- Uraaaaaaaa ! A

apărut un nou

număr din revista

şcolii noastre !

- D-abia aştept să

o citesc !

Nr.5/2007

apare semestrial

Din

creaţiile

copiilor

A plecat vara…

Incet, incet, se duse vara, Si ziua incepu sa scada.

De-acum in fiecare seara, Incepe frunza ca sa cada.

Iar cerul verii azuriu

Se schimb-acum, treptat, treptat Pan’ ce ajunge cenusiu.

Si-ncepe-a plange ne-ncetat.

Cu lacrimi mari, o ploaie rece, Cade greu si apasat.

De parca-ar vrea ca sa inece, Ce vara-n urma a lasat.

Istvan Antonio cls. a V-a B

Prof. Lb. Romana Ursache Gabriela

Din

creaţiile

copiilor

Toamna

Norii fumurii, Frunze ruginii,

Cad pe jos Foarte frumos.

Timpul trece Vremea-i rece. Ziua-i scurta,

Noaptea-i lunga.

Soarele ascuns, Ploi reci a adus

Vant si furtuna, Seri fara luna.

Ea este tristete, Si melancolie, Dar si bogatie, In natura vie.

Istvan Antonio cls. a V-a B Prof. Lb. Română Ursache Gabriela

Toamna a sosit! A sosit toamna bogata,

Toamna cea intunecata,

Val de bruma argintie,

Ce se-abata pe campie.

Alai de frunze ruginii,

Gasesti pe unde ai privi.

Soarele iubit se-ascunde,

Cainii latra la raspante.

In casa a gutui mirose,

Pe masa-s nucile lemnoase.

Flori de toamna stau in glastra,

Poaia bate in fereastra.

Ivan Ana Coralia cls. a-V-a B

Inceputul scolii Toamna iarasi a sosit,

Noi la scoala am pornit

Copacii s-au desfrunzit

Iar frunzele, pamantul au acoperit.

Este un nou an scolar,

Optimisti si plini de har,

Suntem gata sa-nvatam,

Uniforma s-o purtam.

Legume, fructe tu ne-ai dat

Dar daca-as sta sta sa ma gandesc,

Tot pe vara o doresc! ,

Toamna, anotimp bogat!

Tahu Ioana cls. a-V-a B

Prof . lb. română Ursache

Gabriela

Clipe de toamna

Intr-o seara, la apus,

Un corb negru a adus,

Vestea ca a doua zi

Trista toamna va veni.

Pasarile pleaca-n zbor,

Luand pe aripile lor

Amintirile dulci de vara

Pe cand ne jucam pe-afara.

Soarele paleste-n cer,

Sub umbra norilor de fier.

Si ploaia canta-o melodie

Monotona si tarzie.

Vantul urla pe campii,

Luand pe marilei aripi,

Frunze multe aurii,

Ce danseaza-n ritmuri mii.

Totu-i trist si mohorat,

Amortit, batut de vant...

Totu-i rece si stingher

Sub plumburiul cer.

Nita Raluca cls.a V-a B

Prof lb. română Ursache Gabriela

Zile de toamnă

Ieri vedeam pe lunca flori

Mandri fluturi zburatori

Si vedeam zburand albine

Ieri era si cald si bine

Azi e frig si nori si vant

Frunzele cad la pamant

Florile stau suparate

Vestejesc de bruma toate.

Ieri era frumos pe-afara

Ca-ntr-o calda zi de vara

Azi e toamna pe pamant

Vreme rea si bate vant.

Rada Iulia, clasa a-III- a A

Inst. Constanta Balan

Despre

iarnă…

Din

creaţiile

copiilor

Iarna

A-nceput sa cearna

Friguroasa iarna.

- Hai , babuta, cerne,

Scutecele asterne,

Sa feresti de vant

Fir de grau plapand!

Pune flori pe geamuri,

Turturi lungi pe ramuri

Si mai fa-mi, babuta,

Drum de saniuta.

Cristina Mitea, IV C

Inv. Ioana Calciu

Iarna a sosit

Iarna a sosit,

Toamna ne-a parasit.

Bine ai venit!

Bulgarasi micuti, micuti

Copiii inzapeziti,

Fericiti au sosit.

Acum aici.

Esti aici iarna

Te-am asteptat cu nerabdare,

Toamna a plecat

In schimb, tu ai venit, iarna.

Mihaescu Andreea, III A

Inst. Balan Constanta

Surpriza de Crăciun

de Balaban Cristina, IV A

Inv. Tone Nicoleta

Intr-o plăcută zi de iarnă, cu câteva zile inainte de Crăciun, fulgii

uşori de nea se adunau formând o plapumă moale ca de catifea, ce aco-

perea tot satul. Copacii adormiţi şi fără vlagă erau invăluiţi de albinuţele

imaculate de zăpadă ce continuau să cadă peste intreaga fire.

La marginea satului, Maria şi prietenii ei; Dan, Beatrice şi Cătălin se

jucau cu zăpadă.

Lângă locul de joacă al copiilor, se afla o căsuta neinsemnată, unde

locuiau doi bătrâni: o bătrânică miloasă şi blânda , un bătrânel cam po-

somorât, dar bun la suflet, impreună cu nepoţica lor. Adeseori,

bătrânica le făcea prăjiturele, care erau grozav de gustoase şi se topeau

in gură.

- Beatrice, am aflat că cei doi bătrâni sunt trişti pentru că nu pot avea

un brad de Crăciun pentru nepoţica lor! spuse cu tristeţe Maria.

- Ce-i de făcut? a intrebat Dan.

- Nici o grijă! M-am gândit la tot! O să le facem o petrecere surpriza

de Crăciun. O să-i invităm acasă la mine şi o să petreacă cel mai frumos

Craciun. Sunteţi invitaţi şi voi, bineinţeles! a exclamat Maria.

