preţui anei număr 3 Lei.

Anul Xl« B l a j , la 27 Octomvrie 1929 Nr. 43.

A B O N A M E N T U L : . Ca an. . . . « , . 180 Lei pe jumătate . . . « 9 0 Lei [g America pe an 2 dolari.

' lesa odată ia săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl s e plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei.

a doua şi a treia oră 4 Le!.

apuseni Cetitorii de gazete îşi cunosc cu scumpătate datorinţele lor şi le împlinesc

la vreme — Când vom ajunge să fie şi la noi aşa ca în Apus?

Cetitorii de gazete, atât cei regulaţi şi cinstiţi, cât şi mai ales cărora le place să cetească în cinste, aşteaptă să le sosească |azeta la vremea obişnuită; o cetesc, o )un deoparte ori învăluie cu ea slănina, şi cu aceasta cred că şi-au făcut dato-inta.

Lucrul însă nu stă tocmai aşa. O [azetă bună este ca pânea de toate zilele, a este uneori singurul nutremânt sufle-esc al cetitorului, şi astfel, pe lângă ilătirea regulată a abonamentului, ceti-orii mai au şi alte datorinţe faţă de jazeta lor.

Aceste datorinţe, în alte ţări mai civi-izată le şi împlinesc cetitorii cu cea mai nare scumpătate, de aceea şi apar acolo | gazetele, nu în câteva mii ci în sute.de Mii, ba chiar milioane de exemplare, şi astfel bine înţeles, că pot fi şi mai ieftine ?i mai bune decât ale noastre.

Un mare gazetar a adunat datorinţele cetitorilor de gazete într'un mănunchiu Şi le-a dat numele de zece porunci ale cetitorilor de gazete. Să vedem, cari sunt aceste zece porunci ale cetitorilor de ga­zete din Apusul luminat:

1. Plăteşte-ţi abonamentul regu-l a t - (Sărace protocoalele noastre, că nu

încap în ele restanţele de pe câte 3~~4 ani ale cetitorilor!)

2. Recomandă gazeta ta favorită îfl toate părţile şi eu toate prilejurile „ 3- Cere gazeta ta la toate librâ-

n*fe, chioşcurile de stare, cafenelele, Curantele, hotelele şi coopera-Ţele. î n f o r m a a c e a s t a proprietarii aces-

0 r întreprinderi se vor vedea siliţi să o fojiande,. iară, comandată odată, o vor l n d r ă gi şi alţii.

4. Publică tot felul de anunţuri, «*8ări şi cumpărări, numai în ga-p ta iubită, iar dacă cumperi ceva, ' *a«a anunţurilor cetite în gazetă,

e că ai cetit-o în gazeta ta cea

iubită. Prin aceasta aduci venituri fru­moase gazetei tale.

5. Apără-ţi gazeta favorită, ori­cine ar ataca-o, şi fă-i propagandă într'una.

6. Ingrijeşte-te ca în comuna ta să se vândă gazeta şi cu numărul.

7. Dupăce ai cetit gazeta, nu o arunca, ci dâ-o unui om foarte sărac, care de fapt nu are cu ce o plăti, ca s'o cetească şi el, iar dupăce a cetii-o, să ţi-o aducă înapoi ca s'o poţi păstra.

8. Trimite ştiri cât de multe dar cât mai scurte gazetei tale. In forma aceasta ea va putea aduce ştirile cele mai proaspete şi mai bune. • . •

9. Scrie redacţiei ceeace îţi place din gazetă, dar şi ceeace nu-ţi place. Arată, ce îmbunătăţiri i-s'ăr mai putea aduce, după părerea ta, gazetei.

10. Să fii una cu gazeta ta în necazuri şi să nu te despârţeşti de ea până la moarte.

Acestea sunt cele zece porunci ale cetitorilor de gazete, pe cari dacă le-ar ţinea toţi cetitorii, gazeta noastră ar ajunge într'un singur an la o răspândire ne mai pomenită, ar ajunge o adevărată putere în ţară, de care ar trebui să ţină cont chiar şi cei mai puternici oameni ai ţării.

Noi însă ne-am îndestuli deocamdată chiar şi numai cu ţinerea celei dintâi şi celei mai de căpetenie porunci. Am fi însă cei mai fericiţi, dacă toţi cetitorii ar ţinea, cu cea mai mare sfinţenie, toate aceste zece porunci.

N o u l d e e a » »1 f a c u l t ă ţ i i de v t i l n v e d in Ciul . Profesorii universitari dela facul­tatea de ştiinţe din Cluj au ales ca decan (un fel de director al facultăţii) al anului acestuia ne dl profesor universitar Augustin Maior, ce­titor al gazetei noastre şi frate al redactorului nostru. Felicitării

Pe urmele marilor ctitori Tocmai când sa împlinesc 175 ani dela începă­tura şcoaislor din Blaj, înalt Preasfinţia Sa Mitropolitul VASlLE deschide o şcoală nouă în

oraşul dela Târnava.

Şcoaleîe Blajului au sporit cu una. Bă­trânele Târaave, de cari se îeagă atâtea glorii curate în istoria neamului nostru, se pot mân­dri astăzi cu o nouă şcoală, alături da celea-lalts atât de numeroase şi atât de vestite. Prin grija osârdnicâ şi neîncetat trează a Preabu-nului nostru Părinte Vasile, cu ziua de 21 Ostomvrie 1929, Blajul a mai deschis o nou* „fântână de daruri" pentru fiii şi fiiceîe râvni-toare de învăţătură a neamului nostru.

Intr'adevăr, noua Şcoală comercială superioară, cu despărţăminte deschilinite pen­tru băeţi şi fete, a fost o trebuinţă dintre celea mai arzătoare ale Blajului nostru de şcoli şi de învăţătură creştinească. In vremile schim­bate de astăzi, când viaţa cere cu stăruinţă şi alte îndrumări decât celea vechi, o şcoală, care să desahidă tineretului noui cărări de fericire pământească, era pentru Blaj mai mult decât o poruncă.

Şi înalt Preasflnţitul Arhiereu, care a dat bisericii sale şi neamului Şcoala de meserii şi Institutul Recunoştinţa, a înţeles şi noua cerinţă a vremii. De ani de zile neîncetat s'a frământat, să poată duce la isbândă şi înfăptuirea şcoalei pentru comerţ, atât de mult cerută de părinţi şi de nevoile vremii. Iar acum, tocmai când se împlinesc 175 de ani dela deschiderea celor dintâi scoale româneşti dela Blaj, înalt Preasfiaţitul Arhiereu poate avea mângâierea deplină, că a fost încununată cu izbândă şi cea mai nouă grijă a sa, privitoare la deschi­derea şcoalei comerciale.

Noua făclie de luminare s'a aprins. Şi ea întregeşte, cum nu se poate mai fericit, vechile vetre de lumină dela Blaj,

La înfăptuirea şcoalei celei nouă, I. p . Sfinţitul Părinte, a avut o caldă şl patriotică înţelegere din partea Domnului ministru N. Costăchescu, dela Instrucţie, care a dat înalta aprobare, precum şi nepreţuitul ajutor al dlor Dr. Alexandru Borza şi Augustin Caliani, din acelaş minister, cari au dat informaţiile de lipsă şi au sprijinit măreţul gând al înalt Preasfinţitului Ctitor. Blajul şi atâţia părinţi, îmbucuraţi de noua şcoală, le vor fi recuno­scători tuturoral

Noua şcoală s'a deschis sărbătoreşte în ziua de 21 Octomvrie, cu o liturghie slujit! de Ilustritatea Sa Dr. Ambroziu Cheţianu, vi­carul arhiepiscopesc, ajutat de profesorii-preoţi ai şcoalei. De faţă erau elevele şi elevii noului izvor de lumini, cari au rugat pe Dumnezeu,

X

P a g . 2 U N I R E A P O P O R U L U I , N£. 43

să răsplătească cu harurile sale bogate, pe toţi aceia, cari le-au prilejit lor această zi cu mult dor aşteptată.

După slujba dumneeeeascl , elevii şi ele­vele, dimpreună cu directorii şi profesorii, s'au întrunit în sala de gimnastică a liceului de băeţi, unde Păr. Vicar arhiepiscopesc a rostit un foarte inimos cuvânt de deschidere, împărtăşind Şcoalei binecuvântarea înalt Prea Sfinţitului Arhiereu, care din cauza boalei, n'a putut fi de faţă la acest însemnat moment.

La ora 9 apoi, s'au şi început lecţiile regulate la amândouă despărţămintele. Şcoala bieţi lor funcţionează în clădirea liceului de băeţi, iar şcoaîa fetelor in Institutul Resuno-ştinţii, sub conducerea respectivilor directori.

Cronicarul

Tipicul săptămânii după Rusalii

3 Noenrvie 1929, Dumineca V dnpă înălţarea gf. Crnoi.

Sâmbătă seara, la Doamne strigat-am... 10 stihiri, 7 ale învierii v. 7 şi 3 ale Martirilor din Mineu. Mărire şi acum dogmatica v. 7 Intrat. Lumină lină... Ptohi-menul zilei. Stlhoavna învierii v. 7. Acum slobozeşte... Troparul învierii v. 7. Deslegare.

Dumineca dimineaţa, la Dumnezeu este Domnul... Troparul învierii v. 7. Stihologiile învierii v. 7. Tropa­rele mari ale învierii v. 5. Ipacoiu şi Antifoanele (trep­tele) învierii v. 7. Toată suflarea... Evanghelia învierii II. Învierea lui Hristos... Pt, 50. Mărire şi Acum v. 2. şi celelalte la locul lor. Catavasiile Buneivestiri. După catavasia III sedealna, condacul şi icosul Martirilor din Mineiu, după catavasia VI condacul şi icosul învierii v. 7. Luminătoarta învierii II. La. laude, stihirile învierii v. 7 din Octoih, Mărire stihirea evangheliei învierii şi acum „Preabinecuvântată eşti... Doxologia mare.... La sf. Liturghie toate ale învierii v. 7.

