Stiri 22 noiembrie 2019 . Decor hibernal cu Turnul şi Biserica lui Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ. FOTO: D.S

CURSUL DE SCHIMB 22.11.2019

1 EUR 4.7729

1 USD 4.3160

Iarnă în toată regula, venită peste noapte în zonele montane. Unde a nins pentru prima dată şi unde a fost cel mai ger 22 noiembrie 2019, 12:37deDan Sofronia .

În noaptea de joi spre vineri, 21/22 noiembrie, ploile căzute în mai multe regiuni din România s-au transformat în zăpadă, iar temperaturile extrem de scăzute au fost resimţite de corpul uman chiar şi la - 24 de grade

Cel mai consistent a nins pe crestele montane, mărimea stratului de zăpadă fiind cuprinsă între 4 centimetri, pe Ceahlău, şi 22 de centimetri, la Bâlea Lac. Scăderea bruscă de temperatură de peste noapte a făcut ca în această dimineaţă decorul hibernal să se instaleze pentru prima dată în diverse oraşe.   

La Piatra Neamţ, albul zăpezii domina oraşul, neaua, cam de unu-doi centimetri, luând în stăpânire spaţiile verzi, acoperişurile şi culmile împădurite Cozla şi Pietricica, vârfuri ce domină urbea. Strat mai consistent era în zona de munte, spre judeţul Harghita, la Bicaz, Cheile Bicazului şi Lacu Roşu.    În judeţul Bacău, zăpada era de un centimetru. În zona

1

staţiunii Durău, la poalele Ceahlăului, omătul începuse să se aştearnă încă de joi după-amiază.   

„A nins, dar nu prea tare. Nu-i prima zăpadă din acest sezon, au mai fost vreo două. Pe munte nu se vede ce-i din cauza ceţii, dar e şi acolo zăpadă. La noi, cred că-i gata cu vremea de primăvară din toiul lui Brumar. Dacă a nins, zăpada nu mai pleacă până prin aprilie“, a afirmat Dumitru Şchiopu, muntean din comuna Ceahlău.   

Conform Administratiei Naţionale de Meteorologie, în ceea ce priveşte temperaturile din această dimineaţă, ele au fost sub media perioadei, iar pe crestele montane, din cauza vântului, s-au resimţit -24 grade Celsius.    Cel mai frig în ţară, la ora 06.00, a fost la Întorsura Buzăului, unde s-au înregistrat -6,5 grade. Pe aproape au fost şi valorile termice pe Ceahlău, la staţia meteo de pe vârful Toaca fiind -5,2 grade. În oraşele din judeţul Neamţ, minimele au fost cuprinse între  -2,3 grade, la Târgu Neamţ, -1,9, la Piatra Neamţ şi -1,7, la Roman.   

Astăzi, la ora 10.00, la Toaca, pe Ceahlău, erau tot -5 grade, dar din cauza vântului puternic temperatura resimţită de corpul uman era de -23 de grade Celsius, aproape cel mai rece din România după Semenic, unde indicele de răcire era de -25 de grade şi Călimani, cu -24.    Primul episod de iarnă din actualul sezon rece a fost, în judeţul Neamţ, pe 4 octombrie, când stratul de omăt a ajuns la 4-5 centimetri, pe Ceahlău. Al doilea a fost pe 31 octombrie, tot în zona mintană.   Meteorologii susţin că valul de frig va mai dura câteva zile, de la mijlocul săptămânii viitoare fiind prognozate maxime de 13 grade Celsius şi minime nocturne de 2-3 grade, ceva mai scăzute în depresiuni şi în zona montană.

BANI pentru MICII FERMIERI ROMÂNI pentru ACHIZIȚIA DE ANIMALE ȘI UTILAGE AGRICOLE! Agroinfo  21 noiembrie 2019 AJUTOR DE LA GUVERNUL UNGARIEI. Aproape 5.000 de fermieri din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna vor primi în acest an un sprijin în valoare totală de 61 de milioane de euro prin intermediul Fundaţiei Pro Economica, din fonduri europene accesate de Guvernul Ungariei.

Preşedintele Fundaţia Pro Economica, Monika Kozma, a anunţat, joi, la Deda, unde au fost semnate primele 78 de contracte din acest an, în valoare de peste un milion de euro, că pentru anul 2019 au fost acceptate la plată 4.986 proiecte, în valoare totală de 61 milioane euro, iar din această sumă fermierii din judeţul Mureş vor primi peste 20 milioane de euro.

2

"Programul nostru a avut ca scop finanţarea achiziţiei utilajelor şi maşinilor agricole, precum şi ale animalelor de prăsilă. Avem, în total, aproape 5.000 de câştigători, am început să semnăm primele contracte cu aplicanţii şi primul eveniment din judeţul Mureş a fost organizat la Deda, unde am avut aproximativ 80 de persoane prezente, care au câştigat şi au reuşit să semneze contractele cu Pro Economica. Programul nostru este un ajutor de stat, este un program de minimis, cu respectarea normelor europene pe agricultură şi dezvoltarea activităţilor din agricultură, înseamnă 25% contribuţie proprie pentru fermieri, 75% este sprijin financiar acordat de Fundaţia Pro Economica, acest 75% neputând să depăşească plafonul de 15.000 de euro dat de directiva europeană. Noi folosim un ajutor de stat primit prin Guvernul Ungariei, dar, întrucât fundaţia este persoană juridică română, nu există vreo condiţie impusă ca aplicantul să fie maghiar.

Noi am cerut ca şi condiţii de eligibilitate ca fermierul să aibă teren în proprietate, să ne prezinte activitatea pe care o desfăşoară, să aibă experienţă în domeniu şi să aibă 25% din totalul achiziţiei pentru cofinanţare. Şi încă ceva, foarte important pentru statul român, să aibă toate datoriile la stat achitate", a precizat Monika Kozma.

Ea a arătat că singura cerinţă a fost ca aplicanţii să propună proiectul în limba maghiară - existând consultanţi care întocmesc aceste documente în limba maghiară - întrucât, din punct de vedere administrativ, toate deconturile trebuie să ajungă la Curtea de Conturi a Ungariei.

Monika Kozma a precizat că toate procedurile sunt online şi fiecare aplicant este ajutat să îşi creeze un cont pe serverul fundaţiei unde se depun aplicaţiile.

"Fiecare s-a obişnuit foarte uşor să folosească aplicaţia, pentru noi înseamnă uşurinţă şi o procedură mai simplă. Cei care au semnat astăzi contractele au termen până în 31 ianuarie să încheie contractele cu furnizorii, încarcă online documentele pentru a primi aceste fonduri, după ce verificăm contractul şi factura emisă şi plata contribuţiei proprii, noi plătim direct către furnizor, până la sfârşitul lunii martie anul viitor. Din primăvară, aplicanţii noştri pot folosi utilajele cumpărate. Fundaţia Pro Economica funcţionează din 2017, primul program a fost unul pilot, să vedem dacă funcţionează sau nu aplicarea online, dacă putem să invităm aceşti fermieri să aibă încredere şi să aplice, am avut 500 de contracte semnate. Se vede clar că în unele sate, unde acest program s-a derulat cu succes, nu se mai găseşte teren agricol nefolosit. În 2018 am avut încă un program în zona de câmpie a judeţelor Cluj şi Bistriţa-Năsăud, aproximativ 400 de contracte avem şi acolo, verificarea proiectelor câştigate, care sunt plătite, este în curs. Fundaţia

3

noastră are un contract-cadru de sprijin financiar cu Ministerul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei", a subliniat Monika Kozma.

Primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar, a declarat că sprijinul acordat fermierilor mici de către Fundaţia Pro Economia este un lucru deosebit, mai ales că aceşti fermieri nu au alte posibilităţi de a accesa finanţări, cu excepţia subvenţiilor pe suprafaţă acordate prin APIA.

"Vine în sprijinul fermierilor, al ţăranilor, deoarece satele noastre se pot dezvolta, iar oamenii să mănânce sănătos - cereale, lactate, carne - ceea ce este un lucru minunat. Termenele de la cerere la primirea finanţării sunt destul de scurte şi operativitatea cu care se lucrează ajută fermierii. Deda este cuprinsă prima dată în acest proiect şi în momentul în care am aflat că şi noi putem să depunem proiecte, am convocat fermierii şi avem 7 proiecte depuse din comună pentru această finanţare. Se achiziţionează animale, oi şi tineret bovin de rasă, tractoare, cositori şi tot felul de utilaje agricole care sunt de strictă necesitate pentru fermieri. Un milion de euro înseamnă foarte mult pentru zona noastră şi agricultura trebuie să se dezvolte, să aibă surse de venit şi asta este foarte important pentru noi", a spus Lucreţia Cadar, pentru Agerpres.

Ea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene în România procedura este extrem de greoaie şi durează foarte mult, în timp ce finanţările europene care vin prin intermediul Ungariei beneficiază de o procedură rapidă şi simplificată.

Primele contracte semnate, joi, la Deda, au vizat fermieri mici din localităţile Solovăstru, Bistra Mureşului, Ideciu de Jos, Chiheru de Jos, Deda, Beica de Jos, Glăjărie, Toaca, Dedrad, Râpa de Jos, Vătava, Ibăneşti, Ruşii-Munţi, Gurghiu, Jabeniţa, Goreni, Logig, Suseni, Batoş, Sânmihai de Pădure, Răstoliţa, Tireu, Uila, Zimţi şi Dumbrava.

AGROINFO i-a luat un interviu în exclusivitate președintelui Fundației Pro Economica, Monika Kozma,  în mai 2019, despre ajutorul acordat prin Guvernul Ungariei fermierilor din România.

INTERVIUL AICI: INTERVIU EXCLUSIV! FERMIERII din ROMÂNIA, AJUTAȚI DE UNGARIA:15.000 DE EURO/FERMĂ! 10.000 DE FERMIERI, ÎNSCRIȘI!

MICII FERMIERI, AJUTOR DE 15.000 DE EURO/FERMĂ pentru ACHIZIȚIA DE UTILAJE ȘI ANIMALE! agrointeligenta.ro21 noiembrie 2019

4

Fonduri nerambursabile pentru micii fermieri care doresc să își dezvolte afacerea în agricultură! Aproape 5.000 de fermieri din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna vor primi în acest an un sprijin în valoare totală de 61 de milioane de euro prin intermediul Fundaţiei Pro Economica, din fonduri europene accesate de Guvernul Ungariei, conform Agerpres. Suma maximă pe care o poate încasa un beneficiar este echivalentul a 15.000 de euro. Preşedintele Fundaţia Pro Economica, Monika Kozma, a anunţat, joi, la Deda, unde au fost semnate primele 78 de contracte din acest an, în valoare de peste un milion de euro, că pentru anul 2019 au fost acceptate la plată 4.986 proiecte, în valoare totală de 61 milioane euro, iar din această sumă fermierii din judeţul Mureş vor primi peste 20 milioane de euro. “Programul nostru a avut ca scop finanţarea achiziţiei utilajelor şi maşinilor agricole, precum şi ale animalelor de prăsilă.

Avem, în total, aproape 5.000 de câştigători, am început să semnăm primele contracte cu aplicanţii şi primul eveniment din judeţul Mureş a fost organizat la Deda, unde am avut aproximativ 80 de persoane prezente, care au câştigat şi au reuşit să semneze contractele cu Pro Economica. Programul nostru este un ajutor de stat, este un program de minimis, cu respectarea normelor europene pe agricultură şi dezvoltarea activităţilor din agricultură, înseamnă 25% contribuţie proprie pentru fermieri, 75% este sprijin financiar acordat de Fundaţia Pro Economica, acest 75% neputând să depăşească plafonul de 15.000 de euro dat de directiva europeană. Noi folosim un ajutor de stat primit prin Guvernul Ungariei, dar, întrucât fundaţia este persoană juridică română, nu există vreo condiţie impusă ca aplicantul să fie maghiar.

Noi am cerut ca şi condiţii de eligibilitate ca fermierul să aibă teren în proprietate, să ne prezinte activitatea pe care o desfăşoară, să aibă experienţă în domeniu şi să aibă 25% din totalul achiziţiei pentru cofinanţare. Şi încă ceva, foarte important pentru statul român, să aibă toate datoriile la stat achitate”, a precizat Monika Kozma. Ea a arătat că singura cerinţă a fost ca aplicanţii să propună proiectul în limba maghiară – existând consultanţi care întocmesc aceste documente în limba maghiară – întrucât, din punct de vedere administrativ, toate deconturile trebuie să ajungă la Curtea de Conturi a Ungariei. Monika Kozma a precizat că toate procedurile sunt online şi fiecare aplicant este ajutat să îşi creeze

5

un cont pe serverul fundaţiei unde se depun aplicaţiile. “Fiecare s-a obişnuit foarte uşor să folosească aplicaţia, pentru noi înseamnă uşurinţă şi o procedură mai simplă. Cei care au semnat astăzi contractele au termen până în 31 ianuarie să încheie contractele cu furnizorii, încarcă online documentele pentru a primi aceste fonduri, după ce verificăm contractul şi factura emisă şi plata contribuţiei proprii, noi plătim direct către furnizor, până la sfârşitul lunii martie anul viitor. Din primăvară, aplicanţii noştri pot folosi utilajele cumpărate. Fundaţia Pro Economica funcţionează din 2017, primul program a fost unul pilot, să vedem dacă funcţionează sau nu aplicarea online, dacă putem să invităm aceşti fermieri să aibă încredere şi să aplice, am avut 500 de contracte semnate. Se vede clar că în unele sate, unde acest program s-a derulat cu succes, nu se mai găseşte teren agricol nefolosit.

În 2018 am avut încă un program în zona de câmpie a judeţelor Cluj şi Bistriţa-Năsăud, aproximativ 400 de contracte avem şi acolo, verificarea proiectelor câştigate, care sunt plătite, este în curs. Fundaţia noastră are un contract-cadru de sprijin financiar cu Ministerul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei”, a subliniat Monika Kozma. Primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar, a declarat că sprijinul acordat fermierilor mici de către Fundaţia Pro Economia este un lucru deosebit, mai ales că aceşti fermieri nu au alte posibilităţi de a accesa finanţări, cu excepţia subvenţiilor pe suprafaţă acordate prin APIA. “Vine în sprijinul fermierilor, al ţăranilor, deoarece satele noastre se pot dezvolta, iar oamenii să mănânce sănătos – cereale, lactate, carne – ceea ce este un lucru minunat.

