arderea_deeurilor_n_gospodrie (1)

6
Arderea de ş eurilor î n gospod ă rie Este o practică larg răspândită. Majoritatea persoanelor care dau foc deşeurilor nu realizează cât de dăunatoare este această practică pentru sănătatea lor şi a mediului înconjurător. Cercetările actuale arată arderea gunoaielor în gospodării este cu mult mai nocivă pentru sănătatea noastră decât s-a crezut până acum. Iata cateva din efectele sale nocive: creşte riscul de boli de inimă, agravează afecţiunile respiratorii, agravează emfizemul pulmonar, cauzează eczeme, cauzează ameţeli şi dureri de cap . Hai să vedem ce se întâmplă când ardem gunoaiele în gospodărie. Gunoaiele arse în spaţii deschise generează mulţi factori poluanţi, precum: dioxina, poluarea cu particule (fum), hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi organici volatili,

Upload: dina-gitlan

Post on 22-Nov-2015

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Arderea deeurilor n gospodrie

Arderea deeurilor n gospodrie

Este o practic larg rspndit. Majoritatea persoanelor care dau foc deeurilor nu realizeaz ct de dunatoare este aceast practic pentru sntatea lor i a mediului nconjurtor. Cercetrile actuale arat c arderea gunoaielor n gospodrii este cu mult mai nociv pentru sntatea noastr dect s-a crezut pn acum. Iata cateva din efectele sale nocive: crete riscul de boli de inim, agraveaz afeciunile respiratorii, agraveaz emfizemul pulmonar, cauzeaz eczeme, cauzeaz ameeli i dureri de cap .

Hai s vedem ce se ntmpl cnd ardem gunoaiele n gospodrie.

Gunoaiele arse n spaii deschise genereaz muli factori poluani, precum: dioxina, poluarea cu particule (fum), hidrocarburi aromatice policiclice, compui organici volatili, monoxid de carbon, hexaclorbenzen, i cenu. Sa ne uitam mai indeaproape la civa dintre aceti poluani.

n general, dioxinele nu exist n materiale nainte ca acestea s fie incinerate, ci sunt produse n timpul arderii. Atunci cnd deeurile sunt arse n butoi se produc cantiti mult mai mari de dioxin dect n cazul n care ele sunt arse ntr-un incinerator. Arderea are loc la temperaturi destul de sczute din cauza cantitii mici de oxigen, genernd nu numai dioxin, ci i mult fum i ali factori poluatori. Dioxinele sunt clasificate ca poluani persisteni, bioacumulativi i toxici (PBT). Persisteni - nu se distrug n timp expui la factorii de mediu.

Bioacumulativi - organismul nostru nu este capabil s-i prelucreze sau s-i elimine.

Toxici - au potenialul de a produce efecte adverse n corpul uman. Dioxinele pot altera creterea i dezvoltarea fundamental a celulelor n moduri ce pot determina efecte nocive asupra reproducerii i dezvoltrii, distrugerea sistemului imunitar, dereglarea sistemului hormonal i cancer. Poate v amintii de la televizor c preedintele Ucrainei, domnul Iuscenko a fost otrvit cu dioxin.

Animalele din gospodrie sunt la fel de afectate de dioxine ca i noi i, consumndu-le carnea sau alte produse din gospodrie dioxinele acumulate mai nti n corpul lor ajung pn la urm n corpul nostru.

Poluarea cu particule se refer la particulele microscopice eliberate prin arderea n spaii deschise. Particulele care sunt suficient de mici pentru a ptrunde n plmni pot cauza numeroase probleme de sntate. Se agraveaz problemele respiratorii precum astma i bronita i au fost asociate cu aritmia cardiac (bti neregulate ale inimii) i atacuri de cord. Pe lng faptul c sunt duntoare pentru sntate, particulele se depun pe case i maini i transport substane chimice periculoase, precum dioxinele.Persoanele cu boli de inim sau de plmni, cele n vrst i copiii prezint cele mai ridicate riscuri n urma inhalrii fumului.Monoxidul de carbon este unul din compusii eliminate la arderea gunoaielor la temperature mici, necontrolate. La nivele reduse de expunere la CO, oamenii pot experimenta o varietate de simptome neurologice precum dureri de cap, oboseal, ameeli i stri de vom. Intr n reacie chimic cu lumina solar i genereaz ozon nociv. Este de asemenea un important gaz cu efect de ser.Cenua rezultata in urma arderii poate conine metale toxice precum mercur, plumb, crom i arseniu. Aceste metale pot fi toxice la inghiire. Neavizate de pericolul potenial, unele persoane mprtie cenua n grdinile proprii sau o ngroap pe terenurile proprii. Plantele din grdini pot absorbi i acumula aceste metale, ceea ce face ca ele s reprezinte un pericol n alimentaie. Copiii care se joac n curte sau grdin pot inghii sol care s conin aceste metale. Ploaia poate intermedia transferul acestei cenui n pnza freatic sau n apele de suprafa, contaminnd apa potabil sau alimentele. Oare ce-i de fcut?

S evitm plasticul, mpachetarea excesiv i plasele din plastic care genereaz dioxin atunci cnd sunt arse.

Reducei cantitatea de gunoi cumprnd produse n pachete sau cutii care pot fi refolosite sau reumplute (containere din sticl sau metal).

S separm gunoiul de plastic de alt tip de gunoi.Reciclarea: cerei autoritilor locale s organizeze campanii de reciclare a hrtiei, sticlei i metalului.Returnarea plasticului la productor: aducei plasticul napoi la magazin i cerei s fie returnat productorului pentru reciclare.

Compostarea: materialele provenite din curarea grdinilor, frunzele i resturile de mncare pot fi uor compostate n propria grdin. Prin compostare se obine un pmnt de foarte bun calitate.

Este adevarat ca in zona noastra autoritatile nu au rezolvat problema gunoaielor, dar constientizand pericolele arderii lor in gospodarie asupra sanatatii tuturor putem incerca fiecare sa contribuim la micsorarea poluarii pentru o viata mai sanatoasa.