Zis şi făcut. Toţi au confecţionat podoabe minunate, iar pomul astfel

impodobit era aşa de frumos de nu-ţi puteai lua ochii de la el.

In seara de Crăciun invitaţii de onoare erau aşteptaţi de copii. Când

au sosit au fost aşa de bucuroşi că le-au dat lacrimile.

Petrecerea de Crăciun a fost minunată. Copiii au fost fericiţi că au

făcut o faptă bună.

Acum, dansul graţios al fulgilor de nea aducea parcă bucurie şi

linişte in sufletele tuturor.

Mos Craciune!

Dobra Zoia Fatia Mihaela, III C

Inv.Oprea Milica

Mos Craciune!Mos Craciune!

Ai mai adus un an

Cu tine

Plin cu cadouri multe.

Craciunita ta,

Este precum mamica mea,

Are grija de tine

Sa ne aduci cadouri multe.

A sosit iarna!

Arghir Maria Teodora, III C

Inv.Oprea Milica

Iata a trecut un an

A trecut si toamna bogata

A venit din nou zapada

Viata sa ne-ncante.

Oameni de zapada facem,

Pe la case colindam

Brazi frumosi impodobim

Cadouri ca sa primim.

Anul nou il asteptam.

- Iarna, bine ai venit!

Iarna Chircu Silviu, III C

Inv.Oprea Milica

Iarna,vino tu frumoaso,

Pe la noi ,pe la copiii,

Cu zapada ta pufoasa

Si cu multe jucarii

In ajun de sarbatori

Toata lumea-i bucuroasa!

Asteptam grele ninsori,

Ca sa nu plecam de acasa.

Poate Mosu va veni

Si am vrea sa ne gaseasca,

In pacea casutei noastre

Ca in vremea stramoseasca.

Mos Craciun Tudorache Cristina Paula, III C

Inv. Oprea Milica

Mos Craciun cu barba alba

Si cu sacul plin

Esti atat de darnic

In amintirile copilariei mele.

Te astept la mine acasa

Cum e datina strabuna

Cu colinda si cu cantec.

Vino ,vino,Mos Craciune!

Visul

Cand soarele aspru Adoarme sub pamant Si noaptea cereasca Renaste din trecut, Deschide fereastra Priveste spre stele Si urca in visul Ce zboara spre ele. Cand cerul albastru Cu noaptea te prinde Tu fugi dupa luna Caci ea te ascunde. Cand simti lumina lunii Si noaptea o patrunzi Ca sa poti intelege Un glas ce nu-l auzi... Visul te patrunde Te prinde-n infinit Dar soarele rasare Si visul...s-a sfarsit!

Daniciuc Beatrice cl.a 8-a B

Prof. lb. română Ursache Gabriela

Pădurea Bucur era cea mai frumoasă operă a naturii din

ţara noastră.

Era asemănată cu o zână bună şi frumoasă, căreia îi stătea

bine în orice veşmânt: iarna purta o rochie albă ţesută cu fir de

aur, primăvara, era îmbrăcată în flori colorate şi parfumate care

prevestea că toată natura e în sărbătoare, vara, toţi fluturaşii

coloraţi din dumbrava plină de lumină, se grăbeau să ajungă pe

blânda rochie a domniţei, iar, toamna, purta o haină cu trenă

lungă, de culoarea vântului.

Dar, astăzi, nu a mai rămas decât un meleag întunecat şi

trist, plin de gunoaie şi mizerie, cu cioturi în loc de copaci şi cu

animale fără adăposturi. Locul care era odată fericit, cu multe

animale, păsări şi plante rare, acum este pustiu.

Iar noi oamenii suntem vinovaţi pentru toate acestea.

Vrem să avem păduri rare şi îmbelşugate, dar nu facem nim-

ic pentru asta. Ne ducem în excursii, să vizităm pădurile, şi în

loc să fie curat şi frumos, noi lăsăm mizerie şi gunoaie.

NATURA ESTE ÎN PERICOL!

Dar, totuşi, nu ne pierdem toate speranţele! Mai avem o

şansă.

Există o echipă care salvează această pădure! ,,Cercetaşii’’

adună toate gunoaiele şi mizeriile, construiesc adăposturi pentru

animale şi păsări şi plantează copaci.

Acum pădurea Bucur este fericită şi nu-şi mai plânge copa-

cii tăiaţi, animalele şi păsările dispărute.

Oamenii trebuie să îngrijească pădurea. Să nu uităm

niciodată că pădurea este plămânul verde al planetei!

Ioana Gheorghiu, V B

Prof biologie Costescu Mariana

Asta in conditiile in care planeta este deja suprapopulata. Acum. In urmatorii 20 de ani, explozia demografica va avea efecte devastatoare. Omenirea se va confrunta cu o criza a apei si cu o criza energetica. Milioane de oameni vor fi nevoiti sa migreze pentru a supravietui.

Teritorii imense vor deveni pur si simplu nelocuibile. Pe masura ce fenomenul de incalzire globala se va accentua, catastrofele naturale vor

deveni mai frecvente. Un risc iminent este topirea calotei polare (care a inceput deja). Consecintele acestui fenomen sunt greu de evaluat. Specialistii sunt siguri ca topirea ghetarilor arctici va provoca o crestere dramatica a nivelului marilor. Raportul secret al Pentagonului avertizeaza ca o mare parte a Europei va fi inghitita de ape. Zonele inalte ale batranului continent vor intra intr-o noua "era glaciara", cu temperaturi "siberiene".

Alte regiuni ale globului se vor transforma in desert . Toate aceste grozavii nu sunt asteptate intr-un viitor indepartat, ci nu mai tarziu de

anul 2020. Primele cataclisme majore in Europa sunt prognozate pentru 2007. Ce ne rezerva viitorul? Haos, anarhie, migratii, molime, foamete - sunt de parere Randall si Schwartz. Ei

avertizeaza ca, in curand, batalia pentru resurse, hrana si apa va deveni cu adevarat o lupta pe viata si pe moarte. Multe state vor incerca sa-si dezvolte arsenale nucleare pentru a-si proteja resursele. Numai cei mai puternici vor supravietui. Milioane de oa-meni vor fi ucisi in razboaie si in catastrofe naturale. Aceste previziuni sinistre nu sunt rodul imaginatiei unor "ecologisti" exaltati, ci concluziile unui studiu extrem de serios, realizat sub egida Departamentului american al Apararii.