Termenele de la cerere la primirea finanţării sunt destul de scurte şi operativitatea cu care se lucrează ajută fermierii. Deda este cuprinsă prima dată în acest proiect şi în momentul în care am aflat că şi noi putem să depunem proiecte, am convocat fermierii şi avem 7 proiecte depuse din comună pentru această finanţare. Se achiziţionează animale, oi şi tineret bovin de rasă, tractoare, cositori şi tot felul de utilaje agricole care sunt de strictă necesitate pentru fermieri. Un milion de

6

euro înseamnă foarte mult pentru zona noastră şi agricultura trebuie să se dezvolte, să aibă surse de venit şi asta este foarte important pentru noi”, a spus Lucreţia Cadar.

Ea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene în România procedura este extrem de greoaie şi durează foarte mult, în timp ce finanţările europene care vin prin intermediul Ungariei beneficiază de o procedură rapidă şi simplificată. Primele contracte semnate, joi, la Deda, au vizat fermieri mici din localităţile Solovăstru, Bistra Mureşului, Ideciu de Jos, Chiheru de Jos, Deda, Beica de Jos, Glăjărie, Toaca, Dedrad, Râpa de Jos, Vătava, Ibăneşti, Ruşii-Munţi, Gurghiu, Jabeniţa, Goreni, Logig, Suseni, Batoş, Sânmihai de Pădure, Răstoliţa, Tireu, Uila, Zimţi şi Dumbrava.

APIA si SUBVENTII

Director DAJ: De astăzi plătim subvenția pentru apicultori. Banii, virați într-o singură tranșă! agrointeligenta.ro22 noiembrie 2019 11:57 Ajutorul de minimis pentru sectorul apicol este achitat beneficiarilor într-o singură tranșă, anunță Direcția pentru Agricultură Județean Hunedoara. Cuantumul sprijinului este de 20 de lei per familia de albine, banii fiind achitați pentru a compensa pierderile de producție suferite din cauza condițiilor meteorologice din acest an.

”Valoarea acestui sprijin este de 20 de lei pe familie de albine, iar sumele se plătesc într-o singură tranșă. Plata este făcută către fermieri de direcțiile pentru agricultură județene”, anunță un comunicat al DAJ Hunedoara care anunță că plățile cătr apicultori încep de astăzi, 22 noiembrie. Până la data de 31 ocotmbrie 2019, apicultorii au putut depune la direcțiile pentru agricultură județene cererile împreună cu documentele însoțitoare. ”banii au fost virați în contul Direcției pentru Agricultură Județene Hunedoara de către Ministerul Agriculturii și vom începe plata ajutorului de minimis către apicultori începând de astăzi, 22 noiembrie 2019”, a declarat Călin Petru Marian, directorul Direcției pentru Agricultură Județene Hunedoara.

Ministrul Oros, despre sprijinul pe care fermierii nu l-au primit inca Noiembrie 22, 2019

7

Seful MADR, Adrian Oros, a declarat ca ajutorul de stat pentru motorina nu a fost platit decat pentru primul semestru in acest an, relateaza Agerpres.

Conform declaratiilor sale, valoarea sumei ce trebuie platita fermierilor se ridica la 400 de milioane de lei.

„Am inceput o evaluare la nivelul ministerului, cum era si normal. Si legea ne obliga ca, la sfarsitul fiecarui an, institutiile publice sa faca o evaluare privind capacitatea administrativa. (…) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am gasit mici grenade lasate peste tot. In primul rand, am constatat ca ajutorul de stat pentru motorina nu a fost platit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plata pentru trimestrul doi si trimestrul III. S-a platit doar trimestrul I”, a afirmat Oros.

Ministrul, despre existenta fondurilor necesare pentru plata fermierilor: „Acum nu exista”

Intrebat daca exista fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a raspuns: “Ne vom ingriji sa existe. Acum nu exista”.

In ceea ce priveste subventiile acordate producatorilor agricoli, Adrian Oros a declarat ca pana in aceasta saptamana au fost facute plati in avans catre 92% dintre fermierii care au depus declaratii la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura. Valoarea subventiilor acordate se ridica la 1,2 miliarde de euro.

„Practic, s-au platit aproape 92% din cei care au depus, au fost platiti pentru avans, urmand ca pana la 1 decembrie sa fie facute si restul de plati. Practic, au intrat in conturi 1,2 miliarde de euro, fiind platit avansul la 721.498 fermieri”, a adaugat Oros.

8

AFIR si FINANTARI

MADR: fonduri europene de 14,9 milioane de lei trebuie returnate Noiembrie 22, 2019

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ANPA va trebui sa returneze catre UE o suma de 14,9 milioane de lei. Suma provine dintr-o finantare europeana, al carei scop era crearea unei burse de peste la Tulcea, noteaza Agerpres.

Conform oficialului, Comisia Europeana a fost cea care a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor, ca urmare a neregulilor depistate in ceea ce priveste inregistrarea proiectului.

„Au facut la un moment dat, in 22 martie, au inaugurat bursa de peste. Practic, ce se dorea cu aceasta bursa de peste? Practic, sa se liciteze si sa comercializeze toata productia piscicola din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii. Trebuiau sa aiba un sediu, un punct de colectare la Chilia, mijloace de transport si un sistem informatic. La auditul care a fost facut de Curtea de Conturi, nu de catre noi, s-a constat urmatoarele: singurele tranzactii care s-au facut au fost doua tranzactii in ziua inaugurarii. Totul a fost doar pentru acea zi a inaugurarii. Apoi, deficiente grave: punctul de colectare nefunctional, fara apa, fara nimic, navele de transport nu erau inregistrate si nu era obtinuta nicio autorizatie esentiala”, a declarat Adrian Oros.

Corpul de control, verificari la proiectul din Tulcea

“Cand auditul se va termina, pentru ca am trimis si noi Corpul de control, (…) sa vedem ce s-a intamplat, cine este vinovat pentru pierderea acestor sume si pentru aceste investitii facute, in opinia noastra, prost, sa vedem cum putem salva ideea. Ideea este generoasa, de a avea o bursa de peste si de a stimula productia de peste care este in Romania, pentru ca noi deocamdata cumparam de afara cam 85% din consumul de peste”, a adaugat ministrul.

Irimescu: tinerii fermieri vor primi un sprijin de 39,8 milioane de euro dupa 2020 Noiembrie 21, 2019

9

Achim Irimescu, seful sectiei de agricultura a Romaniei la Bruxelles, sustine ca tinerii fermieri din Romania vor primi un sprijin financiar de 39,8 milioane de euro ca plata directa suplimentara, pentru sustinerea veniturilor, noteaza Agerpres.

„Un ajutor financiar suplimentar pentru tineri in Pilonul I (plati directe) s-a stabilit pentru prima data in cadrul reformei PAC din anul 2013, respectiv un procent din plata directa pe hectar pentru perioada in 2013-2020. Romania a propus initial 25%, dar din pacate nu s-a reusit sa se ofere aceasta suma. Actualmente, tinerii in Romania primesc undeva la 20 de euro in plus pe hectar, ceea ce reprezinta un stimulent foarte important. Pentru perioada urmatoare, tinerii vor beneficia de un sprijin, stabilit deja in cadrul reformei. De exemplu, pentru tinerii din Romania suma anuala ca plata directa suplimentara in perioada 2021-2027 va fi de 39,827 de milioane de euro, respectiv de circa 2%. In prezent, avem 0,8%. Suma respectiva trebuie sa fie alocata fie sub forma de sustinere a veniturilor din Pilonul I (plati directe suplimentare) fie din Pilonul I si din Pilonul II – pe prima de instalare”, a declarat Achim Irimescu.

Cum vor fi sustinuti fermierii in viitoarea politica agricola

Avand in vedere noua reforma PAC, prin care s-a recunoscut nevoia de sustinere a tinerilor fermieri, aceasta categorie va beneficia de mai multe instrumente de sprijin.

„Tinerii fermieri pot beneficia si de o preferinta la selectia proiectelor de investitii din fondurile de dezvoltare rurala printr-un sistem de punctare mai avantajos. Sprijinul pentru tinerii fermieri este o schema obligatorie pentru statele membre. Fiecare stat membru trebuie sa introduca in Planul strategic masuri concrete pentru a ajuta fermierii mai in varsta sa se pensioneze si tinerii agricultori sa poate sa aiba o sustinere financiara corespunzatoare. Prima de instalare creste la 100.000 de euro si nu mai este nevoie sa cumpere utilaje”, a explicat Achim Irimescu.

El afirma ca schimbul de generatii este o mare problema in Romania, iar in aceste conditii, complementar platilor directe, se introduce in noua PAC

10

optiunea de a spijini diferite forme de cooperare intre tinerii fermieri si parteneriate intre generatii diferite de fermieri, pentru transferul de cunostinte.

ALTELE

Participarea Ministrului Nechita-Adrian Oros la Consiliul Agrifish-Bruxelles meatmilk vineri, 22 noiembrie, 2019Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 18 noiembrie 2019 la reuniunea Consiliului de miniștri AGRIFISH, care a avut loc la Bruxelles. În cadrul Consiliului au avut loc deliberări legislative privind pachetul de reformă a PAC post-2020 și regulamentele privind normele tranzitorii în domeniul PAC.

 

De asemenea, s-au desfășurat informări și schimburi de opinii cu privire la următoarele subiecte: dificultățile din sectorul apiculturii, continuarea creșterii importurilor de orez Japonica în Uniunea Europeană, importurile excesive de porumb din Ucraina, acordul privind indicațiile geografice UE-China. Ministrul Oros și-a exprimat aprecierea față de preocuparea Președinției de a identifica noi soluții care să faciliteze aplicarea Reformei PAC în care statele membre își propun ambiții de mediu și climă mai mari și care să permită acestora să-și adapteze intervențiile în funcție de nevoile specifice. Ministrul Nechita Adrian Oros a afirmat că sunt necesare dezbateri suplimentare privind propunerea Președinției de introducere a unui procent comun pentru cei doi piloni ai PAC, pentru a stabili dacă propunerea poate reprezenta o soluție în contextul obiectivelor crescute de mediu și climă. De asemenea, ministrul a evidențiat utilitatea unei liste a intervențiilor de mediu care să fie utilizată de statele membre și fermieri la aplicarea eco-schemelor,

11

afirmând că este dificilă exprimarea unei opinii fără a cunoaște detaliile necesare pentru implementarea acestei recomandări. Totodată, ministrul a susținut că România este de acord cu extinderea tipurilor de intervenții care contribuie la obiectivele de mediu și climă, dar nu agreează eliminarea celor deja propuse de Comisie, de exemplu plățile directe decuplate. Adrian Oros a declarat că România salută prezentarea de către Comisie a propunerii de regulament privind normele tranzitorii la următoarea perioadă de programare, precum și a celei privind disciplina financiară, considerând că un an este insuficient având în vedere stadiul negocierilor viitoarei PAC. De asemenea, ministrul a relevat importanța menținerii tuturor intervențiilor din actualele regulamente, inclusiv ajutoarele naționale de tranziție la nivelul anului 2020, respectiv 50% pentru a respecta cu adevărat principiul legislației tranzitorii. În aceste context, ministrul Oros și-a arătat  susținerea față de declarația inițiată de Bulgaria cu privire la ajutorul național de tranziție care, printre altele, permite statelor membre care aplică SAPS să poată susține și sectorul zootehnic.În ceea ce privește FEADR, oficialul român a transmis că propunerea Comisiei reprezintă un bun punct de plecare în discuțiile privind reglementarea posibilității de a extinde perioada de aplicabilitate a actualelor programe de dezvoltare rurală pentru anul 2021, cât și cele privind modalitatea în care va fi asigurată tranziția pentru cheltuielile aferente măsurilor din programele de dezvoltare rurală 2014-2020 în viitorul Plan Strategic.Cu ocazia Consiliului AgriFish, ministrul Oros a primit din partea comisarului Phil Hogan două certificate ce reprezintă dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru produsele ”Telemea de Sibiu” și ”Cârnați de Pleșcoi”, recent recunoscute la nivel european.

Consilierii lui Daea puseseră de-un tun de 750.000 de euro. Ministrul Oros le-a dat planurile peste cap! agrointeligenta.ro 22 noiembrie 2019

12

Armata de consilieri care roiau în jurul ministrului agriculturii Petre Daea au reușit să câștige sume frumoase. Fie direct din veniturile de la Ministerul Agriculturii, fie din diferite colaborări cu firme private care au câștigat contracte cu MADR, ”locotenenții” fostului ministru Petre Daea au strâns venituri cât alții n-au reușit să pună deoparte în zeci de ani muncind în agricultură. După cazul de la Iași, unde în numai doi ani de când a devenit consilierul lui Daea, ieșeanul Mihai Amarandei a reușit să își ridice un palat de 500.000 de euro, un nou ”tun” iese la iveală. De fapt, o tentativă de a băga, din nou, mâna până la cot în sacul cu bani publici și/sau europeni. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a descoperit că doi dintre consilierii personali ai lui Petre Daea își pregătiseră terenul pentru a-și adjudeca suma de 750.000 de euro pentru servicii de consultanță și de comunicare pe tema pestei porcine africane.

”Era un proiect pe 750.000 de euro, pe care l-au accesat doi consilieri ai domnului ministru ca să disemineze informații despre pestă”, a anunțat ministrul Agriculturii Adrian Oros în cadrul unui interviu acordat în emisiunea ”Dosar de Politician” a lui Silviu Mănăstire, la B1 TV.

ȘMECHERII pentru TOCAT BANII FERMIERILOR: Al doilea CONSILIER al ministrului PETRE DAEA – PRINS ÎN CARACATIȚA EGIS! https://agrointel.ro/105206/florin-ciobanu-angajat-egis-consilier-ministru-petre-daea/

”Acestea sunt chestii penale, dacă ei erau consilieri la minister și și-au tras banii ăstia. Ați făcut informare la Parchet domnule ministru?”, a fost întrebat ministrul Oros de către moderatorul emisiunii. Cum informația era încă ”fierbinte”, șeful de la MADR a evitat să dea mai multe detalii, arătând numai că ”acum am primit și eu documentele„.

