Anul XV. Arad, Joi, 16|2Q Iunie 1911 Nr. 131

ABONAMENTUL Pe un an . 28 Cor. Pe un um. . 14 < Pe o lună 2.40 Numărul de zi pentru Ro-minia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

D. V l a h u ţ ă în A rdea l . ' Din Sibiiu ni-se vesteşte că d. Alexan­dru Vlahuţă a sosit şi va petrece câteva zile acolo. Dacă nu ne înşelăm d. Vlahuţă este pentru întâia oară în Ardeal . Cetitorii şi admiratori i din Ardeal ai d-sale, durere, cam puţini, vor fi s imţit de mul t dorinţa de a-1 vedea venind în mijlocul nostru. Un suflet a tâ t de distins, un artist a t â t de personal, delicat şi impresionabil ca d. Vlahuţă răsfrânge toa te impresiile în t r 'un mod cu totul nou şi original. Cât farmec, ce surpriză delicioasă ar fi pentru admi­ratorii scriitorilor dacă ar putea ceti în­tr'o zi impresiile sale din Ardeal . Ce eve­niment a vedea cum ne caracter iza un om care ştie să găsească to tdeauna cu­vântul cel mai caracterist ic, expresia cea mai preciza şi surprinzătoare şi care une­ori prin prizma unui amănun t ne face să vedem o stare întreagă de lucruri, fără a spune nici odată altceva decât adevărul, fără a căuta vreodată nici cea ma i mică înfrumseţare măgul i toare . Sinceri tatea simţirii şi a cuvântului a fost una din cali­tăţile de căpetenie ale aceluia care în cu­vinte elocvente a pledat delà t r ibuna Ate­neului din Bucureşt i pentru , ,Onestitatea în artă".

Oricum însă, venirea dlui Vlahuţă în Ardeal, fie şi pentru 2—3 zile numai , nu poate fi t recută cu tăcere . In t re scriitorii noştri de azi, d-sa ocupă un loc de frunte, poate locul cel dintâi. O spunem fără a jigni pe măiestr i i noştri, fie pe d. Caragia­le, fie pe d. Coşbuc sau pe d. Delavrancea.

I). Vlahuţă reprezintă azi faza de evolu­ţie cea mai înaintată , cea mai rafinată şi subtilă a prozei româneşt i . Eleganţa iei, forma severă şi pură, puterea de-a ex­prima cele mai subtile nuan ţe de simţire şi de gândire, nota personală care exprimă o individualitate art ist ică şi originală, nu sunt azi întrecute de nici un prozator ro­mân.

Aici însă ni-se va în tâmpina un lucru în aparen ţă întemeiat . Sufletul nostru ar­delenesc cam simplu şi primitiv, stilul no­stru атеоі si limba îns t ră inată şi săracă

. A

nu vor găsi înrudire cu o l i tera tură a ta t de personală, subtilă şi rafinată ca a dlui Vlahuţă . In faţa sa ne vom simţi poate străini şi vom avea sensaţia că, deşi Ro­mâni, ne desparte o deosebire fundamen­tală de fire şi mental i ta te . Subti l i ta tea gândirii, a nuanţe i de simţire delicată şi subiectivă e un lucru rar încă la noi. Avem poate exemplare de indivizi cu o cultură raf inată; puţini de aceşt ia .dar nu avem o societate rafinată, t răind pe culmile u-nei culturi intelectuale şi sociale supe­rioare care să rodească această cea din u rmă floare a vieţii sufleteşti: rafinamen­tul şi subtilitatea. Gândirea noas t ră e dintr 'o buca tă ; simţirea noas t ră nu cu­noaşte decât notele fundamentale ale gamei omeneşti pe când notele şi vibrările secundare, mai puţin izbitoare, mai fine şi mai puţin perceptibile ne sunt străine. Cuvântul nostru e adesea din topor şi fraza încâlcită şi greoaie.

Cei ce judecă astfel şi deduc o deose­bire esenţială între intelectualul nostru şi tipul de intelectual român a cărui cea

mai înaltă expresie se oglindeşte azi în scrisul dlui Vlahuţă, se înşeală. Deose­birea e numai de formă nu însă şi de fond. Forma artistică şi nuan ţa subtilă a cuvân­tului nou şi surprinzător înveşmântează în operele dlui Vlahuţă acelaş fond de su­flet românesc ca şi al nostru. In stilul său e ceva din blândeţa , din potolirea fire i generale româneşt i . Aţi auzit cum 'în orice melodie românească, fie şi în cele mai vesele, nota int imă a frazei muzicale ie do o t r is te ţă la tentă, ascunsă adeseaj sub înşelarea unui r i tm vesel. Adesea sub tactul zburdalnic al unui brâuleţ, desco­peri motivele cele mai jalnice. Ţi-se pare că, printr 'o glumă, lăutarul cântă o doină t r ăgăna tă pe tactul săl tăreţ al brâului . Duioşia asta la tentă şi involuntară a mu-zicei româneşt i răsună pare-că adesea în r i tmul artist ic al prozei dlui Vlahuţă. doarme ascunsă în legănarea frazei sale. Aici e caracterul românesc, organic şi adânc al stilului său. El dă fineţii şi sub­tilităţii sal'e un t imbru românesc . 'E un aliaj care face ca metalul, străin la pă­rere, să capete căldura şi nota noas t ră specifică românească.

Numai gradul de fineţe şi subtil i tate ne pare nou şi deci străin la d. Vlahuţă, dar sub el se ascunde aceiaş notă funda­mentală care nu ne poate fi străină, căci e tocmai par tea cea mai caracter is t ică şi intimă, deci cea mai românească, din sufletul nostru.

Nu este însă numai nota asta generală românescă a firii şi stilului care ne apro­pie de ar ta dlui Vlahuţă . Sunt în ar ta sa subiecte şi conflicte sufleteşti de o sur-

FOITA ZIARULUI „TRIBUNA"

Note de călătorie. De Vasi le Savel.

Eăsfoiesc filele u n u i caet u i t a t şi o dulce me­lancolie mă îuvălue . P a g i n i l e acestea, mă p o a r t ă pe alte d r u m u r i şi ele îmi deş teaptă ecoul unor bucurii t recute. Cu p ie ta te le a t ing , cu d r a g ur­măresc şirele scrise în g rabă cu cre ionul , al ţ i oa­meni şi alte locuri pr ivesc eu în cl ipa aceasta efântă pent ru mine , şi sunt depar te , t a r e depa r t e , de lumea în care t răiesc.

I îmi voi chema a m i n t i r i l e şi voi căuta să re în-pegesc fugarele mele note de d r u m .

I. 0 zi de început de toamnă. Am plecat fă ră n ic i u n p lan de călător ie , la

oare sa ne fi opr i t de ma i na in te . Vom trece ! prin sate, vom vedea m u n ţ i i d in j ude ţu l Suceava, nu ştim unde vom găzdui noaptea, vom călători şi ne vom îmbăta de soare, de f runzişul p ă d u r i ­lor, vom călători , mâna ţ i de u n dor mare , de a cunoaşte mai cu seamă ţ ă r an i i şi î i vom asculta când şi-or deschide sufletele, căci cei t re i călă­tori, sunt nişte iubi tor i ai ţ ă răn imei , şi î n scrie­rile lor, ale lui Sadoveanu mai cu seamă, sufle­

itul curat şi cinstit al ţ ă r ăn ime i , cu bucur i i l e şi cu.durerile ei, vibrează pu t e rn i c , se t ângu ie , şi se încordează să scape pa r ' că de o g rea povară ce i atîrnă pe umeri.

U r c ă m dealul Spătăreş t i lo r , şi d in vâr fu l lu i a r u n c ă m o p r i v i r e Fol t iceni lor — ca afundaţ i în t r 'o g roapă .

I n fa ţa noast ră , şleaul alb ta ie de o p a r t e şi de al ta ogoare de po rumb, de orz şi de secară. P e câmp lucră tor i i la coasă, maş in i de t ree ra t , pre­tu t i nden i belşug, năde jd i înflori te . . .

Se aude par ' că fâş î i tu l spicului ce cade sub f ierul coasei. Incordează- ţ i muşchi i munc i to ru le lucrează şi u i t ă ale tale. U i t ă că tu ai n u m a i o fâşie de pămân t şi o spuză de copii , u i tă , şi i a r n a când viscolul î ţ i va t roen i uşa căsuţ i i ta le , te vei încălzi aducându-ţ i amin t e de ceasuri le de acum, vei p lânge acolo neş t iu t de n imeni , rob al braz­dei , şi vei fi mângâ i a t de deparfe, de acela pe care tu nu-1 cunoşti , de acela care este Cântăre­ţul pătimirei noastre.

Pr ive l i ş t i l e ne odihnesc ochii osteni ţ i .

N e încruc i şăm cu t r ă sur i l e ce vin delà fabr ica de cherestea d in Găineş t i , f i rma Eich le r .

Ca p r e t u t i n d e n i , unde s'au s tabi l i t g e r m a n i i la noi , satele şi-au schimbat faţa. Găineşt i lor îi s p u n astăzi localnici i „ P i c i o r u l P a r i s u l u i " şi poate că au d rep ta te .

I n această fabr ică , l emnul e t r ans fo rma t pen­t r u toate t r ebu in ţe le delà r u d i m e n t a r e l e paz i l p â n ă la f inu l l emn de resonanţă p e n t r u p iane , care e t r an spo r t a t până peste ocean.

De bogăţ i i le mun ţ i lo r noşt r i se bucură în p a r t e s t r ă in i i , şi mă gândesc că dacă ban i i ar pu tea face fer ic i ţ i pe oameni , a tunc i şi preceden­tu l p r o p r i e t a r al f i rme i a r avea d r ep tu l la o ast­fel de fer ic i re . D a r o t r aged ie f ami l i a ră , i-a a-

runca t un gol î n suflet. Un icu l lui copil, a m u r i t p r i n t r ' u n capr ic iu al mor ţ i i , pa r ' că ar fi fost o r ăzbunare , veni tă de undeva, nu se şt ie de unde. . .

Mălini. Sa t mare , cu case împrăş t i a t e , ca asvâr l i te cu ţăpoiul . Citesc mul te f i rme s t ră ine .

Sun tem însă pe Domeniu l Eega l . M u l ţ u m i t ă deosebitei î n g r i j i r i a d lui I. Kalinderu, Mă l in i i a re o şcoală m i n u n a t ă , o casa p e n t r u t ea t ru sătesc, o alta p e n t r u gândac i i de mătasă şi o g r ă d i n ă şcolară ce poate fi lua tă de pi ldă .

Ca mărge le r a r i , î n ş i r a t e pe o aţă, căsuţele ţ ă ran i lo r , albe puncte , a r a t ă î n t inde rea enormă a sa tu lu i , u n r îu , des igur , în aceste pă r ţ i mun­toase, o piedecă reală a contactului î n t r e săteni .

Ce vor fi făcând ei în posomoritele zile plo­ioase, or i pe vremea t roeni lor , când d r u m u l delà o casă la a l ta pa r e o veşnicie, când sunt si l i ţ i să steie închiş i depar t e de pu ţ ina via ţă ce este în sat.

Ar t r ebu i , după cum spunea tovarăşul meu, o lege, care să le impu ie să-şi facă locuinţele în­t r 'o a n u m i t ă pa r t e , să-i chemăm la via ţă şi l u m i n ă cu sîla, aşa p recum s'au fo rmat satele de g răn i ­ceri la vecini .

Aşa, me rg i chi lometr i , şi deodată, pe u n vîrf de deal, zăreşt i o casă, şi acolo şed oameni , o fa­mi l ie , care a re toate obl igaţ i i le vieţ i i moderne delà oraş, şi t rebuie , după lege, să ştie când se p r o m u l g ă o lege nouă. P o a t e că de aceea să teanul nos t ru n u cunoaşte decât o lege : aceea apucară d in moşi strămoşi. . .

Suha, Loc de popas. O can t ină de speculă, o fabr ică de cherestea şi locuinţele personalu lu i

Pag. 2

prinzătoare înrudire cu multe din dramele vieţii noastre din Ardeal.

Tragedia lui Radu Muntean care is­prăvind şcoala moare bolnav de ftizie, plătind astfel încercarea, de a se ridica din fecior de ţ ă ran în rândul cărturari­lor, nu este scoasă pare-că din viaţa noa­stră ardelenească? Doctorul Rareş (din Clipe de linişte) va face pe mulţ i să se gândească cu dreptate la o figură a lite­ratur i i din Ardeal, la popa Tanda al lui Slavici. In fond amândouă bucăţile măr­turisesc aceiaş ideie de ridicare a ţărăni­mii nu prin fraze democratice, ci prin a-postolat practic, concentra t :asu$ra sa­tului de naştere . Să ne gândim apoi la avocatul, fiu de ţăran, element de cinste si ,hărnicie, care la bă t râne ţe plăteşte cu ruina şi sărăcia „cinstea" de a fi bărbatul unei femei din familie aristocratică, am­biţioasă, luxoasă şi cu toane (în 0 viaţă). Tragedia şi descompunerea sufletească a lui Baltes (în admirabila analiză psicolo-gică din Predare) nu are ea o analogie (Mi dezbinarea şi dualismul lăuntr ic pe cari ni-le hărăzeşte educaţia străină, lă­sând în noi o luptă şi sfâşiere neîncetată între sufletul românesc şi cel s t ră in? Cu deosebirea că la Baltes lupta se dă între reflexivitatea şi între impulsi tatea spon­tană a spiritului până când la noi sunt sufletul străin, ajuns aproape spontan, şi cel românesc, r ămas neputincios şi re­flexiv cari se ciocnesc, se sfăşie şi ne o-sAndesc la dezechilibru şi steril i tate.

Nota românească şi înrudirea sa cu noi se cl F cit ci şi mai bine în nuvelele şi schiţele cu subiecte ţă răneş t i ale dlui Ylahuţă . E o l i tera tură „poporanistă", mai art ist ică decât cea de azi,mult înainte de a se născoci cuvântul însuşi al „popo­ranismului", a tâ t de vag şi răstălmăci t .

Societatea, Dela ţară, In străini, Fraţi de cruce, La! arie, sunt bucăţ i cari ne do­vedesc încă odată că sufletul ţăranului ro­m â n în fond e pretut indeni aceiaş, la noi, ca şi în Român ia : harnic, bun şi blând, pur tând suferinţele vieţii în resemnarea

administraţiei . Foarte mulţi lucrători unguri. Ţăranii noştri au deprins uşor lucrul în fabrică şi sunt cei mai buni lucrători.

— Şi-ţi place ? întreb pe un f lăcăuaş. — Place, cum nu. Dacă 'nveţi, apoi e uşor. După două ceasuri de popas, ne pregătim să

urcăm renumitul deal al Stînişoarei, vestit prin adăposturile ce le dădea pe vremuri vestiţilor haiduci, cântaţi azi în cântecele poporului, f iguri legendare care trăiesc, şi ale căror umbre se în-nalţă par'că din desişul pădurei.

O răcoare plăcută ne învăluie şi un fior ne străbate. Sunetul zurgălăilor ee întoarce

în dulci ecouri. Pădurea freamătă şi glasul ei ne impune

tăcere. U n vultur pluteşte măestos în înălţime. E do­

meniul lui. Razele soarelui abia străbat prin desiş. Ochiuri

de lumină izvoresc o clipă din întuneric şi dispar apoi sub un ram.

Şoseaua e ea un şerpe încolăcit. A i crede că se încrucişează trăsurile ce merg, dar drumul şerpuit, tăiat în inima muntelui, te duce pe ne­simţite în vârful Stânişoarei.

Sunt departe t impurile când răsunau pe aici ariile lui Verdi, a rămas în urmă vremea când un sat de italieni se aciuase aicea, când lucră­torii italieni, vestiţi tăietori în piatră lucrau la şoseaua de astăzi.

Departe sunt timpurile, când serile, laolaltă, pribegii din ţara soarelui cântau dorul patriei lor, când băştinaşii, cu doina, făceau să tremure

„ T R I B Ü N A*'

aceia mare şi fatalistă cajre-i rezul tatul a tâ tor veacuri de durere, de răbdare şi tăcere.

Câ tă depăr tare dela simplicitatea as­pră şi rust ică a formei dlui Agârbiceanu până la stilul artistic şi compoziţia meti­culoasă a dlui V lăhu ţă ! Şi cu toate astea deosebirea asta e numai în formă şi sub antagonismul aparent al celor două di­recţii de stil diametral opuse, trăieşte, se zbate şi se zbuciumă, în formele artei , un singur suflet etnic, vibrând în r i tmul aceleiaş undulaţ i i sufleteşti. P recum ade­sea un cântec popular din Basarabia are aproape aceiaş text , cu mici deosebiri dia­lectale în limbă. E m a r e a ta ină a unităţi i etnice, inconştiente, din care a t rebuit în mod fatal să răsară ideia conştientă a unităţi i culturale şi naţ ionale.

De prisos să mai spunem că ideia asta, ideia naţ ională nu pu tea fi s trăină dlui Ylahuţă. Opera sa nu e plină numai de naţionalismul indonştjient, inerent ori­cărei opere de a r tă naţ ională .