Duminecă seara (inserat comun), la Doamne stri­gat-am... 6 stihiri, 3 ale învierii v. 7 şi 3 ale sfinţilor de rând din Mineiu (4 Noemvrie, rânduiala zilei caut-o la un Cuvios şi la sfinţiţi Martiri) Mărire ş î acum a Născ. de Dumnezeu v. 7 din Octoih, duminecă seara. Lumină lină... Ptohimenul zilei şi îndată „Invredni-ceşte-ne,. Doamne, în seara aceasta... Ectenia: Să plinim rugăciunile noastre cele de seara Domnului... Stikoavna învierii v. 7 de duminecă seara. Acum slobozenie... Tro­parul: „Arhistrategi ai oştilor cereşti... Ectenia „Indu-ră-te spre noi Dumnezeule... Deslegare.

Vineri, 8 Noemvrie 1929, Sărbătoarea Sf. Ar­hangheli Mihail şi Gavril.

Joi seara, la Inseratul mare, Vineri dimineaţa, la mânecatul mare şi la sf. Liturghie se urmează toată rânduiala din Mineiu (Rânduiala sfinţilor cu polieleu pe o zi săptămânală).

Vineri seara (inserat comun) la Doamne stti-gat-am... 6 stihiri, 3 ale învierii v. 7 din Octoihul mare de Vineri seara şi 3 stihiri ale sfinţilor din Mineiu (9 Noemvrie) Mărire şi acum a Născ. de Dumnezeu din Mineiu. Lumină lină... Prohimenul zilei şl îndată învred-niceşte-ne, Doamne, în seara aceasta... Ectenia: Să pli­nim rugăciunile noastre cele de seara Domnului... Sti­koavna învierii v. 7. de Vineri seara în Octoihul mare. Acum slobozeşte... Troparul zilei: „Apostoli, Martiri şi Profeţi... Ectenia „Indură-te spre noi Dumnezeule... De»legare.

Cea mai mare biserică din lume

Biserica cea mai mare din lume este ca­tedrala Sfântului Petru din Roma, în care încap 54,000 de oameni. In catedrala din Milano încap 37,000 de oameni, iar în biserica Sfântului Paul din Roma încap 36,000 de oameni.

Catedrala din Colonia are loc pentru 30,000 de oameni, iar cea din Ulm pentru 22,000 de oameni.

Celea mai înalte turnuri de biserici sunt In Germania. Turnul bisericii din Ulm e înalt de 161 metri, al celei din Colonia e de 156 metri, al celei din Hamburg e de 150 mstri, iar turnul bisericii din Strasburg e de 142 de metri.

Apostolul sărbătorii Serbarea arhistrategilor Mihail şi Gavril şi a celorlalte Puteri

cereşti Evrei, 2, 2 - 1 0 .

2. Uraţilor, de vreme ce a fost adeverit cu­vântul, carele s'a grăit prin îngeri, şi toată cdZ-carea de poruncă şi neascultarea a luat dreaptă răsplătire,

3. cum vom scăpa noi, negrijindu-ne de atâta mântuire, carta începând a se vesti prin Domnul s'a adeverit întru noi prin etice au auzit,

4. împreună mărturisind Dumnezeu cu semne şi ca minuni, şi cu multe feluri de puteri, şi cu împărţirile Spiritului Sfânt după a lui voie.

5. Căci nu îngerilor a supus Dumnezeu lumea cea viitoare, de care grăim.

6. Şi a mărturisit oare unde oarecine zicând: „Ce este omul, că-l pomeneşti pe el, sau fiul omu­lui că-l cercetezi pe el?

7. Micşoratu-l-ai cu puţin oarece decât în­gerii: cu mărire şi cu cinste l-ai încununat şi l-ai pus peste lucrurile manilor tale.

8. loate le-ai supus supt picioarele lui". Şi dacă i-a supus lui toate, nimica nu a lăsat lui nesupus. Ci acum încă nu vedem supuse lui toate.

9. Iară micşorat cu puţin oarece decât în­gerii tl vedem pe Isus pentru patima morţii, cu mărire şi cu cinste încununat, căci cu darul lui Dumnezeu a gustat moartea pentru toţi.

10. Pentrueă se cădea aceluia, pentru carele sunt toate, şi prin carele sunt toate, curele pe mulţi fii la mărire a adus, pe aducătorul mântu­irii lor prin patimi a-l săvârşi.

* * *

Ca să înţelegem partea aceasta din epistola sfântului Pavel cătrâ Evrei, trebue să fi cetit şi cap. 1, în care sfântul Pavel le spune Evreilor că Testamentul vechiu, adecă legea veche dinaiste de Hristos, a tost dată prin îngeri, pe când eel nou prin Isus Hristos. Diră acest Testament nou cu atâta întrece pe cel vechiu, cu cât Hristos este mai vrednic decât îngerii, pe cari îi Întrece prin naşterea, domnia, pu­terea şi cinstea sa.

2, 3 şi 4. 0 â de vremece legea lui Moisi pe care Dumnezeu o a dat prin în­geri, tot Dumnezeu o a întărit cu tulgere, tunete şt fum (dupâcum ni se mărturiseşte în a doua carte a lui Moise la 19, 16) dar mai ales prin asprimea cu care a pedepsit pe călcătorii ei (dupăcum se vede tot în a doua şi în a patra carte a lui Moise): cu cât vom fi pedepsiţi mai aspru noi creş­tinii, dacă vom nesocoti Evanghelia pe care o a vestit însuşi Hristos fiul lui Dum­nezeu şi o au Întărit apostolii cu atâtea semne şi minuni, săvârşite Intru numele lui Hristos? «împărţirile Spiritului Sfânt după a lui voie> Ie înşiră apostolul Pavel la I Cor. 12, 8 —11 dupăcum urmează: «Că unuia prin Spiritul i-se dă cuvântul înţe­lepciunii, iar altuia cuvântul ştiinţei Intru acelaş Spirit, iară altuia darul vindecărilor întru acelaş Spirit, iară altuia lucrarea pu­terilor, iar altuia profeţia, iară altuia des-chihnirea spiritelor, iar altuia feluri de limbi, iară altuia tălmăcirea limbilor. Iară

toate acestea le lucrează u nu M

Spirit, împărţind deosebi fieşte c ă r u i a cum voieşte>. P e

5. Că nu îngerilor a supus Dumnezeu lumea cea viitoare, de care grăim, C i l • Hristos, ş i aşadară nu de îngeri avem să ascnltăm, c i de Hristos. Sub «lumea ce viitoare» se înţelege cea după învierea morţilor ş i după judecata din urmă.

6 şi 7. Acel oarecare este psalmistu David care vorbeşte în psalm 8, 5—7 despre mărirea lui Dumnezeu prin natural Privind măreţia naturei, omul trebue să recunoască nimicnicia sa. Cu toate acestea însă omul este, prin harul lui Dumnezeu, foarte ridicat, aşa că întru puţin se deo­sebeşte de îngeri, fiind domnul şi stăpâni-torul făpturilor. Marile invenţiuni moderne ne arată tot mai învederat, ce mare vred­nicie i-a hărăzit Dumnezeu omului.

8. Nu vă turbure, — zice şi tâlcueşte sf. Ioan Gurădeaur stihul acesta — că vedeţi, cum vă stăpânesc şi vă asupresc pe voi î n tot chipul vrăjmaşii lui Hristos, Hristos împăratul nostru, nu a primit încă supu­nerea tuturor, şi vrăjmaşii lui se luptă încă împotriva lui, pentrueă încă nu a sosit «lumea cea viitoare». Aşteptaţi puţin, până când eei fărădelege vor umplea măsura păcatelor sale, şi la sfârşitul veacului ace­stuia va primi apoi Hristos supunerea tu­turor şi voi veţi împăraţi împreună cu dânsul.

9. Cuvintele din acest stih trebue rân­duite în felul următor, pentrueă să se poată înţelege: «Iară pe acest Isus îl vedem cu mărire şi cu onoare încununat», care este «puţin oarece mai micşorat decât îngerii, pentru patima morţii», pentrueă să rabde patima morţii, «ca cu darul lui D u m n t z e u să guste moarte pentru toţi», şi aşa să răscumpere pe toţi.

II vedem deci totuşi încununat cu mărire şi cu cinste, dupăcum spune psal-mistul: numela lui se < i vesteşte pretutin-denea, ş i neamurile păgâne, părăsind idolii, se şi închină lui Hristos celui răstignit, ca Mântuitorului celui adevărat. De aceea cre­dem tare, că la vremea sa se va împlini şi prorocia, care zice că i-se vor supune toate neamurile pământului.

10. I-se cădea lui Dumnezeu Tatăl, care a hotărât ca prin Hristos să aducă atâţia oameni la primirea de fii cea duffl-nezeească ş i la mărirea sa cea cerească, ca pe Hristos, care este povăţuitorul tu­turor fiilor spre mărire, sâ-i aducă la mărirea aceea prin patimă şi prin moarte. Acelaş gând îl exprimă şi sfântul evanghe­list Luca la 24 , 2 6 ; «Au nu se cădea să pătimească Hristos acesta şi să intre întru mărirea sa?» Să nu vă smintiţi deci, voi creştini lăcuţi din Evrei, întru patima, crucea ş i moartea lui Hristos.

o. * La cetirea acestui apostol e bine dacă »e

dăm seama de nimicnicia noastră în asămânarŞ eu lumea aceasta. Dacă privim adecă şi n u t n a l

micul nostru pământ, fără d a ne da Sf ama de întreagă lumea aceasta, vedem, că cu toate c am încercuit pământul cu căi ferate şt am I ° c ^ lecat marea prin vapoare, cu toate că arii des coperit puterea electric* şi o ştim ft> l o S ' s p ^ binele nostru, cu toate câ suntem în s t a r C

b u . umblăm pe sub mare cu submarine e şi s * s ^ r'ăm prin aier cu aereplane şi cu dirijabile

« - r.rCXXV°3'

o mare parte a pământului este inca " ^ ^ cută pentru noi, nu numai la polii de no de sud, ci şi prin deserturile Asiei şi prin insulele Oceanului Pa.ific, iară. potop

emureîe şi vânturile nu numai că nu le pu-C ° t r stăpâni, ci dimpotrivă stăm în faţa lor cu

ânile încrucişate, şi nu ştim, cum să ne ferim

din

tem

calea lor. Suntem asemenea unei găoace de faţa naturei, care ne aruncă de ici în nuca

colea şi teroici, atunci nu

ne nimiceşte când ne simţim mai pu-vorba bisericii: «Când dobândim lumea,

în groapă ne aşezăm». Orbi s i fim, ca să vedem că cu toată ştiinţa noastră suntem

mai mici decât nisipul mării şi mai neputincioşi decât viermele pământului.