Ionita Andreea , Dinu Alina, clasa a VIII-a B

Prof. biologie Costescu Mariana

Impreuna putem face lumea mai buna !!!

culese de Mihaescu Andreea şi Rada Iulia, III A

Inst. Bălan Constanţa

O imensa colonie de furnici a fost descoperita in Mexic, intr-un carg de

200 de Acacia, o specie de salcam.

Furnicile traiesc in interiorul spinilor acestor salcami, fiecare colonie

adapostind aproximativ 18.000de indivizi. Ceea ce este ciudat la aceste furnici este

faptul ca ele nu sunt agresive, acceptand in cuib furnici straine, venite de la 10 km de-

partare. Nu acelasi lucru se intampla in Africa unde furnicile care isi gasesc ada-

post in spinii de Acacia sunt extrem de razboinice, tot furnicarul mobilizandu-se pen-

tru apararea teritoriului.

Intre furnici si salcami exista un contract de asistenta mutuala, arborii oferind

adapost , loc pentru cuiburi si secretii nutritive, iar furnicile atacand orice fiinta care in-

cearca sa distruga sau sa lezeze salcamul.

Mic vocabular:

Spini= plante cu tepi ex:cactus, trandafiri, acacia.

Colonie= un grup.

Agresiv=certaret, razboinic., care ataca

Contract= intelegere.

Asistenta= participare.

Mutuala= reciproca.

Secretii= eliminarea unor substante din organism

A leza = a rani, a vatama

Mai mult de un sfert din creaturile marine traiesc in jurul recifelor de corali,

care includ animale de toate formele si marimile, si mai mult de 2.000 de pesti.

Caracatitele pot arunca cerneala in apa, daca sunt atacate. Aceasta coloreaza

apa, ajutandu-le sa scape.

Pestele-clovn are o mucozitate care il protejeaza de otrava anemonelor, biba-

nii de recif uriasi sunt cei mai mari pradatori. Pestii-inger mananca buretii care

traiesc pe corali.

Calutii de mare traiesc printre corali. Ei inoata miscandu-si aripioara dorsala.

Stiati ca cel mai mare recif de corali din lume este Marea Bariera de Corali

din estul coastei Australiene.El este atat de mare, incat poate fi vazut din spatiul

extraterestru.

Motanul Tomy

Motanul meu, o fi el negrişor,

Dar este mare vânător,

Păsările el pândeşte,

Aşa hrana şi-o găseşte.

Dar tot mai bun este un peşte!

E leneş, plimbăreţ şi mofturos,

Dar e tare afectuos!

De la Animax l-am luat,

Să-mi toarcă de sunt supărat.

Antone Alexandru, III B

Înv. Badea Maria

Ursuleţul meu

Eu am un ursuleţ

Tare vorbăreţ,

Este haios,

Dar şi pufos.

El crede că-i tare curajos,

Dar e mare fricos!

Moldoveanu Miruna, IV A

Inv. Tone Nicoleta

Numerele PRIETENE (AMIABILE)

sunt numerele care au proprietatea că

fiecare este egal cu suma divizorilor ce-

luilalt. Lui Pitagora ((570 – 500 î. Hr.)

sau (580 – 496 î. Hr.)) i se atribuie

găsirea primei perechi de numere prie-

tene: 220 şi 284.

220 = 1+2+4+71+ 142;

284 = 1+2+4+5+10+11

+20+22+44+55+110.

În anul 440 î. Hr. Meton din Ate-

na dezvolta conceptul de ciclu metonic,

o perioadă de aproximativ 19 ani, în care

mişcarea Soarelui şi a Lunii observate

de pe Pământ par a se suprapune. Acest

ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi

evreiesc.

În anul 300 î. Hr. Euclid (330 -

275 î. Hr.) prezintă o formulă a numere-

lor perfecte şi anume:

2 p –1

· (2 p

– 1 ), unde p

si 2 p – 1

sunt numere prime.

În anul 230 î. Hr. Eratostene din

Cyrene (275 - 195 î. Hr.) dezvoltă o

metodă de determinare a tuturor numere-

lor prime mai mici decât un număr dat:

Ciurul lui Eratostene.

În anul 180 î. Hr. într-o lucrare de

astronomie Hypsicles introduce uzanţa

împărţirii cerului în 360 de grade în ma-

tematica greacă.

În anul 46 î. Hr. Iulius Cezar in

troduce, la sfatul astronomului

Sosinge, calendarul compus din trei ani

de 365 de zile şi un an de 366 de zile

În anul 100 d. Hr. Nichomachus

din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge

laolaltă toate cunostintele vremii în do-

meniul teoriei numerelor. Sunt prezen-

tate cele patru numere perfecte cunos-

cute: 6, 28, 416 şi 8128.

În anul 250 d. Hr. într-un tratat

de matematică a chinezului Sun – Tzi

(secolul 3) apare problema: „Să se

găsească un număr care împărţit prin 3,

5, 7 să dea resturile 2, 3, respectiv 4”,

problemă provenită din necesitatea

întocmirii calendarului. În algebra

modernă, o astfel de problemă poartă

numele de „lema chineză a restului”.

În anul 620 d. Hr. indienii folo-

sesc regula lui 9 (dacă numerele natu-

rale se adună, se scad, se înmulţesc sau

se împart fără rest, rezultatul este con-

gruent modulo 9 cu numărul obţinut

prin adunarea, scăderea, înmulţirea sau

împărţirea resturilor împărţirii la 9 a

numerelor date ) pentru verificarea co-

rectitudinii operaţiilor aritmetice.

