Tema nr. 53Aplicatiile spectrofotometriei in IR la identificarea si dozarea medicamentelorBIBLIOGRAFIE:6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLUF1253001. Pentru determinrile cantitative n IR se alege: A. banda de absorbie caracteristic pentru fiecare compus B. oricare din benzile din spectru C. ntotdeauna banda caracteristic gruprii >C=O D. ntotdeauna banda caracteristic gruprii -C-OE. ntotdeauna prima band din spectru(pag. 356)

F1253002. Referitor la identificarea unei substane cu ajutorul unei substane de referin, care din urmtoarele afirmaii nu este corect? A. ambele substane se pregtesc n acelai mod B. nregistrarea spectrelor n IR se face n aceleai condiii experimentale C. nu este necesar efectuarea spectrelor n IR n aceleai condiii experimentale D. maximele de absorbie ale celor dou substane trebuie s corespund ca poziie i intensitate dac apar abateri privind poziia maximelor, se aduc cele dou substane n aceeai stare de cristalizare i se refac spectrele E.(pag. 363)

F1253003. Care dintre afirmaiile referitoare la reprezentarea grafic a unui spectru IR este corect? A. pe abscis se reprezint transmitana n procente B. pe abscis se reprezint numarul de und in cm-1 C. pe abscis se indic numerele de und in ordine cresctoare D. pe abscis se reprezint valoarea temperaturii la care se face determinarea E. nici una din afirmaiile de mai sus nu este corect(pag. 358; 1038)

F1353004. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o amprenta a moleculei: A. spectroscopia UV B. spectroscopia VIS C. spectroscopia de masa D. spectroscopia IR E. gaz-cromatografia(pag. 354)

F1353005. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR: A. trebuie sa fie complet transparenti B. se poate utiliza apa C. se poate utiliza tetraclorura de carbon D. se poate utiliza sulfura de carbon E. trebuie sa fie anhidri(pag. 356)

F1353006. IR apropiat se intinde pe intervalul: A. 0.8 2.5 m B. 0.8 25 m C. 2.5 50 m D. 25 - 50 m

1

E. 50 - 1000 m(pag. 353)

F1353007. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza: A. bromura de sodiu B. clorura de sodiu C. fluorura de calciu D. bromura de potasiu E. bromura de cesiu(pag. 362)

F1353008. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza detectori cu: A. sulfura de plumb B. galiu C. siliciu D. arsen E. germaniu(pag. 356)

F1353009. Sursa de radiatii IR este: A. lampa de argon B. lampa de xenon C. lampa Nernst D. lampa de hidrogen E. lumina alba(pag. 357)

F1453010. Ce prob se utilizeaz pentru controlul rezoluiei unui spectrofotometru destinat domeniului spectral infrarou (IR) ? A. film de polistiren cu grosimea de 0,05 mm ; B. teflon n form de film subire, avnd grosimea de 0,05 mm ; C. policorur de vinil n form de film cu grosimea de 0,1 mm ; D. film de hidroxietil-celuloz (HEC) la grosime mai mic dect 0,1 mm ; E. film de polivinil-acetat cu grosime standardizat de 0,05 mm.(pag. 363-364, [6] vol. II ;1034, [9])

F1453011. Condiia apariiei " benzilor de combinaie " n spectrele de absorbie nregistrate n domeniul infrarou (IR) este . . . A. simetria avansat a moleculelor probei ; B. simetria redus a moleculelor probei ; C. excitarea simultan a dou vibraii moleculare normale diferite ; coincidena frecvenei unei vibraii a moleculei probei analizate cu frecvena unei vibraii normale a moleculelor solventului utilizat ; D. coincidena frecvenei unei vibraii a moleculei probei analizate cu prima armonic superioar a altei vibraii normale a moleculelor solventului. E.(pag. 356, [6] vol. II)

F1453012. Condiia necesar i suficient ca o substan organic s prezinte absorbie n domeniul infrarou (IR) este ca . . . A. structura moleculelor substantei s conin cel puin 3 atomi ; B. structura moleculelor substanei s conin ce puin 2 atomi de hidrogen ; C. dipolmomentul electric al moleculelor substanei s sufere modificaii n timpul vibraiei ; D. moleculele substanei s aibe cel puin o legtur "pi" ;

2

moleculele substanei s aib structur suficient de simetric nct s nu posede dipolmoment electric permanent. E.(pag. 354, [6] vol. II)

F1453013. Domeniul spectral denumit regiune de amprent din spectrul infrarou mijlociu (IR) este cuprins ntre limitele . . . A. 0,8 2,0 micrometri (12500 5000 cm-1) ; B. 2,5 25 micrometri (4000 400 cm-1) ; C. 2,0 5,0 micrometri (5000 2000 cm-1) ; D. 7,7 15,4 micrometri (1300 650 cm-1) ; E. 4,0 7,7 micrometri (2500 1300 cm-1)(pag. 355, [6] vol. II)

F1453014. Precizai care din urmtoarele substane, gazoase la 25 oC, este transparent (fr benzi de absorbie) n domeniul spectral asociat cu vibraii moleculare. A. dioxid de sulf (H2S) ; B. halotan (2-brom-2-clor-1,1,1-trifluoretan , BrClHC-CF3) ; C. clor (Cl2) ; D. dioxid de carbon (CO2) ; E. protoxid de azot (N2O).(pag. 356, [6] vol. II)

F1453015. Regiunea spectral din domeniul infrarou (IR) care ofer cele mai multe informaii analitice structurale, inclusiv posibiliti de detecie i de identificare, este cuprins ntre limitele . . . A. 0,8 2,5 micrometri (12500 4000 cm-1) ; B. 2,5 25 micrometri (4000 400 cm-1) ; C. 25 50 micrometri (400 200 cm-1) ; D. 50 250 micrometri (200 40 cm-1) ; E. 250 333 micrometri (40 30 cm-1)(pag. 353, [6] vol. II)

F1553016. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la radiaiile IR sunt adevrate? A. au lungimi de und mici; B. au energii mari; C. produc tranzacii electronice; D. produc tranzacii de vibraie; E. nu produc tranzacii de rotaie.(pag. 354)

F1553017. Care dintre urmtoarele lungimi de und corespund regiunii spectrale Infrarou ndeprtat? A. 100 micrometri; B. 100 milimetri; C. 100 nanometri; D. 100 centimetri; E. 100 metri.(pag. 353)

F1553018. Care dintre urmtoarele molecule pot absorbi n IR? A. molecula de clor; B. molecula de oxigen; C. molecula de hidrogen; D. molecula de bioxid de carbon; E. molecula de azot.(pag. 354)

F1553019. Metoda prin relexie difuz se utilizeaz prntru obinerea spectrelor IR ale: A. substanelor solide; B. substanelor lichide;

3

C. substanelor gazoase; D. suspensiilor; E. vaporilor.(pag. 365)

F1553020. Spectrometria Raman se poate utiliza pentru msurtori cantitative n cazul: A. solidelor; B. lichidelor; C. gazelor; D. plasmei; E. vaporilor saturai.(pag. 379)

F1553021. Sursa de radiaii IR este constituit din: A. lamp cu vapori de mercur; B. bec electric; C. ceramic; D. crom; E. lamp cu halogeni.(pag. 357)

F1553022. Transformarea radiaiei luminoase emise de sursa de radiaii IR ntr-un fascicul aproape monocromatic se realizeaz cu ajutorul: A. cuvelor; B. monocromatorul; C. amplificatorului; D. detectorului; E. nregistratorului.(pag. 357)