Drept are psalmistul David când zice: «Că vom vedea ceriuriie, lucrurile dreptelor tale,, luna şi stelele pe cari tu le-ai întemeiat. Ce este omul că-1 pomeneşti pe el, sau fiul omului, că-1 cercetezi pe elf» Dar cu toate acestea continuă numai decât: «Micşoratu-l-ai pe dânsul puţin oarece decât îngerii, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el şi l-ai pus pe dânsul peste lu­crurile manilor tale. Toate le-ai supus supt pi­cioarele lui, oile şi boii, toate şi încă şi dobi­toacele câmpului. Pasările ceriului şi peştii mării cele ce străbat cărările mărilor» (Psalm 8, 4—8). Iar dacă î-a ridicat. Dumnezeu pe om la atâta cinste, nu cumva ne este ruşine că suntem atât de puţin mulţumitori lui Dumnezeu? Nu cumva recunoaştem că prea mult îl supărăm prin pă­catele noastre cele muite?

Dacă ar fi în noi câtuş de puţină cinste şi recunoştinţă, nu l-am supăra zilnic şi în fiecare oră şi minută, ci am urma pe psalmistul David care astfel îşi încheie acest psalm al optâlea: «Doamne Dumnezeul nostru, cât e de minunat numele numele tău în tot pământul».

Iuliu Maior. I

Guvernul d-lui Maniu a trecut peste un mare hop şi a ieşit mai întărit —-Ţara noastră a câştigat în străinătate mari izbânzi prin domnul ministru Madgearu — Domnul ministru Minai Popovici s'a retras din guvern şi va merge ca ministru al României la Paris — Averescanii şi liberalii au sperat

în căderea d-lui Maniu, dar au rămas numai cu speranţa

E x î m p ă r â t e a a a Z i t a s ' a m u t a t I n B e l g i a . Cine nu-şi aduce aminte de fosta împărăteasă a Austro-Ungariei, de Zita cea cu copiii cei mulţi, dintre cari cel mai mare, Otto, se gândeşte şi acuma cu mare plăcere la tronul Ungariei. Biata fostă împărăteasă locuia până acuma în oraşul Lecveto din Spania, dar, te miri din ce pricină, i-s'a urît de Spania şi s'a hotărît să se mute în Belgia, înscriindu-şi fe­ciorul cel mai mare la universitatea din Luttich.

Alegerea noului Regent Sârâţeanu s'a făcut cu oarecari greutăţi, cari au ieşit la iveală abia acum. Greutatea cea mai mare a fost, că mai erau şi alţi candi­daţi, cari nefiind aleşi, au rămas cam supăraţi. Un mare jurnal dela Bucureşti, la câteva zile dupăce se făcuse alege­rea Regentului Sârâţeanu, a publicat nişte declaraţii, despr© cari spunea, că le-ar fi făcut M. S. Regina Măria, ne­mulţumită că nu a fost aleasă în Re­genţă. Declaraţiile publicate de „Uni­versul", gazeta d-lui Stelian Popescu, fost ministru liberal, au făcut mare sfară în ţară. Din ele ieşia treaba cam acolo, că M. S. Regina Măria ar fi greu supărată pe d. Maniu, pentruce nu a oandidat-o la Regenţă.

Lucrul acesta, dacă celea publicate de gazeta „Universul" ar fi fost adevă­rate, ar fi pus pe d. Maniu într'un greu impas, căci s'ar fi găsit în vrăjmăşie cu M. S. Regina Măria. De aceea, dl Maniu a rugat pe dl ministru al Curţii Re­gale, Hiotu, să meargă la Balcic,. unde se află M. S. Regina văduvă şi să-i ceară cuvântul, că oare declaraţiile pu­

blicate de „Universul" sunt date cu şti-reu Maiestăţii Sale?

Răspunsul dela Balcic a venit cu­rând şi acest răspuns spune neted şi hotărît, că M. S. Regina Măria n'a dat la gazetă nici o declaraţie în legătură cu alegerea noului Regent ş i că celea tipărite în „Universul" nu sunt dela Maiestatea Sa.

După acest răspuns, guvernul d-lui Maniu a trecut peste declaraţiile prici-naşe, culese cine ştie de unde de către d. Stelian Popescu, şi a declarat închisă orice urmare şi discuţie.

Aceasta a fost întâia parte a ho-pului celui greu, dela care potrivnicii partidului naţional-ţărănesc aşteptau că­derea d-lui Maniu. Insă nădejdile le-au îost zadarnice, pentrucă d. Maniu a ieşit curat şi întărit din cursa care i-s'a întins. Înalta Regenţă, precum şi Curtea Regală, i-au asigurat toată încrederea şi n'a fost nici un motiv de cădere, cum aşteptau potrivnicii guvernului.

A doua parte a hopului, se zice c ă ar fi fost în însuşi sânul guvernului. B vorba de nişte supărări ale d-lui mini-

Foiţa .UNIRII POPORULU

P A C E Pace sfântă se aşterne Peste cruci, în fapt de seară, Unde dorm fiinţi apuse Sub a gliilor povară.

Călător ce dus pe gânduri Rar pe-acolo se abate, Cuvios îşi pleacă capul Pe sub criptele arcate.

Soarele'n apus de doamnă îşi trimite raze: blânde, Peste gropi cu flori uscate, Peste ramuri tremurânde.A

Doar un preot cu cântarea '. E menit să mai rămâie,

Peste gropi să mai arunce Fumul dulce de tămâie...

Assisi, Italia Fratele Gh. Frenţiu.

Calendarul sfinţilor de GAVBIL TODICA.

Biserica Romano-catolică faee în toate * e r »e din OatoBvrie rugăciuni. Luna lui Oc-™Mvrie e luna rugăciunilor. Dintre sfinţi s*r-6 e a z * mai ales pe sf. Francisc de Assisi (4

Octomvrie) sf. Bruno (6 Octomvrie), sf. Dio-nisie Areopagitul (îa 9), sf. leresa de Avila (în 15), sf. Gerard Majelîa (în 16), sf. Mar­gareta de Alacoque (în 17), sf. Ioan de Kenty (20).

Ia 1 sau 3, sau 5 se serba până acuma şi amintirea sfintei Teresa de Lisieux (eeteşte: \\vx>), dar prin un ordin mai nou al Papei, serbarea aceasta s'a pus pe 30 Sept., ziua morţii sfintei Tereza (30 Sept. 1897;.

In biserica răsăriteană, prăznuim mai ales pe sfinţii:

Roman cântăreţul, şi scriitorul de peste 1000 de condace (1 Oct.);

Ciprian şi Iustina, în 2; Dionisie Areopagitul, în 3; Apostolul Tonta în 6 ; Apostolul Iacob, în 9; Paraschiva, în 14; Apostolul Luca, în 18; Hartan cel Mare, în 21; Dumitru, în 26.

* Sf. Dionisie Areopagitul s'a născut în

Atena şi din tinereţe s'a ocupat cu ştiinţele. Mai cu plăcere a învăţat astronomia, adecă cunoaşterea stelelor, tn care scop a călătorit la EKipt şi a petrecut câtva timp cu învăţaţii de acolo Când Isus Hristos a fost răstignit şi s'a făcut întunecime, Dionisie era în Egipet şi a esclamat, că sau Domnul fim sufere, sau se nimiceşte lumea.

hvtorcându-se Ia Atens, pentru ştiinţa lui profundă, fu ales membru al Areopagului, adecă al judecătoriei celei mai înalte din Atena.

Când sf. Pavel veni în Grecîa, vestind evanghelia, i-a venit rândul să vorbească şi înaintea Areopagului despre „Dumneseu cel necunoscut", adecă despre patimile, moartea şi învierea lui Hristos şi învierea noastră. Unii dintre ascultători râdeau, alţii înfricoşându-se n'au voit a-1 mai asculta, iar alţii eu bucurie au ascultat învăţătura lui Pavel şi l-au urmat. Intre aceştia a fost şi Dionisie, unul dintre ju­decători, adecă areopagiţi.

După câtva timp, sfântul Apostol, văzând ştiinţa cea mare şi zelul lut Dionisie, 1-a h i ro­tonit preot şi 1-a făcut episcop de Atena.

Prin zelul I ui s'a înmulţit foarte tare nu­mărul creştinilor în Atena. A călătorit Ia lo ­curile sfinte, ca să vadă pe maica Domnului. A fost de faţă la moartea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel. — S'a întors la Atena vestind evanghelia lui Isus cu zel apostolic şi mai mare .

Pe timpul papei Clemente, lăsând Dionisie turma credincioasă din Atena în grija unui nou episcop, a mers iarăşi la Roma şi de acolo, cu preotul Rustic şi cu diaconul Eleuteriu a fost trimis în Franţa, ca să vestească şi acolo evan­ghelia lui Isus.

' Dionisie cu soţii săi au ajuns la Paris , unde au lucrat cu toată râvna şi osârdia Ia încreştinarea poporului, făcând «u i te minuni. Socoteala asta nu a plăcut preoţilor păgâni.

X

Pag. 4

stru Grigore Iunian şi ale altora dintre vechii ţărănişti. Şi mai era şi ponosul, ce i se făcea d-lui Mihai Popovici din unele părţi, că fiind cumnat cu noul Regent Sărăţeanu, nu mai poate Bă ră-mâie ministru. In temeiul supărărilor d-lui Iunian şi a înrudirii d-lui Popovici cu noul Regent, se vorbia, că în sânul guvernului, între miniştrii ţărănişti şi ardeleni, ar fi mari neînţelegeri, în urma cărora d. Maniu nu va avea al modru decât să-şi lase altora locul.

