Stiri 6 martie 2020 CURSUL DE SCHIMB 06.03.2020

1 EUR 4.8110

1 USD 4.2534

Ceutorhyncus napi și-a făcut apariția… cu ce o combatem? 6 martie 2020 Cotidianul Agricol  Pe toată zona de sud a țării, pe capcanele lipicioase sau în boluri, s-au găsit între 10 până la 40 exemplare de Ceutorhyncus napi (gărgărița tulpinilor de rapița). Ca urmare, este cazul să începeți tratamentul cu insecticide de contact sau amestec de contact cu sistemic.

Recomandarea iscusită de la ALCEDO este insecticidul Faster Delta, un piretroid de sinteză care acționează prin contact și ingestie. Are efect repelent și de șoc, iar durata de protecție în cultură este de 7-10 zile, indiferent de stadiul de vegetație. Doza omologată pentru cultura de rapița este de 0,3 l/ha.

APIA si SUBVENTII

APIA eliberează adeverințe pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor meatmilk  6 martie 2020Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează începând de luni, 09 martie 2020, eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la

1

instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2020.Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2020, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 75% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2020. Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2020.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului MADR nr. 703/2013, cu modificările și completările ulterioare, ordin care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

ORDIN DE MINISTRU: TERMEN-LIMITĂ pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN 2020! agrointeligenta.ro - 6 martie 2020 16:26

Calendarul plăților APIA pe suprafață și cap de animal în 2020, asumat oficial de Ministerul Agriculturii. Pe site-ul MADR a fost publicat un

2

grafic în care se arată care sunt datele fixe pentru primirea cererilor unice, controalele în teren dar și termenul până la care se fac plățile pentru această campanie.

Iată calendarul plăților și verificărilor în teren pentru anul 2020:

-între 2 martie – 15 mai 2020 se vor depune cererile unice fără penalități;

-între 1 iunie-1 iulie 2020 se vor efectua control administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul  la fața locului, precum și transmiterea eșantionalor către autorități/departamentele de control;

-între 2 iulie-1 octombrie 2020 se va efectua controlul în teren;

-plata avansului pentru anul de cerere 2020 se va efectua în perioada 16 octombrie -30 noiembrie 2020;

-plata finală se va efectua între 2 decembrie 2020 și 31 martie 2021.

Director APIA: Toate suprafețele de pășune pentru care se solicită subvenții vor fi verificate! Ramona Dascălu - 6 martie 2020

APIA anunță verificări masive la suprafețele de pășunat pentru care se depun în acest an cereri de plată pentru subvenții agricole! Răzvan Arteni, directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, atrage atenția că începând din acest an, vor fi verificate toate suprafețele cu pășune pentru care fermierii solicită subvenții.

Verificarea suprafețelor va demera imediat după ce APIA va primi cererile pentru subvenții de la crescătorii de animale. Echipa care va merge pe teren va trebui să constate dacă suprafețele de pășune sunt curățate de vegetația uscată, de arbori și de arbuști.

”În acest an, de la primirea cererilor, o echipă de control va merge pe teren și va verifica fiecare suprafață de pășune pentru care fermierii solicită subvenție. Echipele de control vor activa în cadrul celor șapte centre locale de la nivelul județului Vaslui. Vom verifica dacă suprafața de pășune este curățată de vegetația urscată, de arbori și arbuști pentru a fi eligibilă la plată”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, potrivit estnews.ro.

3

În județul Vaslui există însă la acest moment un număr foarte mare de primării care nu au solicitat încă întocmirea amenajamentelor pastorale.

Până la începutul lunii februarie 2020, au fost finalizate 40 de amenajamente pastorale aferente suprefeței de 33.433 hectare de pajiști. De asemenea, sunt în curs de elaborare 11 proiecte de amenajamente pentru o suprafață de 6.085 hectare.

În paralel, 35 de unități administrativ teritoriale nu au solicitat întocmirea amenajalentelor pastorale, pe motiv că lipsesc documentațiile cadastrale.

Întocmirea acestor amenajamente pastorale este extrem de importantă întrucât de anul viitor, crescătorii de animale din UAT-urile care nu au amenajamente pastorale riscă să piardă subvențiile de la APIA din cauza lipsei acestor documente.

Cererile pentru servicii de silvomediu se depun până pe 15 mai  SIMONA DAN 6 MARTIE 2020 Cererile de sprijin privind dezvoltarea de servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor, sesiunea a treia, pot fi depuse până la data de 15 mai, inclusiv, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).Alocarea financiară pentru sesiunea a treia este de 51,53 milioane de euro. Cererile se vor depune la centrele judeţene/locale APIA şi al centrului municipiului Bucureşti. Pentru acordarea sprijinului financiar, solicitantul depune o cerere de sprijin, conform Anexei 1 din Ghidul solicitantului.

Cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, în aplicaţia electronică M15, se tipăreşte, se semnează şi se depune împreună cu documentele aferente. În cazuri excepţionale, cererea de sprijin se poate depune doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv unităţilor administrativ teritoriale) de păduri din fondul forestier naţional, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de cinci ani şi vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat.

În cadrul schemei sunt compensate două tipuri de angajamente, ale căror cerinţe specifice sunt încadrate în următoarele două pachete, respectiv: -Pachetul 1, asigurarea de zone de linişte, pentru care beneficiarul primeşte

4

38 euro/an/ha pentru întreaga suprafaţă inclusă în angajament şi -Pachetul 2, utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care beneficiarul primeşte 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acesta din urmă poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

Documentul menţionează că intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%. Pentru suprafeţe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăţilor va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha. Proprietarii de terenuri forestiere care deţin suprafeţe mai mici şi/sau care nu îndeplinesc condiţiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Cererile de sprijin pot fi depuse şi după data de 15 mai, respectiv până la data de 9 iunie 2020 inclusiv, cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă cererea de plată ar fi fost depusă până în termenul de 15 mai 2020 inclusiv. Formularele de modificare a cererilor de sprijin pot fi depuse, fără aplicarea de penalităţi, până la data de 2 iunie 2020 inclusiv, cu posibilitatea depunerii până la data de 9 iunie 2020 inclusiv, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă formularul de modificare ar fi fost depus în termenul de 2 iunie 2020 inclusiv.

Cum poate fi accesat sprijinul pentru conservarea padurilor. Informatii utile Martie 6, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari ca incepand de astazi, 2 martie, se depun Cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”, sesiunea 3/2020, aferente Masurii 15, Submasura 15.1 „Plati pentru angajamente de silvomediu”, din cadrul  Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020.

In conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 53/19.02.2020, Cererile se vor depune la Centrele judetene/locale APIA si al Centrului Municipiului Bucuresti, pana la data de 15 mai 2020 inclusiv.

Alocarea financiara pentru sesiunea 3/2020 este de 51.531.090 euro.

5

Pentru acordarea sprijinului financiar in cadrul schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”, solicitantul depune o cerere de sprijin  – conform Anexei 1 din Ghidul solicitantului; cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, in aplicatia electronica M15, se tipareste, se semneaza si se depune impreuna cu documentele aferente. In cazuri exceptionale, cererea de sprijin se poate depune doar pe suport de hartie impreuna cu documentele aferente.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acorda anual, ca suma fixa pe unitatea de suprafata (hectar), proprietarilor (inclusiv Unitatilor Administrativ Teritoriale) de paduri din fondul forestier national, in baza unui angajament incheiat pentru o perioada de 5 ani si vizeaza compensarea pierderilor de venit si a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementarii unuia sau a celor doua pachete ale schemei de ajutor de stat:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniste, pentru care beneficiarul primeste 38 euro/an/ha pentru intreaga suprafata inclusa in angajament;

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rarituri, pentru care beneficiarul primeste 137 euro/an/ha pentru suprafata anuala pentru care se solicita sprijin in cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai impreuna cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat in baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafete mai mari de 500 ha se aplica degresivitatea sprijinului financiar, astfel ca nivelul platilor va fi ajustat.

Suprafata minima pentru care se incheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha. Proprietarii de terenuri forestiere care detin suprafete mai mici si/sau care nu indeplinesc conditiile de accesare se pot asocia pentru a aplica in cadrul schemei de ajutor de stat.

Pentru a fi eligibili in cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie sa indeplineasca  mai multe cerinte, printre care enumeram:

sa detina amenajament silvic in vigoare pe toata suprafata din angajament,

sa detina contract de administrare sau prestari servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru intreaga suprafata din angajament,

sa participe in cadrul angajamentului cu toata suprafata de teren forestier detinuta intr-o unitate de productie si/sau protectie (conform amenajamentului silvic),

6

sa delimiteze o zona de liniste compacta de cel putin 20% din totalul suprafetei pentru care se incheie un angajament, in cadrul careia nu se vor efectua taieri de masa lemnoasa pe intreaga perioada a angajamentului, cu exceptia situatiilor prevazute in Ghidul solicitantului (Pe suprafata din afara zonei de liniste, beneficiarul are dreptul sa efectueze lucrarile prevazute de amenajamentul silvic, avandu-se in vedere ca pe perioada angajamentului sa nu se intervina cu lucrari mai mult de o data pe aceeasi unitate amenajistica, cu exceptia situatiilor prevazute in Ghidul solicitantului),

sa contracteze si sa efectueze lucrari de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operatiile de adunat, scos si apropiat, pana la platforma primara, pe suprafata parcursa cu rarituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2,

sa respecte normele privind eco-conditionalitatea pe toate terenurile agricole apartinand exploatatiei agricole si pe toata perioada angajamentului, in cazul in care detin si suprafete agricole.

Padurile incadrate in tipul I functional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile in cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate impaduririi sau reimpaduririi trebuie sa nu reprezinte mai mult de 15% din suprafata angajata.

Cererile de sprijin pot fi depuse si dupa data de 15 mai, respectiv pana la data de 9 iunie 2020 inclusiv, cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucratoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul daca cererea de plata ar fi fost depusa pana in termenul de 15 mai 2020 inclusiv.

Formularele de modificare a cererilor de sprijin pot fi depuse, fara aplicarea de penalitati, pana la data de 2 iunie 2020 inclusiv, cu posibilitatea depunerii pana la data de 9 iunie 2020 inclusiv, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucratoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul daca formularul de modificare ar fi fost depus in termenul de 2 iunie 2020 inclusiv.

Informatii detaliate pentru accesarea sesiunii 3/2020 aferenta Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor” se regasesc postate pe site-ul APIA.

Totodata, reamintim ca in intervalul 02 martie – 15 mai 2020 inclusiv, se depun la Centrele judetene/locale APIA si al Centrului Municipiului Bucuresti, Cererile de plata aferente sesiunii 1/2017, anul 4 de angajament si sesiunii 2/2019, anul 2 de angajament pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”, aferenta Masurii 15, SubMasura 15.1, informatii relevante regasindu-se pe site-ul APIA.

7

Programul „Tomate in spatii protejate” disponibil si in 2020. Cati bani pot primi fermierii de la stat Martie 6, 2020

Programul de tomate cultivate in spatiile protejate va fi disponibil si in acest an pentru fermieri, resursele financiare de 39,5 milioane de euro fiind alocate integral din bugetul MADR. Suma pe care o poate primi un beneficiar se ridica la 3.000 de euro.„Resursele financiare necesare aplicarii schemei de ajutor de minimis prevazute de prezenta hotarare sunt in suma de maximum 39.477 mii euro, reprezentand echivalentul in lei al sumei de 187.500 mii lei, si se asigura din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In situatia in care, dupa centralizarea tuturor situatiilor privind sumele necesare reprezentand ajutor de minimis, se constata depasirea sumei maxime prevazute, valoarea ajutorului de minimis care se acorda per beneficiar poate fi redusa in vederea incadrarii in buget”, se arata in proiectul legislativ.

Conditii de eligibilitate

Toti fermierii care cultiva tomate in spatii protejate si valorifica productia pentru asigurarea necesarului de consum intern vor putea primi suma de 14.248,8 lei pe an, suma ce reprezinta contravaloarea a 3.000 de euro.

Pentru a fi eligibili, fermierii trebuie sa fie producatori agricoli persoane fizice, care detin atestat de producator, producatori agricoli persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si familiale, producatori agricoli persoane juridice.

„Valoarea totala a ajutoarelor de minimis care se acorda unei intreprinderi/intreprinderi unice nu poate depasi suma de 20.000 euro pe durata a trei exercitii financiare, in cursul exercitiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii si in cele doua exercitii financiare precedente, conform prevederilor din Regulamentul de minimis in sectorul agricol. Sumele reprezentand ajutoare de minimis se platesc beneficiarilor intr-o singura transa in anul 2020″, potrivit proiectului MADR.

Pentru a fi eligibili, fermierii mai trebuie sa detina o suprafata cultivata cu tomate in spatii protejate de cel putin 1.000 de metri patrati, marcata la loc vizibil, sa obtina o productie de minimum 2 kilograme de tomate pe metru

8

patrat si sa valorifice, prin documente justificative, o cantitate de minimum 2 tone de rosii.

De asemenea, producatorii trebuie sa fie inregistrati in evidentele Registrului agricol deschis la primariile in a caror raza administrativ teritoriala se afla suprafetele cultivate cu tomate in spatiile protejate, la data depunerii cererii.

TINERII FERMIERI POT OBTINE 50.000 DE EURO PENTRU O FERMA  Agroromania.ro 06 Mar. 2020

Tinerii fermieri cu varsta sub 40 de ani pot obtine 50.000 de euro din fonduri europene pentru o noua ferma in vedere pornirii unei afaceri agricole. Ghidul de consultare a fost deja publicat pentru consultarea publica.

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului pentru Submasura 6.1 "Sprijin pentru tinerii fermieri" din cadrul PNDR 2014 - 2020. Acesta se afla in consultare publica timp de 10 zile, dupa care, daca nu sunt obiectii care sa duca la modificari majore, va intra complet in vigoare. Banii vor putea fi, asadar, accesati in curand.

 Sprijinul public acordat prin intermediul submasurii (sM) 6.1 este complet nerambursabil si este in valoare de maximum 50.000 de euro.

Finantarea europeana se acorda in baza unui plan de afaceri, sub forma de prima in doua transe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finantare si 25% din cuantumul sprijinului se va acorda in functie de implementarea corecta a Planului de afaceri, fara a depasi 3 ani sau 5 ani pentru exploatatiile pomicole.

 A crea un plan de afaceri conform standardelor nu este usor, asadar v-am pregatit un ghid complet care sa va ajute. Il puteti descarca dand click AICI!

 Solicitantii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin aceasta linie de finantare sunt tinerii fermieri care se instaleaza ca unici sefi al exploatatiei agricole si persoanele juridice cu mai multi actionari, unde un tanar fermier se instaleaza si exercita un control efectiv pe termen lung in ceea ce priveste deciziile referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare legate de exploatatie.

 Conform art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, "tanar fermier” inseamna o persoana care:

are varsta de pana la 40 de ani la momentul depunerii cererii; detine competentele si calificarile profesionale adecvate;

9

se stabileste pentru prima data intr-o exploatatie agricola ca sef al respectivei exploatatii.

 Pentru a fi eligibila, exploatatia trebuie sa indeplineasca cel putin urmatoarele conditii la solicitarea finantarii:

sa aiba o dimensiune economica cuprinsa intre 12.000 – 50.000 SO (productie standard);

sa fie inregistrata ca microintreprindere sau intreprindere mica; sa fie inregistrata in Registrul Unic de Identificare – APIA, in Registrul

agricol si/sau in Registrul exploatatiilor – ANSVSA.

AFIR si FINANTARI

40% din PAC, sprijin pentru obiectivele climatice REDACȚIA FIR 6 MARTIE 2020 Eurodeputații insistă pentru un buget UE solid pentru 2021-2027, care să facă față provocărilor și să răspundă așteptărilor europenilor. Uniunea sprijină fermieri, orașe, regiuni, studenți, cercetători, companii și ONG-uri din întreaga Europă, transmite Parlamentul European.Actualul buget UE pe termen lung se încheie la 31 decembrie 2020. Statele membre, reunite în cadrul Consiliului European, nu au convenit încă asupra unei poziții privind nivelul contribuției și, implicit, asupra programelor de cheltuieli, prin urmare negocierile între instituțiile europene nu pot începe. După summit-ul UE din 20-21 februarie a.c., care a fost dedicat bugetului UE pe termen lung, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus că Parlamentul este dezamăgit de eșecul Consiliului European. „Europa se confruntă cu provocări fără precedent, precum schimbările climatice, digitalizarea și noua ordine geopolitică. (…) Reducerea ambițiilor noastre nu poate avea decât un impact negativ asupra anilor de progres și inovare”, a spus președintele Sassoli, citat în comunicarea Parlamentului European. Decizia finală privind bugetul UE pe termen lung este luată de Consiliu, pe baza rezultatului negocierilor, dar are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.

PAC, mai orientată către acțiunile climatice

Politica Agricolă Comună (PAC) este parte a bugetului pentru următorii șapte ani și se va supune preocupărilor legate de mediu. 40% din PAC ar trebui să contribuie la acțiunea climatică, conform propunerii Comisiei Europene. De asemenea, 30% din fondul pentru pescuit maritim ar trebui să sprijine obiectivele climatice.

10

Fermierii și ceilalți actori din industria alimentară așteaptă strategia Comisiei Europene „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork), parte a Acordului Verde, care urmărește: accesul europenilor la alimente durabile; abordarea politicilor ținând cont de schimbările climatice; protejarea mediului înconjurător; păstrarea biodiversității; dezvoltarea fermelor organice. De asemenea, Comisia și-a fixat printre obiective o mai bună informare a cetățenilor în privința alimentelor, stimularea consumului de alimente sănătoase și reducerea risipei alimentare. O serie de propuneri de modificări ale legislației UE din partea Comisiei sunt previzibile pentru a face posibilă implementarea Acordul Verde în spațiul UE.

Comisia Europeană, despre Planurile Naționale Strategice

Planurile naționale strategice pentru agricultură ar trebui să reflecte pe deplin ambiția Acordului Verde European și a Strategiei „De la fermă la furculiță”, subliniază Comisia Europeană. „Asigurați-vă că tranziția este corectă pentru toată lumea din sectorul agricol și maritim european”, este îndemnul Comisiei Europene. „Reduceți semnificativ dependența, riscul și utilizarea pesticidelor chimice, precum și îngrășămintele, antibioticele, prin dezvoltarea tehnicilor inovatoare în domeniul pescuitului și în agricultură, în vederea protejării recoltelor de dăunători și boli”, mai notează Comisia.

În mod tradițional, o mare parte a bugetului Uniunii Europene a fost alocat agriculturii și susținerii regiunilor mai sărace, informează Parlamentul European (PE). Deși acestea rămân esențiale, Parlamentul vizează și acțiuni pentru dezvoltarea altor domenii, precum: schimbările climatice, migrația, securitatea și apărarea, locurile de muncă, măsuri de sprijin pentru generațiile tinere, cercetarea, pentru care este nevoie de un buget mai consistent.

Rezultatele unui sondaj efectuat printre cetățenii europeni arată ce așteaptă oamenii de la bugetul UE. Concluziile eurobarometrului arată că există diferențe între ceea ce vor europenii de la UE și percepția lor față de modul în care se raportează, în prezent, UE la aceste priorități. Astfel, 48% dintre respondenți au declarat că cea mai mare parte a bugetului UE ar trebui să fie cheltuită pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, iar 41% cred că banii europeni ar trebui să fie cheltuiți pentru politica climatică și de mediu. Doar 16 % au spus că, în prezent, cea mai mare parte a bugetului UE este cheltuită pentru ocuparea forței de muncă și politica socială și numai 17% au declarat că cea mai mare parte a bugetului este cheltuită pentru politica climatică și de mediu. 38% dintre respondenți cred că educația, formarea, cultura și media ar trebui să fie proritare în politicile UE

11

și doar 12% cred că aceste domenii sunt prioritare în prezent. Totodată, 27% cred că cercetarea științifică și inovarea sunt esențiale, în timp ce doar 13% consideră că aceste domenii contează în politicile UE în prezent.

Pentru implementarea politicilor considerate dezirabile de către politicienii europeni, eurodeputații au propus un buget care să reprezinte 1,3% din Venitul Național Brut al UE și au insistat asupra faptului că bugetul nu ar trebui să depindă fundamental de contribuțiile directe ale statelor membre, solicitând noi resurse, proprii, care ar putea veni din taxarea deșeurilor din plastic sau ar putea fi venituri din schema de comercializare a cotelor de emisii sau o nouă taxă pentru marile companii digitale. Deputații au spus într-o rezoluție din octombrie 2019 că, fără un acord privind reforma sistemului de resurse proprii al UE, Parlamentul nu își va da acordul pentru următorul buget pe termen lung.

Contribuția României la bugetul UE – 0,34 euro/persoană/zi. Beneficiile – 2,33 euro/persoană/zi

Deocamdată, statele membre sunt în impas în privința contribuției la bugetul UE. Sunt state care vor o contribuție mai mare pentru a susține politicile UE și altele care vor să participe la bugetul comun cu cote mai mici.

Comisia Europeană a calculat costurile statelor membre la formarea bugetului UE pe termen lung și beneficiile de pe urma pieței unice. Astfel, în medie, unui cetățean european îi revine o contribuție la bugetul UE de 0,80 euro/zi, dar beneficiile sunt evaluate de Comisie la 5,67 euro, în medie, pe persoană, pe zi. În cazul României, contribuția națională la bugetul UE este de 0,34 euro/persoană/zi, iar beneficiile sunt evaluate la 2,33 euro/persoană/zi.

Cota din bugetul Uniunii Europene alocată cheltuielilor cu agricultura este în continuă diminuare de mai mulți ani.

La începutul anilor 1980, PAC reprezenta 66% din bugetul Uniunii, iar în exercițiul bugetar 2014-2020 cheltuielile aferente acestei politici au fost proiectate să reprezinte 37,8%. În termeni reali, însă, au rămas stabile începând cu anul 1992 (excepție au făcut anii 1996 și 1997, din cauza crizei „vacii nebune” și a aderării a trei noi state membre). Costul bugetar al PAC raportat la venitul național brut (VNB) al Uniunii a scăzut de la 0,54%, în 1990, la 0,34%, procentaj prevăzut pentru anul 2020.

12

Pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, Comisia Europeană a propus inițial o diminuare cu 5% a fondurilor pentru PAC (și o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor), din cauza reducerii contribuțiilor ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE (României i-ar reveni o creștere moderată a plăților directe cu 0,5% – 0,6%, dar o reducere cu 15 – 16% a sprijinului pentru dezvoltare rurală), însă o decizie finală se va lua după adoptarea unei poziții comune a statelor membre privind nivelul alocărilor la bugetul Uniunii. Pachetul PAC este format din trei surse principale: plățile directe către fermieri și cheltuielile legate de piață, așa-numitul pilon I, și sprijinul pentru dezvoltare rurală, cel de-al doilea pilon al PAC. Cât de mare va fi compromisul la nivelul Uniunii Europene, cine va ceda cel mai mult (statele care se opun unor contribuții mai mari sau cele care vor un buget mai consistent pentru a nu fi afectate politicile tradiționale, agricole și de coeziune) rămâne de văzut, dar, indiferent de rezultat, un lucru este cert: alocările fondurilor europene vor fi mai „verzi”.

Eurostat: Romania, printre tarile cu cel mai mare procent al populatiei implicate in agricultura Martie 6, 2020

In anul 2016, 27 de regiuni din UE au raportat un procent de angajati in agricultura de trei ori mai ridicat decat media de 4,5% a UE.  cinci din sase regiuni erau din Bulgaria, opt din 13 regiuni din Grecia, sase regiuni din Polonia si cinci din opt regiuni din Romania, arata datele publicate de Eurostat.

In 2016, existau 232 de milioane de persoane angajate in Uniunea Europeana in urmatoarele sase sectoare economice: agricultura, silvicultura si pescuit (10,4 milioane de persoane angajate; 4,5% din totalul UE); industrie (35,6 milioane; 15,3%); constructii (14,7 milioane; 6,3%); comertul cu amanuntul si engros, activitati de servicii alimentare si cazare, comunicatii si informatii (64,4 milioane; 27,7%), servicii financiare si de asigurari, imobiliare, stiintifice si tehnice, servicii administrative si de suport (38,1 milioane; 16,4%); si administratie publica – aparare; asistenta sociala; educatie; sanatate – si alte activitati: arta, divertisment si recreere (69,1 milioane; 29,7%).

Zona de vest a Romaniei, puternic industrializata

13

In zona de dezvoltare Vest, Romania avea o pondere a populatiei ocupate in acest sector de aproape trei ori mai ridicata decat media UE de 15,3%, in timp ce in in sectorul de constructii, insula franceza Corsica, urmata de trei regiuni din sudul Marii Britanii, de Malopolskie in Polonia, de Marele Ducat al Luxemburgului si Burgenland in estul Austriei au toate o pondere a populatiei ocupate in acest sector de cel putin 50% mai ridicata decat media UE de 6,3%.

In domeniul serviciilor financiare si de asigurari, imobiliare, stiintifice si tehnice, al serviciilor administrative si de suport, cele doua regiuni care constituie partea veche a Londrei au raportat fiecare o pondere a populatiei angajate mai mult decat dubla fata de media UE de 16,4%.