Nu e numai puterea de a cristaliza în formele ar te i ,naţ ional i ta tea şi a se face propagatorul ei, răsfrângându-o în scrie­rile sale. In poezii ca , ,Eroiior-martiri" dedicată jluptatjorilor noştr i memoran-dişti în bucăţ i ca „Istoria naţ ională în şcoalele pr imare" , ca „Spoială şi ' func-ţ ionar ism" ideia naţ ională direct sau in­direct e concepţia fundamentală a poe­tului. Nu un naţ ionalism de fraze şi de patos gol, ci un naţ ional ism răsări t din convingeri adânc întemeiate . Aceiaş dra­goste de neam răsare şi din simpatia la­ten tă dar caldă în care poporul e învăluit în schiţele cu subiecte ţărăneşt i . Nicăiri poate dragostea de ţ a r ă nu s'a îmbrăcat într 'o formă a tâ t de poetică şi s imţi tă ca în România pitorească.

Pen t ru noi venirea dlui Vlahuţă în Ardeal, e un eveniment care ne trezeşte un şir întreg de idei şi reflexiuni. Vedem într 'ânsul nu numai un scriitor o'are-care, o celebritate, ci unul din oamenii rari cari au în t rupat notele distinctive ale naţiona-

frunza şi aduceau lacrimi în ochii pribeagului, care suspina după soarele lui. Şi atunci, în tre­murări, în amestec de păreri de rău şi dragoste de viaţă, munţii aceştia ascultau cântecul nespus de trist al pribegilor:

Aerul- Stânişoarei ruinează tinereţea, O ruinează pentru totdeauna...

U n monument în vîrful Stânişoarei. Reţ in că inginerul Niculescu Gh. a condus lucrările şoselei, şi amintirea omului acesta e vie în mintea tu­turor.

U n drum mai părăsit ce duce spre Muncei, îmi aminteşte că acolo e stâna lui Giosanu, un sătean din Mălini.

La stâna aceea de pe Muncei, am poposit o noapte, de mult, tare de mult.

Revăd stâna, baciul cu cămaşa lui înegrită, aud sunetul talangei ce se apropie, îndepărtatul ei ecou... Zăvozii au prins să hămăie... Turma de oi, ca un covor vărgat se apropie... Patru ciobani şi deodată, apare Moş Drosma...

Se face noapte. I n faţa stânei licăreşte o lumină, tot mai slabă

se face flacăra, până piere... Moş Drosma a început să povestească şi e o

minune că Moş Drosma nu pîc î ie din lulea. E l nu ne spune o poveste, un ciclu de poveşti leagă el în noaptea aceea, şi î l ascultam, cum ascultam când eram copl pe o bătrîna ţigancă care mă ador­mea atuncia cu poveştile ei....

...Era într'un amurg — povesti el apoi — ' când o ceată de patru ţigani cu ţigăncile lor au

ajuHS la o stână... Acu, nu vă mai spun a cui era

20 Iun ie> 1011

lităţii noastre în formele artei celei mai puternice şi adânci.

D-sa a creiat cea mai subtilă şi desă­vârşi tă formă a prozei româneşti şi a ri­dicat limba noas t ră la faza ei cea mai îna in ta tă şi art ist ică între toţ i prozatorii noştri.

î ncân ta ţ i şi recunoscător i îi aducem mulţumiri le noastre şi coborâm steagul nostru, închinat luptei pentru naţionali­tate, în faţa acestui luptător, păzitor, cultivator şi desăvârşitor al naţionalităţii noastre .

Pr in puterea ei de a ne româniza, ine­ren tă oricărei opere de a r tă Cu adevărat româneşt i , opera sa este una din alianţele noastre de luptă. Succesul său literar echivalează cu un şir întreg din izbânzile noastre politice. E a ne redă pe noi nouă inşine. înalţă, cură ţă şi desăvârşeşte a-ceia ce în noi e mai de p re ţ : caracterul nostru românesc. E a întăreşte nu numai naţionalismul, ci ceia ce-i nesfârşit mai greu şi mai mult , naţionalitatea noastră.

Pen t ru aceia venirea sa în Ardeal e un eveniment pe care doream să-l sem­nalăm ca o clipă de înviorare în luptele noastre intestine. Sibiienii pot fi multă-miţi că-1 găzduiesc. Dar sărbătorirea cea mai adevăra tă pe care i-o putem oferi noi e expunerea şi apreciarea, iar din par tea cetitorilor lectura operelor sale.

Român — candidat de vice-comite. Din Deva se anunţă că la alegerea de vicecomite pentru co­mitatul Hunedorii Românii vor candida la acest post pe d. Dr. Aurel Vlad, fost deputat al О ф j tiei. Foi le ungureşti scriu că şi membrii justhişti ai congregaţiei vor sprij ini această candidatură, j Deputatul ungur Barcsay a declarat că între ori 1 ce împrejurări îşi va da votul pentru d. Vlad, ] „Unguri i sunt foarte indignaţi pentru această atitudine a justhiştilor", mai adaogă foile un­gureşti .

Fireşte, e trădare de patrie să recunoşti îă şi noi Românii avem drepturi în ţara aceasta!

stâna, şi clipi şiret din ochi. Ţigani i aveau ra­chiu cu dânşii şi ca de când ne-am adunat la po­veşti, ciobanii şi baciul au prins să beie rachiu, că te saturi numa' de dulce. Cântau ţiganii dia scripcă, da' mai cu foc câta Mişa... Amu ţigăn­cile cântau ciobanilor la ureche, da' Mişa, cânta mai tare ca s'o audă şi ţ iganii , care au început să prade stâna. Luat-au caşuri, luat-au ei urda, un­tul şi tot ce-au mai găsit şi numa' la urmă mai cânta ea odată de răsună toată valea:

Du-te, du-te şi iar vină Că mai este-un ţol de lână.

Ş i cum au luat ţ iganii ţolul, s'au şi făcut ne­văzuţi.

Acu', ce să vă mai spun, boeri dvoastră, când-a'o sculat ciobanii în ziuă o găsit stâna prădată...

Şi ducându-şi fluerul la gură, începu să cânte! doina, cântecul nedespărţit al săteanului nostru..,

Ne£usfori, indasfriaşi, me­seriaşi români.

Ziarul nostru a hotărât publicarea unu! ta­blou statistic al tuturor negustorilor, industria, şilor şi meseriaşilor români din Ungaria.

Adresăm deci, tuturor celor interesaţi refl-mintea să ne comunice cât mai în grabă numele firmei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul sau prăvălia lor. „TRIBUNA"

29 Iunie 1911 „ T R I B U N A " P a g . 3

In l egă tu ră cu această cand ida re c i t im în „Seara" d in B u c u r e ş t i :

„Se a n u n ţ ă d in Orăş t i e că comitetul a ţ i n u t o consfătuire după î n t r u n i r e în caro a f ixat can­didatura dlui Aurel Vlad la nostul de locţi i tor al subprefectului j u d e ţ u l u i H u n e d o a r e i " .

*

Şedinţa Camerei. I n şedinţa de azi s'au discu­tat mai îna in te ches t iuni i n t e rne ale Camere i , după ce s'a p r imi t şi în a 3-a c i t i re legile vota te în şedinţa de cri .

Minis t ru l -preşedin tc a răspuns apoi la mai multe in te rpe lă r i vechi.

Şed in ţa v i i toare va avea loc Viner i , f i ind mâne să rbă toare . Viner i va începe discuţ ia apro-priaţiei .

* Camera magnaţilor va ţ inea Viner i şedinţă ,

în care va discuta proiecte le de lege vota te de d a ­mera deputa ţ i lor .

*

• Criza din Austria. Mâne , ba ronu l Gau tsch va fi p r i m i t în aud ien ţă de M a j . Sa, p e n t r u a depune j u r ă m â n t u l dc credin ţă . D u p ă Gautsch va fi p r i m i t în aud ien ţă ba ronu l B iene r th , p e n t r u a primi desărc inarea .

Cu acest p r i le j , ba ronu l B iene r th va fi n u m i t mareşal al Aus t r i e i de jos, în locul contelui Kie l -mansegg.

I n cercur i le poli t ice b ine in fo rmate se a f i rmă ca baronul Gautsch va r ă m â n e a în f run tea gu­vernului n u m a i până va reuş i să înjghebeze o major i ta te pa r l amen ta r ă . Apoi va ceda şefia p r in ­cipelui T h u n , care va a lcătui u n guve rn dej coa­l i ţ ie .

P a r t i d u l creştin-social observă fa ţă de g u v e r n o a t i tudine expectat ivă. O r g a n u l oficios al par­tidului „Keichspost" , e x p r i m â n d u ' ş i s impat i i l e pentru ba ronu l B iene r th , precizează a t i tud inea în următoare le :

„Creştin-sociali i n u cred în posibi l i ta tea u n u i guvern de coaliţie înainte de t ransac ţ ia d in Boe-mia. V i i to ru l va dovedi dacă ba ronu l Gautsch va avea în t ra ta t ive le sale mai mul t noroc decât a avut baronul B iene r th . Creşt in-social i i au do­rit în to tdeauna o t r ansac ţ iune na ţ iona lă c ins t i tă . Partidul nostru sa lu tă şi noua ac ţ iune cu s impa­tie, fără a lua însă p a r t e activă. I n ce pr iveş te atitudinea p a r t i d u l u i în pa r l amen t , creştinii-so-ciali s t ă ru ie în ho tă r î r ea lor de a observa şi faţă de noul guve rn poli t ica manei l ibere , lăsând toată răspunderea par t ide lo r ge rmane , car i au provo­cat criza".

*

D. T. Maiorescu la Aerenthal. Se a n u n ţ ă că d. T. Maiorescu, min i s t ru l de e x t e r n e al Româ­niei, în torcându-se din s t r ă ină t a t e , unde fusese în concediu, s'a opr i t la Viena , făcând o vizi tă contelui Aeren tha l . D . Maiorescu a avut o l u n g ă convorbire cu min i s t ru l nos t ru de ex te rne .

* Reformele militare. Comisia f inanc ia ră a Ca­

merei a ţ inut eri o nouă şedinţă în care s'au di­scutat reformele mi l i ta re . Min i s t ru l Lukács a despărţit reforma şi buge tu l a rma te i cumune de reformele şi buge tu l honvezimei , a r ă t â n d că ex-cludcutul de pe anul 1911 este p revăzu t de mai înainte în buget , fără ca acesta să fie desechili-brat. Contele Tisza, în d iscursul său, a accen tua t necesitatea reformelor e lectorale şi a a taca t gu­vernul coaliţionist, a cărui a t i tud ine fă ţă de cer­curile înalte, în ceiace pr iveş te re formele ^ u i ­tare, nu a congruat nici odată cu cea mani fes ta tă faţă de naţiune. Désy, fostul secre tar de s ta t a apărat coaliţiunea împot r iva acuzelor lui Tisza.

Scrisori din Bucureşti. O carte ce n'ar fi trebuit să apară. — Publicul

şi artiştii străini. — Un botez improvizat. Bucureşti, 14 I u n i e .

Zilele acestea a a p ă r u t o ca r t e semnată de un nume necunoscut în l i t e r a tu ră . O car te , care , dacă nu dovedeşte un ta len t l i t e ra r din pa r t ea au to ru lu i , a re to tuş mer i t u l de a ne a r ă t a felul cum în ţe leg un i oameni să-şi manifes teze păre­rea de r ă u pen t ru un vis care i-a înşelat . I n câteva bucăţ i car i s tau în s t rânsă l egă tu ră ,

• ni-sc povesteşte is tor ia unei căsnicii f ău r i t e d in dragos te , care însă după două săp tămân i se des­face, din cauza t ine re i femei , după cum spune au toru l , ca re nu este decât eroul povest i r i lor . Ur inează , f i reş te l ungu l şir de l amen ta ţ i un i din p a r t e a celui înşela t în iluziile sale, un şir de impreca ţ i i la adresa femeii , care n u l'a în ţe les şi — mani fes t a rea unu i sen t iment de grozavă duş­mănie fa ţă de femeia, în fa ţa căreia, a l tă-dată, s'a închina t . A u t o r u l ne descrie — aşa cum poa te -— scene in t ime din căsnicia lui , mici le ce r tu r i p roveni te din cauza nepot r iv i re i de ca­rac te r , şi mai ales din cauza sărăciei . Sp re a pune în evidenţă vinovăţ ia femeei, anexează la fie-care „nove lă" din volum scrisori ce şi le-au t r imis în a l te v r emur i şi a re aeru l de a ne spune : U i t e cum a min ţ i t infama, care mi-a scris cu a t â t a că ldură a l t ă -da tă ! î n t r ' o buca tă se adre­sează mag i s t r a ţ i lo r car i vor judeca divor ţul , şi declară că el este nevinovat , p e n t r u c'a iubi t 'o pe dumneae i p rea mul t . Cu o serie de „cuge tă r i asupra femeei" se încheie acest volum, care pa r ' că vine d in a l tă lume.

î n t r ' a d e v ă r au to ru l vo lumulu i de „p roză" t ră ieş te pe a l tă lume. Ges tu l lui n u este decât un slab cer t i f icat al concepţ i i lor de cari este condus în viaţă , o dovadă a egoismului esagera t , de care este s tăpâni t . Omul acesta îşi închipuie că toa tă lumea t r ebu ie să se c u t r e m u r e la auzul fap tu lu i că el a fost nenoroc i t în căsnicie. î ş i închipue că soarele trebuie* să s tea în loc, luna să-şi ascundă lumina , vân tu l să ^ c ă şi f lori le să nu mai înf lorească, pent ru-că el, tocmai el, a crezut că tot ce zboară se mănâncă şi că va pu tea robi o f i inţă, făcând-o să î ndure gelozia şi în­gus t imea or izontur i lo r lui , în schimbul unu i t r a i mizerabi l , pe care nu i-1 pu tea as igura .

înşe la t , înşelat , da r ce-i de vină l i t e r a t u r a ? Cu cea a greş i t bea ta proză românească spre a i-se pune în cârcă şi acest volum, meni t să stâr­nească zâmbetu l sau ind ignarea cet i tor i lor cu bun simţ în con t ra au toru lu i . Cur ioasă l u m e ! D a r ce-1 in teresează pe cet i tor u n fapt banal , care se în tâ lneş te în fie-care zi? Ce-1 in teresează pe ce t i tor numele femeei, pe care ai crezut c'o poţi tu ţ inea încă tuşa tă , dela care , cu o grado-manie r idicolă p re t indea i să te divorţeze, în t imp ce tu nu eşti decât un biet verme, care să t â r â i e? Ce-1 in teresează pe cet i tor fap tu l b ru t , pe care tu i-1 da i? Da . Se scriu luc rur i , car i au un fond real . T rebu ie însă u n deosebit t a len t a r t i s t ic spre a nu cădea în grosă lăni i . Şi în W e r t h e r al lui Goethe este ceva din p ropr ia via ţă a autoru­lui. Şi în D a n a lui V lăhu ţă . D a r câ tă d e p ă r t a r e dela v ierme până la a s t r u ! Cei doi m a r i scr i i tor i au fost conduşi de gându l de a da o operă de ar tă , ia r n u de a-şi r ă zbuna p r in scrisul lor. Şi aici e marea deosebire , d r a g ă domnule , care dai dovezi că ţi-ai me r i t a t pa r tea , pe care o prez in ţ i în volumul de „proză" .

* Se cunoaşte scandalul ce l 'a provocat la Iaş i

anga ja rea domnişoare i F ranc i sca Rozenberg-Ro-zan pe scena t ea t ru lu i na ţ iona l de acolo. T iner i ­mea a a ran ja t o demons t ra ţ i e osti lă, publ icul s'a ind igna t şi a t r ebu i t ca ac t r i ţ a evreică să fie î n d e p ă r t a t ă dela t ea t ru . U r m a r e a a fost că la r ându l lor ovreii au boicotat pe a r t i s tu l Liciu în tu rneu l său p r i n Moldova. Boicotarea s'a făcut pe fa ţă , deşi d in pa r t ea Român i lo r nu se ceruse alt-ceva decât î ndepă r t a r ea unei s t ră ine de pe o scenă na ţ iona lă .

De altfel mani fes ta ţ i a osti lă a publ icului ro­mânesc fa ţă de F ranc i sca Rozan n 'a făcut decât o m a r e rec lamă act r i ţe i , care , anga ja tă la o a l tă t rupă , i n t e rp r inde acum u n t u r n e u p r i n ţ a ră , p r im i t ă f i ind cu s impat ie de viz i ta tor i i ovrei ai t ea t re lor . N u m a i cât publ icul românesc n ' a u i t a t a t i tud inea ostilă a popula ţ ie i ovreieşt i fa ţă de ne în t r ecu tu l nos t ru a r t i s t Liciu, ale că ru i me­

r i t e p e n t r u cu l tu ra românească lo recunoaş tem cu toţ i .

Deunăz i t r u p a dlui Leonescu u r m a să dea o reprezen ta ţ i e la P lo ieş t i , cu piesa „Ca 'n Bi­bl ie" . Rolu l p r inc ipa l îl avea F ranc i sca Rozan . La r id icareo cor t inei t i ne r imea şi o p a r t e din publ ic a ţ i nu t să" răsp lă tească felul cum a fost p r imi t Liciu de ovrei . A a ran ja t o demons t ra ţ i e , încât a fost nevoie ca să i n t e rv ină au to r i t ă ţ i l e spre a nu se naş te u n scandal mai m a r e . Une le z iare p ro tes tează în con t ra acestui fel de ma-ni fes ta ţ iun i . N ' a r t r ebu i însă să se u i te că ele sunt î n d r e p t a t e în p r i m u l r â n d n u în con t ra ac t r i ţe i evreice, care poa te o fi având ta lent , ci în con t ra acelor R o m â n i , car i t r ec cu vederea felul cum cel ma i m a r e a r t i s t al nos t ru a fost p r imi t dc evrei , şi se duc să încurajeze pe o s t ră ină din neamul care ne u ră ş t e mai mul t .