S'a dovedit însă, că nici acest hop nu era aşa precum îl umflau potriv­nicii şi că între dd. Maniu şi Miha-lache este cea mai deplină înţelegere, precum n'a fost ceartă nici între arde­leni şi vechii ţărănişti. In orice caz, de-au fost, sau de n'au fost ceva vorbe, d. Maniu s'a priceput să-şi în­tărească guvernul şi să răsbească peste toate greutăţile. Astăzi d. Maniu e încă şi mai tare decât în clipa când a luat, înainte cu un an, cârma statului. Miniştrii sunt toţi în cea mai bună în­ţelegere şi guvernul îşi vede de dato­ria sa pe vechiul făgaş.

Foarte mult s'a întărit guvernul de astăzii şi prin izbânzile pe cari le-a câştigat d. ministru Madgearu în stră­inătate, în Anglia şi în Franţa, unde ne-a făcut mână bună cu bancherii cei mari şi cu fabricile, cu cari caută ţara noastră să aibă legături. Miniştrii An­gliei de pildă, în chip de prietinie căl­duroasă către România, l-au purtat pe d. ministru Madgearu tot pe palme cum se zice şi în banchete.

Irudirea dlui Mihai Popovici cu înaltul Regent Sărăţeanu, încă s'a re-zolvit în chip mulţumitor, mai ales pen­tru potrivnicii guvernului. Domnul Po­povici şi-a dat de bună voie mulţumită din guvern, chiar fără să-i fie cerută şi fără să fi fost trebuinţă. Insă şi-a dat-o, ca să amuţească şi acest ponos. Domnia Sa e vorba să fie trimis mi­

n i l i s t m a, pr i i . o . * . 1. H f a f â I E"™*» S v°o'r t •« doved.t că ar (, foarte Ia locul ._. | | & , M S * j l a R e .

11 rt-i- s*tr% -p/-\ i l n <-i »«V» * 1

s'a dovedit că ăr . In legătură cu celea de mai sus,

spun gurile rele, că generalul Averescu se si credea ca venit la putere, che-mându-si la Bucureşti pe toţi fruntaşii

spulberat, ca foile arborilor l a S u { 1 , toamnei! u l

Cum au fost prinşi hoţii cari au jefuit cancelaria comunală din Fărău

Trei domnişori din Turda cari de luni de zile aveau necinstita meserie a hoţitului

Cetitorii gazetei noastre îşi aduc aminte de ştirea publicată de noi, despre jefuirea iăzii comunale din Fârău, judeţul Alba. Scriam a-tunci, cum nişte făptuitori necunoscuţi au pă­truns noaptea în cancelaria notarială din numita comună şi au ridicat cassa cu bani, pe care, dupăce au târât-o vre-un chilometru şi jumătate într'o vale apropiată, au spart-o şi au luat dintr'ânsa vre-o două sute de mii de lei.

Şi nimenia nu putea, nici măcar bănui, cine să fi făcut o spargere atât de îndrăzneaţă? Mers-au jandarmii la faţa locului, căutat-au şi cercetat-au în fel şi chip, darînzadar! Urmele nu puteau arăta nimic. Şi n'au folosit nici multele prepuneri, cari se fac în asemenea cazuri. Nici diavolii din iad nu putuseră lucra cu mai multă îndrăzneală şi ticăloşie. Căci era vorbă de banii unui sat necăjit şi, mai cu seamă, de părăluţele bietelor văduve derăsboi.

Cercetările asupra faptului le-a condus şeful postului de jandarmi din Uioara apro­piată, care, după hoţia din comuna Fărău, nu mai avea zi, nu mai avea noapte. Intr'una îşi sfărma mintea, cum ar putea da de urmele atât de bine ascunse ale făptuitorilor ticăloşi. Si şeful de post dela Uioara s'a dovedit băiat isteţ.

D o m n i ş o r u l f e r c h e ş d e l a U i o a r a

Şeful de jandarmi din Ocnele Uioarei, a băgat de seamă, după noaptea cu pricina, că

în orăşelul cu sare multă de lângă Mureş prea se sclifoseşte prin celea cârciumi un domnişor îmbrăcat boereşte, care aruncă banii ca din găleată, atunci când el nu era decât un şofer de om sărac, adecă al unui biet funcţionar de percepţie cu numele Gaşpar .

Omul legii s'a arătat prepuielnic faţă de domnişorul cu punga fără baieri şi 1-a poftit într'o bună zi până la post, să-1 întrebe ovor-buliţă două.

Domnişorul însă nu s'a lăsat înfricat si şeful de jandarmi nu i-a putut scoate nimica din guşă. Ba se părea chiar, că şeful prepu­ielnic a sfeclit-o deabinele cu arestarea ga­lantului şofer.

»

Insă, unde s'a văzut jandarm, să-şi lase curând" păsăruica apucată odată în ghilţ? Aşa şi bravul şef dela Uioara. Păsăruica a fost însuiată bine şi a doua zi mergea la Cluj, — Ia poliţia cea mare, o telegramă secretă, care spunea următoarele: „Rog îndată doi detec­tivi isteţi, căci am în mână o păsăruica brează. Şi mă ţine prepunerea, că e un hoţ îndrăcit".

I n t r ă î n h o r ă d o i a d u l -m e c ă t o r i p e a l e s

Poliţia din Cluj a şi trimis numai decât pe cei mai straşnici detectivi ai săi, doi dintre aceia, cari îţi cotrobăesc şi în fundul sufletului, pe Rotar şi pe Noaghea. Detectivii dela Cluj cât ce au sosit la Uioara, aţă la jandarmi, să

L-au pârit la cârmuitorul ţării. Acesta chemând pe Dionisie la scaunul de judecată, 1-a provo­cat să dreagă ce a stricat şi pe cei încreşti-naţi sâ-i întoareă la legea păgână.

— Aşa ceva nu se poate, răspunse sfântul. Noi nu ne putem închina la zeii voştri, cari ochi au, dar *$u văd; urechi au, dar nu aud; gură au, dar nu vorbesc. Dânşii nu sunt buni, decât să aprindă focul iadului, în care vor arde toţi aceia, cari cred în ei.

Cuvintele acestea au înfuriat pe cârmui-tor, care numai decât a dat ordin, ca Dionisie şi soţii săi să fie bătuţi. După aceea i-au legat pe grătare roşite pe foc. Dânşii le-au suferit toate, rămânând nevătămaţi. — După aceste au fost aruncaţi între fiare sălbatice şi flămânzite-Dionisie făcând semnul crucii, fiarele s'au oprit locului, fără să-i atingă. — In urmă, dupăce li-s'a spintecat carnea, li-s'au tăiat capetele.

Atunci s'a întâmplat o minune, care nu se mai ceteşte la alţi sânţi.

Anume, tăindu-se capul sfântului Dionisie, trupul lui s'a ridicat şi cu manile luându-şi capul tă ia t /cu acela a mers cam două mii de paşi, unde 1-a dat la o femee evlavioasă, cu numele Cotula, care luând capul sfântului 1-a îngropat dimpreună cu trupul Iui. In acest loc s'a zidit mai târziu o biserică pompoasă şi o mănăstire, unde s'au înmormântat regii Franţei.

Astăzi e un oraş întreg pe locul acesta care se chiamă Saint-Denis (adecă: Sfântul Dionisie).

Moartea sfântului Dionisie s'a îatâmpiat la anul 117, când sfântul era de 106 ani.

* Sfânta Paraschiva*), fu născută în satul

Epifat din ţara sârbească. Insă din pruncie şi-a părăsit părinţii mergând în pustie şi ducând o viaţă de sihastri, în post şi rugăciuni. Căldura şi frigul, vânturile şi viforele i-au topit trupul, încât încurând şi-a dat suflatul. 1

Moaştele, ei, şi după sute de ani, s'au aflat întregi, fiind învrednicite a face multe miauni. Cei bolnavi se vindecau atingânduse de ele.

In anul 1221 au fost transportate dela Epifat la Târnova în Bulgaria.

Ia anul 1641 au fost duse la Iaşi. De aceea, sf. Paraschiva se numeşte uae-

ori lărnoveana sau Ieşana. *

Sf. Dumitru (sau Demetriu) se trăgea dinir'o familie fruntaşă macedoneană din Te-saioaic. Împăratul Maximian 1-a pus locţiitor al său în Grecia.

Dumitru a cârmuit ţara cu înţelepciune şi cu dreptate. Insă pe l&ngi aceasta a servit şi împăratului ceresc, lăţind creştinismul între păgâni şi vestind pe Hristos.

Pentru învăţătura aceasta fu prins şi dus înaintea împăratului. Maximian înţelegând des-

*). B i s e f ! c a n o a s M ™ită nii sărbătoreşte pe sf Paraschiva fiindcă in ediţiile vechi ale MineiuluT fu este pomenită, iar cele ce se. spun despre viaţa e nu sunt toate pe deplin adeverite. (Nota Redacţie)

pre faptele locţiitorului său harnic şi bun, a voit să-1 cruţe şi deocamdată numai 1-a ţinut iu închisoare, crezând că se va lipăda de în­văţătura iui Hristos. Insă împăratul s'a înşelat deoarece Dumitru şi în temniţă a rămas sta­tornic lui Isus.

Ia timpul acela împăratul Maximian a ordoaat să se facă joeuri şi lupte publice. Mai ales îi plăcea a privi la luptători cu suliţe şi eu sabie. Avea dânsul pe un luptător ager, cu numele Lie, pe care nu 1-a putut învinge nime. Acela era foarte plăcut împăratului. Ni­meni nu se putea prinde cu el. Au încercat ei vr'o douăzeci, dar Lie pe toţi i-a doborît.

Pe neaşteptate, iată că se iveşte îueă un tânăr luptător creştin, cu numele Nestor. Se i« şi el Ia luptă cu Lie şi, minunea minunilor, H învinge. împăratul s'a supărat foarte. Chiami înaintea sa pe Nestor şi-1 întreabă, cu ce fel de vrljituri a putut învinge pe Lie? Junele N«-storştia ce-1 aşteaptă, totuş a răspuas cucuragi u :

— înălţate împărate, pe mine nu vrăji t u " rile diavoleşti m'au ajutat, ci puterea lui Dum­nezeu şi sfatul luminat al iui Dumitru cel din temniţă.