F1653023. Ce reprezinta spectrul IR al unei substante? A. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda inferioare spectrului vizibil B. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda superioare undelor radio C. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale atomilor (vibratii) D. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale electronilor E. Spectrul corespunzator trecerii electronilor din starea de energie fundamentala in stare excitata(pag. 353-356)

F1653024. Numarul de unda folosit in domeniul IR este o marime direct proportionala cu: A. Intensitatea luminii transmise B. Intensitatea luminii incidente C. Transmitanta substantei de analizat D. Lungimea de unda E. Frecventa(pag. 1038, [FR X])

F1653025. Puterea de rezolutie a unui spectrofotometru in IR se realizeaza inregistrand spectrul IR al: A. Unei probe de analizat in nujol B. Unui film de polistiren C. Unei probe de analizat pastilata in bromura de potasiu D. Unei probe de analizat pastilata in clorura de sodiu E. Unei probe de analizat dizolvata in sulfura de carbon(pag. 363-364)

F1653026. Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii: A. Electronice B. De rotatie pura C. De rotatie si electronice D. De vibratie si rotatie E. De vibratie si electronice(pag. 354)

F1653027. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte afirmatiile:

4

Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mare decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi A. Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B. C. Picurile de absorbtie in IR sunt mai putin ascutite decat cele din spectrele UV-VIS D. Molecula de dioxid de carbon nu absoarbe in IR E. Moleculele de azot, oxigen, clor sunt active in IR(pag. 354-355)

F1653028. Unitatea de masura a numarului de unda se exprima de obicei in: A. Inversul centimetrului B. Metru C. Centimetru D. Hertz E. Micrometru(pag. 1038, [FR X])

F2153029. In cazul spectrelor IR pentru gaze: A. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul B. se folosesc cuve cu apa in care este barbotat gazul C. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru D. se foloseste o cuva din care s - a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita E. nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze(pag. 363)

F2253030. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare este corecta: pentru identificarea unei substante este bine sa se compare spectrul ei IR cu un "spectru standard similar" (de referinta) A. benzile de absorbtie ale diverselor grupari de atomi sunt aceleasi indiferent de vecinatatea altor grupe prezente in molecula B. C. picurile de absorbtie in UV-VIS sunt mai ascutite decat cele IR, identificarea facandu-se mai usor in primul caz benzile de absorbtie in IR sunt identice pentru compusii cu structura apropiata (din aceeasi clasa terapeutica) D. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR apropiat sunt considerate "amprente" si servesc la identificarea substantelor analizate E.(pag. 355)

F2253031. Referitor la reprezentarea grafica a unui spectru IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte? A. pe abscisa se reprezinta transmitanta in procente B. pe abscisa se reprezinta numarul de unda in cm-1 C. pe abscisa se indica numerele de unda in ordine crescatoare D. pe abscisa se reprezinta absorbanta in cm-1 E. pe abscisa se reprezinta temperatura la care se face determinarea(pag. 1038)

F2253032. Pentru determinarile cantitative in IR se alege: A. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus B. oricare din benzile din spectru

5

C. intotdeauna banda caracteristica gruparii >C=O D. intotdeauna banda caracteristica gruparii -OH E. intotdeauna prima banda din spectru(pag. 356)

F2253033. Care dintre urmatoarele enunturi este corect? A. un spectru IR se obtine prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de transmitanta B. numarul de unda este o marime caractersitica spectrofotometriei IR C. unitatea de masura a numarului de unda este nm spectrofotometrele IR sunt astfel construite incat sa se obtina lumina monocromatica in intervalul 200nm la 400nm D. E. benzile de absorbtie caracteristice in IR pentru o substanta nu pot fi folosite decat pentru identificarea ei(pag. 1038)

F2253034. Referitor la pregatirea probelor in spectrofotometria IR, care dintre afirmatiile de mai jos este corecta? A. spectrele IR se pot obtine doar pentru substantele aflate in stare solida B. substantele lichide se prelucreaz ca atare sau dupa o prealabila dizolvare C. substantele gazoase se pastileaza cu KBr D. substantele solide se dizolva in apa bidistilata E. substantele solide se prelucreaza numai sub forma de solutie(pag. 362)

F2253035. Referitor la radiatiile IR, selectati enuntul incorect: A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie B. pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii in IR este necesara modificarea dipolmomentului sau C. pot produce tranzitii electronice D. moleculele de N2, O2 si Cl2 nu absorb radiatii in IR molecula de dioxid de carbon, poate avea un dipolmoment indus de excitatia de vibratie determinata de absorbtia radiatiilor in IR E.(pag. 354)

F2253036. Referitor la spectrometria IR cu transformare Fourier este incorect enuntul: A. se bazeaza pe o operatie matematica ce permite trecerea de la un domeniu de masurare la altul B. aduce avantajul unei cresteri importante a sensibilitatii C. aduce o imbunatatire apreciabila a rezolutiei si a vitezei de achizitie a rezultatelor D. se noteaza uzual FTIR dezavantajul FTIR este acela ca exista lumina parazita, iar lungimile de unda sunt calculate cu o precizie mai mica E.(pag. 366 - 369)

F2353037. Piesa principala a interferometrului este: A. dispozitivul optic B. sursa IR C. oglinda mobila D. oglinda colimator E. detectorul(pag. 368)

F2353038. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o amprenta a moleculei: A. spectroscopia UV B. spectroscopia VIS

6

C. spectroscopia de masa D. spectroscopia IR E. gaz-cromatografia(pag. 354)

F2353039. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza detectori cu: A. sulfura de plumb B. galiu C. siliciu D. arsen E. germaniu(pag. 356)

F2353040. Sursa de radiatii IR este: A. lampa de argon B. lampa de xenon C. ac Nernst D. lampa de hidrogen E. lumina alba(pag. 357)

F2353041. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR: A. trebuie sa fie complet transparenti B. se poate utiliza apa C. se poate utiliza tetraclorura de carbon D. se poate utiliza sulfura de carbon E. trebuie sa fie anhidri(pag. 356)

F2353042. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza: A. bromura de sodiu B. clorura de sodiu C. fluorura de calciu D. bromura de potasiu E. bromura de cesiu(pag. 362)

F2553043. Domeniul spectral IR apropiat este: A. mai srac n informai specifice dect cel mediu B. mai bogat n informai specifice dect cel mediu C. este egal cu cel mediu D. este mai des utilizat E. este mai puin utilizat(pag. 365)

F2553044. Spectrele obinute n regiunea specteal IR medie sunt: A. incomplete B. nespecifice C. unice i complete D. duble E. simple(pag. 363)

F2553045. Pentru identificarea unei substane se compar spectrul IR al acesteia cu: A. spectre similare combinate B. spectrul standard similar C. spectrle electronice D. spectre diferite E. spectre simple(pag. 365)

F2553046. Solvenii utilizai n spectrifotometria n IR trebuie s fie:

7

A. apa B. complet incolori i anhidrii C. opalesceni D. bayici opallesceni E. acizi opalesceni(pag. 356)

F2553047. Probele solide n spectrofotometria n IR se aplic sub form de: A. past, comprimat de KBr, topitur B. soluie limpede C. pulbere D. comprimate KI E. comprimate NaBr(pag. 357)

