aplicarea legii civile in timp

7/25/2019 Aplicarea Legii Civile in Timp

1/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

Art. 1.794.Aciunea actelor normative n timpUn act normativ intr n vigoare, n principiu, la 3 zile de la data publicrii sale

ntr-o publicaie oficial, cum este n ara noastr onitorul !ficial", e#ist$nd ns%i situaii c$nd actul normativ, datorit importanei sale deosebite &cum este cazul'odului penal, comercial, etc( ale crui dispoziii trebuie aduse nt$i publicului)sau datorit faptului c aplicarea lui necesit e#istena unei infrastructuri caretrebuie nfiinat &cum este cazul nfiinrii *geniei +aionale pentru ocuine *(+((, pentru care trebuie s se gseasc un sediu, s se anga.eze persoane,s se tipreasc formulare, etc(), se aplic de la o dat ulterioar, e#presmenionat n cuprinsul actului normativ %i care poate fi de 30, /0, 0 de zile sauciar de / luni sau 1 an de la data publicrii sale(

2rincipiul care guverneaz intrarea n vigoare a unui act normativ esteprincipiul neretroactivitii legii, care %i are baza n art( 1 alin( din 'onstituie %istipuleaz c5 Legea dispune numai pentru viitor", ea neput$ndu-se aplicaretroactiv, pentru situaii care e#istau de.a n momentul apariiei sale(

'u toate acestea de la principiul neretroactivitii legii e#ista %i unele e#cepiiale retroactivitii legii, e#cepii care se apar datorit unor necesiti practice sauunor principii de ordin umanitar, astfel retroactivitatea actului normativ esteadmis, n principiu, n urmtoarele situaii5

a) c$nd este vorba de legea penal sau contravenional mai favorabil saumai bl$nd &art( 1 alin( din 'onstituie), care se aplic n dreptul penal %i careprevede c unui infractor, care a sv$r%it o infraciune n momentul n care o legeera n vigoare %i p$n s fie prins legislaia s-a modificat, i va fi aplicat legeacare prevede pentru fapta sa cea mai mic pedeaps, indiferent dac este vorbade nou sau vecea lege(

b) n cazul legilor interpretative, care apar ulterior actului interpretat, dar intrn vigoare odat cu acesta deoarece se consider c fac parte din acesta, situaiecare apare atunci c$nd legiuitorul folose%te anumii termeni ce pot da na%tere lainterpretri contradictorii &cum este folosirea termenului de oboseal" n legislaiarutier)(

c) c$nd actul normativ prevede n mod e#pres c se aplic %i unor faptepetrecute anterior, e#cepie contestat de doctrina .uridic deoarece se considerc astfel se ncalc ordinea .uridic e#istent, precum %i drepturile omului,desciz$ndu-de calea unor abuzuri care pot duce la instaurarea unei stri deaos %i nesiguran .uridic(

6e%irea din vigoare a actelor normative sau ncetarea aciunii lor are loc, deasemenea, n forme diferite, nt$lnindu-se mai multe situaii5a) o prim situaie apare atunci c$nd durata n timp a unui act normativ este

limitat, cum este cazul legilor temporare care sunt date pe o perioad binedeterminat &de e#emplu legea bugetului, care are o durat de valabilitate de unan de zile) %i care %i nceteaz aciunea prin a.ungerea la termen, fr a mai finevoie de vreo constatare sau decizie speciala dat de ctre o instituie a statuluin acest scop(

b) o a doua situaie apare atunci c$nd durata n timp a unui act normativ nu afost limitat %i atunci ncetarea aciunii sale are loc prin una din formele abrogrii,

abrogarea fiind conceptul prin care se e#prim ncetarea aciunii actului normativ,scoaterea lui din vigoare(


2/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

c) o a treia situaie apare atunci c$nd actul normativ, dat pe o duratnelimitat, nu este abrogat, dar datorit unor transformri sociale nu mai poate fiaplicat(*ceast form de ncetare a aciunii unui act normativ poart denumirea decderea n desuetudine" %i se refer la imposibilitatea aplicrii unei legii datoritmodificrii sau dispariiei relaiilor sociale pe care acesta le reglementa &dee#emplu descoperirea n arivele 2alatului 2arlamentului a unui ipotetic 2lan dedezvoltare cincinal pe perioada 00-010" votat de area *dunare +aional,plan care datorit transformrilor sociale prin care a trecut 7om$nia nu mai poatefi astzi aplicat sau situaia e#istenei unei legi pentru protecia unei specii deanimale pe cale de dispariie, care, cu toat aceast prevedere legal, dispare,ls$nd legea fr obiect de aplicare sau a situaiei, mai mult de c$t probabile, adispariiei unei specii de animale prote.ate printr-o lege care astfel rm$ne frobiect de aplicare)(

