APRILIE2015

anul XXIVNr. 440

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

10„S` [tii mai multe, s` fii mai bun!“

5Gulere albe [i mâini murdare

Securitatea na]ional` ca factor de stabilitate social`

6-7Psihologia criminalilor \n serie

8-9Terorismul interna]ional

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Dezechilibrele religioase [i ideologice din Fran]a

16-17

18-19

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICU

Cristian Ionu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

De Ziua Poli]iei Române

Cet`]eni i [ i pol i ] i[ t i i au s`rb`tor i t \mpreun`

Prin art. 50 al Legii nr. 218din 23 aprilile 2002, data de25 martie a fost desemnat`drept Ziua Poli]iei Române.Aceast` alegerea este legat`de simbolul cre[tin al BuneiVestiri, aflat pe primul steagal Marii Agii, simbol ce a fostpreluat [i pe actualul drapelal Poli]iei Române.

În anul 1822, domnitorulGrigore Dimitrie Ghica i-a\nmânat Marelul Ag` Mih`i]`Filipescu ([eful poli]iei dinacele timpuri) drapelul pecare se afla sigla SteaguluiAgiei, înso]it` de o ghirland`de aur, în interiorul c`reiaera prezentat` MaicaDomnului înaintea îngerului

ce-i aduce vestea cea bun`(Buna Vestire).

Duminic`, 22 martie, înParcul Lumea Copiilor dinsectorul 4, s-au derulat o seriede evenimente, prilejuite demarcarea Zilei Poli]iei Române.

Începând cu ora 12.00, laMonumentul Eroilor Militariromâni c`zu]i la datorie,amplasat în Parcul Tineretului,în fa]a Palatului Na]ional alCopiilor, a avut loc ceremoniadedicat` cinstirii eroilor Poli]ieiRomâne, manifestaredesf`[urat` în prezen]aviceprim-ministrului pentrusecuritate na]ional`, ministrulAfacerilor Interne, domnulGabriel Oprea.

Miile de oameni, prezen]iîn Parcul Lumea Copiilor,din Bucure[ti, au pututadmira ma[ini moderne [ide epoc`, motociclete, dispozitive performante dedetectare a explozivilor [i dedezamorsare a bombelor,truse criminalistice, arme,uniforme de arn`ut, b`rci [ichiar un elicopter.

Cet`]enilor le-a fostprezentat` o expozi]ie deuniforme de poli]ie, pe carepoli]i[tii le-au îmbr`cat îndiferite perioade ale timpului,precum [i tehnica folosit`de ace[tia în prezent [i laîncepurile activit`]ii de poli]ie.

Cei mai bucuro[i au fost,bineîn]eles, copiii. Echipelemixte, formate din poli]ist-conductor [i câine, i-au încântat pe cei mici cudemonstra]ii de prindere [iimobilizare a infractorilor, iarmotocicletele, triciclurile [ima[inile folosite de poli]i[tii

«Am fost onorat, al`turi de colegii mei, de miilede oameni care au ales s` s`rb`toreasc`, împreun`cu noi, 193 de ani de „lege [i onoare“. V` mul]u-mim. La mul]i ani, Poli]ia Român`!»

{eful Poli]iei Române, chestor general de poli]ie Petre Tob`

Credit foto: Liviu Reti

2 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

rutieri au constituit adev`ratepuncte de atrac]ie.

Copiii s-au bucurat de oaten]ie deosebit` din parteapoli]i[tilor, pentru cei micifiind organizate concursurieducative. Astfel, la standulServiciului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii dincadrul Poli]iei Capitalei aavut loc premierea celor 60de elevi, finali[ti ai concursului„Olimpiada Siguran]ei“, aflat`la cea de-a patra edi]ie, pecele trei sec]iuni: clasele I - IV, unde cei 270 de elevi

participan]i au prezentatmachete cu tematica „Locde joac` în siguran]`“; 35elevi din clasele V - VIII, careau participat la concurs cufotografii de locuri sigure înviziunea lor; pentru claseleIX - XII, tema concursuluifiind locuri nesigure, au fostprezen]i 43 elevi participan]i.Premiile acordate finali[tilorau constat în c`r]i, role,juc`rii de plu[, jocuri NORIEL[i NIRO, tricouri, [epci, insigne,bilete la teatru, voucherepentru sala de sport, vouchere

la curs psihoestetic`, diplome. De asemenea, în Parcul

Lumea Copiilor, a fost prezentautolaboratorul criminalisticmobil, destinat cercet`rii lafa]a locului, cu tehnica foto-video digital`, truselespecializate [i echipamentelecriminalistice necesaredescoperirii tuturor categoriilor de urme dincâmpul infrac]ional.

Poli]i[tii le-au explicatcelor interesa]i modul în carelaboratorul mobil le permitedescoperirea [i ridicareaamprentelor sau a altortipuri de urme [i realizareade portretelor robot.

Cei afla]i în parc au primitpliante, reviste [i alte materialepromo]ionale din care auaflat despre diferite campaniidesf`[urate de Poli]ia Român`pentru prevenirea [i combaterea infrac]ionalit`]ii.

Miercuri, 25 martie,Poli]ia Capitalei a s`rb`toritZiua Poli]iei Române în incinta Bucure[ti Mall,ocazie cu care peste 600 decopii au vizitat standurileexpozi]iei cu tehnic`, amenajat` special pentru a

Credit foto: Liviu Reti

marca acest eveniment. Pentru publicul vizitator a

fost expus laboratorul mobil,folosit de ServiciulCriminalistic \n realizareacercet`rii eficiente la loculcomiterii infrac]iunilor, cutehnica foto-video digital`,precum [i trusele specializate [i echipamentele necesaredescoperirii tuturor categoriilor de urme existente în câmpulinfrac]ional, speciali[tiiexplicându-le doritorilordetalii legate de realizareaportretelor robot.

Totodat`, a fost prezentat„robo]elul pirotehnic“, undispozitiv performant dedetectare a explozivilor [i dedezamorsare a bombelor,folosit de c`tre Deta[amentul Pirotehnic,precum [i armamentullupt`torilor ServiciuluiAc]iuni Speciale, care auilustrat [i proceduri deautoap`rare.

Principala atrac]ie a fost,

ca de obicei, componentaauto-moto din dotareaBrig`zii Rutiere. Cei prezen]iau primit explica]ii despreautospecialele poli]ieirutiere, despre motocicletele[i mototriciclurile din dotare,s-au fotografiat la ghidonulacestora, iar foarte mul]i dintre vizitatori [i-au exprimat dorin]a de adeveni poli]i[ti.

{i de aceast` dat`,Serviciul de Poli]ie Canin` afost prezent la eveniment cucinci cupluri chinotehnice,alc`tuite din poli]ist-conductor [i câine, care auîncântat publicul vizitator cu demonstra]ii ce implic` exerci]ii de dresaj [idetectarea stupefiantelor [ia tutunului.

Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii [i-aprezentat programele deprevenire, a organizat concursuri de colorat plan[ecu teme preventive pentrucopii, unde cei mici au desenat [i [i-au putut

confec]iona singuri o [apc`de poli]ist. La plecare, ei auprimit cadouri simbolice, dar[i cartea de colorat [i poeziipentru copii, scris` de subcomisarul Liviu Reti [i ac`rei grafic` a fost realizat`de domnul Viorel Baciu.

Pentru to]i cei prezen]i,Poli]ia de Proximitate [i-areînnoit sfaturile deprotec]ie antiinfrac]ional` [iantivictimal`.

Pe tot parcursul evenimentului, organizat laBucure[ti Mall, au rulat filme[i spoturi de prezentare, precum [i cu caracter preventiv. De asemenea, totîn data de 25 martie, în [aselicee bucure[tene, a fost promovat` meseria depoli]ist, activitate de imaginea poli]iei, la care au fost invita]i studen]i aiAcademiei de Poli]ie „Al. I.Cuza“. Elevii participan]i auprimit bro[ura „Poli]ist laCapital`“, autor fiind domnul Tudorel Butoi.

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

LA ZI

3POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

4 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

Cu o metod` mai pu]in \ntâlnit`, s-a confruntat o patrul` de ordine public` aSec]iei 18, \n noaptea de 31 martie. Cei doipoli]i[ti se aflau la intersec]ia bulevarduluiPiept`nari cu strada Gheorghe Popescu, cândau observat un tân`r care \ncerca s` \i fureunei femei geanta, dup` ce i-a pus pe cap o

p`tur` [i a lovit-o cu pumnul \n fa]`.Poli]i[tii au intervenit imediat [i l-au prins

pe b`rbat, pe numele lui M. Alexandru, cunoscut cu antecedente penale. Individul a fost dus la sec]ie [i i s-a \ntocmit dosarpenal, pentru infrac]iunea de tentativ` latâlh`rie.

Curat murdar!

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Tâlh`rie cu p`tura

Replica ce d` titlul acestuimaterial, din piesa luiCaragiale - „O scrisoare pierdut̀ “,se potrive[te perfect ca oconcluzie la ceea ce a p`]it ofemeie din Bucure[ti. La\nceputul lunii martie, C. Corinaa venit la Sec]ia 14 Poli]iepentru a depune o plângerecu privire la mai multe furturidin locuin]a ei. Din spuseleacesteia, \i disp`ruser` maimulte bijuterii [i bani, \n valoare de 4600 euro.

B`nuiala plana asupra

menajerei, a[a c` poli]i[tii audecis s` o prind` \n flagrant.Pe 11 martie, menajera urmas` vin` s` fac` ordine \nlocuin]a lui C. Corina.Judiciari[tii au marcat chimiccu substan]` fluorescent`invizibil` mai multe bancnotede 10 lei [i 250 euro [i aunotat seriile acestora, pentruprobarea ulterioar`. Au l`satbanii \n cas` [i au a[teptat.Menajera a ajuns la locuin]`\n jurul orei 9 diminea]a, iardup` aproximativ [ase ore a

plecat. Oamenii legii au oprit-ope strad` [i i-au adus lacuno[tin]` acuza]iile. La controlul corporal, au fost g`si]i100 euro [i 10 lei, marca]i cusubstan]a fluorescent`, avândseriile corespunz`toare cucele ale anchetatorilor.

Pus` \n aceast` situa]ie,menajera a recunoscut totul.Cercet`rile ulterioare i-au conduspe poli]i[ti \n comuna Vasila]i,jude]ul C`l`ra[i, unde locuiaaceasta, de unde au recuperatto]i banii [i bijuteriile furate.

