aplicatia 1-nedeloiu

Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu, ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI

Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov C.C.D. NEAMŢ, SEPT.- OCT. 2015

POSDRU/153/1.1/S/142342

1

APLICAŢIA NR. 1

PARTEA a II-a

Capitolul I

Spre regimul monolit (1944-1947)

Competenţa specifică 1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor specifici(e) istoriei în

comunicări orale şi scrise

Sursa A

„Proiectul unui armistiţiu, întocmit de oficialităţile sovietice, a fost comunicat guvernelor

american şi britanic la 31 august 1944. […] La insistenţele americane şi britanice […] s-a consimţit

la crearea unei Comisii Aliate de Control pentru România, care să cuprindă reprezentanţi ai Statelor

Unite şi Marii Britanii […].

Delegaţia română de la Moscova, condusă de Lucreţiu Pătrăşcanu, a primit proiectul la 10

septembrie şi a făcut eforturi intense pentru a-i modera termenii. S-a dorit […] să se stabilească

termene precise pentru perioada ocupaţiei sovietice, autorităţilor române să li se acorde mai multă

libertate în ceea ce priveşte administraţia internă, îndeosebi în probleme de siguranţă şi poliţie, şi să

se obţină angajamentul Aliaţilor că întreaga Transilvanie va reveni României. Armistiţiul a fost

semnat în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944 […]. Cerea guvernului român să se angajeze în

efortul de război aliat cu cel puţin douăsprezece divizii de infanterie echipate complet, să permită

deplasarea liberă a Armatei Roşii pe teritoriul său şi să sprijine financiar şi logistic operaţiile

militare ale Aliaţilor împotriva Germaniei şi Ungariei. România îşi asuma, de asemenea, povara de

a plăti despăgubiri care se ridicau la 300 milioane de dolari către Uniunea Sovietică pentru

pierderile cauzate în operaţiile militare de pe teritoriul acesteia şi să înapoieze toate bunurile luate

de pe teritoriul ei […].

Delegația română a părăsit Moscova cu sentimentul că, având în vedere situația de

ansamblu, țara lor scăpase ușor. Dar, în țară, liderii partidelor politice democratice erau profund

îngrijorați de modul în care autoritățile sovietice vor interpreta și vor pune în practică termenii

armistițiului.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Sursa B

„Guvernul condus de P. Groza [...] a dat o atenţie primordială industriei. El a urmat îndeaproape

principiile si strategia schiţate de Gheorghiu-Dej la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist din

octombrie 1945. A condiţionat direct atât refacerea economică a ţării, cât şi progresul ei [...] de

capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit statului rolul

decisiv în acest proces [...] si, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi

reglementat vânzarea si preţurile mărfurilor şi ar fi controlat investiţia de capital. Până în toamna

anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege,

ce regelementau domeniile căilor ferate, producţiei miniere si petroliere, precum si preţurile si

salariile. Această activitate legislativă s-a intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist si-a

extins influenţa în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra problemelor economice

si financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej, secretarul general al

partidului, si-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei Naţionale, atotputernicul

organism de planificare si coordonare, a cărui funcţie principală era mobilizarea întregilor resurse

ale ţării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”

(K. Hitchins, România 1866-1947)



POSDRU/153/1.1/S/142342

2

Sursa C

„Sub directa presiune a comunistilor, guvernul Petru Groza, emanaţia acestora, începe să treacă la

înlăturarea oricărei opoziţii. [...] În noiembrie începe eliminarea conducătorilor si membrilor

organizaţiilor de rezistenţă anticomuniste. [...] În aceeasi lună sunt falsificate grosolan alegerile

parlamentare, comunistii si aliaţii lor fiind scoşi învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din

414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine si cum votează, ci cine numără

voturile» funcţionase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej

împreună cu Vîsinski, comisarul sovietic la Bucuresti. [...]. Un val de arestări se abate peste ţară.