* Duminecă , d. C. Dissescu s'a dus la biser ica

Miha i Vodă spre a azista la serviciul d iv in , Î m ­p r e u n ă cu dn i i gene ra l N ă s t u r e l , Onc iu şi al ţ i p r i e ten i . Au ascul ta t s fânta s lujba ca şi răsrmti-sur i le eminen tu lu i cor condus d $ maes t ru l Va-sil iu. Când să iasă d in biser ică, d. Dissescu fu opr i t lauşe de o femee, care-1 r u g ă să-i boteze copilaşul ce-1 ţ inea în bra ţe . Fos tu l m i n i s t r u a p r i m i t cu plăcere , a făcut p r e g ă t i r i l e necesare, a lua t copilul î n b r a ţ e şi i-a servi t ca naş , dându- i numele de T r a i a n .

Copilul e ra al d lu i Vas i le Macrea , fost rc-dator responzabil la răposata „ L u p t a " d in Bu­dapesta, ia r acum funcţ ionar la moni to ru l ofi­cial d in Bucureş t i . Corespondent.

„Din tara Boierilor". — O insultă la adresa Românilor. —

Agram, 23 I u n i e n.

. .Лgramer Tagb la t t " publică în numă­rul său dela 21 Iunie 1911 un foileton ..Aus dem Bojarenlande", de un oarecare Dr. A. Coralnik (sau poate Coral inc?) , din Viena, în care se aduc cele ma i murdare insulte ţăr i i româneşt i — pentru a se lău­da i-omanul ovreiului Marco Brociner.

Cine va fi acest domn Coralnik. nu ştim. Poa te va fi şi D-sa unul dintre mulţi i „prieteni" ruteni ai poporului românesc din Bucovina, care îşi face o meserie din ponegrirea poporului şi a ţăr i i româneşt i .

Reproducem câteva rînduri din acest foileton, ca să se vază cu ce minciuni se umple gazetele străine. Apar la Bucureşt i şi câteva ziare scrise în l imba germană. Poa te se vor simţi îndemnate să răspundă la acest foileton mincinos, restabilind ade­vărul.

„ î n t r e a g a is tor ie a acestei ţ ă r i (Român ia ) e u n şir n e î n t r e r u p t de răscoale sângeroase şi zadarn ice a, ţ ă r ă n i m i i p e n t r u pămân t . Lupte le au fost zadarnice , căci gloatele neorganiza te , de j u m ă t a t e sălbatice ale ţ ă r ă n i m i i aveau să lup te cu clasa cul tă a feudal i lor , cu fanar io ţ i i b ine or­ganiza ţ i şi vicleni . Şi D o m n u l ţ ă r i i , „Gospoda­ru l " , e ra în to tdeauna de pa r t ea boieri lor .

De a l tmin te r i ş t im pu ţ in despre R o m â n i a şi ac ţ iuni le cu l tu ra le ale acestei ţ ă r i . N u m a i d in v reme în v reme p ă t r u n d e la noi câte u n nume , ca spre p i ldă numele poetului r omân Alexan­d ru (!) Eminescu , a c r i t i cu lu i Gberea-Dobru-dgeanu (!) etc. Tot ce ş t im despre R o m â n i a e că R e g i n a acestei ţ ă r i publ ică sub numele C a r m e n Sylva poezii nemţeş t i , pe care, fireşte nu le ceteşte nimeni. D a r ş t im şi aceea că sub spoiala de cul­t u r ă a acestei ţ ă r i , sub s t r a tu l subţ i re de civili­zaţ ie — Bucureş t i i au doară p re ten ţ i a de a fi P a r i s u l O r i e n t u l u i ! — se ascunde o ba rba r i e adâncă şi o a s u p r i r e g r e a : Ceeace p ă t r u n d e d in R o m â n i a p â n ă la noi e n u m a i s t r igă tu l de dispe­r a r e al celor a supr i ţ i şi loviţi. , F a n a r i o ţ i i au şi astăzi, ca în t recut , destule mijloace ca să apere cu sabie şi foc „ c u l t u r a " lor...

Şi aşa înainte până ajunge la romanul „Das Volk steht auf" alui Marco Broci-

Pag. 4 „ T R I B U N A " 29 Iunie n. 1911

nor*), c ă r u i a a u t o r u l fo i l e tonu lu i îi a d u c e l aude , r e c o m a n d â n d a c e a s t ă l u c r a r e fan-. tez i s tă ca un t a b l o u fidel al , . s t ă r i lo r cul­t u r a l e " din ţ a r a r o m â n e a s c ă .

Un cititor al „Tribunei".

Ştiri din Bucovina. Noul rector al universităţii din Cernăuţi. — Clu­bul dietal român. — Convocarea dietei ţării. — Turneul trupei Nottara-Licîu. — Excursiunea

învăţătorilor în România.

Cernăuţi, 26 I u n i e 1911.

Duminecă în 25 1. c. un ivers i t a tea din Cer­nău ţ i a p r imi t u n nou rec tor în persoana dlui Dr . Ş tefan Saghin , profesor de dogmat ică la facul ta tea teologică a univers i tă ţ i i şi un bun Român , care se bucură de o îna l t ă s t imă la co­legii d-sale s t ră ini . D . profesor Şagh in a fost şeful g rupă re i p p ă r ă r i s t e în anii 1907 şi 1908 şi de s igur că şi acuma, f i ind viri l ist , se va asocia acestei grupăr-i în die ta ţăr i i . E un semn bun că tocmai la începutu l sesiunii dietale Român i i bucovineni au câşt igat în persoana noului rec­tor un ivers i t a r un deputa t mai m u l t ; cu d-sa şi cu Mi t ropol i tu l ţă r i i n u m ă r u l deputa ţ i lo r români se urcă la 24 în dieta actuală .

*

Aceşt i 24 de depu ta ţ i sunt din nefer ic i re pen t ru noi Bucovineni i împăr ţ i ţ i în t re i g r imăr i separa te : cea conservatoare, cea democrată şi cea apărărîstă, adecă boierii , învă ţă to r i i şi preoţ i i . Ţă ran i i au un s ingur deputa t , pe d. Boncheş care de-ocamdată nu s'a asociat încă nici unei g rupă r i . D. deputa t Dr . A. Onciul fostul şef al pa r t idu lu i na ţ ional r omân din Bucovina face î n t r ' u n ar t i ­col de fond din N r . 28 al „Foi i P o p o r u l u i " o p ropune re p e n t r u conlucrarea în comun a celor t re i g rupă r i , car i în die tă vor forma „Clubul ro­mân". P e n t r u acest club d-sa a făcut şi u n s ta tu t anumi t . N u şt iu dacă cele t re i g r u p ă r i vor u r m a sfa tului dlui Onciul , care în caz con t r a r va fi silit să înf i inţeze o „Ligă democra t ică" (frei-s inger Verband) cu al te neamur i s t ră ine din ţeară .

*

Die ta provincia lă a fost convocată pe Luni în 26 Iun ie a. c. pen t ru o sesiune scurtă , numai de 3 zile, ca să se const i tue , căci adevăra ta se­siune u rmează să fie la toamnă . D iminea ţa s'a oficiat mai în tâ i serviciul divin în toa te biseri-cele şi s inagogele, apoi d. Al . H o r m u z a c h i în ca l i ta te de mareşa l al ţă r i i a deschis dieta, după ce depusese j u r ă m â n t u l îna in tea preşedin te lu i ţăr i i . Mareşa lu l a ţ inu t şi o cuvân ta re în care a adus dinast ie i domni toa re omagi i de credin ţă şi supunere , cu ocazia logodnei a rh iduce lu i Ca-rol Franc i se Iosif cu nr incesa Zita de P a r m a .

*

Cu ocazia reprezen tă r i i pieselor de Dcla-vrancea şi Caragia le la Cernău ţ i , Român i i li-au adus ar t i ş t i lor bucureş ten i ovaţi i ce pă reau că nu mai iau sfârşi t . Genial i i i n t e rp re ţ i ai a r te i româ­neşt i au fost aproape f iecare dă ru i ţ i de că t r ă „So­cietatea p e n t r u c u l t u r ă " cu câte u n cadou de­osebit în semn de dragos te şi de mul ţ ămi tă . Da­mele au căpă ta t splendide buchete de t r anda f i r i roşii, d. N o t t a r a p r imi după reprezen ta ţ i a de Marţi a „ N ă p a s t e i " în care d-sa 1-a juca t pe Ion nebunul , un inel dc aur şi d. Pe t r e scu un cuţ i taş de aur . Miercur i s'a dat comedia franceză „Ne­pof t i tu l" în t r aducerea d-lui A. Bră teseu-Voi-neşti . 1). Liciu a fost toa tă seara obiec tu l ovaţii­lor celor mai sgomotoase, iar la f inea reprezen­taţ iei a fost dă ru i t din pa r t ea „Soc. p e n t r u cul­t u r ă " cu un baston de aur . I n t impu l acesta s'a

*) Despre care s'a scris în „ T r i b u n a " .

r evărsa t pe scenă o ploaie de f lori a runca t e din loje şi din pa r t e r r e . Pub l i cu l s'a sculat în pi­cioare şi a ap laudat m i n u t e de-ar îndul cu u n en­tuziasm ce-a ajuns la del i r iu . Acest moment a fost cel mai mişcător din toa tă seria de repre­zentaţ i i , care, după cum scrie d. Io rga , a fost o r e i n t e g r a r e mora lă a Român i smulu i în Bucovina . Gazetele nemţeş t i însă nu amintesc de loc acest tu rneu , tot aşa ca şi cele j idoveşti .

* D u p ă expoziţ ia na ţ iona lă din 1906 la Bucu­

reşti , după cea din 1908 la Iaş i şi după desvăl i rea s ta tu ie i lui V. Alecsandr i în acelaş oraş, Român i i bucovineni au pr ins o d ragos te deosebi tă p e n t r u l ibera Român ie . A n de an cercetează în n u m ă r tot mai m a r e cursur i le din Văleni , an de an pe­t rec tot mai mul ţ i va ra la băi le din R e g a t ; cei de dincolo vin la noi fie ca să dee reprezen ta ţ i i t ea t ra le , fie ca să ţie şezători l i t e ra le şi ia tă că l egă tu r a sufletească în t r e cei despăr ţ i ţ i p r i n gra­ni ţe nef i reş t i , se înf i r ipă din ce în ce, ne facem o apă şi un pământ . As tă vară o mul ţ ime de în­vă ţă to r i români din Bucovina lua ră p a r t e la con­gresu l învă ţă to r i lo r d in Cons tan ţa , iar în vara asta asociaţii le învă ţă to r i lo r din ţ i nu tu l Câmpu­lungu lu i şi al H u m o r u l u i fac excurs i i p r in păr­ţi le cele mai romant ice ale r ega tu lu i românesc . Cei d in tâ i vor pleca la 5 Iu l i e st. n. din D o r n a cu p lu te le pe B i s t r i ţ a până la Broş ten i şi de acolo pe jos spre P i a t r a Neamţu lu i , mănăs t i r i l e Văra tecu l , Agap ia etc., iar cei din H u m o r vor vizi ta Cons tanţa , Bucureş t i i , S ina ia şi la u r m ă vor lua pa r t e la cursur i le din Văleni i de Munte , până 13 Augus t , când vor fi oaspeţi i congresului învă ţă toresc al f ra ţ i lor din R e g a t la Târgoviş te . Coresp.

Turneul artistic aranjat de Societatea noastră teatrală va avea

loc în următoarele oraşe:

2 Iu l ie n%u Beiuş (Bihor ) . 9 I u l i e n. Oradea-mare .

12 I u l i e n. Se in i (com. S ă t m a r ) . 16 Iu l i e n. Bă i le Pave l i ane ( lângă S ighe tu l

m a r m a ţ i e i ) . 23 I u l i e n. în Vişeul de sus (com. M a r a m u ­

reş ) . 29 şi 30 Iu l i e în Şomcuta-mare . 2 Augus t n. în Lăpuşul -unguresc (corn. Sol-

noc-Dobâca). P r o g r a m u l este foarte var ia t şi atract iv. S e /

va declama, cânta cu voce şi la p ian şi se va juca / tea t ru . '

I n acest tu rneu , vor lua p a r t e u rmătoare le pe rsoane : d-şoara An icu ţa Voileanu, d i s t insa a r t i s t ă care s'a impus la academia vieneză, d-şoa-rele Rel i şi Geni P o p a r a d u , două d i l e t an te de m â n a în tâ ie , — d i n t r e car i p r ima , va u r m a , din toamnă, la conservatorul de a r tă d r a m a t i c ă din Bucureş t i .

D l Ionel Cr i ş anu , cunoscutul ba r i ton l i r ic , elev în u l t imul an la academia de muzică din Viena şi Cons tant in Calmuschi , aprec ia tu l comic. Conducerea t u r n e u l u i este î nc red in ţ a t ă d lui Au­rel Bănuţ , d i rec torul a r t i s t ic al societăţii tea t ra le . P e n t r u câteva piese, este a s igura tă şi colaborarea d i le tanţ i lor d in respectivele oraşe.

A lă tu rea de dec lamaţ iun i lc dn i l o r : B ă n u ţ (comedie de salon) şi Calmuschi (comedie de ca­racter şi bufă) se va auzi a r t a îna l tă , p res ta tă de-o a r t i s t ă ca d-ra Voi leanu, care va susţ ine şi acompaniamentu l pieselor cân ta te de ba r i tonu l Cr i ş ianu , al căru i r epe r to r a fa ră de Prologul lui P a g l i a n i , este cura t românesc (Dima , Mure-şianu, Bred iceanu etc.)

Piesele tea t ra le reprezenta te , vor fi următoa­re le : „Bucă tă reasa" , „Cur ioz i t a te femeiască", „Rococo", „Unica f ică" şi d r a m a „ J e r t f ă " .

Cuvântul unui ţăran. D ă m aici d u p ă n o t e l e pe ca r i le-a fă­

c u t p ă r . I o n M o ţ a , v o r b i r e a ţ ă r a n u l u i Ion V ă s â i , ţ i n u t ă l a a d u n a r e a d in Orăş t i e . Va vedea o r i c ine de c â t ă l i m p e z i m e de vederi e s t e s t r ă b ă t u t ă a c e a s t ă v o r b i r e s implă şi n e p r e t e n ţ i o s ă .

I a t - o : Fraţi ţărani!

Dragostea de neam şi iub i rea de frate ni'a adus şi pe m i n e de depar te , d in Băna t , aici la voi, ca să ne ma i spunem u n i i a l tora păsurile şi să s fă tu im cum să le ma i abatem de pe la noi! I n numele f ra ţ i lor voştr i d in B ă n a t vă grăese şi delà ei vă aduc frăţească î m b r ă ţ i ş a r e ! Şi când a le rgăm u n i i spre a l ţ i i , n u facem altceva decât ce ne porunceş te duhu l vremii şi n a t u r a ! Iar duhul vremi i şi n a t u r a ne poruncesc ca să nizuim şi noi spre desvol tare • şi spre a ne păs t ra neamul aşa cum 1-a lăsat Dumne­zeu! P u t e m noi, poporul , lua p i ldă delà cocostârci şi delà r îndune le . Au nu vedem noi pe aceste paser i ale cerului cum ele, când vine vremea aceea, se adună şi ţ in s fa tur i , un fel de a d u n ă r i ale nea­mulu i lor, chibzuind ce au de făcut , că u i te se apropie zile v ră jmaşe p e n t r u neamul lor ? Şi ce fac ? Se înţe leg şi hotărăsc , că, pen t ru a'şi feri neamul de pei re , să fugă d in calea primejdiei spre ho ta re mai p r imi toa re , spre ţ ă r i calde, şi să vină i a ră înapoi n u m a i dupăce vră jmaşa lor cea mare , i a rna , a t recut . S'or fi ducând, gândesc eu, la sfatul r îndune le lo r şi a cocostârcilor şi câte un vrăbioi , câte u n pi ţ igoi ceva, şi le-o fi spunând să nu meargă , să stee aci, că cum nu p ie re el în vremea i e rn i i , doar n 'or p ie r i nici ele. D a r pu tu t -a vre-odată vrăb ie ţu l or i p i ţ igoiul să abată pe r î ndune le delà d r u m u l cel firesc al lor, pe care urmându-1 , îşi scutesc neamul de potop? Şi la ce d r u m u r i grele şi lung i pornesc ele pen­t r u a'şi scăpa neamul de p e r i r e ! De-am avea şi noi a tâ ta dragoste pen t ru fe r i rea neamului no­s t ru de pei re , şi am porn i pe gre le d r u m u r i ale luptei pen t ru m â n t u i r e a lu i , ca aceste mici p ă ­sărele la grele le d r u m u r i peste măr i şi ţ ă r i , prin f u r t u n i şi foame, — ce bine ar f i !