Citiți și: DEZVĂLUIRE! Consilierul ministrului PETRE DAEA, PLĂTIT DE EGIS ca să ”aburească” fermierii! https://agrointel.ro/111020/dezvaluire-consilierul-ministrului-petre-daea-platit-de-egis-ca-sa-abureasca-fermierii/

13

Conform celei mai noi situații privind evoluția pestei porcine africane în România, la data de 18 noiembrie, PPA evoluează în 260 de localități din 26 de județe, cu un număr de 792 de focare (dintre care 17 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active se află în scădere față de precedenta actualizare a situației. În alte 8 județe există doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost eliminați 539.341 de porci afectați de boală și există 2.262 de cazuri la mistreți. Tiberiu Ștef, consilierul ministrului Daea, în cârdășie cu firma Egis România care ”rade” 3,5 mil. euro din banii fermierilor. https://agrointel.ro/104940/dezvaluire-consilier-petre-daea-tiberiu-stef-contract-egis-fonduri/

……………………….

LEGISLATIV 

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 1835/2019 de excludere de la finanţarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2019) 7815] (Numai textele în limbile bulgară, cehă, croată, engleză, franceză, germană, greacă, italiană, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, portugheză, română, slovacă, spaniolă şi suedeză sunt autentice), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 279 din 31.10.2019. A intrat în vigoare la 31.10.2019

………………….

INTERNE

Antreprenorul Vasile Priceputu din Brăila pariază 3,6 mil. euro pe o fabrică de procesare a lucernei Florentina Niţu astăzi, 00:08 790

14

Vasile Priceputu, fermier din Brăila, proprietarul companiei Pricons Agriculture, care cultivă lucernă de zece ani pe o suprafaţă de 60 de hectare, are în desfăşurare o investiţie de 3,6 mil. euro într-o fabrică de procesare şi depozitare a lucernei. Capacitatea fabricii va fi de 25.000-45.000 tone/an, a spus antreprenorul.

„Piaţa este într-o continuă expansiune. În urmă cu zece ani am fost printre primii români care exportau lucernă, într-adevăr procesată într-un mod rudimentar, cu o presă construită de mine. Am făcut studii, iar investiţia vine ca un rezultat al cercetărilor pe care le-am realizat. Valoarea proiectului este 3,6 mil. euro, fără TVA, 50% sunt fonduri proprii şi 50% sunt fonduri europene“, a spus Vasile Priceputu, proprietarul companiei Pricons Agriculture.

Fermierul explică că investiţia se împarte în trei părţi, achiziţionarea de echipamente fără montaj, echipamente cu montaj şi construcţiile propriu-zise.  Preţul unei tone de lucernă este de 400 de lei, iar conform agricultorilor producţia la hectar este de 15-18 tone.  În 2018, Pricons Agriculture a avut o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei, aproape dublă faţă de 2017,  iar marja de profit net a fost de 10%.

Fermierul Vasile Priceputu investește într-o fabrică de procesare a lucernei Ramona Dascălu 22 noiembrie 2019

Investiție de 3,6 milioane de euro într-o fabrică de procesare a lucernei! Fermierul brăilean Vasile Priceputu, recunoscut drept unul dintre primii exportatori de lucernă din România, va deschide anul viitor o unitate de procesare și comercializare a lucernei. Fabrica, situată în localitatea Dropia din județul Brăila, va avea o capacitate

15

de procesare de 45.000 de tone de lucernă pe an. Proiectul, accesat cu fonduri europene, presupune în mare parte achiziția de lucernă de la alți fermieri, procesarea acesteia și vânzarea ei mai departe prin proceduri de achiziție publică. Investiția de 3,6 milioane de euro – 50% fonduri europene, 50% fonduri proprii Fermierul Vasile Priceputu a declarat că de mult timp aștepta o astfel de oportunitate, și anume de a primi finanțare europeană pentru a pune pe picioare un astfel de proiect de achiziționare, procesare și comercializare a lucernei.

“O investiție în compresarea lucernei nu puteam să o fac pe bani proprii și am așteptat foarte mult timp până când o conjunctură mi-a dat posibilitatea să aplic pe Măsura 4.2 din Programul Național de Dezvoltare Rurală și să pot să solicit ca în proiectul ăsta – de achiziționare, comercializare, procesare și distribuție sau vânzare a lucernei să poată fi finanțat. Ținând cont că lucerna nu reprezintă un domeniu prioritar pentru statul român o asemenea investiție nu putea să facă foarte multe puncte, nu era ca o fabrică de procesare a laptelui, ca un abator sau ca orice altă investiție în stocarea cerealelor. În 2018 au rămas bani pe Măsura 4.2 și în momentul în care rămân ceva bani se scade punctajul și astfel am putut să mă încadrez și eu și să fac punctajul necesar pentru a-mi fi finanțată fabrica. Investiția are o valoare aproximativă de 3,6 milioane de euro. 50% din această sumă reprezintă bani europeni, iar cealaltă jumătate sunt fonduri proprii, fonduri propii însemnând banii pe care îi am eu sau credit de la bancă, o să văd în funcție de cash-flow-ul de la momentul respectiv. În investiție intră construcțiile, utilajele care ajută la procesarea lucernei și echipamentele cu ajutorul cărora vom transporta lucerna. Nu cred că mai există vreo șansă în momentul acesta în România să poți să primești cofinanțare pe asemenea proiecte din cauza faptului că nu este un domeniu prioritar pentru România, nu sunt punctaje mari pe măsurile PNDR și atunci nu are rost să te bagi”, a declarat Vasile Priceputu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Ce va face efectiv fabrica de la Dropia

Antreprenorul brăilean a explicat și ce va face cu exactitate fabrica în care investește 3,6 milioane de euro: “Procesul tehnologic al lucernei îl cunoaștem foarte bine: se taie, se balotează. Ce urmează să facem noi este un pic diferit și sunt două variante. Prima variantă este următoarea: lucerna se taie, se lasă în câmp până la o anumită umiditate, teoretic între 25 și 40%, apoi se balotează la umiditatea aceea, se duce la fabrică să se introducă pe linia de procesare, să fie tocată la 8-10 centimetri, uscată și să rezulte în final un balot de aproximativ 2 metri și 10 lungime, 0,8 metri înălțime și 1,2 metri lățime. Mai există și varianta ca lucerna să se taie direct din câmp se taie, se toacă direct la 8-10 cm și se aduce în fabrică unde se usucă, deci se supune întregului proces tehnologic, dar nu își schimbă deloc calitățile, nu se granulează, nu se face absolut nimic la ea,

16

ci doar se taie și se aduce la umiditatea de sub 14%, care să dea siguranța că nu se încinge și nu ia foc nici în container, nici în silozuri, nici în depozite. Deci, este vorba de lucernă, care se păstrează fix așa cum este ea pe câmp, care însă se balotează sub o altă formă după ce se procesează. Fabrica, unitatea de procesare și comercializare, va avea o capacitate maximă de 45.000 de tone de lucernă pe an. Vorbim de lucernă la standardele solicitate de beneficiari, mă refer la umiditate, digestibilitate”.

Proiectul se bazează în principal pe achiziția de lucernă de la fermieri

Vasile Priceputu a ținut să sublinieze faptul că de pe urma acestei investiții cel mai mult vor avea de câștigat fermierii din zonă care cultivă lucernă. “Proiectul meu este bazat în proporție de 85% pe achiziția de lucernă de la fermierii cu care mă învecinez. De ce lucrul acesta? Din trei motive: primul motiv este cel legat de costuri, cu cât este mai aproape lucerna cu atât plătesc mai puțin, al doilea se referă la fermieri întrucât ei pot să-și facă foarte ușor rotația culturilor respectând normele de mediu, luându-și subvențiile, inclusiv pe înverzire, în siguranță, în sensul că nu se mai pune problema să faci înverzire și să nu ai cui să-i vinzi lucerna, o problemă des întâlnită la fermierii români în acest moment. Al treilea lucru este legat de câștigurile pe care le vor avea partenerii mei, cei care îmi vor furniza lucernă pentru că la o producție bună de 12-15 tone pe an, veniturile lor vor fi suficiente pentru a avea un profit asemănător cu cel obținut din comercializarea culturii de porumb, dar cu mai puține cheltuieli”, a spus brăileanul. Antreprenorul are de gând să asigure sămânța și inputurile fermierilor cu care va colabora: “O să le asigur sămânța și probabil și alte inputuri. Se va face o analiză și vom vedea dacă toate soiurile sau toți hibrizii de lucernă pot îndeplini anumite condiții. De principiu, toți ar trebui să îndeplinească. Nu depinde atât de mult de soiul de lucernă decât cantitatea, nu calitatea. Calitatea se poate face altfel, cantitatea în schimb depinde și de acest lucru, și aici voi recomanda celor cu care voi lucra anumite soiuri. Deci să faci calitate și cantitate e important și de aceea este important soiul sau hibridul”.

Modelul de business, diferit față de ce există astăzi pe piața românească

Lucerna procesată de fabrica de la Dropia, din județul Brăila, va putea fi cumpărată numai în urma unei proceduri de achiziție publică. “Voi crea un model de business un pic diferit, în sensul că nu voi face contracte anticipat. Eu voi avea niște produse pe care le voi depozita, lucerna în speță, apoi va fi prezentată potențialilor cumpărători sub forma unei proceduri de achiziție publică. Deci, cumpăr lucerna, o procesez, o depozitez și anunț că la data X vând 10 mii de tone de lucernă, sub formă de licitație toată achiziția. Mă gândesc și la lucerna bio, dar aici sunt conștient că îmi îngrădesc puțin aria clienților întrucât clienții bio sunt mai pretențioși, producătorii de lucernă bio

17

sunt mai pretențioși, sunt mai greu de găsit, dar câștigurile sunt mai mari. Deci rămâne de văzut dacă mă voi îndrepta și către cei care sunt interesați de lucerna bio”, a mai declarat antreprenorul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Proiectul se află în faza de achiziție a lucrărilor și echipamentelor

“Acum suntem în faza de achiziție a contractului de lucrări, a echipamentelor și estimez că anul viitor în luna august să scoatem de pe linie primul balot de lucernă. Procedura o să fie acum și dacă vom avea un câștigător zilele acestea se va încheia contractul, le voi pune la dispoziție toate documentele, inclusiv proiectul pe care îl avem și care este avizat de AFIR. Deci am trecut de toate fazele, mai avem doar licitația aceasta pentru execuție și montajul și achiziția echipamentelor. Nu știm în momentul de față de unde vom lua echipamentele pentru că nu am cum să știu cu ce ofertă îmi vin la licitație și pentru că în Europa sunt 3 sau 4 producători care fac echipamente aproximativ identice. Noi în momentul în care am depus ofertele am solicitat de la patru producători oferte, trei din Europa și unul din Statele Unite, echipamentele sunt aproape identice, fapt care îmi dă speranța și siguranța că cei care vor veni la licitație vor avea de unde să aleagă și o să-mi vină macar una dintre variantele acestea patru”. Antreprenorul este convins că această afacere va deveni un model de business: “Sunt convins că este o afacere care va deveni un model de business, nu am niciun fel de îndoială în ceea ce privește acest lucru întrucât e munca și gândirea mea de 10 ani de zile. Chiar dacă mai activez și pe alte domenii și nu fac numai agricultură, totuși pasiunea mea rămâne lucerna și nu văd cum să nu reușească un asemenea proiect ținând cont că de depinde absolut deloc de niciun fenomen natural sau artificial, care ar însemna o criză atât indusă cât și reală”.

A fost printre primii exportatori de lucernă din România

În urmă cu 10 ani de zile, Vasile Priceputu a proiectat și executat o presă pentru compresarea baloților de lucernă astfel încât să îi poată trimite la export: “Cred că sunt peste 10 ani de când am concluzionat că ar fi o investiție foarte bună, având și o suprafață de teren, să produc lucernă și să o export. Exportul lucernei se putea face doar în anumite condiții pentru că prețul unui produs de genul acesta la export nu este dat doar de valoarea în sine a produsului, el este un cumul de costuri, de cheltuieli. Foarte important este transportul, deci lucerna are un preț la poarta fermei, are un preț după procesare și are un preț la beneficiar. Și atunci, ținând cont că transportul era 20% din prețul mărfii trebuia să găsesc o variantă să pot să car cât mai mult pe o unitate de măsură, adică într-un container să pot să pun o cantitate cât mai mare de lucernă. Lucrul acesta îl puteam realiza doar prin compresarea baloților pe care îi făceam la momentul ăla cu o presă. Și pentru că pe piața nu exista așa ceva, decât la costuri foarte

18

mari pe care nu puteam să mi le permit, am proiectat și am executat o astfel de presă cu ajutorul căreia am compresat lucerna, cam între 200 și 500 de tone puteam să fac într-un sezon”. Lucerna care va ieși pe poarta fabricii de la Dropia va ajunge atât pe piața internă, cât și pe cea externă Lucerna pe care o va procesa în fabrica sa va ajunge atât pe piața internă, dar și pe cea externă: “Acum 10 ani, în baza informațiilor pe care le aveam, am reușit să fiu între primii exportatori de lucernă din țară. În momentul acela mi-am dat seama ce înseamnă piața externă, iar acum vin și încerc două lucruri: În primul rând, îmi doresc să pot să vând pe plan intern în așa fel încât de calitatea produselor pe care le voi scoate din fabrică să beneficieze fermierii români, dar bineînțeles că în condițiile în care clienți vor exista ne vom adresa și pieței externe.

Cât costă să înfiinţezi o plantaţie de coacăz pe un hectar? „Cheltuielile cu materialele, forţa de muncă şi lucrările mecanice sunt 26.000 de lei/hectar“Florentina Niţu ieri, 18:00 281

În timpul sezonului, lunile iunie - iulie, coacăzele costau 5-10 lei/kg la uşa producătorului, iar în supermarket 200 g costau în medie 20 de lei.

În ultimii ani, tot mai mulţi fermieri mici au pariat pe culturi de nişă. Înfiinţarea unei plantaţii de coacăz – negru sau roşu - pe o suprafaţă de un hectar costă în medie 26.000 de lei, însă producţia anuală a plantei este de 10 tone de fruct şi valoarea ei este de aproape 50.000 de lei, potrivit consul-tantului Sorin Bondoc, director general al companiei RGIC Consultanţă.

Clubul Fermierilor Români lansează programul "Tineri Lideri pentru Agricultură" M.A. Miscellanea #Agricultură / 22 noiembrie

19

Clublul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă lansează programul "Tineri Lideri pentru Agricultură", care are ca obiectiv pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii româneşti în structurile administraţiei publice din România şi de la Bruxelles, asigurarea continuităţii afacerilor în agricultură şi creşterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

Potrivit sursei citate, tinerii înscrişi în program sunt copii de fermieri, membri în Clubul Fermierilor Români.