Anunt important pentru clientii CEC Bank! Ce surpriza li se pregateste In mart. 6, 2020 CEC Bank are o surpriză foarte interesantă pentru clienții săi din România, cu un anunț foarte important care vine după aproape un an de zile de așteptare.

CEC Bank, una dintre cele mai mari bănci din România, a facut un anunț foarte interesant chiar înainte de 1 martie, și foarte multi clienti vor fi cu siguranță foarte bucuroși să afle ce le este pregătit.

Dupa o foarte îndelungată așteptare, se pare că CEC Bank va lansa în sfârșit Apple Pay pentru clienții din România, aducandu-le acestora posibilitatea de a-și folosi produsele Apple pentru a face plăți mobile la POS-urile din România care permit plățile contactless acum.

Deocamdată, CEC Bank nu a oferit prea multe detalii cu privire la ceea ce vor să facă, însă a anunțat că Apple Pay va fi disponibil pentru clienții care au carduri de credit, sau de debit, deci vor exista suficient de mulți români care vor avea de acum și această opțiune. 

ALTELE

Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: ”Volumul garanțiilor acordate de FGCR a înregistrat deja o creștere de peste 68% în primele două luni din 2020” agrointeligenta.ro - 6 martie 2020

Agricultura României, aflată în plină dezvoltare, are nevoie de finanțare pentru a se putea ridica la standardele europene. La finele anului trecut am avut ocazia să informăm fermierii despre oportunitățile oferite lor de către Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Am aflat că, în anul 2019, valoarea garanțiilor oferite de FGCR manifestă un trend

14

ascendent, aceasta însemnând că în agricultură au fost investite sume importante. În decembrie 2019, Alina Mihaela Toma, Director General FGCR, era încrezătoare în potențialul pieței de agro business și implicit în posibilitățile de menținere a tendinței de creștere a volumului de garanții. Așadar, ne-am gândit să purcedem la un nou dialog, unul în care să ne edificăm asupra câtorva aspecte importante, zicem noi, pentru buna informare a dumneavoastră.

Doamnă Alina Mihaela Toma, la finalul anului trecut aveați așteptări optimiste privind evoluția garanțiilor FGCR. După cele două luni scurse din acest an, vă mențineți afirmațiile?

Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: Să înțeleg că fermierii sunt interesați și vor să se asigure că ne-am făcut temele… Sunt bucuroasă să vă pot spune că prognoza indicatorilor asumați s-a confirmat. Transparența instituțională a FGCR este de notorietate, iar activitatea echipei noastre este cuantificablă matematic prin parametrii de performanță care pot fi, de asemenea, verificați. Punctual, în primele două luni ale acestui an am avut o creștere a valorii garanțiilor acordate cu peste 68% raportat la acceași perioadă a anului anterior, a valorii creditelor garantate cu peste 78%, iar numărul garanțiilor nou acordate aproape s-a dublat.

Această creștere este cu atât mai importantă cu cât s-a structurat pe factorul esențial pentru dezvoltarea agriculturii: investiția. Concret, la acest indicator, s-a înregistrat o creștere de peste 100% față de perioada similară a anului trecut. De altfel, nu este singurul parametru la care s-au înregistrat creșteri. Nu vreau să vă plictisesc. În total, volumul garanțiilor acordate de FGCR în anul 2020 a înregistrat o creștere de peste 68%, luând ca etalon perioada cuprinsă între 01.01 și 29.02. Această creștere se datorează atât facilităților create la nivelul FGCR (scăderea importantă a comisionului de garantare, îmbunătățirea fluxului de lucru, micșorarea timpului de răspuns), cât și creșterii interesului instituțiilor financiar bancare pentru creditarea agriculturii.

Pentru că tot veni vorba….La finalul anului trecut ați informat fermierii români despre o nouă oportunitate oferită de Fondul de Garantare a Creditului Rural, ”Garanția pentru credite mici”. Astăzi, dacă eu aș dori să beneficiez de o astfel de garanție, căror bănci mă pot adresa?

Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: Echipa FGCR a lucrat contracronometru pentru a finaliza semnarea convențiilor de lucru cu toate băncile partenere. M-au bucurat deschiderea și interesul manifestat de acestea. Este doar o chestiune de timp semnarea convențiilor de lucru cu toate aceste bănci. În acest moment, răspunzându-vă astfel și la întrebare,

15

fermierii au posibilitatea să beneficieze de un credit de valoare mică (500 mii lei), garantat de către noi, adresându-se următoarelor instituții finanțatoare: BRD Group Societe General, Patria Bank și First Bank parteneri care și-au demonstrat apetitul pentru finanțarea fermierilor. Având în vedere colaborarea fructuoasă pe care am avut-o cu aceste bănci de prestigiu sunt convinsă că solicitările fermierilor vor fi soluționate în cel mai scurt timp. Până la sfârșitul lunii vom semna și cu alte instituții finanțatoare, fiind in stadiul de negociere finală și semnare cu CEC Bank și Banca Transilvania.

Care sunt principalele caracteristici si beneficii ale mecanismului de garantare a creditelor de valori reduse pentru fermieri?

Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: Principalele caracteristici ale mecanismului de garantare a creditelor de valori reduse, comparativ cu celelalte produse de garantare, sunt următoarele:

– Se acordă pentru credite non revolving noi cu valoarea maximă de 500.000 lei,

– Valoarea maximă a garanției pe beneficiar este de 400.000 lei,

o Destinația creditului o reprezintă:

* finanțarea activității curente în domeniul agricol și/sau piscicol (cu excepția activităților de comerț);

* realizarea investițiilor în domeniul agricol și/sau al acvaculturii fără finanțare din PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020 (inclusiv mașini și utilaje agricole, etc. care nu sunt noi, cu excepția achiziției de teren cu destinație agricolă);

* credit mixt (orice combinație între cele de mai sus)

– Expunerea maximă cumulată pe beneficiar din garanții acordate pentru credite cu valoare redusă este de 400.000 lei.

– Creditele vor fi garantate cu cel puțin un contract de fideiusiune încheiat cu împrumutatul persoană fizică sau cu una dintre persoanele fizice, având calitatea de acționar/asociat/administrator/reprezentant legal al beneficiarului, în funcție de tipul entității juridice împrumutate și un contract de garanție imobiliară/mobiliară/personală.

16

– Gradul de acoperire cu garanții colaterale a creditului garantat, la data aprobării creditului va fi mai mic de 100 % din creditul și dobânda aferentă primului an de garantare.

Cele mai importante beneficii pe care le aduce mecanismul de garantare a creditelor de valori reduse, sunt:

– Timpul de aprobare a garanției este redus, ca urmare a simplificării procedurilor de lucru, analiza și aprobarea se efectuează și în aceeași zi, în cazul în care documentația transmisă de instituția finanțatoare este completă.

– Comisionul practicat este un comision unic, scăzut, în comparație cu nivelul de comision care s-ar acorda pe bază de evaluare a bonității împrumutaților

– Gradul de acoperire cu garanții este mai mic de 100% si structura de garanții este adaptată specificului si posibilităților fermierilor, respectiv, pot fi acceptate doar garanțiile personale ale beneficiarilor împrumutului/ unei persoane terțe, în lipsa identificării altor garanții imobiliare/mobiliare.

Ce mesaj doriți să transmiteți fermierilor?

Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: Să le mulțumesc, în primul rând. Ei sunt cei care aduc plusvaloare, printr-o muncă susținută, ambiție și pasiune. Fără ei totul ar fi în zadar. Este chiar paradoxal cum, într-o lume în care mulți obosesc mult prea repede, fermierul român mai are încă puterea de a funcționa ca un model demn de urmat. Sunt bucuroasă că avem astfel de parteneri. Îi asigur că vom răspunde prompt solicitărilor adresate și că suntem foarte preocupați să constituim, pentru ei, un sprijin real. Le doresc să aibă sănătate, un an îmbelșugat și mult spor!

Eurostat: România are cele mai ridicate disparităţi între regiuni la PIB per capita. În ce țară UE trăiesc cei mai bogați europeni InCont.ro, 5 martie 2020

România avea, în 2018 cele mai ridicate disparităţi la nivelul Uniunii Europene între regiunile cu cel mai ridicat şi cel mai scăzut PIB per capita, potrivit Eurostat.

În rândul statelor membre cu mai mult de două regiuni NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică), cele mai ridicate disparităţi regionale între regiunile cu cel mai ridicat şi cel mai scăzut PIB per capita se află în România (o rată de 3,6), Polonia şi Slovacia (ambele cu 3,3), Ungaria (3,2), Irlanda (3,1) şi Cehia (3).

17

De cealaltă parte, cele mai reduse disparități sunt în Finlanda şi Portugalia (ambele cu 1,5), Suedia şi Austria (ambele cu 1,7), Danemarca, Spania şi Olanda (toate cu 1,9).

În 2018, PIB-ul regional per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) varia de la 30% din media Uniunii Europene în Mayotte (o regiune a Franţei de peste mări), la 263% în Luxemburg.

Există însă diferenţe considerabile între statele membre: de la regiunile cu cel mai ridicat PIB regional per capita - Luxemburg (263% din media UE), regiunea Sud din Irlanda (225%), Eastern & Midland din Irlanda (210%), regiunea Bruxelles din Belgia (203%), Hamburg în Germania (197%) şi Praga în Cehia (192%), la regiunile cu cel mai scăzut PIB regional per capita, respectiv regiunea franceză Mayotte (30% din media UE), Bulgaria: Nord-Vest (34%), Nord-Central (35%) şi Sud-Central (36%).

În România, Macroregiunea Unu (Nord-Vest şi Centru) PIB-ul regional per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) era de 62% din media Uniunii Europene, Macroregiunea Doi (Nord-Est şi Sud-Est) la 47%, Macroregiunea Trei (Sud - Muntenia şi Bucureşti - Ilfov) la 96% şi Macroregiunea Patru (Sud-Vest Oltenia şi Vest) la 58%.

În 2018, PIB-ul regional per persoană angajată la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) varia de la 35% din media UE în Bulgaria (regiunea Sud-Central) la 235% din media UE în regiunea Sud din Irlanda.

De asemenea, în 2018, în rândul regiunilor în care PIB per capita este mai ridicat decât PIB-ul per persoană angajată, cele mai mari diferenţe se observă în Luxemburg (263% din media UE comparat cu 165%), Praga (192% comparat cu 121%) şi Budapesta (145% comparat cu 75%).

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, Ministerul Mediului şi Pădurilor Modificat de Ordin 262/2020 la 05.03.2020

Ordinul nr. 306/2020 privind aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 183 din 06.03.2020. A intrat în vigoare la 06.03.2020

18

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 352/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Ucraina din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite produse obţinute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 65 din 04.03.2020. A intrat în vigoare la 04.03.2020

Regulamentul nr. 354/2020 de stabilire a unei liste cu utilizările preconizate ale furajelor destinate unor scopuri nutriţionale speciale şi de abrogare a Directivei 2008/38/CE (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 67 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Directiva delegată nr. 361/2020 de modificare, în scopul adaptării la progresul ştiinţific şi tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte o derogare pentru utilizarea cromului hexavalent ca agent anticoroziv în sistemul de răcire din oţel nealiat al refrigeratoarelor cu absorbţie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 67 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Regulamentul nr. 351/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea acidului citric (E 330) în produsele din cacao şi ciocolată (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 65 din 04.03.2020. A intrat în vigoare la 04.03.2020

Regulamentul nr. 355/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea poliricinoleatului de poliglicerină (E 476) în emulsii lichide de uleiuri vegetale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 67 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Regulamentul nr. 356/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea polisorbaţilor (E 432-436) în băuturile carbogazoase (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 67 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 368/2020 de aprobare a planului de eradicare a pestei porcine africane la porcii sălbatici din anumite zone din

19

Slovacia [notificată cu numărul C(2020) 1157] (Numai textul în limba slovacă este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 67 din 05.03.2020. A intrat în vigoare la 05.03.2020

………………….

INTERNE

ANSVSA ANUNȚĂ AMENZI URIAȘE pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 05 martie 2020 - ASTĂZI. Un proiect de Hotărâre privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicat astăzi pe site-ul oficial al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță amenzi uriașe pentru crescătorii de animale. Subliniem că este un proiect de hotărâre, aflat în dezbatere publică.

Constituie contravenţii încălcarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 9.000 lei la 11.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele juridice:1. neanunţarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a autorităţii sanitar - veterinare şi pentru  siguranţa alimentelor locale despre suspiciunea sau apariţia unei boli transmisibile la animale, precum şi despre moartea, înstrăinarea precum și neizolarea animalelor bolnave ori suspecte de boală;2. neanunţarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit la achiziţionarea animalelor şi păsărilor vii;

b) cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 15.000 la 25.000, în cazul faptelor săvârşite de persoanele juridice:1. pășunatul și adăpatul animalelor în zone supuse restricțiilor;2. scoaterea din exploataţii a animalelor la care au fost depistate boli transmisibile la alte animale şi/sau de la animale la om şi scoaterea la pășunat a acestora în acelaşi loc cu animale sănătoase;

c) cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei, în cazul

20

faptelor săvârşite de persoanele juridice:1. nerespectarea restricţiilor sanitar - veterinare în zonele de protecţie şi de supraveghere antiepizootică sau neaplicarea şi nerespectarea măsurilor de profilaxie generală şi specifică dispuse de autorităţile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente, în exploataţiile de animale;2. nerespectarea prevederilor legale referitoare la introducerea de animale noi în loturile constituite în incinta fermelor de carantină sau a centrelor de colectare a animalelor;3. neaplicarea de către proprietarii sau deţinătorii de animale şi/sau de către consiliile locale a măsurilor de asanare a focarelor de boli transmisibile, stabilite prin programe tehnice special elaborate de către autoritatea sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor competentă;4. ieşirea/intrarea persoanelor sau scoaterea/introducerea unor animale şi a oricăror produse şi materiale care pot constitui vectori pentru bolile infecto-contagioase ale animalelor, provenite din zone sau obiective aflate în carantină, fără obţinerea, în condiţiile legii, a acordului autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente;5. refuzul sau împiedicarea, de către proprietarii ori deţinătorii de animale, a uciderii în exploatație a animalelor bolnave ori suspecte de boli transmisibile la animale, precum şi refuzul distrugerii cadavrelor sau a altor obiecte contaminate, în scopul lichidării focarelor şi prevenirii difuzării bolilor transmisibile supuse măsurilor oficiale de declarare şi carantină;6. introducerea de animale sănătoase în exploatații nonprofesionale sau în unităţi unde nu au fost efectuate acţiuni obligatorii de decontaminare după asanarea unor focare de boli transmisibile fără obţinerea, în condiţiile legii, a acordului autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente;7. scoaterea animalelor de sub restricţii sanitar – veterinare fără obţinerea acordului scris al autorităţii sanitare - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;

d) cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele juridice:1. neanunţarea medicului veterinar oficial despre îmbarcarea/debarcarea animalelor vii şi/sau tranzitul acestora;2. permiterea circulaţiei libere a câinilor în exploataţiile de animale şi în unităţile care prelucrează, procesează, depozitează sau comercializează produse alimentare, în pieţe, în târguri şi în alte locuri publice, cu excepţia câinilor de serviciu ai Ministerului Afacerilor Interne şi ai Ministerului Apărării Naţionale, a câinilor însoţitori special pregătiţi pentru persoane cu handicap, precum şi a câinilor de vânătoare care poartă botniţă şi care sunt conduşi în lesă de persoane autorizate;

21

3. achiziţia, în scopul comercializării, de animale vii provenite din unităţi/exploatații care nu sunt supuse controlului sanitar - veterinar sau fără documente de provenienţă; 

e) cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele juridice:1. depistarea la controlul documentelor a unor neconcordanţe privind identificarea mijloacelor de transport, individualizarea lotului, vârsta, categoria şi numărul animalelor, în raport cu atestările din certificatele sanitar - veterinare de transport;2. nerespectarea condiţiilor impuse de autoritatea sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor competentă în cazul transporturilor de animale, care se efectuează sub restricţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;3. neanunţarea celei mai apropiate unităţi sanitar - veterinare ori a consiliului local despre cazurile de îmbolnăvire sau despre moartea animalelor, survenite în timpul transportului acestora;4. refuzul medicului veterinar de liberă practică imputernicit de a participa la acţiunile de interes public impuse de necesitatea combaterii unor boli transmisibile şi parazitare în extindere la animale, declarabile şi carantinabile;5. neasigurarea de către persoanele abilitate a condiţiilor şi a mijloacelor materiale necesare desfăşurării activităţii sanitar - veterinare de supraveghere şi control în unităţile zootehnice, în pieţe, în târguri, în puncte de trecere a frontierei de stat şi în alte locuri supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;6. neanunţarea de către operatorii economici sau de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți a autorităţii sanitare - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente cu privire la orice aspecte sau situaţii deosebite care privesc sănătatea animalelor, sau neaplicarea de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi a măsurilor care se impun, până la venirea medicului veterinar oficial;7. lipsa sau întocmirea necorespunzătoare a documentelor şi registrelor specifice de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi;

Constituie contravenţii încălcarea prevederilor Ordinului nr. 14/2014, privind condiţiile sanitar-veterinare care trebuie respectate la comercializarea păsărilor domestice pe teritoriul României din exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar către exploataţiile nonprofesionale şi pentru completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor

22

implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010 și se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 9.000 lei la 11.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele juridice:1. reintroducerea în exploataţia înregistrată/autorizată sanitar-veterinar a păsărilor care au făcut obiectul comercializării către exploataţiile nonprofesionale, dacă acestea nu au fost vândute;2. nerespectarea cerințelor privind interzicerea vânzării din staţiile de incubaţie de tip industrial către o persoană fizică, a mai mult de 350 de capete pui de o zi;3. absenţa sau completarea necorespunzătoare a registrului cu evidenţa speciei, categoriei şi numărului de păsări vii/pui de o zi vândute/vânduţi, a cumpărătorilor acestora, precum şi neasigurarea trasabilităţii păsărilor în cazul mijlocitorilor de afaceri cu animale;4. transportul păsărilor vii, după cumpărarea din spaţiul amenajat la poarta unităţii, sau din magazinele autorizate sanitar – veterinar, în cazul puilor de o zi, pe o distanţă mai mică de 50 de km, cu mijloace proprii de transport.

Constituie contravenţii încălcarea prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 34/2009, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploataţiile de creştere a bovinelor, a prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 20/2018, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine și a prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 21/2018, pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile comerciale de păsări, precum şi condiţiile privind mişcarea păsărilor vii şi a subproduselor provenite de la acestea şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, în cazul faptelor săvârşite de persoanele juridice:1. nerespectarea măsurilor de profilaxie generală privind accesul în incinte, împrejmuirea, amenajarea, întreţinerea şi funcţionarea dezinfectorului rutier, a vestiarului sau a filtrului sanitar - veterinar din exploataţiile de animale, precum şi în unităţile în care sunt crescute, din care sunt furnizate şi în care

23

sunt utilizate animale în scopuri experimentale;2. nerespectarea măsurilor de biosecuritate care trebuie să fie implementate în cadrul exploatațiilor de animale;3. neasigurarea echipamentului special de protecţie pentru personalul din exploataţiile de animale, din unităţile în care sunt crescute, din care sunt furnizate şi în care sunt utilizate animale în scopuri experimentale, sau din unităţile aflate sub restricţii sanitar - veterinare, respectiv neasigurarea mijloacelor de decontaminare a echipamentului.

Constituie contravenţie încălcarea prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2012 privind condiţiile sanitarveterinare care trebuie respectate la mişcarea suinelor vii pe teritoriul României şi pentru modificarea unor norme sanitare veterinare şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 18.000 lei, în cazul persoanelor juridice vânzarea sau înstrăinarea în orice mod a animalelor, cumpărarea ori luarea acestora în proprietate cu orice titlu, fără documentele prevăzute de legislaţia sanitar - veterinară în vigoare.

INTEGRAL AICI: PROIECT DE HOTĂRÂRE privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

SCRISOAREA UNUI ȚĂRAN pentru ANSVSA!Agroinfo  06 martie

EXCLUSIV. AGROINFO a primit scrisoarea unui țăran practicant, așa cum se prezintă acesta, cu șapte întrebări pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Care este motivul încercării de înfometare a țăranilor? Este una dintre întrebările la care așteaptă răspuns de la ANSVSA țăranul român practicant Ezechel Ungur.

Ezechel Ungur a aflat, la fel ca alți țărani, fermieri, despre proiectul de Ordin ANSVSA privind măsurile de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcilor, publicat pe site-ul oficial ANSVSA la data de 28 februarie 2020. Vă reamintim că în acest proiect de act normativ, afișat în continuare în consultare publică pe site-ul oficial ANSVSA, gospodăriilor țărănești nu li se interzice creșterea porcilor, dar li se interzice vânzarea porcilor vii și creșterea porcilor pentru reproducție. Gospodăriile țărănești au voie să crească porci pentru îngrășare și numai pentru consumul propriu. Potrivit proiectului de Ordin ANSVSA, țăranii au posibilitatea să cumpere purcei pentru îngrășare de la fermele comerciale, autorizate sanitar veterinar.

24

Vă rog respectuos să-mi răspundeți clar și concret la următoarele întrebări:1 - noi, țăranii din zonele izolate, bătrânii singuri fără posibilități financiare, care se chinuiau să crească un porc, să poată pune ceva pe masă, cum se vor hrăni acum, neavând de unde să cumpere purcel?2 - din ce vor trăi cei care își asigurau subzistența prin vânzarea a câtorva purcei într-un an întreg , aceștia neavând loc de muncă și trăind de  pe azi pe mâine din acei bani?3 - eu personal de unde să-mi cumpar purcelul dacă sunt interzise piețele iar vecinul sau cei cunoscuți din apropiere nu mai au voie să reproducă porci?4 - care este legătura dintre gospodăria țărănească din satele de munte care trăiește doar din ceea ce poate produce, fără alte venituri  și marile complexe unde apar acele boli?5 - din statisticile dv. câte cazuri de boală au fost în gospodăriile cu 1-2 porci din gospodăriile țărănesși?6- care este motivul încercării de infometare a noastră, a țăranilor prin luarea unei surse de câștig de subzistență, deoarece gospodăria cu unul  sau doi porci pentru familie nu este exploatație sau fermă?7 - cine plătește costul cumpărării și transportului unui purcel de la ferma autorizată pe distanța de câteva sute de km , dacă țăranul nu are  venit deloc sau în cel mai bun caz, indemnizația minimă de 704 lei ? Acest om  poate nu are bani de mașină sau tren până la respectiva fermă. Ce face? Ce pune pe masă?

Așa cum am pus punctual problemele, vă solicit răspuns punctual, fără alte explicații, răspuns care să poata fi comunicat tuturor celor afectați de acest ordin pur și simplu umilitor și batjocoritor la adresa celei mai sărace și marginalizate pături sociale, țăranul.

Cu respect și considerațiune,

Ungur Ezechel, țăran practicant.

ANSVSA A RETRAS DE PE SITE, DUPĂ DOAR O ZI, PROIECTUL DE HOTĂRÂRE CU AMENZILE! Agroinfo  06 martie 2020 - RETRAS. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a publicat joi, 5 martie 2020, un proiect de Hotărâre privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. AGROINFO a publicat parțial acest proiect, cu link spre pagina oficială ANSVSA, unde proiectul care stabilește amenzi poate fi citit integral. După doar o zi, vineri, 6 martie 2020, ANSVSA a retras de pe pagina principală a site-ului oficial ANSVSA acest proiect.

25

Imediat după ce AGROINFO a anunțat că proiectul de Hotărâre publicat de ANSVSA, în consultare, stabilește amenzi usturătoare pentru crescătorii de animale, ANSVSA  a retras proiectul de Hotărâre de pe pagina prinicipală a site-ului oficial al instituției. Chiar dacă nu mai este vizibil pe pagina principală a site-ului oficial ANSVSA, proiectul poate fi citit integral de toți cei interesați, prin accesarea link-ului pe care AGROINFO l-a inserat la finalul articolelor în care anunță ce conține proiectul de act normativ. Este inserat și la finalul acestei știri. Așadar, el se mai află undeva pe site-ul oficial ANSVSA însă nu mai este, cum s-ar spune, la vedere.

Concret, cei care deschid site-ul oficial ANSVSA, vor avea afișată pagina principală, unde, în partea dreaptă, la secțiunea Proiecte de acte normative , cum vedeți în imaginea alăturată, ar trebui să se găsească și titlul acestui proiect, Proiect de Hotărâre privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. După cum observați, a dispărut de acolo, nu-l mai găsiți. ANSVSA l-a șters de pe pagina principală, după doar o singură zi de la publicarea în consultare. Proiectele de acte normative trebuie să rămână în consultare publică timp de 10 zile. Se pare că, în urma publicării de către AGROINFO a amenzilor pentru crescători, anunțate de acest proiect, ANSVSA l-a retras de pe pagina principală. Deocamdată, proiectul este disponibil pe o altă pagină a site-ului ANSVSA, care nu e atât de vizibilă ca pagina principală. E posibil ca ANSVSA să se fi grăbit cu publicarea acestui proiect, apoi l-a retras după doar o zi de pe pagina principală ca să mai lucreze nițel la el.

