Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeAgenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiAgenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu

REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA

RAPORTARE P.L.A.M.

SEMESTRUL II/2012

Cap.1 STADIUL ACTUAL AL PROCESULUI DEPLANIFICARE DE MEDIU

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Giurgiu a fost iniţiat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu şi, ulterior, dezvoltat, asumat şi implementat de comunitatea locală. PLAM-ul este un document strategic oficial, complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administraţiei publice locale, stabilind priorităţile de acţiune şi principalele direcţii de intervenţie în scopul protecţiei mediului înconjurător pentru o perioadă de trei ani.PLAM revizuit (2) a devenit operaţional şi a intrat în etapa de implementare începând cu data de 24 iunie 2010, când a fost adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 159/24.06.2010.Prezentul raport prezintă rezultatele celei de a cincea monitorizări semestriale a variantei revizuite 2 PLAM Giurgiu (penultima monitorizare).1.1 Iniţierea procesului de actualizarePrima versiune “PLAM - judeţul Giurgiu” a fost elaborată în 2003, iar la sfârşitul anului 2006 a avut loc o primă revizuire a acestui document.Cea de-a doua variantă revizuită a PLAM-ului a fost elaborată în perioada cuprinsă între începutul semestrului II al anului 2009 şi sfârşitul semestrului I 2010.În prezent, APM Giurgiu a demarat implementarea Planului de acțiune 2013 în vederea celei de a 3-a revizuiri a Planului Local de Acțiune pentru Mediu al județului Giurgiu, cu termen de finalizare 01.07.2013.1.2. Identificarea părţilor participante la P.L.A.M. şi stabilirea structurii organizatorice

Prin OUG 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea

544/12.10.2001 privind liberul acces la informaţia de interes public şi HG 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, s-a creat un cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor, în scopul asigurării unei dezvoltări durabile.

Cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice judeţene, au fost identificaţi şi contactaţi posibilii participanţi atât la elaborarea documentului, cât şi la implementare/monitorizare. Între aceştia, se numără unităţile administrativ-teritoriale, agenţi economici, instituţii deconcentrate, organizaţii nonguvernamentale şi unităţi de învăţământ. În urma consultărilor bilaterale, prin Ordinul Prefectului Judeţului Giurgiu nr. 11/28.01.2010, a fost instituţionalizat întregul proces prin aprobarea Structurii Organizatorice PLAM rev. (2) şi nominalizarea membrilor Comitetului de Coordonare, ai Grupului de Lucru şi respectiv ai Comitetului de Analiză Tehnică, iar în data de 10 martie 2010 a fost semnat Protocolul de colaborare inter-instituţională.Pentru implementarea PLAM Giurgiu revizuit (2) au fost responsabilizate 87 de unităţi din judeţul Giurgiu (operatori economici, instituţii, unităţi administrativ-teritoriale).La realizarea PLAM Giurgiu revizuit (2) au colaborat un număr de 26 de instituţii şi au fost responsabilizate pentru implementare 87 de unităţi din judeţul Giurgiu (operatori economici, instituţii, unităţi administrativ-teritoriale). Pe parcursul întregului proces de revizuire, APM Giurgiu a informat opinia publică locală în legătură cu necesitatea revizuiri PLAM - ului, obiectivele urmărite şi măsurile PLAM propuse pentru următorii 3 ani.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ P.L.A.M Giurgiu - revizuit (2)conform Ordinului Prefectului, nr. 11/28.01.2010

Coordonator PLAM - Director Coordonator APM GiurgiuComitetul de Coordonare, format din reprezentanţi ai următoarelor instituţii:

1. Instituţia Prefectului - Judeţul Giurgiu – Sergiu Noruț Stănișteanu2. Consiliul Judeţean Giurgiu – Dumitru Beianu3. Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu – Ioana Popescu4. Agenţia de Dezvoltare Regională 3 Sud Muntenia - Mircea Enescu5. Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Giurgiu – Clara

Adam6. Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Giurgiu –Dragoș Stoica7. Direcţia Silvică Giurgiu – Dan Dumitrescu8. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Giurgiu -

Ochișor Petra9. Unitatea Fitosanitară Giurgiu –Mihăiță Ionel Bucur10. Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale - Bardă Mariana11. Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu – Marinescu Paul12. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Giurgiu - Nae Dumitru13. Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu - Irina Alexandra

Desculțu14. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Giurgiu - Bogdan Cornel Emilian15. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu – Nicolae Dobrin

16. Primăria Municipiului Giurgiu –Constantin Preda17. Primăria oraşului Mihăileşti –Mihai Dobre18. Primăria oraşului Bolintin Vale –Tănase Rotaru19. Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu –

Cristian Buzaș20. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Vlaşca” –

Luminița Lixandru21. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Giurgiu –

Lucica Sima22. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Giurgiu - Alexandru

Epângeac23. Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al

Judeţului Giurgiu - Cornel Andrei24. Ziarul “ Giurgiuveanul” - Marcela Petcu25. Ziarul “Jurnal Giurgiuvean” –Florin Tincu26. ONG – Societatea Ecologistă “Noua Alianţă” – Constantin

Stoenescu.Comitetul de Coordonare (CC) PLAM reprezintă componenta căreia ii

revin, ca principale responsabilităţi, coordonarea, revizuirea şi aprobarea activităţilor şi documentelor PLAM. Comitetul de Coordonare reprezintă componenta de decizie a structurii organizatorice a PLAM. În cadrul Comitetului de Coordonare participă reprezentanţi ai principalelor instituţii de la nivel judeţean, persoane cu putere de decizie, pornindu-se de la ideea că şansele de succes ale PLAM-ului cresc, pe măsură ce componenţa Comitetului de Coordonare reflectă mai obiectiv interesele diferite ale diverselor grupuri din comunitatea locală.

