arbori planetari

15
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII ŞI INOVĂRII EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVELUL DOI DE CALIFICARE PROIECT DE ABSOLVIRE A SCOLII DE ARTE SI MESERII CERTIFICAREA COMPETENTELOR POFESIONALE NIVELUL 2 DE CALIFICARE ARBORI PLANETARI ABSOLVENT INDRUMATORI Ing.

Upload: ciumegu-jmecher

Post on 24-Oct-2015

327 views

Category:

Documents


39 download

DESCRIPTION

referat arbori planetari

TRANSCRIPT

Page 1: ARBORI PLANETARI

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII ŞI INOVĂRIIEXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALENIVELUL DOI DE CALIFICARE

PROIECT DEABSOLVIRE A SCOLIIDE ARTE SI MESERII

CERTIFICAREA COMPETENTELOR POFESIONALENIVELUL 2 DE CALIFICARE

ARBORI PLANETARI

ABSOLVENT INDRUMATORI Ing.

-2009-

Page 2: ARBORI PLANETARI

NOTA DE FUNDAMENTARE

Tinand cont de importanta transporturilor rutiere pentru economia

nationala si dezvoltarea continua a acestui domeniu, mecanicul auto

reprezinta veriga principala in activitatea de mentenanta a mijloacelor de

transport rutier.

Datorita acestui fapt pregatirea pentru meseria in acest domeniu

urmareste formarea profesionala a absolventilor astfel incat aceasta sa

capete cunostinte si deprinderi practice ca sa le permita integrarea rapida in

activitatea economica de profil

Examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivelul II

de calificare reprezinta o etapa terminala de pregatire prin realizarea unui

proiect care permite aprofundarea unei teme specifice si realizarea practica

a unei machete ca parte integrala a proiectului

Tinand cont de acest lucru eu mi-am ales pentru proiect lucrarea cu

Tema ARBORI PLANETARI deoarece consider ca reprezinta o

posibilitate de perfectionare in ceea ce priveste constructia si functionarea a

acestei parti a automobilului

Page 3: ARBORI PLANETARI

I. Introducere

Rol, conditii clasificare, arbori planetari

Rol

Arborii planetari au rolul de a transmite momentul motor de la diferential la rotile

motoare ale automobilului. Sint solicitati la torsiune de catre momentul motor dar

si la incovoiere de fortele care actioneaza asupra rotii motoare.

Momentul transmis de la diferential de catre arborele planetar M,: reactiunea

tangentiale a caii F, egala si de sens contrar cu forta tangentiala corespunzatoare

momentului M, forta de frinare F1 reactiunea normala a caii asupra rotii Z2

reactiunea transversala a caii asupra rotii Y2care apare la deplasarea in curbe.

Arborele planetar al rotii este solicitat la torsiune de catre momentul Mrdar poate fi

solicitat si la incovoiere de fortele Fr,Ff,Z2 si Y2.Fortele Fr si F1dau nastere la

momente incovoietoare in planul orizontal iar fortele Z2si Ya la momente

incovoietoare in planul vertical

Clasificarea arborilor planetari

Se face dupa solicitarile la care sint supusi Solicitarile arborilor planetarii depind

de modul de montare a capatului lor exterior in carterul puntii motoare. In functie

de modul de montare a arborilor planetari in carterul puntii motoare ei pot fi total

descarcati, semiincarcati si total incarcati de momentul incovoietor.

Arborii planetari total descarcati sint solicitati numai la torsiune de catre

momentul Mr. In acest caz, butucul rotii motoare, prin intermediul a doi rulmenti

conici 2 si 3 se monteaza pe trompa 1 a carterului puntii din spate. Solicitarea la

incovoiere este preluata astfel de carterul puntii motoare arborele planetar preluand

numai momentul motor ce-l solicita la torsiune. Solutia cu arborii planetari total

descarcati se utilizeaza la autocamioane si autobuze.

Page 4: ARBORI PLANETARI

Arborii planetarii semiincarcati se monteaza printr-un singur rulment 2

dispus intre butucul rotii si carterul puntii motoare 1. Acesti arbori sint solicitati la

torsiune de momentul Mr si partial la incovoierea de forta Y2 Momentul

incovoietor dat de aceasta forta este preluat atit de arborele planetar cit si de

carterul puntii din spate. Momentele incovoietoare ale fortelor Fr,F1si Z2 sint

preluate de carter daca roata se afla in acelasi plan cu rulmetul 2 in caz contrar

momentele sint preluate partial si de arborele planetar . Aceasta solutie se

utilizeaza la autoturisme si la autocamioane usoare.

Arborii planetarii total incarcati Se sprijina prinr-un singur rulment 2

montat intre arbore si carterul puntii motoare. Acesti arbori sint solicitati atit la

torsiune de momentul Mr cit si la incovoiere de fortele Fr, F1, Z2si Y2. Solutia se

utilizeaza in special la autoturisme

Page 5: ARBORI PLANETARI

II. constructia arborilor planetari

Tipuri Constructive de arbori planetari

Pentru a transmite momentul motor de la diferential la rotile motoare arborii

planetari sint solidarizati la rotatie atit cu diferentialul cit si cu butucul rotii

motoare.

Arborii planetarii constructiv se deosebesc intre ei dupa modul de solidarizare

cu pinioanele planetare precum si cu rotile mnotoare.

