertatea , care deriva din latinescul liber , este conceputa de obicei ca absenta oricareiconstrangeri exterioare , constind deci in a putea face inclusiv tot ceea ce este in detrimentul altuia .

In consecinta libertatea persoanei se afirma ca un drept fundamental al omului , ca un imperativdictat de necesitatea de progres a societatii contemporane , caci oamenii sunt aceia care isi alegmobilurile si caile de actiune , dar nu independent de conditiile in care traiesc .Totusi libertatea mai inseamna si ca individual trebuie sa suporte consecintele actiunilor sale ,libertatea si responsabilitatea fiind inseparabile .

Trebuie subliniat ca in doctrina se face distinctia intre libertate ca atribut al fiintei umane silibertatea ca drept fundamental al persoanei .

Sub primul aspect libertatea are in vedere posibilitatea de miscare a persoanei , ea insotindtoate manifestarile sociale ale acesteia si fiind inclusa in notiunea de inviolabilitate a persoanei .Sub cel de-al doilea aspect , libertatea apare ca un ansamblu de drepturi consacrate in primul rand

prin Constitutie , dar si prin alte reglementari juridice . Negarea sau suprimarea libertatii individuale a drepturilor fundamentale echivaleaza cu

oprimarea persoanei , dupa cum manifestarea fara nici o limita a libertatilor individuale creeazapericolul anarhiei . Din dorinta de a evita aceste doua extreme , starea de libertate a persoanei afacut obiectul reglementarilor normelor de drept , care ii configureaza continutul si ii determinaintinderea , consacrindu-se astfel un status libertatis al persoanei .

Dincolo de aceste discutii juridico filozofice intre intinderea social-juridica si umana alibertatilor individuale , evaluate si consacrate in acte precum Habeas Corpus Act , Declaratia deindependenta a SUA , Declaratia drepturilor omului si cetateanului , Declaratia Universala aDrepturilor Omului , s.a. au aparut cu titlul de garantare a aflarii adevarului , conservarii probelor ,tragere la raspundere si impiedicare de sustragere de la raspunderea peanala a invinuitului sauinculpatului , masuri de constrangere procesuala ce aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor ,


2/4

367

inclusiv procesuale ale cetateanului , cu titlul de exceptie , desi ca forma si continut sunt in contrastprofund cu sensul actelor mentionate mai sus , mai ales prin prisma dreptului la libertate .

n Codul de procedur penal sunt nscrise, dup drepturile pe care le restrng, doucategorii de msuri preventive i anume: reinerea i arestarea preventiv a nvinuitului i ainculpatului, care sunt msuri private de libertate i obligarea de a nu prsi localitatea sau de a nu

prsi ara (obligarea de a nu prsi ara a fost introdus ca msur preventiv prin Legea nr.281/2003), obligaii care constituie msuri limitative de drepturi.

Prin modificarea Codului de procedur penal de ctre Legea nr. 32/1992 a fost introdusilibertatea provizorie prin dou modaliti sub control judiciar sau pe cauiune. Aceste instituii cederiv din msura arestrii ar putea fi considerate ca msuri de prevenire de sine stttoare avnd onatur juridic asemntoare obligaiei de a nu prsi localitatea sau ara, deoarece se refer lalimitarea unor drepturi. ntruct legiuitorul nu a introdus-o ntre aceste msuri n art. 136, va ficonsiderat ca un drept al persoanei arestate de a solicita organelor judiciare ca pn la stabilireavinoviei s fie cercetate n libertate.

Consideram ca desi trebuie privit ca un drept natural si inviolabil al omului , perfect prinnatura sa in cadrul normelor legale in vigoare , dreptul la libertate prezinta natura unei prezumtiirelative , existente doar in cadrul respectarii normelor penale in vigoare , ea putind fi oricandrasturnata prin atingerea adusa valorilor sociale aparate prin legea penala . Astfel art. 5 alin. 1 dinConvenia European a Drepturilor Omului nu trebuie privita ca o exceptie ci ca o rasturnare a unei

prezumtii relative echivalente prezumtiei de nevinovatie. Contradictie intervine doar in situatiamasurilor preventive ce ele exprima caracterul de exceptie a unor incalcari a dreptului perfect lalibertate .

Convenia European a Drepturilor OmuluiART. 51. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cuexcepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:a) dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de ctre un tribunal competent;

b) dac a fcut obiectul unei arestri sau al unei deineri legale pentru nesupunerea la o hotrrepronunat, conform legii, de ctre un tribunal ori n vederea garantrii executrii unei obligaiiprevzute de lege;c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare competente,

atunci cnd exist motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motivetemeinice de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dupsvrirea acesteia;d) dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa sub supraveghere saudespre detenia sa legal, n scopul aducerii sale n faa autoritii competente;e) dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s transmit o boalcontagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;f) dac este vorba despre arestarea sau detenia legal a unei persoane pentru a o mpiedica s

ptrund n mod ilegal pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n curs o procedur de expulzare oride extrdare.2. Orice persoan arestat trebuie s fie informat, n termenul cel mai scurt i ntr-o limb pe care onelege, asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa.3. Orice persoan arestat sau deinut, n condiiile prevzute de paragraful 1 lit. c) din prezentularticol, trebuie adus de ndat naintea unui judector sau a altui magistrat mputernicit prin lege cuexercitarea atribuiilor judiciare i are dreptul de a fi judecat ntr-un termen rezonabil sau eliberatn cursul procedurii. Punerea n libertate poate fi subordonat unei garanii care s asigure

prezentarea persoanei n cauz la audiere.4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau deinere are dreptul s introduc un recursn faa unui tribunal, pentru ca acesta s statueze ntr-un termen scurt asupra legalitii deinerii salei s dispun eliberarea sa dac deinerea este ilegal.