Comitetul de Coordonare a fost format din reprezentanţi ai: autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale, instituţiilor deconcentrate ale statului, marilor unităţi poluatoare, unităţilor de învăţământ, ONG, etc.Comitetul de Coordonare PLAM a semnat un Protocol de cooperare inter-instituţională prin care părţile se angajează în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu atribuţiile ce le revin să asigure eficienţă şi responsabilitate în scopul elaborării/implementării/monitorizării cu succes a celei de a doua variante revizuite a PLAM-ului, să răspundă cu promptitudine solicitărilor reciproce de sprijin şi informaţii, să manifeste iniţiativă pe parcursul procesului PLAM rev (2) şi să respecte confidenţialitatea legală a schimbului de date şi informaţii sau a măsurilor întreprinse. S-au stabilit roluri şi responsabilităţi specifice, pentru asigurarea unei derulări fluente a procesului PLAM rev.(2).Grupul de Lucru:

1. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu –responsabil PLAM- Niculina Lungu;

2. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu - secretar PLAM- Alina Irina Beceanu;

3. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu - responsabil directive europene -Antoaneta Rusovici;

4. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu - responsabil monitorizare factori de mediu - Ginela Erno Sorescu ;

5. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu – responsabil gestiune deşeuri – Cristina Sima;

6. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu – responsabil protecţia naturii –Magdalena Ana Dumitru;

7. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu - responsabil relaţii publice şi comunicare - Daniela Neagu;

8. Consiliul Judeţean Giurgiu –responsabil relaţia mediu-administraţie publică- Monalisa Jureschi;

9. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediu Piteşti– responsabil corelare politici de mediu Marius Dumitru;

10. Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu–responsabil protecţia apelor - Tiberiu Popa;

11. Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu - responsabil relaţia mediu-sănătate – Ciocâltan Marian;

12. Direcţia Silvică Giurgiu - responsabil arii naturale protejate – Constantin Bicu;

13. Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Giurgiu – responsabil conformare la legislaţia de mediu – Tanța Stănică;

14. Primăria municipiului Giurgiu - responsabil dezvoltare durabilă- Delia Vîrban;

15. Uzina TERMOELECTRICA SA Giurgiu– responsabil protecţia aerului – Iuliana Rădoi;

Grupul de lucru (GL) PLAM reprezintă principala componentă cu responsabilităţi privind activităţile cu aspect tehnic implicate de acest proces. Grupul de Lucru a fost format din persoane cu expertiză tehnică în domeniul protecţiei mediului. Alcătuirea grupului de lucru s-a făcut în urma propunerilor unităţilor implicate în procesul PLAM rev (2). Responsabilul şi secretarul PLAM au fost desemnaţi din cadrul APM Giurgiu.Comitetul de Analiza Tehnică:

1. Agenţia de Dezvoltare Regională 3 Sud Muntenia – Georgescu Florentin;

2. Consiliul Judeţean Giurgiu – Boțocan Julieta;3. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu – Şef Serviciu ACC- Negoiță

Dănuț;4. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu – Şef Serviciu MBDR- Rada

Nuță ;5. Agenţia de Protecţia Mediului Giurgiu – Şef Serviciu IPM- Elena

Văduva;6. Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Giurgiu – Comisar-

Marin Mone;7. Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Giurgiu – Inginer Şef- Dana

Petcu;Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) PLAM reprezintă, alături de Grupul de Lucru, a doua componentă tehnică a structurii PLAM. Dată fiind anvergura activităţilor de planificare de mediu la nivelul unui judeţ, structura organizatorică a PLAM cuprinde o componentă tehnică suplimentară – Comitetul de Analiză Tehnică, cu responsabilităţi în toate etapele ulterioare etapei de iniţiere a PLAM.1.3. Instituţionalizarea desfăşurării procesului de planificarePLAM Giurgiu a fost elaborat într-o primă variantă în perioada 2003-2004 prin programul PHARE «Implementarea Aquis-ului de Mediu» în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03 ²Asistenţă tehnică pentru întărirea

inspectoratelor locale de protecţia mediului şi înfiinţarea inspectoratelor regionale de protecţia mediului².APM Giurgiu a organizat consultări bilaterale pentru elaborarea listei de propuneri vizând participarea entităţilor locale în cadrul structurii organizatorice PLAM şi în final, în urma obţinerii acordului general, a solicitat Instituției Prefectului, prin adresa nr. 3473/18.06.2003, instituționalizarea procesului de planificare, obținându-se emiterea Ordinului Prefectului nr. 175/07.07.20031.4. Evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii

În cadrul analizei SWOT realizată în cadrul elaborării celei de a doua variante revizuite PLAM Giurgiu, au fost identificate elementele cheie, care a avut ca rezultat identificarea problemelor, stabilirea priorităţilor şi ierarhizarea celor mai importante dintre probleme.

Punctele tari identificate la nivelul judeţului Giurgiu sunt : Existenţa unor documente de planificare locală de mediu (PLAM

rev.1, Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor, Planul de gestionare a calităţii aerului, AL 21, Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu);

Experienţă în accesarea instrumentelor structurale (3 proiecte finanţate în cadrul POS Mediu: ”Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Giurgiu”- AP 1, „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Giurgiu” - AP 2, „Reconstrucţia ecologică a Bălţii Comana” -AP 4);

Existenţa pe teritoriul judeţului a 4 arii protejate de interes naţional şi 8 Situri Natura 2000;

Experienţă vastă la nivelul judeţului în colaborarea transfrontalieră pe planificare strategică şi proiecte de mediu;

Existenţa unor sisteme de monitorizare a calităţii mediului în dotarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Giurgiu: (Sistem de monitorizare a calităţii aerului în zona transfrontalieră Ruse -Giurgiu, Sistem de monitorizare a emisiilor din surse fixe, Sistem de monitorizare a radioactivităţii mediului).