*rt( 1(8( 7egimul politic se refer la ansamblul metodelor %i principiilorde nfptuire a puterii de ctre stat %i a conducerii statului, n str$nsa legtur cusituaia drepturilor %i obligaiilor cetenilor %i posibilitatea lor de a determina sauinfluena politica statului prin participarea lor la adoptarea deciziilor( 'ele maicunoscute regimuri politice fiind cel democratic %i cel dictatorial(

'unoscut din perioada statelor-cetate grece%ti &polis-urile) regimul politicdemocratic presupune e#istena unor condiii, at$t de ordin material %i politic, c$t%i de ordin .uridic, care s fac posibil participarea cetenilor la viaa politicprin e#ercitarea unui control asupra modului n care sunt alese %i %i desf%oaractivitatea instituiile statului(

9eoarece izvoarele dreptului mbrac astzi mai multe forme, n literatura despecialitate se folose%te termenul de sistem al izvoarelor de drept pentru aledescrie, in$nd cont %i de ponderea diferit pe care o au acestea n cadrul fiecruisistem naional de drept &datorit particularitilor geografice, istorice %i politicecare caracterizeaz fiecare stat n parte)(Legea sau actul normativ

!dat cu dezvoltarea societii %i apariia statului, dreptul nescris, cutumiar,nu a putut, s asigure reglementarea %i aprarea noilor relaii care s-au format,astfel c s-a simit necesar apariia unui nou tip de reglementare sub forma legii(

:pre deosebire de obicei &creaia a societii), legea &creaia a statului) este

ntotdeauna scris %i prevede o sanciune, av$nd un caracter mai puinconservator %i put$nd fi modificat %i adus la cuno%tina oamenilor mult maiu%or(

9e altfel legea se poate defini ca fiind un act creat de ctre stat pentru areglementa relaiile sociale cu privire la cetenii statului respectiv %i a sancionape cei care ncalc aceste prevederi, altfel spus5 ansamblul de reguli stabilite destat a cror aplicare este garantat de ctre stat"(

9eoarece izvoarele dreptului mbrac astzi mai multe forme, n literatura despecialitate se folose%te termenul de sistem al izvoarelor de drept pentru aledescrie, in$nd cont %i de ponderea diferit pe care o au acestea n cadrul fiecrui

sistem naional de drept &datorit particularitilor geografice, istorice %i politicecare caracterizeaz fiecare stat n parte)(Obiceiul


3/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

!biceiul sau cutuma este primul %i, totodat, cel mai veci izvor al dreptuluiapr$nd odat cu primele comuniti umane, cu mult nainte de apariia statului(

'reaia a unei societi cu un ritm lent de dezvoltare, obiceiul a aprut dinnevoia oamenilor de a avea anumite reguli de conduit, de comportament care s

le garanteze supravieuirea n lupta inegal care o purtau cu naturancon.urtoare(

'a izvor al dreptului, obiceiul, sub forma dreptului obi%nuielnic sau cutumiar,cuprinde regulile care trebuie respectate de ctre oameni, impun$nd un anumecomportament %i stabilind o anumit conduit necesar %i o sanciune pentrunerespectarea acesteia((3(( !biceiul sau tradiia popular

9intre toate normele sociale obiceiul este cel care se identific cel mai bine cunoiunea de norm social, datorit trsturilor sale specifice( !biceiul sau

tradiia popular este o creaie a societii, fiind nscut din dorinele %i aspiraiilefiecrui popor, din durerile, necazurile %i tririle lui, din lupta dus pentrusupravieuire, din nfr$ngerile %i victoriile avute de a lungul istoriei(

!biceiul este cel care a avut rolul, de-a lungul unei istorii mai mult sau maipuin zbuciumate, s dezvluie toate calitile %i defectele unei naiuni datoritcaracterului su conservator, a perfectei identificri cu locul unde a luat na%tere %is-a format %i, mai ales, a e#traordinarei posibiliti de adaptare, la vitregiile vremii,de care a dat dovad &codrul e frate cu rom$nul" spunea poetul art$nd, c,ve%nicia s-a nscut la ar", iar rom$nii nu %i-au prsit glia strmo%eascindiferent de vicisitudinile istoriei)(