„Abonatul nu poate fi contactat“ - telefonul i-a fost furat!

M`sura controlului judiciarimpus` de lege, pentru unelepersoane aflate \n cercetare,\n urma unor dosare penale,nu pare s` dea fiori celorafla]i sub inciden]a ei. Celpu]in, unora dintre ace[tia.

Poli]i[tii de investiga]iicriminale ai Sec]iei 7, afla]i \nteren pentru prevenirea [icombaterea infrac]iunilorstradale, l-au observat, mar]i24 martie, pe G. Petre, 34ani, aflat sub control judiciar

(dup` ce fusese prins \n flagrant delict la pu]in timpdup` ce furase un telefonmobil).

Judiciari[tii l-au urm`rit\ndeaproape, iar la unmoment dat, pe stradaLizeanu, b`rbatul i-a furatunei femei din buzunarulgecii, un telefon mobil. Apoi,s-a \ndreptat spre [oseaua{tefan cel Mare, pentru a-[iasigura sc`parea. Oameniilegii au decis s` intervin` [i

l-au imobilizat. La control, afost g`sit telefonul furat carea fost restituit, ulterior, proprietarei.

|n ceea ce \l prive[te peb`rbatul aflat sub controljudiciar, Parchetul de pelâng` Judec`toria Sectorului2, a dispus continuareaurm`ririi penale, fiind luat`m`sura re]inerii acestuia.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeSSoorriinn AANNGGHHEELL

5POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

ECONOMIC

Gulere albe [i mâini murdareRambursarea taxei pe

valoare ad`ugat`, o m`sur`de stimulare a activit`]iifirmelor, are, dincolo decomponenta pozitiv` \nbunul mers al uneieconomii, [i un impact negativ - cre[terea criminalit`]ii economice.

Am mai adus \n discu]iecazuri asem`n`toare [i nucred c` devenim redundan]idac` aducem la cuno[tin]acititorilor [i alte fapteasem`n`toare, cu prejudiciide milioane de euro. Ca ojustificare, dac` mai estenevoie, trebuie s` spunemc` la astfel de dosare complexe, lucreaz` sute depoli]i[ti, iar dincolo de resursa uman`, sunt folosite[i resurse materiale importante.

Succesul acestor opera]iunide destructurare a re]elelorde criminalitate economic`merit` s` fie cunoscut depublicul larg, dar [i de ceicare \ncalc` legea.

Serviciul de Investigare aCriminalit`]ii EconomiceSector 4 a demarat, la

sfâr[itul lunii martie, oampl` opera]iune de aducere \n fa]a instan]ei a33 de persoane, identificateca f`când parte dintr-un circuit complex de evazioni[ti,care avea drept vârf delance pe C. Gabriel, 47 ani.

Acesta din urm` a pus lacale, prin intermediulfirmelor pe care le-a\nfiin]at, un \ntreg carusel de\nregistr`ri contabile fictivepentru firme de construc]ii,paz`, publicitate [i altele, \nscopul deducerii ilegale deTVA. Multe dintre firmelecontrolate de C. Gabriel erauapoi radiate prin intermediulfirmei de avocatur` a fosteiso]ii, care depunea laRegistrul Comer]ului actelede cesiune a p`r]ilor sociale.

|nchiderea firmelor fantom` era doar un passpre \nfiin]area altora noi,care intrau \n circuitulfraudulos, pân` când [iacestea aveau aceea[i soart`.Spre beneficiul evazioni[tilor.

|n cazul de fa]`, poli]i[tiide la economic au \nceputverific`rile din octombrie

2014, când au existat datetemeinice cu privire las`vâr[irea infrac]iunilor deevaziune fiscal` [i sp`lareabanilor \n perioada 2009-2014, prin intermediulmai multor persoane fizice[i juridice, beneficiare aunor tranzac]ii fictive cusociet`]ile controlate de C.Gabriel.

Poli]i[tii au descoperit c`toate sumele de bani,provenite din tranzac]iile fictive, ajungeau \n conturilepersonale ale celui de maisus, pe care le retr`gea, de laghi[eul unit`]ilor bancaresau de la bancomat.

Multe dintre firmele controlate de C. Gabriel,aveau drept administratoripersoane cu un statut social\ndoielnic sau f`r` posibilit`]i financiare, ceeace le f`cea incapabile de ademara sau gestiona asemenea afaceri.

De asemenea, au fostidentifica]i majoritatea beneficiarilor tranzac]iilor fictive, dar [i a firmelor (aproximativ 30) ce audeclarat achizi]ii de lafirmele controlate de suspectul principal.

|n urma tuturor acestorprobe, pe 30 martie, peste140 de poli]i[ti, sub coordonarea procurorilor, auefectuat 50 de perchezi]ii, \nBucure[ti [i \n ]ar`.Cercet`rile continu` cu suspec]ii acuza]i de evaziunefiscal` [i sp`lare de bani.Prejudiciul se ridic` la cincimilioane euro.

SSoorriinn AANNGGHHEELLCredit foto: Corbis.com

6 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

DOSARE

Psihologia criminalilor \n serieHedoni[tii

Constituie o categorie complex`, careinclude genul de uciga[i pentru care, în senslarg, „pl`cerea“ este r`splata asasinatului. Secunosc trei subgrupuri ale acestei categorii.

Cei care ucid din voluptate

Este, probabil, cea mai larg` subdiviziune acriminalilor în serie, pentru care recompensasexual` este prima motiva]ie [i ale c`ror crimedemonstreaz`, de obicei, o mare doz` desadism. Spre deosebire de percep]ia comun`,gre[it`, despre criminalul care ac]ioneaz`din voluptate (de fapt, a oric`rui criminal înserie) [i potrivit c`reia este vorba de un psihopat cu privirea s`lbatic`, ce profit` decâte o ocazie, modalitatea de planificare [iexecutare a crimelor poate fi asociat` uneipersonalit`]i foarte bine organizate. Descrierileîntocmite de autorit`]i despre fazele omorului din voluptate difer`, dar urm`toarelepreciz`ri pot fi extrem de folositoare.

FFaanntteezziiaa:: prin intermediul ei se cultiv`dorin]a de a ucide, ea fiind asociat` adeseacu c`r]ile [i filmele pornografice, în aceast`faz`, asasinul creeaz` [i recep]ioneaz` permanent scenariul crimei în minte, duratafiind variabil`. Uneori, trec chiar ani de zilepân` când uciga[ul p`[e[te, ca [i cum s-arac]iona un comutator, în a doua faz`, în carefantasmele devin realitate.

VVâânn`̀ttooaarreeaa:: e posibil ca, pe timpul c`ut`rilorlui, asasinul s`-[i formeze o imagine foartelimpede asupra victimei „potrivite“. Ted Bundy,de exemplu, vâna numai femei cu p`rul drept[i cu c`rare pe mijloc. Criminalul poate avea,de asemenea, în vedere anumite locuri, cumar fi str`zile, p`durile, campusurile [colare sauzonele comerciale. Ca [i în cazul „fanteziei“,vân`toarea poate dura oricât [i se poatedesf`[ura pe o raz` de sute de kilometri.

CCrriimmaa:: pentru uciga[ul din voluptate, ea eun act intens [i personal - c`ci fapta în sineeste unica lui motiva]ie. Prin urmare, el areo grij` considerabil` s`-[i momeasc` victimapoten]ial`, prezentându-i o situa]ie de aparent`

siguran]` (John Wayne Gacy, de exemplu, î[ifolosea pozi]ia de antreprenor de construc]iipentru a atrage b`ie]ii tineri afla]i în c`utarede lucru).

R`mas singur cu victima sa, criminalul dinvoluptate are ocazia s`-[i pun` în practic`fantezia, în mod previzibil, lui îi place s` sefoloseasc` de arme „personale“, cum ar fimâinile proprii sau cu]ite, iar gradul de„crim` în exces“ este extrem de ridicat: suntcaracteristice tortura, mutilarea, necrofilia,dezmembr`rile, chiar [i b`utul sângelui [icanibalismul. Acesta este momentul deextaz [i mul]i criminali în serie caut`, prindiverse mijloace, s` imortalizeze experien]a.Harvey Glatman î[i poza victimele aflate înspasmele mor]ii, iar Leonard Lake le filmape band` video. Jerry Brudos p`stra picioruluneia din victimele sale la rece, în congelator,pentru a-l scoate din când în când de acolo

[i pentru a-l înc`l]a cu unul dintre pantofiicu toc înalt, afla]i în colec]ia lui de pantofide dam`. Douglas Clark p`stra capul uneivictime, pe care îl cur`]a [i îl machia cudiverse cosmetice, pentru a-l folosi în actesexuale.

FFaazzaa ppoosstt--ccrriimm`̀:: pentru jum`tate din criminalii în serie, faza post-crim` se reducela o senza]ie de pustiu [i deprimare, adeseori agravat` de con[tientizarea faptuluic` „defectul“ ini]ial al psihicului (o copil`rienefericit`, respingerea din partea femeiloretc.) n-a fost reparat prin crima comis`, bamai mult, criminalul va fi obligat s` curmetot mai multe vie]i în c`utarea unei u[ur`ritemporare. Aceasta este faza în timpulc`reia, dac` are inten]ia s` o fac`, uciga[ulva scrie scrisori de m`rturisire poli]iei [i/sau

HHaarrvveeyy GGllaattmmaann LLeeoonnaarrdd LLaakkee DDoouuggllaass CCllaarrkk

7POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

DOSARE

ziarelor [i va telefona posturilor de radio.Dac` nu e prins pe aceast` treapt`, cercul seva închide [i întreaga secven]`, cu inevitabiluls`u sfâr[it tragic, va fi luat` de la cap`t.

Uciga[ii din emo]ie

E o categorie de criminali în serie similar`,din câteva puncte de vedere, uciga[ilor careac]ioneaz` din voluptate. Motivul principal alcrimei e conferit de pl`cerea actului în sine.|n consecin]`, se poate ajunge la sadism,torturi [i mutil`ri ale victimelor. Poate existachiar [i abuzul sexual, dar ceea ce-l distingepe uciga[ul din emo]ie este c` motiva]ia nue dat` de o recompens` sexual`, ci dedorin]a tr`irii unei „experien]e“, a unui „fior“.