Obiectivul principal al programului este acela de a pregăti noua generaţie de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, reprezentare în domeniul public şi implicare pe zona de responsabilitate socială, pentru a creşte competitivitatea în acest domeniu şi pentru a asigurara succesiunea afacerilor fermierilor din ţara noastră.

Programul de pregătire este structurat pe trei module, primul fiind cel de "Iniţiere". Acesta cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: comunicare şi vorbire în public, diplomaţie şi protocol, tehnici de negociere, leadership, administrarea afacerilor, management şi vânzări, managementul timpului şi simulare de business.

Al doilea este modulul de "Aprofundare" ce presupune cursuri pentru aspecte legislative - juridice concrete importante pentru agricultură; aspecte fiscale; marketing şi comunicare pentru afaceri şi modulul de "Consolidare" care se împarte în:

- Stagii de internship la Bruxelles: ComAgri din Parlamentul European, Reprezentanţa României la Comisia Europeană;

- Stagii de internship în România la instituţiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României;

20

- Stagii de practică la companii private mari de tehnologie şi inputuri agricole;

- Perioada: stagiile în aceste instituţii se vor derula pe tot parcursul programului.

Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români, a declarat: "Programul Tineri Lideri pentru Agricultură vine ca o soluţie la principala provocare atât pentru agricultura românească, cât şi pentru cea europeană: îmbătrânirea populaţiei active şi interesul tot mai scăzut al tinerilor faţă de activităţile agricole, care determină o tot mai mare incertitudine în ceea ce priveşte succesiunea afacerilor. Tineri Lideri pentru Agricultură oferă un cadru structurat de pregătire pentru cei înscrişi în program în perspectiva continuării carierei în afacerea familiei sau desăşurarea activităţii în domeniile comerciale conexe agriculturii sau în cadrul instituţiilor naţionale şi europene responsabile pentru agricultură. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, aşa că avem încredere că programele noastre vor clădi o fundaţie solidă pentru agricultura inovativă a viitorului."

Sursa citată a precizat că, programul "Tineri Lideri pentru Agricultură" setează obiective concrete şi urmăreşte rezultate de durată pentru creşterea siguranţei şi predictibilităţii afacerilor în agricultura ţării noastre, prin atragerea de oameni pregătiţi, calificaţi, motivaţi şi proactivi în sectorul agricol.

De asemenea, programul are misiunea de a promova integrarea noilor tehnologii în practicile agricole şi de a asigura buna reprezentare a intereselor agriculturii româneşti la nivel naţional şi al Uniunii Europene. Totodată, programul dezvoltă iniţiative pentru creşterea implicării afacerilor din agricultură în proiecte de responsabilitate socială care susţin dezvoltarea comunităţii agricole.

LANTULALIMENTAR  2019-11-21  

Cantitățile sunt mici, desigur, în comparație cu cele vândute la export, dar sunt, totuși, demne de prezentat. Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2019, au ajuns pe piața românească, din afara spațiului

21

comunitar, 43.800 t de cereale. Principalul furnizor a fost Serbia, cu 19.000 t, apoi Rep.Moldova, cu 18.400 t, Rusia, 3.300 t și Ucraina, 2.920 t.

În 2018/2019, România a importat din afara UE o cantitate de 117.660 t de cereale. Cea mai mare cantitate a provenit din Rep.Moldova, 81.070 t, în timp ce sârbii ne-au vândut 25.500 t de cereale. Din Ucraina au sosit 6.540 t, potrivit agridata.ec.europa.eu.În 2017/2018, cantitatea totală de cereale ajunsă pe piața românească din surse extra-comunitare a fost 114.760 t, din care 88.400 t au provenit din Rep.Moldova, 17.290 t din Ucraina, 7.690 din Serbia și 80 t din Rusia. În acel interval, au mai sosit 310 t din SUA și 270 t din Turcia.

În 2016/2017, a fost importată cea mai mare cantitate de cereale, 149.440 t, cel mai important furnizor fiind tot Rep.Moldova, 113.390 t, urmată de Ucraina, 18.810 t. În acel an, Rusia a furnizat pe piața românească o cantitate de 3.680 t.

După cum am precizat, aceste cantități importate de România din afara spațiului european sunt considerabil mai mici decât cele exportate, țara noastră fiind al doilea mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, după Franța. În 2018/2019, România a vândut o cantitate totală de 7.350.000 t de cereale, principala destinație fiind Egiptul, 1.590.000 t. Cantități semnificative au ajuns și în Libia, Turcia, Arabia Saudită, Sudan și Somalia. Chiar și pe piața ucraineană au ajuns 12.850 t și chiar în Rusia, 4.630 t.

Producatorii romani isi doresc ”Unirea”, in ciuda semnalelor de la MADR    nov. 22, 2019  

Infrastructura dedicată Casei de Comerț Unirea începe ușor-ușor să prindă contur. Au apărut câteva magazine răzlețe prin unele județe. Chiar au fost amenajate spații dedicate colectarii legumelor și prelucrării primare. Cum vă spuneam, s-au mișcat un pic lucrurile, dar până la realizarea planului, în toată țara, cu 80 de magazine “UNIREA”, mai este cale lungă. Oricum interesul producătorilor este uriaș pentru această Casă de Comerț.

Pe de altă parte, semnalele venite de la noul Guvern în privința soartei Casei de Comerț Unirea sunt incerte. Atât ministrul Agriculturii, Adrian Oros, cât și noul premier, Ludovic Orban, au declarat că nu sunt susținători ai acestui proiect.

22

https://youtu.be/bhypBwUp698

Tai porcul de Crăciun? Iată ce noi măsuri ANSVSA au intrat în vigoare! agrointeligenta.ro 22 noiembrie 2019

Apropierea sărbătorilor de iarna este caracterizată de o creștere a numărului de porci sacrificați.

Pentru a evita răspândirea virusului pestei porcine africane (PPA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a dispus o serie de măsuri de prevenire, supraveghere și control al bolii, iar Agrointeligența -AGROINTEL.RO vă prezintă care sunt aceste măsuri derulate de ANSVSA mai ales cu privire la sacrificarea porcilor în preajma Crăciunului. În gospodăriile populației:

verificarea respectării normelor sanitar-veterinare privind identificarea și înregistrarea animalelor;

intensificarea controalelor în vederea interzicerii creșterii extravilane (stâne, cantoane, societăți agricole, alte clădiri dezafectate etc.);

în cazul, în care proprietarul de animale constată:– înainte de sacrificare, apariția unor modificări a stării de sănătate a animalului (inapetență, febră, pielea se înroșește, apoi devine cianotică, arcuire a spatelui, mers greoi, vomă cu sânge, diaree cu sânge, etc) sau/și – după sacrificarea animalului, existența unor modificări ale organelor interne și anume: splina mult mărită de culoare roșie sau neagră, ficat mult mărit, numeroase hemoragii, acumulări de lichide în cavități, etc. se va anunța de îndată medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

23

in pensiuni și puncte gastronomice locale: este obligatorie efectuarea efectuarea cu 24 de ore a examenului ante-mortem, și ulterior al celui post-mortem; în zona de tăiere trebuie luate măsuri pentru evitarea contaminării cărnii și organelor, ceea ce implică obligatoriu existența unei surse de apă potabilă rece și caldă, un recipient pentru colectarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman. în zona în care are loc tranșarea cărnii trebuie luate măsuri pentru evitarea contaminării, ceea ce implică obligatoriu existența unei surse de apă potabilă rece și caldă și facilități corespunzătoare; carnea tranșată și organele trebuie manipulate și depozitate în condiții igienice, inclusiv la temperatură controlată, de către persoane cu stare de sănătate și de igienă personală corespunzătoare, astfel încât să fie evitat orice risc de contaminare cu agenți fizici, chimici și microbiologici, respectiv pentru a nu compromite siguranța cărnii și a organelor.

În fermele comerciale: verificarea modului de sacrificarea porcilor care se va realiza în unităţi de abatorizare, autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de porcine şi publicate pe site-ul ANSVSA.

Este interzisă tăierea porcilor, în scopul comercializării cărnii, în alte locuri sau spații, decât cele autorizate sanitar veterinar. verificarea modului de respectare a cerințelor legislației Uniunii Europene aplicabile comerţului cu porcine, precum și a măsurilor privind restricționarea mișcărilor de porci, ca urmare a apariției și evoluției focarelor de PPA.

De asemenea, se vor realiza controale în trafic, cu sprijinul reprezentanţilor Inspectoratelor de Poliţie județene, pentru a se verifica dacă sunt respectate condițiile legale pentru transportul animalelor, cărnii și produselor din carne. verificarea modului de respectare a cerințelor legale aplicabile comerţului cu carne proaspătă și produse din carne, ca urmare a apariției și evoluției unor focare de PPA. În cazul mișcării animalelor: intensificarea controalelor privind circulația și respectarea prevederilor privind mișcarea porcilor, a cărnii și produselor din carne de porc; intensificarea controalelor rutiere în vederea descurajării comerțului ilegal de porcine și produse provenite de la acestea; informarea populației cu privire la evitarea achiziționării de animale și produse provenite de la acestea de la persoanele neautorizate și fără documente sanitar – veterinare. Este interzisă punerea în consumul uman a cărnii de porc care nu a fost supusă examenului pentru detectarea Trichinella spp., iar carnea provenită de la porcinele infestate cu Trichinella spp. se declară improprie consumului uman și se elimină în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare.

MEDICII VETERINARI: ”NE ESTE IMPOSIBIL SĂ SUPRAVEGHEM TOATE TĂIERILE DE PORCI!” Ramona Dascălu 22 noiembrie 2019

24

După ce s-a dat ordin ca toți porcii sacrificați în gospodării să fie supravegheați sanitar-veterinar, mai mulți reprezentanți ai medicilor veterinari de la nivelul mai multor județe din țară susțin că acest lucru este imposibil de realizat din cauza lipsei de personal. Președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt este convins că măsura impusă de ANSVSA nu va putea fi respectată, cel puțin la nivelul județului Olt.

“Imaginaţi-vă că în trei zile se taie 3.000 de porci. Într-o localitate există un medic şi cel mult un tehnician. Unde mai există! Examenul trichineloscopic se face la sediu, cum să te duci şi să vezi, ce? După ce a sacrificat porcul să-l examinezi? Asta se face numai în abatoare. Acolo se face sub supraveghere strictă sanitar-veterinară, pentru că tot ce se sacrifică în abatoare merge în consum public, ce sacrifică omul acasă consumă el cu familia, îşi asumă responsabilitatea“, a declarat dr. Ion Bozgă, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, potrivit adevarul.ro. 

Medicul explică în cifre că nu mai are cină să pună în practică astfel de măsuri: “S-au dus (medicii veterinari – n.r.) în Anglia, Germania, fac orice altceva (…). Sistemul a fost lăsat intenţionat, de trei ani m-am chinuit să conving parlamentarii. Câtă umilinţă ca să-i conving: atenţie, că e dezastru, nu mai avem de unde să-i luăm, un specialist nu găseşti.

Am vrut să angajez un tehnician veterinar, nici unul n-a vrut să vină: “Dom’ne, nu mai intrăm noi în curte, să ne muşte câinii, să ne-njure lumea”. Nu mai vor“, a mai spus dr. Bozgă. Și în județul Sibiu chemarea medicului veterinar la sacrificarea porcilor este greu de realizat din cauza lipsei de personal, explică Marius Badea, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din Sibiu. ”Este o măsură greoaie, dar nu imposibil de realizat. Proprietarii de porci trebuie să țină cont de faptul că examenul trichineloscopic permite eliminarea unei singure suspiciuni de boală. Este bine însă să solicite veterinarului examinarea animalului înainte de sacrificare, pentru examinare și eliminarea suspiciunilor. De asemenea, în timpul sacrificării, dacă se observă leziuni ale organelor sau culori neobișnuite ale acestora, trebuie solicitat medicul la fața locului. Altfel nu se poate”, a declarat Marius Badea, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din Sibiu, pentru stiridesibiu.ro. 

25

Potrivit acestuia, de la apariția ordinului de ministu a fost solicitat la o singura sacrificare, ”în vecinătate”, însă acoperirea cererilor venite de la distanțe mari este problematică. Și însuși directorul Direcției Sanitar Veterinare și Siguranța Alimentelor (DSVSA) Sibiu, autoritate care a trimis informarea de supraveghere sanitar-veterinară a sacrificării porcilor din gospodării către primării, este de părere că se confruntă cu o situație grea. “Este greoaie situația pentru că timpul alocat ritualului de sacrificare a porcului este destul de lung, de la asomare, sângerare, pârlire și recoltarea probelor”, a declarat Șerban Țichindelean, directorul Direcției Sanitar Veterinare și Siguranța Alimentelor (DSVSA) Sibiu. Mihai Terecoasă, inspector şef al Direcţiei Sanitar Veterinare Prahova, susţine că la nivelul judeţului există un efectiv de cel puţin 40.000 de porci doar în gospodăriile oamenilor, fără să punem la socoteală şi fermele. Conform statisticilor, în preajma sărbătorilor de iarnă, doar în Prahova se sacrifică în jur de 30.000 de porci. În aceste condiţii, prezenţa medicului veterinar în curtea fiecărui gospodar în ziua tăierii porcului nu poate fi pusă în practică.

”Este o nebunie, bineînţeles că nu se poate realiza. Sunt cinci – zece zile maximum, timp în care se taie porcii la noi în luna decembrie, motiv pentru care eu nici nu am băgat-o în şedinţa de Colegiu Prefectural de săptămâna trecută, când am făcut un plan de măsuri pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Mi s-a părut nerealizabilă. Fizic nu se poate. Acolo (în ordinul ANSVSA – n.red) este prins să faci examenul şi înainte de sacrificare şi post, asta înseamnă că trebuie să stau într-o curte cel puţin o oră, să stau înainte de sacrificare, să fac examenul clinic şi după sacrificare să fac examenul anatomopatologic ceea ce este nerealizabil, clar.

Timpul fizic categoric nu există să poţi să faci aceste manopere. Mai  ales că activitatea de sacrificare se reduce la câteva zile înainte de Crăciun, pentru că aceasta este tradiţia al noi”, a declarat Mihai Terecoasă.