Cei interesați să citească acest proiect de Hotărâre încă mai pot să o facă accesând link-ul inserat de AGROINFO.  Aveți mai jos link-ul. În momentul în care apăsați pe link, o să vi se deschidă tot site-ul oficial ANSVSA, dar o pagină spre care nu aveți trimitere din pagina principală și pe care ați găsi-o cu mare greutate, abia după ce ați scormoni în tot site-ul ANSVSA. După ce deschideți link-ul, sus unde e adresa web, bara de sus, veți vedea și data publicării pe pagina ANSVSA a proiectului, 5 martie 2020.

Recomandările unui profesor olandez pentru combaterea pestei porcine africane în România Ramona Dascălu - 6 martie 2020

Impact al unei prestigioase universități din Olanda privind viitorul sectorului de creștere a porcilor din România! Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a organizat ieri, joi – 5 martie, la USAMV București, un seminar de prezentare a lucrării ”Viitorul sectorului de creștere a porcilor din România. Opțiuni pentru politica guvernamentală”, realizată de Universitatea Wageningen din Olanda.

26

”În vara anului trecut, în cadrul Consiliului Director al Asociației am luat decizia să apelăm la un grup de experți din cadrul Universității Wageningen din Olanda, grup de experți care este specializat în astfel de analize și de studii de piață, de evaluare a riscurilor și de creionare a unor concluzii independente și echilibrate în privința felului în care putem gestiona o asemenea criză în care ne aflăm la acest moment.

Din prezentarea colegului nostru de la Wageningen, o să rezulte o analiză rece, o analiză obiectivă a situației actuale bazate pe ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, precum și punctele de vedere ale acestei prestigioase instituții în privința viitorului pe care îl are creșterea procului și producția de carne de porc din România”, a declarat Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) în deschiderea seminarului.

Studiul a fost realizat și prezentat în Aula Magna Petre S. Aurelian din cadrul USAMV București, de Ron Bergevoet, doctor în Medicină Veterinară și de 15 ani de zile cercetător principal la Universitatea și centrul de cercetare din Wageningen. Cercetările sale se concentrează în principal pe aspectele socio-economice ale sănătății animalelor și ale controlului bolilor acestora, cum ar fi pesta porcină clasică, pestă porcină africană, febră aftoasă, gripa aviară.

În cadrul studiului au fost atinse mai multe puncte precum producția de carne de porc în România, opțiuni guvernamentale pentru controlul Pestei Porcine Africane în România și nu în ultimul rând concluzii și recomandări.

Potrivit studiului, opțiunile pentru reducerea riscului de introducere a PPA sunt:

Îmbunătățirea biosecurității la nivelul fermei

Eliminarea tuturor porcilor din gospodăriile populației în jurul fermelor comerciale

Colaborarea dintre fermele comerciale și gospodăriile populației

Regionalizarea și compartimentarea

Înființarea de ferme integrate într-o singură locație

Implementare de măsuri de biosecuritate pentru vânători

27

Drept concluzii, studiul arată că PPA are un impact dramatic asupra industriei porcine din România și reprezintă o amenințare serioasă pentru supraviețuirea producției de porci din România, iar modul de creștere al porcilor în gospodăriile populației prezintă un risc major pntru răspândirea PPA.

Povestea porcului. Când toată lumea știe ce este de făcut, dar nimeni nu are curajul să facă CONSTANTIN RUDNIȚCHI 6 MARTIE 2020

Una din temele cu impact în rândul publicului din România, apărută zilele trecute, este cea privind creșterea porcilor în gospodăriile populației. Aproape se poate spune că subiectul este mai interesant pentru publicul românesc decât chiar coronavirusul.Apele au fost agitate de ieșirea în dezbaterea publică a unui ordin al Agenției Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Nu are importanță că ordinul este mai vechi sau dacă el a fost modificat recent de Agenție. Important este că ordinul este în dezbatere publică. Și, mai mult decât atât, este esențial că ordinul respectiv pune în discuție câteva teme de importanță majoră pentru industria cărnii de porc din România.

Este un prilej bun pentru ca specialiștii să își spună cuvântul public, tranșant. Este momentul ca temele discutate pe la colțuri și pe șoptite să fie pronunțate răspicat în mod public.

Pentru toată lumea, tema porcilor crescuți în gospodăriile populației este dificilă. Politicienii se feresc de ea și o abordează cu mănuși pentru că gospodarii care cresc porci sunt un bazin electoral mare. Reprezentanții industriei nu vor să scoată castanele fierbinți din foc cu mâinile lor, iar autoritățile propun o serie de măsuri, după care, văzând reacția publicului, se retrag repede în birouri.

Într-adevăr, ordinul ANSVSA nu prevede interzicerea creșterii porcilor în gospodăriile țărănești, dar susține interzicerea reproducției și a vânzării lor. În plus, gospodăriile populației în care se cresc porci vor trebui să respecte o serie de condiții de biosecuritate.

Doar că situația este tot mai gravă. Pesta porcină africană a avansat în multe zone ale țării, iar combinatele de creștere a porcilor stau cu ghilotina deasupra capului, riscând ca în orice moment boala să intre pe porțile combinatului.

28

În acest context, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a prezentat un studiu privind sectorul de creștere a porcinelor din România. Și pentru ca studiul să fie perfect credibil el a fost realizat de un institut de cercetare specializat din Olanda.

Studiul arată cu adevărat situația industriei și unele concluzii sunt de-a dreptul șocante pentru publicul larg, dar tolerate de autorități. Iată câteva date relevate de studiu. Mai mult de jumătate din carnea consumată de români, 53%, este de porc. În mediul rural, 30% din carnea de porc consumată provine din gospodăriile populației. Producția de carne de porc este de 450.000 de tone, iar în perioada 2017-2019, producția autohtonă s-a redus cu 20%. Drept urmare, importurile au crescut semnificativ ajungând până la 65% din carnea consumată în România.

Dar, răspândirea pestei porcine africane a arătat haosul care există în gospodăriile populației. Astfel, studiul arată că marea majoritate a focarelor de pestă au provenit din gospodării care au unul sau doi porci. 136 de focare au provenit de la exploatații necomerciale care au între 21 și 100 de porci și doar 15 focare au provenit din exploatații cu mai mult de 100 de porci.

Cu această ocazie s-a putut constata că nu s-au respectat cerințele de identificare și înregistrare a porcilor. De exemplu, au fost găsiți porci de 60 de zile care nu erau înregistrați. La fel, baza de date națională nu a fost actualizată, iar abatorizarea unor animale nu a fost înregistrată, crotaliile fiind păstrate după abatorizare la domiciliu. De asemenea, au existat vânzări de porcine fără documente legale. Toate aceste constatări ne arată haosul legal și sanitar în care funcționează gospodăriile în care se cresc porci. Evident, nu se poate generaliza, dar situația pare scăpată de sub control.

Studiul realizat de institutul de cercetare olandez propune și câteva măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a pestei porcine africane. Este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de biosecuritate la nivelul fermelor (fapt cerut și de ordinul ANSVSA), despre eliminarea porcilor din gospodăriile populației aflate în apropierea fermelor comerciale. O idee corectă, dar va fi cineva atât de curajos la nivel politic să o și aplice? Greu de crezut, dar trebuie spus că sunt state europene care au luat astfel de măsuri sau asemănătoare. Alte propuneri sunt colaborarea dintre fermele comerciale și gospodăriile populației, înființarea de ferme integrate într-o singură locație și compartimentarea, acest lucru însemnând că fermele comerciale care activează în zone în care nu se manifestă boala se pot uni și pot încerca să exporte.

29

Desigur, propunerile cercetătorilor olandezi sunt bine venite. Dar interesele din România sunt atât de complicate încât este greu de crezut că măsurile vor fi aplicate prea curând. Sau cum se spune în popor se vor aplica atunci când „o zbura porcul”.

Agrobusiness. Traderul de cereale Transylvania Invest din Arad a investit 1 mil. euro într-un terminal intermodal de 80.000 mp în localitatea Vladimirescu Florentina Niţu 04.03.2020,

Sergiu Gorban, proprietarul traderului de cereale Transylvania Invest: Ne dorim să punem pe roţi containerele cu cereale şi să creştem semnificativ cantitatea tranzacţionată„Din martie-aprilie vrem să exportăm cereale în containere în orice colţ al lumii. Ne dorim să punem pe roţi containerele cu cereale şi să creştem semnificativ cantitatea tranzacţionată.“

Sergiu Gorban, proprietarul traderului de cereale Transylvania Invest, care a tranzacţionat peste 200.000 de tone de cereale anul trecut, a construit un terminal intermodal de 80.000 mp în localitatea Vladimirescu din judeţul Arad, după un deceniu în care a făcut logistică in-house.

„Anul trecut au plecat de la noi peste 100 de trenuri cu cereale. Pornind de la cunoştinţele pe care le avem pe partea de logistică şi avantajul de a aduce plusvaloare activelor noastre, am construit un terminal intermodal pe o suprafaţă de 80.000 mp, în care am investit peste un milion de euro“, a spus pentru ZF Sergiu Gorban. Proiectul a fost finanţat din profitul companiei şi dintr-un credit bancar.

Workshop LAPTE-Meat.Milk 2020: Dictatura prețurilor și afacerile cu lapte și lactate  meatmilk 6 martie 2020Caracterizată de o mare volatilitate, piața laptelui și a lactatelor traversează o perioadă contradictorie. Tocmai de aceea, ultimele realități ale acestei piețe vor fi analizate în detaliu în ziua de 7 mai 2020, în Workshop-ul Lapte din cadrul celei de-a IX-a ediții a expo-conferinței internaționale Meat.Milk.Sub titlul ”Dictatura prețurilor și afacerile cu lapte și lactate”, domnii Dorin Cojocaru-Președinte APRIL, Claudiu Frânc-Președinte FCBR și George Grecu-Expert, vor analiza situația la zi a industriei laptelui și lactatelor.

30

Pornind de la realitățile pieței, vor fi puse în discuție relațiile dintre fermieri, procesatori și retail. Totodată, pentru a creiona o imagine cât mai corectă, piața lactatelor din România va fi pusă în concordanță cu realitățile internaționale.

Detalii puteți afla accesând www.meat-milk.ro/conferință, la telefon 021.223.25.21, accesând ediția on-line a revistei Meat.Milk., sau intrând pe pagina de Facebook a aceleiași publicații.

Ladosi (APCPR): Romania nu are credibilitate in lupta impotriva PPA In   mart. 6, 2020

România se confruntă cu o lipsă totală de credibilitate vizând capacitatea reală de a menţine sub control pesta porcină africană, iar proiectul de ordin privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine ar trebui să apară, în primul rând, pentru restabilirea credibilităţii, a declarat, joi, Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), scrie AGERPRES.

“Noi, ca asociaţie, am participat la multe discuţii cu autorităţile vizavi de acest ordin şi credem că este absolut necesar mai ales datorită faptului că, după cum aţi putut constata şi din discuţiile ulterioare prezentării de astăzi, la acest moment noi ne confruntăm ca ţară cu o lipsă totală de credibilitate vizând capacitatea noastră reală de a menţine sub control această boală. Ori, acest ordin trebuie să apară în primul rând pentru ca să ne restabilim credibilitatea. Indiferent de comentariile care sunt pe marginea lui, sigur, de

31

aceea e acolo pus pe site-ul ANSVSA să existe discuţii publice pe marginea lui, credem că acest lucru ar rezolva cele două elemente: identificarea şi transportul”, a spus Ioan Ladoşi, la seminarul “Viitorul sectorului de creştere a porcilor din România. Opţiuni pentru politica guvernamentală”.

Seminarul “Viitorul sectorului de creştere a porcilor din România. Opţiuni pentru politica guvernamentală” a fost organizat de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România, în colaborare cu Wageningen Economic Research şi Facultatea de Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere şi cu sprijinul USAMV Bucureşti.

În cadrul seminarului a fost prezentat un studiu privind impactul bolii asupra sectorului de creşterea porcilor din România şi soluţiile pentru viitorul acestui sector zootehnic. Studiul a fost realizat de către Institutul Wageningen Economic Research, din cadrul Wageningen University & Research din Olanda.

“Este foarte clar pentru toată lumea, din studiul realizat de o entitate de renume în Europa, faptul că a venit cu nişte recomandări clare care sunt legate preponderent de implementarea unei legislaţii existente şi suplimentar, identificarea acelor elemente care nu sunt acoperite de legislaţie. Mă refer în primul rând la două elemente: identificarea animalelor peste tot şi transportul, mişcarea animalelor în teritoriu. Evident, şi cu prevederile sau referirile care se referă la partea de mistreţi, care este de asemenea extrem de greu de ţinut sub control. Dar, în primul rând, aşa cum vedem este vorba de voinţă, voinţă politică de a implementa nişte reglementări”, a afirmat Ioan Ladoşi.

Viitorul agriculturii romanesti – o singura organizatie pentru toata

lumea? In mart. 6, 2020

După cum ați aflat de pe platforma media AGRO TV, patru dintre cele mai importante organizații ale agricultorilor au decis să colaboreze la nivel instituțional cu scopul de a deveni o singură „voce” în relația cu instituțiile națioanale și internaționale. Astfel, Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe (Pro Agro), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (Lapar), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) au semnat un acord de colaborare inter-organizațională în domeniul agriculturi, numit „Alianța pentru Agricultură și Cooperare”.

32

În cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizatorul AGRO TV, Ovidiu Ghinea, a luat legătura cu Nicolae Sitaru, președintele APPR, pentru a afla mai multe detalii despre această alianță și planurile de viitor.

”În primul rând, noi trebuie să ne armonizăm propriile poziții, cu care să mergem atât în fața autorităților naționale, cât și a celor europene. Acesta ar fi țelul cel mai important pentru organizațiile noastre profesionale. (…) Deocamdată, pe acest culoar al nostru, încercăm să facem lucruri împreună, să avem o voce puternică și coerentă, în acest fel încât deciziile să fie mai simple și mai clare pentru mediul agricol din România.

Obiectivele cele mai apropiate sunt participarea activă la lucrările COPA-COGECA, dar și reprezentarea și susținerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Național Strategic din Politica Agricolă Comună 2021-2027.

Trebuie să avem o voce comună asupra PAC. Din păcate, de mulți ani, România nu mai este parte din organismul cel mai reprezentativ pentru fermieri și cooperative de la Bruxelles, COPA COGECA. Noi ne dorim să găsim o cale prin care să ajungem acolo nu doar pentru câteva luni, ci să fim membri cu drepturi depline, cu o voce grea. Din păcate, am fost primiți de două ori în COPA-COGECA și am fost exmatriculați din cauza neplății cotizației. Noi sperăm ca finanțarea să vină din banii noștri într-un timp foarte scurt. Nu putem sta la mâna unuia sau a altuia. Dacă reușim să promovăm cumva o lege care să ne sprijine pentru o perioadă de un an sau doi, mediul asociativ este capabil să adune cotizațiile”, a precizat Sitaru pentru AGRO TV.

https://youtu.be/nJU3Kj_ofvY

Întrebat dacă este posibil ca pe viitor, cele patru organizații să se contopească, astfel încât să existe doar o singură organizație cu mai multe ramuri, Nicolae Sitaru a făcut următoarele precizări: ”Este important că am făcut un pas, ne-am adunat toate consiliile directoare la o masă, am discutat, ne-am armonizat anumite poziții. Vom trăi și vom vedea. Ar fi foarte frumos

33

să se întâmple asta, dar nu trebuie să grăbim lucrurile. Trebuie să construim, iar, cu timpul, lucrurile vor veni natural dacă le facem cum trebuie.”

Au explodat preturile la grau si porumb! Cine are de castigat? In mart. 6, 2020 Prețurile la producția de grâu și porumb au exploadat în România! Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România și-a păstrat pozițiile fruntașe în fața celorlalți exportatori europeni de cereale, prețurile românești fiind printre cele mai mari, ceea ce a adus câștiguri uriașe pentru intermediari.

România a rămas lider de piață la porumb, cu 75% dintre exporturile totale ale UE. Pe locul doi, după Franța, se situeaza exporturile de grâu, iar pe locul trei cele de orz. Per total, România a asigurat peste 22% din cantitatea trimisă la export de statele membre, potrivit economica.net.

Astfel, statul român a continuat și în primele săptămâni ale acestui an să exporte masiv cereale în statele din afara blocului comunitar. Conform datelor Comisiei Europene, producătorii și traderii români au trimis anul acesta peste granițele UE aproximativ 6,8 milioane de tone de cereale, dintr-un total de 30 de milioane de tone.

De la începutul anului de marketing pentru cereale, 7 ianuarie 2019 – 7 iulie 2020, au fost exportate peste 640 mii de tone de porumb, cea mai mare cantitate din UE, ceea ce înseamnă aproximativ 75% din cantitatea totală de porumb trimisă de statele membre în afara granițelor blocului comunitar. Cea mai mare cantitate a fost exportată în Turcia.

În ceea ce privește exportul de grâu, România și-a menținut poziția a doua în topul exportatorilor europeni, după Franța. Cel mai mai mult grâu a fost exportat în Algeria, Arabia Saudită și Egipt.

La exporturile de orz, ne situăm pe locul trei la nivel european, după Franța și Germania. În perioada analizată, România a livrat peste granițe circa 810.000 de tone, dintr-un total de aproximativ 4,8 milioane de tone. Potrivit economica.net, avem cel mai bun preț la grâul de panificație din UE. De exemplu, potrivit unor calcule efectuate de sursa menționată, la grâu, exporturile FOB în principalele porturi europene s-au realizat la prețuri între 197 și 228 de euro tona (la 25 februarie), în medie cu până la 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Un cioban ajuns la capatul puterilor da de pamant cu clasa politica! In mart. 6, 2020

34

Discursul unui cioban despe politicienii români a ajuns viral pe rețelele de socializare, mii de oameni distribuint cuvintele rostite de oier. Acesta este nemulțumit de starea în care a ajuns agricultura românească, dar

nu numai, și și-a făcut publice opiniile cu privire la cei responsabili pentru situația în care am ajuns, într-un video postat pe Facebook.

„Țara românească a creat tot felul de OPC-uri, vama, DVS-uri, Poliția economică. Băi, fraților, le spun așa, să dea un avertisment, două, trei, pentru că multe firme dau faliment și ne ducem de răpâ, măi, fraților. Vreau să vă spun că în țara noastră ne mănâncă câinii, mistreții, urșii.

S-au dus toți. Tineretul s-a dus, au rămas bătrânii. În loc să faceți pentru tineret…Dați lapte praf la copii. Să aducem pe piață marfa noastră. Ce faceți, băi? Trebuie să gândim o dată, nu de zece ori.

Trebuie să vă gândiți că noi vă ținem, cu mâinile astea două. Muncim și vă ținem pe voi și voi vă bateți joc de noi. Și voi, bugetarii, nu știți decât să dați amenzi ca să fiți șefi.

Nu știți să trăiți. Noi avem marfă bună, ieftină, și vă duceți și cumpărați de la magazine toate lucrurile. Gândiți-vă la copiii voștri, la țara voastră. Toate pământurile au umplut mărăcini”, a spus ciobanul.

https://www.facebook.com/dima.emma.1/videos/1067217380098927/

Pomicultura are nevoie de susținere  Mihaela Prevenda Vineri, 06 Martie 2020 8,957 de hectare cu exploatații pomicole noi, în prezent, iar pentru 2027 se estimează creșterea suprafeței la 17.685 de hectare. Sunt cifre vehiculate la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii, organizată pe 3 martie, la Poiana Brașov, de către Centrul pentru Management Agricol cu sprijinul Asociației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA Prodcom).

35

Conferința a reunit aproape 200 de pomicultori, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii din agribusiness, pentru o discuție realistă despre schimbările aduse de reforma PAC în sectorul pomicol, tendințele pieței, tehnologii inovatoare pentru creșterea productivității, precum și despre soluțiile specializate de finanțare în domeniul pomicol.Producția românească de fructe și legume este din ce în ce mai solicitată la nivel național și are nevoie de permanentă susținere, iar eliminarea concurenței neloiale trebuie să devină  o prioritate. Fermierii români sunt pregătiți să folosescă ambalaje de unică folosită marcate cu etichetă pentru identificarea și eliminarea riscurilor, astfel încât piața să se bucure de produse sigure. Sunt concluziile desprinse la conferința pomicultorilor, unde companii importante de tehnologii din agribusiness – Adama, Intermag, Summit Agro, TimacAgro, Agricover – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performante tratamente pentru sector pomicol.Sub 500 de proiecte finanțate dintr-un total de circa 1.200 depuseÎn deschiderea conferinței, Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni, a prezentat principalele direcții ale Planului Național Strategic pentru Pomicultură pentru intervalul 2021-2034, menționând faptul că în intervalul 2015-2019 au fost finanțate doar 40% din totalul proiectelor depuse pentru reconversie și modernizare, respectiv 493 de proiecte din totalul de 1267 depuse, valoarea finanțată prin fonduri europene fiind de 270 milioane de euro. „Dacă în 2017, în România, consumul de fructe pe cap de locuitor era de 62 de kilograme, pentru 2027 previzionăm o creștere a consumului la 85 de kilograme, iar pentru 2034 la 93 de kilograme. În 2017, România a exportat 10.000 tone de fructe, în valoare de 13 milioane de euro, iar pentru 2027 se estimează o cantitate de 80.000 de tone, cu o valore totală estimată la 104 milioane de euro. În prezent, exploatațiile pomicole noi reprezintă 8,957 de hectare, iar pentru 2027 estimăm creșterea suprafeței la 17.685 de hectare”, a precizat Mihail Coman.Pentru intervalul 2021-2027, ICDP Pitești-Mărăcineni a solicitat finanțare în valoare de 500 milione de euro pentru o suprafață de 17.000 de hectare.Accent pe asocierePreședintele OIPA Prodcom, Aurel Tănase a identificat problemele cu care fermierii se confruntă, urmând ca acestea să fie supuse atenției Ministerului Agriculturii în cadrul unei întâlniri care va avea loc săptămâna viitoare. Accentul a fost pus pe nevoia de asociere, sub această formă fermierii

36

urmând să beneficieze de condiții mai bune pentru valorificarea producției, precum și o importantă reducere a cheltuielilor pentru input-uri. „Situația importurilor, omologarea produselor la nivel european și național, plafonarea subvențiilor, obținerea unor producții de calitate eșalonate pe o perioadă lungă de timp, nevoia de asociere a fermierilor, situația gravă a livezilor părăsite și care reprezintă focare de infecție, sunt doar o parte dintre subiectele pe care le avem în vedere și pentru care ne dorim să găsim soluții împreună cu reprezentanții MADR”, a arătat Aurel Tănase.Prezent la discuții, Ovidiu Popescu, consilier superior al Direcției de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, a discutat cu fermierii despre identificarea de fonduri neconsumate pentru proiectele valoroase din sectorul pomicol, proiecte punctate, dar care nu au primit finanțare, cât și despre alte probleme cu care pomicultorii de confruntă zi de zi.

APPR la Bruxelles: Ambiția, realismul și inovarea mână în mână în strategia Farm-to-Fork Ferma  06 martie 2020 ASOCIAȚIA PRODUCATORILOR DE PORUMB DIN ROMANIA începe seria participărilor la conferințele organizate de Platforma europeană „Agricultură & Progres” privind soluțiile menite să pună în acord ambiția, realismul și inovarea în agricultura europeană. 

Un grup de patru reprezentanți ai APPR s-au întâlnit marți, 3 martie, cu membrii platformei europene Agricultură și Progres, în legătură cu organizarea, la Parlamentul European, a unei serii de evenimente privind ameliorarea de precizie a plantelor și protecția culturilor agricole. Membrii Platformei, organizații europene ale producătorilor din industria agro-alimentară, își propun să-și demonstreze ambiția și disponibilitatea de a continua să aplice și să dezvolte mai departe practici agricole durabile, înțelegând imperativele acestui moment de cotitură în producerea de hrană. În același timp, subliniază nevoia de inovație bazată pe știință și claritate, pentru un cadru de reglementare solid, ținând cont de realitatea și practicile agricole.

În urma unei întâlniri organizate în aceeași zi la Comisia Europeană, reprezentanții APPR au primit asigurari de la dl. Pierre Bascou, director în cadrul DG AGRI, că propunerile României vor fi

37

integrate in strategia FARM TO FORK (De la fermă la furculiță) și că obiectivele de performanță ale fermierilor europeni vor fi avute in vedere. „In această perioadă în care costurile de producție escaladează, Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și compensa fermierii și a-i proteja față de concurența din țările terțe”, a punctat domnia sa.

APPR a susținut ideea că agricultura este un domeniu antreprenorial de importanță deosebită, de aceea într-adevăr se așteaptă acțiuni energice din partea executivului de la Bruxelles șia a guvernelor naționale, deoarece nu putem renunța la producția locală pentru a deveni dependenți de importuri de produse agroalimentare. Criza actuală generată de virusul covid-19 nu constituie decât o pledoarie pentru ca Uniunea să găsească un răspuns eficient la provocările legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi creşterea economică.

“Evenimentele susținute de Platforma Europeană Agricultură & Progres, la care APPR este membră prin Confederația Europeană a Porumbului, vor permite asociației noastre să ia parte la eforturile menite să supună atenției oficialilor europeni și publicului larg problemele fermierilor, dar și posibilele soluții. Se așteaptă mult de la digitalizare, de la agricultura de precizie, inclusiv de la ameliorarea de precizie a plantelor”, a arătat Cristina Cionga, Director Afaceri Europene al APPR.

APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli si reprezentanți ai lanțului profesional agricol si din industria agro-alimentara din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa.

Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislativă pentru membri și pentru organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

Avem nevoie de alimente în cantități suficiente și sigure pentru consum

38

6 martie 2020 Cotidianul Agricol Actualitate, Agroalimentar

Astăzi, conceptul de siguranță alimentară este mai bine implementat ca niciodată. Industria de protecția plantelor consideră ferm că toți consumatorii ar trebui să aibă acces la alimente sigure, accesibile și de calitate, motiv pentru care companiile producătoare de produse de protecția plantelor oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a-și proteja culturile și pentru a pune pe piață alimente sigure pentru consumatori.

Evaluările nivelurilor de reziduuri de pesticide efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – EFSA asupra produselor vegetale obținute în UE și, de asemenea, a importurilor arată că accesul la alimente sigure este garantat astăzi.

Obținerea produselor alimentare reprezintă o sursă importantă de venit pentru un număr însemnat de oameni care se ocupă cu agricultura. În absența acestei ocupații, mulți dintre aceștia ar părăsi satul românesc și astfel, se poate pierde identitatea țării noastre. Exploatațiile agricole se transmit din generație în generație și chiar dacă ne confruntăm cu o îmbătrânire a populației din mediul rural, tinerii sunt din ce în ce mai atrași de activitatea agricolă și accesul la tehnologie reprezintă unul dintre elementele ce îi determină să rămână la sat și să preia afacerea familiei.

Astăzi, activitatea agricolă este foarte diferită față de cea de acum 20 de ani. Fermierii au acces la utilaje și echipamente moderne, care reduc timpul petrecut în câmp cu efectuarea lucrărilor. De asemenea, fermierii pot cumpăra soiuri și hibrizi cu performanțe superioare și rezistență mai bună la condițiile climatice în schimbare și pot aplica tratamente utilizând o cantitate mult mai mică de substanță activă la hectar. Produsele de protecția plantelor disponibile astăzi pe piață au un profil toxicologic și de mediu mult mai prietenos în comparație cu moleculele mai vechi folosite în agricultură.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM susține părerea exprimată de dl. europarlamentar Tudor Ciuhodaru prin intermediul paginii de Facebook, potrivit căreia, ”românii trebuie să beneficieze de alimente cât mai sănătoase”. Într-adevăr, România și Europa trebuie să fie protejate, consumatorii europeni trebuie protejați însă nu trebuie să neglijăm

39

nici protejarea fermierului. Standardele de calitate trebuie să se aplice uniform fie că vorbim de produsele provenite din spațiul comunitar, fie că aceste produse provin din alte țări.

Comerțul mondial de mărfuri agricole a crescut exponențial în ultimele două decenii și, în urma unor abordări convenite la nivel internațional, sunt necesare niveluri maxime de reziduuri admise (LMR) și standarde de toleranță la import (IT) pentru pesticide pentru a asigura funcționarea eficientă a piețelor și a comerțului, în timp ce se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății consumatorilor.

Industria de protecția plantelor pune la dispoziția fermierilor suficiente instrumente pentru a lupta eficient împotriva atacului bolilor și dăunătorilor, asigurându-se că aceste tratamente aplicate culturii nu afectează calitatea și siguranța produselor agricole. Industria de protecția plantelor înțelege pe deplin rolul său în procesul de obținere a unor produse alimentare suficiente și sigure pentru consum și în acest sens derulează, prin intermediul Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM și a membrilor săi instruiri periodice cu fermierii pentru a se asigura că aceștia respectă bunele practici agricole și citesc eticheta produselor atunci când aplică un tratament. Este important ca fermierul să respecte schema de tratament și doza.

Printre proiectele derulate de AIPROM pentru promovarea bunelor practici agricole pentru utilizarea sigură și sustenabilă a pesticidelor se numără proiectul SUI – Inițiativa de Utilizare în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor și TOPPS – Pregătirea Operatorilor pentru prevenirea Poluării din Surse Punctuale de apă.

Atunci când vorbim de produse de protecția plantelor, doza este cea care face diferența și este obligatoriu ca dozele menționate pe eticheta produselor de protecția plantelor să fie respectate cu strictețe. Industria de protecția plantelor, prin intermediul AIPROM, organizează astfel de acțiuni de informare cu fermierii, în cadrul cărora un subiect extrem de important este legat de conștientizarea citirii etichetei la aplicarea unui tratament și respectarea dozajului și a momentului optim de aplicare.

Membri AIPROM respectă întocmai legislația națională și europeană privind introducerea pe piață a produselor de protecția plantelor. Eticheta acestor produse îi informează pe fermieri cu privire la cantitatea de substanță activă ce trebuie aplicată, modul de prepare al soluției și momentul potrivit de aplicare. Aceste indicații sunt avizate de instituții abilitate în procesul pe care îl parcurge un produs de la momentul de testare și până la momentul în care este introdus în piață, tocmai pentru a se asigura că utilizarea acelui

40

produs nu pune în pericol sănătatea consumatorilor. Suntem de acord că trebuie să respectăm normele de siguranță europeană, însă este important de precizat faptul că atât industria de protecția plantelor cât și autoritățile competente recomandă și controlează producătorii autohtoni pentru a se asigura că aceștia utilizează numai produse de protecția plantelor ce au fost testate și autorizate pentru piața românească. Aceste teste se efectează într-o perioadă lungă de timp, tocmai pentru a elimina orice posibil efect negativ asupra stării de sănătate a consumatorilor.

Produsele de protecția plantelor sunt autorizate și reglementate la nivel european. Procesul de autorizare în cazul unei noi substanțe durează aproximativ 10 ani, timp în care aceasta este testată atât din punct de vedere al eficienței, cât și din punct de vedere al toxicității. Tehnologia a avansat iar noile produse au fost dezvoltate astfel încât doza pe hectar aplicată să fi din ce în ce mai mică.

Despre AIPROMAsociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 90% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecția Culturilor – ECPA. Obiectivul principal al industriei de protecția plantelor este acela de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și-a propus să promoveze utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea tot mai mare de produsele agricole.AIPROM dorește să fie motorul unei agriculturi durabile în România. AIPROM propune o abordare logică a managementului culturilor care să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers și sănătos cu exigențele economice ale agriculturii. Industria de protecția plantelor promovează agricultura durabilă prin dezvoltarea de produse cu impact redus asupra mediului, prin încurajarea sistemului de agricultură integrată, prin angajarea în inițiative voluntare, prin construirea dialogului de-a lungul întregului lanț alimentar și sprijinirea, instruirea și formarea fermierilor.Cele două focare de gripă aviară din localitatea maramureșană Seini au fost închise 6 martie 2020 Cotidianul Agricol 

În data de 22.02.2020 au fost ridicate toate restricțiile impuse în județul Maramureș ca urmare a apariției virusului gripei aviare H5N8 pe

41

platforma avicolă din localitatea Seini, județul Maramureș. În acest moment, în România nu mai există nicun focar activ sau vreo suspiciune de gripa aviară.

Menţionăm că, pentru asigurarea sănătăţii animalelor și sănătății publice, toate efectivele de păsări au fost şi sunt supuse programelor naţionale anuale de supraveghere a bolilor, inclusiv pentru gripa aviară, astfel încât pe piaţa din România să ajungă produse şi suproduse obţinute doar de la animale sănătoase.

De asemenea, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) monitorizează situaţia epidemiologică creată de evoluţia în continuare a gripei aviare în Europa (Bulgaria, Germania, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Ucraina), precum și toate mesajele de alertă de la Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) şi de la Comisia Europeană.

În data de 26 martie 2020 va avea loc întâlnirea trimestrială a avicultorilor din România şi a medicilor veterinari care asigură supravegherea efectivelor de păsări din ferme şi a proceselor tehnologice de abatorizare şi procesare a cărnii de pasăre. La aceste întâlniri trimestriale cu UCPR şi cu fermierii, ANSVSA participă de peste 20 de ani.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Frații Pavăl, fondatorii Dedeman, au intrat în afacerea Purcari Wineries PIAȚA DE CAPITAL Profit.ro scris ieri, 15:15 Frații Pavăl, fondatorii Dedeman, au intrat în afacerea Purcari Wineries, producătorul basarabean de vinuri. Pavăl Holding, compania controlată de cei doi frați, deține la acest moment 5% din titlurile Purcari.

Cei doi antreprenori au reușit să facă din Dedeman cea mai mare companie antreprenorială din țară, cu o cifră de afaceri de aproape 1,4 miliarde de euro pe an, iar acum își diversifică investițiile în sectorul imobiliar (achiziția The Bridge), construcții (Cemacon) și, mai nou, în industrie (Alro) și industria farma (Antibiotice

42

Iași). La acest moment, cei doi sunt în discuții pentru construcția unui stadion, iar recent au cumpărat o vilă-monument în centrul Bucureștiului, lângă palatul lui Gigi Becali.

Recent au primit avizul Consiliului Concurenței pentru a dezvolta, în parteneriat cu Element Industrial, companie înființată de Ionuț Dumitrescu și managerul Muler Onofrei, proiectul Eli Park 1, situat în zona Chitila-Buftea, din apropierea Capitalei. Titlurile Purcari au făcut obiectul unor schimburi cu pachete mari. Americanii de la Horizon Capital și-au înstrăinat întreaga participație, de 22,69%, într-o ofertă accelerată, pentru ca apoi să reintre în acționariat prin intermediul unui alt vehicul financiar la începutul acestui an, când a cumpărat inclusiv un pachet de acțiuni de 5% de la acționarul principal, Victor Bostan. În operațiunea de piață din toamnă au mai intrat în acționariat suedezii de la East Capital, cehii de la Conseq și scoțienii de la Standard Life Aberdeen ultimii tranzacționând ulterior activ titlurile societății.

Listată acum 2 ani, compania Purcari Wineries (WINE) și-a mărit veniturile în 2019 cu 18,42%, la 199,10 milioane lei, de la 168,12 milioane lei, în exercițiul financiar precedent. Costurile cu vânzările s-au majorat cu 13,15%, la 96,72 milioane lei, de la 85,48 milioane lei, iar cheltuielile pentru marketing și distribuție au urcat cu 37,92%, la 19,13 milioane lei, de la 13,87 milioane lei. Profitul din exploatare a urcat cu 26,60%, la 59,11 milioane lei, de la 46,69 milioane lei. Rezultatul financiar a fost unul negativ, de 6,81 milioane lei, comparativ cu un câștig fiinanciar de 1,04 milioane lei în 2018.

Aceasta a determinat o tendință mai atenuată la nivelul profitului net, care a crescut cu 8,07%, la 50,59 milioane lei, de la 46,81 milioane lei. Activele totale ale Purcari erau la data de 31 decembrie 2019 de 355,70 milioane lei, în creștere cu 14,58% față de cele de 310,43 milioane lei, de la sfârșitul anului 2018. La 28 februarie 2019, grupul a finalizat achiziția activelor cramei Vismos în Moldova, inclusiv 263 hectare de viță de vie și o platformă de producere pentru vinificația primară, capabilă să proceseze până la 8.000 tone de struguri (echivalentul a circa 5,0 milioane litri de vin sau 6,7 milioane sticle).

Tranzacția a fost structurată ca și achiziție de active, cu plata în două tranșe, 0,76 milioane euro fiind plătite la încheierea tranzacției și 1,49 milioane euro urmând a fi platite până în martie 2020. În același interval de raportare, datoriile totale au crescut cu 12,90%, la 176,48 milioane lei, de la 156,31 milioane lei. În martie 2019, subsidiarele grupului au semnat contracte de credit noi în suma de 150 milioane lei moldovenești cu MAIB, cea mai mare bancă din Moldova, pentru a-și finanța investițiile capitale și pentru a susține

43

creșterea vânzărilor cu capitalul de lucru necesar

Producătorul de bere Bermas Suceava propune dividende de 1,7 mil. lei, cu un randament de 6% Cristina Bellu 06.03.2020,

Consiliul de administraţie al producătorului de bere Bermas Suceava (BRM) propune acţionarilor dividende de 1,72 mil. lei din profitul net pe 2019 în cuantum de 1,95 mil. lei, la un dividend brut pe acţiune de 0,08 lei.

La preţul curent de tranzacţionare de 1,31 lei/acţiune, randamentul unui dividend este de 6,1%, potrivit calculelor ZF făcute pe baza convocatorului acţionarilor din data de 6 martie 2020. În cadrul adunărilor generale este supusă spre aprobare data de 15 iunie 2020 ca data plăţii dividendelor.

Propunerea pentru rezerva legală de constituit este în cuantum de 114.933 lei, iar suma de 119.032 este propusă pentru alte rezerve.

Trei branduri româneşti conduc topul celor mai vândute băuturi spirtoase, o piaţă de peste 71 mil. litri anual Mădălina Panaete 06.03.2020, ♦ Piaţa băuturilor spirtoase a crescut cu 30% în perioada 2016-2019, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor ♦ Industria este în continuare caracterizată printr-un autoconsum mare.

Stalinskaya, Unirea şi Cava d’Oro au fost în 2018 cele mai vândute branduri de băuturi spirtoase din România, arată datele Euromonitor, companie de cercetare de piaţă.

Împreună, cele trei branduri româneşti au avut o cotă de piaţă de 21% în volum.

Primul loc este ocupat de brandul de vodcă Stalinskaya, produs de Prodal’94, companie controlată de doi oameni de afaceri de origine iraniană, Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh. De altfel, vodca este una dintre categoriile cu cele mai mari creşteri din sectorul băuturilor spirtoase pe plan local.

Pariu pe produse sănătoase şi pe lipsa de timp a corporatiştilor: brandurile româneşti de sucuri „to go“ iau cu asalt cafenelele şi magazinele Mădălina Panaete 05.03.2020,

Mellow Drinks, Urban Monkey, de Azi sau Sloop sunt doar câteva dintre brandurile de sucuri care au intrat în ultimii ani în cafenele şi în

44

magazine, cei mai importanţi cumpărători fiind românii interesaţi de produse sănătoase.

„Veniturile disponibile mai mari ale consumatorilor români le-au permis acestora să cheltuiască mai mult, ceea ce a determinat în 2019 o creştere puternică a volumelor de sucuri în canalul off-trade ( baruri, restaurante, cafenele etc.) şi la creşterea în valoare a pieţei”, spun analiştii companiei de cercetare Euromonitor.

Expo GastroPan REPROGRAMAT pentru 21-23 iunie 2020, în contextul CORONAVIRUS 6 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Datorită situației neprevăzute generate de apariția virusului COVID-19 în România și alte țări din Europa, în urma consultărilor purtate de organizatori cu expozanți, vizitatori și parteneri, s-a decis de comun acord amânarea Expoziției Internaționale GastroPan pentru data de 21-23 iunie 2020.: 21-23 IUNIE 2020

Ediția a XII-a a expoziției internaționale GastroPan ar fi urmat să se desfășoare la Expo Arad, în luna martie, reunind peste 150 de expozanți din mai multe țări și mii de vizitatori specialiști din sectoarele de panificație, cofetărie și HoReCa. Pe fondul problemelor generate de apariția și răspândirea noului Coronavirus, Organizatorii, de comun acord cu partenerii și expozanții, au decis să amâne evenimentul din mai multe considerente. Iată câteva dintre ele:

recomandările autorităților de a evita locurile aglomerate evoluția rapidă a situației ar putea genera interzicerea evenimentelor cu

public sau instituirea carantinei, în locații și pe durate imprevizibile autoritățile din mai multe țări europene au emis deja recomandări de

evitarea a călătoriilor externe și a evenimentelor cu public larg alte expoziții internaționale din Europa au fost amânate, iar cele care s-

au ținut au avut rezultate foarte slabe, datorită scăderii numărului de vizitatori

nu în ultimul rând, expozanții și organizatorii și-au exprimat îngrijorarea privind posibilele efecte epidemiologice, GastroPan fiind un târg cu participare națională și internațională, unde ar fi dificil de monitorizat proveniența și starea de sănătate a tuturor participanților

45

Din consultările purtate de către Organizatori cu Partenerii și Expozanții, reiese faptul că marea lor majoritate consideră utilă și necesară luarea acestei măsuri de amânare a expoziției, exprimându-și totodată dorința de a expune aceleași tehnologii și noutăți, pe aceeași suprafață expozițională, în aceeași locație (Expo Arad), dar într-o perioadă diferită, respectiv 21-23 iunie 2020.Programul expoziției, toate invitațiile primite, precum și taloanele de acces completate până în prezent rămân valabile pentru noua perioadă a expoziției. Persoanele care și-au rezervat cazare cu referire la GastroPan, au posibilitatea de a-și reprograma sejurul contactând unitatea de cazare respectivă.GastroPan este cea mai importantă expoziție internațională pentru sectoarele de panificație, patiserie, cofetărie, gastronomie, gelaterie, cafea și HoReCa din Europa de Sud-Est. Pentru mai multe detalii despre eveniment, taloane de acces, materiale video și imagini de la edițiile anterioare vizitați pagina www.gastropan.ro.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Schimbarea la faţă a comerţului alimentar. Fie nu au avut priză la public, fie au fost preluate: ce branduri româneşti şi străine nu au rezistat în România Cristina Roşca 06.03.2020, Comerţul alimentar este o piaţă de peste 20 de miliarde de euro, dominată clar de zece giganţi străini care au în România unu sau mai multe branduri fiecare ♦ În „umbra“ lor  se dezvoltă o serie de companii româneşti precum Annabella, Elan-Trio, Paco sau Diana şi alte zeci de mii de chioşcuri independente sau parte a unor reţele restrânse.Ultimele două decenii, marcate de criza financiară ce a debutat în 2009 pe de-o parte şi de dezvoltarea accelerată a reţelelor străine pe de alta, au dus la o schimbare semnificativă a comerţului cu dominantă alimentară. Astfel, în această perioadă în care piaţa s-a concentrat semnificativ la vârf, câteva zeci de branduri importante au dispărut, fie pentru că nu au avut priză la public, fie pentru că au fost preluate de concurenţă şi astfel magazinele au fost rebranduite. Ziarul Financiar a identificat 20 de mărci - zece româneşti şi zece deţinute de giganţi străini - peste care „s-a aşternut praful”.

Unul dintre cele mai recente exemple este cel al brandului local Zanfir, brand ce stătea pe o reţea de zece magazine. Lanţul de supermarketuri Mega Image a preluat de la familia de antreprenori Zanfir reţeaua cu acelaşi nume din Vrancea, unul dintre cei mai mari retaileri independenţi. Între timp, magazinele au fost deja rebranduite în Mega Image. Acesta este doar cel mai

46

recent exemplu de acest tip, exemplele fiind multiple. Jucători moderni precum Profi, Mega Image şi Carrefour au preluat de-a lungul timpului reţele locale pe care le-au integrat sub umbrela proprie, consolidându-şi astfel poziţia pe piaţă şi acoperind zonele bune pe care retailerii români le ocupau de mai multă vreme. Spre exemplu, Profi, retailer cu circa 1.200 de magazine, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a cumpărat pe finalul lui 2019 reţeaua de aproape 20 de magazine Maya amplasate în judeţele Dâmboviţa şi Prahova.

Reţeaua Dristor Kebap a mers în cartierul Militari din Bucureşti şi a ajuns la o reţea de peste 10 shaormerii. Compania care operează businessul a avut afaceri de 24 mil. lei în 2018 (ultimul an pentru care există date publice), plus 30% Cristina Roşca 04.03.2020,

Dristor Kebap, reţea de shaormerii apărută local în urmă cu peste 20 de ani, a mers în cartierul Militari cu o nouă unitate, aceasta fiind amplasată strategic vizavi de clădirile de birouri dezvoltate de suedezii de la Skanska, lângă staţia de metrou Politehnica. În apropiere se află şi clădirile de birouri ale israelienilor de la AFI, astfel că shaormeria are o bază de clienţi, la care se pot adăuga studenţii din zonă, cei de la Universitatea Politehnică sau de la Facultatea de jurnalism.

Din datele ZF, reţeaua de shaormerii a ajuns la peste 10 unităţi în România, de fapt doar în Capitală de unde a şi pornit businessul în 1999. Numele businessului provine de la faptul că primul local a fost deschis în cartierul bucureştean Dristor. În continuare acesta este deschis, alături de el fiind astăzi operaţionale şi altele în centrul vechi, pe Calea Văcăreşti, dar şi în malluri precum Plaza România sau Sun Plaza.

Voucherul gratuit de 750 de lei de la Lidl, o ţeapă de zile mari  Sorin Simion 6 martie 2020 În mediul online a început să circule, de circa 48 de ore, un mesaj care sună cam aşa:

47

„Lidl oferă Voucher GRATUIT 750 Lei pentru a sărbători cea de-a 90-a aniversare! Faceți clic aici pentru a obține a voastră: http://www.lidl-ro.club/ bucurați-vă și mulțumiți-mi mai târziu”.

Link-ul respectiv, o dată accesat, duce înspre o pagină unde clientul e îndemnat să completeze un „chestionar” cu nişte întrebări puerile, apoi i se cer datele personale pentru a primi „voucherul” de 750 de lei. Cu condiţia distribuirii către alte 20 de persoane momeala. Cum nu i-am suspectat niciodată pe marii „riteilări” gen Lidl, de exces de generozitate cu clienţii lor, ne-am interesat cât de veridică este această campanie.

Singurul lucru real în toată tărăşenia de mai sus e că grupul Lidl îşi aniversează 90 de ani de existenţă. Restul e înşelătorie.„Suntem ținta unor campanii online care folosesc în mod abuziv numele nostru. Campaniile nu au fost inițiate de către noi și am făcut demersurile necesare pentru ca activitatea abuzivă a acestor site-uri să fie închisă.

Monitorizăm apariția unor noi astfel de site-uri, care folosesc în mod fraudulos numele Lidl, și vă vom ține la curent în legătură cu posibile astfel de situații… Recomandarea noastră rămâne aceea de a nu accesa site-urile respective”, a transmis biroul de presă al Lidl România.„E vorba de mai multe site-uri de felul acesta, pirat. Am înţeles că unul nu mai e activ, dar a apărut un altul, dacă nu cumva altele. Telefoanele sună continuu la noi. Spunem tuturor că e o înşelătorie, cu care nu avem nimic în comun. Cineva se foloseşte în mod ilegal de numele Lidl”, ni s-a mai transmis de către Lidl România.

DIVERSE

Ferma şefului DSVSA Olt, nepotul lui Paul Stănescu, pe cale să fie închisă din cauza dejecţiilor. „Am văzut ceva în autorizaţie, iar acolo cu totul altceva“ 6 martie 2020, 15:32de Alina Mitran De la ferma lui Bolborea dejecţii leajungeau, printr-o instalaţie improvizată, într-o baltă de pe malul Oltului Directorul DSVSA Olt, aflat în concediu medical de peste o lună, a fost controlat la ferma de porci pe care o deţine în Curtişoara, judeţul Olt, comisarii Gărzii de Mediu constatând că de aici s-au deversat dejecţii pe domeniul public. El riscă suspendarea activităţii.

Controlul Gărzii de Mediu a fost realizat la mai bine de două săptămâni de la depunerea unei sesizări de către cetăţenii din Curtişoara, care semnalau că sunt nevoiţi să facă faţă unui miros pestilenţial şi că dejecţiile de la ferma de porci sunt deversate pe domeniul public, într-o baltă, punând în pericol

48

forajele prin care se alimentează cu apă municipiul Slatina. Cetăţenii au făcut o sesizare în 3 februarie, comisarii Gărzii de Mediu au mers în control, nu l-au găsit pe reprezentantul firmei (tatăl directorului DSVSA), aşa că s-au întors în control în 20 februarie, fix în ziua în care şi Uniunea Salvaţi România – filiala Olt adresa o sesizare aceleiaşi instituţii. USR a şi făcut publice, de altfel, rezultatele controlului, în baza răspunsului primit de la Garda de Mediu Olt.

„În urma sesizării trimise de USR Olt, Garda de Mediu Olt a desfăşurat trei controale la S.C. Agrobolbi-Florver, situată în localitatea Curtisoara, jud. Olt, care s-au finalizat cu o amendă de 50.000 de lei, precum şi propunerea de suspendare a autorizaţiei de mediu pentru firma S.C. Agrobolbi-Florver, din cauza nerespectării obligaţiei de a depozita dejecţiile animaliere (materii fecale, urina) pe amplasamente autorizate, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare, de notificare a autorităţilor pentru modificarea amplasamentului de stocare a dejectiilor.

De asemenea, la data controlului din 21 şi 27 februarie, s-a constatat o acumulare cu aspect şi miros specific de dejecţii animaliere pe un teren din vecinătatea amplasamentului firmei respective - teren care este domeniu public - în care a fost identificată o conductă de PVC al cărei traseu ajungea până în apropierea bazinelor de colectare dejecţii de la halele de procine. Astăzi, 4 martie 2020, ca urmare a controlului în urma sesizarii USR olt şi măsurilor întreprinse mai sus de Garda de Mediu, APM Olt a emis o notificare pentru nerespectarea condiţiilor din autorizaţia de mediu, solicitand societăţii comerciale să realizeze marimile menţionate în document în termen de 60 de zile, iar în caz de neconformare, societăţii respective îi va fi suspendată autorizaţia de mediu, şi în acest timp desfăşurarea activităţii este interzisă prin lege“, a transmis USR.