Anume, Nestor, înainte de ce ar fi P o r m

la luptă contra lui Lie, a mers la sf. Dumitr u

Şi s'a recomandat îa rugăciunile lui evlavioase. Sf. Dumitru 1-a însemnat pe frunte şi Pie^1? semnul sfintei cruci, 1-a îmbărbătat şi »- a 2 1 ' „Şi pe Lie îl vei învinge şi vei lui Hristos!"

fi martir *ţ

ht. 43

vadă ciocârlanul căruţ la calitcă. Le-a f e s t a -rltaf• Şi-detectivul Noaghea 1-a şi iuat Ia răspăr:

— Cum te chiamă, neiculiţă? _ — Lenard mă chiamă! — Lenard? Şi mai c u m ? — Lenard Dezsi! La auzul acestui nume, detectivul dela

Cluj a început să se scarpine după ureche şi părea că se gândeşte la ceva, foarte adânc.

— Mda, Lenard. . ! Ian săjvedem, domnule Lenard, şti să scrii ? Uite aici un petec- de hârtie, fă-te că repezeşti o telegramă la o cuno­scută din Târgu-Mureşului şi pune-ţi iscălitura!

Lenard a făcut precum i-s'a poruncit şi s'a iscălit colea, ca un barosan.

Detectivul i-a luat hârtia din mână şi aotrobăindu-se prin buzunare, a scos un alt petec de foaie, dela sine, pe care era scris tot lenard Dezsi.

— Ei, ce zici, ciocârlane, seamănă acestea două scrisori?

Şoferul arestat a privit scrisorile şi a în­ceput a înverzi şi a gălbini, par'că l-ar apuca alte celea. Insă detectivul nu i-a dat răgaz şi 1-a înfâşcat de piept:

— Acum mărturiseşte, craiule, totul şi spune cum ai jefuit poştele din Uioara, din Sighet şi de pe a iurea? Te am în mână! Pe­tecul de scrisoare pe care îl vezi aci, e din oficiul poştal dela Uioara, pe care tu I-ai jefuit şi ai uitat cumva scrisorica asta sub masa pe care ai spart-o. De mult te căutăm noi, Lenăr-dică draga! Şi ne-ai picat acum în cleşte. N'ai 3a ce mai face pe mutu, că îţi ştim toată ca­riera şi văleatu, apele şi întunerecu tău de hoţ! Să vedem ce ai în guşă . . !

M ă r t u r i s i r e a h o ţ u l u i Lenard n'a mai avut de ce se tacă şi a

vorbit. A mărturisit cu deamănuntul, cum el şi cu doi tovarăşi ai săi, tot din Turda de loc, anume Turzai Feri şi Şomoghi Ferenţ au jefuit poşta din Uioara, de unde au cărat 60,000 de iei, pe cea din Sighetul Maramureşului, de unde au robăluit trei sute de mii şi, mai pe urmă, cancelaria notarială din Fărău, de unde au dus două sute de mii de lei, bani uscaţ i . . !

O N 1 R E A P O P O R U L U I f a g . 5

— La Fărău a fost mai greu ca pretu­t indeni !—a spus hoţu. Acolo am adus carnea înveninată în merindare, dela Turda, de am înveninat cânii notarului. Şi eu am târît lada de fier din cancelarie până în Valea lui Vodă, ori cum pustie o chiamă. Foarte grea a fost lada. Am trudit grozav până am scos-o din casă, la drum. Noroc că nu ne-a ieşit nimeni în cale, că tovarăşul meu Feri era cu revol­verul în mână şi se făcea şi moarte de o m . . ! Aşa ne-a fost totdeauna înţelesul, eă de ne turbură cineva în munca noastră, îi stingem de pe lume.

L a T u r c i a , î n c ă u t a r e a c e l o r l a l ţ i p ă s ă r o i

După mărturisirile de mai sus, detectivii l-au umflat pe Lenard într'o maşină şi hai Ia Turda, să-şi arete tovarăşii. Oamenii legii, cu păsăruica dela Uioara ferecată bine în lanţuri şi aşezată între baionetele aler doi jandarmi, au ajuns la Turda spre miez de noapte.

Maşina s'a oprit la poarta casei unde locuia Turzai Feri. Când au întrat în odaia banditului, el tocmai se pregătea de culcare. Sosise dela cinematograf şi se desbrăcase, să se vâre sub plapomă. Aşa l-au legat detectivii, cum se găsia, numai în cămaşă şi 'n ismene. Nu i-au dat vreme, nici să sufle.

Acest Feri e un hoţoman din cale afară de tinăr. Abia are 19 ani şi s'a dat dracului pomană, cum e mai rău.

Peste cinci minute, detectivii bocăneau în uşa celui de al treilea păsăroi, la uşa lui Şo-mogyi Ferenţ. Aici a mers mai greu, căci la acesta, glasul oamenilor legii a stârnit copiii din somn şi nevasta, căci el este însurat şi om eu familie.

— Cine-i la uşă ? — s'a auzit din noaptea odăii.

— Oamenii legii! — au răspuns detectivii. Deschide, ori sburăm uşa din ţiţini!

La asemenea vorbe au prins a plânge copiii şi se vaicăria o biată de soţie, ca din gura şerpelui.

Insă n'a fost pardon şi acest bandit încă a încăput, cum e mai bine, în laţurile poliţiei. A fost legat şi el fedeleş, şi dus la Cluj, cu mare grabă.

Maximian, auzind aceste, a dat ordin ca Nîstor să fia ucis cu sabia. Porunca împără­tească îndată s'a împlinit.

Apoi a dat ai doiiea ordin, ca Dumitru din temniţă să fie străpuns cu lancea. Ceeace aşa s'a şi întâmplat.

Prin mijlocirea sfântului Dumitru s'au fă­cut multa minuni. „N'a fost boală, pe care să au o vindece, şi n'a fost diavol, pe care să au-1 poată alunga*. A?a se sorie despre dânsul.

Leontie, un om avut din părţile Iliricuîui, cuprins de o boală grea, a mers în Tesalo-aie şi acolo s'a culcat pe mormântul sfântului Dumitru şi îndată s'a' vindecat. Acel Leosstie, « semn de mulţămită, a zidit o biserică fru­moasă în onoarea sfântului. Când s'au scos Moaştele, ca să se aşeze în biserică, s'au aflat întregi şi neputrezite. Din ele a curs mir de Miros pîăcut, de care s'a umplut tot oraşul.

Bolnavii s'au adus cu grămada la osămin- S tele aceste şi foarte mulţi au dobâsdit vin- J decare.

- Leontie, înzestrând biserica cu toate lu­crurile trebuitoare, a voit să ducă în patria S a o parte din osăminte. Insă sfâatul i-s'a a**tat în vis şi 1-a oprit dela aceasta. Leontie a luat deei numai pânza în care a fost în­miit sfântul şi puţin din sângele lui, ducân-

' J - l e în patria sa. Acolo fiiad greu bolnav ^«rian, cârmuitorul Iliricuîui, s'a pus pe dansul acea pânză şi s'a vindecat.

Chiar şi oraşul Tesalonic a scăpat, prin

M a i r ă s a r e ş i a l p a t r ă l e a p ă r t a ş

Luaţi la întrebări pe hodină, bandiţii au mărturisit, că ei mai au un tovarăş, pe jucuţul de dare dela Uioara cu numele Gaşpar, care le făcuse pe gazda de hoţi şi ştia de toate isprăvurile celor trei păsăroi de pradă. La acest fusese şofer Lenard şi împreună umblau pe sate, de căutau lăzile cu bani pe la can­celarii. Cum Gaşpar era jucuţ de dare, el avea intrare pe lâ notari şi putea să afle unde sunt bani adunaţi şi unde nu. Aşa au fost şi Ia Fărău împreună şi aşa au putut cunoaşte can­celaria notarului Magda, cu banii de dare şi ai văduvelor.

F o s t u l j u c u ţ d e s c o p e r ă l u c r u r i î n g r o z i t o a r e d e s p r e b a n d i ţ i

Jucuţul dela Uioara, căzut şi el în cap­cană, a prins a spune ce ştia despre foştii lui fraţi în răutate. Intre altele, i-a făcut băgători de seamă pe detectivi, să-şi aducă aminte de o întâmplare din vară, publicată de gazete, când în apropiere de Câmpia Turzii, neşte răufăcători au omorît un om şi, ca să nu mai rămâie urmă de fapta lor, l-au înfundat într'o căpiţă de fân şi i-au dat foc.

Gaşpar spune, că omul ucis atunci s'a chemat Kont Iosif si că a fost ucis si ars de Lenard, Turzai şi Şomogyi, fiindcă le fusese tovarăş la jafuri şi umbla să-i vândă. Ca să nu-i poată trăda, l-au ucis şi l-au pârjolit în căpiţa de fân dela Ghir i ş . . !

Cu această crimă, păsăroii şi-au comânjit şi cu sânge fărădelegile lor. Acum ei vor răs­punde şi pentru acel omor, cum vor avea să dea seama şi de alte isprăvuri fioroase, pe cari le-au făcut în jurul Clujului, umblând într'un automobil colorat în negru, par'că era căruţa lui Scaraoţchi, care băgase groaza în tot ţinutul Someşului.

S'a mai descoperit şi ascunzătoarea, unde îşi aveau ei banii puşi grămadă, după obiceiul

I haiducilor de demult. Această ascunzătoare | s'a găsit într'o gaură de nisip, în malul Arie-I şului, aproape de Turda. Un sac de bani au I adus de acolo detectivii, arme si numeroase jj chei de desfăcut coşile. | Prinderea acestor blăstămaţi bandiţi a

" ' ~ | ridicat o piatră de moară de pe inimile oame­ni ijfocirea sfântului Dumitru, de multe pri- f n i lo r din multe ţinuturi ale Ardealului, căci, în mejdii şi năcezuri. — Odată fâcându-se foa- f timpul din urmă, netrebnicii făcători de rele mete mare in oraş, sfântul s'a arătat pe nişte i întrecuseră toate marginile, corăbii încărcate cu grâu, cari se duceau în |- Aşa scoate Dumnezeu la lumină toate alte ţări. Sfântul le-a îndreptat spre Tesalonic, jj ticăloşiile şi banditismele. Pe Lenard şi pe prin ceeace a scăpat pe locuitori de foamete. f s o ţ i i săi, bine i-a bătut Cel de s u s . . !