F2553048. Dei ficare tip de grupare funcional absoarbe la lungimi de und caracteristice, valoarea constantei de for "k" variaz pentru acelai tip de legtur: A. puin B. mult C. deloc D. regulat E. neregulat(pag. 357)

F2553049. n cadrul spectrometriei n IR, dei ficare tip de grupare funcional absoarbe la lungimi de und caracteristice, valoarea constantei de for "k" variaz: A. mult pentru acelai tip de legtur B. puin pentru acelai tip de legtur C. nu variaz D. n mod normal E. n mod exagerat(pag. 359)

F2553050. Msurtorile prin transrelexie n IR se pot utiliza pentru : A. nregistrarea spectrelor lichidelor diluate sau nu B. nregistrarea spectrelor substanelor gazoase C. nregistrarea spectrelor compuilor polimorfi D. nregistrarea spectrelor substanelor amorfe E. nregistrarea spectrelor izotopilor(pag. 366)

F2553051. Hidrocarburile saturate au spectre de absorbie n IR : A. complexe B. complicate C. suprapuse D. simple E. cu picuri foarte multe(pag. 358)

F2553052. n cazul hidrocarburilor saturate, spectrele IR nu prezint: A. picuri rare B. interferene C. spaii nguste D. picuri puine E. benzi specifice legturilor simple(pag. 358)

F2553053. Regiunea spectrl IR ndeprtat corespunde lungimii de und: A. 0,001 - 10 nm B. 10 - 200 nm C. 0,1 - 100 cm D. 400 - 750 nm

8

E. 50 - 1000 m(pag. 353)

F2553054. Regiunea spectral IR apropiat corespunde lungimii de und : A. 0,1 - 100 cm B. 1 - 1000 mm C. 50 - 1000 m D. 200 - 400 nm E. 0,75 - 2,5 m(pag. 535)

F2553055. Pentru ca o molecul s poat absorbii radiaii IR este necesar modificarea : A. structurii B. lungimii de und C. temperaturii D. presiunii E. dipolmomentului su(pag. 354)

F2653056. FR X, controleaz mrimea particulelor dintr-o mas de suspensie care conine aproximativ: A. 10 mg substan activ suspendat B. 100 mg substan activ suspendat C. 10 g substan activ suspendat D. 5 g substan activ suspendat E. 25 g substan activ suspendat(pag. 893)

F2653057. Volumul de sedimentare a suspensiilor are valori ntre: A. 0-10 B. 1-10 C. 0-1 D. 1-100 E. 0-100(pag. 478)

F2653058. La suspensii odat cu creterea concentraiei fazei solide, viteza de sedimentare: A. crete B. scade C. nu este influenat D. crete linear E. crete numai peste o anumit concentraie(pag. 477)

F2653059. Ageni tensioactivi neionici folosii la obinerea suspensiilor floculate: A. Tween B. Laurilsufat de sodiu C. Spunuri alcaline D. Spunuri metalice E. Carboximetilceluloz sodic(pag. 479)

F2653060. Tehnica prin care se obin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea suspensiilor defloculate se numete: A. pulverizare B. mrunire C. radere D. micronizare E. mcinare(pag. 479)

F2653061. Intensitatea radiaiei IR n spectrofotometria IR cu transformare Fourier variaz cu: A. pH-ul mediului B. temperatura i lungimea de und

9

C. presiunea D. fora ionic a mediului E. concentraia analitului(pag. 369 vol.2)

F2653062. Spectrul de absorbie n IR se obine grafic prin reprezentarea: A. transmitanei n procente n funcie de numrul de und B. transmitanei n procente n funcie de lungimea de und C. absorbanei n funcie de lungimea de und D. transmitanei n procente n funcie de concentraia analitului E. absorbanei n funcie de concentraia analitului(pag. 1038 FR X)

F2653063. Numrul diferit de benzi de absorbie ntre dou spectre IR ce corespund unor structuri chimice identice, nregistrate n aceleai condiii, se datoreaz: A. concentraiei diferite a probelor B. simetriei moleculelor C. enantiomeriei D. polimorfismului E. zgomotului de fond al spectrofotomerului IR(pag. 354, 365 vol.2)

F2653064. Numrul de und folosit n domeniul spectral IR este: A. raportul ntre intensitatea radiaiei incidente i a radiaiei transmise B. o mrime direct proporional cu transmitana C. o mrime proporional cu frecvena D. o mrime direct proporional cu lungimea de und E. o mrime a crei unitate de msur este centrimetrul(pag. 1038 FR X)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLUF1253065. Benzile de absorbie n IR: A. sunt caracteristice pentru fiecare substan B. pot fi folosite pentru identificare C. pot caracteriza doar substane medicamentoase cu OH fenolic D. cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezint acelai tip de legturi E. pot fi folosite pentru dozare(pag. 1029)

F1253066. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la radiaiile IR sunt corecte? A. au lungimi de und relativ mari i energii mici B. produc tranziii electronice C. produc numai tranziii de vibraie D. produc tranziii de vibraie E. produc tranziii de rotaie(pag. 354)

F1253067. Domeniul spectral IR este urmtorul: A. 200-400 nanometri B. 200-600 nanometri C. 400-800 nanometri D. 750-1000 nanometri E. 0.75-1.00 micrometri(pag. 353)

F1253068. n IR substanele cu structuri necunoscute se identific astfel: A. pe baza benzilor din spectru caracteristice pentru diferitele grupri funcionale B. prezint un maxim de absorbie datorat structurii n ansamblu C. prezint un minim de absorbie datorat structurii n ansamblu D. nu se pot identifica substane necunoscute pe aceast cale E. compararea spectrului IR al substanei necunoscute cu spectrul IR al substanei presupuse(pag. 358-361)

F1253069. n spectrometria IR cei mai utilizai diluani (solizi, lichizi) ai probelor sunt:

10

A. KBr B. parafin lichid C. ap D. tetraclorur de carbon E. nujol(pag. 356; 362-363)

F1253070. nregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexie. Referitor la cele dou metode sunt corecte afirmaiile: A. metoda prin transmisie se utilizeaz de obicei pentru probe lichide B. metoda prin reflexie se utilizez pentru substane solide C. n cazul probelor lichide pot s apar modificri datorate temperaturii D. nregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influenat de dimensiunile particulelor E. nici o afirmaie nu este corect(pag. 365)

F1253071. Pentru ca o molecul s poat absorbi n IR, ea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s aib o structur de dipol B. s fie perfect simetrice i s nu prezinte dipolmoment C. perioada de vibraie trebuie s fie n faz cu perioada de oscilaie a radiaiei IR incidente cantitatea de energie a radiaiei IR trebuie s fie permis de restriciile cuantice, pentru a fi posibil absorbia acestei energii de ctre o molecul D. E. s fie perfect transparent n IR(pag. 354-355)

F1253072. Pentru dozrile n IR, n cuve de KBr, probele pot fi sub form de: A. soluii apoase B. soluii alcoolice C. solveni organici D. disulfur de carbon E. solveni care conin 25% ap(pag. 356)

F1253073. Pentru identificarea unei substane medicamentoase n IR: A. probele se pregtesc numai n topitur B. probele se pregtesc numai dispersate n KBr C. probele se pregtesc n soluie, suspensie sau stare solid D. se alege o band caracteristic din spectru E. ntotdeauna se alege aceeai band pentru orice substan(pag. 356; 362-363)