Puncte slabe la nivelul judeţului Giurgiu s-au găsit a fi : Infrastructură de mediu precară; Capacitatea financiară redusă a unităţilor administrativ-

teritoriale, a sectorului industrial local şi a persoanelor fizice, de a investi în protecţia mediului;

Insuficienta implicare în dezvoltarea unui turism ecologic în zonă; Grad scăzut de educaţie ecologică în mediul rural; Colaborare defectuoasă cu unele unităţi administrativ-teritoriale

din mediul rural; Număr redus de organizaţii neguvernamentale cu specific de

mediu în judeţul GiurgiuOportunităţi:

Diversificarea şi corelarea politicilor de mediu la nivel european, naţional şi regional;

Creşterea gradului de integrare a principiilor ecologice în

documentele strategice de planificare socio-economică la nivelul judeţului;

Existenţa a numeroase programe europene şi naţionale pentru finanţarea proiectelor de mediu;

Poluare industrială redusă pe teritoriul judeţului Giurgiu; Angajamentul administraţiei locale de a promova turismul bazat

pe bogăţia naturală locală.Ameninţări :

Concentrarea atenţiei finanţatorilor preponderent către municipalităţile mari ;

Dependenţa continuă de guvernul central în ceea ce priveşte alocarea cotei parte de la buget pentru co- finanţarea proiectelor;

Slaba implicare a agenţilor economici privaţi şi a autorităţilor locale în accesarea fondurilor pentru finanţarea proiectelor de mediu;

Neelucidarea situaţiei terenurilor, care împiedică accesul la finanţare;

Cadrul legislativ şi instituţional încă instabil; Lipsa unor strategii de mediu pe termen lung la nivelul unităţilor

administrativ-teritoriale rurale.1.5. Identificarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediu

În urma consultărilor în cadrul Structurii de organizare, a analizelor efectuate şi a informaţiilor deţinute sau obţinute de APM Giurgiu, au fost identificate ca necesar a fi incluse în PLAM revizuit (2) următoarele probleme de mediu:

LISTA EXHAUSTIVĂ A PROBLEMELOR DE MEDIU IDENTIFICATEPROBLEMĂ

a) Poluarea apelor de suprafaţă generată de apele uzate industrialeb) Poluarea apelor Dunării cu deşeuri provenite de la navec) Poluarea apei Dunării generată de epurarea incompletă a apelor uzate din municipiul

Giurgiud) Poluarea apelor de suprafaţă interioare generată de apele uzate menajere din mediul

urbane) Poluarea apelor de suprafaţă interioare generată de apele uzate menajere din mediul

ruralf) Asigurarea parţială şi necorespunzătoare cu apă potabilă în mediul urbang) Grad scăzut al alimentării centralizate cu apă potabilă în localităţile ruraleh) Poluarea atmosferei generată de gazele de combustie din activităţile industrialei) Poluarea aerului datorită proceselor de combustie din activităţile gospodăreştij) Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor menajere în

judeţul Giurgiuk) Poluarea mediului generată de materialele greu biodegradabile necolectate selectiv

în vederea reciclăriil) Poluarea mediului datorită deşeurilor rezultate din activităţile industrialem) Poluarea mediului datorită activităţii depozitelor periculoase din industria de

extracţie a ţiţeiuluin) Poluarea mediului datorită folosirii echipamentelor ce conţin bifenili şi trifenili

policloruraţi (PCB/PCT )o) Poluarea remanentă a solului şi a apelor subterane în urma închiderii depozitelor de

deşeurip) Poluarea solului datorită depozitării şi folosirii incorecte a dejecţiilor animaliereq) Poluarea solului şi a apei subterane cu ţiţei şi produse petrolierer) Degradarea terenurilor agricole datorită unor practici agricole neecologice;s) Poluarea solului datorită activităţilor de salubrizare a căilor de acces în mediul urban;

t) Degradarea mediului natural din cauza gradului redus de împăduririu) Distrugerea habitatelorv) Pericol de degradare a monumentelor istoricew) Degradarea mediului prin practicarea turismului neecologic în pădurile şi zonele din

judeţul Giurgiux) Poluarea mediului generată de lipsa zonelor de turism, agrement şi agroturism

amenajate pe malul  Dunăriiy) Poluarea mediului generată de lipsa zonelor de agrement amenajate pe râurile

interioarez) Spaţiu verde insuficient mult sub norma recomandată de legea mediului.aa) Lipsa unei infrastructuri de transport corespunzătoarebb)Nerespectarea regulamentului general de urbanism.cc) Insuficienta implicare a autorităţilor locale şi judeţene precum şi a altor instituţii în

colaborarea cu APM Giurgiu pentru educarea ecologică a populaţieidd)Slaba educaţie ecologică a comunităţii privind necesitatea colectării selective a

deşeuriloree) Slaba educaţie a publicului privind protejarea şi conservarea biodiversităţii localeff) Insuficienta informare a populaţiei cu privire la protecţia mediului înconjurătorgg)Necontinuitatea pregătirii specialiştilor de mediu ţinând cont de necesităţile reale,

obiectivele şi ţintele specifice ale legislaţiei din domeniuhh)Dificultăţi în colaborarea cu primăriile, în special din mediul rural, din cauza lipsei de

reacţie a acestoraii) Insuficientă colaborare transfrontalieră pentru protecţia mediului în Euro-regiunea

Ruse -Giurgiujj) Insuficienta implicare a APM Giurgiu pentru informarea publicului interesat în

orientarea la finanţare pentru proiecte de mediukk) Capacitate limitată de expertiză şi control al calităţii mediului, din cauza lipsei unui

laborator acreditat .ll) Degradări ale malurilor datorită structurii geologice a terenului şi schimbării în timp

a regimului hidrologic pe râurile interioaremm) Lipsa unui management comun româno-bulgar al situaţiilor de urgenţă în

regiunea transfrontalieră Ruse- Giurgiunn)Extinderea suprafeţelor afectate de fenomenul de deşertificare datorită schimbărilor

climaticeoo) Capacitate scăzută de prevenire şi de înlăturare rapidă a efectelor cutremurelorpp)Pericol de afectare a zonelor forestiere prin apariţia şi extinderea unor incendiiqq)Necesitatea planificării la nivel judeţean a activităţii de apărare împotriva

calamităţilor naturale şi accidentale pentru perioada 2010-2013

1.6. Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediuÎn identificarea problemelor de mediu s-au avut în vedere:

Probleme de mediu existente care au fost generate de activităţi trecute;

Probleme de mediu generate de activităţi prezente; Probleme de mediu potenţiale, generate de activităţi viitoare.

Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor pentru Acţiune s-au efectuat utilizând metoda analizei multicriteriale, descrisă mai jos.

Grupul de Lucru pentru PLAM rev. (2) a folosit următoarele criterii:1– În ce măsură problema afectează sănătatea umană.

A. Fundamentare – Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil. Sănătatea publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.