In două rânduri a scăpat oraşul de îm- I _ _ _ _ _ presurarea duşmanilor. | O f a b r i c ă d e f o i ţ e d e ţ i g a r e t e I a

Pe un episcop căzut în manile duşma- l T u r d a . Cei mai mulţi cetitori ai noştri vor nilor, 1-a deslegat de cătuşi şi 1-a dus la Te - j z j C e poate, cetind acest titlu: mai slăbeşte-ne salonic. f domnule cu foiţele, că atâtea avem, de nu mai

Pe două fete. cuvioase le-a mântuit dela duşman în mod minunat. La rugăciunea lui, îngerii Domnului au ridica! acele fete şi prin aer le-au dus în biserica sfântului Dumitru din Tesalonic.

Dintre sfinţii onoraţi în biserica romano-catolică şi amintiţi mai sus, nu trebue să scăpăm din vedere că despre

s. Francisc de Assisi s'a scris nu de mult, chiar în foaia aceasta.

Despre s. Teresa de Lisieux s'a tipărit în Blaj o broşură folositoare şi ieftină („S. Teresa de Pruncul Isua"), iar mai nou un volum de 221 pagini („Istoria unui suflet"),

Eu însumi am simţit în casă şi în fa­milie câte ceva din minunile acestei sfinte, pentru ceeace fie lăudată, acum şi totdeauna!

Citiţi „UNIREA P O P O R U L Ü P

ştim ce să facem cu ele. Aşa va fi, pentrucă astăzi primeşti şi foiţe, ori de câte ori cumperi tutun, ori îţi trebuesc ori nu, pentrucă statul singur are drept Ia noi să vândă aceste foiţe, iar de atunci foarte multe foiţe se aduc în ţară prin contrabandă (vama cucului) şi astfel statul rămâne păgubit. De aceea le vinde cu sila.

Dar nu e vorba despre aceasta acuma. Trebue să se ştie, că foiţele le cumpără şi statul, pentrucă la noi în ţară n'avem fabrică de foiţe. Deoparte ca foiţele să-I coste pe stat şi mai puţin, şi astfel să poată câştiga şi mai mult, iar de altă parte ca din veniturile sale să poată împărtăşi şi pe cetăţeni, R. M. S. adecă Regia Monopolurilor Statului a hotărît să facă o fabrică de foiţe la Turda, unde este introdus gazul metan, şi astfel fabricarea foiţelor va costa cât se poate de puţin. Ridicând această fabrică la Turda, statul se gândeşte să dea de lucru mai cu seamă Moţilor, cari sunt cei mai necăjiţi si mai sărac/ români din ţară.

Nr. 43

Târgurile săptămânii

Luni 4 Noemvric: Medieşui Aurit, j . Sătmar; Că-răşeu, j . Sătmar; Lipova, j . Timiş; Iernut, j . Târnava Mică.

Marţi, 5 Noemvric: Cojocna j . Cluj; Motişul. j . Târnava Mare; Sălard, j . Bihor; Teaca, j . Cluj; Câmpeni, j . Alba.

Miercuri, 6 Noemvric: Timişoara. Joi, 7 Noemvric: Ardusat, j . Sătmar; Ulieşul, j

Odorheiu; Chendul Mic, j . Târnava Mică; Mărghita, j . Bihor.

Vineri, 8 Nitmvrie: Dragu, j . Cluj; Câpâlnaş, j . Caras, Năsăud; Teiuş, j . Alba.

Sâmbătă, Q Noemvric: Bălcaciu, j . Târnava Mică; Frata, j . Cluj; Someş-Guruslău, j . Sălaj; Peciul Nou, j . Timiş.

Duminecă, io Noemvric: Ciucsânmărtin, j . Ciuc; Hendorf, j . Târnava Mare; Gurahont, j . Arad; Cara-şova, j . Caras; Borod, j . Bihor.

C o n f e r i n ţ a e p i s e o p e a s c ă d i n Ksaf, Joi în 16 Octomvrie s'a ţinut la Blaj conferinţa episcopilor uniţi. In această conferinţă s'a hotărlt, unde va fi sediul nouei episcopii, care protopopiate se vor da nouei episcopii, şi fiecare episcopie ce parohii să aibă. Toate hotărîrile aduse sunt secrete, necunoscându-le decât cei patru arhierei.

Aceste hotărîri unul dintre episcopi le va prezenta comisiunei concordatară, din care fac parte reprezentatul sfântului Părinte Monsig-norul Angelo Măria Doici, nunţiul papal dela Bucureşti, reprezentantul guvernului dl profesor universitar Dr AUxandru Borza, care este secre­tarul general al ministerului instrucţiune!, şi Inalt-preasfinţitul Dr Vaieriu Traian Frenţiu ca repre­zentant al episcopatului unit. Hotărtrea acestei comisiuni o va aproba apoi Preafericitul Pă­rinte dela Roma şi Înalta Regenţă, şi numai după aceasta se va şti, care este hotărîrea luată.

N u m i r i Sa p o l i ţ i a d i n B l » ] . Dl Petre Ştefan a fost numit secretar de poliţie clasa I., dnii Ghiţiu Corvin şi Lingvai Mihail comi­sari, iar dl Pulvere Constantin comisar ajutor la poliţia din Blaj.

IYob p o r t r o m â n e s c l a M a r e a N e a g r ă . Ţară bogată, dar furată de unii dintre func­ţionarii ei vreme de sute de ani, România n'are decât un singur port de mare, Constanţa. Cum însă multele bucate din Basarabia trec prea greu până la Constanţa, guvernul a hotărît să facă încă un port lângă Cetatea Albă, la Bugaz, care pe vremea Ruşilor era de altfel port în regulă. Lucrările sunt atât de înaintate, încât Dumineca trecută portul Bugaz a fest din nou redeschis. Urmează acuma, ca noul port să fie legat de uscat prin trei căi ferate nouă.

E r a u să - l o m o a r e o u d r a g o s t e a . Dl Mac Donald, ministrul prezident englez, a făcut o călătorie în Statele Unite ale Amerlcei. Intre altele a fost înviat şi la un mare banchet la New-York. unde-1 aşteptau 2500 de cetăţeni, In America Insă e datina ca îsvitatnl să dea mâna cu toată lumea. S'a apucat dl Mac Donald şi a dat mâna cu o sută, deuă-trel de cetăţeni, când a trecut lasă şi de doaă mii, aşa s'a obosit de tare încât a cazat la pământ fără de simţire. Bag seamă era şi flămând bietul. Cei 590 de cetăţeni, rămaşi fără de a putea da mâna cu dl ministru-prezident englez

U N 1 R E A P O P O R U L U I _

1 foarte s'au supărat că n'au putut avea fericirea 8 de a putea da mâna cu el, şi atunci secretarul

ministrului-prezident şi-a cerut scuzele ş» s a rugat să primească mâna lui în loc de a stă­pânului său. Şi cei 590 de cetăţeni au venit pe rând şi au strâns mâna secretarului, care s'a obosit şi el deabinelea.

O v i p e r ă i n b iroul n n n i a d v o c a t . In biroul (cancelaria) advocatului I. Crivan din Timişoara a apărut din deschizătura unei ferestre un şarpe de lungime de vreo 30 centi­metri. Dl Crivan, cu mult sânge rece 1-a omont, lovindu-1 de mai multe ori peste cap. Nu mică i-a fost uimirea când a constatat apoi că era o viperă care se strecurase în bagajele unui vecin, care venise dela Băile Herculane.

O d u ş m a n c ă n e a g r ă î a sa f le t . O femeie din comuna Vorniceşti, jud. Lăpuşna, era în mare duşmănie cu vecină-sa. Ce i-a trăzuit prin cap? Să se răzbune Sntr'un chip cât se poate de grozav. Ştiind că vecină-sa cară apă din fântâna din vecini, s'a apucat şi a aruncat în fântână nişte buruieni veninoase. Nu şi-a dat seama ticăloasa, că din fântâna aceea mai beau şi alţi oameni. Şi au beut a doua zi 13 inşi, şi toţi s'au îmbolnăvit, având dureri cumplite. Iară vecina, pe care voia s'o prăpădească, mai avea apă de cu seara, aşa că pe când ar fi voit să aducă şi ea apă dela fântână, întreg satul ştia, că apa este înveni­nată. Bineînţeles, că luerurile n'au rămas baltă. Cei 13 au fost duşi la spital, unde numai cu mare greutate au fost scăpaţi de moarte, iar haranca a fost dusă la închisoare.

A j u t o r a r e a * ş e o a l e l o r m i n o r i t a r e . Am arătat şi noi în numărul trecut, cum au făcut toate celelalte gazete din ţară, cum se va îm­părţi ajutorul de 25 milioane lei, pe care îl dă guvernul şcolilor minoritare. împărţirea a fost însă greşită. Dl ministru al instrucţiunei roagă toate gazetele să arete, că romano-ca-tolicii vor primi 34,10 la sută, reformaţii 19,78, evangelicii 20,34, unitarii 1,60, izraeliţii 16,48, ortodocşii sârbi 1,04, ortodocşii bulgari 3,08, ortodocşii greci 0,57, armeno-eatolicii, 9,16, rutenii catolici 9,06, catolicii poloni 0,38, iar ortodocşii ruşi 1,10.

Zfeernt Z e p e l t n n l n i d e a s u p r a B e i -oani lor* Vestitul Zepelin a plecat în ziua de 16 Octomvrie din staţia sa din Germania şi dupăce la orele 12 a trecut graniţa dintre Germa-mania şi Austria, la ora 2 şi 10 minute a sburat deasupra Vienei, a trecut tn Ungaria, apoi în Ju-jugoslavia, ajungând la Belgrad la orele 7,30 dimineaţa. De acolo a trecut în Bulgaria şi apoi a luat-o spre Dunăre In România. La Bu­cureşti a sosit a doua zi după masă la orele 2 şi 15, coborându-se la o înălţime de 200 metri şi descriind câteva cercuri deasupra o-raşului, însoţindu-1 şi două aeroplane româ­neşti. Trecând Carpaţii a sosit la Braşov, de acolo la Sibiu, Alba-Iulia, Cluj, Oradea, Un­garia şi acasă.