F1253074. Referitor la analiza n domeniul IR apropiat sunt corecte afirmaiile: A. este o tehnic util pentru identificarea substanelor organice n special B. spectrele IR depind de polimorfismul substanelor C. spectrele IR depind de balana hidrofil-lipofil a moleculei D. spectrele IR depind solvenii reziduali (de sintez, prelucrare, purificare) E. poate fi aplicat tuturor substanelor chimice(pag. 365)

F1253075. Referitor la spectrometria IR sunt corecte urmtoarele afirmaii: spectrele obinute n regiunea spectral IR medie pot fi considerate ca "amprente" ale substanelor analizate A. spectrele obinute n regiunea spectral IR medie nu pot fi utilizate la identificarea substanelor medicamentoase B. pentru identificarea unei substane se compar spectrul ei IR cu un spectru similar efectuat pe o substan

11

de referin C. D. picurile de absorbie sunt mai largi dect cele din spectrele electronice (UV-VIS) picurile de absorbie sunt mai ascuite dect cele din spectrele electronice (UV-VIS), uurnd identificarea substanelor analizate E.(pag. 355)

F1253076. Un spectru IR se poate realiza pentru probe n: A. topitur B. soluie C. gaz D. emulsie E. pastile(pag. 362;1029-1030)

F1353077. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier: A. sensibilitate crescuta B. rezolutie scazuta C. viteza de achizitie a rezultatelor crescuta D. nu exista lumina parazita E. lungimea de unda este calculata cu precizie mica(pag. 369)

F1353078. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR: A. vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B. picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR C. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice D. picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate E. regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 m 15 m(pag. 355)

F1353079. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A. oxigen B. azot C. bioxid de carbon D. cloretena E. clor(pag. 354)

F1353080. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de: A. temperatura B. pH C. concentratie D. lungimea de unda E. presiune(pag. 369)

F1353081. Metodele prin reflexie difuza: A. se utilizeaza pentru probe de lichide diluate B. se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate C. se utilizeaza pentru probe solide D. utilizeaza o sonda cu fibra optica E. tine cont de granulometria probei(pag. 365)

F1353082. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa aiba structura de dipol B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente

12

C. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E. sa fie perfect simetrica(pag. 354)

F1353083. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane: A. polistirenul B. patratele de ceramica alba reflectante C. rasini termoplastice reflectante D. oxizii pamanturilor rare E. rasini schimbatoare de ioni(pag. 366)

F1353084. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde: A. proba este supusa luminii infrarosii monocromatice B. se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba C. se obtine un spectru dependent de frecventa D. se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba E. se obtine un spectru dependent de numarul de unda(pag. 367)

F1353085. Radiatiile IR: A. au lungimi de unda mai mari B. au lungimi de unda mai mici C. implica energii mai mici D. pot produce tranzitii electronice E. pot produce tranzitii de vibratie(pag. 354)

F1453086. Pecizai care din substanele listate mai jos nu prezint nici o band de absorbie n regiunea spectral infraroie cuprins ntre 3600 2700 cm-1. A. acid acetilsalicilic (C9H8O4); B. cloranil (C6O2Cl4); C. sulfur de carbon (CS2); D. nicotinamida (C6H6N2O); E. fenazona (C11H12N2O).(pag. 258-259, [6] vol. II)

F1453087. Spectrele de absorbie n domeniul infrarou (IR) ale dou substane cu formule moleculare identice (izomeri) sunt nregistrate n form de comprimat de bromur de potasiu (KBr) la acelai regim de lucru al spectrofotometrului. Cele dou spectre prezint totui numr diferit de benzi de absorbie. Diferena dintre cele dou spectre se pot datora faptului c . . . A. la cele dou nregistrri au fost incluse cantiti diferite de prob n comprimatul de bromur de potasiu ; B. aceeai substan chimic n cele dou probe au avut forme de cristalizare diferite (polimorfism) ; moleculele celor dou probe prezentau chiralitate (asimetrie molecular) iar cele dou probe conineau enantiomeri diferii ai structurii moleculare ; C. D. comprimatele de bromur de potasu, n care au fost incluse probele, au fost executate la presiuni diferite ; E. cele dou probe conineau molecule izomere cu tipuri de legturi chimice diferite i grad de simetrie diferit.(pag. 363 ; 365, [6] vol. II)

13

F1453088. Termenul de "nujol", utilizat n practica spectrofotometriei de absorbie n domeniul infrarou (IR) se refer la . . . A. o tehnic de pregtire a probei n vederea nregistrrii spectrului IR ; o tehnic de analiz cantitativ a unei componente dintr-o prob complex pe baza unei benzi de absorbie caracteristic a componentei de interes ; B. fenomenul de modificare progresiv a liniei de baz (linia din spectru IR corespunztoare transmisiei de 100 %) n timpul nregistrrii spectrului de absorbie ; C. D. dedublarea benzilor de absorbie datorit efectului izotopic ; E. includerea probei n ulei de parafin obinnd o suspensie.(pag. 356, [6] vol. II)

F1553089. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la radiaiile IR sunt reale: A. au lungimi de und mari; B. au lungimi de und mici; C. au energii mari; D. au energii mici; E. produc tranzacii electronice.(pag. 354)

F1553090. Care dintre urmtoarele categorii de vibraii aparin vibraiilor unghiulare de deformare? A. vibraii de ntindere; B. vibraii de forfecare; C. vibraii de balansare; D. vibraii de torsiune; E. vibraii de rotaie n plan.(pag. 354)

F1553091. Care dintre urmtoarele substane se pot utiliza pentru confecionarea surselor de radiaii n FTIR? A. oxizi de zirconiu i lantanide; B. sulfura de carbon; C. carbura de siliciu; D. clorura de etil; E. vaporii de mercur.(pag. 369)

F1553092. Care dintre urmtorii solveni pot fi folosii n obinerea spectrelor IR? A. acetat de plumb; B. nujol; C. tetraclorura de carbon; D. sulfura de carbon; E. azotatul de argint(pag. 356)

F1553093. Controlul spectrometrului IR const n verificarea: A. lmpii cu vapori de mercur; B. scalei lungimilor de und; C. repetabilitii lungimilor de und; D. repetabilitii rspunsului; E. zgomotului de fond al spectrometrului.(pag. 366)

F1553094. Cuvele utilizate n spectrometria IR pot fi confecionate din: A. cuar; B. NaCl; C. NaBr;

14

D. KBr; E. CsBr.(pag. 357)

F1553095. n general, pentru nregistrarea spectrelor IR se utilizeaz un spectrometru cu: A. un fascicul; B. dou fascicule; C. trei fascicule; D. patru fascicule; E. cinci fascicule.(pag. 357)

F1553096. Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizeaz uneori un gaz vector care poate fi: A. vapori de ap; B. neon; C. bioxid de carbon; D. argon; E. oxid de azot.(pag. 363)

F1553097. Pentru trasarea spectrelor IR, n domeniul 4000 - 600 1/cm, proba se: A. introduce n aparat n stare brut; B. introduce n aparat dup divizare; C. suspend n nujol; D. pastilez n bromur de potasiu; E. se dizolv n ap.(pag. 357)

F1653098. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la domeniul spectral IR: A. Domeniul spectral IR de interes analitic este cuprins intre 2,5 - 15 micrometri (4000 cm-1 - 650 cm-1) B. Pentru analizele structurale intereseaza IR indepartat C. Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari calitative D. Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari cantitative E. Domeniul IR indepartat este utilizat in cercetare(pag. 353)