Opoziţia politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiţionale [...] sunt acuzaţi de

«trădare», «complot», «spionaj», judecaţi, condamnaţi şi închişi în închisorile de la Piteşti, Jilava,

Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud [...] sau în lagărele de muncă forţată de la Midia, Poarta Albă,

Cernavodă, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. [...]

La 30 decembrie 1947 [...] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar

formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

METODA TURUL GALERIEI (2h)

Strategie de organizare a clasei: învăţarea pe grupe (fiecărei grupe de studiu îi revine una

dintre cele trei surse istorice, pe baza căreia îşi formulează răspunsul);

În prima oră elevii se familiarizează cu sursa istorică, îşi distribuie, în cadrul grupului,

sarcinile ce le revin;

Sarcini de lucru:

1. Fiecare grup de lucru citeşte cu atenţie textul istoric ce-in revine (A, B sau C);

2. Identificaţi din text nouă termeni istorici ce corespund perioadei studiate în acest

capitol (1944-1947)!

3. Alcătuiţi, pe o coală de hârtie (A3), un tabel sinoptic, pe patru coloane, cu

următoarele rubrici: nr. crt., termeni istorici, explicaţie (definiţie), relaţii între

termenii istorici;

4. Fiecare grup de lucru, în ora a doua, are sarcina să expună la tablă (colile se pot

lipi de tablă) răspunsul dat;

5. Elevii din cele trei echipe vizionează expoziţia, putând face adnotări (completări

şi, eventual, corecturi);

Notarea elevilor se va face în funcţie de numărul de răspunsuri corecte, pe orizontală: un răspuns

corect presupune ca termenul identificat să fie explicat/definit corect şi să aibă corespondenţa

corectă, pe ultima rubrică, cu un alt termen identificat;

Pentru prima sursă, cei nouă termeni istorici ar putea fi ordonaţi şi explicaţi astfel:

Nr.

crt.

Termen Definiţie/explicaţie Relaţii între termeni

1 oficialităţi sovietice demnitari ai URSS Armata Roşie

2 armistiţiu acord între state beligerante în

vederea încetării temporare a

operațiunilor militare

Comisia Aliată de Control

3 Comisia Aliată de

Control

din Comisia Aliata de Control,

impusă în România din

septembrie 1944, făceau parte

armistiţiu



POSDRU/153/1.1/S/142342

3

reprezentanţii Marii Britanii,

Statelor Unite şi Uniunii

Sovietice;

4 Armata Roşie Armata Roşie a fost termenul

folosit pentru forţele armate

ale Uniunii Sovietice între

1918 şi 1946.

Denumirea datează din

perioada războiului civil rus,

când această armată era

adversara „Armatei Albe”.

Numele complet era Armata

Roşie a Muncitorilor şi

Ţăranilor.

Din 1946 armata URSSprimeşte

oficial numele de Armata

Sovietică; totuşi, în vorbirea

informală, continuă să fie

adesea denumită „Armata

Roşie”.

Ocupaţia sovietică, oficialităţi

sovietice

5 delegaţie grup de persoane împuternicit

cu o misiune specială

armistiţiu, despăgubiri

6 divizii de infanterie mare unitate militară, constituită

din mai multe regimente,

compuse din forţe terestre, ce se

deplasează şi/sau duc lupta pe

jos

operaţii militare

7 despăgubiri (de război) sumă pe care un stat învins (şi

vinovat de dezlănţuirea

războiului) o plăteşte statului

învingător pentru a-i compensa

pagubele suferite

armistiţiu

8 operaţii militare acţiune militară de mare

amploare, în vederea realizării

unui plan strategic sau a

sarcinilor subordonate acestuia

divizii de infanterie

9 ocupaţia sovietică luare temporară în stăpânire de

către forţele armate ale URSS a

unei părţi sau a totalităţii

teritoriului unui alt stat (cazul

României, după 23 august

1944);

Armata Roşie, oficialităţi

sovietice, despăgubiri

https://ro.wikipedia.org/wiki/URSS

https://ro.wikipedia.org/wiki/1918


https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_civil_rus


https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Sovietic%C4%83



POSDRU/153/1.1/S/142342

4

Pentru a doua sursă, cei nouă termeni istorici ar putea fi ordonaţi şi explicaţi astfel:

Nr.

crt.