T r o l a a i d o a l l e a e t n g i o p a t ă . Noi Românii din această ţară nu nt putem da seamă, ce înseamnă să-ţi părăseşti credinţa a-devârată şi să te faci pocăit sau alt fel de sectarlst. In America unde sunt mii de seete, adecă de credinţe sau religii, oameaii văd şi ştiu, ce înseamnă a te lua după alţii ş ianu- t i învăţa mai întâi religia ta. Iată o astfel de pildă-

Poliţia din New-York a fost avizată că sunt un fel de pocăiţi noi, cari cred, că în­vierea morţilor se va întâmpla în vremea cea mal scurtă. Cercetând casele acestor sectari poliţia a aflat In casa dnei William Roads ca­davrul fetei acesteia, moartă înainte cu trei ani de difterie. Cadavrul era îatreg şi foarte

P

bine păstrat. întrebând, că pentruce şi c u

ţinut cadravul, părinţii a u răspuns, că de zile l-au păstrat în g h i a ţ ă , iar de a

" ' u n c i a

au un a n

nu se mai strică. E i îl ţ i n cadavrul, pentruc< sunt de credinţa, că n u peste mult va veni arhangelul Gavril ş i v a trezi p e cei morţi %\ astfel le va învia şi p e f i i c a lor . Părinţii au irit duşi Ia poliţie, iară cadavrul a fost înmormântat

lată la ce sjung b i e ţ i i oameni, cari S e

lasă îmbătaţi la cap de către apostolii noilor religii, în loc să se pună pe cet i te şi s j s t u . dieze bine religia cea singură adevărată. Ca­tehismul ar trebui să f i e cartea cea mai ce­tită la noi astăzi.

O s â n d i r e a u n u i b o ţ d o m n e s c . Am arătat şi noi anul trecut, c u m un anumit Lulu Popescu a furat dela u n i v e r s i t a t e a d in Cluj, suma de peste un m i l i o n i e i , ş i apo i a fugit în Ungaria, unde ş i -a petrecut cu tot felul de fete stricate. Poliţia î n s ă a p u s mâna pe el, tocmai când îşi p e t r e c e a m a i b i n e , ş i 1-a trimis peste hotar, unde, l u â n d u - 1 în primire poliţia noastră, 1-a adus la Cluj la temniţă. Procesul acestui hoţ s'a judecat z i l e le t r e c u t e , primind o pedeapsă de d o i ani ş i t re i l u n i temniţă.

A o s a e r î t c a s ă f i e s o r i s l a gaze­t a r i In oraşul Budweiss d i n Cehoslovacia un tinăr cu numele R e i n d l L a d i s i a u s 'a dus la poliţie şi a spus că a o m o r î t p e o muiere bătrână. Întrebat că p e n t r u c e a f ă p t u i t acest omor, R e i n d l a răspuns că d e mult se tot socoteşte, cum a r p u t e a să a p u c e odată şi numele lui la g a z e t u r i . D u p ă m u l t ă socoteală şi-a dat seama că c e l m a i b u n lucru este să omoare pe cineva, şi a t u n c i t o a t e gazetele se vor ocupa pe larg de f a p t a l u i . T r e c â n d deci pe lângă o muiere b ă t r â n ă s'a g â n d i t că de asta nu-i nici o p a g u b ă şi d a c ă moare, cu atât mai ales că era şi c e r ş i t o a r e şi bolnavă şi bătrână. A omorît-o d e c i f ă r ă de n i c i o milă,, iar acuma s'a prezentat ca s ă - ş i primească pedeapsa.

r e * e al AflLufu , n « l ' ? e a x a pe noul ah

•tatea Sandii i i ? e r S i a ? i I n d i a ) ' p e M a " " « W a i u j H 0 Î ! ! C U d e a s i I a rtge al Afgarn-

P ^ i d e n t „T", ? g e e 8 t e t o t d e o d a « ? * mlalsM-i a r ă frate/» ^ d e r ă s b o , u a ' t*ril sa"'

se vid* V , m , n i s t r u d « «nanţe . Pe cum

f a d . foarte w W g e e s t e o m r n c * t i n i T

mondura (hainele) de ofiţer.

JJr. 43 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 7

A noua serisoare către plugari

Sădiţi pomi şi-i îngrijiţi Am fost de curând prin Ardeal. D e o parte şi de alta a drumurilor, se

înşirau Ia rând ca soldaţii — care prezintă arma „Pentru Onor" — sute şi mii de pomi •încărcaţi cu fructe prăjite în roşu şi galben de soarele v e r i i .

Se scutura frunza şi se culegeau merii. Drum de frumuseţe, drum de bogăţie! Iacă, aşa se foloseşte cuminţeşte pă­

mântul ţării. Ce ar fi, dacă toate drumurile — peste

100 de m i i de k m . de şosele: naţionale, jude­ţene şi comunale — ar fi toate îmbrăcate în verdeaţă, în umbră şi în fructe!

A l t e sute de mii de km. de hotare între Bgoarele ţă răneş t i aştea-ptă să se cureţe de mărăcini şi bălării pentru a fi umbrite de pomi v e r z i .

A p o i sute de mii de hectare de pământ nepotrivit pentru agricultură (coaste de râpi) sunt g a t a s ă scape de sălbătăcie, să se îm­brace şi e l e în floare şi în verdeaţă şi să se lege strâns în rădăcinile vii şi pătrunzătoare.

Şi m i i de islazuri comunale aşteaptă şi tle pâlcurile de pomi care să umbrească de soare v i t e l e alungate de arşiţa verii, ori să le dea adăpost de furtună.

Ş i m i i de mii d e gospodării ţărăneşti râvnesc să îmbrace haina de sărbătoare a pomilor înfloriţi şi împodobiţi de fructe.

Frumuseţe, s ă n ă t a t e , adăpost de vânt şi soare, fructe bogate şi hrănitoare şi lemn de preţ: iată ce poate adăogi pământul ţării, cu puţină m u n c ă , la avuţia agricolă.

A v e m astăzi c a m 75 milioane de pomi în ţ a r ă , a d e c ă v r e - o p a t r u pomi de fiecare suflet.

Dacă a m şti să folosim tot pământul «are stă d e g e a b a , a m mai avea încă pe atâta. Faceţi socoteala, ce avuţie mare, dacă venitul unui pom se p o a t e preţui cam 100 lei pe an.

D i n nenorocire, pomii care-i avem sunt puşi la întâmplare, în cea mai mare parte.

Din ce le 75 milioane, cam 2 părţi din trei (peste 50 milioane), sunt pruni, şi încă pruui ce f a c fructe mărunte, bune numai pentru ţuică.

Trebuie să pui în fiecare loc pomul po­trivit pământului şi climatului (adică vremei care stăpâneşte deobicei acolo: ploi, vânturi). Ţi-arată locul, la care pomi le merge şi la care iu le merge, că te uiţi şi vezi ce pomi bătrâni se găsesc în sat.

A p o i trebuie să alegi din fiecare fel de Pomi neamul cel mai de soiu, adecă cel care dă fructe mai frumoase, mai cu preţ pe piaţă ?' care se p o t păstra m a i bine.

In sfârşit trebuie învăţat meşteşugul păs­trării fructelor, al împachetării şi al prefacerii l o r în fel de fel de produse (magiunuri, mar-™elade, băuturi răcoritoare şi altele), pentru a Q u lăsa nimic neîntrebuinţat.

E o bogăţie întreagă pe pământul cel mai 8 ! a ° şi care nu ne este numai decât trebuin-

pentru agricultură. Iar munca ce cere, este foarte puţină. fngrijire la sSdit — ales pom frumos şi

sănătos la trup —groapă mare —cât de mare C a să aibă rădăcina pământ afânat, aerisit şi «med — Ş i t u t o r e S dravăn să crească drept î' frumos ferit de vânturi: asta e toată cheltuila.

Am pus la cale o lege şi măsuri care să r ă n duiască plantatul zonelor şoselelor, cu pomi; ? 1 Pregătesc altele pentru coaste şi râpi.

Trebuie să mărturisesc însă că nu am

mult curaj faţă de obiceiul nenorocit al săte­nilor noştri de a rupe pomii depe margine.

Nu e greu să plantezi pomii, greu este să-i păzeşti până se fac mari. Altfel: cheltuială degeaba.

De curând am văzut într'un judeţ de câmp al Munteniei, drumuri plantate în pri­măvara trecută cu pueţii tineri. Plantarea nu era tocmai îngrijită: pomi strâmbi şi fără tutori de apărare. Dar, ceeace mi-a rupt inima de durere, a fost vederea atâtor pomişori rupţi dela jumătate de copii ori de săteni, ca să mâne vitele din urmă...

Este atâta sălbătăcie în acest obiceîu, că te ia groaza.

Şi aici nu e chip de pază cu poliţia, că nu poţi pune atâţia paznici pentru atâţia pomi.

Aici e vorba ca fiecare om şi fiecare copil să fie un paznic. Este chestiune de creş­tere, de luminarea minţii şi de simţământ al inimii. Din leagăn trebuie crescut copilul cu iubire de pom — în şcoală să se deprindă şcolarul a se purta cu pomul ca şi cu fratele — iar omul matur să simtă că se rupe ceva din carnea lui când vede vita că rupe o creangă.

Şi unul "pe altul să se observe, unul pe altul să se păzească şi să se spuie la autori­tatea dimprejur, atunci când descopere un sălbatic care rupe pomul.

Şi pentru aceasta v'am scris şi această scrisoare:

Să ştiţi să preţuiţi pomii: să-i sădiţi pre­tutindeni unde locul stă degeaba şi aşteaptă să fie îmfrumuseţat şi îmbogăţit; şi să păziţi şi să îngrijiţi pomii, ca şi pe copiii voştri.