Uciga[ii pentru câ[tig

Denumi]i de Holmes [i De Burger „Uciga[iorienta]i spre confort“, ace[tia omoar` dintr-un motiv mai rar întâlnit la criminalii înserie, [i anume acela al acumul`rii personale,care, în majoritatea cazurilor, este de natur`financiar`. Pentru acest gen de criminali,actul crimei este o necesitate accidental`,adeseori enervant`, ap`rut` în calea atingeriiunui alt ]el. Din aceast` categorie fac partecrimele întâlnite în interiorul unei familii sauîn cadrul mai larg al prietenilor [i cuno[tin]elor.Este evident c` acest gen de uciga[ sufer`de o deviere sociopatologic`, pentru c` elreduce umanitatea la o „mul]ime de obiecte“.Este esen]ial, îns`, ca uciga[ul s` se bucurede responsabilitate [i încredere, calit`]i cares` înl`ture orice suspiciune teoretic`.

A[a stau lucrurile în cazul a doi dintre ceimai cinici uciga[i britanici: John GeorgeHaigh, „Uciga[ul cu baia de acid“, [i GeorgeJoseph Smith, celebru prin porecla de

„Uciga[ul mireselor din cad`“. Amândoi indivizii au g`sit în crim` o afacere rentabil`.De[i acest gen de cazuri s-au putut rezolvamai u[or în decursul timpului, facilitatea totmai mare cu care se poate ob]ine o arm` defoc [i uzul acesteia în jafuri [i violen]e, asociate cu crima de strad`, vor duce, cu siguran]`, la o nou` genera]ie de uciga[ipentru câ[tig.

C`ut`tor i i de putere

O complica]ie comun` persoanelor cu unnivel slab al respectului de sine este dorin]ade a de]ine controlul asupra vie]ii [i mor]iialtora într-un asemenea grad, încât seajunge ca aceasta s` serveasc` drept mobilintrinsec al crimei. Adeseori, e dificil cauciga[ii pentru putere s` fie deosebi]i degrupul mai larg al uciga[ilor din voluptate,pentru care domina]ia este, de asemenea,un motiv puternic. Oricum, mul]i c`ut`toride putere sunt con[tien]i de propria lor putere [i au putut s`-[i descrie senza]iile.

Mijloace speciale pentru nevoi speciale

Con[tiin]a necesit`]ii de a întreprinde eforturi, pentru a analiza [i a combate noul[i devastatorul fenomen al crimei în serie, acoincis cu înfiin]area, la începutul anilor '70,a Academiei Na]ionale FBI, în Quantico,unde s-a fondat Unitatea pentru {tiin]eComportamentale.

Ca r`spuns la virtuala imposibilitate de aaplica tehnicile tradi]ionale de investigare aomuciderilor, agen]ii FBI au început s`lucreze la un sistem de „profiluri psihologice“,folosindu-se de disciplinele [tiin]ei comportamentului, ale psihologiei [i psihiatriei (legendarul doctor James Brusselavea deja un dosar impresionant de profiluriale criminalilor) pentru a ajuta la analiza probelor, materiale [i intuitive, culese deofi]eri la locul crimei.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

JJoohhnn GGeeoorrggee HHaaiigghh GGeeoorrggee JJoosseepphh SSmmiitthh -- vvaa uurrmmaa --

8 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

Separarea temporalului de spiritual seafl` în centrul dezbaterilor [i în lumeamusulman` de ast`zi. Func]ia de calif nuavea nimic sacru, la început, dar a fostsacralizat` ulterior, gra]ie contribu]ieisavan]ilor în teologie (ulema). Acesta constituie, în primul rând, aparatul reprezentativ al puterii religioase, pe care sesprijin` temporalul, în unele epoci, [i care oinfluen]eaz` pân` la a i se substitui, înaltele. Idealul islamic este dat de Mohamed,în perioada medinez`, când a exercitatfunc]ii religioase, politice [i militare. Tradi]iadespre Mohamed este un argument semnificativ, adus de musulmani îndefavoarea seculariz`rii. Individualismul seopune valorilor sociale, promovate de Islam,care accentueaz` ideea de comunitate.Umma poate fi afectat` [i de pluralismulsocial, care militeaz` pentru trecerea într-unplan secundar a rela]iilor de sânge, dar [i decel politic, care ar putea duce la sciziuneprin diversitatea opiniilor.

Problema modernit`]ii este pus` îndiscu]ie în lumea musulman`, pân` în zilelenoastre. De-a lungul timpului s-au manifestat trei atitudini fa]` de modernitate.Un prim grup respinge ideile promovate demodernitate, asociindu-le cu occidentalizarea, cu teama de pierdere aidentit`]ii. Aceast` team` a musulmanilorprovine din opozi]ia absolut` dintreconcep]iile fundamentale ale celor dou`lumi. |n lumea oriental`, individul este literalmente „absorbit“ de familie, iar într-unsens mai larg, de comunitate. Occidentul nu

dore[te s` vad` decât individul. Pentru to]imusulmanii, sfera privatului se supune regulilor societ`]ii de clan, statutul de credincios impunând apartenen]a la comunitate.

Musulmanii se consider` din toatepunctele de vedere superiori occidentalilor.Nevroza a ap`rut în momentul când Islamuls-a lovit de superioritatea tehnico-militar` aApusului. Din perspectiva lor, numai Satanputea face s` triumfe Occidentul materialist[i ateu. A[a se explic` imensa speran]`adus` în lumea musulman` de Khomeiyni,în 1979. Islamul nu se mai pleca în fa]aOccidentului, ci se afirma cu violen]`. Dup`acela[i tipar pot fi interpretate atât largasus]inere ob]inut` de Saddam Hussein dinpartea opiniei publice musulmane, cu ocaziar`zboiului din Golf, cât [i evenimentele careau avut loc ulterior.

Dar refuzul modernit`]ii poate avea [imanifest`ri non-violente, dup` cum demonstreaz` cazul wahh'abismului, dezvoltat în Arabia Saudit`. Aceast` mi[careintegrist`, ap`rut` înc` din secolul al XVIII-lea, denun]` orice inova]ie adus` islamului, prin sursele secundare ale dreptului (kiyas [i igma), [i cere întoarcereala fundamentele civiliza]iei de[ertului. Un altgrup combin` ideile modernit`]ii cu valoriletradi]ionale, propunând o reconciliere a islamului cu modernitatea [i [tiin]a.Ini]iatorii acestui curent reformist sunt Jamalai-Din al-Afghani, Muhammad AbdouhRashid Rida, Fadii ben Ashur, Ben Badis [iAllal al-Fasi. Din perspectiva lor, islamul estetolerant [i ra]ional; nu este ostil progresului[i accept` inova]iile tehnice ale Occidentului.

Cea de-a treia abordare accept` pe deplinasocierea moderniz`rii cu occidentalizarea,promovând excluderea factorului religios dinvia]a politic`. Primul demers în acest sens l-a f`cut Kemal Ataturk în Turcia. Se mai potda ca exemple Iranul, în timpul [ahului,Tunisia, condus` de Habib Bourghiba, sauregimurile ba'athiste, din Irak [i Siria, bazatepe o ideologie na]ionalist` nereligioas`.Totu[i, ultimele dou` nu au mers niciodat`pân` la declararea f`]i[` a laicismului.

Terorismul interna]ional

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

VULNERABILIT~}I

Fundamentalismul islamic

Religia poate provoca r`zboiul, dar [i ideologiile laice sau atee pot fi ucig`toare.Raymond Aron a demonstrat, în „R`zboaieîn lan]“, prezen]a constant`, în mesianismulagresiv, a trei teme comune religiilor [i ideologiilor. în primul rând, r`zbunareas`racilor [i umili]ilor: trebuie r`sturnat unsistem injust, indiferent dac` este vorba dedomina]ia exercitat` de ni[te boga]i r`i saude burghezie. Paradisul sau viitorul promisreprezint` r`zbunarea ale[ilor, a ]`r`nimiisau a proletariatului, dup` caz. |ncepând cuRevolu]ia francez`, r`zboiul s`racilor [iumili]ilor a devenit r`zboi drept prin excelen]`, atât pentru marxi[ti, cât [i pentruideologii lumii a treia. La declara]ia de r`zboiîmpotriva Austriei, din 20 aprilie 1792,Parlamentul francez a g`sit necesar s`adauge: „Nu este vorba de un r`zboi întrecele dou` na]iuni, ci de ap`rarea just` aunui popor liber împotriva agresiunii injustea unui rege“. S`-l înlocuim pe rege cuSaddam Hussein sau Mobutu [i vom fi înactualitate.

Apoi, tema prometeic`: dup` supunereafocului [i a for]elor naturii, domnia abunden]ei [i sfâr[itul blestemului munciisunt la îndemân`. |n fine, o tem` ra]ionalist`: gra]ie revela]iei divine saucunoa[terii legilor istoriei [i ale [tiin]ei,prin'ac]iunea con[tient` a oamenilor, va fiedificat` o societate democratic`, dup`modelul democra]iilor occidentale. Adeseorireligiile monoteiste au fost acuzate c` aupropov`duit r`zboiul; dar nici religiilepoliteiste nu par a fi altfel, fie c` este vorbadespre romani, greci sau azteci. P`mântulf`g`duit trebuie cucerit de poporul evreuprin r`zboi.

|n Cartea întâi a lui Samuel (15/3) se afl`cea mai veche defini]ie a genocidului:„Acum, haide]i, lovi]i-l pe Amaiec, anatemiza]i-l cu tot ce posed` el, fi]i f`r`mil` fa]` de el, ucide]i b`rba]i [i femei, copii[i sugari, vite [i oi, c`mile [i asini“.