1 guvern organ de stat care exercită

puterea executivă; cabinet,

consiliu de miniştri

Decret-lege

2 industrializare proces de transformare a unei

țări agrare într-o țară industrială

dezvoltată din punct de vedere

economic prin crearea marii

industrii mecanizate

capital, investiţie

3 capital totalitatea bunurilor economice

deținute de o persoană sau de un

grup de persoane, care sunt

utilizate în scopul producerii de

bunuri și servicii destinate

vânzării și obținerii de profit

investiţie

4 investiţie plasare de capitaluri în

întreprinderi industriale,

agricole, comerciale etc., cu

scopul obținerii de profituri;

capital

5 materii prime produs natural sau material

semifabricat, destinat prelucrării

sau transformării în alte produse

capital, industrializare

6 planificare a întocmi un plan; a programa, a

organiza şi a conduce pe bază

de plan; a organiza o activitate,

întocmind planul după care să se

desfăşoare diferitele ei faze;

specifice comunismului:

planurile cincinale (începând cu

1951)

coordonare

7 coordonare dirijare, supervizare, control planificare

8 decret-lege act prin care Guvernul

legiferează din proprie inițiativă

în locul Parlamentului

guvern

9 primatul statului întâietatea statului în raport cu

individul;corespunde regimu-

rilor politice nedemocratice,

inclusiv comunismului;

planificare, coordonare

Pentru a treia sursă, cei nouă termeni istorici ar putea fi ordonaţi şi explicaţi astfel:

Nr.

crt.


1 opoziţie Ansamblul grupărilor sau

partidelor politice care se opun

partidului aflat la putere;

arestare, lagăr, muncă forţată



POSDRU/153/1.1/S/142342

5

politica pe care o duc acestea

față de cei aflați la putere

2 rezistenţă anticomunistă Rezistenţa anticomunistă din

România a fost activă începând

cu anul 1945 şi a durat timp de

mai mult de treizeci de ani,

unele grupuri de luptători izolaţi

subzistând efectiv până la

mijlocul anilor ’70; în general,

se consideră că rezistenţa

armată s-a încheiat în 1962,

odată cu sfârşitul colectivizării;

arestare

3 „trădare” A înşela în mod voit încrederea

cuiva, săvârşind acte care îi sunt

potrivnice, pactizând cu

duşmanul etc. Acuză adusă de

comunişti membrilor partidelor

de opoziţie, pentru a justifica

arestarea acestora;

opoziţie

4 „complot” Înţelegere secretă a câtorva

persoane care uneltesc o acţiune

împotriva unei persoane, a unui

stat etc. Acuză adusă de

comunişti membrilor partidelor

de opoziţie, pentru a justifica

arestarea acestora;

opoziţie

5 „spionaj” Activitate constând în culegerea

și transmiterea unor informații secrete de stat unei puteri

străine.

opoziţie

6 lider conducător arestare

7 lagăr Loc în care sunt ţinuţi închişi şi

sub supraveghere prizonierii de

război sau, în regimurile

totalitare, persoanele

considerate ostile regimului;

arestare, muncă forţată

8 muncă forţată pedeapsă prin care un

condamnat era lipsit de libertate

şi pus la lucru greu;

lagăr

9 arestare Privare de libertate opoziţie

După ce elevii ce vizitează „expoziţia” realizează ultimele adăugiri sau corecturi, profesorul

analizează şi el răspunsurile, punând note pentru fiecare „produs”. În felul acesta, nota „produsului”

va fi nota fiecărui membru al grupului.

FEED-BACK

Pentru asigurarea feed-back-ului, profesorul poate să propună elevilor, individual, eseul de

5 minute: Precizaţi un termen istoric nou pe care l-aţi înţeles cel mai uşor şi un termen istoric nou

pe care nu l-aţi înţeles, sau l-aţi înţeles cel mai greu! Motivaţi alegerea făcută!

aplicatia 1-nedeloiu

Documents