!biceiul se poate caracteriza ca fiind o regul de conduit care a luatna%tere n cadrul unei societi %i care are la baz o repetare voluntar, dinpartea oamenilor, a unui comportament ntr-o perioad relativ ndelungat detimp(

Art. 1.796( 3(3(( :tructura normei .uridice

9in acest punct de vedere structura normei .uridice apare ca o structurintern, denumit %i logico-.uridic %i ca o structur e#tern, denumit tenico-

.uridic sau tenico-normativ(:tructur intern sau logico-.uridic se refer la modul logic de organizare %i

construcie a normei .uridice, la componentele sale reciproc dependente cecompun prescripia .uridic %i care, n principiu, sunt n numr de trei5 ipotez,dispoziie %i sanciune, norma .uridic av$nd astfel o structur triotomic(

1( 62!;6* este acea parte component a structurii interne sau logico-

.uridic a normei .uridice care descrie conduita, format din drepturi subiective %iobligai .uridice corelative, pe care trebuie s o aib subiectul normei .uridice,descris de ipotez, n momentul n care se afl n condiiile sau mpre.urrileprevzute n ipotez(


4/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

9ispoziia prevede, astfel, fie sv$r%irea unei aciunii, fie o inaciune,abinerea de la sv$r%irea unei fapte ilicite, impun$nd, interzic$nd sau permi$ndo anumit conduit sau comportament(

3( :*+'>6U+


5/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

era n vigoare %i p$n s fie prins legislaia s-a modificat, i va fi aplicat legeacare prevede pentru fapta sa cea mai mic pedeaps, indiferent dac este vorbade nou sau vecea lege(b) n cazul legilor interpretative, care apar ulterior actului interpretat, dar intr nvigoare odat cu acesta deoarece se consider c fac parte din acesta, situaiecare apare atunci c$nd legiuitorul folose%te anumii termeni ce pot da na%tere lainterpretri contradictorii &cum este folosirea termenului de oboseal" n legislaiarutier)(c) c$nd actul normativ prevede n mod e#pres c se aplic %i unor fapte petrecuteanterior, e#cepie contestat de doctrina .uridic deoarece se consider c astfelse ncalc ordinea .uridic e#istent, precum %i drepturile omului, desciz$ndu-decalea unor abuzuri care pot duce la instaurarea unei stri de aos %i nesiguran.uridic(

Art. 1.7956e%irea din vigoare a actelor normative sau ncetarea aciunii lor are

loc, de asemenea, n forme diferite, nt$lnindu-se mai multe situaii5a) o prim situaie apare atunci c$nd durata n timp a unui act normativ estelimitat, cum este cazul legilor temporare care sunt date pe o perioad binedeterminat &de e#emplu legea bugetului, care are o durat de valabilitate de unan de zile) %i care %i nceteaz aciunea prin a.ungerea la termen, fr a mai finevoie de vreo constatare sau decizie speciala dat de ctre o instituie a statuluin acest scop(b) o a doua situaie apare atunci c$nd durata n timp a unui act normativ nu a fostlimitat %i atunci ncetarea aciunii sale are loc prin una din formeleabrogrii, abrogarea fiind conceptul prin care se e#prim ncetarea aciunii actului

normativ, scoaterea lui din vigoare(;enica .uridica din tara noastra ca si cea din alte state cunoaste mai multe feluride abrogari*brogarea poate fi e#presa direct atunci cand noul act normativ prevede in mode#pres ca veciul act normativ &sau anumite articole din el) se abroga:au*brogarea e#presa indirect cand noul act normativ nu numeste ,in mood e#pres ,actul normativ care se abroga &sau anumite articole din el ) ci se limiteaza laprevederea ca se abroga toate actele normative anterioare contraredispozitiunilor sale(