Coranul con]ine dou` sure, consacrater`zboiului [i dou` pradei. Profetul, care ar fiparticipat el însu[i la 80 de lupte, proclama,de asemenea: „A[adar, când îi ve]i cunoa[te

pe necredincio[i, atunci lovi]i la gât. Apoi,când îi ve]i domina, atunci pune]i-le [treangul“ (sura 47, versetul 4).

|ns`, dac` teologii cre[tini au nuan]atconsiderabil con]inutul r`zboinic al VechiuluiTestament, musulmanii au considerat înmod constant c` r`zboiul face parte dinreligie. Iar exemple g`sim: la Al Bokhari(810-860) „Când întâlni]i inamicul, fi]ir`bd`tori [i s` [ti]i c` paradisul este laumbra s`biilor“; la Ibn Khaldoun (1332-1406) „Nemusulmanilor nu le putem oferidecât alegerea islamului, a capita]iei(dhimma) sau a mor]ii“ (Prolegomene, p.469-476); la Al Muttaki „O zi [i o noapte delupt` la grani]` valoreaz` mai mult decât olun` de post [i de rug`ciune [...]. S`biilesunt cheile paradisului [...]. Izgone[te evreii[i cre[tinii din Peninsula Arabic`!“ sau la [eikAl Taminy, [eful Jihadului islamic, carer`spundea, la 13 august 1990, ziarului „LeFigaro“ („Care sunt [ansele g`sirii unei solu]iipa[nice la criz`?“): „Sper`m c` ea nu arenici una. Noi nu dorim pacea. Suntem pentruJihad, pentru o incendiere a regiunii [i pentru lupt`, pân` când Israelul nu va maiexista pe nici o hart`“. Nici ideologiile laicesau atee nu sunt altfel. Prin decretul din 19noiembrie 1792, Conven]ia a declarat înnumele na]iunii franceze c` ea va aducesprijin [i fraternitate tuturor popoarelor carevor dori s`-[i redobândeasc` libertatea, [iad`uga: „Nu vom fi lini[ti]i decât atunci cândEuropa, toat` Europa, va fi în foc“.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

RUTIER

10 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

În perioada 6-10 aprilie2015, la nivel na]ional s-a derulat programul s`pt`mâniiextra[colare „S` [tii mai multe,s` fii mai bun!“. În cadrulunit`]ilor [colare, au fostdesf`[urate activit`]i cu caracternon-formal, elevii [i profesoriifiind implica]i în activit`]iextracuriculare [i extra[colare.

Având în vedere experien]aanilor anteriori, precum [i faptulc` Poli]ia Rutier` este un punctde interes [i atrac]ie pentru ceiimplica]i în acest program, [ianul acesta, în intervalul 6 - 10aprilie, Brigada Rutier`Bucure[ti a declarat„S`pt`mâna por]ilor deschise“.

În cele cinci zile ne-au trecutpragul peste 400 de copii, cuvârsta cuprins` între 3 [i 17 ani,înso]i]i de cadre didactice [ip`rin]i.

Pentru fiecare grup, vizita lasediul Brig`zii Rutiere a fostorganizat` pe dou` paliere: deprezentare [i de instruire.

La capitolul prezentare, vizitatorii au avut ocazia s` vad`„pe viu“, cum func]ioneaz` dispeceratul, cum sunt preluateapelurile, atât prin sistemul integrat 112, cât [i prin021/9544 - telefonul cet`]eanului, cum sunt

supravegheate marile intersec]iiprin intermediul camerelorvideo, precum [i modul în caresunt transmise [i preluatecazurile în teren.

De asemenea, poli]i[tii dincadrul Biroului Criminalistic -Serviciul Accidente Rutiere, le-auexplicat cum se deruleaz` ocercetare la fa]a locului în cazde accident rutier, modul derelevare [i prelevare a impresiunilor digito-palmare, deexecutare a fotografiilor judiciare[i de ridicare a probelor.

Principala atrac]ie a fost, cade obicei, componenta auto-moto din dotarea Brig`ziiRutiere. „Poli]i[tii pentru o zi“au primit explica]ii despre cumfunc]ioneaz` aparatele radar,amplasate pe autospecialelepoli]iei rutiere, despre motocicletele [i mototricicluriledin dotare.

Urca]i la volanul sau ghidonul „inscrip]ionatei“, mul]idin cei prezen]i [i-au exprimatdorin]a de a deveni „poli]i[ti derutier`“.

În partea a doua a vizitei, aufost prezentate filme [i spoturiexplicative despre modul încare trebuie s` ne deplas`m pedrumurile publice [i riscurile lacare ne expunem dac` nu

respect`m regulile de circula]ie.La finalul vizitei, au fost

distribuite materiale cu caractereducativ-preventiv.

În cadrul acestui program, s-au desf`[urat lec]ii de educa]ierutier`, la nivelul tuturor grupelor de vârst`-pre[colar` [i[colar`, de care au beneficiatpeste 3600 de copii [i tineri din93 de unit`]i de înv`]`mânt.

Orele au fost sus]inute lasediul unit`]ilor de înv`]`mânt,fiind structurate pe dou ̀module:teoretic [i prezentare video. Înloca]iile care, prin amplasament[i structur`, au permis [iamplasarea de tehnic` auto-moto, au fost prezentate [imotociclete sau mototricicluridin dotarea poli]iei rutiere.

De asemenea, în bazaPlanului de ac]iune pentrureducerea riscului rutier întransportul elevilor, au fost executate un num`r de 12 controale, care au vizat atât conduc`torii auto, cât [i stareatehnic` a autovehiculelorangrenate în desf`[urareaexcursiilor. Atunci când s-auconstatat deficien]e, agen]iipoli]iei rutiere au dispus m`suride remediere, pentru a seasigura de desf`[urarea încondi]ii optime a deplas`rii.

*Activit`]ile privind educa]ia

rutier` au un caracter permanent, Brigada Rutier`fiind implicat` în campanii deprevenire, dezbateri pe focus-grupuri, ore de predare acursurilor de educa]ie rutier` încadrul unit`]ilor de înv`]`mânt,de pe raza municipiului Bucure[ti,a societ`]ilor comerciale implicate în transportul de persoane, precum [i a unit`]ilormilitare.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

„S` [tii mai multe, s` fii mai bun!“

Urmare a derul`rii unui eveniment organizat de

federa]ia noastr`, \n perioada 19-22 martie 2015, ocazie cu care cadre alepoli]iei bucure[tene, ce cu onoare o conduce]i, ne-au asigurat ordinea, v`aducem sincere mul]umiri [i reiter`mideea p`str`rii, [i \n continuare, a uneibune colabor`ri.

Rug`m a se transmite tuturor cadrelorimplicate, respectiv celor de la Sec]ia 10Poli]ie, precum [i de la Poli]ia Rutier`,care au participat la misiunea prezentat`mai sus, mul]umirile noastre.

Cu deosebit` stim` [i considera]ie,

VViicceepprree[[eeddiinntteeIInngg.. PPaauull SS..

|mi face pl`cere s` v` mul]umesc pentru profesionalismul [i promptitudinea de care au dat dovad`dna T., din cadrul Serviciului Investiga]iiCriminale [i echipa cu care dumneaei acolaborat, \n vederea rezolv`rii plângeriimele.

Gra]ie eforturilor depuse de dna T.,\mpreun` cu colegii, am reu[it s` recuperez suma de 2100 lei de la ofirm`. Am apreciat bun`voin]a [i\n]elegerea cu care dna a discutat cu

mine [i mai ales perseveren]a [i fermitatea cu care a tratat cazul meu. Deaceea, v` rog s` transmite]i mul]umirilemele \ntregii echipe [i s` o asigura]i detot respectul pentru reu[ita sa.

|nainte de a \ncheia, doresc s` v` urezLa mul]i ani, s`n`tate [i \mpliniri, petoate planurile, cu ocazia Zilei Poli]ieiRomâne.

Cu deosebit` stim`,

RRuuxxaannddrraa BB..

M` numesc Ana Maria C. [i \n ziua de13 martie a.c. m` aflam \ntr-un magazinde \nc`l]`minte din sectorul 4. La unmoment dat, profitând de neaten]ia mea,doi b`rba]i mi-au sustras din portofelulaflat \n geant`, suma de 1600 lei.

|n urma ac]iunilor \ntreprinse delucr`torii de poli]ie din cadrul Sec]iei 14,mi-a fost recuperat [i returnat, par]ial,prejudiciul.

Pe aceast` cale, doresc s` aduc

mul]umiri colectivului Sec]iei 14, formatdin: ag. pr. C`t`lin L., ag. Alexandru S.,ag. Drago[ C. [i Mihai A., din cadrulBiroului Ordine Public`, dar nu \n ultimulrând grupei operative, format` din sinsp. Denisa I., ag. [ef Dumitru M. [i ag. [ef Adrian B.

Aceste activit`]i au fost \ndrumate [icoordonate de [eful sec]iei - ConstantinMoraru [i [eful Biroului Investiga]iiCriminale, scms. Gabriel R.

Scrisori de mul]umire

SSttiimmaattee ddoommnnuullee ccoommaannddaanntt aall SSeecc]]iieeii 1144 PPoollii]]iiee,,

SSttiimmaattee ddoommnnuullee ccoommaannddaanntt aall SSeecc]]iieeii 1144 PPoollii]]iiee,,

DDoommnnuullee ddiirreeccttoorr ggeenneerraall,,

11POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

CORESPONDEN}~

Toaca anti-sp`rg`tori

U[or r`nit de c`tre ho]iipe care i-a surprins în casa

parohial`, preotul din Costa di Framura, nordul Italiei, a dat alarma în plin` noapte,b`tând toaca puternic, trezind astfel popula]ia din sat, au anun]at surse ale carabinierilor. Locuitorii acestei a[ez`ri auie[it imediat în strad`, crezând c` este vorbadespre un incendiu, dar au în]eles imediatdespre ce este vorba când i-au v`zut pe ho]ifugind. Ei s-au lansat într-o curs` deurm`rire, alertând poli]ia [i pompierii [iorganizând o veritabil` vân`toare de infractori în p`durile apropiate. Ace[tia aufost g`si]i de for]ele de ordine, în cursulopera]iunii de arestare, ho]ii fiind u[or r`ni]i.

Un patron legat de ho]i formeaz`num`rul de telefon al poli]iei cu nasul

Patronul unui magazin de înc`l]`minte dinlocalitatea Bognor Regis (sudul Angliei), carefusese legat de ni[te ho]i, ce îi furaser` dincas` 5000 de lire, a izbutit s` formezenum`rul de urgen]` al poli]iei folosindu-sede nasul s`u bine dezvoltat.

Incidentul s-a petrecut la sfâr[it des`pt`mân`, ho]ii dând buzna în pr`v`lie lapu]in` vreme dup` ce proprietarul acesteiaînchisese [i se apucase s` fac` monetarul.