2- În ce măsură problema afectează mediul.B. Fundamentare - Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine

protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

3 - În ce măsură problema afectează calitatea vieţii în comunitatea locală

C. Fundamentare - Necesitatea asigurării unor condiţii superioare de viaţă, în scopul apropierii de standardele europene

4. – Care sunt costurile asociate soluţionării problemei.D. Fundamentare - Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării problemei. 5. – În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii comunităţii locale.E. Fundamentare – Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării problemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri mici şi beneficii mari.

Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi anume: mare; mediu; redus.

Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă: Criterii ierarhizare (I, II şi III):

mare = 3; mediu = 2; redus =1. Criterii stabilire priorităţi:

Criteriul IV Criteriul V mare = 1; mare = 3; mediu = 2; mediu = 2; redus = 3. redus = 1.

Fiecărui criteriu de ierarhizare i s-a asociat o pondere: criteriul I – pondere 5; criteriul II – pondere 4; criteriul IV– pondere 3;

Criteriilor pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune nu li s-au acordat ponderi. În caz contrar un criteriu poate determina priorităţile în detrimentul celuilalt criteriu.

Scorurile pe criteriile de ierarhizare I, II şi III se însumează, după aplicarea ponderii corespunzătoare, într-un scor total. Acestui scor total se acordă, pe rând, scorurile pe criteriile de prioritizare IV şi V. Urmează, pentru fiecare problemă specifică de mediu, însumarea acestor două scoruri de prioritizare, după care se face ordonarea descrescătoare în cadrul fiecărei probleme generale. Scorul pe problema generală se obţine prin însumarea problemelor specifice subordonate acesteia.

Problemele generale se ordonează apoi, în ordinea descrescătoare a scorurilor, păstrându-se în subordinea lor problemele lor specifice, cu scorurile primite de fiecare în parte.

Ierarhizarea problemelor de mediu (exemplu) :Matrice etapa I

Criteriul EI – XX – YY - ZZ ----Criteriul 1 MareCriteriul 2 MareCriteriul 3 Redus

Matrice etapa IICriteriul EI – XX – YY - ZZ ---

Criteriul 1 3Criteriul 2 3Criteriul 3 1

Matrice etapa IIICriteriul EI – XX – YY - ZZ ---

Criteriul 1 (ponderea 5)

5 x 3 = 15

Criteriul 2 (ponderea 4)

4 x 3 = 12

Criteriul 3 (ponderea 3)

3 x 1 = 3

Total 30

Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii.Scorul pe criterii de ierarhizare al problemei se calculează înmulţind

scara cantitativă cu ponderea criteriului.Ponderea va fi aplicată fiecărei probleme individuale din cadrul fiecărei

categorii de probleme.Scorul pentru ierarhizare al problemei generale este media aritmetică a

scorurilor pentru ierarhizare ale problemelor individuale.Stabilirea priorităţilor de mediu pentru Acţiune :

Matrice etapa IVCriteriul EI – XX – YY - ZZ ---Criteriul 4 MareCriteriul 5 Mediu

Matrice etapa VCriteriul EI – XX – YY - ZZ ---Criteriul 4 1Criteriul 5 2

Matrice etapa VICriteriul EI – XX – YY - ZZ ---Criteriul 4 1 x 30 = 30Criteriul 5 2 x 30 = 60Total 90

Scorul pe problemă individuală este egal cu suma scorurilor pe criterii acordate acelei probleme.

Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scorul pe criteriu de prioritizare şi scorul total al problemei rezultat din matricea III pentru ierarhizare.

Scorul pentru prioritizare al problemei generale este media aritmetică a scorurilor pentru prioritizare ale problemelor individuale.

Procedura s-a aplicat fiecărei probleme individuale de mediu din cadrul categoriei de probleme respective.

S-a ținut cont de următoarele:- pentru criteriul 4 – care sunt costurile asociate soluţionării problemei –

s-a luat în considerare următoarele plaje de valori: Costuri mici < 500.000 EURO – 3 puncte Costuri medii 500.000 EURO – 1.000.000 EURO – 2

puncte Costuri mari > 1.000.000 EURO – 1 punct

- pentru criteriul 5 - în ce măsură abordarea problemei aduce beneficii comunităţii– s-a ţinut cont de numărul de populaţie afectată astfel:

Număr populaţie > 20.000 locuitori – 3 puncte Număr populaţie 10.000 -20.000 locuitori – 2 puncte Număr populaţie < 10.000 locuitori – 1 punct

Procesul de luare a deciziilor pentru stabilirea priorităţilor a fost „Metoda votării prin vot deschis”. Grupul de lucru şi Comitetul de analiză tehnică au evaluat fiecare problemă în parte prin discuţii deschise şi au procedat la vot deschis pentru fiecare problemă identificată în vederea prioritizării şi ierarhizării acestora, ţinând cont de criteriile enumerate mai sus, argumentând fiecare votul său.

În urma consultărilor în cadrul Structurii de organizare, a analizelor efectuate şi a informaţiilor deţinute sau obţinute de APM Giurgiu, au fost identificate ca necesar a fi incluse în PLAM revizuit (2) următoarele probleme de mediu

PROBLEME DE MEDIU PRIORITARE

PROBLEMĂCod

problemă

Scor total

pentru ierarhiza

re

Scor total pentru

prioritizare

POLUAREA APEI DE SUPRAFAŢĂ DATORITĂEPURĂRII NECORESPUNZĂTOARE A APELORUZATE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE (PM- 01) 36 158,4a) Poluarea apelor de suprafaţă generată de apele uzate

industrialePM- 01-

01 36 180b) Poluarea apelor Dunării cu deşeuri provenite de la nave PM- 01-

02 36 180c) Poluarea apei Dunării generată de epurarea incompletă a

apelor uzate din municipiul GiurgiuPM- 01-

03 36 144d) Poluarea apelor de suprafaţă interioare generată de apele

uzate menajere din mediul urbanPM- 01-

04 36 144e) Poluarea apelor de suprafaţă interioare generată de apele

uzate menajere din mediul ruralPM- 01-

05 36 144INSUFICIENŢA CANTITATIVĂ ŞI CALITATIVĂ A APEI POTABILE (PM- 02) 28 140f) Asigurarea parţială şi necorespunzătoare cu apă potabilă