I. MIHALACHE Ministrul Agriculturii

Fratele Ga. Freuţin, Assis i . Floricelele sfioase, pe cari ni-le trimiţi din patria Sfântului Francisc, sunt binevenite totdeauna! Le primim cu braţele deschise.

No. 1280—1929.

Publicaţie de lieitaţie Subsemnatul Port irel prin aceasta publică

că în baza deeiziunii No. G. 3823—1928 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul recla­mantului firma fraţii Fuchs S. A. repr. prin advocatul Dr. Ludovic E 'yed i pentru încasa­rea creanţei de 8601 Lei — bani şi ace. se f,xeaz* termen de licitaţie pe ziua de 6 Noem-vrie 1929 orele 2 p. m. la faţa locului în co­muna Blaj la locuinţa urmăritului unde se vor vinde priniicitaţiune public* juditiai* şi anume: Paturi, spălător, măsuţe de noapte şi altele în valoare de 29000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dumbrăveni la 3 Oitomvrie 1929 NICOLAE BAC1U

portflrel.

No. 357—1929.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publ ic i

că în baza deeiziunii No. G. 2357—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul rec la­mantului „Casa de Economie S. P. A. din Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedi pentru încasarea creanţei de 12000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 7 Noemvrie 1929 orele 5 p. m. la faţa locului îa comuna Roşia de Secaş la locuinţa urmă­ritului unde se vor vinde prin licitaţie publ ic i judiciară şi anume: divanuri, şifonere, birou, credenţe etageră în valoare de 13O00 Lei.

Ia csz de nevoie şi sub preţul de es t i ­mare.

Dumbrăveni la 7 Noemvrie 1929. NICOLAE BACIU

portărel.

No. 657-1929

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publ ic i

c i în bsza deeiziunii No. G. 4565—1929 a ju­decătoriei de ocol din Blaj în favorul rec la­mantului Francisc Laszlo repr. prin advocatul Dr Bela Daniel, pentru încasarea creanţei de 3000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 4 Noemvrie 1929 orele 3 p. m. la faţa locului în corn. Roda de Secaş, la locuinţa urmăritului unde se vor vinde prin Iicitaţiune publică judiciară şi anume: Noptiere, dulapuri, aparat de radio şi alte în valoare de 21200 Lei.

Ia caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dumbrăveni la 12 Octomvrie 1929. NICULAE BACIU

portărel

No. 404—1929

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publici

că în baza deeiziunii No. G. 2693—1929 a ju­decătoriei de ocol din Biaj în favorul rec la­mantului „Casa de Economie S. P. A. repr . prin advocatul Dr Ludovic Eoyedi, pentru în­casarea creanţei de 165C0 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 31 Ootomvrie 1929 orele 4 p. m. la faţa locu Iu în comuna Bucerdea-grânoasi, la locuinţa ur­măriţilor unde se vor vinde prin Iicitaţiune publică judiciară şi anume: Şură, coşer şi al­tele, în valoare de 100000 Lei.

In caz dă nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dumbrăveni la 3 Octomvrie 1929. NICULAE BACIU

portărel

No. 947—1929

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publică

că în baza deeiziunii No. G. — 1929 a jude­cătoriei de ocol B aj în favorul reclamantului firma Carol Binder repr. prin advocatul Dr Ludovic E n y e d i , pentru încasarea creanţei de 3785 Lei 55 bani si ace. se fix ză termen de licitaţie pe zma 7 Noemvrie 1929 orele 3 p. m. la lata locului în comuna R t x i a de Se a s la domiciliu urmăritului unde se vor vinde prin Iicitaţiune publică judiciară şi a n u m e : Şifonere, noptieră şi altele în valoare de 6200 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dumbrăveni la 15 Octomvrie 1929 NICULAE BACIU

poitArel

Pag. S 43

Nr. 6508—1929.

Concurs Arhiepiscopia greco-catolicâ din Blaj,

publică concurs pentru arendarea moarei sale sistematice. din Cluj, (fostă a ordului Minorit) pe durata de 5 ani, cu începere dela 1 Ianuarie 1930.

Ofertele scrise se vor înainta cel mai târziu până Ia 15 Noemvrie a. c. subsem­natului administrator al averii din Cluj, Calea Victoriei 54, unde amatorii vor putea cerceta şi moara la faţa locului.

Cluj, la 6 Octomvrie 1929. Din încredinţarea Arhiepiscopiei greco-

cat. din Blaj. 870 1-3 Dr. Octavian Felecan.

Nr. 413-1929.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta pu­

blică că în baza deriziunii Nr. G. 2594—1929 a judecătoriei de ocol Blaj în favorul recla­mantului firma „Siiberman şi Comp." repr. prin advocatul Dr. Ludovic Eayedi pentru în­casarea creanţei de 4754 Lei — bani şi aee. se fixează termen de Iieitaţie pe ziua de 7 Noemvrie 1929 orele 9 a. m. în faţa locului în comuna Blaj la locuinţa urmăritului se vor vindi prin licitaţiune judiciară şi anume: Par-desiuri în valoare de 12000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dumbrăveni la 3 Ostomvrie 1929. NICULAE BAC1U

872 i—i portărei.

171—1929

Publicaţie de licitaţie 5 1

Subsemnatul Portărel prin acea&ta publică c i în baza deciziunii No. G. 2884—1929 a ju­decătoriei de ocol din Blaj în favorul recla­mantului Emerie Maier repr. prin advocatul Dr Ilarie Aldea advocat, pentru încasarea creanţei de — Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua 30 Octomvrie 1929 orele 11 a. m. la faţa locului în comuna Bu-cerdea-grânoasl, la locuinţa urmăriţilor unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară şi anume: o batoză şi un car, în valoare de 9000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţui de esti­mare.

Dumbrăveni la 14 Ostomvrie 1929. NICULAE BACIU

portărel

Nr. 371—1929.

Publicaţie de licitaţie ' Subsemnatul Portărel prin aceasta pu­

blică că în baza deciziunii Nr. G. 2584—1928 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul re ­clamantului Boroş Edmond repr . prin advo­catul Dr. Ludovic Eoyedi adv. peatru înca­sarea creanţei de 500O Le! — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 7 Nov. 1929 orele 12 a. m. la faţa locului in comuna Blaj la domiciliu urmăritului unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară şi anume: Batoză în valoare de 20000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dumbrăveni la 15 Octomvrie 1929. NICULAE BACIU

871 l—l portfirei.

Nr. 373—1929.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărei prin aceasta pu­

blică c£ în baza deciziunii Nr. G. 2561—1929 a judecătoriei de ocol Blaj în fa voiul recla­mantului firma „Astra" repr. pria advocatul Dr. Ludovic Eayedi adv. pentru Încasarea creanţei de 6000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 7 Noemvrie 1929 orele 11 a. m. la faţa locului în comuna Blaj ia domiciliu urmăritului unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară şi asume: Haine de bărbaţi în valoare de 24000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dumbrăveni la 15 Octomvrie 1929. NICULAE BACIU

873 l—l portărei.

Nr. 82—1929.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul ^Portărel prin aceasta

biicâ eă îa baza deciziunii Nr. G. 1057— a judecătoriei de ocol din Blaj î n favorul \ clamantului „Casa de EcoEomie S. P. A. re prin advocatul Dr. Ludovic Eoyedi peatr îa casarea ereanţei de 1900 Lei — bani şi ace. se fixează termin de licitaţie pe ziua de 30 CK tomvrie 1929 orele 4 p . m. la faţa locului com. Bueerdea-grâaoasS, la locuinţa mmlr i ţ i l o r

unde se vor vinde prin licitaţie publici judiciară şi anume: vacă şi car în valoare de 9000 Lei

Ia caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni la 12 Octomvrie 1929.

NICULAE BACIU 876 1-1 portărel.

Nr. 80—1929.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publică

că în baza deciziunii Nr. G. 1055—1929 a ju­decătoriei de ocol din Blaj în favorui recla-mantrlui „Casa de Economie S. P. A.* repr. prin advocatul Dr. Ludovic Eoyedi pentru în­casarea creanţei de 30000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 6 Noemvrie 1929 orele 10 a. m. la f aţa locului în Cisteiul-român, la locuinţa urmăriţilor usde se vor-vinde prin licitaţiune publica judiciară şi anume: Şuri şi coşere în valoare de 40000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţui de esti­mare.

Dumbrăveni la 3 Octomvrie 1929. NICULAE BACIU

8 7 5 1 ~ 1 portârel.-

Nr. 1228—1928.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Por tă re l prin aceasta publici

că îa baza deciziunii Nr. G. 3379—1928 a jude­cătoriei de ocol din Blaj in favorul reclamantului Dumitru Ban repr. pr in advocatul Dr. Ludovic Eayedi pentru încasarea creanţei de 2019 Lei — bmi şi ace. se fixează termen pe licitaţie pe ziua de 6 Noemvrie 1929 orele 3 m. p. la faţa locului în com. Cergăui-mare, Ia locuinţa urmăritei unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară şi anume: Coşar, grâu, car„ şopruj, şi altele în valoare de 10300 Lei.

în csz de nevoie şi sub preţul de extimare„ Dumbrăveni la 15 Octomvrie 1929.

NICOLAE BACIU 877 i - i portărel .

De vânzare O oamionetâ uşoară, sistem „Ford" nou,, aproape nouă, se vinde din mână liberă*

Informaţiuni la

Ş t e f a n TSyevgeş B L A J 887 l-~?

~ Casă de vânzare V â n d din m â n ă l i b e r ă c a s e l e din B L A J , Str. Regele Ferdinand Nr. 30.

Ştefan Puia (860) 2 - 2

o e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e i e e e e e e e r e e e e e e e i e e e e e e e e e e e e e e a e e ^ | Schaleco all dx 10-2000 m. %

Schaleco-Microsuper 200-2000 m.

Schaleco-Allos 20-2000 m.

(859) 1 - 1

D E TREI ORI

S C H A L E C O APARATELE CELE MAI

PERFECŢIONATE MAGAZIN DE CANDELABRE

PT. AKDEAL CtiUJ

M/ Strada Memorandului 1 (JJ

Tipografia Seminarului Teolo eic greco-catolic - B Î ă T " ~ ' — "