Cei trei bandi]i l-au legat de calorifer peJohn O'Hara, dar acesta a izbutit, dup` plecarea lor, s` se târasc` pân` la telefon [is` apese cu nasul de trei ori pe tasta 9, formând num`rul de urgen]` al poli]iei.

Gra]ie acestei interven]ii, ho]ii au fostprin[i la marginea or`[elului, tocmai cândîncercau s` scape de barajul de poli]ie format pentru prinderea lor. Suma, pe carenici nu apucaser` s` o împart` între ei, afost recuperat` integral.

Urm`rit general fotografiat depatronul c`ruia îi sp`rgea firma

Unul dintre cei mai temu]i tâlhari dinRomânia, bucure[teanul R. Dorin, de 48 ani,dat în urm`rire general` de IPJ Constan]a,pentru jefuirea mai multor case de schimbvalutar, a fost prins de cel pe care voia s`-ljefuiasc`. Partea v`t`mat`, patronul uneiagen]ii de turism, a reu[it s` fotografiezemomentul în care ho]ul [i complicele s`ufor]au u[a agen]iei.

8 martie 2001, ora 5,50. Alarma uneiagen]ii de turism, situat` pe Calea Floreascadin sectorul 1, sparge lini[tea dimine]ii.Zgomotul infernal atrage priviri [i cinevavede doi b`rba]i dezlipindu-se în fug` deimobilul în care se afl` agen]ia. Patronuleste anun]at [i, în câteva minute, ajunge lasediul unde, culmea, d` nas în nas cusp`rg`torii întor[i s`-[i termine treaba.

Omul de afaceri scoate aparatul defotografiat, pe care numai el [tie de ce l-aluat cu el, [i, f`r` s` stea prea mult pe gânduri, imortalizeaz` scena. Surprin[i delumina blitz-ului, cei doi ho]i arunc`levierele [i o rup la fug` în direc]ii diferite,cum probabil au pl`nuit. Patronul, cu uncuraj întâlnit doar în filme, se angajeaz` înurm`rirea unuia dintre ho]i, [i, dup` oalerg`tur` cu multe obstacole pringospod`riile din cartierul Floreasca, reu[e[tepe Calea Doroban]ilor, undeva în apropiereaunui magazin de electronice, s`-l prind`, edrept [i cu ajutorul unui bodyguard. Cama[a s-au petrecut faptele pân` când poli]i[tiiau intervenit.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Credit foto: Corbis.com

14 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Ho]ul, identificat ca fiind R. Dorin, a fostadus la Sec]ia 1 Poli]ie. În cadrul anchetei s-a stabilit c` cei doi ho]i [tiau ce sistem dealarm` are agen]ia, îns` nu b`nuiau c` arealimentare dubl`. Pur [i simplu ei au t`iatcablul de alimentare [i, când au fugit primadat`, au luat [i subansamblul alarmei carese afla în exteriorul cl`dirii. R. Dorin a refuzats` dezv`luie identitatea complicelui s`u, îns`acest lucru va fi stabilit dup` fotografiileincriminatoare.

Camer` video acuzatoare

Muncitorul T. Petru, de la ferma „Naslau“din Podgoriile Cotnari, jude]ul Ia[i a furat, îndoar câteva zile, aproape o ton` de struguri.În timp ce încerca s`-[i procure gratis materia prim` pentru vin, un rival l-a filmatore întregi cu o camer` video ascuns` întrebutuci.

Folosind o saco[` de rafie, c`ptu[it` cufolie de plastic, muncitorul a f`cut sute dedrumuri, pe un traseu de câ]iva kilometri,între ferm` [i locuin]a sa personal`.

Maniacul fotografiat

O student` britanic` de 19 ani, areac]ionat de o manier` nea[teptat` la comportarea unui pervers. Acesta, unexhibi]ionist, se apropiase de tân`r` pestrad` [i, pe nea[teptate, î[i desf`cuse largpaltonul, inten]ionând s` o [ocheze printrupul s`u gol. Toate lucrurile s-au petrecutcu totul altfel: drept r`spuns, studenta adovedit calm [i prezen]` de spirit, ap`sândpe declan[atorul aparatului de fotografiat,pe care îl avea la îndemân`. Dup` câteva,ore, câteva fotografii ale maniacului se aflaula dispozi]ia poli]iei.

O craioveanc` a capturat ho]ii,închizându-i în boxa pe care o jefuiau

Doi ho]i au fost prin[i [i închi[i cu lac`tulîn boxa pe care o jefuiau, de c`tre proprietara acesteia, care apoi a anun]atpoli]ia. {. Adrian, de 19 ani [i C. Arald, de 20ani, din Craiova, au fost prin[i în flagrant în

noaptea de 17 spre 18 decembrie 2001, dec`tre Elena I., în timp ce încercau s` îijefuiasc` boxa din subsolul blocului. „Eraaproape de miezul nop]ii [i am auzit sunândalarma de la box`. Am montat-o acum treiani, când ni s-a mai spart boxa [i ho]ii ne-aufurat multe lucruri. Am strigat la un vecin [iam coborât în subsol. Am v`zut c` era u[aspart` [i am încercat s` o deschid, dar eracineva în`untru care ]inea de ea. Atunci, ampus lac`tul pe care îl luasem din apartament[i am anun]at poli]ia“, poveste[te I. Elena.Nu a mai fost nevoie ca poli]ia s` îi cauteprea mult pe cei doi infractori, ace[tia fiindînchi[i cu lac`tul. Erau doi tineri dinblocurile vecine.

Ho]ii p`c`li]i

Doi b`rba]i gr`bi]i au blocat o camionet`de transport - valori - care a[tepta în parcarea unui mare magazin din centrulDanemarcei, dup` care au plecat în goan`cu o valiz`. Poli]ia a spus c` indivizii auamenin]at cu o arm` [oferul camionetei,care i-a indus în eroare c` nu transport`, defapt, bani. El le-a sugerat c` banii se afl` laun b`rbat care tocmai cobora dintr-un magazin cu o enorm` valiz`, care con]inea...peruci. Ho]ii, p`c`li]i, au abandonatcamioneta, care era, totu[i, plin` cu bani, [i„au suflat“ valiza cu p`r, fugind în goan` cuma[ina care îi a[tepta. Dup` indica]iile [oferului, poli]ia a reu[it s` g`seasc` u[orvaliza cu peruci, abandonat` în ma[inainfractorilor.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

15POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

Romulus Voinescu a fost unadintre cele mai mari personalit`]i din istoria poli]iei,notorietatea lui fiind dep`[it`doar de controversele iscate cuprivire la implicarea sa \n dispari]ia manuscriselor scriitorului Ioan Slavici [i deincompeten]a dovedit` \n atentatul de la Senat, din 8decembrie 1920. |n orice caz,profesionalismul s`u a fostdovedit cu vârf [i \ndesat \nmai multe cazuri.

El s-a n`scut la 2 august1867 \n Bucure[ti, \ntr-o familiede condi]ie medie, [i a urmatFacultatea de {tiin]e Juridice deaici (1890), apoi [i-a luat doctoratul la Paris [i a fostdirector al „Curierului administrativ“. |n poli]ie a ajunsdin magistratur` (judec`tor deinstruc]ie la Tribunalul Ilfov, \nperioada 1891-1903), intrândapoi \n Siguran]` (1903) [idevenind [eful Serviciului deSiguran]` al Capitalei, func]ie \ncare se afla la \nfiin]areaD.P.S.G., \n 1908, când, \n chipfiresc, conducând cel mai mareserviciu de siguran]`, a devenitadjunct al lui Iancu Panaitescu.|n func]ia de la Poli]ia Capitalei,\n 1904, \i avea ca ajutori peTheodor Alexandrescu [i peAlexandru Belianu.

|n timpul r`zboiului, el a

condus Siguran]a \n condi]iiledeosebit de vitrege [i a fostsecretar general al M.I. \n 1918,\n timpul ocupa]iei, la Ia[i,ocupându-se [i cu organizareastructurilor de siguran]` dinBasarabia (1918-1920), provincie revenit` la patriamam`. Apoi a venit la conducerea Siguran]ei Statului,dup` demisia lui Eduard Ghica,[i a r`mas pân` \n 1928, \ntr-operioad` \n care s-a aflat \nconflict [i concuren]` cu MihailMoruzov, [eful ServiciuluiSpecial de Informa]ii. A lucratintens pentru combatereami[c`rii comuniste dinRomânia. El declara deschis c`„Din trei comuni[ti, doi suntagen]ii mei“. Romulus Voinescua fost inspector general alPoli]iilor (1908-1916) [i director general al D.P.S.G.(1921-1929).

Campania de pres` dus`\mpotriva directorului D.P.S.G. afost continuat` de revista„Paza“, condus` de poli]istulVasile Da[chevici, unde era\nvinuit de lips` de profesionalism, deoarece nu a[tiut s` pre\ntâmpine atentatulde la Senat din 8 decembrie1920, de[i [tia c` urmeaz` „s`se \ntâmple ceva“. SenatorulNicolae Bu]ureanu a f`cut [i ointerpelare ministrului de

Interne, Arthur V`itoianu [icelui de Justi]ie, \n vederea stabilirii situa]iei lui R. Voinescu. Da[chevici l-a maiacuzat pe Voinescu de „furt intelectual“ (plagiat) [i de... furtul unor icoane dinBasarabia. Totodat`, i se imputa c` directorul s`u,Marinovici, care s-a sinucis, afost „culpabil de delapidareasumei de aproape un milion delei din vistieria sleit` a statului“.Iat`, deci, c` atunci mai eratotu[i o umbr` de onoare, carea disp`rut \n timpurile dinurm`.