D a r chiar de aceea ne-am a d u n a t azi aici, ca să vă vădim că şi noi ş t im ce e lupta pentru l imbă şi d r e p t u r i , p e n t r u car i mergem după ші s ingur steag — cel al p a r t i d u l u i nos t ru naţional,' ai cărui fi i şi oşteni credincioşi voim să fim! Şi ne-am a d u n a t ca să a r ă t ă m guve rnu lu i că deşi t recem p r i n a tâ tea g reu tă ţ i în lup ta noastră na­ţ ională , ele nu sunt în s ta re a ne lua voia delà această lup tă ! N u ! Căci noi suntem deprinşi cu răul şi cu t r a iu l slab, ca boul cu paele şi pleava din iesle, pe care, în l ipsă, o mancă cu călcare pe in imă, având el năde jde bună şi credinţă în sosirea p r imăver i i , care îl va duce iar la iarba verde şi grasă şi dulce! Aşa credem şi noi, cari t r ă im cu paie şi pleavă de d r e p t u r i în această ţară , că va aduce Dumnezeu p r imăva ra care să ne răsplătească pen t ru cât acum răbdăm în cele na ţ iona le !

Guvernu l , a r ă t ând spre a leger i le ce trecură, zice că nc-a înv ins ! Nu-i adevăra t . A smulsei delà Români câteva cercur i de deputa ţ i , dar pe neamul românesc nu 1-a î n v i n s ! Că doar tot am t r imis şi noi acolo încă 5 depu ta ţ i . Aceia sunt ai noşt r i şi vorbesc p e n t r u noi acolo. Ş t i ţ i pilda lui Chr is tes , care a făcut, m i n u n e a de a sătura 5 mii de oameni cu 5 p â n i şi 2 peşti şi încă au mai cu­les pe u rma p r â n z u l u i şi 12 coşuri dc sfărîmături! Apoi şi noi R o m â n i i d in această pa t r ie suntem ca poporul acela bun al lui Chris tos . Şi noi prin cele na ţ iona le vom fi să tu ra ţ i p r i n voia lui Dum­nezeu. Cele 5 pân i de cari ne sa turăm sunt cei 5 depu ta ţ i ai noşt r i , car i d in sufletul lor mare nc^ sa tu ră pe noi pe toţi cei t re i milioane de Ro­mân i , cei doi peşti ne sun t l imba şi legea la cari ţ inem cu toată tă r ia . D a r chiar de ar izbuti vrăş­maşi i să ne smulgă şi cele 5 pâni , pe cei 5 depu­ta ţ i , tot ne mai r ă m â n cele 12 coşuri de sfărîmă-

Ocazie de cumpărat mobile! Din cauza producţiei abundente poţi afla pentru preţurile cele mai săzute

Ж е S íékt l j şl Béti « Ä f *

Oameniloç acreditabili se vând şi pe lângă

= plătire în rate lunare f ă r ă n c i ° "«*™ de preţ.

= Mare asortiment în trusonri pentru mirese. = : La cerere din provincie trimite bogatul catalog ilustrai

29 Iunie a 1911 „ T R I B U N A" Pag. 5

tari, ca r i s u n t in t e l igen ţa noas t ră , c ă r t u r a r i i no­ş t r i d i n a fa ră de d ie tă , ca r i ne vor h r ă n i ei su­fletele!

Se tot vorbeşte f ra ţ i lor , de „pace" î n t r e noi şi U n g u r i . Apoi să dea D u m n e z e u să vie pacea aceea, că şi noi o v rem, da r n u vrem decât o pace cinsti tă şi n u viclenie vulpească. Că u i t e cum e cu pacea aceea. Oda tă m 'a p r i n s u n domn u n g u r , chiar d u p ă o a d u n a r e de astea, la L u g o j , şi f i indcă ştia b ine româneş te şi a crezut că dacă eu sunt ţă ran apoi repede îmi poate u m p l e a u rech i le cu nişte h u l e despre domni i noş t r i . Ş i mi-a z i s : „Auzi bade I o a n e ! d-voastră ţ ă r a n i i g reş i ţ i foar te mult când ţ ine ţ i a tâ ta la domni i voştr i . D o a r pen t ru ei , că-s n e a s t â m p ă r a ţ i , vă v in şi voauă atâ­tea rele. U i t e , de te rogi de U n g u r , acela î ţ i poate scoate câte u n d rep t , câte o u ş u r a r e ceva. dar ai voştr i nu! . . .

I -am spus să'şi ţ i nă n u m a i sfa tul p e n t r u Săcuii d in cur t ea sa, că eu şt iu ce e binele meu s ingura t ic şi b ine le cel m a r e al neamulu i , şi i-am spus câte am ş t iu t eu. A tunc i a v r u t să plece, zi-cându-mi : „De-aia vă umblă vouă aşa de prost , eă voi R o m â n i i sunte ţ i ca câni i ! . . . Să r i ţ i n u m a i la tot omul ce-i s t r ă in de voi şi-1 muşcaţ i şi u n d e împlânta ţ i colţii în sumanu l lu i , nu-1 ma i lăsa ţ i până nu-1 s fâ r t i ca ţ i ! Ca câni i ! . . . A tunc i n u l-am lăsat să plece, ci l-am p r i n s de mânecă şi i-am ris: É i , s tai acum u n pic , domnule , să vedem cum îi cu vorba asta ? R o m â n i i sunt ca câni i ? D a r ş t i i d-ta cine-i cânele pe lumea asta ? D e m e r g i d-ta la s tâna de pe m u n t e : oare cine e cel mái bun pă­zitor al t u r m e i , al î n t r e g u l u i b u n ce-1 a re păcu­rarul Í O a r e n u cânele ? Când v ine hoţul noaptea eă fure p r i n î n tune rec o oaie d in s tâna s tăpânu­lui, oare n u cânele t reaz vesteşte pe s tăpân p r i n lătratul s ău? De v ine l u p u l , oare n u cânele sare cel d in t â i înrtru a p ă r a r e a ! t u r m e i , p r i m e j d u i n -du'şi v ia ţa ch ia r , p e n t r u a păzi bunu l s t ăpânu lu i său ? De vii- d-ta p r i n s t r ă in i în cur tea mea, câ­nele d i n l an ţ tot se s fa rmă, dând de ş t i r e gazdei , că om s t r ă in a i n t r a t în cu r t e şi de ar pu tea rupe lanţul, ţ i -ar a r ă t a el pe u n d e să ieşi de ac i ! L a vânătoare oare poate vână to ru l face ceva f ă r ă a jutorul câne lu i? Ş i a l t e le şi a l te le! Dar n u e nu­mai de folos cânele, e şi de fa lă! Câţi domni n u vezi, ch ia r p r i n t r e d-voastră Ia oraş , car i n u pot •uiflbla s i n g u r i pe ul i ţă , de'şi duc cu ei un că-ţpl de a ţă şi-i pun la g â t zu rgă lae şi podoabe, şi câte doamne îl poa r t ă î n b ra ţ e şi-1 pun în fe­reastră, împodobi t cu pan t l i c i la gâ t , aşa l-au îndrăgit. Aceştia-s câni i cei lenevi ţ i şi domni ţ i , netrebuiţi, de care vă place d-voastră. Ai noş t r i însă sunt r ă i , da r b u n i ! Ş i or icât de r a i sunt cânii noştr i , to t este m o d r u a te aprop ia şi de ei. Ian vină d-ta la cânele meu în toată ziua cu o bucătviră şi i-o a runcă , şi vei vedea că va săr i tot mai rar la d-ta, ba pe u r m ă nic i n u te mai l a t ră , ci te va socoti de binevoi tor al l u i şi te va l inguş i

[ şi vei face ce vre i cu el, şi va săr i n u m a i la al ţ i : străini or i d u ş m a n i ai cu r ţ e i ! . Apoi î n felul acesta a r fi şi ei şi Român i i ca I cânii. Că voi, s t r ă in i i , vă ap rop ia ţ i de casa şi de

curtea lor tot ca s t r ă in i i , n u ca cunoscuţ i şi pr ie ­teni! Mai c u r î n d să lua ţ i , decât să da ţ i ceva gaz­delor. I a n v ină domni i voştr i la noi cu buna , dee

|Ce i-se cade R o m â n u l u i , neamulu i î n t r e g , n u la singuratici speculanţ i , mişei , şi veţi vedea cum puteţi îmblânzi acest n e a m şi-1 pu te ţ i s t ăpân i eu bine şi veţi avea în e l ' u n m i n u n a t păz i tor , cum a fost totdeauna, al ţ ă r i i con t ra s t r ă in i lo r şi duş­manilor ei ! Că n u este n a ţ i u n e ma i credincioasă

^ ţi bună ca na ţ i a noas t ră românească , — care la «mulţi ani să ne t r ă i a scă !

Dr. VICTOR GRAÜH. Ык universal, medic şcolar calificat, profesor de Igienă.

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

Invitare de abonament Stăm în faţa unui nou semestru de abona­

ment. Acum când o campanie detestabilă, nelo­ială şi ingrată s'a pornit împotriva ziarului no­stru, drept răsplată pentru nesfârşitele sale ser­vicii aduse cauzei naţionale, avem îndoită nevoie de sprijinul prietenilor şi a cetitorilor noştrii statornici şi credincioşi, cari nu s'au lăsat misti­ficaţi nici terorizaţi.

Ii rugăm pe toţi să grăbească cu reînoirea a-bonamentelor, şi să facă o propagandă în cercul lor, pentru câştigarea de noui abonaţi, pe re-stanţieri să-şi achite datoriile lor», căci ziarul no­stru este avizat acum la propriile sale puteri în lupta grea ce o duce pentru interesele naţionale.

In faţă, loviţi cu şeaptesprezece procese de presă, dintre cari cel dintâiu se va desbate la 16 August în spate loviţi de focul concentric al unei propagande organizate de calomnii, min­ciuni şi invective, nădejdea noastră se reazămă pe acea p a r t e sănătoasă a publ icu lu i nos t ru care are independenţa sa de judecată, spiritul de dis-cernemânt şi devotament adânc, desinteresat şi sincer pentru cauza naţională.

Apelăm deci la ce e mai bun în societatea noastră, ta acea parte a publicului nostru care poate crede în îndemnurile cinstite ale unui ziar, în mărturisirile sale de credinţe loiale şi drepte, fiindcă cugetarea ei însaş este nestricată, loială, dreaptă şi cinstită.

Abonamentul la „Tribuna" este:

pe un an pe 1j2 an pe V4 an pe t lună

pe un an In România:

pe an —

2 8 . — cor. 14.— cor.

7.— cor. 2.40 cor.

40 .— cor. 20 .— cor.

Redacţia şi Administraţia „Tribunei.'

Oin străinătate. Criza ministerială din Franţa. D i n P a r i s se

a n u n ţ ă u r m ă t o a r e l e : Se crede că min i s t e ru l Cai l laux se va fo rma

în scur t t imp de oarece min i s t ru l de fi­n a n ţ e şi-a as igura t co labora tor i i .

Min i s t ru l de răsboiu Go i r an şi min i s t ru l de jus t i ţ i e P e r r i e r nu vor ma i i n t r a în noul cabi­net . Cai l laux va lua preş iden ţ ia consi l iului şi min i s t e ru l de in t e rne , i a r por tofo l iu l f inan ţe lor va fi p robab i l ofer i t fos tu lu i min i s t ru . K l o t z ; Delcassé va p ă s t r a min i s t e ru l mar ine i şi C r u p p i va lua min i s t e ru l jus t i ţ ie i . Candida ţ i i min is te ru­lu i de ex t e rne sun t p re fec tu l Senei , Selwes, P o -incaré şi Mil le rand. Por to fo l iu l războiu lu i a fost p romis fos tului m i n i s t r u de războiu E t i e n n e sau fos tu lu i m in i s t ru de de f i n a n ţ e Cocher ie .

— Vi i to ru l p r im-min i s t ru va avea de rezolvi t o ser ie de probleme mar i . I n p r i m u l r înd asigu­r a r e a buge tu lu i şi vo ta rea legei p e n t r u as igura­rea munc i to r i lo r , da r îna in te de toa te r e fo rma e lec tora lă . V i n apoi p rob leme gre le ale pol i t icei e x t e r n e cu p r iv i r e la Span ia şi Maroc .

* Situaţ ia î n Albania . S'ar fi părut că

în urma călătoriei sultanului în Albania, re­

voluţia malisorilor şi mirdiţilor ar* ajunge la sfârşit. Sultanul făcuse promiţătoare decla­raţii de pace şt aproape toate dorinţele res-culaţilor ar fi fost împlinite de guvernul turcesc, dacă nu ar fi intervenit acţiunea Angliei şi Rusiei, cari cu ajutorul Muntene-grului cearcă sa tulbure din nou împreju­rările. In zilele din urmă se accentuează din ce în ce mai mult necesitatea unor demer­suri pe lângă Poartă, din partea puterilor semnalare a tratatului de Berlin, iar mali-sorii găzduiţi în Muntenegru sunt sfătuiţi să ceară maximul dorinţelor lor. Se zice că se exploatează prin aceasta neîncrederea al­banezilor faţă de guvernul turcesc care i-a ţinut până acum numai cu promisiuni ne­împlinite. Nu se poate prevedea încă ce urmări va avea această nouă încurcătură. Atâta se ştie că guvernul turcesc are seri­oase intenţii de împăcare, iar răsculaţii stau tot pe baza manifestului pe care l-au publicat în unul din numerele trecute.

C a s ă r o m â n e a s c ă în Ierusa l im. I a t ă , t recuta-au sute de ani şi români i n ' au

încă o biser ică a lor în I e rusa l im , î n care să audă sf intele rugăc iun i în l imba moşi lor şi s t rămoşi lor l o r ; au însă de vre-o câţ iva ani u n local închi­r ia t , o Casă românească , unde se adăpostesc, şi u n P a r a c l i s în care aud preo ţ i i r o m â n i r u g â n d pe D u m n e z e u în l imba pă r in ţ i l o r lor.

Acea casă românească m e r g e p rog resând din zi în zi, şi aceasta m u l ţ ă m i t ă ac t iv i tă ţe i ce desfă­şură membr i i comi te tu lu i , p r ecum şi înch ină to­r i lor însuf le ţ i ţ i de dragos tea re l ig iune i creş t ine , car i venind în I e rusa l im spre înch ina re la locu­r i le sf inte , au a ju ta t şi a ju tă acea casă p r i n do-na ţ ran i l e ce fac neconteni t , aşa că astăzi ea a re 20 camere mobi la te , cu toa te cele de t r ebu in ţ ă . D u p ă i nven t a ru l casei, acele obiecte valorează 1843 lei.

P e l ângă toa te aceste, i a tă cunoscut vă fac vouă Român i lo r din Român ia , p r e c u m şi vouă R o m â n i l o r ce locui ţ i în ţ ă r i despă r ţ i t e de tu lp ina românească , p u r t â n d de su te de ani g reu l j u g al s t ră in i smulu i , că Pa rac l i su l ce se află în casa ro­mâneasca e de toa tă f rumuse ţea , împodobi t cu i-coane împără teş t i , cruci m a r i fe reca te cu aur , sf inte vase suf la te cu aur , po l icandru , candele, că­delni ţe , ves tmin te pre ţ ioase preo ţeş t i şi diaco-neş t i şi al tele, p r e c u m şi u n n u m ă r m a r e de căr ţ i p e n t r u slujba bisericească, car i asemenea, după i nven t a ru l Pa rac l i su lu i , sun t . p re ţ ă lu i t e la 1231 lei. Vă mai fac încă cunoscut că n u va t rece m u l t cu a ju toru l lu i Dumnezeu , vom începe aici , î n Ie rusa l im, p u n e r e a temel ie i une i biser ici or to­doxe r o m â n e pe locul u n d e a fost b iser ica >Sf. Ş te fan , spre lauda lui D u m n e z e u şi spre fa la nea­m u l u i românesc , şi fi-va acea biser ică în tâ ia ce se va înă l ţa aici, având h r a m u l Sf. Arh id iacon Şte­fan .

B i n e c u v â n t a t fie numele ' acelor c reş t in i car i au a ju ta t casa românescă cât şi Pa rac l i su l , pe care credem de da tor ia noas t r ă a-i a r ă t a a ic i : D-na E u g e n i a Bo ldu r d in Iaş i , D in icu Otopeanu din Bucureş t i , N icanor Cruceanu din Basa r ab i a Costache An tonescu din «Focşani, JSTeculai Boie ru din Câmpina , H a g i Necu la i Cost inescu din Te­cuci, H a g i Costache Antonescu din Focşani , Bu-dur i d in Carabaca (Dobrogea ) , I o a n Ionescu d in B u c u r e ş t i ; I ancu , d in T . -Măgure le ; Mar i a I a n c u Cofetar iu , d in B a s a r a b i a ; Nas t a s i a Basara -binca, Tudora Ananescu , Lav ren t i e Mohanu , P a n g r a t i e Mohanu , Ef t imia a p reo tu lu i Vasi le d in Bucureş t i , Arsen ie Popescu din Bră i la , Ar -m a n d r i t u l Dionis ie din Buş ten i , A r h i m a n d r i t u l l u v i n a l i e Manolescu, P r e o t F o t e a Oprea , I e ro -diacon Sava t ie P o p a .

Magazinu l de Mob i le Cel mai mare şi mai bine asortat magazin în Ungaria-de-sud Mare depozit în obiecte fine, până la cele njai fine. Mobile de cea mai bună calitate o specialitate : Mobile din lemn masiv, lucrate fără aplicaţie. Preţuri fixe. Comandele se efeptuiesc prompt şi conştiinţios.