:au*brogarea tacita sau implicita care are loc atunci cand noula ct normativ nuabroga in mod direct sau indirect niciun fe@ de act notmativ anterior , darreglementarea pe care o cuprinde se indeparteaza si se deosebeste atat de multde reglementarile din actele normative veci , incat acestea nu se mai pot aplicasi deci implicit ,sunt considerate abrogate(

c) o a treia situaie apare atunci c$nd actul normativ, dat pe o durat nelimitat,nu este abrogat, dar datorit unor transformri sociale nu mai poate fiaplicat(*ceast form de ncetare a aciunii unui act normativ poart denumirea

de cderea n desuetudine" %i se refer la imposibilitatea aplicrii unei legiidatorit modificrii sau dispariiei relaiilor sociale pe care acesta le reglementa&de e#emplu descoperirea n arivele 2alatului 2arlamentului a unui ipotetic 2lande dezvoltare cincinal pe perioada 00-010" votat de area *dunare


6/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

+aional, plan care datorit transformrilor sociale prin care a trecut 7om$nia numai poate fi astzi aplicat sau situaia e#istenei unei legi pentru protecia uneispecii de animale pe cale de dispariie, care, cu toat aceast prevedere legal,dispare, ls$nd legea fr obiect de aplicare sau a situaiei, mai mult de c$tprobabile, a dispariiei unei specii de animale prote.ate printr-o lege care astfelrm$ne fr obiect de aplicare)(

2rincipiul incetarii actiunii unui act normativ prin abrogare sau a.ungerea latermen are si o e#ceptie , cunoscuta prin e#presia de ultractivitate a legii( *ceastaare loc in situatii cu totul e#ceptionale cand un act normativ , desi a fost abrogatsau a a.uns la termen poate fi aplicat pentru rezolvarea unor cazuri ce aparulterior iesirii sale din vigoare &legea penala temporara si legea penala maifavorabila ,blanda )

9eoarece izvoarele dreptului mbrac astzi mai multe forme, n literatura de

specialitate se folose%te termenul de sistem al izvoarelor de drept pentru aledescrie, in$nd cont %i de ponderea diferit pe care o au acestea n cadrul fiecruisistem naional de drept &datorit particularitilor geografice, istorice %i politicecare caracterizeaz fiecare stat n parte)(

Art. 1.796Obiceiul!biceiul sau cutuma este primul %i, totodat, cel mai veci izvor al dreptuluiapr$nd odat cu primele comuniti umane, cu mult nainte de apariia statului('reaia a unei societi cu un ritm lent de dezvoltare, obiceiul a aprut din nevoiaoamenilor de a avea anumite reguli de conduit, de comportament care s le

garanteze supravieuirea n lupta inegal care o purtau cu natura ncon.urtoare(;recerea la organizarea statala a societatii a fost consfiintita prin normeobisnuielnice ,adaptate la realitati noi'a izvor al dreptului, obiceiul, sub forma dreptului obi%nuielnic sau cutumiar,cuprinde regulile care trebuie respectate de ctre oameni, impun$nd un anumecomportament %i stabilind o anumit conduit necesar %i o sanciune pentrunerespectarea acesteia(+ormele obisnuielnice ,recunoscute de puterea de stat, formeaza dreptulobisnuielnic sau dreptul cutumiar care a .ucat un rol important ca izvor de drept ,mai ales in dreptul antic si dreptul feudal

*cest lucru se e#plica prin caracteristicile obiceiului , care este o regula socialace corespunde cel mai bine societatilor cu dezvoltare lenta a fortelor de productiesi a intrebului sistem de relatii sociale (9e asemenea obiceiul ca izvor de dreptpoate e#prima mai bine decat orice alt izvor de drept particularitatile localeprecum si faramitarea politica specifica perioadelor istorice premergatoarecentralizarii vietii economice si politice

2rimele acte normative scrise sclavagiste si feudale sunt de fapt niste culegeride cutume .uridice , cum a fost la romani


7/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

care tinde sa perpetueze relatiile sociale care l au generat ,il fac nepotrivit pentruun sistem de relatii sociale in continuua dezvoltare cu transformari rapide in toatedomeniile


8/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

1( 62!;6* este acea parte component a structurii interne sau logico-.uridica normei .uridice care descrie conduita, format din drepturi subiective %i obligai

.uridice corelative, pe care trebuie s o aib subiectul normei .uridice, descris deipotez, n momentul n care se afl n condiiile sau mpre.urrile prevzute nipotez(9ispoziia prevede, astfel, fie sv$r%irea unei aciunii, fie o inaciune, abinerea dela sv$r%irea unei fapte ilicite, impun$nd, interzic$nd sau permi$nd o anumitconduit sau comportament(