AGRO-ȘTIREA TA. Crescător de Mangalița: Abatorul nu-mi dă banii pe porci! Procesatorul: Pesta ne-a blocat afacerea! Ramona Dascălu 22 noiembrie 2019

26

AGRO-ȘTIREA TA! Instrumentul prin care mediatizăm situațiile pe care fermierii le aduc în atenția reporterilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, iar cel mai recent caz este din zona Olteniei și ne-a fost relatat de către unul dintre beneficiarii programului de ajutor de minimis pentru promovarea raselor autohtone de porci, Mangalița și Bazna. Claudiu Bistrițeanu, din localitatea Vânjuleț, județul Mehedinți a primit anul trecut, în mod gratuit, 10 purcei din rasa Mangalița, pentru îngrășare în cadrul Programului de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița. În vara acestui an, în luna iulie, când porcii au atins greutatea minimă de 130 de kilograme, așa cum este stipulat în Program, crescătorul a vândut 6 dintre porci către un procesator din județul Dolj, care de altfel este și singurul din zona Olteniei înscris în acest program de sprijin.

Crescătorul de porci Mangalița se plânge însă că nu a primit nici până la ora actuală banii pe porci. Acesta spune că trebuia să primească banii după 45 de zile, dar deja au trecut 90 de zile de când a dat animalele.

Pe contract: banii la 10 zile, prețul de 11 lei/kilogram

“Eu am luat purceii de la furnizor pe 24 iulie 2018 și i-am predat înapoi pe 25 iulie 2019. Eu doar i-am luat să-i îngraș și i-am dat înapoi. Din 10 porci, am dus 6 la procesator. Porcii au avut 140 de kilograme, și ne-a scăzut 10 kilograme pe porc. Când am dus porcii, erau probleme cu pesta porcină în județul Dolj. Eu am dus porcii sănătoși, am avut toate avizele sanitar-veterinare, și de la Dolj, și de la Mehedinți. De asemenea, un reprezentant de la Direcția Agricolă a mers cu noi. Problema este că procesatorul nu ne-a dat banii pe purcei. Atunci când i-am dat porcii, mi-a spus verbal că ne dă jumătate din bani la 45 de zile și după 15 zile ne dă și restul. În mod normal, în contract, scrie că trebuie să primim banii la 10 zile, a fost 11 lei kilogramul în viu. Și am zis că hai să-l înțelegem că dacă

27

sunt probleme cu pesta și așa. Dar de atunci până acum au trecut deja 90 de zile și nu am primit niciun ban. Eu am PFA și sunt plătitor de TVA, eu am plătit TVA pentru banii ăștia pentru că eu în contabilitate nu pot să depun actele și să nu plătesc TVA-ul. L-am sunat, i-am spus că îl dau în judecată și mi-a zis că nu îi este lui frică de judecată. Am fost apoi la un executor judecătoresc, i-am făcut o somație de 15 zile, și el a trimis răspuns înapoi că nu ne trimite banii pentru că nu a vândut porcii. Noi atunci când am dat porcii voiam să-i mai ținem, dar el a vrut neapărat să-i ia de la noi pentru că nu eram în zonă de focar și nefiind zonă cu focar putea să ia de la noi și avea el în continuare desfacere”, a declarat Claudiu Bistrițeanu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Direcția Agricolă îl sfătuiește pe crescător să deschidă

Mehedințeanul este hotărât ca pe viitor să nu se mai înscrie într-un astfel de program: “Eu sunt crescător și de oi și de vaci Angus, și am încercat și cu porcii, dar mai bine renunțam că am întâmpinat multe probleme. La anul nici nu mă gândesc să mai iau. Am sunt la Direcția Agricolă de atâtea ori și mi-au spus să-l dau în judecată. Adică când am dus porcii la procesator a mers cu noi, ne-au ajutat și acum când nu ne primim banii nu fac nimic. Aici e supărarea mea. De ce Direcția Agricolă nu ne ajută și pe noi și îl ajută numai pe el? Mai ales că în județul Mehedinți suntem foarte puțini care au luat purcei, suntem 5-7 persoane, nu suntem mai mulți. În situația mea mai este încă un crescător de aici din Mehedinți, care a dus porcii tot atunci o dată cu mine și la fel nu și-a primit banii. La noi în Mehedinți nu există niciun procesator, e doar ăsta pe Dolj, e cel mai apropiat”. Aceasta problemă cu neplata porcilor de către procesator nu este singura pe care a întâmpinat-o Claudiu Bistrițeanu în cadrul programului, dar cu siguranță este cea mai gravă. “Trebuia să ni-i dea castrați, dar nu ni i-a dat și i-am castrat eu. Ei sunt tată și fiu, de la tată am luat purceii mici și la fiu i-am dus pentru abatorizare. De asemenea, în contract scrie că și transportul trebuie să fie efectuat de ei, și când îi aduce și când îi ia, dar la mine nu a fost așa pentru că eu am plătit 300 de lei când i-am luat și 700 de lei când i-am dus”, a mai spus crescătorul din Mehedinți.

Procesatorul care a preluat porcii, blocat de pesta porcină africană

De cealaltă parte, procesatorul din Dăbuleni, județul Dolj, susține că nu poate fi acuzat sub nicio formă de rea credință întrucât pesta porcină este de vină pentru faptul că nu și-a putut plăti contractele. Acesta cere înțelegere și îl îndeamnă pe crescător să nu aleagă calea judecății deorece în modul acesta își va recupera tocmai vara viitoare banii. “Eu i-am spus că am avut probleme cu pesta, eu trei luni de zile nu am tăiat niciun porc. La o săptămână după ce mi i-a adus, la noi în județ a intrat pesta și acum o săptămână s-au ridicat restricțiile la noi în Dăbuleni și în marea majoritate a localităților din Dolj. Eu abia acum pot să-i

28

vând lui porcii. Dacă nu îi luam și îi spuneam așteaptă până trece pesta și le mai dădea încă trei luni și ceva mâncare îi convenea? Nu-i convenea. Deci, trebuie să înțeleagă că eu nu i-am vândut porcii și i-am cheltuit banii. A depus contestație la executor, i-am dat răspuns. Nu e absolut nicio problemă, banii ăstia o să-i primească. Primele sacrificări le-am avut săptămâna trecută, e verificabil lucrul ăsta. Eu le dădeam la toți de la care luam porci un termen de 30-40 de zile  pentru că și eu la rândul meu dădeam carcase la altcineva și tot la fel și eu primeam plata tot la termen, la 15-30 de zile. Nu puteam să le zic că eu le dau mâine banii și după aia să aștept și o lună după cei la care vindeam eu.

Deci, eu îl înțeleg pe el, dar și el trebuie să mă înțeleagă pe mine că și eu le-am dat 3 luni de zile la porci mâncare. Eu i-am explicat lui, dar spune că-l mint. Și prin Direcția Agricolă s-au vorbit multe lucruri. Eu nu le luam porcii la oameni, dar au făcut plângeri pe la Direcțiile Agricole, chiar dacă eu le-am spus că avem probleme, că nu am unde să vând momentan. Prima dată au început să facă plângeri că nu vreau eu să le iau porcii, după aia, i-am luat, dar s-a nimerit să rămân cu ei blocați, și acum am alte plângeri, că nu le-am dat banii la timp”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Gilbert Vîrcan, cel care deține o firmă de abatorizare în județul Dolj.

Procesatorul speră să nu se ajungă la proces

Procesatorul din Dolj înscris în programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița îl sfătuiește pe mehedințeanul Claudiu Bistrițeanu să renunțe la judecată pentru că prin această cale nu face decât să amâne momentul în care își va primii banii până anul viitor. “Eu i-am zis lui că nu rezolvă nimic cu judecata. Eu ca să fiu om cu el puteam să-i dau banii până în Crăciun pentru că acum am și eu unde să vând, se caută acum că vin sărbătorile.

Dar comenzile încep după 1 decembrie, nu ia nimeni acum. I-am zis că pe mine cheltuielile de judecată mă mai costă 500-600 de lei, dar el va primi banii abia la vara pentru că durează. El în loc să facă o adresă de mână, pe care să mi-o trimită prin poștă, s-a dus la un executor și ăla i-a luat niște bani ca să-mi trimită o adresă, dar executorul nu are cum să mă execute pe mine fără hotărâre judecătorească. Dacă ei ar înțelege să mai aștepte 2-3 săptămâni, după ce au așteptat 2-3 luni cât a fost pestă”, a spus Gilbert Vîrcan.

După ce i-au luat foc două combine, un fermier din România și-a recuperat toată paguba! Ramona Dascălu22 noiembrie 2019

29

După ce în vară a fost lovit de necaz: două combine i-au foc în câmp, un fermier din România a reușit să încheie un an foarte bun, recuperându-și, prin asigurare, banii pe cele două utilaje mistuite de flăcări. Agronomul Constantin Cristea administrează una dintre cele mai mari afaceri agricole din Buzău, având în exploatare peste 3.000 de hectare. Agricultorul și-a recuperat la timp de la asigurator pierderile cauzate de incendierea a două combine în timpul campaniei de recoltat la floarea-soarelui din acest an. Societatea Crisagra 2003 a pierdut în această vara, în timpul campaniei de recoltat la floarea-soarelui, două mașini agricole într-un incendiu izbucnit din cauza unor defecțiuni tehnice.

Incidentul s-a produs pe 21 august 2019, pe raza comunei Ziduri. Societatea avea însă la acea dată încheiată o poliță de asigurare pentru utilajele agricole, lucru care a permis despăgubirea integrală a pagubelor de către firma asiguratoare. “După ce am analizat cauzele producerii evenimentelor și am transmis recomandările aferente, dosarele de daună deschise ca urmare a avariilor survenite la cele doua combine au fost instrumentate rapid prin plata despăgubirilor cuvenite. Sunt riscuri prea mari pentru oricine, mai ales pentru cei care au o afacere și mizează pe anumite venituri ca urmare a efortului depus. Încurajam atât fermierii, cât și alti agenți economici să analizeze cu mare atenție riscurile și să caute soluții care să le asigure protecție”, a declarat Maria Ursu, Director Sucursala Buzau UNIQA Asigurari, potrivit opiniabuzau.ro. 

Administratorul firmei care a fost despăgubită de asigurator a declarat că ceea ce s-a întâmplat, și anume faptul că a fost despăgubit la timp de către asigurator și a reușit să își recupereze în totalitate pierderile nu face altceva decât să-i dea încredere pe mai departe. “Este una dintre lecțiile pe care ți le dă agricultura. Am încheiat un an agricol foarte bun, știm ce trebuie să îmbunătățim și vom fi și mai puternici în anul agricol viitor. Ne bucurăm să avem alături parteneri puternici și profesioniști care ne dau încredere că povestea noastră în agricultură va continua”, a declarat inginerul agronom Constantin Cristea, administratorul firmei S.C. Crisaga 2003 S.R.L.

INDUSTRIE ALIMENTARA

30

Un gigant german vrea să producă mici şi cârnaţi în România. Unde va amplasa fabrica 22 noiembrie 2019, Afrodita Cicovschi

Una dintre cele mai mari companii germane din retail şi-a anunţat intenţia de a deschide un centru de procesare a cărnii unde va produce mici şi cârnaţi, scrie economica.net

Retailerul german Metro Cash&Carry va începe producţia de preparate din carne în noul său centru de procesare a cărnii, care va fi amplasat pe platforma logistică de la Ştefăneştii de Jos a companiei, care va fi complet funcţională în aprilie 2020.   

Procesarea cărnii se va realiza într-un centru specializat care va face parte din noul centru logistic de la Ştefăneştii de Jos al companiei, aflat deocamdată într-o fază avansată de amenajare.  

"În centrul de procesare a cărnii se va procesa carnea, se vor produce mici şi cârnaţi şi se vor ambala. Vom produce aproximativ 150 articole preparate, feliate, marinate sau maturate. Producţia va începe în iulie 2020", au declarat pentru economica.net oficialii companiei, care au explicat că investiţia în acest centru ajunge la 2,5 milioane de euro.    

Centrul de procesare va avea o capacitate de 20 de tone de produs finit pe zi şi va presupune munca a 35-40 de angajaţi, care vor procesa carne de porc, oaie şi vită pentru realizarea de produse congelate, produse afumate şi dry aged.    

În ceea ce priveşte inaugurarea depozitului de la Ştefăneştii de Jos, al treilea al companiei, retailerul este pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru a fi gata în luna ianuarie 2020.    

Metro operează în 36 de ţări şi număra peste 150.000 de angajaţi la nivel mondial. În anul financiar 2017/2018, Metro a înregistrat vânzări în valoare de 36,5 miliarde de euro.   Metro Cash & Carry România a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Distribuţia naţională a magazinelor Metro România este următoarea: 5 centre în Bucureşti, câte

31

două centre în Braşov, Constanţa, Timişoara şi câte un centru în fiecare din următoarele oraşe: Cluj, Bacău, Iaşi, Craiova, Baia Mare, Piteşti, Galaţi, Ploieşti, Oradea, Sibiu, Suceava, Tg. Mureş, Arad, Deva, Satu Mare, Piatră Neamţ, Buzău, Târgovişte şi Turda. 

Ferenc Szecskó, un manager care lucrează de nouă ani pentru FrieslandCampina, a preluat conducerea producătorului Napolact Mădălina Panaete astăzi, 08:20 

Ferenc Szecskó, managing director, FrieslandCampina România

Ferenc Szecskó, un executiv cu o experienţă de nouă ani în cadrul producătorului de lactate FrieslandCampina, a preluat funcţia de managing director pentru filiala din România, care are ca brand principal Napolact.

El l-a înlocuit pe Cornel Cărămizaru, care a fost promovat director general al filialelor FrieslandCampina din Spania şi Portugalia în această toamnă. Ferenc Szecsk lucrează de peste 25 de ani în retail, lucrând pentru companii precum L’Oréal, Beiersdorf, Colgate-Palmolive.

„Îmi încep călătoria la FrieslandCampina România după un an record şi sunt mândru că fac parte dintr-o echipă atât de puternică. Pe măsură ce mă uit la rezultatele companiei de-a lungul anilor şi văd performanţele celui mai faimos brand al ei, Napolact, mă simt onorat de această numire şi de încrederea pe care FrieslandCampina o are în experienţa mea“, a declarat Ferenc Szecskó, managing director FrieslandCampina România, companie cu afaceri de la 416,8 milioane de lei (90 mil. euro) în 2018.