Timişoara-centru, Strada Zápolya No 7. =z

Pag, б

D u m n e z e u să ne lumineze şi să ne ajute să Iu--; c r ăm cu cea m a i - m a r e d ragos t e şi de astăzi îna­in te , ca să p u t e m eşi la l imanul dori t .

1911, I u n i e 4 Ie rusa l im.

P reşed in te l e comi te tu lu i p e n t r u zidirea unei biserici i or. române în Ie rusa l im.

Teodor P. Burada.

Tovărăşii săteşti. — Convocare. —

Subscr iş i i convocam o a d u n a r e poporală eco­nomică p e n t r u Î n f i i n ţ a r e a de tovărăş i i săteşt i şi cu scopul de a demons t ra impor t an ţ a econo­mică şi pu te rea o rgan iza toare a tovărăş i i lor ma i ales la poporu l nos t ru .

A d u n a r e a se va -ţinea în Timişoara- fabr ic , l a ' 2 I u l i e st. n. adecă Duminecă după ameazi la orele З 1 ^ î n curtea b iser ic i i gr.-or. d i n F a b r i c cu concursul domni lor Ioan Moţa şi Vasile Os-vadă, cei mai a p r i g i şi neobosiţi p ropovădui to r i a i idei lor 'de asociaré şi f ăp tu i to r i i mul to r lu­c ru r i bune şi folositoare.

L a această a d u n a r e sunt poft i ţ i toţ i cei car i se in teresează de soartea ţ ă r a n u l u i român , dom­n i preoţ i şi învă ţă to r i sun t r u g a ţ i să-i î n d e m n e pe ţ ă r a n i a pa r t i c i pa în n u m ă r cât ma i mare , astfel ca s fa tur i le auzi te şi î nvă ţ ă tu r i l e însuş i te cu această ocaziune să fie r ă spând i t e î n cercur i cât mai l a rg i .

T imişoa ra , I u n i e 1911,Dr. P o m p i l Cioban, ad­vocat în Timişoara , A l e x a n d r u C iugudean pro­p r i e t a r de p ă m â n t în Bruzn ic , Dav id Voniga , p reo t î n Gyi rok , M i r o n Moldovan, p reo t în co­m u n a M u r a n i , Vas i le M u n t e a n Bunea , econom, George Tocitu, preot în comuna Calacea, Nicolae Vulpe , preot în Comuna J a d a n i , V i r g i l Popovic i , p reo t î n comuna Giroda , D a r a b a n ţ i u Ion , econom în Seceani , A r o n Lecbi , econom în Seceani , Da­m i a n Sebeşan, învă ţă tor î n comuna Săcusigi , Şte­fan Sebeşan, învă ţă tor î n comuna Săcusigi , Şte­fan Sebu, p r i m a r com. econom în comuna Săcu­sigi , F lo rea B u t t a , econom în comuna Săcusigi , George P â r v u , învă ţă tor , George Bres t in , eco­nom, Ioan Crăc iun , Ioan Bărbos, I oan B l i d a r i u , toţ i d i n Chevereşul-mare, Sava Se rd inean ţ iu , învă ţă tor , M i h a i Gu t tu , învăţă tor , I o a n B i s t in , econom, d i n Fen lac .

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 28 Iunie n. 1911.

— Buletin metereologic. Institutul metereologic anunţă ridiearea temperaturii, cu ploi sporadice în ră­sărit (furtum).

Prognoza generală e: mai târziu căldură, în răsărit pe atacuri ploi.

Temperatura la amiazi a fost 17*7% Celsius.

— Poeţii A. Vlabuţă şi St. 0. Iosif în Sibiiu. Nise anunţă din Sibiiu, că poeţii A. Vla-huţă şi St. O. Iosif au sosit la Sibiiu, unde vor sta mai multe zile, ca oaspeţi ai poe-tidui O. Gog a.

— Boala domnului Nicolae Iorga. Se anunţă din Vălenii de Munte : Suferind de mai mult timp de broncbită din cauza expunerii prea mari, boala d-lui Iorga se agravase. Telegrafic au fost chemaţi d-nii doctori I. Cantacuzino, profesor, Dr. D. Popovici, cari împreună cu d. Eduard Pârvu medicul oraşului Vălenii de Munte au constatat în urma consultului, că d. N. Iorga suferă de gripă, laringită, farin-gită şi congestie pulmonară. In urma grabnicilor îngrijiri ce i-s'au dat, starea d-lui Iorga merge spre bine.

Incurînd d-sa va fi pe deplin restabilit.

— Cea mai frumoasă suverană. La balul shakespearian care a avut loc la Londra în ajunul încoronărilor strălucitul

„ T R I B U N A

public a admirat frumuseţea viitoarei Su­verane, A. S. R. Prinţesa Maria.

In ,,Figaro" Raymond Recouly .re­marcă faptul că toate privirile asistenţei erau atrase de frumuseţa A. S.

— Sărbătorirea dlui Emil Gîrleanu. D i n Bu­cureşt i ni-se sc r ie : Duminecă seara, un g r u p de scr i i tor i şi a r t i ş t i au oferi t un banchet , la terasa Oteteleşeanu, d is t insulu i scr i i tor E m . Gâr leami , noul direC|tor al T e a t r u l u i Na ţ iona l d in Cra­iova.

La acest banchet au pa r t i c ipa t doamna şi dl E m . Gâr leanu , ' doamna şi dl I ) . K a r n a b a t t , dna N a t á l i a N e g r u , domni i Octavian Goga, II . Chen-di , D. Anghe l . Vasi le Savel, I . Minulescu, E u g . Lovinescu, Victor E f t i m i u , A. de Herz , ] ) . N a n u , Cornel iu Moldovan, Al . S t ama t i ad , Li viu Reb-reanu , I . Dragoslav , p ic tor i i S a t m a r y şi I se r .

Banche tu l a fost u n omagiu colegial şi b ine mer i t a t făcut noulu i d i rector al Tea t ru lu i d in Craiova.

I n tot t impu l banche tu lu i pictorul Iser a ca­r ica tu r i za t eu verva lui incisivă pe convivi.

— Un plagiat în „Românul". P r i m i m spre pub l ica re u rmă toa rea scr isoare :

Domnule redactor.

Vă rog să n u mă bănu i ţ i că vin aşa tâ rz iu cu şirele acestea. D a r eu sunt preot bă t r î n , care ce­tesc şi „Tr ibuna ' " şi „ R o m â n u l " , şi ştiu că ia zia­ru l autor izat colaborează (şi, p r i n u r m a r e , îi pr i ­meşte) vest i tul nos t ru cântăre ţ Gheorghe Coşbuc. I m i î nch ipu i am că va protesta d-sa împotr iva unu i î m p r u m u t l i t e ra r ne ie r ta t , apă ru t în N r . 12 Oal „ R o m â n u l u i " sub iscă l i tura dlui P. Dulfu, care dă o r a i t ă p r i n vechile r eg iun i de insp i ra ţ i e ale maes t ru lu i . Cum însă revendicarea pa t e rn i ­tă ţ i i l i t e r a re nu s'a făcut â i n pa r t ea cea mai com­petentă , o facem acuma noi, ce t i tor i i .

E s t e vorba de balada popu la ră „Cătălina", care-i p lag ia tă , ch ia r şi în cele mai mul te amă­n u n t e ale ei, după m i n u n a t u l „Blăstăm de mamă" al d lu i Coşbuc. Povestea „Lenei vesele" şi a co­pii lor e i : „ t re i feciori şi-o fa tă ma re" , cân ta tă cu f rumseţe ne în t r ecu tă de au to ru l „Morţ i i lui F u l g e r " , a i sp i t i t fantázia , f ă ră avânt astăzi, a d lu i Dulfu . Şi scr i i toru l acesta n u a mai căutat i n sp i ra ţ i a de-a-dreptul la izvor — la popor — cum făcuse cu „ I sp răv i l e lu i păcală" şi „Legenda Ţ igan i lo r " . N u a ma i r ămas nici la genu l umo­r i s t i c şi anecdotic, u n d e poţi avea efect cu l u c r u r i ma i p r imi t ive , cu o a r t ă mai noduroasă. D l D u l f u a ţ i nu t să abordeze genul ing ra t al ba lade i , şi — căutând subiecte — s'a opri t la o broşur ică d in biblioteca vechii „ T r i b u n e " , — la „Blăs t ăm de m a m ă " .

Cred că nu este nevoie să insis t p rea mul t a sup ra acestui caz, asemenea căru ia ne-am bu­cura să nu se ma i în t âmple altele. Căr t ic ica deia S ib i iu este foar te r ă spând i t ă , — o vând pe la t â r g u r i p â n ă şi iconar i i . Cu vremea va a junge şi la redacţ ia „ R o m â n u l u i " .

D a r dacă n u p u t e m p re t inde une i t inere le re­dacţ i i să ştie ce s'a scris în Ardea l acum 25 de arii, — nici ch ia r când l uc ru r i l e a p ă r u t e le sub-scria Coşbuc! — cu d rep t cuvân t ne m i r ă m că gaze ta r i i au tor iza ţ i n u cunosc nici l i t e r a t u r a fă­cută în u r m ă cu u n an, la semi-„autor iza ta" „ L u p t a " . Căci şi z ia ru l acesta nenoroci t a adus ( în N r . 183, an. I V ) u n foi le ton: „Povestea ce­lor şapte fraţi ai Katalinéi şi a mamei lor". F o n d u l este şi aici ident ic cu cel d in poesia d lu i Coşbuc, — dar dl Victor Eftimiu a încercat cel p u ţ i n să schimbe unele a m ă n u n t e , să dea u n aier or ien ta l în t rege i povest i r i — iar p r i n st i l s'o ap rop ie de r a f iné r i a decadenţ i lor de azi.

Dacă ar fi cunoscut măcar unu l d i n t r e aceste două produc te l i t e ra re , dl V. Goldiş ar fi res t i ­tu i t d lu i P . Dul fu manusc r ip tu l „Că tă l ine i " , scu-t indu ' l de neplăcer i la vremea bă t r îne ţe lor , — şi i-ar fi scr is pol i t icos : „ T r e b u i e să f ie vr 'o g re -şală la mijloc... , v r ' u n caz de falşă memor ie l i te­r a r ă . Vă rog comparaţ i . . . , căutaţ i . . . t r imi t e ţ i -ne altceva, şi cu plăcere. . ." Petru Popa, paroh.

29 Iunie п. ГО1І

— Premii pentru lucrări româneşti la Universitatea din Budapesta. Când a ieşit la pensie fostul profesor de româ­neşte la Universitatea dm Pesta, dl / . Cio­can, a pus bazele unei «fundaţii I. Ciocan*, ale cărei interese constituie, tot la doi ani, un premiu de 240 de coroane. Premiul a-cesta îl decerne profesorul de limba şi lite­ratura română celei mai bune lucrări despre un subiect stabilit, scrisă de studenţi delà facultatea de litere.

Cel dintâiu premiu se va decerne anul viitor. Subiectul : «Increştinarea Românilor. Studiu din istoria limbei, având în vedere tradiţia, limba bisericească şi raporturile ca­nonice şi ierarhice, în cari a stat biserica românească cu bisericile : latină, grecească şi slavonă». Terminul, până la care pot fi prezintate lucrările, este: 31 Martie 1912.

Toate lucrările, intrate la acest concurs, trebuie scrise în limba română.

— C ă t r e R o m â n i . Primim următorul apel: Noi Românii de veacuri am fost tributari negu­ţătorilor şi meseriaşilor străini şi cu banii noştri ne-am crescut duşmani pe cap Acum după sute de ani, când începem şi noi a ne scutura de ju­gul străin care îl purtăm de veacuri şi când avem şi noi neguţători şi meseriaşi eşiţi din sânul no­stru, să i sprijinim.

Să ne gândim bine, că Românul acela dacă e neguţător sau meseriaş şi ajunge la avere, el va putea contribui ia toate lipsele şi ajutoarele na­ţionale. Dar nu cred că străinii, cari şi-au făcut averea delà noi, au ajutat vre-odată pe cineva dintre ai noştri sau au contribuit la vre-o şcoală ori biserică românească.

Să ne deschidem deci ochii şi să ne fie chiar ei, străinii, de pildă. Să ne întrebăm care străin sprijineşte vr'un neguţător ori meseriaş român? De ce numai noi să fim material bun pentru înv, bogăţirea lor? Un prietin al poporule.

— Acţ iunea m u n c i t o r i l o r c o n t r a scumpi-re i t u tunu lu i . In urma scumpirei tutunului pro­iectată de ministrul de finanţe, muncitorimea a hotărît să înceapă o acţiune de boicot în întreagă ţara, pentru a determina guvernul să-şi retragă a-ceasta ordinaţiune, deoarece ia atinge mai greu clasa muncitoare. In scopul acesta partidul socia­list a ţinut Luni în Budapesta două mari adunări poporale în cari s'a protestat cu multă vehemenţă din partea oratorilor, contra nouilor impozite a-supra populaţiei sărace Una dintre aceste adu­nări a fost împrăştiată cu forţa de poliţia sălba­tică din capitală. S'a luat apoi şi o moţiune în scopul de a ţine adunări de protestare în toate părţile ţării, apelând la membrii partidului să în­demne la abstinenţă pe toţi colegii lor, atâta vreme cât va trebui pentru a zădărnicii noua mă­sură a guvernului. ,

— L o g o d n e . Dl Ioan Sferdian, proprietarul firmei Sferdian şi Mişca din Buteni, s'a fidanfat cu d-şoara luliana Ineonan, fica d-lui Antoniu Ineonan din Macia.

Felicitările noastre!

— D-şoara Ana Sebeşan învăţătoare şi dl Ja­cob Ivan funcţionar administrativ, fidanţaţi.

Şeitin, Iunie 1911.

— Avocaţi noi . In timpul din urmă au trecut la axamenul de advocat (censura), Ia Universitatea dit Budapesta următorii Români: dl Dr. Coriolan Balti, (fiu de preot din Beregsău, coti Timişoara), dl Dr. Ştefan Dărabanth, (Sătmărean) şi dl Dr Retru Stoim, (fiu de plugar, din Ticvanul-mare, Bănat).

Felicitări !

— Doctor nou. La facultatea de medicină dnr Pesta a fost promovat doctor medicináé dl Petre Mo­rari u, de .Origine din Bocşa-românească.

Felicitări !

— M o n u m e n t u l lui Victor E m á n u e l . Po­pulaţia Romei a fost trezită ieri noapte în strigă­tul de alarmă al goarnei pompierilor cari p r i # seră ştirea că monumentul de curînd inaugurat', al regelui Victor Emánuel e ameninţat să cadă

29 Iunie n . 1911 „ T R I B U N A " Pag. 7

pradă flăcărilor. O lume imensă a grăbit la fata locului, fiind alarmată de primejdie, dar statua lu­minată de flăcări strălucea în plină splendoare căci focul nu apucase decât în schelele din apropiere •cari nu fuseseră încă traffsportäte. Cu toate că focul nu ameninţa statuia şi a fost în curind lo­calizat de pompieri, lumea adunată nu s a îm­prăştiat până dinspre ziuă.

— Vilegiatura familiei Ţarului. Familia dörn"-TÍitoare din Rusia va petrece o parte a verii în Ohiew unde vor lua parte la înaugnrarea monu­mentului Alexandru al doilea şi a marei ducese Olga. Festivităţile inaugurării vor avea şi un ca­racter religios deoarece marea ducesă a fost pri­mită între sfinţi şi în scopul acesta vor sosi la faţa locului deputaţiunt de ţărani din toate păr­ţile ţării. Aceştia vor avea haina de rigoare, cos­tumul naţional al ţărănimei ruseşti, oferind astfel asistenţei un pitoresc tablou etnografic. Marea ducesă Olga a fost soţ'a marelui duce Jgor de Chiew şi i primit în Bizanţ creştinismul la anul «45

— Expediţia ştiinţifica aiul Metchnîcov. la finele lui Maiu expediţia ştiinţifică, pusă sub comanda lui Metchnicov a ajuns la Kasai-oraş din stepele chirghize. Scopul acestei expediţii, după cum s'a mai anunţat, este să studieze la faţa locului modul cum se propagă ciuma şi se afle care ar fi mijlocul mai bun pentru comba­terea ei.

Cum au ajuns la Kasai, savantul bacteriolog a examinat mai întâi pe trei oameni foşti bolnavi de ciumă, singurii scăpaţi cu viaţă, din cei 12 membri ai familiei lor. După aceea s'a procedat la desgroparea cadavrelor îngropate a celorce au murit în timpul ultimei epidemii.

Corpul unei ciumate s'a găsit bine conservat. In' mormânt urme de şobolani dispăruţi şi câteva specii de insecte. Aceştia sunt primii propagatori <ti fiumei.

S'au luat câte-va părţi din organele cadavrelor spre a fi analizate. După aceea cadavrele au fost arse, iar cenuşa îngropată. De asemenea au fost arse şi hainele personalului care a servit la des-

Froparea şi examinarea cadavrelor. Pentru corn plec tarea cercetărilor s'a început vâ-

ttàtoarea şobolanilor de prin părţile cari au fost bântuite de ciumă, şi exemplarele prinse puse sub observaţie. Din acestea multe au murit.

In laboratorul ambulant al expediţiei se lucrează de dimineaţă până 'n seară, iar în tot timpul Metchnicov face observaţiunile sale ştiinţifice.