Material realizat de elevii clasei a V-a B,

Prof. matematică Barboi Viorica

Problema 1

Gândiţi-vă la un număr şi îl scrieţi. Înmulţiţi acest număr cu 2

şi adunaţi 1. Apoi înmulţiţi cu 5 şi scădeti 5. Numărul obţinut

împărţiţi prin 10. Rezultatul scrieţi-l lângă primul număr

gândit. Ce aţi obţinut?

Soluţia Problemei 1 Numărul gândit.

Problema 2

Înscrieţi în cerculeţe pe desen numerele de la 1 până la 7 ast-

fel, încât pe fiecare dreaptă suma numerelor să fie egală cu 15.

(Soluţie problemei nu-i unică.)

Soluţia Problemei 2

Problema 3

Pe o casă sunt patru coşuri de fum, pe casa vecină – trei, iar

pe casa următoare – două. Ce obţinem în rezultat?

Soluţia Problemei 3 În rezultat vom primi fum.

Problema 4

Cum se zice corect: "9 şi 7 va fi 15" sau "9 plus 7 este egal cu

15" ?

Soluţia Problemei 4 9+7=16.

… În anul 1100 d. Hr. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a

triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal.

… În anul 1150 d. Hr. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea

„Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale

vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii, concentrându-se asupra

ecuaţiilor diofantice.

… În anul 1200 d. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de

Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”, considerata timp de două se-

cole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor.

Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9.

… În anul 1491 d. Hr.

în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algorit-

mul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12.

Leonardo da Vinci (15.04.1452 – 2.05.1519) anticipează construirea

ceasului cu pendul, al cărui mecanism utilizează principii de divizibi-

litate.

… În anul 1536 d. Hr. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului

Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336.

… În anul 1575 d. Hr. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul

rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n

numere impare este egala cu n 2.

… În anul 1603 d. Hr. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr

perfect. Acestea sunt numerele miliardelor şi, respectiv, a sutelor de

miliarde.

… În anul 1621 d. Hr. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „

Aritmeticii lui Difante”, reînvie studiul teoriei numerelor.

… În anul 1623 d. Hr. Wilhelm Schickardt construieşte prima ma-

şină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi, iar ajutată de ope-

rator – înmulţiri şi împărţiri. Visul matematicienilor de a putea utiliza

o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate.

… În anul 1635 d. Hr. René Descartes (31.05.1596 – 11.02.1650)

descoperă teorema, numită de urmaşi a lui Euler, conform căreia între

numărul vârfurilor, muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie

să existe relaţia: V – M + F = 2,

unde V = numărul vârfurilor, M = numărul muchiilor, F = numărul

feţelor.

Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică.

(continuarea in numărul viitor)

Azbestul denumit de Pliniu cel Batran „piatra pentru tesut”, era cu-

noscut cu mii de ani inaintea erei noastre de catre chinezi si egipteni,

care executau din el filituri necombustibile.

Carbunele a fost „descoperit” in urma cu trei milenii cand, dupa cum

spune legenda, un pastor chinez facand o vatra din piatra observa ca

acestea iau foc. Mai tarziu, prin secolul al XII-lea, Marco Polo poves-

teste despre „piatra neagra” ce arde ca lemnul, intalnita in China. Car-

bunele a fost pretuit la adevarata lui valoare abia in secolul alXIII lea,

fiind folosit la incaput pentru iluminat.

Diamantul care in limba greaca inseamna „invincibil”, a fost denumit

astfel de Pliniu cel Batran datorita marii lui rezistente la sfaramare.

Primele marturii scrise asupra diamantului dateaza din secolul al V-lea

i.e.n.

Fosforul a fost una dintre descoperirile alchimistilor cautatori de aur

ai secolului al XVII-lea. Hennik Brand a obtinut fosforul la Hamburg

in anul 1669, prin fierberea si evaporarea urinei de om si animale. El

l-a denumit phosphorus mirabelis – miraculosul purtator de lumina.

Platina a fost denumit astfel pentru ca la inceput era confundat cu ar-

gintul, plata. Prin secolul al XVIII-lea, era aruncat in rauri si in mare

pentru a impiedica folosirea ei la falsificarea aurului. Intr-adevar, in

aceea perioada erau des puse in circulatie monede de platina aurite,

care aveau sunetul aurului curat.

Wolframul era folosit in China evului mediu drept colorant in indus-

tria portelanului. „Spuma lupului” este denumirea lui in traducere ex-

acta. Metalurgistii germani au observat ca in procesul de topire a sta-

niului se formeaza o spuma ce infuleca, asemenea unui lup flamand,

metalul atat de folositor.

Molibdenul are o istorie veche, spadele japoneze din evul mediu

fiind executate din oteluri ce contineau mici cantitati din acest pretios

metal. Prima pulbere de molibden metalic a fost obtinuta in anul 1782

de catre savantul suedez Karl Scheele.

Prof chimie Gheorghiu Georgeta

A început anul şcolar şi ne-am întâlnit în vechea clasă. Am făcut cunoştinţă cu no-

ua noastră doamnă dirigintă şi, surpriză, cu noul nostru coleg, Apolodor.

La început, ni s-a părut ciudat să avem printre noi un pinguin. Apolodor era

elegant, mereu îmbrăcat în frac, grăsuţ şi atrăgător. Mi s-a părut mie sau chiar

toate fetele îi făceau ochi dulci?

Urma ora de geografie. Doamna profesoară l-a invitat să ne povestească despre ţara lui natală aflată în

nordul Canadei, peninsula Labrador. Noul nostru coleg ne-a istorisit despre familia lui - de care îi era

foarte dor - despre gheţari, banchize şi despre bunul său prieten Fram, un urs polar care fusese actor de

circ în tinereţe.