Importul de vin s-a dublat în ultimii opt ani, iar aproape 90% din cantitate provin din ţările UE Cristina Rosca ieri, 17:25 

„Consumul de vin de import înbuteliat reprezintă doar 5% din totalul consumului de profil, însă se importă foarte mult vin vrac care se vinde şi sub branduri româneşti.“

32

România a importat anul trecut 19,3 milioane de litri de vin, pentru care a plătit 30,4 milioane de euro. În ultimii opt ani cantitatea aproape s-a dublat, la fel şi suma totală plătită. Această evoluţie a avut loc pe o piaţă unde consumul de vin a crescut în ultimii ani în contextul în care tot mai mulţi tineri se orientează către licoarea lui Bacchus mai degrabă decât către alte băuturi. În continuare însă, vinul românesc este dominant, cu circa 300 de crame active local, conform jucătorilor din piaţă.

Ediția 24 a GoodWine, dedicată spumantelor noiembrie 22, 2019 Adelina Boboc

Cea de a 24-a ediție a GoodWine – Bucharest Wine Fair, cel mai longeviv târg de vinuri din România, va avea loc în perioada 22 – 24 noiembrie, în Pavilionul B1 al Centrului Expozițional Romexpo. 

33

Peste 55 de expozanți de renume vor prezenta sute de vinuri de la crame românești și din străinătate. Vizitatorii vor putea degusta peste 1.000 deproduse diverse și sunt invitați să participe la cursuri de inițiere în lumea vinurilor și să descopere numeroasele surprize pregătite de organizatori.

55 de expozanti din Romania si Moldova

Cramele participante la această ediție sunt: Cotnari, Jidvei, Vincon, Oprișor, Domeniul Bogdan, Domeniile Sâmburești, Via Viticola – Sarica Niculițel, Crama Ceptura – Purcari, The Iconic Estate, Casa de Vinuri Bucium 1949 Iași, Zarea, Crama Trantu, Crama Viișoara, Domeniul Muntean, Podgoria Silvania, Crama Marcea, Domeniile Franco Romane, Crama Hetei, Crama Balla Geza, Crama Thesaurus, Crama Carastelec, Domeniul Kelaru, Crama Licorna, Gabai, Lacrimi de Lună și Bolgiu, 12 crame membre ale Asociației Micilor Producători de Vinuri din Republica Moldova. Tot din Republica Moldova vor participa: Cramele Cricova, Bulgary Winery, Chateau Cristi, Vinăria Hâncești și Tomai. De asemenea, acestei ediții i s-au alăturat și AWine cu o selecțiede vinuri din Austria, Cantine Fontezoppa și Ciu Ciu, din Italia, EdWine cu selecție de vinuri din cantine boutique din Italia, Wine Gallery by Mega Image, Marvin Wine Shop, Vinexpert, Vin Magazin, magazinul de vinuri Lizar, Distileriile Galben și La Horincie. Dincolo de posibilitatea de a cunoaște toate produsele expozanților, GoodWine prilejuiește vizitatorilor și interacțiunea cu Organizația Somelierilor din România.

Printre expozanții ediției cu numărul 24 a târgului Goodwine vă veți întâlni și cu Aromint, Delicii Vânătorești, Azoc-Star (Bag-in-Box), Romprix, Suculent Urban, Glass Packaging Solutions, Fermentis, I Love Coffee, Citylicious, Vinivici, Mediteranea Gourmet, Cuban Tobacco, Kofi Ti, La o idee (coffee/fresh bar), Nazurro, Inovenio Glassware Pasabahce, Limone, Giuliano Tartuffi. Vizitatorii vor putea săachiziționeze vinuri la prețuri speciale de la magazinul oficial GoodWine.

Spumantele, in centrul atentiei

Tema centrală a acestei ediții este vinul spumant, în toate variantele sale, pentru care a fost amenajat un spațiu special denumit BubbleGlam – o zonă dedicată mixologiei cu spumante și explorării acestei lumi gustative pline de efervescență. În cadrul Bibliotecii de Spumante vor fi organizate degustări speciale, coordonate de somelierul de talie internațională Eduard Jakab. Acesta va prezenta principalele soiuri de struguri utilizate în producția vinurilor neliniștite, care sunt metodele de vinificare și principalele modalități de servire și pairing. 

34

GoodWine este un eveniment versatil, conceput atât pentru specialiștii din industria viniviticolă, cât și pentru publicul larg, pentru care au fost concepute module educaționale care cuprind informații esențiale pe teme diverse precum: tehnologia de obținere a spumantelor, ce anume poate fi considerat un defect al vinului,  caracteristicile vinurilor dulci, dar și un studiu comparativ pe cinci variante de vinuri obținute din același soi.

Masterclass-uri sustinute de specialisti din domeniu

GoodWine Academy, ediția cu numărul 24, sunt specialiști de prestigiu internațional și mai vechi colaboratori ai târgului precum Diana Pavelescu – Wine Ambassador GoodWine și secretar general al Asociației Degustătorilor din România și Laurențiu Achim – președintele Asociației Somelierilor din România. Colaborări noi în cadrul secțiunilor educative ale GoodWine sunt reprezentate de  Simona Mardale –organizator Wine Mark (prima conferință internațională dedicată vinului din România), Silvia Palașcă – creator de conținut și o adevărată #winelover și somelierul internațional Eduard Jakab.–Vizitatorii se vor putea delecta cu muzică live interpretată de Florentin Gheorghe și Natalia Pancec, Adelina Borcean, Anca Belciu în diverse combinații stilistice, de la Vivaldi la Led Zeppelin și de la Enescu la Goran Bregovic.

PROGRAM DE VIZITARE PENTRU PUBLIC:Vineri, 22 noiembrie: 16:00 – 20:00Sâmbătă, 23 noiembrie: 11:00 – 20:00Duminică, 24 noiembrie: 11:00 – 20:00PROGRAM CURSURI:Vineri, 22 noiembrie:17:00 – Dulce, cât de dulce? (trainer Simona Mardale)18:30 – Essence de Roumanie (trainer Laurențiu Achim)Sâmbătă, 23 noiembrie:12:00 – Povestea spumantelor – Cuvee de Purcari (trainer Eduard Jakab)14:00 – Grasă și gustoasă (trainer Silvia Palașcă)16:30 – Sssss….spumante (trainer Diana Pavelescu)Duminică, 24 noiembrie:14:00 – Tot ce ai vrut să întrebi despre vin și n-ai avut curaj (trainer Eduard Jakab)16:30 – Les fleurs du mal – Defectele vinului (trainer Silvia Palașcă)Prețul unui bilet standard este de 35 de lei pentru vineri, iar pentru sâmbătă sau duminică este de 49 de lei/zi/pers și include acces în zona de expoziție, food court, social area cu diferite activități și degustări gratuite precum și

35

concerte. Un abonament pentru toate cele 3 zile ale târgului este de 99 de lei. Biletul pentru un curs este de 35 de lei.Biletele pot fi achiziționate de pe www.iabilet.ro sau de pe www.iabilet.ro/retea, iar mai multe informații despre participanți, cursuri și alte activități conexe pot fi găsite pe www.goodwine.ro.Partener media principal: Radio GuerillaParteneri media: Agro TV, Business24, Careers&Business, Femeia.ro, Femei în tendințe, Horeca Insight, Horeca, Igloo, I-Tour, Modern Buyer, Vin2.ro, Vulpescu.eu, Ziare.com. 

Finanţe personale. Chiar dacă şi-au majorat puternic veniturile, MedLife, Digi, Purcari şi Sphera nu au convins investitorii. De ce? Finanţe personale. Chiar dacă şi-au majorat puternic veniturile, MedLife, Digi, Purcari şi Sphera nu au convins investitorii. De ce? Liviu Popescu astăzi, 00:08 1689

Chiar dacă cele mai mari companii antreprenoriale din prima ligă bursieră de la Bucureşti au raportat la nouă luni din 2019 rezultate financiare cu mult peste cele din aceeaşi perioadă a anului trecut, acţiunile acestora tot au fost penalizate de investitori, cu reacţii anemice şi chiar negative, arată datele BVB.

Astfel, MedLife, Digi, Purcari, Sphera şi-au majorat pe linie veniturile, cu ritmuri de creştere cuprinse între 18% şi 26%, în timp ce pe partea de profitabilitate MedLife are de departe cea mai bună evoluţie, cu un plus de 52%. Dar în cele cinci şedinţe trecute de la raportare, MedLife are două scăderi, două şedinţe cu nicio dinamică a preţului acţiunilor şi un plus de 0,6%, ceea ce înseamnă un minus total de 0,7%.

„Grupul MedLife a înregistrat la 9 luni rezultate bune la nivel de cifră de afaceri, EBITDA şi cash-flow din exploatare. Însă este posibil ca investitorii să se uite mai mult la profitul net, care este încă insuficient, doar 19 mi-lioane lei la o cifră de afaceri de 711 milioane lei pe primele 3 trimestre, ceea ce înseamnă, în final, o profitabilitate netă de numai 3%“, spune consultantul financiar Cristian Tudorescu pentru ZF.

Chiar dacă cele mai mari companii antreprenoriale din prima ligă bursieră de la Bucureşti au raportat la nouă luni din 2019 rezultate financiare cu mult peste cele din aceeaşi perioadă a anului trecut, acţiunile acestora tot au fost penalizate de investitori, cu reacţii anemice şi chiar negative, arată datele BVB.

Astfel, MedLife, Digi, Purcari, Sphera şi-au majorat pe linie veniturile, cu ritmuri de creştere cuprinse între 18% şi 26%, în timp ce pe partea de

36

profitabilitate MedLife are de departe cea mai bună evoluţie, cu un plus de 52%. Dar în cele cinci şedinţe trecute de la raportare, MedLife are două scăderi, două şedinţe cu nicio dinamică a preţului acţiunilor şi un plus de 0,6%, ceea ce înseamnă un minus total de 0,7%.

„Grupul MedLife a înregistrat la 9 luni rezultate bune la nivel de cifră de afaceri, EBITDA şi cash-flow din exploatare. Însă este posibil ca investitorii să se uite mai mult la profitul net, care este încă insuficient, doar 19 mi-lioane lei la o cifră de afaceri de 711 milioane lei pe primele 3 trimestre, ceea ce înseamnă, în final, o profitabilitate netă de numai 3%“, spune consultantul financiar Cristian Tudorescu pentru ZF.

Craciun peste hotare cu bunatati romanesti! Carnatii de Plescoi, la mare cautare In nov. 22, 2019  

Buzoienii au furat sartul sărbătorilor, cel puțin când vine vorba de aprovizionare. Interesant este că multe comenzi pentru masa de Crăciun vin de la cei care vor trimite produsele tradițonale românești la rudele și prietenii din străinătate. Din păcate mulți dintre conaționalii plecați la muncă peste graniță vor petrece sărbătorile departe de casă.

https://youtu.be/RPQw8sfVm-8

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna septembrie 2019 meatmilk vineri, 22 noiembrie, 2019În luna septembrie 2019, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cât şi ca

37

serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,6%, respectiv cu 4,1%.  

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 6,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,9%. În perioada 1.I-30.IX.2019 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-30.IX.2018, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,4%, respectiv cu 6,4%. Septembrie 2019 comparativ cu august 2019 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 6,6% datorită creşterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+25,1%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+14,5%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,8%), comerţul cu ridicata nespecializat (+10,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+8,0%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+6,6%) și din comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+4,6%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului a scăzut cu 4,3%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 4,1%. Septembrie 2019 comparativ cu septembrie 2018

38

 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna septembrie 2018, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 6,7% datorită creşterii din comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+16,2%), comerţul cu ridicata nespecializat (+15,2%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+9,0%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+8,8%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+7,3%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+6,4%) și din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+3,9%). Cifra de afaceri din activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata a scăzut cu 19,9%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna septembrie 2018, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 4,9%. Perioada 1.I-30.IX.2019 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2018 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în perioada 1.I-30.IX.2019 , comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2018, în termeni nominali, a crescut cu 5,4% datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+12,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+10,7%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,8%), comerţul cu ridicata nespecializat (+9,5%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+5,9%) și comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+2,3%). Cifra de afaceri a scăzut la activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-10,2%) şi la comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-0,8%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.IX.2019 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2018, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 6,4%.

39

Mărcile private au câştigat 4% cotă de piaţă în patru ani în businessul Penny Market şi au trecut de 25% în portofoliu  Cristina Rosca astăzi, 08:40

În 2018, Penny Market a lucrat cu peste 572 de furnizori din România, iar planul companiei este ca minimum 70% din produse să fie dezvoltate în România

♦ În şase categorii de produse, respectiv bere, apă, făină, pâine, carne şi lactate, toate articolele de tip marcă privată au fost în 2018 „made in Romania“ ♦ An de an, pe segmentul mărcilor private, discounterul organizează licitaţii pentru a găsi furnizori, astfel că ponderea poate varia.

Mărcile private Boni, Gran Mare şi Hanul Boieresc contribuie cu mai bine de un sfert la businessul discounterului german Penny Market. Astfel, la o cifră de afaceri de aproape 3,5 mld. lei în 2018, aceste produse au contribuit cu peste 900 mil. lei.

Lidl are peste 350 de furnizori locali pentru produsele din magazinele din România, cu 10% mai mulţi ca în 2017 Cristina Rosca ieri, 18:50 

Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România

40

Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

Discounterul german Lidl, prezent local cu o reţea de circa 250 de magazine, a ajuns la finalul anului trecut la 351 de furnizori locali, cu 9,7% mai mulţi decât în 2017. Este vorba de furnizorii locali care aprovizionează tot sortimentul magazinelor, inclusiv produsele care sunt „in-out“, adică sezoniere sau temporare.

A apus era hipermarketurilor, o piaţă de 207 magazine şi 24 mld. lei? Doar opt hipermarketuri s-au mai deschis în 2019, iar jumătate dintre jucători nu se mai extind de mai mulţi ani Cristina Rosca ieri,

Retailerii caută soluţii pe o piaţă a hipermarketurilor care pierde teren şi cotă de piaţă în favoarea magazinelor mici şi a celor cu profil discount, însă părerea unanimă este că aceste magazine nu vor dispărea, ci doar se vor transforma.

♦ Kaufland, liderul comerţului local, a deschis în acest an şapte hipermarketuri, iar Carrefour a operat o singură inaugurare ♦ Auchan nu a mai investit în magazine pe acest format de patru ani, iar Cora de şase.

41

Românii au lăsat anul trecut la casele hipermarketurilor peste 24 mld. lei, respectiv 5 mld. euro. Acest segment de piaţă continuă astfel să fie cel mai important ca vânzări în toată piaţa de comerţ alimentar, estimată la 20 mld. euro. Astfel, un total de puţin peste 200 de magazine mari contribuie cu circa un sfert la totalul vânzărilor din piaţa care numără 3.000 de magazine moderne (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry şi proximitate) şi circa 67.000 de magazine tradiţionale (chioşcuri, alimentare).