— La fondul «Victor şi Eugenia» Tordă-şian pentru înzestrarea fetelor sărace», al «Reu­niunii meseriaşilor sibieni». au mai dăruit: fami­lia comersantului Teodor Popescu 2 cor, Ioan Martin învăţăcel măsar 40 bani, familia franzeia-rului Petru Moga 40 bani, Nicolae Ciugudean, proprietar în Vingard 20 bani, Constantin Muş-lea funcţ. la «Albina», din prilejul onomasticei 1 cor, Demetriu Henea Pantofar, Sadu 50 bani, •Otto Klotz, c. şi reg. locot. la reg 61 1 cor., Mihail Ittu, inginer silvic în loc de cunună pe mormântul directorului şcolar 1. Părăianu d n A-rad, 2 cor.

— Greva marinarilor. Mişcările greviste ale marinarilor americani în loc să se potolească ameninţă să iee proporţii îndoite, căci după cât se anunţă din Huli greviştii ameninţă să însce­neze şi o grevă la căile ferate dacă nu se va a-jujige la o grabnică înţelegere cu societăţile de navigaţie Până acum orice comunicaţie stag­nează, muncitorii din docuri s'au solidarizat şi ei

.•cu greviştii şi vapoarele stau nedescărcafe în porturi. In Lundenland s'au alăturat deasémenea la grevă vre-o 3 sute de lemnari angajaţi în port. Trenurile dintre oraş şi porturi au fost oprite în mers şi pagubele stagnării comerţului se urcă la sume enorme.

— Procesul dintre Saşi şi moşnenii vâlceni. •Cetitorii noştri îşi reamintesc de s igur procesul •dintre moşnenii v â l c e n i ( R o m â n i a ) , r eprezen ta ţ i prin societatea .„Oltul", şi Saşi i d in Trans i lvan ia , adică Universi tatea săsească, ca r i vânzând socie­tăţii ungaro-italiene ( f ra ţ i i Fe l t r i ne l l i d in Tăl -maciu) întinse t e r enu r i de^ p ă d u r i spre exploa­

t a re , aceştia cu delà s ine p u t e r e au încălcat te­r i t o r i u l Român ie i , în p u n c t u l m u n t e l u i T u r n u -rele, p rop r i e t a t e românească de moşneni , pe care fă ră n ic i u n d r e p t şi f ă r ă a cere voe delà cineva au cons t ru i t ch ia r u n d r u m de f ier fun icu la r spre în lesn i rea exploatăre i lor forest iere .

U n m a r e proces în daune- in terese s'a iscat d in această cauză î n t r e «ocietatea „ O l t u l " ca re­clamantă , şi î n t r e un ive rs i t a t ea săsească şi socie­ta tea unga ro - i t a l i ană d in comuna Tă lmac iu (co­mi t a tu l S i b i i u l u i ) , ca r i nesocotind di fer i te le t r a ­ta te şi convenţia de d e l i m i t a r e a g r an i ţ e i d i n 1888 s'au făcut s t ăpân i f ă r ă n ic i u n d r e p t pe o b u n ă p o r ţ i u n e din t e r i to ru l nos t ru .

J o i a t recu tă 9 I u n i e , acest proces a veni t spre judeca re în fa ţa judecă tor ie i de ocol d in comuna Voineasa, jud . Vâlcea. Societatea „ O l t u l " e ra re-prez in ta t ă p r i n dn i i advocaţi I . Sa i ta , D i m i t r i e Alexandrescu şi V. T re t i ne scu ; Saş i i p r i n dn i i advocaţi Gr . P rocop iu şi Pur icescu , iar societatea ungaro- i t a l i ană p r i n dl C. Disescu.

Advocaţ i i saşilor şi ai societăţi i ungaro- i ta ­l iene au ceru t comunicarea actelor de cons t i tu i re a societăţ i i „ O l t u l " p recum şi actele cu car i moş­ten i to r i i defunctu lu i N i c u Albu au v â n d u t p a r t e a lor societăţi i „Ol tu l " .

Advocaţ i i societăţi i „ O l t u l " s'au opus acestei cerer i pe mot ivul că actele de societate sun t pu­blicate şi se găsesc în a rh iva T r i b u n a l u l u i Vâlcea, ia r în ce pr iveş te s i tua ţ ia moşteni tor i lor lu i N i c u Albu, ea este r egu la t ă de ar t . 12 d in contract , care spune clar că societatea se con t inuă de supravie­ţu i to r i i moşteni tor i lor , aceştia având n u m a i o creanţă .

Cum însă Saş i i p r e t i n d că au vre-o 60 acte noui , de car i în ţe leg a se servi în proces, şi cum societatea ungaro- i ta l i ană a cerut sa i-se comunice actele, cu toată dec la ra ţ ia advocaţi lor societăţ i i „ O l t u l " că pr imesc d iscu ţ iunea actelor imedia t , dl judecă tor de ocol Bă ico ianu a admis inc iden tu l p e n t r u societatea ungaro - i t a l i ană ( f ra ţ i i F e l t r i ­nel l i ) şi a d i spus comunicarea tu tu ro r actelor...

Procesul se va înfă ţ işa d in nou îna in tea j u ­decătoriei de ocol d in Voineasa în ziua de 6 I u l i e n.

— Ordînaţiune revocată. Ma i acum câteva s ăp t ămân i adusesem şt i rea că min i s t ru l K h u e n H é d e r v á r y va da o o rd ina ţ iune p e n t r u localur i le publ ice , care le va obliga ca orice t ă c î m u r i de sticlă să fie numero t a t e , evi tând p r in aceasta sch imbarea lor î n t r e consuma to r i ; o greşea lă care era p roven ien ţă numeroase lo r boale conta-minoase. 0 corpora ţ ie a oameni lor in te resa ţ i d in Budapes t a a cerceta t ier i pe p r im-min i s t ru şi la r u g a t ca îna in te de ce a r pune în p r a x ă această o rd ina ţ iune , să în t r e în l egă tu r i cu fabrici le de st ic lăr ie , caci i n t r a r e a ei în v igoare pe neaş tep­ta te , ar fi păgub i toa re acestui r am de indus t r ie . Min i s t ru l însă a declara t , că a abandona t demul t această ho t ă r î r e .

— Holera în Italia şi Turcia. D . Benede t to de Luca, corespondentu l al mai multor- z iare i ta­l iene şi al comi te tu lu i i ta lo-român, declară în ziarele din Komân ia că svonur i le despre exis­t en ţa holerei la Vene ţ i a n u sunt câ tuş i de pu ţ in în temeia te , şl că nici o m ă s u r ă nu s'a lua t de nici un s tat , nici de Aus t ro -Unga r i a , p e n t r u că lă tor i i şi măr fur i le ce sosesc din I ta l ia .

Consulul genera l al S ta te lo r -Uni te la Vene­ţia, d. J a m e s Long , a t r imis z iare lor din Amer i ca o notă te legraf ică în care spune că după cele ma i r iguroase cerce tăr i pe car i le-a făcut personal , nu numa i că holera n u exis tă la Vene ţ i a , da r n u exis tă cel mai mic s imptom de holeră .

Deci ori cine să fie înc red in ţ a t cumeă poate veni în toa tă voia la Vene ţ i a f ă r ă nici o t eamă de ho le ră sau caran t ină .

D i n a l tă p a r t e însă, vine ş t i rea că încercăr i le desnădă jdu i te ale guve rnu lu i i ta l ian , n u de-a în-năbuş i holera , înv ia tă odată cu începu tu l căldu­ri lor , da r de a o t ăgădu i , n ' au avu t izbândă, p re ­cum era lesne de pr iceput . I n adevăr , în ta ină , n u se pot lua m ă s u r i energ ice şi în s ta re a s u g r u m a mol ima. Tocmai publ ic i ta tea măsur i lo r , făcând pe ce tă ţeni să se păzească şi ei, păzind şi pe al ţ i i , e unu l din mijloacele cele mai pu te rn i ce de l u p t ă împo t r iva boalei . , ,

N u p u t e a deci ca holera să n u se î n t i n z ă ; de aceea, silit a fost guve rnu l i t a l i an a m ă r t u r i s i că mol ima b â n t u e în mai mul t e local i tă ţ i . D a r n u dă nici numele local i tă ţ i lor , nici n u m ă r u l cazur i lor . D e pr isos le-ar şi da ; căci E u r o p a nu-1 va mai crede de acum. , .

A f a r ă de cazuri le car i se ivesc în I t a l i a şi ca r i se pu t eau ascunde, sun t cele pe vase ce pleacă d in p o r t u r i i t a l iene sau după ce au poposi t î n e le . Zilele acestea, depeşele ne-au vest i t moa r t ea une i femei pe vapor , chiar în po r tu l Tr ies t . V a p o r u l a t insese I ta l ia . *•

Şi d i n T u r c i a asiat ică ş t i r i l e sun t foarte re le , de asemenea şi cele d in Constant inopol .

M a i u r î t e cazul t u rcu lu i d i n j u d e ţ u l Şumle i , la g r a n i ţ a Dobrogei , pe l ângă că alţ i hogi i sau ne­gus to r i d in T u r c i a pot aduce boala sau microbi i ei î n ţ a r ă la noi .

Mai r ă u e că la Odesa şi Alexandr ia , c iuma se iuţeşte d i n ce în ce mai u r î t .

ECONOMIE

însemnătatea economică a cooperativelor.

I I .

M a i m a r e impor tan ţă au cooperativele la va­lorizarea productelor agricole, a vitelor şi a ouălor.

S u n t destul de cunoscute g reu tă ţ i l e ce în t im-p i n ă agr icu l to r i i pe la t â r g u r i , când t rebu ie să-şi vândă bucatele. Ne f i i nd b ine o r i en ta t a supra pre ­ţu lu i , a junge la oraş î n t r e negus tor i i de bucate car te la ţ i , car i le oferă h iş te p r e ţ u r i scăzute. Dacă are l ipsă m a r e de pa ra l e , ceea ce se î n t â m p l ă în ma i toate cazur i le , e bun bucuros dacă îşi v inde bucatele, ca să mea rgă acasă. B a în unele ţ i n u t u r i e şi ma i r ău . Copleşi t de da tor i i şi de b i r u r i , ţă­r a n u l îşi v inde bucatele de pe câmp î n a i n t e de recoltă. î ş i poate înch ipu i or i cine ce p r e ţ u r i

P r i n t r ' o vânzare î n comun, în can t i t ă ţ i m a r i poate lua la vremea aceea. şi d i rec t la mor i sau fabr ic i se de lă tu ră ameste­cul negus tor i lor şi se a junge la p r e ţ u r i m a i favo­rabi le . Cele mai mul te tovărăşi i îşi au magazine le lor, u n d e p r i n in s t a l a ţ iun i tehnice se cură ţă , se uscă şi sortează bucatele. Spesele acestea de cu­r ă ţ i r e sun t foar te mic i în r apo r t cu p re ţu r i l e ce obţin de pe bucatele cura te .

I n cazuri le , când p r e ţu r i l e sunt t a r e scăzute, p â n ă la u r c a r e a lor, bucatele î nmagaz ina t e se pot lombarda şi astfel se mul ţumesc cerer i le de n u m ă r a r .

C u r ă ţ i r e a şi sor tarea bucatelor, îmbună tă ţ e ­şte p roduc ţ iunea , se a junge în p r i v i n ţ a ca l i t ă ţ i i , la o omogeni ta te , a tâ t de căuta tă pe pieţele d i n s t r ă ină ta te .

Tot astfel s tăm şi cu vânzarea vitelor. T r a n s p o a r t e m a r i de vite , v â n d u t e d i r ec t la

măcelăr i i , ne oferă p r e ţ u r i cu m u l t ma i r id ica te , decât vânzăr i le pa r ţ i a l e făcute la negus tor i , ca r i î n cele ma i mul t e cazur i n ic i n u plătesc cu b a n i ga ta . P e n t r u prăs i la vitelor şi î n g r i j i r e a lor, coo­pera t ive le to tdeauna au avut o in f lu in ţa binefă­că toa re ; cu a ju toru l lor sate î n t r e g i au a juns no neobservate să aibă cele ma i bune rase de vite.

I n ţ i n u t u r i l e unde sunt cooperat ive p e n t r u comerciul de vite , nu obvin d i fe r in ţe aşa enorme de p r e ţ u r i ; p r i n concurenţa lor se ţ ine o m ă s u r ă în p re ţ , se regulează oare cum şi se câşt igă nn cen t ru stabil de desfacere.

Vânza rea poamelor şi a ouălor făcută pe calea tovărăşiei a da t cele m a i f rumoase rezul ta te . N u n u m a i că a de l ă tu ra t specula ţ iuni le ovreeşti , d a r p r i n t r ' o sor ta re şi vânzare în can t i t ă ţ i m a r i s'a exopera t p r e ţ u r i ma i bune . Ma i ales la valori­zarea ouălor, o rgan iza ţ i a cooperat ivă a adus m a r i foloase. Sor ta te şi î n g r i j i t e p â n ă în t i m p u l ier-nei , ouăle a j u n g să a ibă p r e ţ u r i îndoi te , r en tab i ­l i ta tea creş ter i i gal i ţe lor se măreş te şi p e n t r n mul t e fami l i i sărace el formeazfe un izvor de câşt ig.

OAJKOVITS E i

Atelier de fotografii artistice. — — de primai rang. — —

* O R A D E A M A R E, Paíatul Sas.

Fotografii şi portrete, reproducţii după fo­tografii vechi şi noui în mărime naturală, expuneri de obiective speciale pentru interioruri. acatice. şi lucrări în aquarel şi olei artistic executat?. Atelierul se află exclusiv numai in Palatul Sas».

Pag. 8 . T R I B U N A" 29 Iunie n. 1911

I n aprop ie rea s ta ţ iun i lo r ba lneare , câte fa­m i l i i n u se susţ in d i n această ocupaţ ie .

I n domeniu l cooperativelor productive în tâ l ­n i m deasemenea o m u l ţ i m e de avan tag i i . Să l u ă m de p i ldă l ăp tă r i l e . Atâ t vânzarea l ap te lu i ,

-cât şi a u n t u l u i , făcută în can t i t ă ţ i mici şi la di­fer i ţ i consumator i , nu poate să se compare în p r i ­v in ţa p re ţu lu i , cu vânzarea efeptu i tă de tovă­r ă ş i i , u n d e p r i n ins t a l a ţ iun i tehnice se dă o în­g r i j i r e mai m a r e acestor producte .

P r e g ă t i r e a u n t u l u i l a economii noş t r i se ee face î n t r ' u n ch ip de tot p r i m i t i v . Lapte le se a d u n ă în vase necura te , se ţ ine p r i n camere de u n d e ia di­fe r i t e mi rosu r i , se pregă teş te d u p ă in te rva le ne­pot r iv i t e şi astfel se obţine o cal i ta te in fer ioară , ca re n u p r e a e cău ta tă şi care a re u n p r e ţ slab. V â n d u t lapte le la tovărăş i i , acestea p r i n a ran ja ­mente le speciale p roduc şi m a i mul t şi m a i bun u n t , cura t , de aceeaşi cal i tate , care a re şi u n pre ţ ma i mare . Lapte le ce i n t r ă d i rec t în consumaţ ie se pasteur izează şi e ţ i n u t to tdeauna la o tempe­r a t u r ă scăzută .

I n chipul acesta economii n u n u m a i că c ru ţă t i m p cu p r e g ă t i r e a u n t u l u i şi cu vânzarea lu i pe la oraşe, da r îşi valorizează m a i avantagios lap­tele şi nu e dependent de consumeţi . S u n t t i m p u r i u n d e munca bra ţe lor e aşa de scumpă şi t r ebu in ­cioasă, ca de p i ldă pe vremea recoltei , încâ t cea­sur i l e p i e r d u t e cu p regă t i r ea u n t u l u i sun t mai scumpe decât el însuşi . P e l ângă astea p la t a l ap­te lu i se face luna r , în sume ma i m a r i cu car i mai poţi acoperi câte u n năcaz, n u se face z i lnic sau la t â r g u r i , u n d e ban i i de cele ma i mul te or i cheltuiesc pe n i m i c u r i . O valor izare avantagioasă a lap te lu i , aduce cu sine desvoltarea economică de vite.

Ma i in te resan te sunt exper ienţe le făcute în cercul cul t ivator i lor de vi i .

I n an i cu o recoltă bogată , î n l ipsa a ran ja­mente lor p e n t r u s t r înge rea mus tu lu i , să vând, s t r u g u r i i cu p r e ţ u r i de ba t jocură ; i a r în an i i slabi n u iese n ic i munca , n ic i capi ta lu l băga t îri cul­t u r a viţei de vie. P e u r m a acestor sch imbăr i să­răcesc gospodări i î n t r eg i . U n i ţ i p r i n cooperative, v in ţe le r i i pot nu n u m a i să-şi valoreze ma i avan­tagios s t r u g u r i i , da r a j u n g să fie independen ţ i de comerciu, să-şi cul t ive m a i b ine via, să-şi pună so iur i nobile şi să nu aibă aşa m a r i g r eu t ă ţ i cu desfacerea v inu lu i , care în u r m a concurenţei s t r ă ine devine tot ma i grea .

La centralele cooperativelor, f ie ele de credi t sau de c u m p ă r a r e şi vânzare în comun, p r i n fap­t u l că sun t conduse de oameni de special i ta te iji concentrează î n ele toată p roduc ţ iunea şi cererea de art icole, poate să n u dea n u n u m a i credi te şi ar t icole ma i ief t ine, d a r avem to tdeauna g a r a n t a unor afaceri c inst i te , ne a p ă r ă şi ne servesc cu in fo rmaţ i i şi des luş i r i în afaceri le noastre .