Ferma lui Bolborea, situată pe malul stâng al Oltului, cumpărată de la un cetăţean care pe fondul unor probleme financiare a fost executat silit, a fost populată toamna trecută, activitatea începând în condiţiile unei autorizaţii noi de mediu. De la demararea activităţii, dejecţiile nici nu au fost vidanjate şi împrăştiate pe terenurile agricole, cu respectarea măsurilor de biosecuritate, aşa cum Bolborea se angaja prin autorizaţia de mediu, dar nici nu au fost depozitate în bazine supraterane, care, mai  mult, la data controlului Gărzii de Mediu de-abia erau în construcţie. Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neacşa, vorbeşte chiar de inadvertenţe

49

în autorizaţia de mediu, în sensul în care această autorizaţie prevedea două obligaţii care se cam exclud, dincolo de faptul că autorizaţia a fost emisă fără ca cel care a solicitat-o să îndeplinească efectiv condiţiile menţionate în respectivul act.

„Noi am văzut ceva în autorizaţie şi la faţa locului era cu totul altceva“

„Era o neconcordanţă în autorizaţie, adică ce avea pe teren nu corespondea cu ceea ce era trecut în autorizaţie. În autorizaţie era că vidanjează, şi în a doua (n.r. – obligaţie) că sunt nişte bazine supraterane. N-a fost corectă exprimarea din autorizaţie, pentru că trebuia să spună or vidanjează, or se duc dejecţiile în bazinele supraterane şi de acolo vidanjează.  În autorizaţie erau două obligaţii trecute, una că vidanjează din fermă, dar tot în autorizaţie scria şi din bazine supraterane, ceea ce nu este normal.

Adică or vidanjezi dintr-un loc, or vidanjezi din celălalt loc, dar nu şi-şi. În mod normal, trebuia ca bazinele supraterane să fie trecute în autorizaţie dacă erau la faţa locului, că aici s-a pus problema. Noi am văzut ceva în autorizaţie şi la faţa locului era cu totul altceva“, a declarat Neacşa. Dacă faptul că dejecţiile se deversau necontrolat este deja o evidenţă, comisarii Gărzii de Mediu găsind la faţa locului, la săptămâni de la prima încercare de control, urme ale acestei deversări, încă nu este clar un alt aspect ce ţine, de asemenea, de autorizare.

Locul în care funcţionează ferma, pe malul stâng al Oltului, la câteva sute de metri de cursul râului, ar putea fi în situl Natura 2000, care presupune îndeplinirea unor rigori stricte.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Olt precizează că instituţia a cerut lămuriri suplimentare de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, pentru a se putea stabili dacă ferma este într-o arie protejată, caz în care înainte de autorizare ar fi fost nevoie şi de un aviz de la ANMPA, sau dacă este într-o arie aflată în administrarea unui custode, caz în care, de asemenea, era nevoie de un aviz suplimentar. Directorul DSVSA Olt, Veronel Bolborea, nu a putut fi contactat pentru a comenta toate aceste informaţii.  

50

Carnea de pui, BOMBĂ ALIMENTARĂ. Dezvăluiri ŞOCANTE despre hormonii de creştere din carnea albă Friday, 06 March 2020, 12:57

În ultimii 30 de ani s-a înregistrat o creştere a consumului de carne de pui la nivel mondial. Majoritatea oamenilor consideră că includerea în mediul zilnci a cărnii albe aduce multiple beneficii. Adevărul este însă altul.

În această perioadă, riscul dezvoltarii obezităţi s-a amplificat foarte mult, iar una dintre cauzele cele mai importante se considera a fi consumul de carne de pui. În urma studiilor s-a constatat ca puiul crescut cu actuala tehnologie, chiar si cel ecologic, vandut pentru consum uman, ofera mai multa energie din grasimi decat din proteine. Aceasta este o descoperire esentiala intrucat puiul a fost considerat a fi una dintre sursele principale de proteine, scrie sfatulmedicului.ro.

Carnea de pui, mai grasă din cauza hormonilor de creştere

Potrivit cercetarilor, intre 1870 si 2004 continutul de grasime a crescut de la 36Kcal/100g la 207 Kcal/100g. In aceasta perioada de timp, nivelul de proteine a scazut de la 84kcal/100g la 64kcal/100g. In urma rezultatelor s-a considerat ca puiul nu mai poate fi considerat un tip de carne cu un continut scazut de grasimi.

Hormonii de creştere favorizează apariţia diferitelor afecţiuni

Pubertatea precoce la fete Pubertatea precoce poate fi determinata de hormonii de crestere care se regasesc in carne si produsele lactate. Este dificil de stabilit care ar putea fi impactul specific al hormonilor de crestere din produsele alimentare asupra dezvoltarii tinerelor femei. Cu toate acestea, unii cercetatori considera ca steroizii (in mod special), declanseaza pubertate prematura si cresc riscul de cancer de san, mai tarziu, in viata. Persoanele preocupate de acest potential efect secundar, ar trebui sa consume carne sau produse lactate fara hormoni de crestere sau sa evite carnea si produsele lactate.

51

Risc crescut de cancer la san Cercetatorii si consumatorii sunt preocupati de faptul ca riscul de cancer de san poate creste ca urmare a utilizarii de hormoni de crestere in produsele alimentare. Potrivit expertilor, preocuparea este realista, întrucat resturile hormonale din anumite alimente pot creste, intr-adevar riscul pentru dezvoltarea cancerului de san. Cu toate acestea, in multe state, nu este permisa utilizarea hormonilor pentru cresterea porcilor, gainilor, curcanilor si a altori pasari.

Riscul crescut pentru cancerul de prostata O alta preocupare a cercetatorilor si consumatorilor legata de hormonii de crestere din alimentatie este ca acestia pot creste riscul aparitiei cancerului de prostata.

În urma unor studii, s-a constatat ca evitarea anumitor hormoni de crestere poate reduce riscul declansarii anumitor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de prostata. Astfel, consumul de alimente care contin reziduri hormonale poate predispune la producerea cancerului de prostata.

Bacteria din carnea de pui care provoacă infecţii grave la milioane de femei

Cele aproximativ 8 milioane femei din Statele Unite care se îmbolnăvesc anual de infecţii ale vezicii urinare ar putea fi, de fapt, victimele unei bacterii devenite rezistente la antibiotice, bacterie prezentă în carnea de pui din marile magazine, scrie descopera.ro.

O tulpină a bacteriei Escherichia coli a fost descoperită în ADN-ul puilor de găină trataţi cu antibiotice şi oferiţi apoi spre consum în supermarketuri.

Se pare că, la ora actuală, bacteria rezistentă la tratamente se găseşte în carnea de pui ce poate fi cumpărată de la orice magazin alimentar şi se transmite mai ales femeilor, care ajungă să se îmbolnăvească în urma manipulării puilor înainte de a fi gătiţi sau prin contaminarea altor alimente cu bacterii din carnea de pui.

Amenzi de sute de mii de lei, aplicate de ANSVSA!In mart. 6, 2020

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a efectuat controale la nivel național! Ca urmare a unor nereguli, au fost aplicate 99 de sancțiuni contravenționale în valoare de circa 380 de mii de lei.

Aceste au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de

52

întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

În cursul lunii februarie 2020, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat peste zece mii de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfășoară activități în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume, fructe.

Ca urmare a neregulilor constatate și încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate și s-au aplicat 99 de sancțiuni contravenționale în baza HG 984/2005 actualizată în valoare totală de 379.200 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi, printre care:

neconformităţi privind respectarea bunelor practice de igienă și fabricație cum ar fi: neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor și/sau tehnologice de producție – zone cu mucegai, condens, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție

neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP

neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine analiză cu rezultate nesatisfăcătoare)

neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia

alte tipuri de neconformități (desfășurarea de activități neînregistrate pentru siguranța alimentelor, neanunţarea începerii activităţii)

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control pentru anul 2020, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea calității produselor alimentare în valorile maxime admise ale unor parametrii privind prezența de reziduuri de

53

pesticide, contaminanţi şi alte substanţele interzise în alimente. De asemenea, s-a efectuat prelevare de probe în vederea verificării respectării criteriilor microbiologice în alimente și pe suprafețe/ustensile de lucru.

GLOBAL

Un grup de cercetători a demonstrat că este posibilă și sustenabilă asigurarea hranei pentru 10 miliarde de oameni, citat de agenţia Xinhua, informează Agerpres. 06 mar, 2020 | Agerpres

Hrănirea a 10 miliarde de oameni pe Pământ nu este doar posibilă, ci poate fi realizată în mod sustenabil, susţine o echipă internaţională de cercetători de la Universitatea din Chicago (UChicago), Statele Unite, şi Institutului de Cercetări asupra Impactului Climei din Potsdam (PIK), Germania.

Asigurarea unei diete suficiente şi sănătoase pentru fiecare persoană, menţinând în acelaşi timp biosfera în mare parte intactă, va necesita însă o schimbare radicală din punct de vedere tehnologic şi sociocultural, au subliniat cercetătorii. Aceasta presupune adoptarea unor tehnici radical diferite de agricultură, dar şi modificări alimentare şi reducerea risipei. ''Constatăm că, în prezent, agricultura din numeroase regiuni foloseşte prea multă apă, pământ sau îngrăşăminte. Producţia din aceste regiuni trebuie astfel să fie aliniată cu sustenabilitatea mediului înconjurător. Există, însă, oportunităţi uriaşe de creştere durabilă a producţiei agricole în aceste regiuni şi în altele", a declarat Johan Rockstrom, directorul PIK. ''Acest lucru este valabil pentru zone vaste din Africa subsahariană, de exemplu, unde un management mai eficient al apei şi nutrienţilor ar putea îmbunătăţi considerabil randamentele'', a notat specialistul. În ceea ce priveşte consumatorul final, cercetătorii susţin că, spre exemplu, o parte din proteinele animale ar trebui înlocuită cu mai multe leguminoase şi alte legume.

Un alt factor crucial este reprezentat de reducerea risipei alimentare. În conformitate cu scenariile adoptate în prezentul studiu, cel mai recent raport special al Grupului Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC) cu privire la utilizarea terenurilor a concluzionat că, în

54

prezent, până la 30 de procente din toate alimentele produsele sunt irosite. Potrivit cercetătorilor, cea mai sensibilă şi provocatoare implicaţie a studiului vizează terenurile.

''Tot ceea ce implică terenurile tinde să fie complex şi contestat în practică deoarece mijloacele de trai şi perspectivele oamenilor depind de acestea'', a declarat Wolfgang Lucht, copreşedinte al ''Earth System Analysis'' din cadrul PIK şi coautor al studiului.

''Tranziţia către utilizarea şi gestionarea într-un mod mai sustenabil a terenurilor este, aşadar, o provocare solicitantă pentru elaborarea de politici'', a adăugat el subliniind, însă, care este ''cheia succesului'': ''regiunile afectate trebuie să aibă beneficii clare pentru dezvoltarea lor. Atunci există o şansă reală ca susţinerea pentru noile direcţii să crească suficient de rapid pentru stabilizarea Pământului'', a adăugat expertul. Studiul, publicat săptămâna aceasta pe site-ul UChicago, a fost publicat în jurnalul ştiinţific Nature Sustainability.

ÎN FEBRUARIE 2020 Preţurile mondiale ale alimentelor au înregistrat prima scădere din ultimele cinci luni CĂLIN RECHEA Ziarul URSA 06 martie Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în februarie 2020 cu o rată lunară de 1%, după patru luni consecutive de creştere, iar creşterea anuală s-a temperat până la 8,1%, de la 11,3% în luna precedentă, conform ultimului raport lunar de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) (vezi graficul).

Preţul uleiului a înregistrat cea mai mare scădere lunară, de 10,3%, care a determinat o temperare a creşterii anuale până la 18,4%, de la 34,4% în luna anterioară, iar preţul cărnii şi-a temperat creşterea anuală până la 9,8%, de la 13,9% în ianuarie 2020, în condiţiile unei scăderi lunare de 2%.

Cea mai mare creştere lunară, de 4,6%, s-a înregistrat la nivelul preţului produselor lactate, al cărui avans anual s-a temperat până la 9%, de la 10,2%, în timp ce preţul zahărului şi-a accelerat creşterea anuală până la 13,9%, de la 10,3%, pe fondul unei creşteri lunare de 4,5%.

Preţul cerealelor a înregistrat o scădere anuală uşoară, de 0,4%, după o creştere de 0,3% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 0,4%.

55

Toate preţurile cerealelor, cu excepţia orezului, au scăzut în februarie 2020 faţă de luna anterioară. În cazul grâului, comunicatul de presă de la FAO arată că impactul negativ al epidemiei de coronavirus asupra cererii a contribuit la declinul preţului, iar declinului preţului porumbului a fost determinat de o temperare a aşteptărilor privind cererea din partea sectorului zootehnic, în condiţiile unei deteriorări a condiţiilor economice generale.

Într-un comunicat de presă separat, referitor la perspectivele cererii şi ofertei de produse alimentare, noile estimări FAO arată că producţia mondială de cereale va atinge un nou record în 2019, de 2,719 miliarde de tone, după o creştere cu 2,3% faţă de 2018, pe fondul unei creşteri cu 4,2% a producţiei de grâu, până la 763 milioane de tone.

Revizuirea în creştere a estimărilor privind producţia de cereale a fost determinată de raportarea unor producţii peste aşteptări în Africa de Vest şi Ucraina.

FAO mai prognozează o creştere cu 2,3% a comerţului mondial cu cereale în sezonul 2019/2020 faţă de sezonul precedent, până la circa 420 de milioane de tone, în condiţiile unei creşteri cu 5,5 milioane de tone a comerţului cu grâu, până la aproape 174 de milioane de tone, în timp estimările pentru comerţul cu porumb sunt aproape neschimbate faţă de sezonul precedent, la circa 167 de milioane de tone.

UNIUNEA EUROPEANA

Copa-Cogeca ripostează - „legislaţia CE creează blocaje pentru fermieri” Liviu GORDEA  06 martie 2020 - Comisia Europeană ar trebui să dea dovadă de mai multă deschidere şi să permită fermierilor din UE să utilizeze tehnologiile moderne în lupta împotriva schimbărilor climatice, consideră Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, organizaţia europeană a fermierilor şi a

56

structurilor cooperatiste din agricultură.

Într-un mesaj adresat direct preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Pekka Pesonen a evidenţiat necesitatea vitalizării urgente a întregului model agricol european. „Noile tehnici de ameliorare ar putea îndeplini un rol fundamental în dezvoltarea ecologică a agriculturii europene şi pot oferi soluţii pentru numeroasele provocări cu care aceasta se confruntă, cum ar fi efectele schimbărilor climatice şi competiţia internaţională”, a declarat Pekka Pesonen cu ocazia unei conferinţe desfăşurate recent la Bruxelles.

„Aceste tehnici noi de ameliorare a culturilor nu sunt un lux, ci o necesitate urgentă pentru agricultura UE, care urmăreşte o sustenabilitate sporită”, afirmă influentul reprezentant al fermierilor europeni. Pesonen a precizat că agricultorii din Uniunea Europeană se aşteaptă ca noua Comisie să se angajeze în dezvoltarea instrumentelor de combatere a fenomenelor ce au legătură cu schimbările climatice, cauzate în special de utilizarea excesivă a pesticidelor, îngrăşămintelor şi a substanţelor chimice în general.

„Destul de des, legislaţia UE este cea care creează blocaje pentru fermieri în ceea ce priveşte utilizarea de tehnologii care s-au dovedit sigure în alte părţi ale lumii. Sperăm sincer că noua Comisie va aborda acest lucru”, a spus secretarul general al Copa-Cogeca.

O decizie care ne-ar putea costa enormÎn scrisoarea sa de misiune adresată polonezului Janusz Wojciechowski, noul comisar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea concentrării asupra ambiţiei de poluare zero a Europei, asigurându-se că agricultura „contribuie la obiectivele noastre pentru climă, mediu şi biodiversitate, în special prin reducerea utilizării pesticidelor, îngrăşămintelor şi a substanţelor chimice”.Printre instrumentele inovatoare la care se face referire se numără şi aşa-numitele tehnici noi de editare genetică a plantelor, care au apărut în ultimii ani ca o soluţie ce permite dezvoltarea de noi soiuri şi hibrizi prin modificarea ADN-ului seminţelor şi celulelor plantelor. Numai că, între timp, Comisia Europeană a revizuit modul de reglementare a produselor derivate prin inginerie genetică. Astfel, din iulie 2018, ca urmare a unei decizii a Curţii Europene de Justiţie, se consideră că organismele obţinute

57

utilizând noi tehnici de mutageneză direcţionată (inclusiv cele cunoscute sub denumirea de „tehnici de editare genetică”) sunt organisme modificate genetic (OMG) şi sunt supuse obligaţiilor cuprinse în legislaţia asociată Directivei OMG.

Ecologişti vs. mediul academicSalutată de către ecologişti, hotărârea de a clasifica culturile editate genetic ca fiind organisme modificate genetic şi de a respecta aceeaşi legislaţie a fost primită însă cu dezamăgire de către comunitatea cercetătorilor şi chiar de către o parte a fermierilor. Reprezentanţii mediului academic sunt de părere că această directivă ar trebui revizuită pentru a reflecta cunoştinţele actuale şi dovezile ştiinţifice. În condiţiile în care opinia publică solicită din ce în ce mai vehement reducerea utilizării substanţelor chimice în agricultură, se consideră că tehnicile de ameliorare a plantelor ar putea fi soluţia salvatoare pentru combaterea dăunătorilor şi a bolilor din culturile agricole. De aceea, decizia Curţii Europene de Justiţie cu privire la tehnicile de iginerie genetică ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării de noi soiuri şi hibrizi adaptaţi la schimbările climatice, de care toată lumea vorbeşte în ultimii ani.Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Commissioner for Health Stella KYRIAKIDES: exchange of views 06-03-2020 -

An exchange of views with Commissioner for Health Stella KYRIAKIDES will take place on Thursday 12 March from 9.00 in Brussels. The focus is expected to be on the Commissioner’s One-Health approach, changes in the food law, recent outbreaks of animal and plant diseases such as African Swine Fever and Xylella, animal welfare, bee health, the proper implementation of the legislation on pesticides, as well as GMOs and New Breeding Techniques.

 Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 06-03-2020 10:09 AM CET

12 March 2020, 9.00 - 11.30

58

Extraordinary meetingEuropean Parliament, room to be confirmed, Brussels

18 March 2020, 9.00 - 12.30 and 14.30 - 18.3019 March 2020, 9.00 - 12.30

European Parliament, room Paul-Henri Spaak 1A002, Brussels

....................................................................

Producţia UE de furaje combinate Liviu GORDEA  06 martie 2020 - Conform prognozei exprimate de Federaţia Producătorilor Europeni de Furaje (FEFAC), producţia de nutreţuri combinate a Uniunii Europene în 2019 a fost de numai 161,7 milioane tone, ceea ce reprezintă o scădere de aproape un procent faţă de anul precedent. 

Se estimează că producţia de nutreţuri combinate destinate sectorului suin a scăzut cu 0,9%. În ciuda posibilităţilor de export în creştere (vezi disputa comercială dintre China şi SUA, dar şi prezenţa pestei porcine africane în multe ţări din Asia), producţia de porci din UE a înregistrat o creştere moderată.

Statele cele mai afectate de focarele PPA la fermele comerciale au înregistrat o scădere dramatică a producţiei, ajungând la -15% în România şi -9% în Bulgaria, susţin reprezentanţii FEFAC.

În ceea ce priveşte producţia de furaje de pasăre, creşterea este aproape insesizabilă (0,1%), cu mult sub majorarea preconizată la producţia de carne de pasăre, estimată la 2,5% în 2019. Acest lucru ar putea fi influenţat de importurile masive, în special din Brazilia, dar şi de îmbunătăţirea tehnicilor de furajare.Dacă ne referim însă la sectorul bovin, stocurile slabe de furaje rezultate în urma secetei şi a valurilor de căldură din 2018 au provocat o creştere semnificativă a cererii de furaje combinate în primul trimestru din 2019. În restul anului, revenirea la condiţiile meteorologice normale, pe lângă restricţiile tot mai mari asociate emisiilor de fosfaţi din anumite ţări, a dus la o scădere a cererii de hrană pentru bovine cu 2,3% pentru 2019 faţă de anul anterior. Cea mai mare scădere este raportată în Irlanda (-15%), urmată de Marea Britanie (-7%).

Prognoze 2020Estimărire FEFAC pentru anul acesta vorbesc despre o posibilă creştere a cererii de furaje pentru păsări, condiţionată în mare parte de măsura în care Brazilia îşi va recupera poziţia de lider pe piaţa mondială a cărnii de pasăre

59

după scandalul de fraudă în care a fost implicată în urmă cu doi ani şi de reluarea exporturilor către UE. Se preconizează că cererea de furaje pentru păsări ar putea varia într-un interval de -0,5/+1,5%.

De asemenea, cererea de furaje pentru porci se aşteaptă să rămână stabilă în ţările fără PPA, evoluţie stimulată de o posibilă creştere a cererii de pe pieţele din afara UE. Pe de altă parte, este puţin probabil ca statele afectate de pesta porcină africană să reuşească să inverseze tendinţa. În plus, sectorul suin este supus unei presiuni puternice pentru reducerea emisiilor în Olanda, ceea ce poate duce la o decapitalizare a efectivelor.

Desigur, dacă PPA se va răspândi în ţările mari producătoare de porci (Spania, Germania, Danemarca sau Olanda), perspectivele ar putea fi afectate dramatic. Per ansamblu, producţia de furaje combinate industriale este probabil să rămână stabilă în 2020, cu o marjă de incertitudine de +/-2% din cauza numeroşilor parametri imprevizibili în joc.

GERMANIA

Germania a scăzut sacrificările de porci. Cu cât? Liviu GORDEA 06 martie 2020 – Conform rezultatelor preliminare publicate recent de Oficiul Federal de Statistică din Germania (Destatis), anul trecut au fost sacrificate în abatoarele comerciale germane un număr total de 59,7 milioane de porci, vaci, oi, capre şi cai.

Luând în calcul şi păsările de curte, companiile germane au produs în 2019 un total de aproape 8 milioane tone de carne. Potrivit Destatis, cantitatea de carne produsă a fost însă mai mică cu 1,4% faţă de anul 2018. Această evoluţie a fost influenţată de scăderea numărului de sacrificări din sectorul creşterii porcilor, în condiţiile în care producţia de carne de vită şi de pasăre a înregistrat o creştere uşoară în comparaţie cu anul 2018.

Anul trecut, Germania a sacrificat un număr de 55,1 milioane de porci, ceea ce reprezintă o diminuare cu 3 procente a tăierilor faţă de 2018. Numărul

60

porcilor autohtoni sacrificaţi a scăzut cu 3,4%, până la 51,8 milioane de animale, iar numărul porcilor importaţi sacrificaţi în Germania a crescut cu 2,7%, până la 3,3 milioane. În total, 5,2 milioane tone de carne de porc au fost produse în 2019, cu 2,6% mai puţin decât în 2018.

ELVETIA / SERBIA

Compania elveţiană de dulciuri Barry Callebaut vrea să construiască o fabrică în Novi Sad Catalina Apostoiu 06.03.2020,

Barry Callebaut din Elveţia intenţionează să lanseze lucrările de construire a unei fabrici în Novi Sad, Serbia, la începutul acestei luni, scrie Serbian Monitor.

Compania elveţiană vrea de asemenea să construiască un centru R&D în Novi Sad.

Fabrica va avea o producţie iniţială de 50.000 de tone.

Investiţiile totale se vor ridica la 56 milioane de dolari.Compania intenţionează să angajeze 100 de persoane în Novi Sad. 

MEXIC

Enel Energía Mexico și Heineken Mexico au încheiat un acord prin care fabrica de bere din Meoqui va funcționa 100% cu energie verde Heineken Mexico şi Enel Energía Mexico (EEM), subsidiară a grupului italian Enel au anunțat vineri că  au decis să încheie  un acord prin care, în următorii zece ani, Enel va furniza companiei olandeze producătoare de bere energie 100% verde din portofoliul eolian şi solar al Enel Green Power, filiala specializată în producţia de energie regenerabilă a Enel. Energia livrată va fi folosită pentru operaţiunile fabricii de bere situate în oraşul Meoqui din statul Chihuahua, aflat în nordul Mexicului, informează cele două companii prin intermediul unui comunicat transmis către ECONOMICA.net. 06 mar, 2020 | ECONOMICA.net

61

Potrivit înțelegerii,  fabrică va fi alimentată anual cu 28,8 GWh de energie regenerabilă, echivalentul plantării a peste 405.000 de copaci anual, retragerii a aproape 3.200 de vehicule aflate în circulaţie sau evitării unor emisii de 16.100 de tone de CO2. "Această alianţă este una istorică şi de care putem să fim mândri, deoarece reprezintă un pas ferm către obiectivul de a face că activitatea operaţională din acest an a companiei să fie în proporţie de 66% verde în ceea ce priveşte consumul de energie, cu scopul de a atinge 100% în 2030", a declarat vicepreşedintele Afaceri Corporative al HEINEKEN Mexico, Marco Antonio Mascarúa Galindo.