în mediul urbanPM- 02-

01 28 140g) Grad scăzut al alimentării centralizate cu apă potabilă în

localităţile ruralePM- 02-

02 28 140

POLUAREA ATMOSFEREI (PM- 03) 28 140i) Poluarea atmosferei generată de gazele de combustie din

activităţile industrialePM- 03-

01 28 140j) Poluarea aerului datorită proceselor de combustie din

activităţile gospodăreştiPM- 03-

02 28 140GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR (PM- 04) 27,4 125,8k) Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a

deşeurilor menajere în judeţul GiurgiuPM- 04-

01 36 144l) Poluarea mediului generată de materialele greu

biodegradabile necolectate selectiv în vederea reciclăriiPM- 04-

02 26 130m) Poluarea mediului datorită deşeurilor rezultate din

activităţile industrialePM- 04-

03 25 125

PROBLEMĂCod

problemă

Scor total

pentru ierarhiza

re

Scor total pentru

prioritizare

n) Poluarea mediului datorită activităţii depozitelor periculoase din industria de extracţie a ţiţeiului

PM- 04-04 25 125

o) Poluarea mediului datorită folosirii echipamentelor ce conţin PCB/PCT

PM- 04-05 21 105

POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE (PM- 05) 26,8 124,4p) Poluarea remanentă a solului şi a apelor subterane în

urma închiderii depozitelor de deşeuriPM- 05-

01 36 180q) Poluarea solului datorită depozitării şi folosirii incorecte a

dejecţiilor animalierePM- 05-

02 36 180r) Poluarea solului şi a apei subterane cu ţiţei şi produse

petrolierePM- 05-

03 30 150

DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL, MONUMENTE DE ARTĂ, ISTORICE ŞI SITURI ARHEOLOGICE (PM- 06) 26,7 117,7s) Degradarea mediului natural din cauza gradului redus de

împăduririPM- 06-

01 33 165t) Distrugerea habitatelor PM- 06-

02 25 100u) Pericol de degradare a monumentelor istorice PM- 06-

03 22 88POLUAREA MEDIULUI PRIN PRACTICAREA TURISMULUI NEECOLOGIC (PM- 07)

26,3 114,7

v) Degradarea mediului prin practicarea turismului neecologic în pădurile şi zonele din judeţul Giurgiu

PM- 07-01 24 120

w) Poluarea mediului generată de lipsa zonelor de turism, agrement şi agroturism amenajate pe malul  Dunării

PM- 07-02 28 112

x) Poluarea mediului generată de lipsa zonelor de agrement amenajate pe râurile interioare

PM- 07-03 28 112

AFECTAREA MEDIULUI URBAN/RURAL (PM- 08) 30 114y) Spaţiu verde insuficient mult sub norma recomandată de

legea mediuluiPM- 08-

01 36 180

z) Lipsa unei infrastructuri de transport corespunzătoare PM- 08-02 32 96

aa) Nerespectarea regulamentului general de urbanism PM- 08-03 22 66

GRAD REDUS DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ (PM- 09) 19 114bb)Insuficienta implicare a autorităţilor locale şi judeţene

precum şi a altor instituţii în colaborarea cu APM Giurgiu pentru educarea ecologică a populaţiei

PM- 09-01 19 114

cc) Slaba educaţie ecologică a comunităţii privind necesitatea colectării selective a deşeurilor

PM- 09-02 19 114

dd)Slaba educaţie a publicului privind protejarea şi conservarea biodiversităţii locale

PM- 09-03 19 114

ff) Insuficienta informare a populaţiei cu privire la protecţia mediului înconjurător

PM- 09-04 19 114

CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ ÎNCĂ INSUFICIENTĂDE REZOLVARE A TUTUROR PROBLEMELOR DE MEDIU DE CĂTRE A.P.M. GIURGIU (PM- 10)

20,8 87

gg)Necontinuitatea pregătirii specialiştilor de mediu ţinând cont de necesităţile reale, obiectivele şi ţintele specifice ale legislaţiei din domeniu

PM- 10-01 23 95

PROBLEMĂCod

problemă

Scor total

pentru ierarhiza

re

Scor total pentru

prioritizare

hh)Dificultăţi în colaborarea cu primăriile, în special din mediul rural, din cauza lipsei de reacţie a acestora

PM- 10-02 23 92

ii) Insuficientă colaborare transfrontalieră pentru protecţia mediului în Euro-regiunea Ruse -Giurgiu

PM- 10-03 20 92

jj) Insuficienta implicare a APM Giurgiu pentru informarea publicului interesat în orientarea la finanţare pentru proiecte de mediu

PM- 10-04 19 80

kk) Capacitate limitată de expertiză şi control al calităţii mediului, din cauza lipsei unui laborator acreditat .

PM- 10-05 19 76

CAPACITATE SCĂZUTĂ DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE SAU ACCIDENTALE (PM- 11) 22,7 86,2ll) Necesitatea planificării judeţene a activităţilor de apărare

împotriva calamităţilor naturale şi accidentale pentru perioada 2010-2013

PM-11-06 22 132

mm) Degradări ale malurilor datorită structurii geologice a terenului şi schimbării în timp a regimului hidrologic pe râurile interioare

PM- 11-01 31 124

nn)Lipsa unui management comun româno-bulgar al situaţiilor de urgenţă în regiunea transfrontalieră Ruse -Giurgiu

PM- 11-02 19 114

1.7. Redefinirea obiectivelor strategice, redefinirea ţintelor, revizuirea indicatorilor

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele privind reabilitarea şi protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile a judeţului Giurgiu, pentru fiecare problemă de mediu prioritară selectată în cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: obiectivul general necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementării acţiunilor pentru soluţionarea problemei de mediu.

Cap.2 APROBĂRI OBŢINUTE PRIVIND ELABORAREA ŞI ACTUALIZAREA P.L.A.M.