F1653099. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat: A. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide, dupa dizolvare B. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide C. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide D. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide E. Transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide(pag. 365-366)

F1653100. Care din substantele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solventi in IR? A. Metanolul B. Benzenul C. Tetraclorura de carbon perfect uscata D. Apa E. Sulfura de carbon perfect uscata(pag. 356)

F1653101. Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei in IR in controlul medicamentelor care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. Se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa B. Este o metoda sigura de identificare a substantelor organice C. Constituie un criteriu de puritate a unei substante D. Este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor Este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice, inclusiv medicamentoase, dupa distrugerea integritatii moleculelor

15

E.(pag. 356-382)

F1653102. Pentru ca o molecula sa absoarba in IR este necesar: A. Sa aiba o structura de dipol sau sa o poata dobandi prin excitatie cu radiatii IR B. Cantitatea de energie a radiatiilor IR sa fie permisa de restrictiile cuantice C. Prezenta in molecula a unui carbon asimetric D. Perioada de vibratie sa fie in faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente E. Prezenta in molecula a unor grupari cromofore(pag. 354)

F1653103. Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara: A. Camera de ionizare B. Dispozitiv port-cuva C. Monocromator D. Amplificator/detector E. Sursa de radiatii IR(pag. 357)

F1653104. Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de: A. Solutii in solventi transparenti si perfect anhidri B. Suspensii in nujol C. Solutii in metanol sau etanol D. Dispersii (sub forma de comprimate) in bromura de potasiu E. Pelicule(pag. 356-362)

F1653105. Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara: A. Polimorfismul B. Marimea particulelor C. Solventii reziduali D. Umiditatea E. Indicele de aciditate(pag. 365)

F1653106. Un spectru in IR al unei substante reprezinta: A. O proprietate chimica B. O proprietate fizica C. O proprietate fizica ce permite stabilirea structurii substantei D. O proprietate ce permite stabilirea identitatii si puritatii unei substante E. O "amprenta" a acesteia(pag. 354-355)

F2153107. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si implicit energii mai mici B. radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si implicit energii mai mari C. radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice D. radiatiile IR pot produce tranzitii electronice E. radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie(pag. 354)

F2153108. Domeniul spectral in IR este urmatorul A. 10 - 200 nm B. 200 - 400 nm C. 2,5 - 50 microni D. 50 - 1000 microni E. 0,75 - 2,5 microni(pag. 353)

F2153109. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice nu potavea un dipolmoment si deci nu absorb in IR B. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice pot avea un dipolmoment si deci absorb in IR C. apa absoarbe puternic in IR

16

molecula de dioxid de carbon (desi simetrica) poate avea un dipolmoment, indus de excitarea de vibratie determinata de absorbtia in IR D. E. spectrofotometria in IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare(pag. 354,355,356)

F2153110. Referitor la domeniul spectral in IR: A. este intre 0,75microni si 1000 microni B. este intre 1000 si 0 1/cm C. este intre 200 si 400 nm D. nu este intre 0,1 si 100 nm E. are frecventa mai mare decat razele X fiind extrem de toxic(pag. 353)

F2153111. Referitor la rediatiile in IR: A. au lungimi de unda mai mari si pot produce tranzitii electronice B. au lungimi de unda mai mici si nu pot produce tranzitii electronice C. au lungimi de unda mai mari si energii mai mici D. au lungimi de unda mai mari si nu pot produce tranzitii electronice E. nu pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie(pag. 354)

F2153112. Referitor la spectrele IR sunt corecte afirmatiile: A. picurile obtinute sunt late si rotunde B. picurile obtinute sunt ascutite si inguste C. spectrele din zona IR medie sunt incomplete si uneori lipsesc cu desavarsire D. spectrele din zona IR medie sunt complete si unice fiind considerate amprente ale substantelor pentru identificarea unei substante este nevoie sa se analizeze spectrul portiunii specifice fiecarui atom din molecula E.(pag. 355)

F2153113. La obtinerea spectrelor in IR solventul: A. nu implica probleme deosebite B. alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru C. trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac D. apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des E. cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate(pag. 356)

F2153114. In cazul spectrelor in IR pentru lichide: A. se realizeaza o pelicula care se mentine intre 2 placi B. se aduce lichidul intr - o cuva din sticla obisnuita C. se aduce lichidul intr - o cuva speciala transparenta la radiatiile IR D. nu se pot realiza in IR spectre pentru lichide E. se pot realiza in IR spectre pentru lichide doar daca acestea sunt amestecate cu apa(pag. 362)

F2153115. In cazul spectrelor pentru solide: A. nu se pot realiza spectre IR pentru solide B. nu se pot realiza spectre IR pentru solide decat daca substanta este solubila in apa si da o solutie limpede C. se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dizolva intr - un lichid convenabil D. se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dispersa intr - un solid convenabil se pot obtine spectre IR daca solidul poate fi transformat intr - o pelicula intre 2 placi transparente pentru raze IR E.(pag. 362)

F2153116. Care afirmatii sunt incorecte: A. analitul nu se identifica cu o substanta de referinta

17

B. analitul si substanta de referinta trebuie sa fie cercetate concomitent si in conditii identice pentru analit si substanta de referinta se accepta abateri ale maximelor de absorbtie ca intensitate dar nu ca pozitie C. daca apar deosebiri majore se schimba substanta de referinta cu o alta substanta de referinta de la alta firma D. E. daca apar abateri se aduc analitul si substanta de referinta in acceasi stare de cristalizare(pag. 363)

F2153117. La inregistrarea spectrelor in IR - apropiat se foloseste: A. metoda prin transmisie B. metoda prin transpunere C. metoda prin reflexie - refractie D. metoda prin refractie difuza E. metoda prin reflexie difuza(pag. 365)

F2153118. In cazul unei determinari spectrofotometrice in IR se au in vedere: A. verificarea lungimii de unda (400 - 600 nm) B. repetabilitatea lungimilor de unda C. repetabilitatea raspunsului pentru etaloanele de dilutie in apa pura spectral D. zgomotul de fond al spectrofotometrului folosind un etalon de refractie E. zgomotul de fond al spectrofotometrului(pag. 366)

F2153119. Identificarea substantelor cu structuri necunoscute, prin spectrofotometria in IR, se poate face prin: A. atribuirea benzilor diferitelor grupari functionale B. compararea intensitatii si frecventei picurilor obtinute C. compararea spectrului substantei de determinat cu datele de referinta existente in bibliotecile de spectre D. compararea timpilor de retentie obtinuti E. compararea spectrului substantei de determinat cu cel al substantei de referinta obtinut in aceleasi conditii(pag. 358)

F2153120. Probele de substante solide utilizate in determinarile IR se pot pregati: A. in solutie B. in suspensie C. in emulsie D. in stare gazoasa E. in topitura(pag. 362)

F2253121. Referitor la radiatiile IR sunt corecte afirmatiile: A. au in general lungimi de unda mari si energii mici B. pot produce tranzitii electronice C. pot produce tranzitii de vibratie D. pot produce tranzitii de rotatie E. nu pot produce tranzitii de rotatie(pag. 354)

F2253122. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt incorecte? A. moleculele care prezinta dipolmoment nu absorb radiatii IR B. absorb in IR moleculele care au o structura de dipol C. absorb in IR moleculele care pot dobandi o structura de dipol prin excitatii cu radiatii IR D. numai moleculele perfect simetrice pot sa absoarba in IR

