apariţia-omului-pe pamant

5/12/2018 Apari ia-omului-pe Pamant - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aparitia-omului-pe-pamant 1/4

Apariia omului pe PmântPosted on f ebruarie 14, 2010 by Mikaeleon Muntyanu| 9 comentarii Exist mai multe teorii privitoare la apariia omului pe Pmânt. Noiunea de ´apariie´ este improprie, pentru

c f iina uman nu a aprut pur i simplu din neant, nu s-a creat nimic din nimic, precum în Univers nimic nu

se pierde, totul se transf orm. Chiar dac toate lucrurile sunt la f el de ef emere, improbabile i de ubrede

precum un balon de spun care plutete pân când se sparge imprevizibil. Lucrurile nu iau natere din nimic, ci

dintr-un mix bine ticluit din substane omogene, din materie la f el de concret precum apa sau la f el de

invizibil precum aerul. Universul nu a luat natere din nimic, la baza lui au stat dou particule de materie, cu

mas i energie proprie, astf el s-a f ormat un impact ef icace dup care cele dou particule s-au

respins rezultatul din ciocnirea celor dou particule primordiale a reieit o explozie de energie i de alte

particule într-o dezordine care a alctuit materia. Materia astf el f ormat a condus la f ormarea altor ciocniri care

la rândul lor au interacionat cu materia iniial. Astf el încât materia f init supus unor f enome f izice pe care

nici astzi nu le înelegem a dus printr-o ³extrapolare´ (extindere ipotetic) a materiei la o densitate in f init.

Prima teorie a apariiei omului, vorbesc despre apariia contiinei umane, i nu a vieii în general, i cea mai

veche dintre teorii este cea creaionist, prin care bineîneles Dumnezeu a creat toate f ormele de via, inclusivcea uman. aa cum e descris în Biblie, dup cum toi tim, sau ar trebui s cunoatem, omul a f ost zmislit

din lut i Puterea Divin i-a insuf lat via. Dumnezeu a creat Pmântul, luna, stelele, soarele, i pentru ca omul

s nu se simt singur, pentru ca omul s nu se retrag în sinele su interior pentru totdeauna, din coasta lui

Adam, a creat f emeia. Ei bine, aceast teorie este la f el de nef undamentat ca toate cellalte, precum o s

vedei, dar întrunete aceleai numr de premize care ar putea cantitativ s o declare la f el de veridic ca

oricare alta. La f el de adevrat ar putea cei mai f erveni, bigoi, dintre cretini s af irme c omul nu poate

exista în af ara unui Dumnezeu aa cum cei mai strlucii dintre medici, bio-chimiti, ar putea af irma c un om

suf er de cancer din cauza unor ageni patogeni puternici i nu din cauza unor pcate capitale înf ptuite.

O a doua teorie cronologic vorbind, este teoria lui Darwin despre evoluia natural, biologic, a speciilor prin

selecie natural, desigur. Petele cel mare înghite petele cel mic, lanul trof ic îl cunoatei deja, îns Darwin a

f ost învinuit c selecia natural (dpdv social) îi permitea s af irme c era natural, normal i corect ca cei

puternici s prospere pe seama celor slabi, f apt ce se întâmpl în viaa de zi cu zi. În ciuda acestor piedici

venite din sf era idealist-f ilosof ic a gânditorilor, deontologilor, tuturor vremurilor, un element f oarte

important f cea ca toat aceast teorie s f ie una pur f antastic, pentru c dovada f undamental a acestei teorii

sttea în aa numita verig lips. Un grup de cercettori susin c ar f i descoperit o f osil care ne-ar lega în

mod ancestral de primate, aceast f osil se numete Ida. Rezultatele analizelor i constatrile la care au ajuns

antropologii au f ost dif uzate de curând publicului. Sunt f oarte muli sceptici care contest studiul, rezultatele

i bineîneles însi f osila.