APM Giurgiu a organizat consultări bilaterale pentru elaborarea listei de propuneri vizând participarea entităţilor locale în cadrul structurii organizatorice PLAM.În vederea actualizării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Giurgiu au fost solicitate de către APM Giurgiu și obținute următoarele acte:

Ordinul Prefectului Judeţului Giurgiu nr. 113/05.05.2006 de instituţionalizare a variantei revizuite (1) a PLAM Giurgiu, solicitat de APM Giurgiu prin adresa nr. 3305/25.04.2006;

Hotărârea Consiliului Judeţean Giurgiu nr. 30/06.03.2007 de adoptare a primei variante revizuite a PLAM Giurgiu;

Ordinul Prefectului Judeţului Giurgiu nr. 11/28.01.2010 de instituţionalizare a variantei revizuite (2) a PLAM Giurgiu solicitat de APM Giurgiu prin adresa nr. 602/21.01.2010;

Hotărârea Consiliului Judeţean Giurgiu nr.159/24.06.2010 de aprobare a variantei revizuite (2) a PLAM.

Cap.3 RAPORTUL ANUAL DE EVALUARE A

REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII P.L.A.M.

OBIECTIVUL GENERAL PLAM REV (2) Giurgiu: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu pe teritoriul judeţului Giurgiu.

OBIECTIVE STRATEGICE:Promovarea principiilor dezvoltării durabile;Menţinerea calităţii factorilor de mediu la nivel inferior valorilor limită admisibile în perioada 2010-2012;

Întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor în gestionarea problemelor de mediu;

Promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG şi sectorul privat în rezolvarea problemelor de mediu;

Creşterea gradului de conştientizare a publicului privind responsabilităţile pentru protecţia mediului.

OBIECTIVE PRIORITARE:Protejarea apelor de suprafaţă împotriva poluării cu ape uzate industriale;

Protejarea resurselor acvatice ale Dunării împotriva poluării cu deşeuri;Protejarea resurselor acvatice ale Dunării împotriva poluării provenite din apele uzate menajere;

Protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării cu ape uzate menajere din mediul urban;

Protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării cu ape uzate menajere din mediul rural;

Asigurarea necesarului de apă potabilă în mediul urban;Creşterea gradului de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat;Protecţia atmosferei împotriva poluării generată de gazele de combustie din activităţile industriale;

Protecţia mediului împotriva poluării datorate gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere;

Protecţia mediului împotriva poluării cu materialele greu biodegradabile;Prevenirea poluării mediului datorită activităţii depozitelor industriale nepericuloase;

Reducerea impactului asupra mediului prin valorificarea deşeurilor industriale;

Reducerea poluării mediului datorită activităţii depozitelor periculoase din industria de extracţie a ţiţeiului;

Reducerea poluării mediului datorită folosirii echipamentelor ce conţin substanţe periculoase;

Refacerea zonelor de amplasament al depozitelor de deşeuri;Poluarea solului datorită depozitării şi folosirii incorecte a dejecţiilor animaliere;

Combaterea poluării solului şi a apei subterane cu ţiţei şi produse petroliere;

Prevenirea degradării mediului natural din cauza gradului redus de împăduriri;

Prevenirea distrugerii habitatelor;Pericol de degradare a monumentelor istorice;Prevenirea degradării mediului prin practicarea turismului neecologic în

pădurile şi zonele din judeţul Giurgiu;Prevenirea poluării mediului generate de lipsa zonelor de turism, agrement şi agroturism amenajate pe malul  Dunării;

Prevenirea poluării mediului generate de lipsa zonelor de agrement amenajate pe râurile interioare;

Îmbunătăţirea mediului prin crearea de spaţii verzi şi apropierea de standardele europene;

Asigurarea confortului în traficul din mediul urban prin refacerea infrastructurii de transport ;

Nerespectarea regulamentului general de urbanism;Creşterea gradului de implicare a autorităţilor locale şi judeţene precum şi a altor instituţii în colaborarea cu APM Giurgiu pentru educarea ecologică a populaţiei;

Creşterea gradului de educaţie ecologică a comunităţii privind necesitatea colectării selective a deşeurilor;

Creşterea gradului de educaţie a publicului privind protejarea şi conservarea biodiversităţii locale;

Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la protecţia mediului înconjurător;

Asigurarea continuităţii pregătirii specialiştilor de mediu ţinând cont de necesităţile reale, obiectivele şi ţintele specifice ale legislaţiei din domeniu;

Întărirea colaborării cu primăriile, în special din mediul rural; Îmbunătăţirea relaţiilor transfrontaliere pe probleme de protecţia mediului în Euro-regiunea Ruse –Giurgiu;

Creşterea gradului de implicare a APM Giurgiu pentru informarea publicului interesat în orientarea la finanţare pentru proiecte de mediu;

Creşterea capacităţii de expertiză şi control al calităţii mediului, printr-un laborator acreditat;

Creşterea capacităţii de apărare împotriva dezastrelor;Prevenirea degradărilor de maluri datorită structurii geologice a terenului şi schimbării în timp a regimului hidrologic pe râurile interioare;

Creşterea capacităţii de gestionare a situaţiilor de urgenţă în regiunea transfrontalieră Ruse –Giurgiu.

CATEGORII DE PROBLEME DE MEDIU IDENTIFICATE LA NIVEL JUDETEAN

Nr.crt. Categorii de probleme de mediu Număr acţiuni / Comentarii

1PM -o1Poluarea apei de suprafaţă datorită epurării necorespunzătoare a apelor uzate menajere şi industriale

52/4 realizate, 19 în curs de realizare, 27 nerealizate, 2 anulate

2PM –o2Insuficienţa cantitativă şi calitativă a apei potabile

37 /5 realizate, 1 realizată în avans, 19 în curs de realizare, 12 nerealizate

3. PM –o3Poluarea atmosferei

38 /13 realizate, 2 realizate în avans, 6 în curs de realizare, 15 nerealizate, 2 anulate

4.PM –o4Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor

10 /7 realizate, 2 în curs de realizare, 1 nerealizată

5. PM –o5 11 /7 realizate, 2 realizate în avans, 1 în curs

Poluarea solului şi a apelor subterane de realizare, 1 nerealizată

6.PM –o6Degradarea mediului natural, monumente de artă, istorice şi situri arheologice

14 /1 realizată, 2 realizate în avans, 6 în curs de realizare, 5 nerealizate

7.PM –o7Poluarea mediului prin practicarea turismului neecologic

7 /1 realizată, 1 în curs de realizare, 3 nerealizate, 2 anulate

8. PM –o8Afectarea mediului urban / rural

94 /20 realizate, 16 realizate în avans, 25 în curs de realizare, 33 nerealizate

9. PM –o9Grad redus de educaţie ecologică 14/13 realizate, 1 nerealizată

10.