Se pare c` bol[evicii N. I.Buharin [i G. E. Zinoviev au fost\n spatele atentatului teroristde la Senat, care s-a comis ladeschiderea lucr`rilor, din 8decembrie 1920. Executan]i: ungrup de activi[ti comuni[ti, \nfrunte cu evreul Max Goldstein,zis Stejaru, Coca, Serghie,Teoharie, Abramovici, SamyBelinsky. Anima]i de sentimente anarhiste, reu[escs` introduc` \nc`rc`turauciga[` \n Senat [i o plaseaz`chiar sub fotoliul pre[edintelui.|n deflagra]ie este ucisDemetriu Radu, episcopul unit(greco-catolic) al Ardealului [igrav r`ni]i generalul ConstantinCoand` (pre[edinteleSenatului) [i Dimitrie Greceanu(ministrul Justi]iei), episcopulNifon [i secretarul Senatului(Virgil Budescu). PartidulSocialist a dat un comunicat \ncare repudia acest act grav.Goldstein va fi prins abia dup`3 luni [i condamnat la munc`silnic`. El a fost prins dup` ce a\mpu[cat pe soldatul AlexandruHeringa, din Regimentul IGr`niceri. Unul dintre complici,cismarul comunist ConstantinPalade din comuna Cobe[ti,jud. Tutova, \n etate de 25 deani, care locuia \n Bucure[ti, din

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Prefectura Poli]iei Capitalei \n primul deceniu interbelic (1918-1930)

Romulus P. Voinescu [i atentatul de la Senat (1920)

ISTORIA LA ROTATIV~

16 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

str. Mu[at R`dulescu nr. 14, afost transferat de la V`c`re[ti laSpitalul Militar „ReginaElisabeta“, unde, profitând delipsa de vigilen]` a soldatuluide paz`, a fugit.

Goldstein a murit \n\nchisoare, dup` o \ndelungat`perioad` de grev` a foamei.Aflat \n arestul Siguran]ei [iinterogat prin 1931, Belu Zilberera informat de anchetatorulVintil` Ionescu, inspector deSiguran]`: „Acum zece ani, amanchetat tot aici, tot noaptea,altul ca tine. Nu f`cuse marelucru. |n raportul meu c`treministru am cerut s` fie suprimat. Mârzescu, pe atunciministru de Interne, nu m-aascultat. Dup` un an, \n 1921,a comis atentatul de la Senat.Era Max Goldstein. {i pentrutine o s` cer suprimarea“.

George Botez, brevetat al{coalei de poli]ie din Paris, fostsubinspector general \nSiguran]a Statului, ata[at pelâng` Casa Regal`, unde s-aocupat cu siguran]a (protec]ia),scria \n revista „Paza“, \n nr. 8-9/1922, despre faptul c` s-a\ntâlnit la 7 decembrie 1920 cuVoinescu, chiar la [efulSiguran]ei, \n cabinet. Atunci i-acomunicat c` are informa]iidemne de crezare c` sepreg`te[te ceva neobi[nuit laCamer` sau Senat. „Am s`anun] totu[i Poli]ia Capitalei cas` pun` afar` \n curte, laCamer` [i Senat, câ]iva sergen]ide strad`, care s` \mpr`[tiegrupul de derbedei, când vasosi primul ministru“. Pe dat`,Voinescu ar fi comunicat toateaceste m`suri unui \naltfunc]ionar de la P.P.C., EracleNicoleanu fiind bolnav. Ajuns lalocul atentatului, Botez a v`zut„sergen]ii de ora[ orândui]idup` ordinal d-lui Voinescu“,care „a[teptau la sc`rile

Senatului s` vin` primul ministru ca s` pre\ntâmpinemanifesta]ia ce o prevedea[eful Siguran]ei Statului.|n`untru, d-l Albert Popovici-Ta[c`, secretarul general de laInterne, f`cea primele cercet`ri.La o parte, d-l Voinescu priveasenin“. Iat` c`, „a treia zi dup`atentat, când cadavrelenenorocitelor victime nu eraunici \ngropate, Teatrul Na]ionalreprezenta premiera fostuluimeu director, Prejudecata, iarautorul era chemat la ramp`pentru a-[i primi aplauzelecuvenite“. Pe atunci Voinescuera [i vicepre[edintele Societ`]iiScriitorilor Români (a scris subpseudonimul Radu Voina),institu]ie fondat` \n 1908.

Nu-i vorb`, c` a avut parte [ide aprecieri. Ministrul deInterne, „boierul de la Breasta“,Constantin Argetoianu l-al`udat \n memoriile sale, iar laplecarea lui Voinescu din postul de director general alSiguran]ei, Gh. T`t`rescu, subsecretar de stat la Interne, i-a adresat mul]umiri pentrumunca depus`. |n r`spunsuls`u, Voinescu a spus: „Dup` omunc` de peste 25 de ani\nchina]i numai serviciuluipoli]iei [i siguran]ei statului, cucredin]a c` mi-am f`cut datoriape deplin fa]` de Tron [i }ar`,p`r`sesc conducerea Direc]iuniiSiguran]ei Statului, fiind numitca prezident al ConsiliuluiSuperior Administrativ. }in,\nainte de a m` desp`r]i deDvs., s` v` mul]umesc din toat`inima pentru tot concursuldevotat pe care mi-l a]i dat ca[ef, putându-mi astfel \ndeplinigreaua sarcin` ce am avut \nvremuri excep]ionale pentru]ar` [i pentru istorie. Sunt convins c` acela[i concursnecondi]ionat \l ve]i da succesorului meu, pe care-l

cunoa[te]i, unul din cei maiapropia]i colaboratori ai mei,gândindu-v` ve[nic c` muncace ve]i depune este spre bineletronului [i ]`rii“.

Voinescu a fost pre[edinteal Sec]iei de Poli]ie {tiin]ific`,membru al Societ`]ii „GraiulRomânesc“, director al revistei„Propilee literare“. Era \ntrebat\n presa de atunci „când credes` poat` restitui domnului IoanSlavici manuscrisele de careacesta a fost v`duvit \n timpulintern`rii la Jilava“. A publicat,printre altele, „Allo ! Allo !Poli]ia!“, iar piesa „Povara“ afost ecranizat` \n 1928 \ntr-ocoproduc]ie româno-austriac`.

Romulus Voinescu a fostmembru al „Asocia]iei Cre[tinea Tinerilor din România“, care aluat fiin]` \n 1919, la ini]iativareginei Maria, f`când parte dinComitetul de Onoare, din caremai f`ceau parte, printre al]ii,Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti,Constantin Angelescu.

A \ncetat din via]` la 19aprilie 1936, la Bucure[ti.Argetoianu nota c` acesta „afost un farsor, dar plin depatim` pentru profesiunile depoli]ist [i de autor dramatic; lateatru n-a ajuns la nimic, \npoli]ie a ajuns director generalal Siguran]ei Statului, situa]ie \ncare mi-a dat un apreciat ajutor\n 1920 [i 1921 pentru stârpirea comunismului. Caministru de Interne din acelegrele vremuri, i-am r`masfoarte \ndatorat“. Frumoasa [idecenta cas` a lui Voinescuexist` [i azi, fiind recent renovat`, a sc`pat deocamdat`demolatorilor Capitalei [i estesediu al unei case de avoca]i,pe strada M`mulari, la nr. 21,unde putem admira inclusivfrontonul cu monograma „RV“.Nu [tiu ca fostul jupân s` aib`mo[tenitori.

ISTORIA LA ROTATIV~

17POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

Terorismul, prin defini]ie, \nseamn` utilizareaterorii cu (\n) scopuri politice, religioase sauideologice. Din punct de vedere istoric, termenuldesemna regimul politic de teroare din timpulRevolu]iei Franceze (5 mai 1789 - 9 noiembrie1799), instaurat de revolu]ionari, care practicauexecu]iile arbitrare \n mas`.

|ncepând cu secolul XIX, acesta cap`t` sensul violen]ei politice (atentate, conflicte asimetrice de tip r`zboaie de gheril`, gheril`urban`, asasinate politice, etc.).

La \nceputul acestui deceniu, conform unuiraport al Europolului privind riscul terorist \nUniunea European`, dintre 611 interpel`ri deterori[ti, 219 (adic`, circa 35%) sunt datorateFran]ei.

Contrar ideii preconcepute,numai 94 dintre ei au fost islami[ti, ceilal]i fiind separati[ti,\n special membri ETA, organiza]ie separatist` din }araBasc`, fondat` \n 1959, clasat`„terorist`“ de Fran]a, Spania,Marea Britanie, UE, SUA [i Canada.

Pe 20 octombrie 2011,aceast` organiza]ie criminal`anun]a \ncetarea definitiv` aactivit`]ii armate.

Un num`r important deorganiza]ii politice, grup`rina]ionaliste, religioase sau revolu]ionare au recurs la terorism pentru a face cunoscute lumii, cauzele[i ideologiile lor. |n principiu, distingem cincimari tipuri de terorism:

1) individual - provocat de rebeli, anarhi[ti,etc., care, \ntre sfâr[itul secolului XIX [i \nceputulsecolului XX, au vizat personalit`]i din sferapolitic`, militar`, juridico-poli]ieneasc`, având caracter spontan;

2) organizat - de grup`ri politice care ap`r`o anumit` ideologie (Rezisten]a din timpulcelui de-al Doilea R`zboi Mondial; Organiza]iaArmata Secret`, creat` \n 1961 la Madrid,având ca ideologie na]ionalismul, antidependentismul; KKK - Ku Klux Klan, fondat \n 1865, organiza]ie suprematist` alb`,protestant`, american`, clasat` „extrem`dreapta“, rasist`; IRA - Irish Republican Army,organiza]ie paramilitar` cu o serie de ramifica]ii,creat` \n 1916, [i care lupt` \mpotriva prezen]ei

britanice \n Irlanda de Nord.Terori[tii islami[ti se consider`, \n general,

combatan]i ai lui Allah [i desf`[oar` un „r`zboisfânt“. Printre organiza]iile armate teroristeislamice putem men]iona Al-Qaeda, cunumeroase ramifica]ii tentaculare. De inspira]iesunnit fundamentalist`, are drept ideologiesalafismul djihadist, antioccidentalismul [ipanislamismul (mi[care politico-religioas` carelupt` pentru uniunea tuturor teritoriilor islamicedin lume sau a tuturor comunit`]ilor musulmane) [i ca obiectiv crearea unui Califat\n lumea musulman` [i instaurarea Sariei, respectiv, distrugerea lumii occidentale. Al-Qaeda este responsabil` de 313 atacuri,soldate cu 3010 victime (mor]i [i r`ni]i).

Statul Islamic este oorganiza]ie armat` terorist`salafist-djihadist` creat` \n2006, ce a proclamat, pe 29iunie 2014, instaurarea unui califat pe teritoriul irakian [i sirian, pe care \l controleaz`.Acesta este considerat unul dintre grup`rile teroriste celemai violente din lume, al`turide Boko Haram (Nigeria).|ncepând din august 2014, ocoali]ie interna]ional`, din carefac parte 22 de state, intervinpe plan militar contra acesteiorganiza]ii.