]STu î n ajutorul s ta tu lu i sau în legi , t r ebu ie cău ta tă deci desrobirea economică, ci în propriile noastre puteri, cari întovărăşite cu credinţă şi sinceritate, ne pot deschide drumul spre mulţu­mire şi libertate.

I. Enescu.

X Noutăţi de ridikiil, géante de mâni, cofere, articole de sport, rachete pentru tennis, bile şi neţua,, fotbal, mingii, bastoane, parfumuri, apă de Coloniri apă de păr, praf de dinţi, săpun, perii, pieaptene şi articole de modă se află cu preţuri moderate la He­gedűs Gyula, Arad Andrássy-tér 15.

F a i n a l â c h a hă

Este dovedită dupa o lungă experienţă cafoarte bună pentru copii sănătoş i şi b o l n a v i cât şi pentru b o l n a v i i d e s t o m a c . Impedică şi înlătură văr­sătur i l e , d i a r e e a , catarul intest ine» l o r — Broşura « îngr i j i rea C o p i i l o r «

se poate avea gratuit de la

NESTLE, Viena I. Biberstrasse 11.

Mişcare culturală şi sociali. — Petreceri, concerte. —

12 Iulie n.

Ludoşul-de-Murăş: Reprezintatie teatrală («Idil la ţară» comedie de Maria Baiulescu) ur­mată de joc în hotelul central.

începutul la orele 8 seara. Aceiaş zi, la orele 9 a. m. sfinţirea bisericii gr.

cat. prin Exc. Sa Mitropolitul Dr. Victor Mihályi La ora 1 d. a. banchet.

23 Iulie n.

Tiream (Mező-Terem) concert urmat de joc, organizat de teologii români gr cat. din dieceza Orăzii-mari. începutul la orele 7 şi jum. seara.

Aceiaş zi adunarea desp. Sătmar al «Astrei». La ora 1 banchet.

stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu aranjat conform tuturor recerinţelor mo­derne; dietetică după sistemul Dr. Lahmann; (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium, băi medicinale şi electrice, gimnastică etc.) 30 minute depărtare delà Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ale schimbului organic (neurasthénie, histerie, amemie, diabet, diathesă urica, reumatism, boale de stomach şi de intestine etc. —

Cură de slăbire şi îngrăşare.

In stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-= ţioase şi boale psychice. r±

P o s t a : Maria-Enzersdorf bei Wien.

Telegrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien. Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie

direcţiunea şi medicuKşef al stabilimentului:

Dr. Marius Stürza.

BIBLIOGRAFII. A apărut şi se găseşte de vânzare la

librăria «Tribuna» cu preţul de 50 bani :

«Ce e Tribuna zilelor noastre» de Octavian Goga.

Cuprinsul broşurii e:

1. Noua harţă şi urzitorii ei. 2. Adevăraţii «proprietari» ai «Tribunei». 3. Un paradox frivol : Tovărăşia «Tri­

buna» — Mangra. 4. Tabu. 5. Rostul scriitorilor în «politică». 6. Două mentalităţi : Budapesta — Bucu­

reşti. 7. Prin noi înşine. 8. Adevăruri. 9. Scrisoare deschisă cătră dl dr. A. Vaida.

•

Ilustrate româneşti. Librăria „Tri­buna" a editat o serie de 12 bucăţi de ilustrate frumoase reprezintând portu­rile delà balul constumat din Arad.

Bucata costă 24 fileri ; Seria de 12 ilustrate 2 coroane 50 fileri ; 50 bucăţi 9 coroane; 100 bucăţi 16 coroane.

O frumoasă ilustrată e şi carta po­ştală reprezintând pe dl Octavian Goga alături de primul nostru aviator dl Aurel Vlaicu. Bucata 16 fileri ; 50 bucăţi 7 coroane ; 100 bucăţi 12 co­roane.

»Caluserii«, .delà balul costumat din

Arad, bucata 14 fileri; 50 bucăţi 6 coroane : 100 bucăţi 10 coroane.

DICŢIONARUL numirilor de localităţi cu poporaţiune română din Ungaria, compus din încredinţară Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român de S. Moldovan şi Nicolai» Togan. Preţul 5 Cor. plus 20 fii. porto. Se poate procura la Librăria Tribunei, Arad.

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu.

„Tribuna" institut tipografic, Nichin ti <»«.

B E I S Z

M I K S A de

M O B I L E i n

Oradea-mare-Nagyvárad Calea Rákoczi-uf No 14.

(Lângă Apolo).

" w b j f e f r \ GRUBER DEZSŐ

magazin de pălării şi articole de modă pentru bărbaţi.

Cluj—Kolozsvár, Colţul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

Fireturi solide !

^ " g j wm"\ Serviciu conştiinţiosl | mm „, w ţf

C . R o t h

m t ír

fabrică de salamá şi cămătării $ Sibiiu—Nagyszeben, Reisperg. 8. &

Recomandă : jj Slănină albă afumată

à klgr. fl. —-85 Salamă foarte fină

ц klgr. fl. 1-90 La cumpărare de 50 klgr., à klgr. fl. 1-80

Serviciu prompt.

Nr. 131 — 1911 „ T R I B U N A " Pag 9

M ÎB arândă I S de beuturi spirituoase, se dă în arândă fără întârziere, dar numai unui negustor român. Circulaţie bună. Localitatea între Alba-Iulia şi Zlatna, pe valea Ampoiului. Amănunte ţnai complete a se cere delà administraţia Ziarului »Tribuna«.

У Г п п п + л ч ^ л * m ă r comerciant IjdSuîOrifi român' în etate de 2 6

gazin de ferărie într'un orăşel românesc, care aduce un venit curat de 10—12 mii coroane anual, în lipsă de cunoştinţe per­sonale, caută pe astă cale o soţie, domni­şoară, ori văduvă tînără, cu zestre de 20—30 mii cor., o sumă care-i lipseşte pentru cum-fèrarea unei a doua prăvălii în aceaş, loca­litate. — Răspunsuri să se trimită la Admi­nistraţia ziarului »Tribuna«.

cu osie campan ilară ^IgQsr ^Muè^ roată automată (cu frînă liberă) se vând pelângă garantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, ftr* de nici o ridicare de preţ în rate lunare de

12 şi 15 cor. precum şi

— părţi alcătuitoare pentru biciclete — ea gumă interioară şi exterioară prima calitate, so­ierie, lampe,.pedale, lanţuri, roata automată, conus. ţ^rma circulaţiei mari unde în toată Austro-wgaria trimite şi în provincii cu prêt foarte redus - în mare cu preţ original de fabrică. —

Láng Jakab şi fiul

mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapesta, VIII,, Józse f -körut 41, Filiale : Baross-tér 4 si în Buda, II., Margit kőrút б. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit.

Uon Tolstoi. 47

RĂSB0IU ŞI PACE ROMAN.

Trad. de A. C. C o r b u l .

(Urmare).

Gerkoff dete pinteni calului si plecă în galop, ca à ajungă caleaşca lui Kutuzow.

XXVIII. Intorcându-so acasă, după revistă, Kutuzow însoţit

de generalul austriac trecu în cabinetul său şi che-mându'şi aghiotantul îi porunci să aducă rapoartele i privire la starea trupelor care soseau, şi scrisorile thiducelui Ferdinand care comanda avant-garda ár­

pátéi. ' Prinţul Andrei Bolkonsky intră în cabinetul leneralului şef cu hârtiile cerute. Kutuzow şi generalul lustriac şedeau în fata unui plan aşternut pe masă.

Kutuzow vorbea cu expresiuni de o elegantă plă­cută şi cu intonaţiuni cari te sileau să asculţi fiecare tuvânt. , — Vă spun numai, generale, că dacă ar fi numai după mine, voinţa Maj.Sale împăratul Francise ar fi foit de mult împlinită. De mult mi-aşi fi împreunat îrmata cu aceea a arhiducelui.' Şi credeti-mă, pe o-şpoare, că personal aşi fi trecut cu cea mai mare plăcere Comandamentul armatei unui general mai savant şi mai

fiapabil decât mine, dintre cari Austria posedă aşa de

alţi. Dar împrejurările sun tmai tari decât noi, ge-irale. Şi Kutuzow zîmbi expresiv, ca şi cum ar fi zis: — Ai dreptul să mă crezi, dar puţin îmi pasă.

, Generalul austriac avea aerul nemulţumit.

Ministerul de Finanţelor. Olrecţlunea ComptabiMtăţei Generale

a Statului şl a Datoriei Publice. Datoria Publica.

Nr. 27624 28 Maiu 1011

P u b l i c a t i u n e .

Purtătorii de titluri de rentă română 4°/o, emisiunea din 1889, împrumutul de lei 50.000.000, al căror ultim cupon are scadenţa de 1 Iulie 4911 , sunt informaţi că ministerul finanţelor a luat măsuri de a li se libera o nouă foaie de cupoane, al cărei prim cupon va purta scadenţa de 1 Ianuarie 1912.

Posesorii unor astfel de titluri sunt in­vitaţi a depune, cu începere delà data a cestei publicaţii, borderouri ale căror formu­lare se liberează gratuit, semnate, în dublu exemplar, cuprinzând numărul şi valoarea titlurilor ce posed.

Borderourile vor fi depuse: In Bucureşti: La ministerul . de finanţe (subdirecţia

datoriei publice) ; La Banca Naţională a României, şi La Casa de depuneri, consemnaţiuni şi

economie. In provincie: La Administraţiile financiare. In Franţa : La Banque de Paris et des Pays-Bas,

Paris. Posesorii titlurilor se vor prezenta Ia

autorităţile unde au făcut cerere pentru a li-se libera nouile foi de cupoane; în acest scop vor prezenta titlurile ce posed, pentru a fi controlate şi stampilate cu viza autori­tăţii, semnând de primirea nouilor foi de cupoane pe verso celui de al doilea borderou.

Pentru titlurile cari se găsesc în păstrarea Casei de depuneri şi, prin urmare, consem­nate sub recepisele acelei* Case, ministerul aduce Ia cunoştinţă că direcţiunea generală a Casei de depuneri îşi ia sarcina de a

— Dimpotrivă, cuvântă el cu un glas supărat cara contrasta cu vorbele măgulitoare ce le rostea, dim­potrivă, participarea Excelentei Voastre la opera co­mună este mult apreciată de Maj. Sa, dar credem ?ă întârzierea aceasta lipseşte viteaza armată rusească şi pe comandantul ei de laurii ce sunt obişnuiţi să cu­leagă pe câmpul de bătaie.

Kutuzow salută zîmbind mereu, tima scrisoare cu care m'a onorat Alteţa Sa arhiducele tima scrisoare cu care m,a onorat Alteţa Sa arhiducele Ferdinand, îmi închipui că armatele austriace sub co­manda unui general aşa de capabil ca generalul Mack, au şi repurtat în aceste clipe victoria decisivă; aşa ca nu mai au nevoie de noi. .

Generalul austriac se posomori. Cu toate că nu avea nici o veste pozitivă despre .o înfrîngere a aus-triacilor, svonurile neliniştitoare cari circulau, păreau confirmate dé anumite împrejurări. De aceea, cele din urmă cuvinte ale lui Kutuzow îi părură un fel de bat­jocură.

— Dă-mi scrisoarea, se adresă Kutuzow prinţului Andrei. Veti vedea şi ţlvoastră, adaogă el cu un surîs batjocoritor pe buze, şi începu să citească în nem­ţeşte, următorul pasaj din scrisoarea arhiducelui Fer­dinand:

„Forţele noastre sunt bine concentrate; avem vre-o 70.000 oameni cu cari putem ataca şi înfrînge pe ina­mic, în caz că ar trece Lechul.

„Şi fiindcă am luat deja Ulmul, putem domina încă cele două maluri ale Dunării. In cazul când inamicul n'ar trece Lechul, putem trece noi Dunărea, atacând linia de comunicatiuni a duşmanului, apoi ne-am în­toarce mai la vale pe celalalt mal al Dunărei şi dacă inamicul s'ar pregăti să atace pe credincioşii noştri

ataşa la titlurile aflate în păstrarea sa nouile foi de cupoane.

Posesorii unor asemenea titluri vor adresa borderourile de cari se face menţiunea mai sus deadreptul direcţiunii Casei de depuneri, cu o cerere, în care să se indice numărul şi data recepisei sub care se găsesc consem­nate titlurile specificate în borderouri, precum şi administraţia financiară prin care s'a făcut depunerea.

Pentru fiecare recepisă se va face cerere deosebită şi borderouri separate.

Pentru titlurile depuse ca garanţii, dote, averi de minori, etc., cererile de liberarea nouilor foi de cupoane se vor face, fie de proprietarii titlurilor, fie de autorităţile cari păstrează recepisele constatatoare de efec­tuarea acelor depozite.

p. Ministrul de finanţelor, D O. Many.

Géante moderne pentru dame (Ridikül)

precum şi portmoneuri, portofolii şi portţigarete în diferite calităţi

delà cele mai simple până la cele mai fine, se pot cumpăra pelângă preţuri moderate şi serviciu conştiinţios la:

György Gergely primul atelier de obiecte din piele de lux

Marosvásárhely. Piaţa Széchenyi-tér.

aliaţi, noi nu i-am permite. In felul acesta vom aştepta cu curaj clipa când armata ritsească va fi gata, după care, împreună, am găsi posibilitatea să rezervăm duş­manului soarta pe care o merită".

Kutuzow scoase un oftat greu şi privi cu bunătate şi cu băgare de seamă pe generalul austriac.

— Dar Excelenţa Voastră ştie că prudenţa cere să ne aşteptăm în totdeauna la cazul cel mai rău, spuse acesta din urmă, căruia i-se urîse cu ironia şi dorea să vorbească serios. El aruncă fără de voie o căutătură asupra aghiotantului.

— Iertaţi-mă, generale, zise Kutuzow întorcându-sc spre prinţul Andrei: Dragul meu, fii aşa de bun şi a-du-mi toate rapoartele spionilor noştri. Iată şi două scrisori ale contelui Nostitz, o scrisoare a Alteţei Sale arhiducelui Ferdinand, precum şi hârtiile astea. Ia-!o pe toate şi fă-mi frumuşel, în franţuzeşte un memoriu succint de toate veştile primite delà armata austriacă. După aceea, le vei prezenta Excelenţei Sale.

Prinţul Andrei se înclină şi mişcarea capului său da să înţeleagă că a priceput nu numai ordinul, dar ;<i intenţia lui Kutuzow. El adună toate hârtiile şi după un nou salut se retrase cu paşii înceţi.

Cu toate că prinţul Andrei nu părăsise de mult Rusia, era foarte schimbat. Chipul şi mişcările sale nu mii exprimau oboseala, sila şi lenea care-i caracteriza prin saloane; el avea aerul unui om care n'are vreme să se gândiască la efectul produs asupra celorlalţi, dar al unui om obosit de o <muncă interesantă şi plă­cută.

Chipul său exprima mulţumirea de sine şi de cea-lalţi: zâmbetul şi privirea sa erau mai vesele şi mai atrăgătoare.

(Va urma).

Paa. 10 „ T R I B U N A" N r . 1 3 1 — 1 9 1 1

DP

te

.Emil Reinhold specialist pentru dinţi artif icali

Lugş, Strada Bonnácz. ta

în orice cantitate flori de romoniţe (mu­şeţel) flori de tei, flori de friguri, flori de soc, flori de bujor, flori de griu, mama de secări, frunze de mătrăgună, frunze de măsălarniţă, bolondaică, ciu-mafaie şi rădăcini de mătrăgună fie verzi ori uscate, precum şi vespi de — frapţen (gândaci de maiu). —

Farm acia

alexandra Szokoly, Arad — (vis-à-vis de biserica sârbească). —

S ' a d e s o h i s

Arad, Piaţa Libertăţii No 18.

Gândiţi-Vă la viitorul Vostru! In contra lipsei omul se poate apăra pe sine, precum şi pe cei de aproape dacă cumpără

obligaţiunile societăţii de ajutorare reciprocă

JIMS" (Timişoara). Fiecine se poate asigura, pe lângă plătirea taxei de înscriere 10 cor., a taxei de membru 12 cor., apoi pentru eventualele cazuri de moarte 2 cor — toate plătite în un an — Ia cazuri de moarte suma de 2000 cor. — pe timp de 3 arii ; la cazuri de incapabilitate la lucru suma de 50 cor., lunar: iar după o plătire de 30 ani o anuitate de 600 cor. Ori-ce tată poate asigura pe fată la zestrea de 2000 cor iar pe copil la majore nitate tot 2000 cor., — plătind rate bagata'e Dacă moare cel-ce plăteşte, încetează plătirea ratelor, iar copiii respectivi, primesc până Ia etatea de 15 ani anu­itatea de 30 cor., iar Ia căsătorie ori majorenat suma asigurată. — Institutul are dep ina acope­rire. Suma asigurată până acum se urcă la 20 milioane. — In casa statului e depusă suma de

200.000 cor. cauţie

Cu lămuriri şi prospeet serveşte atât cen­trala din Timişoara cât şi agentura din Arad.

Şef-agent pentru comit. Arad şi Hunedoara:

Kökényessy J. Károly, Arad. Se primesc bărbaţi de încredere ca agenţi

la sate ori oraşe.