PM –10Capacitate instituţională încă insuficientă de rezolvare a tuturor problemelor de mediu de către A.P.M. Giurgiu

9/7 realizate, 1 în curs de realizare, 1 nerealizată

11.PM –11Capacitate scăzută de protecţie împotriva dezastrelor naturale sau accidentale

19/3 realizate, 1 realizată în avans, 8 în curs de realizare, 7 nerealizate

TOTAL 305/81 realizate, 24 realizate în avans, 88 în curs de realizare, 106 nerealizate, 6 anulate

3.1. Concluzii la realizarea acţiunilor scadente în 2012Din totalul de 202 acţiuni al căror termen scadent este <2012, inclusiv acţiunile permanente, au fost realizate 98 acţiuni (48,52%), sunt în curs de realizare 19 acţiuni ( 9,41%), iar nerealizate 82 acţiuni (40,59%), 3 fiind anulate

Realizate40.10%

Realizate în avans8.42%

În curs de rezolvare

9.41%

Nerealizate40.59%

Anulate1.49%

Stadiul acțiunilor cu termen scadent ≤ 2012,la 31 dec. 2012

3.2. Concluzii la realizarea acţiunilor scadente după 2012Din totalul de 103 acţiuni al căror termen scadent este >2012 au fost realizate în avans un număr de 7 acţiuni (6,80%), sunt în curs de realizare 69 acţiuni ( 66,99%), iar nerealizate 24 de acţiuni (23,30%), 3 fiind anulate

Realizate în avans6.80%

În curs de rezolvare66.99%

Nerealizate23.30%

Anulate2.91%

Stadiul acțiunilor cu termen scadent > 2012,la 31 dec. 2012

3.3. Concluzii la realizarea acţiunilor total PLAMDin totalul de 305 acţiuni din PLAM rev. (2) , au fost realizate 105 acţiuni (34,42%), din care 24 (7,87% s-au executat în avans, în prezent sunt în curs de realizare 88 acţiuni ( 28,85%), iar încă nedemarate 106 acţiuni (34,75%), 6 fiind anulate

Realizate26.56%

Realizate în avans7.87%

În curs de rezolvare28.85%

Nerealizate34.75%

Anulate1.97%

Stadiul acțiunilor per total PLAM la 31 dec. 2012

3.4. Evaluarea rezultatelor implementării PLAMAcţiunea de monitorizare întreprinsă la sfârşitul anului 2012 evidenţiază următoarele: O creştere sensibilă a numărului măsurilor realizate, respectiv 105

(34,43%) faţă de 78 acțiuni (25,57%) în anul precedent. 10 dintre măsurile realizate erau restante.

Numărul acțiunilor în curs de realizare rămâne ridicat (88 de măsuri), reprezentând 28,85%% din totalul acţiunilor planificate prin PLAM rev (2), deși a scăzut ușor față de sfârșitul lunii decembrie 2011. Dintre acestea, 21 au termenul depășit.

Nerealizate sunt 106 acţiuni (34,75% din total) din care 10 au termenul depăşit;

Numărul măsurilor anulate a crescut la 6 reprezentând 1,97% din total, dintre acestea 2 fiind restante Anularea acestor măsuri este cauzată fie

de închiderea unor obiective şi modificarea anumitor tehnologii fie de modificarea contextului faţă de momentul la care au fost formulate.

Realizate Realizate în avans In curs de realizare Nedemarate Anulate0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

50

13

79

163

0

58

20

91

131

5

81

24

88106

6

Implementarea PLAM rev (2) Giurgiu201020112012

Calculul gradului global de realizare pe categorii de probleme (a se vedea anexa) a permis editareagraficului următor care oferă o imagine comparativă a gradului de îndeplinire a obiectivelor PLAM rev (2), pe parcursul ultimilor 3 ani:

PM- 01 PM-02 PM-03 PM-04 PM-05 PM-06 PM-07 PM-08 PM-09 PM-10 PM-110%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

14.5% 14.0%

26.9%

57.3%

35.2%

13.9% 16.4%

27.9%

92.9%

70.0%

16.2%

42.8%

32.0%

49.8% 51.3%57.0%

25.9%16.7%

61.1%

96.4%

70.0%

53.4%58.4%

76.9%

53.4%

81.0%

92.9%

30.1%25.0%

47.3%

96.4%

73.0%73.9%

Gradul global de realizare PLAM, pe categorii de probleme 201020112012

Se poate observa din grafic faptul că cel mai ridicat grad de îndeplinire a fost înregistrat în 2012 la problemele „Grad redus de educaţie ecologică - PM 09” (rămânând constant față de anul precedent la 96,4%), ”Poluarea solului şi a apelor subterane”- PM 05 (92,9%) precum și ”Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor”- PM 04 (81,0%).

Saltul cel mai spectaculos s-a produs la problema ”Insuficienţa cantitativă şi

calitativă a apei potabile” – PM 02, de la 32,0% la sfârșitul anului 2011 la 76,9 % la 31 decembrie 2012, dar și la ”Poluarea solului şi a apelor subterane”- PM 05 (de la 57,0% în anul precedent, la 92,9%)

Se constată, însă, cel mai scăzut grad de îndeplinire la problema “Poluarea mediului prin practicarea turismului neecologic” (PM-07) la care progresele sunt insignifiante, de la 16,7% în 2011 la doar 25,0% la sfârșitul anului 2012, deoarece termenele de realizare a acțiunilor sunt mai îndepărtate și încă nu a fost abordat procesul de implementare, din cauza costurilor mari, a dificultăţilor materiale şi a distorsiunilor de prioritizare provocate de actuala criză economică.

Se înregistrează în 2012 o creștere destul de încetinită în evoluția gradului global de realizare, reușindu-se apropierea de linia de două treimi, după cum se observă din graficul următor:

2010 2011 20120%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

11.8%

50.6%64.4%

Grad global de realizare PLAM rev (2) Giurgiu

Cap.4 STADIUL DE REALIZARE AL OBIECTIVELOR/ACŢIUNILOR INCLUSE ÎN P.L.A.M.