9ispozitia este a cea parte , acel element al normei .uridice ,care prevedeconduita ce trebuie urmata ,in ipoteza data deci care sunt drepturile subiective siobligatiile corespunzatoare ale persoanelor vizate de norma .uridica

9ispozitia trebuie sa prevada fie savarsirea unei actiuni ,fie o inactiune,abtinereade la fapte ilicite9e asemnea dispozitia poate sa impuna o anumita conduita ,sa interzica sau sapermita o anumita conduitatinand cont de caracterul conduitei ,dispozitia poate fi determinanta ,stabilindcategoric fara nicio posibilitate de derogare a drepturilor si obligatiilor subiectelorvizate sau relativ determinata atunci cand norma prevede mai multe varianteposibile de conduita

3( :*+'>6U+


9/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

antisociala si aprevenirii de noi incalcari( 9in acest criteriu sanctiunile pot figrupate ca sanctiuni de anulare a actelor ilicite, sanctiuni reparatorii de repararesi dezdaunare , sanctiuni disciplinare contraventionale si penale(9upa gradul de determinare sanctiunile pot fi de mai multe feluri absolutdeterminante ,relativ deterninante , alternative si cumulative*bsolut determinante sunt acele sanctiuni care fiind formulate categoric nu pot fimodificate B micsorate sau marite- de organul de aplicare spre deosebire decele relativ determinante care se stabilesc in limitele unui ma#im si minim urmandca organul de aplicare sa stabileasca intre aceste limite sanctiunea corecta6n cazul sanctiunilor alternative organul de aplicare poate alege intre doua saumai multe sanctiuni care se aplica pentru un anumit act ilicit'aracterul sanctiunilor prevazute pentru fapte de aceeasi natura se deosebestede la o oranduire la alta (2rin masurile de sanctionare statul urmareste atat stabilirea ordinii legale cat sireeducarea celor vinovati si prevenirea incalcarii normelor de drept (

Art. 1.797 ?orma de guvernm$nt se refer la modul de organizare aputerii de stat, la competena instituiile de conducere e#istente &ce includ2arlamentul, Auvernul %i 2re%edintele sau 7egele), precum %i la caracterulautoritii pe care acestea o e#ercit asupra populaiei, cele mai cunoscute formede guvernm$nt fiind monaria %i republica(

Monarhia este forma de guvernm$nt n care %eful statului &ce poartdenumirea de monar, rege, mprat, emir, ar, etc(), este stabilit pe caleereditar, succesiunea la tron fc$ndu-se pe linie brbteasc &cum era %i n7om$nia, unde se cerea s fie ndeplinite 3 condiii pentru ncoronarea ca rege5

primul nscut, pe linie brbteasc, botezat n credina ortodo# %i s nu secstoreasc cu o rom$nc pentru a nu favoriza nici o familie de boieri %i arm$ne neutru" la disputele interne) sau respect$ndu-se numai regula primuluinscut" &cum este n 7egatul Unit al arii Critanii %i 6rlandei de +ord), %i ocupaceast funcie ntreaga via(

onarul, de regul, nu rspunde .uridic pentru actele sale &actele date dectre el, fiind contrasemnate de mini%trii si care astfel %i asum ntreagaresponsabilitate) %i nu poate fi demis sau scimbat fr voia lui, put$nd doar, ncazul n care naiunea i-o cere, s renune la tron %i s abdice(

onaria poate fi n funcie de prerogativele de care dispune monarul5

- absolutc$nd monarul este unicul deintor al puterii de stat %i singurapersoan abilitat s conduc statul, situaie nt$lnit n !rientul *ntic sub formadespoiilor orientale" %i n


10/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

$epublica este forma de guvernm$nt n care %eful statului &numit2re%edinte) este ales de ctre populaie, prin vot direct, secret, egal %i libere#primat, pentru o perioad limitat de timp, ce merge de la 4 sau ani &cumeste n prezent n 7om$nia) p$n la 8 ani &situaie care se gsea n ?rana, ns%i acolo a avut loc o modificare, astfel c n prezent durata mandatului2re%edintelui este de ani) %i care poart denumirea de mandat, cu precizareac un pre%edinte nu poate deine mai mult de dou mandate fie ele %i succesive(