La arborele 3 reprezentat in figura2b solidarizarea cu pinionul planetar se face prin

intermediul canelurilor prevazute in capatul 1 iar cu butucul rotii prin flansa 2

arborele 3 din fig 2 se solidarizeaza la rotatie cu pinionul planetar tot prin capatul

canelat 1 iar butucul rotii motoare prin intermediul unei pene ce are un locas pe

portiunea conica 2 . La arborele 3 reprezentat in figura 2c pinionul planetar 1 face

corp comun cu arborele iar solidarizarea cu butucul rotii motoare se face prin

intermediul unei pene fixate intr-un locas pe portiunea conica 2. Arborele3 din

figura 2d, so solidarizeaza la rotatie atit cu pinionul planetar cit si cu butucul rotii

motoare prin intermediul capetelor canelate 1 si 2.

Page 6: ARBORI PLANETARI

Elementele componente ale arborilor planetari

Cuplaje unghiulare si unghiular axiale pentru transmiterea

fluxului de putere

Cuplaje unghiulare cu elemente articulate: Cel mai simplu cuplaj unghiular

utilizat este cuplajul cardanic. Sincronismul miscarii se obtine prin inscrierea a

doua articulatii cardanice si prin respectarea unor conditii de montare.

Articulatia bicardanica cu cruce se obtine prin scurtarea elementului intermediar.

(fig 1)

Fig 1 Articulatii bicardanice cu cruce

Daca furcile exterioare se pot inclina independent de furca intermediara, atunci nu

se asigura sincronismul transmiterii miscarii la unghiuri mari. Pentru inlaturarea

acestui inconvenient, articulatiile bicardanice cu cruce se prevad de obicei cu

dispositive de centrare, care asigura o interdependent intre cele doua unghiuri prin

mentinerea furcii intermediare in planul bisector al furcilor exterioare.

Page 7: ARBORI PLANETARI

La articulatia bicardanica dsipozitivul de centrare poate fi o cupla tetramobila de

tip sfera-cilindru, sau o cupla tetramobila superioare cunoscuta numele de cuplaj

bicardanic homocinetic Borg-Warner.

Cuplaj Tracta asigura transmiterea sincrona a miscarii de rotatie intre arborii

cuplati, legatura dintre elementele cuplajului fiind realizata prin cuple de translatie.

Forma si pozitia cuplelor de translatie dintre furci si elementele intermediare care

asigura simetria constructiei si deci transmiterea sincrona a miscarii de rotatie.

Principalele avantaje ale acestorcuplaje sunt: constructive simpla si compacta; nu

necesita conditii deosebite de ungere sau intretinere capacitate portanta mare

permit unghiuri mari intre axe (pana la 50°). Se utilizeaza in special la antrenarea

rotilor motoare si de directive ale camioanelor destinate sa lucreze in conditii grele.

Articulatia homocinetica cu bile si canale divizoare – Bendix- Weiss

Furcile sunt executate dintr-o bucata de arborii si sunt prevazute cu patru canale in

care se introduce bilele. A cincea bila este montata in locasurile semisferice din

central furcilor si serveste la centrarea acestora.(fig 2)

Page 8: ARBORI PLANETARI

Fig 2 Articulatia homocinetica cu bile si canale divizoare

Boltul introdus cu un capat intr-un orificiu al furcii conduse serveste la fixarea

bilei din mijloc intr-o anumita pozitie. Fixarea boltului in furca se face cu ajutorul

unui stift. Datorita pozitiei canalelor din furci in timpul functionarii articulatiei cele

patru bile laterale se aseaza in planul bisector al unghiului format de arbori

planetari , realizand astfel sincronizeaza vitezelor unghiulare ale lor. Valorile

maxime ale unghiului de frangere a articulatit este de 33° (Fig 3)

Page 9: ARBORI PLANETARI

Fig 3 Articulatia homocinematica cu bile Rzeppa

Corpul sferic este executat dintr-o bucata cu arboreal canelat. Aceasta se leaga prin

flansa de butucul rotii. Pe canelurile arborelui planetar se monteaza roata stelata de

actionare care are 6 canale carora le corespund tot atatea canale taiate in corpul

sferic. In canalele rotii stelate si ale corpului sferic se introduc bile mentinute intr-o

pozitie de un separatorul. Bilele servesc pentru transmiterea momentului de la

arboreal planetar conducator la arboreal condus si permite acestuia din urma sa se

incline in functie de necesitati.Cand cei doi arbori sunt inclinati parghia divizoare

depalseaza cupa de ghidare si prin intermediul ei inclina separatorul, impreuna cu

bilele intr-o pozitie in care planul ce trece prin centrele bilelor imparte unghiul

dintre cei doi arbori in doua jumatati, realizand astfel uniformitatea rotirii celor doi

arbori.

Page 10: ARBORI PLANETARI

Parghia divizoare este presata cu un arc pe scaunul asezat in partea frontal a

arborelui planetar. Rezulta deci ca parghia divizoare trebuie sa aseze bilele

articulatiei in planul bisector al unghiului de inclinare dintre arbori.

Constructia si functionarea transmisiei cu tripod dubla si galeti sferici.

Se compune din cuplajul tripod unghiular – axial de langa diferential si din

cuplajul tripod unghiular de langa roata.

Page 11: ARBORI PLANETARI

reparatii, montare demontare defecte

Defectele posibile ale arborelui planetar sint indoirea arborelui planetar 1 uzura in

grosime a canelurilor2

Indoirea arborelui se stabileste cu un comparator.La prinderea intre virfuri bataia

pe lungimea canelurilor trebuie sa nu depaseasca 0,1mm, iar in rest maxim 0,3mm.

Arborele se reconditioneaza prin indreptarea cu ajutorul unui dispozitiv.

Rebutarea arborelui are loc daca prezinta defectele: fisuri si rupture, indifferent de

pozitie si de marime; torsiunea arborelui; uzura pe flancuri a canelurilor daca

grosimea canelurii este sub limita admisa.