Nu mai merg românii la hipermarket? Auchan şi Cora n-au mai deschis magazine mari de cel puţin patru ani, doar Kaufland merge înainte pe acest format. Anual, românii lasă la casele de marcat ale celor 207 hipermarketuri din România circa 24 mld. lei (5 mld. euro) Cristina Rosca ieri,

Doar opt hipermarketuri s-au mai deschis în 2019, este vorba de şapte magazine Kaufland şi unu sub sigla Carrefour.

La polul opus, ceilalţi doi jucători de pe segment au pus pe hold investiţiile în magazine mari. Auchan nu a mai investit în magazine pe acest format de patru ani, iar Cora de şase.

Aceste decizii au venit într-o perioadă în care timpul înseamnă bani, iar românii - după modelul din Occident - au început să îşi schimbe comportamentul de consum. Astfel, au început să meargă mai des la magazinele de lângă casă sau de lângă birou de unde îşi cumpără doar

42

strictul necesar.

În acest context, Carrefour şi Auchan au pariat pe magazine mici de tip supermarket sau proximitate, iar Kaufland a început să caute spaţii în malluri sau la parterul ansamblurilor rezidenţiale. Cora a blocat investiţiile în deschideri însă, păstrând doar 11 magazine mari în România.

Per ansamblu, retailerii caută soluţii pe o piaţă a hipermarketurilor care pierde teren şi cotă de piaţă în favoarea magazinelor mici şi a celor cu profil discount, însă părerea unanimă este că aceste magazine nu vor dispărea, ci doar se vor transforma.

 Surpriză: Homefresh, startup-ul din România ce livrează mâncare la domiciliu și care a primit în acest an o finanțare de 250.000 de dolari, se închide RETAIL Profit.ro scris astăzi, 09:26

Startup-ul Homefresh, care  livrează o cutie cu ingrediente și rețeta pentru a prepara mâncarea, și care a primit la începutul anului o investiție de 250.000 de dolari din partea unui grup de investitori privați, se închide.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider ”Acum 2 ani și 2 luni am început Homefresh. Am început cu multă pasiune și entuziasm, cu dorința de a readuce gătitul în casele voastre. De a oferi o soluție celor ocupați care își doresc să gătească o masă sănătoasă și gustoasă

43

în puținul timp pe care îl au. Am oferit un produs în care am crezut și credem în continuare, iar feedbackul vostru extraordinar ne-a dat forța să mergem mai departe chiar și atunci când drumul a fost presărat cu obstacole.

Am început însă și cu inima strânsă, conștienți fiind că e un business mai riscant decât altele, iar după cei 2 ani și 2 luni, datele ne arată, într-adevăr, că suntem înainte de vreme pe piață. Astfel că cea mai bună decizie pe care o putem lua în această situație este de a ne opri la timp. O decizie corectă, dar grea și antipatică pentru că face ca luna aceasta să fie ultima lună împreună cu voi, iar meniul actual să fie ultimul meniu de savurat. A fost o călătorie extraordinară și suntem mai mult decât recunoscători pentru ea și pentru voi. Vă mulțumim că sunteți și că ne-ați oferit atâta încredere și bucurie!”, spun reprezentanții companiei.

Printre investitorii care au pariat pe Homefresh s-a aflat Dan Isai, co-fondator și CEO-ul Salad Box. Alături de el au fost Daniel Enescu, un antreprenor specializat în marketing strategic, fondatorul firmei de marketing research Daedalus Consulting – pe care a vândut-o în 2014 către cel mai mare grup de media și cercetare de piață din lume – WPP, Marian Șeitan - care a fondat compania de marketing direct Hit Mail, vândută în 2008 Poștei Franceze, Lucian Todea, fondator al Soft32 și co-fondator al Elrond Network, și Irina Anghel-Enescu, managing director al South Eastern Europe Private Equity and VC Association.

Fondat de Ștefan Szakal în septembrie 2017, startup-ul Homefresh permite utilizatorilor să pregătească diverse feluri de mâncare. Astfel, după plasarea comenzii pe site, Homefresh le trimite clienților un coș cu ingredientele necesare plus rețeta, iar aceștia trebuie doar să urmeze instrucțiunile. Homefresh livra în Timișoara și Cluj-Napoca.

Lucruri de care trebuie sa tinem cont atunci cand ne deschidem propriul aprozar Noiembrie 22, 2019

Orice producator de fructe sau legume isi doreste sa-si deschida propriul aprozar, in care sa-si comercializeze produsele. Preturile oferite de comercianti, dar si dependenta de acestia, ii determina pe foarte multi fermieri sa faca pasul cel mare si sa-si deschida propria afacere in comert.

Ca in orice afacere, deschiderea unui aprozar necesita un capital pentru investitii, o documentare temeinica cu privire la nevoile clientelei si asigurarea unui stoc constant de produse. Iata principalele lucruri de care

44

trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa ne infiintam propriul aprozar de fructe si legume.

1) Identificarea unui vad comercial bun

Inainte de a pune la punct primele detalii ale viitorului nostru aprozar, este necesar sa gasim un spatiu comercial potrivit.

Chiar daca pretul chiriei va fi unul mai ridicat, alegerea unei unitati situata intr-o zona cu un vad comercial bun, ne va aduce multiple beneficii.

In general, o zona cu un vad comercial bun este intens circulata, este usor accesibila clientilor si se afla intr-un spatiu cu foarte multe unitati comerciale.

Totusi, acesta este doar primul pas pana la  succes, deoarece aspecte precum organizarea aprozarului si calitatea produselor sunt extrem de importante.

2) Organizarea aprozarului

Odata ce ne-am gasit un spatiu comercial potrivit, este timpul sa ne gandim la modul in care il vom organiza. Avand in vedere concurenta crescuta, organizarea aprozarului este necesara pentru a ne asigura o clientela constanta si pentru a-i determina pe clienti sa petreaca mai mult timp in magazin.

Pentru a starni interesul clientilor, este necesar ca la intrarea in aprozar sa amplasam produsele de sezon, continuand apoi cu legumele de uz zilnic. Este recomandabil sa avem si promotii/reduceri la unele produse, fiind necesar ca acestea sa fie anuntate prin panouri publicitare.

De asesemenea, iluminatul aprozarului este foarte important. Dupa parerea specialistilor, o unitate comerciala iluminata corespunzator va contribui in mod direct la cresterea vanzarilor. Acest site ne pune la dispozitie un ghid complet despre iluminatul in supermarket dar si despre iluminatul arhitectural.

3) Gestionarea stocurilor

Un producator care reuseste sa-si comercializeze propriile produse se poate considera un afacerist de succes, care a reusit sa obtina un profit maxim pentru munca sa. Totusi, asigurarea unui stoc constant doar din productia proprie este de multe ori imposibila.

45

Pentru a fi siguri ca vom avea mereu produse proaspete si de calitate pentru clientii nostri, va trebui sa fim pregatiti sa ne suplimentam stocurile si de la alti producatori.

De asemenea, pentru a avea o oferta cat mai variata de produse, va trebui sa importam anumite produse, precum fructele exotice sau legume care nu se pot cultiva in zona noastra. De aceea, este recomandabil ca inainte de deschiderea aprozarului, sa incheiam parteneriate cu mai multi furnizori, care ne-ar putea livra produsele necesare.

4) Obtinerea avizelor si a certificatelor

Obtinerea avizelor si a autorizatiilor reprezita o corvoada pentru foarte multi mici afaceristi, care se simt coplesiti de multitudinea de documente necesare si de procedurile necesare obtinerii lor. Totusi, aceste documente sunt necesare pentru a intra in legalitate, iar obtinerea lor nu va fi atat de complicata daca suntem bine organizati si stim la ce trebuie sa ne asteptam.

Principalele documente de care avem nevoie pentru deschiderea unui aprozar sunt:

-Certificatul Constatator emis pentru punctul de lucru  cu  autorizarea activitatilor prevazute de codurile CAEN 4711 sau 4719, care se obtine de la Registrul Comertului;

-Inregistrarea sanitar-veterinara. Documentul este eliberat de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor;

-Acordul de functionare eliberat de primarie;

-Analiza de risc la securitatea fizica pentru persoanele juridice;

-Autorizatie de securitate la incendiu. Documentul se elibereaza de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta;

-Autorizatie de mediu.  Documentul se elibereaza de catre Agentia de Protectia Mediului;

-Autorizarea mijloacelor de publicitate;

-Autorizatia de comercializare a semintelor si materialului saditor (in cazul in care comercializam astfel de produse);

-Declaratia pe propria raspundere pentru exonerarea unor comercianti de la inregistrarea in sistemul de agricultura ecologica (dupa caz).

46

DIVERSE

Cutremur la vârful producătorilor de mezeluri din România. Patroana Vascar, condamnată la închisoare cu executare 22 noiembrie 2019, Simona Voicu

Gabriela Ciuburciu Gabriela Ciuburciu, patroana societăţii Vascar, unul dintre principalii „jucători“ de pe piaţa mezelurilor din România, a fost condamnată la închisoare într-un dosar de corupţie.

Ea este acuzată că a prejudiciat statul român cu peste 1,5 milioane de euro şi a primit mită zeci de mii de euro de la afacerişti din Italia, care i-au modernizat societatea.

După un proces maraton, care s-a întins pe parcursul a şapte ani, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul în care una dintre cele mai influente femei de afaceri din România este acuzată de fapte de corupţie şi fraude cu fonduri europene.

Este vorba de Gabriela Ciuburciu, patroana societăţii Vascar SA Vaslui, unul dintre principalii producători de preparate din carne şi conserve din România.  Judecătorii Tribunalului Bucureşti au hotărât condamnarea Gabrielei Ciuburciu la 4 ani şi 4 luni închisoare în regim de detenţie şi i-au interzis dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei societăţi comerciale pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei principale. Pedeapsa aplicată a rezultat în urma contopii pedepselor primite pentru fiecare faptă de care Gabriela Ciuburciu a fost găsită vinovată. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au stabilit ca fiind legea mai favorabila inculpatei Codul penal din 2009.

În baza acestuia, instanţa a stabilit următoarele pedepse: 2 ani de închisoare pentru luare de mită, 3 ani închisoare pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,

47

în formă continuată (5 fapte) şi 2 ani de închisoare pentru spălarea banilor. Alături de Gabriela Ciuburciu, au fost trimişi în judecată mai mulţi parteneri de afaceri.

Dan Eugen Dorneanu a fost singurul care şi-a recunoscut faptele, fiind judecat prin procedura simplificată şi condamnat la închisoare cu suspendare la scurt timp după trimiterea în judecată. Ulterior, dosarul a fost disjuns în cazul celorlalţi inculpaţi. Doi dintre aceştia, Cristian Ştefan Mihăescu (reprezentant al mai multor societăţi comerciale) şi Iuliu Cepoiu (acţionar şi fost director comercial al SC Vascar SA) trimişi în judecată pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene au fost achitaţi de judecători, care au apreciat că faptele reţinute în sarcina celor doi inculpaţi nu au existat. Faţă de un alt inculpat, Mircea Moraru, angajat la societatea Plastics, judecătorii au încetat procesul penal ca urmare a decesului inculpatului.

În latură civilă, Tribunalul Bucureşti a obligat-o pe Gabriela Ciuburciu să achite statului român suma de 6.006.298,93 lei, prejudiciul produs prin săvarşirea infracţiunii, numai in raport de sumele de bani obţinute pe nedrept în relaţiile cu societăţile Zilli&Bellini SRL Parma Italia, Rudolf Kissinger GMBH Germania, Laska Laden Schlachtauseinrichtungen und Kuehlanlagen GMBH Linz Austria, Matilux SA Luxemburg şi SC Panini SRL Maranello Italia. Judecătorii au dispus confiscarea de la femeia de afaceri a sumei de 98.100 euro, primită cu titlu de mită. Odată cu pronunţarea sentinţei, instanţa a menţinut măsurile asiguratorii dispuse în acest caz de procurorii DNA încă din 2012.

Sentinţa pronunţată joi, 21 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti nu este definitivă, părţile din dosar având la dispoziţie zece zile, de la comunicare, pentru a exercita o eventuală cale de atac.  Acuzaţiile DNA: Societatea Vascar, modernizată cu fraude şi şpăgi În cursul anului 2006, SC Vascar SA, societate comercială cu obiect de activitate fabricarea produselor din carne, a devenit beneficiara unor fonduri europene acordate prin programul SAPARD în vederea punerii în practică a unui proiect ce vizează modernizarea fabricii de produse din carne a societăţii comerciale.

Potrivit DNA, în acest context, în perioada noiembrie - decembrie 2005, Gabriela Ciuburciu, în calitate de asociat şi director general al SC Vascar SA şi responsabil legal al proiectului, a solicitat reprezentanţilor unei societăţi comerciale din Italia să mărească preţul unei linii de fabricare a conservelor cu 20% şi să-i remită acest procent cu titlu de mită pentru ca, în cadrul procedurii de selecţie a ofertelor, să atribuie acestei firme contractul de achiziţie a liniei de fabricare a conservelor. 

48

Pentru a crea aparenţa de legalitate a primirii acestor sume şi pentru a-i ascunde adevărata provenienţă, Ciuburciu ar fi întocmit mai multe documente reprezentând pretinse contracte şi alte documente justificative, încheiate cu firmele care au beneficiat de contractele de achiziţii. De asemenea, susţin procurorii DNA, pentru a obţine în mod injust suma totală de 4.525.551,56 RON (echivalentul a aproximativ 1,4 milioane euro calculat la cursul din perioada efectuării plăţilor) provenită din fonduri SAPARD şi din bugetul naţional, Gabriela Ciuburciu a prezentat Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai multe documente şi declaraţii false şi inexacte de natură să creeze aparenţa de legalitate a plăţilor efectuate în cadrul proiectului (oferte false, declaraţii pe propria răspundere, contracte, etc.). Pe tot parcursul procesului, femeia de afaceri a negat acuzaţiile reţinute în sarcina sa. Femeia de afaceri a fost apărată în instanţă de adevărată armată de avocaţi, printre cei mai titraţi din România. Gabriela Ciuburciu mai este judecată într-un dosar pentru fapte similare, fiind acuzată de un prejudiciu de peste un milion de euro. Dosarul, cel de-al doilea, în care femeia de afaceri a şi fost arestată preventiv, se judecă în prezent la Tribunalul Vaslui.  În prezent, directorul general al  Vascar SA este fiul Gabrielei Ciuburciu, aceasta rămânând acţionarul majoritar al societăţii.

