APLICAȚIA 3

În ce a constat cauza Casagrande/Landeshauptstadt. Descrieti pe scurt aspectele relevante în cauză. Evidenţiaţi tipul de discrimare săvărşit. În ce a constat  hotărârea Curţii Europene.suplimentar: găsiţi alte cauze asemănătoare în jurisprudenţa CED

Donato Casagrande împotriva Landeshauptstadt München

Tipul şi obiectul: cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare privind interpretarea articolului 12 primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1612/681 al Consiliului din 19 octombrie 1968, introdusă în faţa CJCE, în temeiul articolului 177 din Tratatul CEE, de Bayerisches Verwaltungsgericht2 (camera a treia)

Situaţia de fapt

Donato Casagrande, reclamant în acţiunea principală, de cetăţenie italiană şi fiu al unui lucrător italian, a urmat cursuri în Republica Federală Germană, pe parcursul anului şcolar1971-1972, la o instituţie de învăţământ secundar în München, solicitând de la municipalitatea acestui oraş, pârâtă în acţiunea principală, o bursă de studiu de 70 DM pe lună, prevăzută la articolul 2 din Bayerisches Ausbildungsförderungsgesetz3. Aceasta i-a refuzat bursa pe motiv că articolul 3 din legea menţionată îi are în vedere numai pe cetăţenii germani, pe apatrizi şi pe străini cu drept de azil.În urma acţiunii în anulare introdusă de reclamant, Bayerisches Verwaltungsgericht din München, prin Ordonanţa din 14 decembrie 1973, primită la grefa Curţii la 11 februarie 1974, a adresat următoarea întrebare preliminară:

Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din legea bavareză care completează Legea privind bursele de studiu (BayAföG), astfel cum a fost publicată la 5 decembrie 1972 (BGBl. 1973, p. 3) este comptabil cu articolul 12 primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii?

Motivarea instanţei comunitare

În cadrul procedurii de pronunţare a unei hotărâri preliminare, Curtea nu se poate pronunţa cu privire la interpretarea sau validitatea unor dispoziţii naţionale, dar ea este competentă să furnizeze instanţei naţionale elemente de interpretare a legislaţiei comunitare care o pot îndruma în aprecierea efectelor dispoziţiilor respective.

Regulamentele comunitare au, în temeiul articolului 189 din tratat, un domeniu de aplicare general şi un caracter obligatoriu şi se aplică direct în toate statele membre, independent de stabilirea condiţiilor de aplicare prin norme adoptate de puterea centrală, de autorităţile unei

ţări membre a unui stat federal sau de autorităţile altor entităţi teritoriale, ori chiar de autorităţi pe care legislaţia naţională le asimilează acestora.

Întrucât politica de învăţământ şi de formare profesională nu face parte din domeniile incluse în tratat la competenţele instituţiilor comunitare, nu rezultă că exercitarea competenţelor transferate Comunităţii ar fi, în orice mod, limitată dacă este de natură să aducă atingere măsurilor adoptate în punerea în aplicare a unei politici cum este cea de învăţământ şi de formare profesională. Cu toate acestea, condiţiile menţionate ar trebui să se aplice fără discriminări între copiii lucrătorilor naţionali şi cei ai lucrătorilor resortisanţi ai unui alt stat membru care domiciliază pe acel teritoriu.

Soluţia instanţei comunitare

Stabilind că orice copil al unui resortisant al unui stat membru care este sau a fost angajat pe teritoriul altui stat membru este admis în sistemul de învăţământ în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii statului gazdă, articolul 12 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 are în vedere nu numai normele privind admiterea, ci şi măsurile generale pentru facilitarea frecventării învăţământului.

1 JO L 257, 19.10.1968, p. 2, Ediţie specială, 05/vol. 1, p. 11.

2 Instanţă de prim grad de jurisdicţie în materie administrativă.

3 Legea bavareză privind bursele de studiu.