Termen de

realizare

Număr acţiuni realiza

te

Număr acţiuni realizate în avans

Număr acţiuni în curs

de realiza

re

Număr acţiuni nerealiz

ate

Număr acţiuni amâna

te

Număr

acţiuni

anulate

Totalacţiu

ni

Permanente

28 3 0 0 0 31

≤ 2012 53 17 16 82 0 3 171

> 2012 7 69 24 0 3 103

Total 81 24 88 106 0 6 305

Cap.5 DEMERSURILE ÎNTREPRINSE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA COLABORĂRII CU AUTORITĂŢILE

LOCALE ŞI CUALTE INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PROCESUL DE

PLANIFICARE DE MEDIU Adrese de înştiinţare cu privire la oportunităţile şi condiţiile de finanţare

pentru proiecte de mediu şi adrese cu referire la PLAM Giurgiu transmise consiliilor locale, instituţiilor şi agenţilor economici (factorilor potenţial interesaţi).

Pachete informative cu privire la oportunităţi de finanţare, puse la dispoziţie unităţilor interesate atât în mod direct, pe suport electronic, cât şi pe site-ul instituţiei www.apmgr.ro (centralizatoare orientative pentru identificarea finanţatorilor, ghiduri ale solicitantului, cereri de finanţare pe axe şi domenii majore de intervenţie, etc);

Informaţii utile diseminate către reprezentanţii administraţiilor locale şi ai altor instituţii, privind politicile/strategiile/programele/ planurile de acţiune/proiectele din sectorul mediului înconjurător prin materiale informative, pliante, fluturaşi, afişe, prezentări Power-Point

Informaţii prin mass-media cu privire la politicile/strategiile/programele/planurile de acţiune/ proiectele din sectorul protecției mediului înconjurător.

Consultanţă tehnică şi sprijin oferit potenţialilor beneficiari în elaborarea cererilor de finanţare.

Monitorizarea semestrială a implementării proiectelor de mediu din judeţ, şi promovarea proiectelor în funcţie de oportunităţi.

Informaţii pe pagina de internet a APM Giurgiu cu privire la politicile/strategiile/programele/ planurile de acţiune şi proiectele din sectorul mediului înconjurător pentru persoane fizice autorităţile locale, instituţiile, organizaţiile nonguvernamentale, unităţile de învăţământ, celelalte instituţii şi organisme interesate.

Invitaţii reciproce între APM Giurgiu şi alte instituţii/autorităţi locale/ONG-uri, etc. şi participări la acţiunile organizate, în scopul întăririi colaborării şi promovării principiilor de bază ale dezvoltării durabile.

Cap.6 OPORTUNITĂŢILE/DIFICULTĂŢILE ÎNTÂMPINATE

ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DEPLANIFICARE DE MEDIU

a) Oportunităţi: Sprijinul ferm al Instituţiei Prefectului şi Consiliului Judeţean Giurgiu; Sprijinul celorlalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul protecţiei

mediului; Interes crescător al comunităţii locale pentru implementarea măsurilor

din PLAM;

b) Probleme întâmpinate: Comunicare defectuoasă a multor primării, în special din mediul rural,

precum şi agenţi economici, care oferă informaţii incomplete, incorecte şi /sau mult întârziate (în unele cazuri, acestea nu răspund chiar la cea de a doua adresă de revenire la solicitare).

Accentuarea dificultăţilor financiare ale responsabililor de implementarea PLAM Giurgiu.

Criza financiară induce dificultăți în crearea cadrului de instruire a responsabililor cu probleme de mediu din cadrul primăriilor rurale pentru fluidizarea comunicării interinstituţionale şi a schimbului pertinent şi oportun de informaţii privind evoluţia proiectelor de mediu şi conştientizarea oportunităţilor de finanţare în vederea accesării fondurilor nerambursabile pentru proiecte de mediu.

Lipsa de personal experimentat în accesarea fondurilor europene la nivelul unor primării rurale, ceea ce generează o oarecare inhibiţie în acest demers.

Reticența primăriilor în abordarea firmelor de consultanţă pentru întocmirea documentaţiei proiectelor, motivată de absenţa unor garanţii de succes la cheltuirea banului public în acest scop.

Anumite reţineri cu privire la asocierea intercomunitară în abordarea proiectelor, contrar recomandărilor UE.

Este necesară îmbinarea educaţiei ecologice cu cea de ordin civic. Slabă reacție de participare a publicului la decizii în domeniul mediului

înconjurător, deşi APM Giurgiu face eforturi în vederea conştientizării.

Cap.7 ACTIVITĂŢI REALIZATE ÎN PERIOADA ANULUI 2012 PENTRU DISEMINAREA INFORMAŢIEI PRIVIND

P.L.A.M. APM Giurgiu a publicat pe site-ul instituţiei www.apmgr.ro următoarelor

documente: PLAM rev (2) Giurgiu integral; Rezumat PLAM rev (2) Giurgiu, accesibil publicului larg; Broşura PLAM rev (2) Giurgiu; Raportul semestrial de stadiu în implementarea PLAM rev (2)

Giurgiu; Raportul semestrial de stadiu în implementarea proiectelor

cuprinse în Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului; Raportul semestrial de stadiu privind implementarea proiectelor

cuprinse în Agenda Locală 21 la nivelul județului Giurgiu. Comunicare interinstituţională şi informare cu privire la implicarea în

implementarea PLAM-ului rev2; Informarea semestrială a instituțiilor reprezentate în Comitetul de Coordonare

cu privire la stadiul de implementare PLAM rev (2) Giurgiu, conform prevederilor protocolului de colaborare stabilite;

Articol de presă ”Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului

Giurgiu la jumătate de drum”; Articol de presă ”Proiectele județului Giurgiu în Planul Național de Acțiune

pentru Mediu.

Întocmit,

Consilier Niculina LUNGU

(nume/prenume)COMPARTIMENTUL CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

(serviciu/birou/compartiment)

e-mail: niculina.lungu@apmgr.anpm.ro , tel. 0246-214760(date de contact : adresă e-mail, telefon-interior)