18

spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice, de aceea ele pot fi considerate ca "amprente" ale substantelor analizate E.(pag. 354-355)

F2253123. Benzile de absorbtie in IR: A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta B. se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase C. se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase D. se pot utiliza atat pentru identificarea cat si pentru dozarea substantelor medicamentoase E. permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula(pag. 355-356)

F2253124. Referitor la domeniul spectral infrarosu, IR, care din urmatoarele afimatii sunt corecte? A. se intinde de la 780 nanometri pana la 300 micrometri B. pentru determinarile analitice se utilizeaza tot domeniul spectral IR C. se imparte in 3 regiuni spectrale si anume: IR apropiat, IR mediu si IR indepartat D. se imparte in 3 regiuni spectrale: ultarviolet, vizibil si infrarosu E. se intinde de la 100 nanometri pana la 100 cm(pag. 353)

F2253125. Referitor la utilizarea spectroscopiei in IR, sunt corecte afirmatiile: A. este utilizata in special pentru identificarea substantelor medicamentoase organice B. se utilizeaza la identificarea substantelor anorganice C. se utilizeaza in special pentru dozarea substantelor medicamentoase D. se utilizeaza mai putin pentru dozarea substantelor medicamentoase E. toate substantele medicamentoase pot fi identificate si dozate prin metode spectroscopice in IR(pag. 354)

F2253126. Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR? A. monocromator B. cuve de cuart C. sursa de radiatii D. detector termic E. detector refractometric(pag. 357)

F2253127. Referitor la solventii utilizati in spectrofometria IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte? A. pot fi utilizati orice solventi de puritate analitica B. se utilizeaza solventi perfect anhidri C. pot contine un maxim de 10% apa D. se utilizeaza solventi transparenti in domeniul IR E. probele se dizolva in metanol(pag. 356)

F2253128. Care dintre urmatorii diluanti pot fi utilizati in spectrofotometria IR? A. tetraclorura de carbon B. metanol de puritate analitic C. disulfura de carbon D. bromura de potasiu E. apa pentru preparate injectabile(pag. 356)

F2253129. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prelucrarea probelor in spectrofotometria IR sunt incorecte? A. probele solide se dizolva in solventi transparenti pentru IR B. probele solide se disperseaza in parafina lichida sau nujol C. probele solide se prelucreaza cu celuloza microcristalina sub forma de pastile D. probele gazoase se dilueaza cu nujol

19

E. probele solide se prelucreaz cu KBr sub form de pastile(pag. 362-363)

F2253130. Selectati enunturile corecte referitoare la domeniul spectral infrarosu: A. este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS B. pentru analizele structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat C. din punct de vedere analitic intereseaza regiunea IR - medie D. domeniul IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare E. regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice(pag. 353)

F2253131. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte enunturile: A. spectrul IR poate fi considerat o "amprenta" a moleculei studiate B. radiatiile IR au energii mari si implicit lungimi de unda mici C. este utilizata pentru identificarea substantelor organice medicamentoase D. este o metoda utilizata mai putin pentru determinari cantitative E. este o metoda care distruge integritatea moleculelor(pag. 354)

F2253132. Selectati enunturile incorecte referitoare la obtinerea spectrelor IR: A. solventii utilizati trebuie sa fie complet transparenti in IR B. solventii utilizati trebuie sa fie anhidri spectrele IR se inregistreaza cu ajutorul unui spectrofotometru cu patru fascicule (doua pentru proba si doua pentru referinta) C. D. sursa de radiatii in IR este un "ac Nernst" de ceramica E. cuvele de cuart sunt transparente la radiatiile IR(pag. 356)

F2253133. Spectrometria de difuzie Raman: A. ofera aceleasi informatii ca si spectrometria IR-mediu B. utilizeaza o sursa de lumina monocromatica mai intensa C. pentru analize Raman poate fi utilizat un spectrofotometru FTIR D. spectrele Raman sunt mai bogate in benzi decat cele IR E. se pot studia probe aduse in solutie apoasa(pag. 373 - 375)

F2353134. Hidrocarburile saturate au: A. spectre de absorbtie in IR simple B. spectre de absorbtie in IR complexe C. picurile spectrelor in IR putine si rare D. picurile spectrelor in IR dese E. legaturi simple C-C si C-H(pag. 358)

F2353135. Pregatirea probei pentru inregistrarea spectrelor IR prin reflexie multipla necesita: dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit, intr-o concentratie adecvata, ce se introduce intr-o cuva transparenta la raze IR A. B. depunerea substantei solide pe o placa de clorura de sodiu C. dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit si evaporarea pe o placa de bromoiodura de taliu D. triturarea substantei cu bromura de potasiu sau clorura de potasiu fin pulverizate si uscate depunerea substantei solide pe o placa de bromoiodura de taliu astfel incat sa se asigure un contact omogen cu placa E.(pag. 363)

F2353136. Surse luminoase in FTIR: A. bara de carbura de siliciu B. filament gros C. lampa de deuteriu

20

D. bastonas scobit, confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide E. lampa de hidrogen(pag. 369)

F2353137. Metoda prin transmisie in IR are urmatoarele caracteristici: A. se utilizeaza pentru probe lichide B. se poate lucra si prin imersia unei sonde de fibra optica C. proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR apropiat D. proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR indepartat E. cuva cu proba se introduce intr-un reflector metalic sau din oxid de titan care nu dau spectre in IR apropiat(pag. 365-366)

F2353138. Care dintre urmatoarele substante se pot identifica conform FR X prin spectroscopie IR: A. oxid de zinc B. rifampicina C. bicarbonat de sodiu D. clorura de sodiu E. clorhidrat de propranolol(pag. 668, 676, 799, 828, 972)

F2353139. Radiatiile IR: A. au lungimi de unda mai mari B. au lungimi de unda mai mici C. au energii mai mici D. pot produce tranzitii electronice E. pot produce tranzitii de vibratie(pag. 354)

F2353140. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A. oxigen B. azot C. bioxid de carbon D. cloretena E. clor(pag. 354)

F2353141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR: A. vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B. picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR C. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice D. picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate E. regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 m 15 m(pag. 355 - 356)

F2353142. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde: A. proba este supusa luminii infrarosii monocromatice B. se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba C. se obtine un spectru dependent de frecventa D. se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba E. se obtine un spectru dependent de numarul de unda(pag. 367)

F2353143. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier: A. sensibilitate crescuta B. rezolutie scazuta C. viteza de achizitie a rezultatelor crescuta D. nu exista lumina parazita E. lungimea de unda este calculata cu precizie mica(pag. 369)

21

F2353144. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa aiba structura de dipol B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente C. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E. sa fie perfect simetrica(pag. 354 - 355)

F2353145. Metodele prin reflexie difuza: A. se utilizeaza pentru probe de lichide diluate B. se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate C. se utilizeaza pentru probe solide D. utilizeaza o sonda cu fibra optica E. tine cont de granulometria probei(pag. 365)

F2353146. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane: A. polistirenul B. patratele de ceramica alba reflectante C. rasini termoplastice reflectante D. oxizii pamanturilor rare E. rasini schimbatoare de ioni(pag. 366)

F2353147. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de: A. temperatura B. pH C. concentratie D. lungimea de unda E. presiune(pag. 369)