3/4

368

Orice persoan care este victima unei arestri sau a unei deineri n condiii contrare dispoziiiloracestui articol are dreptul la reparaii.Din pacate din Convenia European a Drepturilor Omului sau jurisprudenta nu reiese explicit odefinitie a privarii de libertate , dar o putem enunta ca o dispozitie data de autoritati legal instituitede a restrange spatial libertatea de miscarea a invinuitului , inculpatului sau condamnatului pe o

perioada determinata de timp necesara realizarii scopului procesului penal. Dupa cum reiese dindefintia ce am incercat sa o dam privarii legale de libertate este foarte important ca durata de timp

sa fie determinata si sa nu exceada necesitatii procesului penal , ca prin atingerea minima saprezinte proportionalitate in raport cu infractiunea sau infractorul si sa asigure siguranta individului.Ca o garantie a dreptului la libertate si siguranta retinerea si msura arestrii preventive nu potdepi un termen rezonabil.Masura retinerii nu poate depasi 24 ore.

In cursul urmririi penale arestarea inculpatului major se poate lua pe 30 de zile i potrivitart. 159 al. 13: "Judectorul poate acorda i alte prelungiri, fiecare neputnd depi 30 de zile.Dispoziiile alineatelor precedente se aplic n mod corespunztor. Durata total a arestrii

preventive n cursul urmririi penale nu poate depi un termen rezonabil., i nu mai mult de 180 dezile . Potrivit art. 160/b n cursul judecii, instana verific periodic, dar nu mai trziu de 60 dezile, legalitatea i temeinicia arestrii preventive. In ce privete inculpatul minor, potrivit art.160alin.2,3:

"Durata arestrii inculpatului minor ntre 14 i 16 ani este, n cursul urmririi penale, de celmult 15 zile, iar verificarea legalitii i temeiniciei arestrii preventive se efectueaz n cursul

judecii periodic, dar nu mai trziu de 30 de zile. Prelungirea acestei msuri n cursul urmririipenale sau meninerea ei n cursul judecii nu poate fi dispus dect n mod excepional. Arestareapreventiv a minorului n cursul urmririi penale nu poate s depeasc, n total, un termenrezonabil i nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputnd depi 15 zile. n modexcepional, cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via sau nchisoarea de 20 de anisau mai mare, arestarea preventiv a inculpatului minor ntre 14 i 16 ani n cursul urmririi penale

poate fi prelungit pn la 180 de zile.Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv n cursul urmririi penale pe o

durat de cel mult 20 de zile. Durata msurii preventive poate fi prelungit n cursul urmririipenale, de fiecare dat cu 20 de zile. Arestarea preventiv a inculpatului minor n cursul urmririi

penale nu poate s depeasc, n total, un termen rezonabil i nu mai mult de 90 de zile. n modexcepional, cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via sau nchisoarea de 10 ani orimai mare, arestarea preventiv a inculpatului minor n cursul urmririi penale poate fi prelungit

pn la 180 de zile. Verificarea legalitii i temeiniciei arestrii preventive a inculpatului minormai mare de 16 ani n cursul judecii se efectueaz periodic, dar nu mai trziu de 40 de zile."

Prin hotararea din 20 iunie 2002 in cauza Filiz si Kalkan c. Turcia , Curta Europeana aDrepturilor Omului a decis ca anterior in hotararea Brogan c. M. Britanie , cu privire la o persoanaarestata pentru fapte de terorism , ca o privare de libertate de 4 zile inainte de a fi adusa in fata unuimagistrat care sa se pronunte asupra legalitatii arestarii este in contradictie cu obligatia impusa prin

prevederile art. 5 parag. 3 , care impune un control imediat al detentiei , acest art. fiind deci violat.Prin hotararea din 27 iunie 2002 in cauza Eryk Kawka c. Polonia , Curtea a decis ca procurorul nu

poate fi considerat magistrat , in sensul art. 5 parag. 3 , intrucat acesta nu este independent fata deexecutiv si fata de parti . In consecinta , arestarea unei persoane , dispusa de un procuror fara caaceasta sa fie verificata imediat de un judecator , contravine 5 parag. 3.

Din fericire legislatia romana in vigoare este armonizata cu exigentele Curtii Europene aDrepturilor Omului, insa consideram ca din punct de vedere formal se impune distantarea functieide instructie penala de functia de judecata , prin capatarea unei identitati juridice practice in sensullegislatiei franceze si adaugarea , in ciuda costurilor tehnice a arestarii la domiciliu ca alternativaviabila in sensul realizarii scopului masurii arestarii preventive.


4/4

369

BibliografieTheodoru Grigore, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Iai, 2007Tulbure Adrian Stefan , Procedura penala romana , Curs universitar , Ed. Constant, Sibiu 2006Ovidiu Predescu , Mihail Udroiu , Convenia European a Drepturilor Omului, Praxis . Ed. CHBeck , 2007Radu Chirita , Curtea European a Drepturilor Omului , Culegere de hotarari , Ed. CH Beck , 2003Mihai Constantinescu,Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, --Elena Simina Tnsescu, Constituia

Romniei revizuit, Edit All Beck,, 2004,

arestarea preventiva exceptie de la art 3

Documents