La ora de desen însă, Apolodor a vrut mai întâi să înoate în păhăruţul cu apă în care înmuiem pensula.

Din păcate, apa era insuficientă, nu încăpea în pahar şi până la urmă a renunţat. 'Deoarece nu ştia cum se

folosesc culorile, Apolodor s-a pictat pe faţă. Toată clasa a râs de gestul lui Apolodor, iar doamna s-a

supărat şi i-a cerut să nu se mai întâmple. Supărat la rândul lut, Apolodor a pupat-o pe doamna profesoa-

ră ca să-l ierte. Doamna l-a iertat pe dată şi apoi i-a arătat cum se combină culorile, i-a explicat de ce ele

se împart în culori reci şi calde şi cum se desenează. Plin de talent, Apolodor a pictat un gheţar pe care

se aflau (după cum ne-a explicat) mama sa, pe nume Apolodora, tatăl său, pe nume Alcindor, fratele său

Linodor şi surioara sa, Minodora. Ceva mai la dreapta apăreau în desen şi bunii săi prieteni, ursul Fram,

leul Amedeu şi cangurul flie, dar din cauza îmbrăcăminţii cam primăvăratice, ultimilor doi le îngheţase

zâmbetul.

Deoarece şcoala din Labrador nu este ia fel de serioasă ca şcoala românească, la matematică Apolo-

dor a transpirat serios, deoarece pinguinii nu prea se ocupă de socoteli. Văzând aceasta, mai mulţi colegi

au cerut voie doamnei profesoare şi au adus din vecinătatea scolii un frigider. Apolodor s-a mutat din

bancă pe unul dintre rafturile încăpătoare ale sale şi apoi totul a decurs foarte bine.

Dar a venit şi ora de muzică... Noi eram neliniştiţi, întrebându-ne ce năzbâtii o să mai facă. Atunci

când ne-am apucat de repetat cântecelul pe care îl învăţasem anul trecut, Apolodor ne-a încântat pe toţi cu

vocea lui, dar mai ales pe doamna profesoară. Abia apoi ne-am amintit cu toţii că e tenor. Doamna a ho-

tărât să-l pună prim - solist iar noi, ceilalţi, l-am acompaniat în cor, stârnind la sfârşit ro-

pote de aplauze.

Aşa s-a încheiat acea zi de scoală, care mie mi-a plăcut foarte mult,

părându-mi foarte hazlie. Acum, cu Apolodor noi ţinem legătura prin roa-

ming şi-l aşteptăm cu drag să se întoarcă...

Chisăliţă Maria, VA

PROF. LB. ROMÂNĂ VOINESCU MARIANA

O.Z.N Compunere Gramaticala Pleonasme si Omonime

Pe un cer negru instelat cu stele,in data de 14 fe-

bruarie 2550,se vazu o lumina alba puternica ca strabatu cerul. Acum stiri:

-Buna seara doamnelor si domnilor,in aceasta seara pe la ora 22 pe cer s-a zarit o lumina enervanta care i-a indispus pe locuitorii orasului nostru ''TOWNSVEIL'' Acest fenomen a facut niste femei in varsta sa cada in jos pe strada si niste animale sa sara in sus de bucurie crezand ca acest lucru inseamna ca s-au facut reduceri la magazinul de accesorii pentru animale.La Revedere. Lumina ce a strabatut cerul s-a dovedit a fi un O.Z.N., care la scurt timp a aterizat pe aeroportul de avioane. Ciudatenia zbura-toare era facuta din doua jumatati egale,galbene originare de pe planeta Marte,si de asemenea O.Z.N-ul era foarte origi-nal.Locuitorii orasului erau fosrte suparati deoarece extraterestri au emigrat din tara lor si acum imigreaza in tara lor. Usile ozn-ului se deschisera si din el au iesit doi extraterestri verzi cae au coborat din masinarie.Extraterestrii aratau de parca ar fi jucat in filmul ''Shrek''. Acum interviu in direct cu extraterestrii:

-Buna ziua de ce ati venit la noi,pe Pamant? -Pai dati-mi voie sa va explic.Ni s-a stricat motorul si trebuie sa il reparam.

-Atunci va trebui sa stati la noi o vreme pana cand va veti repa-ra motorul nu?

-Pai da. A doua zi la hotelul de zece stele la care s-au cazat oaspetii: -Bartolomeu lasa capul omului de serviciu in pace,daca vrei ceva de mancare du-te in bucatarie ca cica azi e ziua cea mare in care o prajesc pe celebra balena care acum 100 de ani a distrus trei sferturi din Pamant doar deschizand gura.Din pacate gura mi-rosea atat de tare incat vietatile su murit,dar lui Dumnezeu i s-a fa-cut mila si l-a creat pe om din nou. -Bine tati,daca asa zici tu! -Acum unde este slujitorul meu ''ASHALISALAMDANAM'' -Aici sefu! -Bine.Pentru ca vreau sa te duci sa insepectezi acest oras. -Sefu degeaba am fost deja si totul e cam naspa. -Toti oamenii vorbesc despre reintoarcerea balenei aleia ci-udate si cica acum si-a adus si sotia si copiii ca sa distruga tot un-iversul.Eu zic sa plecam cat mai repede. -Bine ma,daca zici tu.

Si au plecat continuandu-si drumul prin galaxie.

Prof. lb. română Voinescu Mariana

Originile Halloweenului

Originile sarbatorii de Halloween se gasesc in

festivalul antic celt al Samhain-ului.Celtii, ce locuiau

acum 2000 de ani in zona Irlandei, Angliei si nordul

Frantei de astazi, celebrau anul nou la data de 1

noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul complet al verii

si inceputul recoltei, inceputul zilelor intunecate si

reci ale iernii, o perioada a anului ce era deseori aso-

ciata cu moartea. Celtii credeau ca in noaptea anului

nou granitele dintre lumea celor vii si celor morti se

intrepatrundeau.