Cea de-a treia teorie, mai nou aprut s-i spunem, dei Dumnezeu este la f el de extra-terestru precum orice alt

marian care ar putea s ne viziteze, este teoria prin care se af irm c am f i clone ale unor f orme de via extra-

terestre care au vizitat Terra în urm cu milioane de ani, sau cel puin f iine modif icate genetic dup f orma i

asemnarea unor creaturi superioare extraterestre. Aceast teorie af irm mai mult sau mai puin c suntem o

³pepinier´ a unor civilizaii suprainteligente, care au populat Pmântul ca mai apoi s ne recolteze (varianta

cea mai ostil) sau c, au controlat omenirea pîn la un moment dat când au scpat lucrurile de sub control,

oamenii s-au înmulit i prin dezordinea general de care contiina uman e capabil, extrateretrii,

conductorii lumii de pân atunci, s-au retras pe planeta lor Mam, pentru c f iecruia dintre noi ne place mai



mult acas decât oriunde altundeva. i în acest caz avem la f el de multe dovezi ca în oricare altul, la f el de

contestate, mai mult sau mai puin plauzibile, mai ales în privina vieii extraterestre pe care ne cznim de

câteva zeci de ani s dovedim ba c exist, ba c nu exist. Cel mai controversat episod este cel din localitatea

Roswell, din Statele Unite, îl tii cu siguran, ai vzut cel puin o ecranizare a sa.

Eu spun c un eveniment, oricare ar f

if

ost el, are la baz toate cauzele la care se poate gândi omul, sau mi binespus, o combinaie a tuturor cauzelor care ar f i putut duce la declanarea unui lan de evenimente în urma

cruia s ia natere un sistem atât de complex precum este omul, f iina i contiina uman. 1. Mai mult ca

sigur, c o f orm de via extraterestr nu ar f i vizitat planeta pe care coexistm f r ca ea, planeta-

ecosistemul, s nu întruneasc mcar câteva din principalele condiii pentru care ar f i meritat ef ortul, în primul

rând al deplasrii intergalactice, în al doilea rând al translocrii al unui numr semnif icativ de trupe, de echipe,

de materiale i mai ales aparatur prin care indivizii civilizaiei invadatoare ar f i putut s supravieuiasc unui

alt climat decât cel în care s-au dezvoltat ca sisteme psiho-biotice. Asta însemnând c Pmântul deja cunotea

viaa în momentul în care f iine superioare ar f i vizitat Terra. 2. Pentru ca o f iin superioar, de orice natur ar

f i f ost ea, s se adapteze unui alt ecosistem decât cel care-i of er toate condiiile care s-i întrein existena,

trebuia s realizeze printr-o legtur ereditar o evoluie a ADN-ului propriu. În primul rând ne gândim la

atmosf er, cci sunt mai multe anse ca alte civilizaii s se f i dezvoltat în atmosf ere dif erite de cea a

Pmântului decât pe planete cu o atmosf er identic cu cea a Terrei. i cum se putea obine o secven ADN

adaptat la noile condiii de mediu, cele specif ice Pmântului, decât prin combinaia biotehnologic între

genomul aliean i un genom al unei specii antropoide precum primatele. 3. Rezultatul se prea poate s nu f i

f ost dintre cele mai strlucite, cci Dumnezeu înseamn totalitatea atribuiilor de care sunt capabile f iinele

superioare dar i o f râm mic de hazard, coinciden, destin, (norocoas sau sf ortunat) cum dorii s-i

spunei. Ceva mistic, neîneles care f ace ca un tot s f ie un întreg, s se mite i s acioneze ca un întreg. 4.

Rezultatele dintre combinaia rasei aliene cu o ras Pmântean se prea poate s f i dat natere la primii

strmoi ai notri care în decursul trecerii timpului s f i evoluat rezultând ceea ce suntem noi astzi.

Astf el c îi are i Divinul contribuia sa, hazardul îi spune mereu ultimul cuvânt, i evoluia i-a lsat

amprenta evident, orice sistem evolueaz, incapabil de acest lucru risc s f ie exterminat, dar în f ormarea

noastr i inf luena puternic ³exterioar´ a avut un rol determinant, cci în f orul f iecruia din noi exist

secrete pe care le descoperim pe zi ce trece, în f uncie de puterea de introspecie a f iecruia, de prof unzimea i

durata de concentrare, multe dintre episoadele cotidiene lsând impresia unui deja vu. Transa de orice natur,

spiritual, indus, contemplativ ne d impresia unei cltorii pe alte meleaguri decât cele Pmânteti. În

f iecare zi descoperim secrete care stau ca un testament sacru lsat de strmoii notri încif rat în codul nostru

genetic.

Suntem praf stelar în supa organic primordial.



Suntem creatia extraterestrilor ?