F2553148. Dac doi compui identici prezint n spectrele lor n IR diferene ale poziiei i intensitii relative a benzilor, farmacopeea recomand: A. recristalizarea ambilor compui din solvent B. repetare determinrii pe probe n stare solid C. dizolvarea probelor n acelai solvent i efectuarea spectrelor n aceleai condiii D. schimbarea metodei de determinare E. aplicarea aceleiai metode(pag. 363)

F2553149. Care din urmtoarele substane medicamentoase se identific prin spectrofotometrie n IR: A. hidrocortizonul B. hidrocortizonul acetat C. hidrocortizonul hemisuccinat D. dextranul 70 E. simvastatina(pag. 371)

F2553150. Identificarea omologilor aceleai clase prin spectrofotometrie n IR se poate realiza pentru: A. barbiturice B. sulfamide C. peniciline D. fenotiazine E. antidepresive triciclice(pag. 371)

F2553151. Determinrile cantitative n IR au la baz msurarea urmtoarelor valori:

22

A. energia radiaiei incidente ( Io) B. energia transmis ( I ) C. variaia frecvenei radiaiei D. variaia intensitii radiaiei E. energia absorbit(pag. 356)

F2553152. Metoda de determinare cantitativ prin spectrofotometie n IR se caracterizeaz prin specificitate n: A. identificarea speciilor moleculare B. identificarea izomerilor i stereoizomerilor C. identificarea polimorfilor D. identificarea omologilor aceleiai clase E. stabilirea echilibrului ceto-enolic(pag. 360)

F2553153. Spectrofotometria n IR se utilizeaz pentru determinarea cantitativ a: A. penicilinelor de semisintez B. gradului de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv C. ciclofasamidei din comprimate D. acidului nicotinic E. acidului ascorbic(pag. 356)

F2553154. Radiaiile IR se caracterizeaz prin faptul c : A. au lungimi de und mai mari B. au energii mai mici C. nu pot produce tranziii electronice D. pot produce tranziii de vibraie E. nu pot produce tranziii d rotaie(pag. 353)

F2553155. Absorbiile n IR sunt caracteristice pentru : A. unele grupri funcionale B. legturi C. uniti structurale D. comportarea molecular vibraional E. tipuri de reacii(pag. 354)

F2553156. n determinrile calitativei cantitative prin spectrofotometrie n IR trebuie s se verifice: A. scala lungimilor de und B. repetabilitatea lungimilor de und C. repetabilitatea rspunsului D. zgomotul de fond al spectrofotometrului IR E. puterea de distincie(pag. 358)

F2553157. Care din urmtoarele structuri preyint moduri de vibraie n IR : A. -CH2 B. tripla legtur a carboului C. -C=O D. esteri E. hidrocarburi aromatice(pag. 359)

F2553158. Care din urmtoarele structuri nu prezint moduri de vibraie n IR: A. esterii B. hidrocarburile aromatice C. legtura tripl dintre carbon i azot D. C=O E. CONH2

23

(pag. 359)

F2553159. Exist o corelaie ntre : A. poziia maximelor de absorbie i structur B. prezentarea unor grupri funcionale organice n moleculele substanelor analizate i poziia maximelor C. prezena impuritilor D. grosimea stratului ce trebuie strbtut de radiaie E. culoarea probelor i etaloanelor(pag. 359)

F2553160. Pentru identificarea analitului cu jutorul unei substane de referin se pregtesc A. ambele substane n acelai mod B. se nregistreaz spectrele IR ntre 4000 i 670 cm-1 C. ambele probe diferit D. se nregistreaz spectrele IR ntre 1000 i 550 cm-1 E. ambele probe n aceeai cuv(pag. 363)

F2553161. Pentru obinerea probelor sub form de pastile se: A. tritureaz 1-2 mg analit cu 300-400 mg KBr B. tritureaz 1-2 mg analit cu 300-400 mg KCl C. tritureaz 5 mg analit cu 100 mg KI D. comprim 10 mg analit E. comprim 1 mg analit cu 100 mg NaCl(pag. 362)

F2553162. Grupa funcional C=O ce produce vibraii n IR poate face parte din structuri de : A. aldehide B. cetone C. acizi carboxilici alifatici D. acizi carboxilici aromatici E. esteri(pag. 359)

F2553163. Grupa funcional OH ce produce vibraii n IR poate face parte di structuri ca : A. alcooli B. fenoli C. acizi D. esteri E. alchene(pag. 359)

F2553164. Pentru obinerea pastei aplicat ca prob n spectrometria IR se: A. tritureaz 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minim de parafin lichid B. tritureaz 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minim dintr-un alt lichid C. tritureaz 8 mg din analit cu o cantitate minim de parafin lichid D. tritureaz 1 mg substan de analizat cu 1 ml alcool E. amestec omogen 0,5 mg amalit cu 1 ml H2O(pag. 362)

F2653165. F.R.X. prevede sterilitate n cazul suspensiilor: A. aplicate pe plgi B. de uz intern C. aplicate pe arsuri D. defloculate E. aplicate pe pielea sugarilor(pag. 893)

F2653166. Suspensiile sunt sisteme disperse: A. ultramicroeterogene B. eterogene C. instabile D. stabile E. omogene

24

(pag. 475)

F2653167. La prepararea suspensiilor, obinerea particulelor prin metoda condensrii sau precipitrii se poate realiza prin: A. procedeul dispersrii B. precipitare cu un solvent organic C. precipitare prin modificarea pH-ului D. precipitare prin dubla descompunere E. precipitare cu ageni tensioactivi(pag. 476)

F2653168. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. vitez de sedimentare mare B. sedimentul se formeaz ncet C. vitez de sedimentare mic D. sedimentul se formeaz rapid E. sedimentul se redisperseaz uor(pag. 476-477)

F2653169. Ecuaia lui Stokes se refer la suspensii: A. diluate B. cu particule considerate sferice C. concentrate D. floculate E. de uz extern(pag. 477)

F2653170. Factorii care influeneaz stabilitatea suspensiilor: A. vscozitatea mediului de dispersie B. substana activ ncorporat C. dimensiunea particulelor D. sarcina electric a particulelor E. indicele de refracie a suspensiei(pag. 477)

F2653171. Creterea vscozitii mediului de dispersie a suspensiilor: A. crete viteza de sedimentare B. ncetinete viteza de sedimentare C. contribuie la mbuntirea calitii suspensiei D. contribuie la scderea calitii suspensiei E. reduce dimensiunea particulelor(pag. 477)

F2653172. Metode de obinere a suspensiilor floculate: A. prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. prin utilizarea substanelor tensioactive C. cu ajutorul polimerilor hidrofili D. prin metoda gumei uscate E. prin condensare(pag. 478-479)

F2653173. Controlul suspensiilor urmrete determinarea: A. mrimii particulelor B. vscozitii C. tensiunii superficiale D. capacitii de hidratare E. vitezei de sedimentare(pag. 480)

F2653174. Inregistrarea spectrelor in IR in cazul probelor solide necesit dispersarea acestora intr-un lichid sau solid de tipul: A. clorur de potasiu sau bromur de potasiu B. parafin lichid

25

C. fluorur de calciu D. clorur de sodiu E. policlorur de vinil(pag. 362-363 vol.2 ;1039)

F2653175. Radiaiile IR se caracterizeaz prin: A. producerea de tranziii electronice B. lungimi de und mici, energii mari C. lungimi de und relativ mari i energii mici D. producerea de tranziii de vibraie i rotaie E. frecvene mici i energii mari(pag. 291, 354 vol.2)