El a menţionat, de asemenea, că HEINEKEN Mexico utilizează energie regenerabilă în unele dintre fabricile şi centrele sale de distribuţie, precum şi în magazinele "SIX" situate în diferite state ale ţării şi a spus că prin toate acţiunile din acest domeniu, HEINEKEN Mexico îşi confirmă angajamentul faţă de responsabilitatea socio-ecologică reflectată în rezultate precum scăderea cu 10% a emisiilor de CO2 în producţie, datorită utilizării biogazului şi a energiei regenerabile, precum şi reducere la 2,8 litri a cantităţii de apă utilizată pentru a produce un litru de bere, se mai precizeazează în comunicat.

Prin acest parteneriat strategic, Enel îşi întăreşte poziţia de furnizor competitiv calificat pentru orice industrie, precum şi rolul său de jucător-cheie în consolidarea pieţei de electricitate din Mexic, oferind cele mai bune soluţii energetice pe bază de energie verde şi sustenabilă la preţuri competitive. Galindo a mai precizat că, odată cu semnarea acordului, unitatea de producţie din Meoqui îşi va consolida statutul de primă fabrică de bere din America Latină care funcţionează în cadrul unui ecosistem bazat pe economia circulară, deoarece oferă deşeurile provenite din producţie, că materiale reutilizabile, altor companii din zonă, reducând astfel generarea deşeurilor la zero şi limitând impactul asupra mediului. Paolo Romanacci, country manager Enel în Mexic, a explicat că acordul semnat cu Heineken México este un punct de reper important pentru companie în această ţară.

„Cu acest acord, devenim un aliat strategic al uneia dintre cele mai sustenabile şi inovatoare companii, nu numai în Mexic, ci şi în lume. Pe lângă împărtăşirea acestor valori în cadrul operaţiunilor noastre, ne consolidăm angajamentul de a reduce impactul cauzat de schimbările climatice”, a declarat el. Prin acest parteneriat strategic, Enel îşi întăreşte poziţia de furnizor competitiv calificat pentru orice industrie, precum şi rolul său de jucător-cheie în consolidarea pieţei de electricitate din Mexic. Romanacci a subliniat că Enel este unul dintre cei mai mari operatori privaţi de energie regenerabilă din ţară, cu o capacitate gestionată de peste 2.660 MW şi aproximativ 320 MW de proiecte aflate în construcţie. Fondat în

62

1890, Heineken México este producătorul de bere cu cea mai îndelungată tradiţie din ţară.

Are şapte fabrici de bere şi o mălţărie cu 16.000 de angajaţi. Grupul Enel este prezent în Mexic în sectorul regenerabilelor, precum şi în furnizarea de energie. În sectorul regenerabilelor, Enel Green Power México gestionează o capacitate de peste 2.660 MW, din care 1.303 MW provin din energie eoliană, aproximativ 1.308 MW din energie solară şi 53 MW din energie hidroelectrică. În acelaşi timp, compania este în curs de finalizare a unor proiecte de aproximativ 320 MW. În segmentul de furnizare, Enel Energía México (EEM) oferă servicii de portofoliu şi de gestionare a riscurilor, precum şi vânzarea de certificate energetice şi verzi companiilor cu o cerere anuală de energie electrică echivalentă cu peste 1 MW.

SANATATE si GASTRONOMIE

Mihaela Bilic recomandă: Alimentele care ne cresc imunitatea și ne ajută în lupta împotriva coronavirusului Cristina Popescu

Mihaela Bilic a dezvăluit cum ne putem apăra de coronavirus. Ne trebuie această vitamină obligatoriu, nu există niciun risc de supradozaj. Și nutriționistul Mihaela Bilic, ca și ceilalți medici, vorbește despre creșterea imunității ca pavăză de nădejde împotriva virusurilor gripale.

Iată ce a scris medicul Mihaela Bilic pe pagina domniei sale de Instagram:

”Avem nevoie de wasabi, ghimbir și condimente din belșug pentru creșterea

rezistenței la boli. Coronavirus inclus!Dacă tot a pus panica riscului de îmbolnăvire stăpânire pe noi, nu pierdeți din vedere că cel mai bun lucru la care puteți apela pentru creșterea imunității este vitamina C. Și culmea nu vitamina c din alimente (e insuficientă), ci suplimente cu vitamina C în doze mari (1 g/zi timp de 1-3 luni) Efectul ei miraculos este incontestabil și nu există niciun risc de supradozaj!

63

Cât despre alimentație, nu uitați să includeți în meniu toate produsele picante, condimentele și rădăcinile medicinale care vă pun sângele în mișcare și au efect vasodilatator: hrean, wasabi, ghimbir, dar si turmeric, cardamon, piper etc. Tot ce încălzește și activează corpul ne ferește și de boli!

Meniul meu de azi a inclus și roșiile, măcar pentru licopenul care face bine la piele. Plus că asocierea roșii- parmezan dublează efectul umami, adică e delicioasă la pătrat -Supă cremă de roșii cu busuioc și parmezan.

-Sushi de la supermarket cu mult wasabi, pentru că altfel e destul de fad

-Cottage cheese cu ou fiert, castravete și ridichi- la cât mi-a fost de foame, pe ăsta l-am mâncat înainte să-l fi fotografiat, deci trebuie să mă credeți pe cuvânt!

Cât despre Coronavirus nu vă faceți griji, virusul gripal e mai aprig ca el, voi întăriți-vă imunitatea și păstrați-vă optimismul”, conchide nutriționistul Mihaela Bilic.

Puiul de avicola versus puiul de carne de la ţarăLeonard Constantin Stafie 06 martie 2020

În rândul consumatorilor circulă de ceva vreme informaţii - neavizate şi eronate - cu privire la utilizarea hormonilor de ”creştere” sau a antibioticelor în industria avicolă.

Tot mai des aud întrebarea: ”Cum poate un pui de avicola să ajungă la 2,5 kg în 42 de zile (6 săptămâni), când puiul de la bunica ajunge într-o vară la un kilogram?”, urmată de afirmaţia: “Sigur «hoţii» pun hormoni de creştere sau le dau antibiotic!” Pentru a combate astfel de aberaţii, în cele ce urmează explic cum ajunge “puiul culturist” să bată la cântar “puiul de la bunica“.

Mai grav este că informaţiile eronate sunt diseminate în special de persoane cu pregătire medicală, voci care au destulă influenţă în societate. Consumatorul nu trebuie judecat, pentru că ori nu are pregătirea necesară, ori nu are acces la informaţie sau, pur şi simplu, este vorba de ignoranţă, cât şi de încrederea prea mare în aceste cadre medicale. Mai grav şi de acuzat este faptul că aceste persoane care au cunoştinţe medicale nu înţeleg ce se întâmplă sau nu vor să ştie cum este crescut cu adevărat puiul de carne.Din punct de vedere tehnic, atunci când comparăm puiul de avicola cu cel crescut la ţară se desprind două probleme: unul este legat de tehnologie şi unul de selecţie şi ameliorare.

64

Managementul factorilor de microclimat dezvoltă puiul!Din punct de vedere tehnic, puiul în sistem intensiv beneficiază de un mediu de creştere controlat şi de o furajare echilibrată. Temperatura, lumina, curenţii de aer, umiditatea sunt factori care influenţează creşterea păsărilor, fiind controlaţi riguros în hala de producţie şi adaptaţi în funcţie de perioada de creştere. ”Puiul de la bunica” este, să spunem aşa, ”în bătaia vântului” şi atunci organismal lui trebuie să se adapteze la factorii de microclimat. Să exemplificăm!

• Dacă îi este frig (în primele 10 zile de viaţă puiului îi sunt necesare 30-32oC, ceea ce nu se asigură la ţară), puiul consumă mai mult furaj pentru a acoperi deficienţele energetice şi atunci, în loc să dezvolte masa musculară, hrana se duce pe întreţinerea şi supravieţuirea lui.• Libertatea de mişcare - un pui din sistemul intensiv parcurge maxim 2 metri, pe când puiul de la ţară poate fi trimis cu brio la un concurs de maraton. Mai multă mişcare înseamnă mai mult consum pe energie pentru deplasare şi mai puţină masă musculară.• Furajarea este un alt factor important. În sistemul intensiv se utilizează furaje foarte bine echilibrate în aminoacizi şi din punct de vedere proteic, vitaminic şi mineral. Adică noi, zootehniştii, cunoaştem necesarul de furaj al unui pui de carne, din punct de vedere chimic, pentru întreţinere şi pentru creştere, raporturile dintre proteină, aminoacizi esenţiali, vitamine şi minerale. Noi ştim cât şi când să hrănim un pui. Dacă noi în zootehnie vorbim, de exemplu, de peste 5 aminoacizi esenţiali, în nutriţia omului, nutriţioniştii insistă doar pe carbohidraţi şi proteine.Mai simplu explicat, puiul de la ţară mănâncă doar porumb şi cam atât. Puneţi un om să mănânce doar mămăligă toată viaţa lui şi atunci vedeţi ce se întâmplă!

Ameliorarea şi selecţia fac diferenţa

Al doilea factor important pentru pui este cel genetic (să nu vă gândiţi la manipulări genetice). Hibrizii de carne sunt creaţi prin încrucişarea mai multor rase de păsări (până la 6 rase sau mai mult). Caracteristicile principale urmărite sunt: viteza de creştere, sporul în greutate sau cât furaj se consumă per kilogramul de carne.Ca să facem o comparaţie şi să arătăm că evoluţia nu este atât de spectaculoasă pe cât pare: în anii ‘70 puiul de carne se obţinea în 56 de zile, cu o greutate corporală de 1,8-2 kg per pui, iar acum puiul de carne se obţine în 42 de zile cu o greutate corporală de 2,2-2,5 kg. Adică în 50 de ani abia a crescut greutatea cu 700 de grame, iar vârsta de sacrificare cu 14 zile. Deci unde este acea explozie de creştere despre care se vorbeşte? Era un semn de

65

întrebare dacă în zece zile se obţinea un pui la 2,5 kg!Această evoluţie a fost obţinută doar prin selecţie şi ameliorare, adică efectivele de păsări au fost urmărite, studiate, iar indivizii care au crescut mai repede şi mai mult au fost folosiţi pentru a crea mai departe aceşti hibrizi de carne. Trebuie să mai spunem că şi cunoştinţele cu privire la nutriţia puilor au evoluat, iar tehnologia de producere a nutreţurilor combinate a progresat, să spunem aşa, ”de la lopată, la informatică”.

Hormonii şi antibioticele sunt prea scumpe pentru industria avicolăŞi ca să spulberăm orice urmă de îndoială cu privire la utilizarea hormonilor şi a antibioticelor, abordăm şi acest subiect.Hormonii. Există cercetări cu privire la utilizarea hormonilor, dar din punct de vedere economic, în primul rând, nu sunt rentabili, deoarece costul hormonilor raportat la sporul de producţie nu justifică utilizarea acestora în producţie. Experimentele au folosit hormonii steroizi (pe care îi utilizează culturiştii pentru dezvoltarea masei musculare). Vedeţi preţul acestor hormoni pe piaţă şi deduceţi că cine vrea o afacere nu dă o grămadă de bani doar pentru a avea puiul mare. Crescătorul trebuie să şi câştige, iar în industria avicolă profitul înseamnă doar 50-80 de bani/kg de carne. În această afacere se câştigă doar din volumul de marfă rulată.Un alt tip de hormoni utilizaţi sunt derivaţi din aminoacizi. Cercetările au demonstrat în acest caz un spor în greutate foarte mic, deci nu sunt rentabili în utilizare. În plus, calea de administrare ar fi doar injectabil. Închipuiţi-vă o hală cu 30.000 de pui şi printre ei oameni care să-i fugărească cu acul şi cu seringa! E absurd!Antibioticele. S-au făcut cercetări privind utilizarea antibioticelor ca stimulator de creştere, dar, ca şi în cazul hormonilor, nu se justifică administrarea lor în furajare ca urmare a costurilor deosebit de ridicate.Ca o concluzie, puiul de carne şi găinile ouătoare crescute în sistem intensiv depind covârşitor de trilogia: Genetică - Alimentaţie - Management!

 HORMONII ŞI ANTIBIOTICELE SUNT INTERZISE!

Foarte important de reţinut este faptul că odată cu aderarea la spaţiul Comunităţii Europene, tot ce înseamnă producţie de carne şi de ouă face parte dintr-un sistem de alertare rapidă, adică în produse se realizează teste pentru determinarea conţinutului de hormoni sau de antibiotice, iar dacă un lot este contaminat, tot spaţiul comunitar va fi informat, iar produsele vor fi retrase de pe piaţă şi distruse. Asta pentru că utilizarea hormonilor şi a antibioticelor sunt strict interzise pentru furajarea animalelor. În al doilea rând, majoritatea fermelor din România exportă o mare din producţie, iar fermierul nu poate separa fizic puii pentru export de cei pentru piaţa internă.Unii cârcotaşi vor spune: ”Da, dar puiul de la ţară are alt gust”! Este adevărat! Vom vorbi şi despre acest lucru într-un articol viitor.

66

DOSAR

Iarna domoală pregăteşte de atac gărgăriţa tulpinilorEmil GEORGESCU  06 martie 2020 -

Citând un autor clasic, am putea afirma că în multe regiuni ale ţării, această iarnă este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

Spun asta pentru că în 2019, sudul şi sud-estul ţării a înregistrat cea mai caldă lună decembrie din ultimii aproape 60 de ani. Pentru agricultură, acest lucru înseamnă riscuri neprevăzute, pagube imense şi costuri în plus. Oricât de imprevizibilă ar fi vremea, noi trebuie să fim prevăzători şi să ne protejăm culturile atât cât se poate.

Prima lună a iernii a adus temperaturi foarte ridicate (excepţie făcând zilele de debut şi de sfârşit ale lunii). Temperatura medie a primei luni de iarnă, înregistrată la staţia meteo de la INCDA Fundulea, a arătat 3,8oC, comparativ cu media multianuală de -0,3oC. Practic, a fost cea mai caldă lună decembrie din ultimii 59 de ani, înregistrată în această zonă. Doar în iarna anului 1960 a fost un decembrie mai cald decât cel de acum.Prima decadă a lunii ianuarie a adus temperaturi oarecum normale pentru acest sezon, ceva mai mari în sudul şi sud-estul ţării şi ceva mai scăzute în Transilvania. Zăpadă am avut la munte, iar prin centrul ţării a fost foarte puţină. Ceva nea se mai găseşte prin nordul Moldovei, în timp ce în sudul, sud-estul, estul sau în vestul ţării, până la data la care redactez acest articol (13 ianuarie) nu este strat de zăpadă. De fapt, în toţi anii de activitate profesională nu am văzut buruieni aşa verzi cum am descoperit când am ieşit în câmp la început de ianuarie.

Noţiunea de “primăvară devreme” a devenit relativă...În general, rapiţa de toamnă este într-o stare bună, iar acolo unde le avem, buruienile din lan se prezintă şi ele la fel de bine. Pe dăunătorii rapiţei, cum este şi cazul gărgăriţei tulpinilor, nu am avut cum să îi văd, aceştia iernând în stratul superficial al solului, la baza plantelor, fiind în aşteptarea primăverii.În toate ghidurile sau pliantele destinate cultivatorilor de rapiţă, în toate manualele de entomologie agricolă sau pe toate paginile web de profil, se

67

specifică fapul că Ceutorhynchus napi este unul dintre primii dăunători ai rapiţei, care apare primăvara devreme. Toţi cei care lucrează în agricultură şi cultivă rapiţă ştiu foarte bine ce este acest dăunător. Şi mai ştiu că primul tratament cu un insecticid în primăvară devreme se aplică pentru combaterea gărgăriţei tulpinilor. Cu toate acestea, pagubele produse de acest dăunător culturilor de rapiţă sunt din ce în ce mai mari. De ce? Avem mai multe posibile explicaţii.În primul rând, cea de ordin climatic. Aşa cum ştim, acest dăunător apare primăvara devreme, când temperatura aerului este mai mare de 9oC. Numai că, în contextul încălzirii globale, noţiunea de „primăvară devreme” a devenit una foarte relativă. Dacă ne uităm la evoluţia valorilor termice medii zilnice din ultimii ani, am fi tentaţi să spunem că primăvară devreme este în luna februarie, uneori chiar şi mai devreme! Mulţi fermieri mai folosesc şi acum „metoda calendarului”. Ei ştiu că, de obicei, primul tratament se aplică la începutul lunii martie (în mod normal atunci ar trebui să fie primăvara devreme), fără să se gândească dacă nu cumva fac degeaba tratamentul, dacă nu cumva dăunătorul a apărut încă din luna februarie, iar femelele deja au depus ouăle în tulpina de rapiţă.

Nu rataţi „fereastra” optimă de aplicare a tratamentului

În urma cercetărilor efectuate atât în ţara noastră, cât şi în Europa de Vest, s-a ajuns la concluzia că momentul optim pentru combaterea chimică a acestui dăunător este la apariţia în masă a gărgăriţelor hibernante, dar, foarte important, tratamentele trebuie făcute când plantele de rapiţă se află în faza de sensibilitate maximă faţă de atacul acestor dăunători, respectiv când au tulpina mai mică de 20 cm înălţime. După această fază, plantele de rapiţă sunt mai puţin sensibile la atacul gărgăriţei tulpinilor, pagubele fiind minime.Teoria recomandă ca la început de primăvară să se amplaseze capcane entomologice galbene în câmpurile de rapiţă, care să fie monitorizate zilnic, iar când apar primele capturi în capcane, tratamentul chimic să fie aplicat la 8 zile. Dacă ratăm această „fereastră” de aplicare, iar femelele apucă se depună ponta în tulpinile de rapiţă, nu prea mai avem cum să scăpăm de aceşti dăunători. Larva gărgăriţei silicvelor este aproape imposibil de

68

combătut în interiorul tulpinii de rapiţă!Toate bune şi frumoase, dacă teoria ar fi transpusă sută la sută în practică.

Însă în practică ne confruntăm cu o serie de variabile...

Colac peste pupăză, schimbările climatice au dus la creşterea numărului de provocări pentru fermierii. Mulţi încă nu concep să efectueze un tratament în februarie. Dacă situaţia o cere, dacă temperaturile din ultima lună de iarnă sunt malt mai ridicate decât în mod normal, dacă au apărut primele capturi în capcanele amplasate în lanurile de rapiţă, iar temperaturile au trend crescător, atunci este necesară efectuarea tratamentului chimic pentru combaterea acestui dăunător, conform recomandărilor, la 8 zile de la prinderea primilor adulţi în capcane. Sigur, este foarte posibil ca atunci când vrei să faci tratamentul să vină o ploaie, să nu poţi intra în câmp cu utilajele, apoi vremea să se încălzeacă brusc, iar când se poate intra în câmp, să fie prea târziu.

Pagubele sunt vizibile tardiv...

Este din ce în ce mai dificil, mai ales în contextul actualelor schimbări climatice, să „nimereşti” fereastra optimă în care se poate efectua tratamentul pentru combaterea chimică a gărgăriţelor silicvelor de rapiţă. Spre deosebire de dăunătorii din toamnă ai rapiţei, cum ar fi puricii (Phyllotreta spp. şi Psylliodes chrysocephala), larvele viespii rapiţei (Athalia rosae) sau larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), care sunt foarte vizibili pe plantele de rapiţă şi, mai ales, al căror atac este foarte vizibil (ciuruiri ale frunzelor, plante cu frunze scheletuite, plante uscate), gărgăriţele tulpinilor care apar primăvara devreme sunt mult mai „ascunse”. Adulţii nu se observă foarte uşor, mai ales că plantele de rapiţă sunt încă mici. Doar un ochi avizat ar putea să recunoască rosăturile produse de către adulţi sub forma unor perforaţii. De asemenea, nu avem cum să observăm larvele care se găsesc în tulpină. Numai dacă am secţiona tulpinile am putea să observăm prezenţa larvelor şi a galeriilor în tulpini.

69

De asemenea, urmările atacului larvelor nu prea sunt vizibile. Un ochi avizat ar vedea plante care ramifică bogat, cu creşterea stagnată, care nu formează silicve sau acestea sunt seci. De cele mai multe ori, principalul efect al atacului se vede... înainte de recoltare, atunci când avem ghinionul ca lanul de rapiţă să fie „vizitat” de vijelii. Aici iar intervine încălzirea globală şi efectele ei, una dintre consecinţe fiind creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenlor meteo extreme, cum ar fi vijeliile de la începutul verii, taman atunci când trebuie să recoltăm rapiţa.

În mod normal, dacă nu efectuăm corect primul tratament în primăvară pentru combaterea adulţilor hibernanţi ai gărgăriţei tulpinilor, pagubele produse de către larvele acestei specii pot varia între 50 şi 100%. Cu cât populaţia acestui dăunător este mai ridicată, cu atât pagubele pot fi mai ridicate. Aici intervine încă o dată un efect al încălzirii globale, şi anume ierni mai uşoare decât cele cu care eram obişnuiţi, cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal, ceea ce înseamnă şansa ca mai mulţi dăunători să treacă cu bine de sezonul rece, iar primăvara devreme să avem o populaţie de dăunători mai mare decât în mod normal. Un alt factor care a favorizat creşterea populaţiei gărgăriţelor tulpinilor a fost şi creşterea suprafeţei cultivate cu rapiţă.

 ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ ESTE O REALITATE ÎN CÂMP

Încălzirea globală vine cu provocări foarte mari pentru cultivatorii de rapiţă. Dacă au reuşit să treacă cu bine de problemele din toamnă, cauzate de lipsa de precipitaţii, dacă plantele de rapiţă au trecut cu bine de sezonul rece, urmează provocările „entomologice” încă de la început de primăvară. Numai că începutul primăvarii nu mai corespunde cu data de calendar; de cele mai multe ori primăvara este mult mai timpurie, deşi acum doi ani am avut o iarnă adevărată şi la mijloc de martie.De asemenea, „fereastra” în care putem aplica tratamentul pentru combaterea chimică a acestui dăunător este din ce în ce mai scurtă, iar dacă o ratăm, avem toate şansele să înregistrăm pagube ridicate din cauza atacului larvelor acestor dăunători, mai ales că vijeliile dinaintea recoltării pot să fie mult mai puternice, tot din cauza încălzirii globale.

VOR MAI RISCA FERMIERII CU RAPIŢA?Fermierii se întreabă dacă este rentabil să mai cultive rapiţă sau nu, în codiţiile atacului imprevizibil al dăunătorilor. Atât timp cât rapiţa are un preţ atractiv de valorificare, mulţi fermieri vor risca an de an cu această cultură, mai ales că este prima care aduce bani în fermă (asta când recoltarea rapiţei

70

nu se suprapune cu cea a grâului). Ce ar fi de făcut pentru scăderea riscului unui atac al gărgăriţei tulpinilor primăvara devreme? Monitorizare, monitorizare, monitorizare şi iar... monitorizarea lanului. După ce se amplasează capcanele entomologice, acestea trebuie monitorizate şi mai abitir decât în anii trecuţi, chiar şi de două ori pe zi! Ele ne oferă informaţii vitale despre zborul acestor dăunători şi, pe baza acestor informaţii, putem lua cele mai bune decizii pentru aplicarea tratamentului de combatere chimică a gărgăriţelor tulpinilor.Dacă trecem cu bine de aceste provocări, de la începutul primăverii, şansele de a obţine un profit frumuşel sunt din ce în ce mai ridicate.

* * *

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele VINARIUM IWCB | 6 martie 2020Catalin Paduraru 06.03.2020, 16:15 266

Sunt un fan al prizelor încă de când eram mic. Aş putea reda cu lux de amănunte toate modelele pe care le-am văzut în jumătate de secol. Mai am încă în minte prizele negre, rotunde, din ebonită, pentru un singur ştecher. Apoi, îmi amintesc de prizele dintr-un plastic care devenea casant în timp şi care se încăpăţâna să păstreze toate urmele de la renovări. Puternică este şi imaginea unei prize în care am băgat – pe la 4 ani - un ştecher cu firul tăiat. Era albă, înainte. Neagră... după. Bine, am văzut că e neagră după ce în mobilizarea zgomotoasă pe întuneric a familiei, fratele meu a „luminat” situaţia punând în locul liţei zburate de la siguranţă, una nouă. Aceeaşi culoare cred că a văzut-o şi mama descoperindu-mă –aproape- conectat la reţea. (Mai târziu, o generaţie întreagă şi-a ferit copiii de accidente, inserând o mască care oprea accesul celor care nu aveau ce căuta în preajma curentului electric, şi am fost cu toţii de acord că e foarte bine, nu?!)

Am şi un inventar al sistemelor de prindere a prizelor în perete. „Din ce în ce mai bune” erai asigurat la magazin şi „din ce în ce mai proaste” aflai la evaluarea electricianului. Cu „gheruţele” metalice din dotare sau cu improvizaţii meseriaşe („asta nu mai are moarte”), cum-necum, prizele refuzau să rămână lipite „fest” de perete, preferând să-şi creeze o zonă de aerisire sau chiar să atârne în firele colorate, la o distanţă apreciabilă faţă de zid.