3) terorismul de stat - practicat cu prec`derede serviciile secrete ale acestuia, cu o finalitatepolitic`. Un stat terorist este o entitate politic`distinct`, din punct de vedere teritorial, careutilizeaz` for]a [i violen]a \mpotriva altor statesau cet`]enilor acestora, cu inten]ia de a intimida sau de a constrânge pentru a adoptaideologia acestuia.

Aici, putem include [i uciderea dictatorilorSaddam Hussein, \n Irak sau a lui MouammarKadhafi, \n Libia.

4) terorismul economic - const` \n tentativade destabilizare economic` a unei ]`ri, pentrumotive ideologice sau religioase. Acuza]ia de„terorism economic“ este utilizat` de militan]iicare se opun mondializ`rii, [i care pun accentul pe valorile democratice reale, justi]ia economic` [i social`, protec]ia mediului [idrepturile fundamentale ale omului.

Dezechilibrele religioase [i ideologice din Fran]a

Aceast` prim` genera]ieeste instalat` \n cartierele

gigant, ale marilor metropole franceze, ceea

ce va genera \n scurttimp efectul „Banlieue“ -considerat` defavorizat`,

\n raport cu cea dincartierele, metropolitane,

intra-muros.

” ”

MONDO POLICE

18 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

19POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

MONDO POLICE

5) cyberterorismul - reprezint` utilizareapremeditat` a activit`]ilor perturbatoare contracalculatoarelor sau ale re]elelor cu inten]ia dea cauza un prejudiciu social, ideologic, religios,politic, etc.

Istoria musulmanilor ajun[i \n Europa estecu totul alta, ca de altfel [i a mujahedinilor,adep]i ai „R`zboiului Sfânt“, care, cu strig`tullor „fanatic“ „Allah o Akbar“, se sacrific` pentru ocauz` nejustificat`, f`r` nici un sens, ceea ce nuaduce decât teroare, dezam`gire, durere [isuferin]`.

Ei sunt victime, \ntr-o mare m`sur`, ale„rolului pozitiv al coloniz`rii“, dar [i ale dispozitivului de „discriminare pozitiv`“ (celpu]in, \n Fran]a), conform c`ruia, cei recruta]i(\n sectorul public) nu au beneficiat de oeduca]ie corespunz`toare, iar pe de alt` parte,pentru c` \nainte de a fi angaja]i, s-au s`turats` fie refuza]i [i marginaliza]i de societate.

|n contextul social-istoric al \nceputuluimileniului trei, când majoritatea responsabililorpolitici ai fostelor puteri coloniale erau convin[ide „rolul pozitiv al coloniz`rii“, Jacques Chirac,pe-atunci pre[edintele Fran]ei (1995-2007), ahot`rât, \n 2006, sub presiunea politic` a]`rilor din Magreb (Algeria, Maroc, Tunisia) s`renun]e la alin. 2 art. 4 din Legea 23 februarie2005, adic` la „rolul pozitiv al prezen]eifranceze \n teritoriile nemetropolitane“ [i \nspecial \n cele din nordul Africii.

Acest pas istoric a fost considerat o condi]ie„sine qua non“, pentru perpetuarea rela]iilorde prietenie [i colaborare socio-economic`,respectiv, politic`, dintre popoarele lor [i Fran]a.

Rolul „pozitiv“ al coloniz`rii, din punctul devedere al ]`rilor coloniale, ar fi permis „civilizarea“, „modernizarea“ [i „democratizarea“celor din colonii (o imens` majoritate dintre eide confesiune musulman`), având ca efectmobilitatea lor, \n general, [i migra]ia spre ]`rilecoloniale „mam`“, nu cu scopul, cum cred unii,de a cuceri lumea, ci pentru \mbun`t`]ireacondi]iilor lor de via]`, pentru cre[terea niveluluide trai [i realizarea pe plan material [i spiritual.

Din p`cate, majoritatea dintre ei, nu aureu[it s` se integreze din punct de vederesocio-cultural [i profesional, \n special din cauzadispozitivelor sociale inadecvate, puse la dispozi]ia lor, ceea ce a avut ca efect orientareac`tre delincven]` [i criminalitate. Unii dintre ei,\ntr-un e[ec total \n libertate, pe toate planurilevie]ii sociale, dezorienta]i [i fragili din punct devedere psihic, u[or de manipulat, au \ncercats` se realizeze prin efectul de radicalizare, ca

martiri ai lui Allah, \n „r`zboiul sfânt“. Prima genera]ie de imigran]i din colonii,

sunt primii musulmani care ajung \n Europa, \nspecial, ca for]` de munc` necalificat` pentrureconstruc]ia acesteia, dup` cel de-al DoileaR`zboi Mondial. Ace[tia aleg caleaOccidentului, \n primul rând, pentru c` Europaare nevoie de ei [i dispune de dispozitivesociale [i economice de integrare, iar \n al doilearand, pentru c` „rolul pozitiv“ al coloniz`rii areca efect „civilizarea“ [i „democratizarea“, ceeace lipse[te cu des`rvâr[ire \n ]`rile musulmane.

Aceast` prim` genera]ie este instalat` \ncartierele gigant, ale marilor metropolefranceze, ceea ce va genera, \n scurt timp, efectul„Banlieue“ (regiunea urban` extra-muros a uneimetropole), considerat` defavorizat`, \n raportcu cea din cartierele, metropolitane, intra-muros.

Acestea dispun de un ]esut urban dens, cuo popula]ie numeroas`, reprezentând de trei-[apte ori popula]ia ora[ului propriu-zis. Cutimpul, \ncepând cu anii '70, odat` cu debutul(hiper)industrializ`rii, ele devin victime ale[omajului, ceea ce contribuie esen]ial ladegradarea socio-economic` [i moral` a lor,având ca efect, cre[terea instabilit`]ii sociale, atraficului de stupefiante, a insecurit`]ii, dincauza unei rate ridicate a criminalit`]ii, aflat` [iea \ntr-o cre[tere constant`.

|n scurt timp, nu vor supravie]ui decât datorit`unui sistem de ajutoare sociale, din parteastatului, necesare pentru un trai cât de cât decent.

Cea de-a doua genera]ie este n`scut` [i crescut` \n Fran]a, cu mentalitate occidental`,\n spiritul democra]iei, a libert`]ii [i egalit`]ii corespunz`toare doctrinei Franceze, ceea cecreeaz` acesteia o profund` criz` de identitate.

Pe de o parte, acas`, \n familie, tineriimusulmani sunt educa]i \n spiritul religiei lor,\ns`, \n institu]iile de educa]ie [i \nv`]`mânt, eitrebuie s` respecte legile laicit`]ii franceze,ceea ce le creeaz` o serie de probleme \n privin]` integr`rii sociale.

Studiind profilul musulmanilor francezi,implica]i \n actele de terorism din ultimul deceniu, vom putea constata c` ast`zi, terorismul nu se mai practic` \n grupuri criminale, minu]ios organizate, ci \ntr-omanier` individual`, \n urma unui proces de manipulare [i de radicalizare a unor victime(care nu mai au nimic de pierdut), prin intermediul unor organiza]ii teroriste, ce profit` de instabilitatea lor psihic`, emo]ional`.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

MAGAZIN

20 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

|ndr`gostitul din Genova

Cu câ]iva ani \n urm`,genovezii au avut parte deun eveniment tragicomiccare, mai \ntâi i-a f`cut peunii s` plâng` ca, apoi, s`-ifac` pe to]i s` se amuzecopios.

Protagonistul evenimentului este „tân`rul“Angelo, \n vârst` de 37 ani.|ndr`gostit lulea, el s-a certat atât de tare cu logodnica sa, \ncât a ajuns laconcluzia c` nu mai are dece s` tr`iasc` pe lumea asta.Drept pentru care [i-a t`iatvenele de la mâini cu un cu]it.

Providen]a a f`cut ca ni[teconcitadini, care treceau pestrada Marchini, s`-lg`seasc` z`când pe jos \ntr-o balt` de sânge [i s`anun]e ambulan]a, care l-a[i transportat la Spitalul SanMartino. Interven]iamedicilor a fost salvatoare,sinuciga[ul sc`pând cu via]`.

Ei bine, dac` de moarte asc`pat, gra]ie concursului de\mprejur`ri povestite maisus, n-a sc`pat, \ns`, decarabinieri. Ace[tia, a[a cumprevede legea italian`, au\nceput s` fac` cercet`ri \nleg`tur` cu tentativa de sinucidere, constatând unlucru care a provocat un râsgeneral: anume c`, pentrua-[i t`ia venele, Angelo afolosit un cu]it cu lama ceva

mai lung` decât permitreglement`rile legale!

A[a stând lucrurile, carabinierii i-au \ntocmitnefericitului \ndr`gostitdosar penal pentru…portilegal de arm`! Ca s` vede]i!

Cine a dat aprobarea?

„Ceva nu func]ioneaz`bine la chestura de poli]iedin Siracuza“, morm`iauunele voci, care parc` arparafraza celebra replic`„Ceva e putred \nDanemarca“. Zvonul s-ar`spândit cu iu]eal` [i,deoarece nimeni nu s-aobosit s` le explice oamenilor care este realitatea, tot mai mul]i siracuzani au c`zut prad`confuziei. {i au f`cutcomentarii defavorabile,deloc m`gulitoare la adresapoli]i[tilor care - a[aspuneau localnicii - \n loc s`

foloseasc` tehnologia pentru a salvgarda siguran]acolectivit`]ii, au ajuns s` sespioneze \ntre ei.

De unde pân` unde?Aceast` poveste absolut

adev`rat` a \nceput \nmomentul când inspectorul[ef Giovanni Bochieri, ofi]er\n cadrul Brig`zii Mobile [iun fel de lider al sindicatuluiautonom al poli]iei (SAP),\ncercând s` lege un computer la o priz` electric`,aflat` \ntrunul din birourilesindicatului (ad`postite tot\n cl`direa chesturii), a datpeste o microjuc`rie deascultat! Nu-i venea s`-[icread` ochilor!