A S t a n á k g iuvaerg iu şi JOL. u i u p t t J V , ceaso rn i ca r

MarosYasaiMy, Széchenyi-tér 43. sz.

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă

Preţuri sol ide! — Serviciu prompţi

J Stefan FekeSâzylT institut da văpsitorfe de haine şl curăţătorie chimiei

Bistriţă, Főtér 17. Lângă Primărie. P r i m e ş t e : curăţiri lucioase şi fine, cură­ţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi albituri de pat; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarte ieftine. Curăţire şi vopsitorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete fără ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate

JS/SL

JK. 5СПГ0ЮЮ mehanic I

Braşov—Brassó! Hosszú-utca No. 27,

1

Recomandă în atenţiunea onor. publie din loc şi iar

marele său atelier mehanic a anjat în Braţov, Hosszú utca 27, undt se efeptuiesc tot-felul de lucrări atingă-toare în aces sta branşă, precum :

maşini de cusut, biciclete, gramofoane şi apaducte,

pe lârgâ preţurile cele mai convenabile şi execuţie so! dă şi punctuală.

I M A G A Z I N D E M O B I L E

{ J o a n E l é t h i ф timplar artistic pentru edificii şi mobile, în

I Sibiiu - N.-szeben, Elisabetg. 20.

î r

Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , b iser ic i , magazine, bi rour i şi locuinţe , deasemenea pentru clădiri, lucrăr în cel mai modern stil, pe lîngă liferare promptă preturi moderate şi din material usât. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie:

Orendt G . & Feiri W . (odinioară Societatea curelarilor)

S i b l i n — I i a g y s z e b e ù , Heitauerg. Str. Cisnădiei 4 5 .

Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şl voiaj, poclăzl şl procovăţurl, portmonee şl bretele solide şi alte articole de galanterie, cu preţuri b s r t e moderate. Depozit permanent în curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi). — Recomandă pe urmă cei mai buni jamperl de piele fabricaţie proprie, pentru c u !i şi militari, cari stau strîns lipite pe picior. — Reparările se execută prompt. Mare deposlt de hamuri pentru cal dela soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coperitoare (ţolurl) de cai şi cofere de călătorie. — Comandele se efeptuiesc conştiintios.

Telefon 557. T P

e l e f o n 557.

Profesorii şi ins­tructorii de mu­zică primesc favor — cuvenit. —

Cataloage ilustra­te la dorinţă se trirrîit gratuit şi porto franco. —

Petro! Antal T Wonka János f a b r i c ă d e p i a n e c e s a r reAale î n

Timişioara-Josefin, Str. Szilágyi No 13. Magazin în Hunyadi-ut No 16.

Lif erează :

t a PIANE şi PIANINE - m efeptuite în stilul cel mai modern şl execuţie promptă.

Nr. 131 — 1011 „ T E I B Ü N A 4 ' Pag. 11

FOiXÜAT LA ANUL 18УО.

A c e r i à r i l e ş i r e p a r a ţ i i l e l e e x e c u t a

in mod s p e c i a l f

Salon vestit şi magazin bogat de.

P i n n e ,

P i a n i n e , i i

С і т Ь і ж і т е .

la renumita íii-тЛ :

= T R I S K A J.= în Cluj — Kolozsvár, Bartham-u. 14 Se pot cumpăra şi închiria pe lângă preţurile

cele mai avantajoase. ... Numai fabricate de prima calitate. =====

Pentru orientarea on. public dau mai la vale declaraţiile de recunoştinţă în limba maghiară sosite în timpul din urmă :

Mim. D . J . T r i s t a m a g a z i n e r d e p l a ­n o r ! î n C l u j .

Azi mi-a sosit pianul. Sunt io rte mulţumit atât cu expunerea lui, cât si cu tonul şi orga-lizaţia internă. Primeşte Die Triska mulţumi­re mele, cï m'ai făcut să ajung la un fabricat litt de bun. In alăturare iţi trimit frachtul. Pia­aul de altfel a sosit fără nici o zgârietură măcar.

M.-Igen, 9 Iulie 1907. Cu stimă Ikrich Arnold pretor.

filo! J . T r i s k a , m a r e m a g a z i n d e p i a ­n u r i i n C l u j .

Çu pianul cumpărat delà on. Firmă, în cea pai complectă măsură sunt mulţămit. Tonul e curat si sonor, şi pe lângă că e destul de tare, t si plăcut. Stimul e şi acum, după jumătate ic atât de neexcepţionabil, că nu am observat •ci lipsa stimulării de nou. Pe baza acestor aperienţe, pot recomanda firma pianurilor ori I cui. Marosujvár, rj Ang. 1908. Borbély János

W : - m. kir. mázsatíszt

D i a i J . T r i s k a , L o c o . Pianul numit „Wierth* cumpărat delà D-ta

ю'а satisfăcut tn toată privinţa. Cluj (Kolozsvár) 21 Sept. I908 .

Idrănyi Oâbor major de artilerie.

S t i m . D . J . T r i s k a C l u j . Pianul cumpărat la Dr. a sosit în pace şi

Nîitămat. După aşezarea lui l-au examinat şi atobat cunoscuţii şi amatorii de pian, şi cu "îi suntem îndestulaţi, atât în privinţa preţu-

, cât mai vârtos a tonului sonor şi intensiv, íiilágysomlyó, I7 Sept. 1998. Cu stimă

văd. madám Bágy Sámuel.

h r e l u i m a g . d e p l a n a r i J . T r i s k a C l u j . La şirele adresate mie cu plăcere V« anunţ

it planai scurt, cumpărat delà Dv. în I907 , în iţite privinţele s'a dovedit pe deplin corespun-Лог. Fetiţa noastră în vârstă de 14—15 ani, «re de mai mulţi ani învaţă, cântă la el cn mită desfătare, totdeauna spre marea noastră kturie şi mulţămire.

Dej, 21 Aug. 1908. Páll jude de tribunal.

O n . D i e ! .Cu pianul procurat delà D-ta, de un exterioi Ktetic, sunt pe deplin mulţămit. Pentru tonu-i făcut, frumos şi puternic, recomand ori-şi-cui irma D-tale. Cu stimă Bistriţa (Besztercze) 20 Avg. 1908.

Madám Qarabet Bálint.

Г 0. D . J. T r i s k a C l u j . După folosinţa de un an, sunt mulţămit cu inul numit Wirth, cumpărat dala Dta.Äbcul i, trăinicia corzilor, estetica externă, aar în osebl construcţia solidă intenă ridică pianul peste cele alese la locul prim. Deci, atât pen-I calităţile acestea, cât şi pentru îngrjirea şi igăşia cu care sunteţi Ia împachetarea şi spe-rea pianurilor, Vă exprim deosebita mea ainoştinţă,

va, 19 Aug. 1908. Hajduczky József, director de bancă.

D e c l a r a ţ i e . In cursul anului 1908 am târguit două pia­

nuri delà firmi J. Triska din Cluj şi cu amân­două sunt pe deplin satisfăcut. Liniştit pot deci recomanda ori-şi-cui firma lui Triska.

Zágon, 18 August 1908. Nagy Imre

înv. de stat, cantor reform

" S t . D . J . T r i s k a C l u j . Pardon, că la şirele D-tale numai acum pot

răspunde. Prin aceasta îmi exprim deplina mea îndestulire pentru pianul „ Stingi c ce l-am cum­părat delà D-ta pe la Începutul anulai. Execuţia iui adevereşte mai bine priceperea şi calificaţia D-tale specială. întreprinderea D-tale o reco­mand cu plăcere tuturor cunoscuţilor mei.

Tarda. 31 Augast 1908. Cu toată stima Hirsch Bruno.

F i r m e i J . T r i s k a C l u j . Cu mulţămită recunosc,,, că pianul cumpărat

delà D-ta, după părerea specialiştilor, în ce pri­veşte tonal, executa, preţul adeveresc soliditatea întreprinderii şi toată încrederea faţă de firma Triska. Dr. Békèsy Károly.

D i a i J . T r i s k a C l u j . , Şi după 4 ani pot să-ţi scrin, că pianul cum

parat din magazinul D-tale e şi azi tot atât de bun, cu tonuri placate, ca atunci când Гаі tri mis. Cu drept recomand deci fiecăruia să com­père pian delà D-T a. Cu stimă :

Szepsziszentgyőrgy. Révay Margit.

P . S t D i e ! Ea care sunt specialist în muzică pot zice, că

cu pianul cumpărat delà D Ta sunt foarte în­destulat. Are tonuri foarte frumoase şi plăcute pentru aceea pot recomanda şi şi recomand tuturora să cumpere pianuri delà firma I. Triska

Gherla, Cu stimă: Ioan Beran, prof, de muzica ţi cant

M a g a z i n u l u i d e p l a n u r i J . Т г і ь к а C l u j K o l o z s v á r .

Cu bucurie Va anunţ, că pianul cumpărat acum câţiva ani pe deplin mă mulţumeşte.

Cu deosebită stimă : Dr. Wachsmann Ede.

O n . D i e T r i s k a ! Pianul trimis de D-Ta mă satisface pe deplin

atât ca execuţie cât şi tonul bun şi frumos. Recomand tuturora. Cu stimă .

Dej, Madám Qajzágó László.

S t . firme J . T r i s k a , L o c o . Vä anunţ, că pianul cumpărat delà D-Voastră

din firma Wirth Ferencz (elevul Iui Bozendorf) mă mulţumeşte pe deplin.

Dr. Kenyeres Blasius. Ca pianul Beyendorfer cumpărat delà firma

J. Triska, nu numai ea ci şi toţi muzicalii cari s'au abătut prin casa mea, am fost foarte mul­ţumiţi. Firma vrednică de toată încrederea o recomand ca toată căldura.

Cluj (Kolozsvár), Cu stimă: Dr. Hdncz,

profesor academic privat

O n . firme T d s k a J . C l u j . Vă aduc la cunoştinţă, că construcţia eternă-

a pianului meu, tn urma reparaturilor şi reno­vărilor făcute de Dv., se poate iarăş folosi per fect şi pentru aceea nu pot scăpa oc*zia de л nu vă exprima mnlţămita şi recunoştinţa met .

Torda-Szentlászló. Űróf Mikes Miklós.'

F i r m e i T r i s k a C l u j . Prin şirele acestea Vă exprim bacuri з mea

pentru repararea pianului meu, în urma cärna a căpătat un ton nou şi foarte melodios, ceeace Dv. vă servette spre laudă şi onoare, iar mie-mi dă prilej a Vă exprima recunoştinţa şi depb'na mea încredere. Korpád,

Madam Ferenczi Oyula, Boar Ana.

O n . F i r m ă . In epistola de ieri uitasem să vă amintesc,

că mi-a sosit pianul trimis şi deja e şi iranjat în salon. A sosit în condiţii perfect». E foarte plăcut tuturora, şi se bucură de laudă generală.

Szamps-újvár, 5 Iunie 1909. > Walton Robert

profesor de liceu. O n . m a g a z i n d e p i a n e T r i s k a , C T \ j . Deşi cam târziu, nu pot scăpa ocazia a nu ţi

exprima recunoştinţa mea pentru pian nul tri­mis. Instrumertul e inescepţionabil, are un ton foarte plăcut, iar exteriorul corespunde pe de­plin Vă mulţămesc, .că fără eă-l văd şi aleg, m'aţi satisfăcut atât de bine.

Zelaa (Zilah) 1 Maiu 1909. Cu stimă Mátyás Adolf.

F i r m e i T r i s k a C I n j . Piam 1 a ajuns în pace. Ne-ai câştigat com­

placerea generală. Vă mulţămim pentru serviciul prompt şi onest.

Ioan Bucur preot gr. ort.

D i n i J . T r i s k a C l u j . Cu pianul cumpărat delà D ta sunt mulţămit

Nici după expirarea unui an n'am aflat nici o smintă. Cu stimă

Dej, 24 August 1908. Becsky Bálint

asesor la sedria orfanală comitatensă.

O n D i e T r i s k a . Cu pianul cumpărat delà Dv. toţi sunt mul-

ţămiţi şi ne bucurăm că ne ai satisfăcut dorinţa tuturora. Cu stimă

Mocs, Л 8 Aug. 1908. Madám Nagy Elek.

D l u i J . T r i s k a C l u j . Pianul trimis m'a satisfăcut pe deplin. Zagon, 19 August 1909. Cu stimă

Văd. Becsássy.

D l u i J . T r i s k a , C l u j . Recunosc cu plăcere, că pianul trimis mie ѳ

de o calitate neexcepţionabilă, şi pentru a t e i s m voiu recomanda firma D-tale în jurul cunoştin­ţelor mele.

SzilágysomJyó, 1 Sept. 1908. Marossy Aranka

profesoară Ia şcol. civ.

Pag. l à „ T R I B U N A " Nr. 131 1011

I Ï ca să tunzi părul ciasuri întregi cu ajutorul foarfecilor şi al piaptănului. Fiecare econom poate comanda pe o carte poştală pe s e a m a fan,i,iei M a ş i n a d ( ; m p ă r u l S o l J D g e n

pregătită din cel mai bun oţel. F o a r f e c i l e maşinilor noastre nichelate

sunt ascuţite şi ciselate cu mare îngrijire şi astfel să şi expedează, alăturîndu-se la o maşină şi un piaptăn de tăiat de 5 şi 10 m | m

un feder în rezervă, şi olei de uns. Expediarea se face şi cu rainburs, ori trimiţîn-

du-se banii înainte. Preţul unei bucăţi 6 cor., două bucăţi

se trimit franco (poşta plătită). Fraţii LENGYEL Testvérek

magazin de expediţie KAPOSVÁR. (Somogy m).

н

Х 1 Т К Г О Х І І И І І Ш І Ш І М

н R

V i l h e l m C o n n e r t h MGÏSZEBEN—HERMÄNSTAÜT, Elisabethgasse 53.

Fabrică după diferite sisteme :

b ă n c i »Eşcoală conform celor mai moderne cerinţe igie­nice, pregăteşte apoi

bănci şi scaune pentru biserici ; table de şcoală ; rame pentru hărţi; rame pentru desemn şi dulapuri pentru şcoală. Catalog ilustrat Ia dorinţă trimite gratuit şt franco.

T T J T U X U I I L I I J X I I I J L

C A R L G Ü R T L E R lăcătuş artistic şi pentru edificii

S I B I I U S t r . E l i s a b e t a 2 6 se recomandă Ia toate lucrările ce se ţin de specialitate mai ales

L A Z I D I R I N O I .

Lucrări ornamentice, precum peatră grilaj, grilaj la morminte şi galerii, se pregătesc conform gustului în modul cel mai succes.

Paratonere şi montarea lor. Instalat iuni de apaducte, closete, bale, introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se primesc. Mare magazin de căminuri perpetue în diferite mărimi.

Carl Gürtler junior

LÉVAY G y ö r g y STRUNGAR

S Z E G E D , Püspök-tér 4. Primeşte spre efeptuire şi reparare totfelul de lucruri

ce aparţin acestei branşe, precum : popice şi bile, dopuri şi slăvini (pipe) pentru buţi, gherghefuri p. lucru de mână, articole p. fumători, camişuri, şpituri etc. ; bile şi dacun pentru biliard; domino, şah şi totfelul de d e c o r a ţ i i , la mobile, etc., cuiere ş. a.

Comandele se efeptuesc prompt şi conştiintios.

Ceice doresc a p a d u c t e I e f t i n e să se adreseze Ia antepriza Iul

Balázs Mihály, Marosvásárhely, Széchenyi-tér, sss Primeşte pelângă garanţie orice lucrări din acest ram ca introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casârmi şi scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioa»e tinerea în ordine şl repararea caselor în cursul unul an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru tinerea în bună rînduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clătirea closetelor — noui care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garantă de 3 ani. -

• • • • • •

• • • • T • • 4

Urmaşul h i Francise Mirko \Щ\ F LOGOFET Timişoara-Josefin, Str. Fröbel N o 16.

Primeşte spre efectuire totfelul de lucrări de fabricări de curuţe

pelângă serviciu culant şi execuţie

prompţi. Mai departe

execută tot-felul de lucrări de şelar, lustru­itor, faur şi

rotar etc. pelângă preturile cele mai ieftine.

•

Ï • ? ? • \ t \ f f •

Nr. telef. pentru oraş şi comitat 609

BANI n e m o ş i i ş i c a s e d e î n c h i r i a t din A r a d

cn mortixaţie de 10—70 ani după mărimea sumei împrumutate ou 4, 4V 4, 4 7 * 4%

&°/o> pe lang* div.iend* de mijlocire şi amortiiaţie de literese corăspunzătoare pana la valoarea cea mal mare.

Spese anticipative na sunt, 1» dorinţă anticipai spe­sele de Intabulară, eonvertei datoriile de interese miri.

= F^solvare grabnică, serviciu prompt =

S Z Ű C S F . V I L M O S Représentante pentru mijlocirea de Imprumu

Institutului pentru credit fonciar din Sibiiu pe teritofu comitatului Arad, oraşului Arad, comitatului

Bichiş, Gyula, Ciaba.

ARAI), Karolina-ntcza 8. (Casa proprie.) (Lârjpa filiala Poştei.)

Priit;, pe lângă onorar acuisitorî de afaceri abili şi demni încredere.

•TRIBUNA < INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN ŞI CONS. — ARAD 1911.