7epublica poate fi n funcie de prerogativele %i modul de alegere al2re%edintelui5

parlamentar ale crei trsturi sunt alegerea 2re%edintelui de ctre2arlament %i prerogativele sale restr$nse la un nivel protocolar &primirea de %efide stat, numirea de ambasadori, etc(), %eful puterii e#ecutive fiind 2rimul inistruales de ctre 2arlament &cum este cazul Aermaniei, 6taliei, *ustriei, etc()(

pre%i!enial ale crei trsturi sunt alegerea 2re%edintelui prin votdirect sau prin electori &cum este cazul :tatelor Unite ale *mericii), %i

prerogativele sale e#trem de ample, ce includ %i deinerea puterii e#ecutive prinndeplinirea funciei de 2rim inistru %i conducerea Auvernului( semi-pre%i!enialale crei trsturi sunt alegerea 2re%edintelui prin

vot direct %i prerogativele sale relativ e#tinse, ce includ %i numirea unui 2riministru din r$ndul partidului care a c$%tigat alegerile %i cu care mparte putereae#ecutiv, cu precizarea c n unele state &cum este 7usia) 2re%edintele areprerogative mult mai ample dec$t 2rimul ministru, n timp ce n altele &cum este7om$nia sau ?rana) prerogativele sale sunt mult mai reduse dec$t ale acestuia(

9eoarece izvoarele dreptului mbrac astzi mai multe forme, n literatura de

specialitate se folose%te termenul de sistem al izvoarelor de drept pentru aledescrie, in$nd cont %i de ponderea diferit pe care o au acestea n cadrul fiecruisistem naional de drept &datorit particularitilor geografice, istorice %i politicecare caracterizeaz fiecare stat n parte)(

Art. 1.797 egea sau actul normativ!dat cu dezvoltarea societii %i apariia statului, dreptul nescris, cutumiar,

nu a putut, s asigure reglementarea %i aprarea noilor relaii care s-au format,astfel c s-a simit necesar apariia unui nou tip de reglementare sub forma legii(

:pre deosebire de obicei &creaia a societii), legea &creaia a statului) este

ntotdeauna scris %i prevede o sanciune, av$nd un caracter mai puinconservator %i put$nd fi modificat %i adus la cuno%tina oamenilor mult maiu%or(

9e altfel legea se poate defini ca fiind un act creat de ctre stat pentru areglementa relaiile sociale cu privire la cetenii statului respectiv %i a sancionape cei care ncalc aceste prevederi, altfel spus5 ansamblul de reguli stabilite destat a cror aplicare este garantat de ctre stat"(

6n toate statele e#ista mai multe categorii de acte normative , rolul cel maiimportant avandu Bl legea denumirea de lege a fost folosit in doctrina si practica.udiciara pentru a desemna un act normativ adoptat de organul superior al puterii

de stat ,fie el unipersonal sau colegial in functie de tipul istoric de drept si deregimul politic al statului( 9octrina .udiciara a maniferstat un deosebit interespentru stabilirea trasaturilor definitorii ale legii care aratau ca legea este actul


11/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

normativ care reglementeaza la nivel ridicat de generalitate cele mai importanterelatii sociale (

de o larga circulatie si aplicatie este diviziunea notiunii de lege inege in sens material toate actele normative in sens generalegea in sens formal actele normative instituite prin procedura speciala deligiferare(1(3 ?orma de guvernamant

2rin forma de guvernamant se intelege modul de organizare a puteriisupreme de stat ,competenta organelor supreme ale puterii de stat,caracterulautoritatii pe care ele o e#ercita asupra populatiei(*ceasta forma ne arata cine seafla in fruntea statului,cum este organizata institutia sefului statului ,daca esteeligibila sa nu etc(

'ea mai generala clasificare a statelor ,dupa forma lor de guvernamanteste clasificarea in monarii si republici(

onaria este o asemenea forma de guvernamant in care seful statuluieste stabilitE pe calea succesiunii(onarul,avand diferite denumiri rege,imparat,tar ,sulta,faraon,sa,emir etc(-de regula nu este responsabil.uridiceste si nu poate fi scimbat fara voia lui(

'uvantul monar&de la grecescul monos) desemneaza puterea uneisingure personae(9ar aceasta putere ,sfera ei de intindere,variaza de la omonarie la alta (*stfel, monaia poate fi nelimitata-cand monaeul este unicul organ suprem destat,cum este cazul despotiilor orientale sau al monariei absolute feudale saulimitata cand alaturi de monar e#ista si alte organe ale puterii de stat care

indragesc,mai mult sau mai putin ,autoritatea monarului(*semenea monariilimitate sunt monaria reprezentativa pe stari de feudalism si monariaconstitutionala in societatea moderna(