Pe 31 Octombrie ei celebrau Samhain-ul, noapte in care se credea ca fantomele

celor morti bantuie pamantul. Pe langa faptul ca aduceau necazuri si stricau re-

colta, celtii credeau ca presenta spiritelor nelumesti le

usureaza munca Druizilor, sau preotilor celti, de a pre-

zice viitorul. Pentru un

popor dependent de natu-

ra schimbatoare a lucruri-

lor, aceste profetii erau o

sursa de confort si speranta in lunga iarna celtica.In timpul

festivalului, celtii purtau costume, realizate de obicei din

capete si piei de animale si incercau sa-si ghiceasca viitorul.

Pana in anul 43 d.H., Romanii au cucerit majoritatea terito-

riului celt. Pe parcursul celor 400 de ani de dominatie, doua festivaluri de origine

romana au fost combinate cu cel de Samhain. Primul a fost Feralia, o zi din oc-

tombrie cand romanii comemorau pe cei morti iar cel de-al doilea era ziua ce

onora zeita romana a fructelor si copacilor, Pomona. Simbolul acesteia era ma-

rul, ceea ce probabil explica “cautarea” merelor in sarbatoarea de astazi a Hal-

loweenului. Pana in anii 800, influenta Crestinismului s-a ras-

pandit si in teritoriile celte, asa ca in secolul al 7-

lea Papa a numit ziua de 1 noiembrie Ziua Sfinti-

lor, prilej de a onora sfintii si martirii. Aceasta mai

avea si denuirea de All-hallows, adica toti sfintii

sau Alholowmesse in engleza celta, insemnand

Ziua Tuturor Sfintilor. Asa s-a ajuns la denumirea

actuala de Halloween. Apoi, mai tarziu, prin anii

1000, biserica a introdus Ziua Sufletelor, pe 2

noiembrie, ce era celebrata similar cu Samhain-ul,

oamenii costumandu-se in ingeri, sfinti, morti,

draci, monstri sau fantome. Englezii considerau ca in noaptea in care se des-

chid portile celor fara viata, nu pot iesi afara din casa decat costumati pentru a

speria, la randul lor, fantomele. De la aceste evenimente de acum mai bine de

1000 de ani s-au transformat in sarbatoarea cunoscuta astazi sub numele de Hal-

loween.

Ionita Andreea a VIII-a B

Prof lb. engleză Grancea Carmen

IInnttoo tthhee ssuunnrriissee lliigghhtt,,

TThheerree ssttaannddss aa kknniigghhtt,,

PPrreeppaarriinngg ttoo ffiigghhtt,,

IInn tthhee ddaarrkknneessss nniigghhtt..

IInnttoo hhiiss hhaannddss wwaass tthhee sswwoorrdd hhee bbrroouugghhtt,,

HHiiss bbrreeaatthh wwaass ccaauugghhtt,,

AAnndd tthhee rriinngg hhee bboouugghhtt,,

IIss bbiiggggeerr tthheenn hhee tthhoouugghhtt..

HHiiss hheeaarrtt wwaass ffrroozzeenn,,

HHiiss ssoouull wwaass ddeeaadd,,

HHee kknnoowwss iitt iiss tthhee eenndd,,

BBeeccaauussee hhee ffoolllloowwss hhiiss hheeaadd ..

HHee bbeeggaann ttoo ssllaayy,,

RReemmeemmbbeerriinngg ,,hhooww tthheeyy ssaayy,,

IInn tthhee llaasstt hhoouurr ooff tthhee ddaayy,,

AA bbiitt ooff tthhee ppaasstt,,

AA lliittttllee ttoooo ffaasstt,,

HHooww mmuucchh iitt ccoossttss,,

TToo rreevveeaall wwhhaatt hhee lloosstt..

AAfftteerr hhiiss vviiccttoorryy,,

AAtt tthhee llaasstt ooff tthhee cceennttuurryy,,

HHee ssttaarrtteedd ttaakkiinngg ttrraacceess,,

OOff tthhee llaasstt lliivviinngg ffaacceess,,

OOff hhiiss oonnllyy eenneemmyy ,,

TThhiinnkkiinngg ooff aa rreemmeeddyy,,

BBuutt tthheenn hhee uunnddeerrssttoooodd,,

DDeeaatthh’’ss bbrrootthheerrhhoooodd,,

WWiitthh tthhee oonneess ssoo hhoollyy ,,

AAnndd tthhee kknniigghhtt,, wwhhoo’’ss ssoo vveerryy lloonneellyy ,,

BBeeccaammee tthhee oonnllyy……

AAnndd tthhee hhuunntteerr bbeeccaammee tthhee hhuunntteedd,,

TToo tthhee hhoorrsseemmaann’’ss bbaadd lluucckk,, bbuutt ssttiillll,,

IInn tthhee eenndd hhee hhaadd aa llaasstt ttrriillll,,

WWoonnddeerriinngg,,

OOnn tthhee sstteeppss ooff tthhee KKiinngg

BByy CCoorriioollaann--VVaalleerriiuu FFrraattuu

PPrrooff llbb.. eenngglleezzăă GGrraanncceeaa CCaarrmmeenn

1. A man is entering the Heaven, and from beginning he is shocked because all the

women who were there were making some steps and then they were doing a caper.Saint Pe-

ter has seen the man and he explained him that all the women which have cheated them

husbands, for each time they have do one caper. O………. thank you. This mean that my wife

didn’t cheat me because I didn’t see her here. O….. that’s right she isn’t here because she is

the ventilator from the entering.

2. Question: Why in Romania the shops were built at minimum 5 kilometers dis-

tance? Answer: To don’t mix up the tails.

3. -John why you didn’t write?

-I didn’t got pen teacher.

-Is not write ‘’I didn’t got pen’’.Be careful is: ‘’I don’t have pen’’ ‘’You don’t have

pen’’ ‘’He didn’t have pen’’ ‘’We don’t have pens’’…..