Pentru a fi sigur c` nucomite o eroare l-a rugat peun coleg de la sec]ia[tiin]ifico-tehnic` din chestur` s` recupereze [i s`examineze el „plo[ni]a“. {iexpertul s-a conformat. „Estevorba despre un dispozitivcu anten`“, a concluzionatel, ad`ugând c` ansambluleste compus din dou`cutiu]e de plastic, un firmetalic de aproximativ 50de centimetri, fixat cu oband` izolant`. Cele dou`cutiu]e sunt legate \ntre elecu fire electrice de culoarero[ie, neagr` [i galben`, a[a

|ntâmpl`ri cu haz [i … cu necaz

Constantin CONSTANTINESCU

Credit foto: urbancenter.comune.genova.it

Portul din Genova

MAGAZIN

21POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

cum se vede [i prin filme.Deoarece se impuneau

verific`ri, juc`ria a r`mas \nseiful comandantului Brig`ziiMobile.

Dup` ce s-au clarificataceste aspecte de ordintehnic au ap`rut [i uneleexplica]ii ceva-ceva maiplauzibile. |ntr-una sespunea c` „plo[ni]a“ ar fifost plasat` dup` o ceart`zdrav`n` dintre liderii sindicatului [i chestor;

se pare, \ns`, c` instalareadispozitivului de ascultare s-ar fi f`cut \naintea uneiperchezi]ii de la birourilesindicatului autonom,perchezi]ie ordonat` de doimagistra]i [i executat` chiar\n ziua urm`toare difuz`riiunui pliant \mpotrivachestorului.

Asta a fost \ntâmplarea dela chestura de poli]ie dinSiracuza. Ecoul ei, atât deputernic la \nceput este pe

cale s` se piard`. Doar osingur` \ntrebare \[i maia[teapt` r`spunsul oficial:cine a autorizat instalareadispozitivului chiar \n sediulpoli]iei? Un r`spuns tran[anteste cu atât mai necesar, cucât, pe ici pe colo, unele gurirele dau drumul la fel de felde presupuneri mali]ioase,\ntre care [i acela cum c`„plo[ni]a“ de ascultare s-ar fiinstalat singur`. {i f`r` aprobare!

Credit foto: Corbis.com

Centrul ora[ului Siracusa

22 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

INTERES NA}IONAL

Securitatea na]ional`, ca factor de stabilitate social`

((uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt))

Dezinformarea nu se rezum` numai la falsificarea con[tin]elor, ea se dovede[te a fio puternic` pârghie de ac]ionare psihologic`, de conducere a indivizilor, dedirijare a opiniilor [i ideilor, a st`rilorsuflete[ti [i a comportamentelor umane.Asigurarea dreptului la informa]ie [i securitate informa]ional` a persoanei esteesen]ial` pentru lupta contra manipul`rii [idezinform`rii, pentru formarea liber` aopiniilor, pentru realizarea unor judec`]icorecte, pentru realizarea drepturilor [i libert`]ilor.

Neasigurarea surselor de informa]ii oficiale de c`tre autorit`]ile statului îi potafecta persoanei o serie de drepturi [i libert`]i fundamentale, cum ar fi:

- nereglementarea prin stasuri obligatorii([i nepublicarea acestora) a limitelor minime cu privire la substan]ele toxice dinprodusele agricole, alimentare, b`uturialcoolice [i nealcoolice care favorizeaz`apari]ia pe pia]` a unor astfel de m`rfuri de consum public, v`t`m`toare s`n`t`]ii.

De pild`, dreptul de a folosi substan]eletoxice, cum ar fi îngr`[`mintele chimice,insecticidele, insectofungicidele, în cultivareacerealelor, legumelor [i fructelor, a stupefiantelor în medicamente, a aditivilor

(substan]e chimice), în prepararea alimentelor, b`uturilor, a biostimulatorilor,etc. trebuie exercitat în condi]iile autoriz`rii,în anumite doze prescrise de speciali[ti, curespectarea unor reguli de precau]ie în a[afel încât produsele vegetale, animale,legumele, fructele, etc. s` nu fiev`t`m`toare s`n`t`]ii omului;

- neinformarea publicului consumator, curezultatele analizelor ce trebuie efectuate deautorit`]ile competente ale statului, lam`rfurile existente pe pia]` sub aspectulcon]inutului periculos, ce afecteaz` dreptulpublicului la informa]ie, dreptul la via]` [i laintegritate fizic` [i psihic`, precum [i dreptulla ocrotirea s`n`t`]ii, drepturi garantate deConstitu]ie;

- neobligarea produc`torilor [i comercian]ilor de a indica, în scris, pe ambalaje, certificate de garan]ie etc.,con]inutul real al substan]elor periculoasepentru s`n`tate, precum [i c` acestea suntîn limitele admise de autorit`]ile competente ca nepericuloase pentrus`n`tate;

- neobligarea produc`torilor [i comercian]ilor de a nu folosi denumiri dem`rci, firme, societ`]i comerciale, asocia]ii [ifunda]ii, care con]in cuvinte [i însemne cenu corespund activit`]ilor, produselor, serviciilor în cauz` fiind de natur` s` induc`

Credit foto: Corbis.com

23POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

INTERES NA}IONAL

în eroare cadrul comunic`rii publice; depild` sunt preocup`ri legate de modificareaLegii nr. 26/1990, privind registrulcomer]ului, în sensul sanc]ion`riicontraven]ionale a celor care folosesc f`r`autorizarea Guvernului, în denumireafirmelor a cuvintelor precum: na]ional,român, institut, academic, [tiin]ific, academie, universitate, [i alte denumiriasem`n`toare acestora, de natur` s` sugereze sau s` imprime persoanei juridicerespective caracterul de institu]ie public` oride interes public na]ional;

- libera circula]ie a m`rfurilor este într-adev`r un principiu al dreptului comercial, dar care este ]`rmuit de drepturile fundamentale, prev`zute deConstitu]ie, cum sunt: dreptul la informare, dreptul la via]` [i la integritatefizic` [i psihic`, dreptul la ocrotirea s`n`t`]ii,în condi]iile art. 49 din Constitu]ie;

- neorganizarea de surse oficiale necesare pentru informarea cet`]enilor cuinforma]ii de interes public sau neasigurarea func]ion`rii corespunz`toare acelor existente, referitoare la: cazierul fiscal,cazierul comercial, Centrala RiscurilorBancare, poluarea aerului, a apei, eviden]apublic` a datornicilor insolvabili, aurm`ri]ilor general pentru infrac]iuni, a

condi]iilor [i cauzelor ce ies din normal [iconstituie riscuri publice etc.;

- neinformarea cet`]enilor cu informa]iide interes public favorizeaz` victimizareaacestuia care neinformat, devine mai u[orvictima a escrocilor, infractorilor [i, în general, a celor care încalc` legea cuinten]ie sau din culp`.

În scopul asigur`rii securit`]iiinforma]ionale a persoanei [i a securit`]ii îngeneral, în raport cu produsele [i serviciilede pe pia]`, Parlamentul European a elaborat Directiva nr. 92/59/C.E.E. aConsiliului Europei, relativ` la securitateageneral` a produselor, precum [i Directiva2001/95/C.E. a Parlamentului European [i aConsiliului European din 3 decembrie 2001,relativa la securitatea general` a produselor.

În aceste directive sunt prev`zute obliga]iipentru statele membre, de a institui:obliga]ia general` de securitate, de informare a consumatorilor, obliga]ia produc`torului de a lua m`suri menite s`asigure o autoinformare a acestuia, atuncicând cunosc existen]a unui risc incompatibilcu obliga]ia general` de securitate (art. 5alin. 3).

AAuurreelliiaann CCHHIIRRAA

-- ssffâârr[[iitt --

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt

ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.roTTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll

llaa revistapol i t ie i@gmail .com[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

24 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

CCAA

DDRR

UU

AASS

CCUU

NNSS

FFoorrttii

ffiiccaa]]

iiii

TTrraass

llaa ]]ii

nntt`̀

DDIIAA

VVOO

LL

SSCC

HHII}}

AATT

CCUU

TT~~ !!

AA AA

SSUU

PPRR

II

IINNSS

UULLTT

~~

IIVVIITT

** **

**MM

IIEEZZ

DDEE

MMEE

TTAALL

||NN CC

OOTT~~

!!

||NN CC

AANN

~~ !!

IINNDD

EEXX

AA NN

~~RR

UUII

SSIIGG

UURR

~~

||NN CC

OONN

AACC

!!

VÂ

RF

AS

CU

}IT

CU

TIE

DE

OC

HE

LAR

I

AC

AR

!

FFLLAA

MMUU

RRII

DDOO

CCUU

-MM

EENN

TT

CCOO

NNTTOO

PPII}}

II

||NN TT

AAVV

~~ !!

NNUU

-II AA

BBUU

NN~~

FFRRUU

CCTT

IINNDD

IIVVIIDD

}}EESS

EE !!

AACC

EEEE

AA

PP~~

IINNEE

MM~~

TTUURR

~~MM

AARR

EE

BBOO

TT DD

EEPP

OORR

CC

CCOO

NNFFEE

-SS

IIUUNN

EE

CCLLAA

SSAA

-MM

EENN

TT

1122 GG

UURR

II !!

AACC

UUTT

!!

||NN SS

PPOO

RR !!

SSLLUU

}}IITT~~

FFIIRR

||NN

CCUU

RRCC

AATT

CCeerr

eemmoonn

iiaacc`̀

ss`̀ttoo

rriieeii

GG`̀ii

nn`̀ ttââ

nn`̀rr`̀

||nn ss

ppiicc

PP~~

SS~~

RRII

RR~~

PPIITT

OOAA

RREE

TTUURR

NNCC

OOSS

TTEE

LL RR

AA{{

CCAA

-CCOO

SSCC

OOSS

TTEE

LL RR

AA{{

CCAA

-CCOO

SS

- MM

ââiinnee

ee

aanniivv

eerrssaa

rreeaa

cc`̀ss`̀

ttoorrii

eeiinnoo

aassttrr

ee.. CC

ee zzii

ccii,,

ss`̀ tt

aaii cc

uurrccaa

nnuull

??-

PP`̀ii

,, ....

.. ??

- uurr

mmaarr

eeaa pp

ee lliinn

iiaa 33

((44

ccuuvv..

)) -

SS AA CC RR II FF II CC II II

11447766

ZZBBIIEE

RREE

TTEEPP

AASS

~~RR

EE

DDEE

CCUU

RRTTEE

||NN PP

OOEE

MM !!

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai Marius VoicuTelefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Nelu Lupu

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21