7epublica este o alta forma de guvernamant in care puterea supremaapartine unui organ,ales pe un timp limitat(2ersoanele care compun organulsuprem al puterii de stat sunt responsabile .uridiceste pentru activitatealor(


12/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

?ormele structurii de stat pot fi simple &unitare)si compuse&comple#e)5a):tatul simplu sau unitarE-forma cea mai raspandita a straucturii de stat secaracterizeaza prin e#istenta unei singure entitati statale pe tot teritoriultarii,reprezentata de un singur rand de organe legislative,care infaptuiescsuveranitatea de stat(*semenea state unitare au e#istat in cadrul tuturor tipuriloristorice de stat(2rintre cele cobtemporane citam57omania,Culgari,?ranta,6talia etc(b):tatele compuse &comple#e) se caracterizeaza prin e#istenta pe acelasiteritoriu a mai multor entitati statale,reunite intr-un stat suprapus lor(e#ercitaresuveranitatii puterii de stat este impartita intre organelle supreme ale puterii carereprezint statul in asamblu &adica toate formalitatile statale care il compun) siorganele puterii de stat ale fiecarei entitati statale componente (

:e disting diferite feluri ale structurilor de stat ,dintre care cele maicunoscute sunt de pilda ,federetai si confederatia(

9e regula,este dificil de facut o delimitare neta intre formele federative si

confederative5 prin federatie se intelege statul unional, iar prin confederatie-uniunea statelor (?orma federative&in limba atina,foedus inseamna uniune) presupune,de

regula,trecerea celor mai importante atributii asupar organelor intregii federatii&statului federal),e#istenta a cel putin randuri de organe supreme aleputerii,administratiei de stat si .ustitiei &organelle federatiei si oraganele statelormember a le federatiei),o dupla legislatie ,legislatia intregii federatii si legilatiafiecarei formatiuni statale membra a federatiei ,doua cetatenii etc(

9elimitarea competentei dintre organele federale si formatiunile statalecomponente ale fiecarei federatii variaza de la o tara la alta ,in functie de

conditiile istorice concrete(*tributiile acestor doua randuri de organe de stat suntprevazute prin constitutia federala(2rintre statele federative contemporane se numara

Aermania,6ugoslavia,:tatele Unite *le *mericii,*ustralia,'anada,*rgentina,e#icetc(?ederatiile au aparut ,in principal,ca urmare a unirii fostelorcolonii&:U*,Uniunea *ustraliana,'anada)sau ca o forma tranzitorie de lafaramitarea feudala la statul centraliza&de e#,6mperiul Aerman intre 1F81-11F)(

9e asemenea,federatiile sunt create in tarile multinationale pe bazadreptului natiunilor la autodeterminare si a unirii libere a poparelor egale indrepturi(

'onfederatia ca forma de structura este o uniune de state fara ocoeziune atat de stransa ,fiecare pastrandu-si suveranitatea integrala,uninuecreata ptr anumite scopuri comune ale statelor membre5 militare, diplomatice,economice('unoscuta in trecut confederatia s-a constituit,in special, ptr aparareacomuna(


13/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

Uniunea personnala este rezultatul unei intelegeri intre douastate,constand in desemnarea unui sef de stat comun(:tatele member ale uniuniipersonale isi pastreaza suveranitatea(*stfel reuniuni au e#istat intre !landa siu#emburg&1F1-1F0) si intre 9anemarca si 6slanda&11F-144)(

Uniunea reala este o uniune mai stransa intre doua state,legate nunumai prin persoana aceluiasi sef de stat , ci si prin e#istena unor institutiicommune( *stfel de uniuni au fost create ptr asigurarea unor anumite interese,cum sunt5 comunitate politicii e#terna,a politicii in domeniul financiar etc( 'ae#emple a le uniuni reale se pot indica :uedia si +orvegia &1F1-10),*ustria siUngaria &1F/8-11F)(

2rincipatele unite &untenia si oldova) - intre anii 1F 1F/ - auconstituit o uniune personala, transformata intre anii 1F/-1F/4 in uniunea reala,care a dus la formarea statului unitar(

