Tehnologia lucrarilor de constructii

Tema nr. 4

A. Draglina

B. Graiferul

Student: Preoteasa Dragos Marius

Anul III, grupa 2

Draglina Draglina are o cupa suspendata prin cabluri de un brat mai lung decat al unui excavator.Draglina sapa sub nivelul platformei de stationare si descarca pamantul in ramblee,depozite sau mijloace de transport,avand o larga utilizare la extragerea produselor de balastiera sub nivelul apelor. Patrunderea cupei in pamant se face numai sub actiunea greutatii sale proprii ,din aceasta cauza draglina nu poate fi folosita cu rezultate bune ,decat in pamanturi usoare.

La excavatoarele universale, care lucreaza in mod curent cu lingura dreapta , se poate lungi bratul cu un tronson suplimentar si apoi inlocui echipamentul de excavator cu cel de draglina.

Datorita lungimii mari a bratului,draglina poate executa ramblee direct cu pamant sapat din camerele laterale.Cupa are capacitatea de 0,25-1,50 m

Cu draglina se pot executa ramblee pana la inaltimea de 5m, insa din camerele de imprumut situate pe ambele parti ale drumului.

Sapaturile cu draglina se pot executa atat lateral cat si frontal. Un ciclu de lucru se desfasoara astfel:la inceput cupa este trasa cu ajutorul cablurilor de ridicare si de tractiune, spre mijlocul sagetii.Se da apoi drumul cablului de tractiune astfel incat cupa ramanand suspendata de cablul de ridicare,penduleaza ; in momentul in care cupa a atins amplitudinea maxima , se slabeste brusc cablul de ridicare ,cupa cade liber pe teren infingandu-se cu dintii in pamant.Cupa este extrasa apoi (cu cablul de tractiune) si se efectueaza saparea prin raclare pana se umple ,apropiindu-se de excavator,dupa care se ridica la inaltimea de descarcare;platforma excavatorului impreuna cu bratul si cupa se roteste spre punctul de descarcare,unde ,prin slabirea cablului de tractiune cupa basculeaza si se descarca. Echipamentul draglina prezinta avantajul unei lungimi mari a bratului ,ceea ce permite saparea si descarcarea la raze mari de lucru.

Productivitatea de exploatare a excavatoarelor Po este dat de relaia:

m3/or

n care: q este capacitatea cupei, in m3; Tc - durata unui ciclu complet (suma timpilor componeni procesului de spare cu excavatorul), n secunde pentru un unghi de rotire ntre 600 i 1500;

ku - coeficient de umplere a cupei;

ka coeficient care ine seama de afnarea pmntului;

kt coeficient de utilizare n timp a excavatorului cu valori cuprinse ntre 0,70,9. Cicluri de lucru cu draglina Pozitia :

a. pozitia de sapat A(tensionat) B(liber)

b. pozita care sapa A(liber) B(liber)

c. incarca cupa A(liber) B(tensionat)

d. transport pe distante scurte

e. descarca cupa A(tensionat) B(liber)

f. revine in abataj Graiferul

Graiferul este un tip de excavator dotat cu o cupa speciala suspendata prin cabluri de bratul excavatorului ,cupa are doua sau patru falci mobile care se pot inchide si deschide ,apucand pamantul ce trebuie sapat .

Este folosit pentru saparea pamanturilor necoezive sau afanate in prealabil .Cu ajutorul graiferului sunt scoase materiale sapate din gropile de fundatii, puturi,...etc,dupa care se depoziteaza sau se incarca in vehicule.

Productivitatea de exploatare a excavatoarelor Po este dat de relaia:

m3/or

n care: q este capacitatea cupei, in m3; Tc - durata unui ciclu complet (suma timpilor componeni procesului de spare cu excavatorul), n secunde pentru un unghi de rotire ntre 600 i 1500;

ku - coeficient de umplere a cupei;

ka coeficient care ine seama de afnarea pmntului;

kt coeficient de utilizare n timp a excavatorului cu valori cuprinse ntre 0,70,9. Cicluri de lucru cu graiferul

a. pozitia de sapat A(tensionat) B(liber)

b. pozita care sapa A(liber) B(liber)

c. incarca cupa A(liber) B(tensionat)

d. transport pe distante scurte A(tensionat) B(tensionat)

e. descarca cupa A(tensionat) B(liber)

f. revine in abataj A(tensionat) B(liber) Memoriu tehnic Draglina este folosita pentru saparea sub nivelul platformei de stationare si descarca in mijloace de transport , atat basculanta cat draglina prezinta urmatoarele caracteristici date prin tema:

Draglina

Vc=>capacitatea cupei (1,8 m3)

Autobasculanta

Gb=>capacitatea benei (18tone)

Nb=>numarul de basculante (14buc)

Tt=>timp transport dus-intors autobasculanta (100 min)

In prima parte vom calcula timpii specifici de lucru cu draglina.Mai departe se trece la calculul unui ciclu de lucru cu autobasculanta ,stiind capacitatea benei si facad un raport intre aceasta si greutatea specifica a balastului ne rezulta volumul basculantei (11,25m3).Cu ajutorul volumului benei aflam numarul de cicluri de lucru cu draglina pentru umplerea benei autobasculantei printr-un raport intre volumul benei si capacitatea cupei rezultand 7 cicluri de lucru .

Timpul de incarcare al benei este produsul dintre numarul de cicluri de lucru cu draglina pentru umplerea basculantei si suma timpilor specifici de lucru cu draglina. De aici reiese Tcb=42,98min

Timpul total de lucru cu autobasculanta se afla insumand timpul de incarcare al basculante,timpul de transport dat prin tema ,si timpul de descarcare al benei, rezultand (152.98 min)

Timpul total pentru saparea si transportul intregii cantitati.

Aflam numarul de cicluri de lucru pentru o basculanta facand un raport intre volumul total de balast si volumul benei rezultand (88,88 cicluri )si se aproximeaza la (89 cicluri).Timpul total este produsul dintre numarul total de cicluri de lucru pentru o basculanta si timpul total de lucru cu autobasculanta. Ne rezulta un timp de 13615,22 min. Se imparte la 60 si ne rezulta 226,9 h. Timpul real de lucru este raportul dinte timpul total si numarul de basculante, rezultand un timp de 16,20 h. Impartind la 8h o zi de lucru, ne rezulta timpul real in zile de lucru de 3 zile 2,02 zile. Se va proceda in asa fel incat lucrarea sa fie terminata in 2 zile deoarece cantitatea de lucru ramasa pentru a treia zi, exprimata in timp, este mica. Graiferul

In prima parte vom calcula timpii specifici de lucru cu graiferul.Mai departe se trece la calculul unui ciclu de lucru cu autobasculanta .Stiind capacitatea benei si facand un raport intre aceasta si greutatea specifica a balastului, ne rezulta volumul benei basculantei (6.25 m3).Cu ajutorul volumului benei aflam numarul de cicluri de lucru cu graiferul pentru umplerea benei autobasculantei prin raportul intre volumul benei Vb si capacitatea cupei Vc, rezultand 8 cicluri de lucru .

Timpul de incarcare al benei este produsul dintre numarul de cicluri de lucru cu graiferul pentru umplerea basculantei si suma timpilor specifici de lucru cu graiferul.l De aici reiese Tcb=40,72 min

Timpul total de lucru cu autobasculanta se afla insumand timpul de incarcare al basculante,timpul de transport dat prin tema ,si timpul de descarcare al benei rezultand (150,72 min)

Timpul total pentru saparea si transportul intregii cantitati.

Aflam numarul de cicluri de lucru pentru o basculanta facand un raport intre volumul total de balast si volumul benei. Ne rezulta 98 cicluri.Timpul total este produsul dintre numarul total de cicluri de lucru pentru o basculanta si timpul total de lucru cu autobasculanta, ne rezulta (14770,56 min). Se imparte la 60 si ne rezulta 246,17 h. Timpul real de lucru este raportul dinte timpul total si numarul de basculante. Ne rezulta din raport un timp de 24,61 h. In zile, timpul real este de 3,07 zile. Se va proceda in asa fel incat lucrarea sa fie terminata in 3 zile. EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

_1490038734.unknown

_1490038736.unknown