F2653176. n controlul medicamentelor spectrometria n IR se aplic: A. exclusiv n determinrile cantitative B. ca metod de identificare a substanelor organice C. la determinarea puritii unei substane D. n cercetarea structurii substanelor E. n identificarea substantelor medicamentoase dup distrugerea integritii structurale a acestora(pag. 356-382 vol.2)

F2653177. Spectrul n IR al unei substane constituie: A. o proprietate ce permite stabilirea identitii i puritii acesteia B. o proprietate chimic C. o proprietate ce permite stabilirea structurii D. o proprietate exclusiv a substanelor perfect simetrice E. o "amprent" a acesteia(pag. 354-356 vol.2)

F2653178. Spectrul IR nregistrat pentru o substan de analizat poate fi utilizat la identificarea acesteia prin compararea cu spectrul IR al substanei de referin nregistrat n aceleai condiii. FR X utilizeaz aceast metod de identificare pentru urmtoarele substane medicamentoase: A. piracetam B. polividon C. fenacetin D. riboflavin E. metamizol sodic(pag. 626,740,766, 775, 825 FR X)

F2653179. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la spectrometria n IR sunt false: A. spectrele obinute n regiunea spectral IR mediu pot fi considerate ca "amprente" ale substanei analizate B. picurile de absorbie n IR sunt mai ascuite dect cele din spectrele electronice (UV-VIS) C. pentru ca o molecul s absoarb n IR este necesar prezena n structura ei a unei grupri cromofore D. numrul de und folosit n domeniul IR este o mrime direct proporional cu lungimea de und E. pentru ca o molecul s poat absorbi radiaii IR este necesar modificarea dipolmomentului su(pag. 290-291, 354-355 vol.2)

F2653180. n cazul aplicrii spectrometriei IR n controlul medicamentelor: A. soluiile de analii n solveni organici trebuie s fie perfect anhidre B. substanele de analizat se introduc n cuve de sticl sau NaBr, NaCl, KBr etc. pentru determinrile cantitative se ine seama de faptul c picurile de absorbie caracteristice pentru fiecare compus, apar la anumite lungimi de und i au o intensitate proporional cu concentraia speciei analizate C. D. este necesar distrugerea integritii moleculelor

26

E. FR X nu face referiri la utilizarea spectrometriei IR n controlul medicamentelor(pag. 1038 FR X)

F2653181. Radiaiile IR pot produce: A. tranziii de vibraie de ntindere, simetrice i asimetrice B. exclusiv tranziii de rotaie C. vibraii unghiulare de deformare D. tranziii electronice E. vibraii de rotaie n plan(pag. 354 vol.2)

F2653182. La controlul funcionrii unui spectrofotometru IR trebuie s se verifice: A. repetabilitatea lungimilor de und pentru aparatele cu filtre B. scala lungimilor de und C. exclusiv repetabilitatea rspunsului D. zgomotul de fond E. puterea de rezoluie a spectrofotometrului(pag. 363, 366 vol.2)

F2653183. Care dintre urmtoarele nsuiri ale substanelor influeneaz analiza prin spectrometrie IR: A. solvenii reziduali B. solubilitatea n ap C. punctul de topire n cazul substanelor solide D. gradul de rotaie a planului luminii polarizate E. polimorfismul(pag. 365 vol.2)

F2653184. n cazul utilizrii metodei prin reflexie difuz n nregistrarea spectrelor IR ale substanelor solide trebuie s se in seama de: A. granulometria probei B. stabilitatea chimic a probei C. sursa de radiaii utilizat D. gradul de hidratare sau solvatare a probei E. detectorul utilizat(pag. 365 vol.2)

27

Tema nr. 53INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1253001. A F1253002. C F1253003. B F1353004. D F1353005. B F1353006. A F1353007. D F1353008. C F1353009. C F1453010. A F1453011. C F1453012. C F1453013. D F1453014. C F1453015. B F1553016. D F1553017. A F1553018. D F1553019. A F1553020. B F1553021. C F1553022. B F1653023. C F1653024. E F1653025. B F1653026. D F1653027. A F1653028. A F2153029. D F2253030. A F2253031. B F2253032. A F2253033. B F2253034. B F2253035. C F2253036. E F2353037. C F2353038. D F2353039. C F2353040. C F2353041. B F2353042. D F2553043. A F2553044. C F2553045. B F2553046. B F2553047. A F2553048. A F2553049. B F2553050. A F2553051. D F2553052. B F2553053. E

F2553054. E F2553055. E F2653056. A F2653057. C F2653058. B F2653059. A F2653060. D F2653061. B F2653062. A F2653063. D F2653064. CINTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1253065. A,B,E F1253066. A,D,E F1253067. D,E F1253068. A,E F1253069. A,B,D,E F1253070. A,B,C F1253071. A,C,D F1253072. C,D F1253073. C,D F1253074. A,B,D F1253075. A,C,E F1253076. A,B,C,E F1353077. A,C,D F1353078. A,B,D F1353079. C,D F1353080. A,D F1353081. C,D,E F1353082. A,C,D F1353083. B,C F1353084. B,C,E F1353085. A,C,E F1453086. B,C F1453087. B,E F1453088. A,E F1553089. A,D F1553090. B,C,D F1553091. A,C F1553092. B,C,D F1553093. B,C,D,E F1553094. B,C,D,E F1553095. A,B F1553096. B,D F1553097. C,D F1653098. A,D,E F1653099. A,B,D,E F1653100. C,E F1653101. B,C,D F1653102. A,B,D F1653103. B,C,D,E F1653104. A,B,D,E F1653105. A,B,C,D F1653106. B,C,D,E

28

F2153107. A,C,E F2153108. C,D,E F2153109. A,C,D,E F2153110. A,D F2153111. C,D F2153112. B,D F2153113. B,E F2153114. A,C F2153115. C,D,E F2153116. A,C,D F2153117. A,E F2153118. B,E F2153119. A,C F2153120. A,B,E F2253121. A,C,D F2253122. A,D F2253123. A,B,D F2253124. A,C F2253125. A,D F2253126. A,C,D F2253127. B,D F2253128. A,C,D F2253129. C,D F2253130. A,C,D F2253131. A,C,D F2253132. C,E F2253133. A,B,E F2353134. A,C,E F2353135. C,E F2353136. A,B,D F2353137. A,B,C F2353138. B,E F2353139. A,C,E F2353140. C,D F2353141. A,B,D F2353142. B,C,E F2353143. A,C,D F2353144. A,C,D F2353145. C,D,E F2353146. B,C F2353147. A,D F2553148. A,B,C F2553149. A,B,D,E F2553150. A,B,C,D F2553151. A,B F2553152. A,B,C,D F2553153. A,B,C F2553154. A,B,C,D F2553155. A,B,C F2553156. A,B,C,D F2553157. A,B F2553158. A,B F2553159. A,B F2553160. A,B F2553161. A,B F2553162. A,B,C

F2553163. A,B,C F2553164. A,B,C F2653165. A,C,E F2653166. B,C F2653167. B,C,D F2653168. B,C F2653169. A,B F2653170. A,C,D F2653171. B,C F2653172. A,B,C F2653173. A,B,E F2653174. A,B F2653175. C,D F2653176. B,C,D F2653177. A,C,E F2653178. A,B,D F2653179. C,D F2653180. A,B,C F2653181. A,C,E F2653182. B,D,E F2653183. A,E F2653184. A,D

29