6storia cunoaste si alte forme de structuri comple#e ,in special celespecifice feudalismului si epocii coloniale-vasalitaea ,protectoratul, asa zisele

uniunii dintre metropole si teritoriile de peste mari &in realitate teritorii colonialeetc()6n afara de impartirea statelor in simple si compuse, cu toate variantele

lor ,forma structurii de stat are si o alta latura, si anume impartirea administrative-teritoriala a statului, problema raportului organelor locale ale puterii cu organellecentrale(!rganizarea administrative teritoriala a statelor nu este o simpla impartiregeografica-teritoriala(


14/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

grup de personae prin metode dictatoriale, brutale, prin foosirea teroareipolitienesti, prin negarea libertatilor si drepturilor individuale,in masura in careacestea sunt prevazute in legislatia statului respective(

*semenea regimuri politice, in care predomina sau sunt ciar e#clusivemetode nedemocratice de guvernare,sunt caracteristice multor state de tip anticsi feudal si deasemena, unor state de tip modern(

*stfel,in statele !rientului *ntic domnea despotismul oriental(*semenaregimuri erau cunoscute si in statele grecesti si la 7oma, purtand denumirea dedictatura sau tiramie( 'u unele e#ceptii ,statele feudale aveau regimuri politiceautocratice(7egimurile autocratice totalitare din epoca moderna sunt cunoscutesub forma regimurilor fasciste,profasciste, comuniste(

7egimul politic democratic presupune e#istenta unor conditii care safaca posibila participarea maselor de cetateni la viata politica, influientarea politiciiinterne si e#terne a statului,e#ercitarea unui control asupra modului in careorganelle de stat indeplinesc vointa lor(

6n conditiile care fi#area legislative a unor drepturi politice si e#istenta unorinstitutii democratice corespunzatoare nu sunt insotite de e#istenta unor garantiimateriale si politice care sa asigure folosirea efectiva a acestor drepturi,suntem inprezenta unor regimuri de democratie feudala(

6ntr-un regim democratic sunt intrunite conditiile atat de ordin material sipolitic cat si de ordin .uridic ptr participarea reala a maselor la conducereastatului,la rezolvarea treburilor privind politica interna si e#terna (

7egimurile democratice se mai pot imparti si dupa criteriul democratieidirecte sau indirecte(6n regimurile de democratie directa,poporul e#ercitanemi.locit puterea de stat, in timp ce in regimurile politice de democratie indirecta

conducerea de stat se realizeaza prin reprezentanti ,prin organelealese&democratie reprezentativa)(7egimurile politice de democratie nemi.locita au constituit o e#ceptie,in

sistemul regimurilor politice predominand regimurile de democratie indirecta(2rincipala problema indirecta in studiul regimurilor politice insa nu este

clasificarea regimurilor politice in democratice si autocratice,care este cunoscutainca din anticitate,ci insasi intelegerea conceptului de democratie(

'onceptia politica-.uridica moderna trebuie sa descopere intreagacomple#itate a democratiei ca teorie ca valente multiple-istorico-filozofice,politico-economice si .uridici-etice(

9efinirea conceptului de democratie nu poate fi redusa la o enuntaresintetica fara a evita formulele simplificatoare('ele mai multe dintre definitiile cucirculatie in diferite epoci sau sustinute in present de diferite curente teoretice semultumesc ca,pornind de la sensul etimologic al cuvantului sa prezintedemocratia drept putere a poprului,fara insa a reusi sa cuprinda si sa e#primeintreaga comple#itate,laturile multiple ale acestei categorii(2entru o abordarestiintifica a conceptului democratiei, este necesar sa desprindem cel putinurmatoarele trei laturi ale acestui concept,aflate intr-o stransa interdependenta5a)in interesul cui se e#ercita puterea de stat,in interesul poporului sau a unui grupsocialD b)care este modul de e#ercitare al puterii ,ce forme imbraca sistemul

politic,cum se realizeaza conducerea de stat a societatii,in ce masura maseleparticipa la conducerea societati si statuluiDc)care este conditia cetateanului instat si societate,ce statut politico-.uridic,drepturi si libertati ii sunt garantate(*cestitrei facori se afla intr-o legatura organica desi stabilesc impreuna limitele


15/15

401 NCC Art. 1.794-1.797

democratiei atat la nivelul regimului politic,cat si cel al statului politico-.uridic alcetateanului(

aplicarea legii civile in timp

Documents