Posted by costache on Iunie 8th, 2008 / 16 Comments

Textele sumeriene au f ost descoperite spre sf arsitul sec. al XIX-lea in Irak, acestea putand f i descif rate abia la

inceputul sec. XX. Conf orm scrierilor sumeriene inscriptionate pe tablite de lut ars cu scriere cuneif orma, exista o a

douasprezecea planeta a sistemului nostru solar, Planeta Nibiru, cu o orbita f oarte eliptica, ce necesita 3600 de ani pentru a f ace o rotatie completa in jurul Soarelui. Zecharia Sitchin, istoric si arheolog si-a petrecut o lunga perioada

de timp f acand cercetari in Orientul Mijlociu, cautand si descif rand vechi texte sumeriene.

In Biblie se aminteste de acei uriasi ce locuiau candva pe Pamant, ne f ilimii, care au luat nastere din

incrucisarea dintre f ii lui Dumnezeu (ingerii) si f iicele oamenilor (Geneza 6.4) si erau uriasi. Adesea, Nef ilimi se

traduce ca giganti, uriasi, dar, dupa Sitchin, traducerea corecta ar f i ³cei care au coborat´ sau ³cei care au venit jos´.

In textele sumeriene se pomeneste de primii locuitori ai Sumerului, Anunnaki, de o statura gigantica. Dupa

Sitchin, Anunnachi se traduce prin ´acei care au venit din cer pe Pamant´. Desi nu in mod of icial, toti istoricii si

teologii insemnati admit ca o parte din Vechiul Testament si anume Geneza se inspira din textele sumeriene. Ast f el,

cartea genezei la sumerieni, Enuma Elish si Geneza din Biblie au o varietate de similitudini.

Z.Sitchin crede ca Anunnaki au venit pe Pamant acum 485000 de ani, de pe planeta lor, Nibiru. Acestia erau o

rasa de extraterestrii care traiau 500000 de ani. Un alt vestit arheolog, Laurence Gardner, considera insa ca

Anunnaki traiau mult mai putin, respectiv 50000 de ani, nef iind nemuritori. Motivul descinderii acestora pe Pamant

a f ost acela de a exploata mimereuri aurif ere.

La sosirea acestora pe Pamant, conf orm scrierilor

sumeriene, l-au colonizat, construind o baza pentru aeronave in

teritoriul dintre Tigru si Euf rat, la sud de muntele Ararrat, au

extras aur si au trait intr-o colonie mica, pentru un timp scurt si

apoi au plecat.La reintoarcerea pe Pamant, prin inginerie genetica,

Anunnaki au combinat AND-ul primatelor cu propriul AND,

creind astf el o rasa de sclavi care urma sa lucreze in mine,

f erme si alte intreprinderi din Sumeria. Ei au creat astf el Homo

Sapiens prin manipulare genetica cu ei insasi si omul-maimuta,

Homo Erectus.

In misiunea lor de a cauta aur, ei au aterizat pe cateva

planete ale sistemului nostru solar, printre care si pe Marte

(Lahmu) si Luna (Anannunk). Numarul Anunnaki-lor a f ost de

900, din care 600 au venit pe Pamant in grupuri mici de cate50, cu aeronave mici. Anunnaki erau intermediari intre Nibiru

si Pamant. Acestia au ramas pe orbita Terrei pentru a distribui

aurul extras din mine si care urma a f i depozitat pe partea

intunecata a lunii.

Primii care au notat prezenta Anunnaki-lor au f ost sumerienii. Acestia le-au dat inf ormatii oamenilor despre

sistemul nostru solar si planetele acestuia. I-au invatat pe oameni sa construiasca orase, f erme si nave cu care sa

zboare. Sumerienii detineau inf ormatii din astronomie extrem de bine elaborate, inf ormatii pe care oamenii de stiinta

contemporani de abia incep sa le descif reze.



Anunnaki aveau doi conducatori, Enlil si Enki ce detineau intreaga putere si erau f iii lui Anu, conducatorul

suprem al celor de pe Nibiru. Enki este cel care I-a creat pe oameni cu scopul de a-i scuti pe Anunnaki-i ce lucrau in

minele din Af rica de Sud.

In unul din posturile viitoare, voi detalia mitul descinderii Anunnaki-lor pe Pamant, legenda potopului in

varianta sumeriana si similitudini dintre legendele sumeriene si cateva mituri biblice.

( va urma )

apariţia-omului-pe pamant

Documents