-But who the hell stoled all the pens?

4. -Yesterday I gived a video test.I have ride a horse and I am very tired.

-And you passed the test?

-For now just the horse.

5. A rabbit enter in a night club and he asked the barman how much is a drop of vodka.

The barman said that it doesn’t cost anything. Well then give me 1000 drops of vodka.

6. Childrens, how many pets need a woman in her house?Who knows?

I know teacher.4 animals.Which are that one?A fox at her neck, a jaguar in her garage, a

tiger in the bed and a idiot to pay for all.

7. Why the cops are going in missions just in pairs? Because they don’t want to force

them intelligence;one knows the road in face and the other the back one.

8. Two scotish man in a tent:

-John you’re sleeping?

-No,what you want?

-Give me 50 penny!

-I’m sleeping!

9. Question: What is a black point between two white points?

Answer: A flea with cotton in his ears.

10. Question: What think a shepherd about a ship in the mountains? Answer: Acceptable.

Un domn merge cu cainele sau la veterinar: -Domnul Doctor,catelul meu tocmaia baut un litru de benzina si dupa aceasta

nu inceteaza sa alerge in cerc:un tur,inca unul si inca unul.....Ce sa fac? -Simplu,draga domnule,nu facem nimic!cand nu va mai avea carburant se va opri.

Un cersetor bolnav vine la doctor.Medicul il consulta si il sfatuieste: -Iata,o sa va prescriu cateva pastile care va vor face bine.Trebuie sa luati cate

una inainte de fiecare masa si in cateva zile veti fi complet sanatos! -Dar....unde trebuie sa merg sa le iau? -Ce?Pastile? -Nu mesele!

Invatatoarea se adreseaza elevilor: -Enumerati cinci lucruri care contin lapte. Gigel raspunse: -Untul, branza si trei vaci. Doi prieteni se cearta:

-In sfarsit, striga unul, tu ma iei drept imbecil? -Nu, raspunse celalalt, pot sa ma insel. Un grup de elevi viziteaza ruinele unei cetati a lui Stefan cel Mare. Gigel priveste la ruinele ramase peste ani si spuse:

-Frumoasa cetate.....dar e pacat ca Stefan cel Mare n-a mai avut bani sa o ter-mine! Doamna Invatatoare vrea sa vada cum au inteles copiii cu punctele cardinale: -Gigel,daca la dreapta ta este nordul la stanga sud si inainte vestul ce ai in

spate? -Ghiozdnul,doamna invatatoare! Gigel:

-Mami,nu este adevarat ca 5+5=10? -Da,puisor,asa este,dar de ce ma intrebi?

-Pai,doamna invatatoare zice ca 6+4=10

-Gigel ce se afla mai aproape de noi, America sau Lu- na? intreaba profesorul -Luna,raspunde baiatul. -De ce?

-Fiindca Luna se vede,dar America nu! Pana Octavian - Clasa a-V-a A Prof lb. română Voinescu Mariana

Ne-a cuprins teama si Gina a început sa planga incet. Nu găseam nici o soluţie. Am

pornit spre o direcţie, dar după un sfert de ora de mers ne-am dat seama ca nu intr-acolo era

cabana. Nu stiam ce sa facem, nu era nimic si nimeni in jurul nostru. Panica ne-a cuprins.

Deodată am descoperit la picioarele noastre nişte urme de paşi foarte pronunţate; tălpile

de la încălţăminte aveau urme întipărite pe sol si păreau recente. Am hotărât sa mergem după

aceste urme ce se desenau in fata noastră sperând ca ajungem undeva. Am pornit urmărind

cu atenţie solul si după câteva minute am descoperit marcajul imprimat pe o piatra mare

langa drumul nostru. Continuând sa înfruntam astfel negura deasa ghidandu-ne doar dupa

urmele descoperite şi la intervale regulate după marcajul aflat pe bolovanii de stanca pe

langa care treceam. Fiind o inaltime apreciabila ne-am amintit ca nu putem zări vegetaţia ci

doar din când in când erau jaloane cu marcaj pentru schiori ceea ce însemna ca ne aflam pe

drumul cel bun. Pline de curaj am continuat sa coboram, atente la modelul imprimat pe ni-

sipul moale, si după o ora, parca ceata s-a mai risipit.

Când in sfârşit poteca s-a ivit si copacii ne-au imbratisat ca pe nişte copii rătăciţi, parca

ne-au crescut aripi la picioare. Coboram alergând incat a fost un record timpul pe care l-am

făcut pana la marginea pădurii. Nu mai desluşeam trunchiuri si crengi in disperarea cu care

voiam sa ajungem cat mai repede spre aşezările omeneşti. Când am ajuns in sfârşit in oraş

am aflat ca ursii coborâseră in acea zi pana la tomberoanele de langa blocuri.

Abia atunci am realizat prin ca pericol trecusem si cum nişte urme de adidas ne-

au salvat viata.

-Ce a zis tanti Măria când i-am povestit? Când ati ajuns in Bucureşti?

- Seara, am plecat la gara si Oana si-a reincarcat cartela anuntandu-i pe părinţi ora sosirii.

Voi sunteţi primii care ati aflat ce am patit fiindcă daca ar fi ştiut ai mei m-ar fi încuiat in ca-

să si nu mi-ar mai fi dat voie sa ies decât cu un cip implantat undeva ca sa ma poată localiza

ca pe maidanezi.

Hohotele noastre de râs au refăcut veselia deşi fiecare a trăit câteva momente tensionate

alături de verisoara noastră.

- Eu nu am trăit o asemenea aventura, a spus Andrei, alt var al meu, dar am avut si eu

poate de un coşmar tot in inima muntelui.