Astăzi, cumpărăm prize bune, scumpe, „de marcă”. După nume, ai putea crede că sunt produse de subsidiare ale marilor case de vinuri bordoleze sau ale mamuţilor germani de optică medicală.

71

 Dorind să eviţi disfuncţionalităţi, îţi avertizezi ajutoarele din casă şi pe cei care folosesc aspiratorul („trageţi şi voi de fir... până la semn”), stai cu ochii pe prietenii copiilor (sperând că odraslele tale au învăţat să nu smuncească ştecherul fără să „ţină” priza), te uiţi urât la cablul scurt al bormaşinii instalatorului... doar-doar firava interfaţă dintre energie şi confort va rămâne la locul ei. Şi-şi va face treaba, distribuind curent aparatelor de ultimă generaţie prin care primim muzică, căldură, cu care ne gestionăm hrana, care ne dau lumină...

Aparatele - cramele, ştiinţa; prizele - instituţiile care ar trebui să le alimenteze succesul.

Nu e normal să ne uităm după modele bune şi, odată „fixate-n perete”, să nu lăsăm pe nimeni să bage vreun cui în ele sau să tragă ştecherul de fir?

... că doar nu vorbim de copii de 4 ani...

1. Castel Vinum – Villa Vinea Diamant 2018

2. Strunga Winery - Fetească Neagră 2018, Ediţie Limitată

3. Crama Darie, Străbun – Fetească Neagră 2018

 1. Castel Vinum – Villa Vinea Diamant 2018

Întotdeauna mi-a plăcut Feteasca Regală de „zonă mai răcoroasă”.

Pe vremuri, prindeai câte o Fetească Regală de la Blaj de uitai că se mai face vin din acest soi şi prin alte părţi ale ţării.

Şi piaţa îşi dorea şi Fetească Albă şi Fetească Regală. Apoi, focul iubirii pentru cele două soiuri autohtone s-a cam stins.

72

De vreo câţiva ani lucrurile s-au schimbat. Mult. În bine. Acum nu imi dau seama dacă trezirea apetitului pentru soiurile autohtone a fost fermentul care a stârnit vinificatorii sau, invers, o ofertă cu vinuri bune a unor producători a generat satisfacţie şi mai apoi cerere?!

Realitatea pare să dea dreptate celor care prevedeau că vinurile româneşti din soiuri româneşti vor fi din ce în ce mai bune: terroir-uri cu amprente distincte, plante noi şi sănătoase, tehnologii de ultimă oră, enologi educaţi şi curajoşi.

Cum ar veni, la început a fost... oferta.

În 2019, la VINARIUM IWCB Diamantul 2017 grava pe punctajul de argint, numele Villa Vinea, Mica, Mureş (DOC Târnave – Târnăveni).

50% Fetească Albă, 50% Fetească Regală. Un vin românesc – universal. Am spus, încerc să „eliberez” cât mai puţine note de degustare. În cazul de faţă, nuanţele diferite pe care le veţi simţi se datorează unei strategii aparte. Strugurii din cele doua soiuri sunt vinificaţi separat. Şi? Ei bine, asta dă posibilitatea oenologului să dirijeze vinurile – după trei luni de „tanc” - în baricuri (barrique- franceză) cu o putere mai mare sau mai mică de transfer, timp de şase luni. Adică, o cantitate de vin stă într-un baric nou, o alta într-unul de a doua sau de a treia „trecere”. Batonajul (ridicarea mecanică a drojdiilor) se face direct în aceste vase mici de lemn. Ştiţi de ce m-am pierdut în detaliile astea? Pentru că altfel descrierea vinului e foarte scurtă: DIAMANT.

A! Găsiţi în piaţă, la fel de bune, vinuri din 2017 (pe terminate!) şi din anul de recoltă 2018!

 2. Strunga Winery - Fetească Neagră 2018, Ediţie Limitată

N-am jucat niciodata jocuri de noroc. Nici cărţi, nici ruletă, nici păcănele. Nu pariez pe echipe, cai sau maşini.

73

Şi totuşi, dacă ar fi fost vreun pariu pe vinuri şi nu aş fi „mers”, acum, la vreo doi ani de când l-am cunoscut, mi-ar fi părut rău că nu am pariat pe vinul de Strunga. Fetească Neagră.

Un vin cu o linie fără cusur, impecabil în expresia reţinută, expresie pe care o găseşti la persoanele bine instruite, bine construite, şi care, sigure pe sine fiind, au un discurs aşezat, relaxat, fără tonuri acute.

După 10 luni de baric (barrique, fr.) vinul nostru ne stârneşte amical cu plăcute înţepături picante (cuişoare, piper Cayenne) şi ne face să ne concentrăm: ...mmm... migdale?!

Poti să-ţi „culegi” după plac, gigantice cireşe coapte, poţi ţine lipită de cerul gurii pieliţa de prună şi te poţi bucura de o-ntârziată agudă (pentru cunoscători!). 5000 de butelii?!

http://www.strunga.com/magazin-online

 3. Crama Darie, Străbun – Fetească Neagră 2018

Anul acesta (2020, precizare pentru cercetătorii din viitor), organizând VINARIUM în Dobrogea, am luat în calcul şi folosirea unor simboluri din cultura Hamangia. Statueta cu „Gânditorul” chiar n-aveam cum s-o ocolim. Săptămâna viitoare lansăm „vizualul” ediţiei cu Creative Impact) în care apare şi omuleţul fără vin (altfel de ce ar fi aşa trist?) şi, cât de repede, facem şi comanda către un ceramist celebru pentru a realiza nişte miniaturi ale perechii „Gânditorul” şi „Femeia”, cu care să-i „cadorisim” pe juraţii internaţionali. Ambele „personaje” sunt prezente pe etichetele Cramei Darie. La Feteasca Neagră avem „Femeia” (8 Martie!).

După acest „intro”, veţi recunoaşte mai uşor sticlele de Străbun. Este un vin dedicat celor care sunt încântaţi de caracterul uşor „over-ripe”, de stilul australian.

74

E un fel de-a fi al vinului acestuia pentru care îmi aleg zilele în care aş vrea să mă-ntâlnesc cu el.

Şi e bine să ştiţi, dacă aveţi poftă de taninuri puternice, de fructe negre de pădure, astringente, de aciditate ridicată, trebuie să căutaţi alt titlu. Aici avem prune uscate, straturi de „moale”. O nostalgie lichidă. Poate fi „sorbit” şi în sigurătate. Asta dacă nu cumva toată lumea e aşa, în agitaţie zgomotoasă permanentă, cu confetti şi trompeţele.

Şi nu e aşa.

* * *

Ingrasamant-minune pentru rosii, castraveti si ardei! In mart. 6, 2020

Pentru o recoltă bogată de roșii, castraveți și ardei este nevoie de anumite îngrășăminte specifice nutriției fiecărei culturi. Un astfel de produs poate fi realizat simplu și fără bani de oricine, fiind alcătuit din ingrediente accesibile fiecăruia. În continuare veți afla care este rețeta unui îngrășământ-minune, care conține azot și multe alte macro și microelemente cu efect benefic asupra dezvoltării plantelor și creșterii randamentului. Pentru a prepara cel mai bun îngrășământ, gratuit și de neînlocuit în grădină, este nevoie de următoarele componente:

o căldare de 16l sau un vas de 10l sau butoi de 200l, în funcție de mărimea terenului și cantitatea necesară de îngrășământ

buruieni, de preferat urzica sau păpădia 1 pumn de pământ 2 linguri de apă caldă jumătate de linguriță de drojdie uscată sau 33 gr. de drojdie proaspătă apă stătută caldă, la temperatura de afară

Acest îngrășământ se prepară primăvara, odată cu începutul sezonului de grădinărit. El poate fi utilizat până la începutul rodirii, potrivit retete-usoare.info. După ce avem toate componentele necesare, trebuie să efectuăm următorii pași:

1. Mărunțiți buruienile cu foarfeca horticolă sau le rupeți bucăți de 5-10 cm și umpleți 2/3 de căldare/vas.

2. Amestecați drojdia cu apă caldă și așteptați 5 minute.

3. Umpleți căldarea cu apă, dar nu până la margini. Lăsați loc pentru ca infuzia să fermenteze și să vă fie comod să o amestecați.

75

4. Adăugați drojdia și pământul și amestecați foarte bine.

Sfat. Puteți să nu folosiți drojdie dacă aveți suficient timp să așteptați. La temperatura de 25-30°С, soluția va fi gata timp de 1-1,5 săptămâni, iar cu drojdie e nevoie de 3-5 zile.

5. Acoperiți etanș căldarea cu capac, ca să nu pătrundă aerul, și lăsați compoziția la soare pentru 3-4 zile.

6. Zilnic, ridicați capacul, verificați la ce etapă este îngrășământul și neapărat amestecați-l 1-2 ori pe zi. Iată rezultatul peste 5 zile:

7. Diluați îngrășământul cu apă în proporții de 1:10 și folosiți-l pentru fertilizarea practic a tuturor culturilor: castraveți, tomate, ardei și altele.

Sfat. Nu se recomandă să folosiți îngrășământul pentru culturile rădăcinoase, precum morcovul, sfecla roșie, deoarece acesta grăbește în primul rând creșterea părților de la suprafața pământului, deci vor crește mai mult frunzele decât legumele.

8. Puteți fertiliza plantele după două săptămâni de la plantarea răsadurilor în câmp deschis, apoi o dată la două săptămâni, până începe maturarea recoltei, udați plantele cu câte un litru sub fiecare tufă. Respectiv, pe parcursul unui sezon, vor fi suficiente patru astfel de fertilizări.

Dacă nu aveți posibilitatea să faceți rost de gunoi de grajd, humus sau îngrășăminte minerale, soluția le poate înlocui cu succes pe toate. Experimentați și vă veți convinge cât de rapid și intens încep să crească, apoi ce recoltă bogată puteți obține, ne asigură specialiștii de la retete-usoare.info.

* * *

ADAMA - recunoaştere pentru performanţele ecologiceLiviu GORDEA  06 martie 2020

Lider mondial în soluţii de protecţia culturilor, compania Adama a fost recompensată recent pentru performanţele sale excepţionale de mediu, câştigând prestigiosul premiu 'Israel Chemical Society 2019' pentru industria chimică verde.

Societatea Chimică din Israel (ICS) a răsplătit eforturile Adama, numărul unu la nivel global în soluţii fitosanitare off-patent, pentru dezvoltarea infrastructurii inovatoare de utilizare a tehnologiilor de livrare şi a

76

formulărilor pentru substanţe de protecţie a culturilor, care se aşteaptă să reducă amprenta ecologică a acestora.

Compania a fost, de asemenea, recunoscută pentru îmbunătăţirea proceselor de producţie, diminuând în acelaşi timp impactul asupra mediului, prin simplificarea reacţiilor chimice şi a proceselor de separare, reciclarea şi incinerarea deşeurilor, reutilizarea materialelor de ambalare, reducerea emisiilor şi utilizarea energiei curate.

Principalele considerente în selectarea câştigătorilor premiului ICS sunt excelenţa în fabricarea de produse sau produse ecologice care pot îmbunătăţi calitatea mediului, contribuţia la reducerea deşeurilor industriale, contribuţia la consumul redus de energie şi o reducere semnificativă a gazelor toxice sau cu efect de seră.

Cu un an în urmă, Adama a inaugurat un campus inovator de cercetare şi dezvoltare în Neot Hovav (sudul Israelului), unde lucrează în prezent peste 100 de cercetători. Un complex integrat care include toate fazele de dezvoltare, de la cercetarea chimică de bază, la dezvoltarea proceselor de producţie pentru substanţe active până la produsul final.

* * *

Klaus Iohannis: Pădurile sunt aurul verde al României. Trebuie protejate și înmulțite, este inadmisibil să mai avem tăieri ilegale 06.03.2020

Președintele Klaus Iohannis a participat vineri la evenimentul de lansare a Campaniei Naționale de Împădurire „O pădure cât o țară”, pe Șantierul de împădurire Uliești, din cadrul Ocolului Silvic Găești,

77

județul Dâmbovița. „Trebuie să fim conștienți că problema climei este foarte serioasă, iar studiile arată că cea mai eficientă măsură de a combate schimbările climatice este plantarea de păduri”, a declarat Klaus Iohannis, înainte să planteze împreună  cu ministrul mediului și cu premierul Orban un stejar.

FOTO: INQUAM PHOTOS - George Călin

„Pentru mine personal e o mare bucurie că putem să începem azi această campanie de replantare.

Pădurile sunt aurul verde al României și acest aur trebuie protejat și înmulțit. Avem încă păduri care sunt foarte valoaroase. Avem păduri care pot fi exploatate, dar dacă ne uităm în jur, aici unde suntem astăzi este un rest din ce pe vremuri se numea Codrii Vlăsiei, care s-au întins cât vedeai cu ochii. Astăzi mai avem doar câteva zone mici unde este pădure.

Pădurea trebuie protejată. E inadmisibil ca în secolul 21 să avem tăieri ilegale masive. Și îi rog pe decidenți să găsească noi instrumente pentru a proteja pădurile României. Instrumentele folosite de guvernele PSD s-au dovedit a fi insuficiente. E nevoie de protecție. E nevoie acolo unde au fost păduri pentru exploatare să se exploateze, dar în mod organizat și legal.

România se numără printre foarte puținele zone din Europa care mai are păduri virgine care trebuie protejate.

Mai e o categorie foarte importantă de păduri, cea pe care începem acum să o plantăm.

E nevoie de mai multă pădure în România. Avem probleme de mediu. În ultimele zile s-a discutat de poluarea puternică de peste tot din România. Se știe că pădurile sunt foarte importante pentru a da aer curat. Pădurile curăță aerul, contribuie la un mediu mai sănătos, mai curat.

78

Trebuie să fim conștienți că problema climei este una foarte serioasă. Și pentru noi, mai ales în sudul țării, există pericolul să se formeze zone deșertice. Toate studiile au dovedit că cea mai eficientă măsură este plantarea de păduri.

Dacă vrem să combatem încălzirea globală, plantările sunt măsuri cu multe benificii. 

Este insuficient să replantăm, să refacem pădurea în zonele unde a fost tăiată. E nevoie să creștem semnificativ suprafața împădurită a României.”, a declarat Klaus Iohannis.

La campania de împădurire au fost prezenți și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, premierul Ludovic Orban și premierul desemnat Florin-Vasile Cîțu.

„Codrul e frate cu românul. Să arătăm că și românul este frate cu codrul. Să arătăm că peste tot unde sunt probleme cu solul, cu aerul, putem să asigurăm un viitor pentru copiii noștri. Nu e suficient să ne implicăm doar noi în acestă campanie. Fiecare trebuie să contribuie”, a declarat și Ludovic Orban.

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunțat că sunt 53 de milioane de copaci care vor fi plantați în cadrul campaniei „O pădure cât o țară”.

„Sper ca împreună să reușim să împădurim o pădure cât o țară, și dincolo de măsurile pe care le luam pentru opirerea defrișărilor ilegale, să dăm un semnal pentru a avea păduri cât mai frumoase, mai verzi și mai întinse. 53 de milioane de puieți vor ajunge pe șantierele de împădurire. Facem prima centură verde în județul Bihor, plantăm pe terenuruile nisipoase de la Dăbuleni. Vrem să arătm că prin solidarizarea instituților statului vom avea cât mai multe păduri”, a declarat Alexe.

Conform unui comunicat al Ministerului Mediului, este cea mai mare campanie de împădurire din ultimul deceniu, urmând a fi plantate peste 2500 de păduri.

„Campania Românii PLANTEAZĂ: O PĂDURE CÂT O ȚARĂ! are deja deschise peste 13.000 de șantiere de împădurire, dispuse la nivel național, în toate județele țării. Precizăm că în cadrul celei mai mari campanii de împădurire din ultimul deceniu vor fi plantate peste 2500 de păduri de la ZERO, completate alte 7000 de păduri tinere, și împădurite circa 1000 hectare de terenuri degradate”, se arată în comunicatul de presă.

Editor: Robert Kiss

79

* * *

Solar Foods realizează Soleina, o soluție care ar putea rezolva criza alimentară care amenință omenirea 6 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Compania finlandeză Solar Foods a găsit o soluție care ar putea rezolva criza alimentară care amenință omenirea.

Astfel, cei de la Solar Foods planifică să aducă pe piață o nouă pudră proteică realizată din 50% proteine, 5-10% grăsimi și 20-25% carbohidrați și apă, cu o textură similară cu cea a făinei, Ca aspect și gust, produsul ar trebui să fie la fel ca făina de grâu și ar putea deveni un ingredient de bază într-o mare varietate de produse de patiserie, după ce va fi lansat, în 2021. Cel mai probabil va apărea mai întâi pe rafturile magazinelor ca o componentă în shake-urile proteice și iaurturi.

Solar Foods realizează Soleina prin extragerea dioxidului de carbon din aer utilizând o tehnologie de captură de carbon, pe care îl combină cu apă, nutrienți și vitamine, folosind energie solară regenerabilă furnizată de partenerul Fortum, pentru a promova fermentarea naturală similară celei care produce bacteriile din acidul lactic. Această  tehnologie se realizează fără ca producția să depindă de condițiile atmosferice sau de situația solului, de cantitățile de precipitații.

Solar Foods va lansa global acest ingredient în 2021, necesar  pentru hrana a două milioane de oameni anual, estimând venituri de până la 1,2 miliarde de dolari până în 2023. Mai mult, până în 2050 fondatorii își doresc să ofere o soluție de hrană sustenabilă pentru 9 miliarde de persoane din întreaga lume.

Proiectul a demarat în 2018, iar în acest an compania urmărește trei mari obiective: lansarea Solein , începerea procesului de certificare a siguranței sale în Uniunea Europeană ca un nou tip de hrană și definitivarea planurilor pentru o fabrică ce ar fi capabilă să producă alimente pentru 500 de milioane de oameni în fiecare an.

* * *

80

Cultura de şofran poate fi o afacere de succes, cu valori ridicate6 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Şofranul (Crocus stativus) este cel mai scump aliment, mai scump decât caviarul, carnea de vita Kobe sau oţetul balsamic. Preţul de vânzare pe pieţele europene variază între 8.000 şi 13.000 euro/kg.

Valoarea este dată de staminele florilor de şofran, planta fiind adorată de şefii marilor resturante ale lumii pentru aromele delicioase pe care le conferă bucatelor – de la exoticele risotto-uri şi până la cele mai sofisticate deserturi. De asemnea, şofranul este cunoscut pentru multiplele beneficii pe care le aduce organismului uman în diverse afecţiuni, respectiv stimularea memoriei şi a proceselor cognitive, întărirea sistemului imunitar, protecţia inimii, a sistemului digestiv, a sistemului respirator, protecţia vaselor de sânge, a pielii, a părului şi un veritabil anticancerigen.

Cultura de şofran poate atinge valori ridicate, în funcţie de investiţia iniţială. De exemplu, 1.000 de metri pătraţi cultivaţi cu bulbi de şofran pot genera două kilograme de şofran, ceea ce poate oferi un profit între 16.000 – 26.000 euro. Solul românesc este unul special, deci şi gustul şofranului românesc poate fi unul deosebit. Deşi există doar un singur soi de şofran în toată lumea, în funcţie de locul de provenienţă, planta, mai exact condimentul rezultat, capătă o aromă specială specifică arealul respectiv.

* * *

Start 22+, platforma prin care românii sunt susținuți să adopte un stil de viață vegan Posted by: Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE, Schimbări Climatice 6 March 2020

Start 22+ este o platformă în cadrul căreia o echipă de mentori și dieteticieni îi ajută pe români să facă tranziția către un stil de viață vegan. Programul de mentorat este lunar, gratuit și durează 22 de zile.

Cei care se înscriu în program vor fi adăugați într-un grup de Facebook unde vor primi zilnic rețete, sfaturi sau clipuri video de la 10 persoane vegane, care au avut parte de training în programul internațional Challenge 22, și de la medicii dietiticieni Liviu Deacu și Emanuela Mercore Hutanu.

81

Start 22+ își asumă să sprijine românii să aleagă mâncăruri sănătoase, etice și sustenabile.

Acest proiect a fost implementat de Asociația Freedom and Respect for Every Earthling  (F.R.E.E.) în parteneriat cu Asociația Veganilor din România și este ramura românească a programului internațional Challenge 22. Acesta se derulează încă din 2014, iar România se alătură țărilor precum Israel, SUA, Marea Britanie sau Spania prin adaptarea sa la nivel național.

„În contextul fenomenului încălzirii globale, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite și Comisia Europeană au concluzionat că fermele zootehnice sunt una dintre cauzele majore ale emisiilor de gaze cu efect de seră, poluării apei și a solului, defrișărilor, creării zonelor moarte în oceane și ale deșertificării planetei. E imposibil de ignorat faptul că aceste ferme sunt responsabile pentru aproximativ 15% din emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce depășește cantitatea emisiilor tuturor formelor de transport la un loc. Motivul pentru care emisiile animalelor din fermă sunt atât de poluante este faptul că produc metan și protoxid de azot, care sunt de 25-100, respectiv 296 ori mai distructive ca dioxidul de carbon”, au transmis cei de la Start 22+.

Teren necesar pentru a hrăni 1 persoană timp de 1 an: Regim vegan: 674 m² Regim vegetarian: 2 022 m² Regim omnivor: 12 132 m²O persoană care urmează o dietă vegană salvează în fiecare zi  aproximativ 4 164 litri de apă, 20 kg de grâne, 3m² de pădure și viața unui animal.

Media consumului de apă potabilă pentru producerea alimentelor de origine animală:

100 litri de apă pentru 100 ml de lapte 180 litri de apă pentru un ou 432 litri de apă pentru 100 g de carne de pui

82

600 litri de apă pentru 100 g de carne de porc 757 litri de apă pentru 100 g de brânză 1700 litri de apă pentru 100 g de carne de vităPentru a face o comparație, un duș de 1 oră necesită cam 475 litri de apă.

* * *

În ritm de Tripi-trip, la drum spre “Conace și vin” din Dealu Mare! Zece excursii “de-o zi de primăvară” la crame martie 6, 2020 Cezar Ioan

Nu mică mi-a fost mirarea să primesc zilele trecute un mesaj de la Florin Tunaru (foto), prin care mă ruga să mă uit peste un proiect de oenoturism în zona Dealu Mare – intitulat “Conace și vin”. A picat exact – dar exact – în momentul când căutam o agenție care să promoveze pachete de oenoturism pentru Asociația Profesională Dealu Mare (proiectul DOCG despre care am vorbit pe larg la finalul anului trecut – găsiți detalii aici). După ce l-am întâlnit pe Florin la o degustare de 46 de vinuri și am stat mai mult de vorbă, am descoperit un om cald, pasionat, bine crescut și animat de cele mai bune intenții, care “vede lucrurile” cam la fel ca mine. Era omul potrivit la locul potrivit și în momentul potrivit. Poate pentru că nimic nu e întâmplător – iată! – nici în domeniul turismului la crame. Proiectele pe care deja le avea în promovare constau într-o serie de 10 vizite de câte o zi la conace și crame din Dealu Mare în această primăvară. Programul exact, descrieri și bilete găsiți aici!Dar o discuție cu el cred că e mai lămuritoare.

“Încerc să creez povești frumoase, să alătur oameni și să leg prietenii între noi”

Florin organizează programul celor 10 vizite (în zile de sâmbătă, începând din 14 martie și până în 30 mai) ca freelancer și intenționează ca, în viitor, să dezvolte ideea împreună cu o agenție “cu nume mare”. Vrea să înfățișeze oamenilor care merg cu el “frumosul, tihna și timpul de calitate petrecut cu oameni care au ceva de spus și de transmis”. Spune că încearcă să creeze povești frumoase, în care să alăture oameni și să lege prietenii între ei, “ca odinioară – pentru că ne îndepărtăm de cuvântul ăsta – prietenie – și de sinceritate sau alte atribute avute nu demult de mai toți oamenii”. Nu-i numește “clienți” pe oamenii care merg cu el în excursii, pentru că “nu

83

factorul financiar este primordial” – ci e vorba e persoane cu care ai dori să fii prieten. “Make it simple, but significant”, spune Florin.

Fii tu schimbarea pe care vrei s-o vezi la lume: “Proiectul vine dintr-o întâmplare dezamăgitoare cu o excursie de-o zi”

“Proiectul “Conace și vin” a pornit de la o întâmplare legată de excursiile de o zi”, spune Florin. “Am căutat acum doi ani o firmă care să ne ajute să ajungem la una dintre cramele din Dealu Mare, iar rezultatul a fost unul sărăcăcios, incomplet și cu oameni care aveau foarte puțin habar despre așa ceva – erau fie transportatori, fie cunoșteau pe cineva care cunoștea pe cineva care ne putea ajuta – și devenea dificil, stresant și obositor. După această căutare, am întrebat nu 100 de români, ci 40 de prieteni, dacă vor să meargă la o cramă la doi pași de București – și uite-așa am strâns, din 40 de întrebați, peste 25 de oameni dragi mie, pentru o degustare de vinuri. Apoi am zis să încerc să dezvolt această ramură de turism în parteneriat cu firma de ticketing unde am lucrat peste 14 ani, să văd ce rezultate voi avea, iar în luna septembrie 2019, în 4 ieșiri am strâns peste 90 de persoane. De aici, ideea de a face acest proiect – după multe încurajări ale participanților”.