Eram intr-o excursie la Predeal. Căzuse prima zăpada si brazii isi împodobiseră cetina cu

ghirlande albe. Unii dintre noi luasera telescaunul si pluteau intr-o pulbere de diamante pe

deasupra văilor albe sub cupola de cristal albastru a cerului. Eu împreuna cu vreo cativa

baieti ne-am hotărât sa ne rostogolim pe pârtie, iar un copil din alt grup s-a aşezat pe burta,

pe o bucata de plastic si si-a dat drumul pe povârnişul pârtiei. Toţi il priveam cum aluneca

stârnind valuri de pulbere scânteietoare pana când o dara roşie a spintecat albul zăpezii.

Prof lb. romana Voinescu Mariana

Totul începe în regatul odata linistit al regelui Thordir. Nimeni nu putea sti ce le-

gende oribile ascundea paşnicul împarat.Aceste lucruri se întamplau acum mult timp ,

cand soarele si luna abia se obisnuisera cu rotatia Pamantului.

Lumea era fericita cu împaratia Thor` si nu îi putea contrazice nimeni, duceau cea mai

linistită si relaxată viată din lume.Lumea era alcatuită din trei ragate: Thor` ,Shals` Mahr

si Ra`s al Guhl ,ultimile două fiind conduse de doi frati ai întunericului Sasha si Flem-

grath.

Sa ne intoarcem la treburile noastre si să continuam cu povestirea. Fusese o zi

toridă în comitatul Flosh din regatul Thor` aşa ca patru muncitori , Lucas, Jorje, Ingvar

si Markust se gandiră să ia o pauză. Se duseră la Agatha`s Mine (un loc unde fiecare ve-

nea cu ce avea si bea cat putea), unde se intalniră cu Flitch ,un fost mercenar si acum

slujitor al legii. Se asezara la o masă si incepură să dapaneze amintiri. Jorje vru să faca

onorurile dar ...lumea fiind atentă mai mult la ochiul său decât la el (ochiul sau era mag-

ic , fusese luat de la Dragonul de foc de pe muntele Tymtar si spunea multe despre ca-

racterul acestui personaj) , incepu:

- Acestă întamplae e din copilăria mea si doresc ca toti cei de fată sa nu mă intrerupă,

caci va veni rândul tuturor!zise el tusind ironic la Lucas.

Eram la casa mea din munti , cu mama mea draga Karynth si ma uitam la ea cum

impletea cu un tact nemaivazut. As fi putut sta ore in sir uitandu-ma la ea , daca nu ar fi

venit acea zi oribila... .Se opri si parca inghiti in sec , dar continuă. După un timp am ie-

sit cu niste prieteni la joaca si , capivat de joc m-am indepartat de casa .Am ajuns in Pa-

durea Dwarlight ; acolo am ramas ceva vreme , sa caut pentru mama niste flori frumoase

, si astfel a trecut timpul si a inceput sa se intunece. M-am intors acasa ,dar inainte de a

ma apropia am vazut oameni ce purtau robe rosii iesind din casa... unul din ei era Thordir

, pe atunci un simplu soldat.Am intart in casa speriat si am vazut o balta de sange ... nu

am putut intra.. imi era frica . M-am dus la unchiul meu si l-am chemat sa vada ce se in-

tamplase .

Am primit vestea cea rea : mama fusese omorata de Thordir pentru ca nu platise

darile la nobilul Ratzinc propietarul muntelui. Zece ani din viata am petrecut-o la unchiul

meu dar el a muri ,de batranete asa ca a trebuit sa-mi port singur de grija .Am urcat mun-

tele Tymtar si am fost instruit de marele vrajitor Xardas .

Inr-o zi Dragonul de foc ne-a atacat , am luptat ,am luptat şi am castigat , dar

Xardas fuse lovit . Mi-a spus ca ochiul dragonului imi va da putere sa-l ajut , dar am dat

gres a murit in chinuri groaznice.

- Da , e forte interesant dar, eu am una mai buna , mai infricosatoare si mai

palpitanta!spuse Lucas cu mult curaj.

- Sa te auzim !!!spusera in cor cei din local.

- Bine ... am auzit-o de la un trecator si e de pe vremea cand pamantul era

dominat de rau!

Intr-o noapte , un mosneag s-a dus la imparat cu un cadou ,un glob ; regele a fost

impresionat de cadoul primit si i-a oferit un sac cu galbeni.Cand vru sa atiga bila magica

o ceaţă densă acoperi sala tronului,si ostenii se inspaimantară ingrozitor. Mosneagul

incepu să radă:

ANTON ANA-MARIA- I D CRĂINICEANU ALEXANDRU- I A

INST. SIMION DORINA INST. MATACHE CLAUDIA

GHERASIM CRISTIAN - I A

INST. MATACHE CLAUDIA

TOLEA LAURENŢIA- I B RĂDUCAN ANTONIA- I D

INV. MANOLI ROXANA INST. SIMION DORINA

Din creaţiile plas-

tice ale elevilor

şcolii noastre

GHINERARU CĂTĂLINA- I B ZARA MIHAI- I C

INV. MANOLI ROXANA INST. AVRAM MARIA

BATIŞ ANDREEA- II A

INV. BOBEA ELENA

KAITAR MIRUNA- II A

INV. BOBEA ELENA

MANOILĂ ANDREEA- III A MANOILĂ ANDREEA- III A

INST. BĂLAN CONSTANŢA INST. BĂLAN CONSTANŢA

Ceasul Batis Andreea, II A Inv. Bobea Elena

Tic-tac, tic-tac, Bate ceasul neincetat. Scoala-te, copile, E vremea de-nvatat !

Ghicitoare : Pe sub brad apar in noapte Cutiute colorate. (Raspuns: - cadouri) Duta Diana, II A Inv. Bobea Elena Ghici! Ce se naste infasurat? Raspuns : porumbul Ce n-are limba, dar ciupeste de prapadeste ? Raspuns : urzica Tandarica bradului,

Veselia satului. Raspuns : vioara Si codat,

Si coltat; Si istet Si-ndraznet Raspuns : lupul