“Avem legături de calitate la câteva crame, grupurile sunt de cel mult 20, costurile sunt aproape de cele pe cont propriu… suntem umani”

Florin Tunaru spune că este printre puținii care au creat legături “de calitate” cu câteva crame românesti, iar grupurile organizate de el sunt de maxim 20 de persoane. “Oamenii se simt relaxați și pot să se cunoască sau să asimileze mai bine informații, ceea ce conduce la o mai bună calitate a evenimentului. Prețurile sunt apropiate de cele pe care le-ar plăti oamenii și dacă ar face asta pe cont propriu sau într-un grup unde unul nu va putea degusta (cineva trebuie să conducă), dar există și marele avantaj că în puține crame ești primit cu grup mai mic de 8 persoane. Singur sau în doi nu e la fel de distractiv ca într-un grup ca ale noastre – pentru că suntem umani, nu încercăm să învățăm oamenii nici istorie, nici să devină somelieri, ci căutăm să aibă o sâmbătă minunată cu noi și cu cei dragi lor, să deguste vinuri bune. Și toate astea cu un zâmbet larg și bucurie”.

Limbile vorbite în vizitele la “Conace și vin” sunt engleza, franceza și italiana

“Pentru grupuri mai mari de 6 persoane, avem posibilitatea de a vorbi în franceză sau italiana, engleza este o limbă pe care o putem vorbi și pentru grupuri mai mici sau individual. Avem asigurare de transport la mașinile cu care transportăm persoanele”, spune Florin Tunaru. El completează că organizează evenimente și pentru grupuri deja formate, începând de la 7

84

persoane, în oricare zi, cu posibilitatea de personalizare după placul acestora.

“Lângă un pahar cu vin merge și puțină istorie, artă sau cultură”

“Am ales numele de Conace și vin pentru că lângă un pahar de vin merge puțină istorie, artă sau cultură, pentru că putem umple o zi întreagă văzând conacele în compania unui pahar de vin. Știu că sunt cel mult zece zone turistice de mare atracție în țară și că tot românul le bate an de an – și tot așa, în mod repetat – dar noi, la Tripi-trip, vrem să depășim tiparele, să introducem și turismul care nu e de masă, cu grupuri și obiective cu amprentă  – mai puțin cunoscute, dar inedite”, spune Florin Tunaru. El spune că sunt puțini cei care știu că la doi pași de București sunt peste șapte conace fabuloase și obiective culturale extraordinare, și că vrea să le ofere celor care aleg să meargă cu el.

Dealu Mare e doar începutul

Florin mi-a spus că, dacă va avea suportul necesar, vrea să facă la toamnă un proiect și mai mare, mai complex și, poate, cu o priză mai mare la public, care să fie național: “Să poți, în septembrie, să deguști vinuri din toate zonele țării, să am și o echipă de oameni mai avizați, de experți, de oameni implicați și mai ales de acceptul mai multor crame – pentru că sigur va fi benefic pentru toate părțile implicate, mai ales pe termen lung. Voi dori să am un eveniment care va îngloba peste 20 de crame românești din Oltenia, Muntenia și Moldova, chiar și spre Timișoara ori Dobrogea (unde am avut deja câteva discuții) ori spre Satu Mare. Poate deveni un eveniment al cunoașterii, al prieteniei și al vinului românesc de calitate”, e convins Tunaru.

Excursiile Tripi-trip ale lui Florin Tunaru sunt prezente pe cele mai importante platforme de ticketing online din țară – Entertix.ro și Eventim.ro – iar prin intermediul lor ajung și peste granițele țării

Contacte: Florin Tunaru Tel: 0731.700.248

E-mail: florintunaru.tif@gmail.com Bilete: https://www.entertix.ro/evenimente?s=Drumul

85

Şimnicu de Sus, comuna campioană pe PNDR, care a atras cele mai multe fonduri europene din Oltenia 15/05/2019 in Bani Europeni

O comună de lângă Craiova s-a dezvoltat cu bani europeni, extinzând reţeaua de utilităţi, asfaltând drumurile comunale, precum şi o bună parte a drumurilor agricole.

Locuitorii comunei aşteaptă cu sufletul la gură introducerea apei curente în restul satelor şi construirea canalizării, care se fac tot cu bani europeni, pentru a avea apă potabilă în case şi pentru a-şi construi baie în locuinţă. Iată cum a reuşit Şimnicu de Sus să atragă noi locuitori care provin din Craiova şi cum a ajuns să emită, în medie, peste 400 de autorizaţii de construire de locuinţe pe an.

Şimnicu de Sus este comuna din Oltenia cu cele mai multe proiecte finanţate prin PNDR şi cu cei mai mulţi bani europeni atraşi pe acest program, din regiunea Sud-Vest;

Banii europeni au fost folosiţi pentru a reabilita cămine culturale, şcoli, pentru a construi grădiniţe, dar în mod special s-au asfaltat drumuri comunale şi chiar drumuri de exploatare agricolă, care înainte de asfaltare erau aproape impracticabile cu autovehicule;

O parte a locuitorilor comunei nu au apă potabilă, din cauză că apa din pânza freatică de suprafaţă nu mai este bună de băut;

Oamenii povestesc cum, în secolul acesta, ei aduc apă de la un kilometru distanţă de casă;

Cele mai aşteptate investiţii sunt cele în reţeaua de apă curentă şi în cea de canalizare, care se construiesc în această perioadă tot cu bani europeni. Localnicii sunt nerăbdători să îşi facă baie în case şi să aibă apă potabilă la robinet;

Investiţiile în utilităţi au atras ca un magnet noi locuitori în comună, chiar din rândul celor din Craiova. Astfel că în Şimnic se construieşte în continuu; Intrarea în comuna Şimnicu de SusPotrivit unei statistici pe care GdS a solicitat-o de la Centrul Regional de Finanţare a Investiţiilor Rurale (CRFIR) 4 Sud-Vest Oltenia, privind fondurile atrase în regiune din bani europeni, obţinuţi pe Programul Naţional

86

de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, comuna Şimnicu de Sus din Judeţul Dolj a avut cele mai multe proiecte din Oltenia aprobate şi finanţate, şase la număr, şi a atras cei mai mulţi bani europeni pe acest Program, respectiv 3.673.275 de euro. Cu aceşti bani, într-o zonă rurală se pot face mai multe investiţii, după cum vom detalia în cele ce urmează.

Aflat în biroul său din primărie, tânărul primar din Şimnicu de Sus, Cosmin Marius Dumitru (33 de ani), ne-a spus surprins de statistică: “Nu ştiam că suntem pe primul loc în Oltenia pe PNDR. De câte ori mergeam la CRFIR ni se spunea “Sunteţi campioni!”, dar nu am ştiut că suntem cu adevărat pe primul loc”.Banii europeni au fost atraşi pe submăsura (sM) 7.2 “Investiţii rurale” din PNDR, pe sM 7.6 “Patrimoniul cultural” şi pe sM19.2 “Acţiuni în strategia de dezvoltare rurală”

Primarul din Şimnicu de Sus, Cosmin Marius Dumitru, şi proiectele pe fonduri europene implementate de primărie până acum

Comuna care se apropie vertiginos de CraiovaSituată în partea de Nord a Craiovei, comuna Şimnicu de Sus este foarte aproape de urbe, la circa un kilometru de Centura de Nord a municipiului. Este compusă din 12 sate, dispuse de o parte şi de alta a drumului naţional (DN) 6B. Practic, comuna se întinde pe 18 km de-a lungul DN 6B. Suprafaţa totală a comunei este de 8.360 de hectare şi are o reţea de 80 de km de drumuri şi tot atâtea reţele electrice. De curând, Şimnicu de Sus a trecut de la o comună de gradul II, la o comună de gradul I, datorită creşterii numărului de locuitori la peste 5.000, înregistraţi în evidenţele primăriei, la nivelul anului 2018. Există o reţea de apă potabilă pe 25 de kilometri din comună, reţea care înseamnă că doar şase din cele 12 sate sunt conectate la apă curentă, însă nu există canalizare. 

Comuna se dezvoltă constant, spaţiile de locuit înaintând către oraş, iar în locurile în care în urmă cu doi ani creştea grâul, acum au “răsărit” case moderne şi chiar două ansambluri rezidenţiale. “Din satul Albeşti, care este cel mai apropiat de Craiova şi până în centrul Craiovei sunt circa 3 km. Ajungi mai repede în centru din comuna Şimnic, decât din alte zone ale Craiovei”, a spus primarul Cosmin Marius Dumitru.

87

Căminul cultural din satul Albeşti se reabilitează cu fonduri europene

Fondurile europene au schimbat imaginea comuneiPe biroul primarului se regăsesc cele şase proiecte depuse şi câştigate pe PNDR 2014-2020. În fiecare dosar sunt teancuri întregi de documente care puse cap la cap ar forma câţiva kilometri liniari. Primarul din Şimnic ne descrie fiecare proiect în parte.

Avem şase proiecte implementate din 2016 până acum pe PNDR. Am făcut extindere şi reabilitarea termică a Şcolii din satul Albeşti, în valoare de 76.000 de euro, cu grupuri sanitare în interior. Avem alte trei proiecte pentru reabilitarea cămunelor culturale. În Dudoviceşti, modernizăm şi extindem căminul cultural cu 214.000 de euro. Suntem în faza de execuţie. Se toarnă placa la corpul cu care se extinde căminul. Vor fi grupuri sanitare la interior şi o cameră a centralei.

La Albeşti, proiectul pentru căminul cultural a fost în valoare de 145.000 de euro. El presupune extinderea, reabilitarea şi dotarea căminului la standardele Uniunii Europene, în sensul că a fost dotat cu scenă, scaune, echipamente IT performante şi se va face o bibliotecă din fondul de carte existent la nivelul comunei. Lucrările sunt destul de înaintate.

Către sfârşitul lunii mai se finalizează acoperişul şi încep finisajele la interior. Estimăm că în august va fi gata cu totul. Alt proiect a fost pentru căminul cultural din satul Floreşti, în valoare de 242.000 de euro. Am achiziţionat o scenă mobilă pentru Ansamblul “Muguraşul” de la Şcoala din Leşile, echipamente IT, mobilier şi altele. Ansamblul foloseşte scena mobilă pe islazul din comună, cu prilejul diverselor sărbători. Tot în cadrul proiectului au fost prevăzute 16 perechi de costume populare pentru copiii de la Ansamblul “Muguraşul”. Suntem în faza de achiziţie a costumelor populare din judeţul Gorj.

88

Drum de exploatare din Şimnicu de Sus, realizat cu bani europeni

Cum este viaţa fără apă potabilă. Unii localnici cară apa cu găleata de la 1 kmProiectul cel mai important este cel de extindere a reţelei de apă potabilă şi introducere a canalizării, a cărui valoare este de 2 milioane de euro. Se va extinde reţeaua existentă de apă curentă cu 22 de kilometri, iar canalizarea se va face pe 16 km.

În cadrul proiectului mai sunt prevăzute 1.000 de branşamente gratuite pentru locuitorii comunei. Pe 6 mai am semnat contractul de execuţie şi am dat ordinul de începere a lucrărilor. Avem semnale de la oameni că doresc să se branşeze la reţea, pentru că în zonă, la fântânile lor apa nu este prea bună de băut. În restul comunei, în cele şase sate în care există apă curentă sunt branşate 1.300 de gospodării dintr-un total de 2.000 de gospodării. Apa care vine în reţeaua existentă este foarte bună şi vine de la Isvarna, din sursa care alimentează şi Craiova.

Multe dintre fântânile publice nu mai au apă potabilă

Acest proiect pe PNDR nu ar rezolva în totalitate problema alimentării cu apă potabilă în comună şi nici canalizarea nu va fi pe toată suprafaţa comunei, însă Şimnicu de Sus mai are un proiect cu fonduri europene în derulare, pe Master Planul de Apă, unde beneficiar este Consiliul Judeţean (CJ) Dolj şi Compania de Apă Oltenia (CAO), în parteneriat cu mai multe comune din Dolj şi Gorj. Proiectul este în valoare este de 6,7 milioane de

89

euro, prin POIM – Programul Operaţional de Insfrastructură Mare 2014-2020. Primarul spune că prin acest proiect la care este parte împreună cu CJ şi alte localităţi din Dolj în Şimnicu de Sus este prevăzută extinderea reţelei de apă pe alţi 4 km şi se va continua reţeaua de canalizare pe 32 de km. “Noi am predat în septembrie 2018 sistemul de alimentare cu apă către CAO. Urmează procedurile de licitaţie, iar din 2020 vor începe lucrările”, a declarat primarul din Şimnic. 

Apa curentă şi canalizarea sunt aşteptate de sătenii din Şimnic.

Ni s-a asfaltat drumul, mai au să facă şanţurile pe marginea drumului. Dar nu avem apă curentă şi canalizare. Avem fântână în curte, dar apa nu e bună de băut. Apă de băut luăm de la vecinii de lângă noi care au captat izvorul de la 9 metri adâncime. Aşteptăm şi canalizarea, pentru că vrem să ne facem baie în casă. Avem în proiect baia, dar întâi să se facă canalizarea. În secolul acesta, baia şi toaleta în casă sunt cele mai importante. Mai ales că începe să treacă vârsta şi avem probleme cu coloana, cu genunchii, cu altele.

Mioara Birin, o localnică în vârstă de 61 de ani

Mioara Birin, în vârstă de 61 de ani, abia aşteaptă să se construiască în comună canalizare, pentru a-şi face baie în casă

Pe o stradă ce urcă în pantă îl întâlnim pe nea Marin Ghigă, în vârstă de 69 de ani, cu o găleată în mână. Apa de băut o cară de la o cişmea aflată la peste un kilometru distanţă de casă. De data aceasta, bătrânul se ducea cu găleata la fiica sa, în curtea vecină cu casa lui, ca să ia apă pentru a prepara mortar. Nici apa din fântâna fiicei sale nu este bună de băut. “Acum iau apă de la fiemea, dar nici ea nu mai are apă. Nu mai e bun izvorul. maxim 30 de găleţi mai putem scoate din fântână. Dacă se bagă apă o să ne legăm şi noi. Acum cărăm apă cu găleata tocmai de la cişmeaua din vale, care e cam la un kilometru de casă. Şi iarna şi vara cărăm apă de băut de la cişmea. Car câte o găleată şi un bidon de apă. Şi pentru gătit şi la porci dau apă tot de la cişmea, la păsări la fel. Şi iarna mă chinui să car apă tot cu găleata. Nu mai am

90

căruţă să urc bidonul în căruţă, că mi-a murit calul”, a povestit bătrânul Marin Ghigă. 

Nea Marin Ghigă cară apa potabilă de la o cişmea aflată la un kilometru distanţă de casă. El aşteaptă să se introducă apă curentă în satul său

Drumurile asfaltate, o normalitate la care sătenii au ajuns târziuTot pe un proiect pe PNDR, în comună s-au asfaltat drumuri agricole (drumuri de exploatare), care fac legătura între zonele locuite şi terenurile agricole ale fermierilor. În comună sunt 350 de fermieri. Unii ajung acum mai uşor la pământurile lor, pentru că, în ultimii ani, au fost asfaltate drumurile de acces. Singurul inconvenient al drumului este acela că este lat de numai 4 metri, iar dacă se întâlnesc două maşini care vin din sensuri diferite este dificil să treacă una pe lângă alta. De aceea, aceste drumuri sunt prevăzute cu refugii. 

Pe un astfel de drum de exploatare asfaltat cu bani obţinuţi pe Măsura 125, în vârful dealului întâlnim un agricultor.

Sunt un fermier din satul Izvor. Este bun drumul acesta asfaltat, dar trebuia să fie cu mai multe refugii, ca să poţi să te retragi dacă vine o maşină din vale, pentru că în pantă ar avea prioritate. E prea îngust drumul, e de 4 metri lăţime. Dar înainte de a fi asfaltat era drum de pământ, plin de gropi. Când ploua se făcea nămol şi se formau şleauri. Aici se aduna apa pe drum. Vin la terenul meu în condiţii mai bune. Şi înainte veneam des la pământ, dar înainte să se asfalteze nu puteam să vin aici cu maşina, cu Loganul. Venam numai cu tractorul. Când ploua se formau nişte şleauri (şanţuri – n.r.) şi nu se putea trece cu maşina.

Ilie Dumitru, fermier din comuna Şimnicu de Sus

Şi Ilie Dumitru ne-a vorbit de importanţa apei curente în gospodărie şi a canalizării: “Aşteptăm apă curentă, pentru că la noi este apa calcaroasă. Nu e bună de băut. Dar mai ales canalizarea. Avem baie în casă, dar avem hazna în curte. Ar fi bună canalizarea. Am înţeles că se face acum”, a mai spus Ilie Dumitru.

91

Ilie Dumitru este fermier. Spune că înainte să se asfalteze drumul putea ajunge doar cu tractorul la pământul său. Acum vine cu autoturismul

Asfaltul, aşteptat de 20 de aniUn alt proiect finanţat din bani europeni accesat de Primăria Şimnicu de Sus a fost în valoare de un milion de euro, pe sM7.2 “Investiţii rurale”, bani cu care s-au asfaltat 15 străzi din comună, pe o lungime de aproximativ 6 km. Coborâm o pantă pe un astfel de drum asfaltat şi în capătul străzii îl întâlnim pe Gabriel Scrieciu, de 57 de ani, care îşi curăţa o drujbă la poartă, lângă o fântână cu cumpănă. Îl întrebăm dacă are apă potabilă şi răspunde: “Da. Am la fântâna de la mine din curte. Aceasta de la drum nu mai este potabilă. Au venit de la SANEPID şi au declarat-o nepotabilă. Ar fi bună canalizarea. Eu am toaletă în casă de prin 2005, dar am fosă septică. Noi am venit de la oraş, de la Craiova şi ne-am mutat la Şimnic. Eram obişnuiţi cu condiţiile de oraş. Baia în casă nu este un moft. Este o necesitate. Ne-am făcut baia în casă, avem chiuvetă la bucătărie, avem tot confortul. Este foarte important pentru o comună să aibă apă şi canalizare, mai ales pentru igiena oamenilor”. Există o investiţie recentă făcută în comună, care îl mulţumeşte  foarte mult pe Gabriel Scrieciu, şi anume că a fost asfaltat drumul ce trece pe la poarta curţii sale, drum pe care îl aştepta de circa 20 de ani, realizat cu fonduri europene abia în 2017: “Mi-am dorit de când a venit aici maică-mea, din 1997, să se asfalteze drumul acesta. Am venit şi noi în comună după trei ani şi ne-am dorit mult să apară asfaltul, ceea ce s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani. A ajuns până la noi la poartă şi se va continua. Am stricat două maşini pe vechiul drum, aşteptând să se asfalteze. Acum s-a făcut pe fonduri europene”, a aspus localnicul din comuna Şimnic. 

Gabriel Scrieciu, de 57 de ani, s-a mutat de la Craiova la Şimnic. De mai mulţi ani el aştepta ca drumul să fie asfaltat. Acum s-a făcut pe fonduri europene

92

“Comuna se extinde în fiecare zi”Primarul spune că în ultimii doi ani încheiaţi au fost emise, în medie, peste 400 de autorizaţii de construire anual. Raportând ipotetic la cele 365 de zile ale anului, însemană că s-a emis, în medie, mai mult de o autorizaţie de construire pe zi. “În ultimii patru ani s-au construit foarte multe case în Şimnic. Comuna se extinde în fiecare zi. Practic, în fiecare zi se construieşte şi vin oameni să le emitem de la primărie autorizaţii de construire. Au apărut şi două ansambluri rezidenţiele. Unul în satul Albeşti şi altul în Şimnicu de Jos. Mulţi se mută de la Craiova la Şimnic. Oamenii sunt atraşi de faptul că suntem aproape de oraş, comuna are ieşire la drumul naţional, există utilităţi”, a precizat primarul din Şimnicu de Sus. la ora actuală, o casă nouă construită în Şimnic se vinde cu 60.000-65.000 de euro, preţuri similare cu alte zone periferice Craiovei, iar metrul pătrat de teren intravilan a ajuns la 35 de euro, în special terenul apropiat de Centura de Nord a Craiovei, informează edilul-şef al comunei.

Dacă problema apei curente şi a canalizăriii s-ar rezolva prin proiectele cu fonduri europene, gazele naturale sunt încă un deziderat. Primarul spune că urmează să se introducă şi gaze naturale, în perioada următoare. “Am depus ieri proiectul, în valoare de 2 milioane de euro, pentru conectarea la reţeaua de gaze naturale”, a spus primarul. Fondurile pe care vrea să le atragă pentru a conecta comuna la magistrala de gaze naturale sunt guvernamentale, de data aceasta. 

Care este secretul atragerii de fonduri europene de către o primărie de comunăPrimarul din Şimnic explică modest cum a câştigat comuna atâtea finanţări din fonduri europene: informarea corectă şi la timp. “Am citit toate ghidurile de finanţare pe internet, ca să ştim ce anume să pregătim. Ştiam din timp ce măsuri se lansează şi ce investiţii puteam finanţa cu acei bani. De regulă, ne pregăteam proiectele din vreme. Toate proiectele le-am făcut cu diverse firme de consultanţă. Informarea corectă este foarte importantă. Şi mai ales la timp. Şi acum ştim ce măsuri se vor lansa la anul.. Mai avem nevoie de fonduri europene pentru alimentarea cu apă pe câţiva kilometri. Sunt mai multe lucruri de făcut cu bani europeni”, a conchis primarul Cosmin Marius Dumitru.

93

Casele noi apar ca ciupercile după ploaie în Şimnicu de Sus

* * *

Vinul de azi: Primitivo di Manduria Sessantanni 2015 - 99 puncte Luca Maroni POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Cantine San Marzano este unul dintre cei mai moderni și activi producători de vin din regiunea Manduria, Italia. 

Vinurile San Marzano, apreciate peste tot în lume, reflectă caracteristicile și tradițiile acestei zone de renume, însă în același timp prezintă și note clare de modern, eleganță și precizie. Recomandarea noastră de astăzi, Primitivo di Manduria Sessantanni 2015, este un vin excelent, bine echilibrat, realizat din struguri din vite de vie de aproape 100 de ani, cele mai vechi ale cramei. De o frumoasă culoare roșie-rubinie, vinul are un buchet ce aduce în prim plan arome de prune coapte, mure, gem de cireșe, urmate de note secundare de lemn dulce, lemn de santal, cardamom, piper și cacao. Așadar, un vin bogat și intens și pe palat, dar bine echilibrat și elegant. Se recomandă degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de carne la grătar, preparate cu carne, paște cu tot felul de sosuri, risotto etc.   Premii vin:  99 puncte Luca Maroni Medalie de Aur: CONCOURS MONDIAL DE BRUXELLES 2018 Medalie de Aur: BERLINER WEIN TROPHY 2018 – SESSIONE PRIMAVERILE Medalie de Aur: GILBERT & GAILLARD INTERNATIONAL CHALLENGE 2018 Medalie de Argint: MUNDUS VINI 2018 – SESSIONE PRIMAVERILE

94

Ambasadorul UK, despre exportul de deșeuri: Încurajez autoritățile române să ia măsuri Redacția 6 Martie 2020

Ambasadorul britanic la București, Andrew Noble, a declarat că este îngrijorat de faptul că relațiile comerciale dintre UK și România au devenit ținta unor posibile abuzuri de natură infracțională, în contextul informațiilor privind exporturi de deșeuri din Marea Britanie în România.

„Dacă există dovezi care să ateste un comportament infracțional, încurajez autoritățile române să ia toate măsurile legale necesare împotriva celor responsabili. Astfel de subiecte sunt tratate cu maximă seriozitate în Marea Britanie”, a spus ambasadorul, citat de Mediafax.

Potrivit Agenției britanice de Mediu, „exportul ilegal de deșeuri este o infracțiune, iar Marea Britanie nu va ezita să ia măsuri împotriva celor care se fac responsabili de astfel de fapte. Cei vinovați pot primi pedepse cu închisoarea de până la doi ani și/sau amenzi în cuantum nelimitat”, se arată într-un comunicat al Ambasadei.

La începutul acestui an, Agenția pentru Mediu din Marea britanie a înființat un grup de lucru care acționează împotriva crimei organizate în domeniul deșeurilor, iar obiectivul acesteia este să împiedice transporturile ilegale prin interceptarea la sursă, pentru a preveni exporturile. Potrivit comunicatului, în 2018/19, a inspectat 926 de containere în porturi și a returnat 236 dintre acestea la sursă, pentru că deșeurile nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi exportate. În urma acestor intervenții, în 2018/19, a prevenit exportul ilegal a 12.690 de tone de deșeuri.

„În anii financiari 2014/2015 și 2018/19, Agenția pentru Mediu din Marea Britanie a trimis în judecată, cu succes, șapte companii și 15 persoane pentru infracțiuni legate de exportul ilegal de deșeuri. În plus, în iunie 2019, un alt caz important a fost judecat. Cei care sunt suspecți de export ilegal de deșeuri pot fi trimiși în judecată și pot primi pedepse cu închisoarea de până la doi ani și/sau amenzi, urmând ca pagubele pe care le-au produs să poată fi acoperite prin sechestrarea sumelor de bani și a bunurilor obținute în urma activității infracționale”, se mai arată în comunicat.

95

* * *

96