UNIUNEA EUROPEANA

Commitments made at the hearing of Adina-Ioana VĂLEAN, Commissioner-Designate - Transport22-11-2019

The Commissioner-designate, Adina-Ioana Vălean, appeared before the European Parliament on 14 November 2019 to answer questions put by MEPs from the Committee on Transport and Tourism. During the hearing, she made a number of commitments which are highlighted in this document. These commitments refer to her portfolio, as described in the mission letter sent to her by Ursula von der Leyen, President-elect of the European Commission, including: - a sustainable, safe and affordable transport. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2019/629210/IPOL_BRI(2019)629210_EN.pdf

49

Commitments made at the hearing of Janusz WOJCIECHOWSKI, Commissioner-designate - Agriculture22-11-2019

The Commissioner-designate, Janusz Wojciechowski, appeared before the European Parliament on 1 and 8 October 2019 to answer questions put by MEPs from the Committee on Agriculture and Rural Development. During the hearings, he made a number of commitments which are highlighted in this document. These commitments refer to his portfolio, as described in the mission letter sent to him by Ursula von der Leyen, President-elect of the European Commission. His future task will be focused on building a modern and sustainable agriculture, including: - Concluding negotiations on a simplifed Common Agricultural Policy post 2020 and ensuring that its future Strategic Plans strike a balance between EU-wide objectives and national priorities; - Contributing to the EU “Farm to Fork strategy” looking at how the agri-food sector can improve the sustainability accross the agri-food supply chain, including through organic production; - Ensuring that agri-food production contributes to EU climate, environmental and biodiversity goals; - Strengthening the system of geographical indications and developing a new long-term vision for rural areas under the Strategic Plans post 2020; - Promoting Europe’s high-quality food standards worlwide.https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2019/629206/IPOL_BRI(2019)629206_EN.pdf

..................................

POLONIA

Pesta porcina africana se extinde. Inca o tara din Europa afectata Noiembrie 22, 2019

Potrivit DPA, 20 de porci mistreti dintr-o regiune din Polonia au murit de pesta porcina africana, noteaza Agerpres.

Ministrul polonez al Agriculturii, Krzysztof Ardanowski, a explicat ca autoritatile analizeaza cum a aparut focarul in zona, deoarece mistretii

50

infectati au fost gasiti la 330 de kilometri de alte zone in care s-au inregistrat cazuri de pesta porcina africana.

Carcasele mistretilor au fost gasite intr-o zona acoperita cu paduri, departe de ferme, a afirmat Ardanowski.

Autoritatile poloneze au construit un gard in jurul zonei afectate

Autoritatile au finalizat deja constructia unui gard in zona afectata si intentioneaza sa mai construiasca unul, mai lung, pentru a stopa raspandirea epidemiei.

Pentru pesta porcina nu exista vaccin si nici tratament. Singurele metode de preventie eficiente sunt mentinerea unui nivel inalt de biosecuritate la ferme si gestionarea rapida si eficienta a posibilelor focare de boala – raportare, restrictii privind miscarea animalelor, a produselor si subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile si controlul circulatiei animalelor.

FRANTA

Cel mai bogat om al Europei cheltuie 1 mld. de dolari pe un magazin general Catalina Apostoiu astăzi, 00:00 653

Bernard Arnault

Cel mai bogat om din Europa cheltuie peste 1 miliard de dolari pe un magazin general din Paris într-o perioadă în care alte magazine ies din afaceri, iar consumatorii se reorientează către comerţul online, potrivit Bloomberg.

La Samaritaine, parte a imperiului de lux LVMH al miliardarului Bernard Arnault, urmează să fie redeschis în luna aprilie a anului viitor după lucrări de renovare care au durat 15 ani.

Astfel de temple ale consumului au stat cândva la baza retailului, însă faţa industriei s-a schimbat acum dramatic.

51

SANATATE si GASTRONOMIE

Mănânci mult usturoi? Vezi cu ce PROBLEME de sănătate te poți confrunta!Maya Muller

  Usturoiul este un antibiotic natural, extrem de apreciat în toate bucătăriile. Însă, dacă este consumată o cantitate mai mare decât ar trebui, pot să apară unele probleme.

Usturoiul este o sursă importantă de nutrienți, fiind folosit pentru a preveni și pentru a trata mai multe afecțiuni. Cu toate acestea, dacă este consumat în exces, duce la apariția unor probleme. Specialiștii recomandă să nu se consume o cantitatea foarte mare.

Dacă este consumat crud, usturoiul duce la apariția unor probleme mai grave. Poate fi vorba despre intoleranțe sau chiar despre alergii. Important este să se evite cantitățile foarte mari. Astfel, vei beneficia de proprietățile acestui aliment, fără a-ți pune sănătatea în pericol.

Iată ce se poate întâmpla dacă vei mânca prea mult usturoi

Înainte de toate, putem vorbi despre crampe și disconfort la nivelul stomacului. De asemenea, în cazurile mai grave nu este exclus să apară greața, diareea sau vomă.

Mirosul corpului este o altă problemă care apare.

Respirația urât mirositoare este o problemă care apare frecvent. Dacă aceasta poate fi înlăturată cu ajutorul apei de gură și a pastei de dinți, trebuie să se știe că mirosul va fi eliminat și prin pori, prin respirație. Deci, dacă se va consuma o cantitate prea mare de usturoi, atunci mirosul corporal este un alt dezavantaj al consumul exagerat.

Alergiile nu sunt excluse. Astfel, apar simptome neplăcute precum durerile de cap, iritațiile la nivelul pielii, gaze, balonare, febră sau diaree.

De asemenea, cei care consumă suc de usturoi trebuie să aibă mare grijă. Asta pentru că este un aliment puternic ce poate duce la apariția unor

52

sângerări la nivel digestiv. Mai ales în cazul persoanelor care suferă de unele afecțiuni ce duc cu ușurință la apariția sângerărilor.

De asemenea, usturoiul nu trebuie consumat de anumite categorii de persoane. Cei care se confruntă cu insomnia, cu deshidratarea, au diferite inflamații, au suferit un transplant sau suferă de diabet ori hipoglicemie nu ar trebui să consume usturoi.

Mierea de albine, de la aliment sanatos la unul otravitor. In ce conditii poate deveni cancerigena  22 nov. 2019

Mierea de albine, atat de apreciata de multi ca fiind un aliment hranitor poate sa-ti puna viata in pericol. Un studiu al Asociatiei Pro Consumatori a scos la iveala nereguli ingrijoratoare legate de comercializarea acestui produs. Descopera din acest articol cum te poate imbolnavi mierea de albine.

Asociatia Pro Consumatori a analizat continutul a 51 borcane de miere de albine de diverse sortimente. Pe mainile specialistilor asociatiei au ajuns miere de mana, poliflora, de salcam, tei, zmeura, rapita, lavanda, coriandru, castan, eucalipt, salvie. Borcanele de miere proveneau din magazine naturiste si mari centre comerciale din judetele Valcea, Ialomita, Constanta, Bistrita Nasaud, Alba, Ilfov, Vaslui, Prahova, Sibiu, Baia Mare. Analiza a inclus atat miere autohtona, cat si de import, din tari precum Germania, Portugalia, Mexic, Brazilia si Italia.

Concluziile Aociatiei Pro Consumatori sunt ingrijoratoare. Potrivit expertilor care au analizat mierea de albine, numai patru din zece borcane sunt sigilate. Numai doua din zece borcane contin miere cristalizata. Numai trei din zece borcane contin miere ecologica. Unul din 10 borcane contine un amestec de miere din mai multe tari UE si Non UE Dar nu numai atat.

Mierea de albine se poate falsifica cu soda caustica

Mierea se poate falsifica cu indulcitori naturali (zahar, zahar invertit, sirop de glucoza, sirop de porumb, melasa). Se poate fasifica si cu indulcitori artificiali (zaharina, aspartam, sucraloza, ciclamati), dar si cu aditivi de ingrosare (amidon, gelatina, clei de oase, pectine, gume). Mierea falsificata

53

poate contine coloranti (caramel amoniacal), dar mai grav, substante precum soda caustica, se arata pe site-ul asociatiei!

„Mierea de calitate este aceea care se cristalizeaza dupa cateva saptamani de la recoltare, in timp ce mierea falsificata este fluida. Toate sortimentele de miere autohtone se cristalizeaza intr-un interval de timp cuprins intre o luna si 3 luni. Exceptia este mierea de salcam si de mana care se cristalizeaza in 10-14 luni de la recoltare. Cristalizarea mierii in timp este un proces natural. In concluzie, ne putem feri de falsuri atunci cand cumparam miere cristalizata. Sau imediat dupa ce a fost recoltata, doar daca sursa este una de incredere, care nu a folosit adaosuri gen sirop de zahar, melasa si dextroza. Mierea falsificata nu se cristalizeaza! Consumul constant de miere falsificata creaza disconfort care se manifesta prin dureri de cap, ameteala, balonare, greata”, declara conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.

Cum te imbolnaveste mierea de albine falsificata

Cand mierea se falsifica cu glicerina, zahar, glucoza, dextroza, melasa si amidon poate duce la aparitia unor boli cronice, sustin expertii APC. Iar lista nu este deloc scurta: boli cardiovasculare, boli neorologice (Alzheimer, Parkinson, epilepsie, scleroza multipla). Si diabetul poate sa apara din cauza mierii falsificate cu arome, coloranti, indulcitori sintetici si conservanti. „Le recomand consumatorilor sa cumpere miere ecologica din magazine in care se vând numai produse de acest tip. Mierea ECO nu este procesata termic, deci isi pastreaza enzimele si nu contine reziduuri de pesticide si de antibiotice. Pretul mierii ECO este dublu fata de cel al mierii necertificate”, mentioneaza Costel Stanciu.

Poate deveni cancerigena

Specialistii sustin ca este important sa consumam mierea ca atare, sa nu o incalzim caci isi pierde proprietatile nutritive si terapeutice. Miere devine toxica daca se adauga in ceai, lapte sau alte alimente cu temperatura mai mare de 40 de grade Celsius! Mierea incalzita contine hidroximetilfurfural, o substanta cancerigena, potrivit APC. De asemenea, nu pastrati mierea in ambalaje PET. „Mierea dizolva plasticul mult mai mult decat apa. Se gasesc de zeci de mii de ori mai multe particule de plastic in mierea de albine ambalata in plastic, decat in apa la PET-uri. Nu cumparati niciodata miere in plastic, de fapt nu cumparati nimic ambalat in plastic!”, este recomandarea lui Virgil Virgilsen, tehnolog industria alimentara, pe site-ul APC.

De asemenea, mierea de albine nu trebuie pastrata in vase metalice si trebuie ferita de lumina. Temperatura optima de pastrare a mierii variaza intre 18 si 25 de grade Celsius! „Mierea de albine este sensibila la lumină. Nu cumparati miere de pe marginea drumului. Acei producatori care stau cu

54

mierea ambalata in PET-uri, pe o taraba in soare, faceti-va ca nu-i vedeti!”, a subliniat Virgil Virgilsen.

Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”. Prin aceasta campanie, expertii APC isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Miere și usturoi pe stomacul gol – beneficii uimitoare

Consumul de miere și usturoi pe stomacul gol este foarte benefic pentru sănătate. Puține remedii oferă atât de multe beneficii fără a produce și efecte secundare nedorite.

Ai văzut filmul Iubire neîmplinită (Jamón, Jamón), cu Penélope Cruz și Javier Bardem? În acest film, personajul interpretat de Bardem mânca în mod constant miere și usturoi crud deoarece acest aliment îi mărea forța fizică. Deși oamenii din jurul lui îl priveau cu ironie sau dispreț, el obținea multe beneficii datorită usturoiului.Combinând usturoiul cu puțină miere, îi multiplicăm proprietățile benefice.Ambele alimente au proprietăți antibiotice foarte puternice și pot proteja sistemul imunitar.Motivul pentru care te sfătuim să consumi miere și usturoi pe stomacul gol este foarte simplu. La începutul zilei, acest organ este pregătit să înceapă să își îndeplinească funcțiile. Combinația de miere și usturoi ajută stomacul să metabolizeze alimentele consumate în mod optim.

Astfel, consumând miere și usturoi pe stomacul gol vom profita de trei beneficii semnificative: nu ne îngrășăm, profităm la maxim de nutrienții ingerați și scăpăm de toxine.

55

Care sunt beneficiile usturoiului?

De obicei, adăugăm usturoi în preparatele gătite pentru a le aroma. Dacă ne limităm la a utiliza acest aliment doar în acest scop, îi irosim proprietățile incredibile.

Îmbunătățește circulația sângelui

Când usturoiul ajunge în stomac, acesta stimulează producția sucurilor gastrice care sunt esențiale pentru absorbția corectă a fierului. În plus, usturoiul este bogat în vitamine și minerale, drept pentru care, dacă îl consumăm, ne îmbogățim sângele cu nutrienți.

Acest aliment reduce nivelul colesterolului și al trigliceridelor, prevenind îngroșarea sângelui și permițându-i să circule normal. Așadar, usturoiul previne declanșarea problemelor cardiovasculare.

Hrănește pielea

Usturoiul este un antioxidant potent care regenerează celulele. Cu ajutorul acestuia, putem avea o piele netedă, moale și lipsită de coșuri.

Ca să profităm de toate aceste beneficii, nu este nevoie să apelăm la produsele de înfrumusețare din comerț. Majoritatea dintre acestea conțin chimicale care produc inflamații și care, pe termen lung, afectează epiderma.

Fortifică sistemul imunitar

Usturoiul te ajută să îți fortifici sistemul imunitar, oferindu-ți protecție împotriva microbilor și a bacteriilor. Este esențial să ai un sistem imunitar puternic dacă vrei să eviți boli grave precum cancerul. Ia toate măsurile necesare pentru a-ți menține sănătatea. În caz contrar, riști să fii răpus de o infecție virală sau bacteriană.

Care sunt beneficiile mierii?

Susține pierderea în greutate

Deși pare greu de crezut, mierea este un aliment foarte sățios. Consumată pe stomacul gol împreună cu usturoi, mierea hrănește organismul și reduce pofta de mâncare. Mai mult, acest aliment reduce producția de cortizol(celebrul hormon al stresului) și ne relaxează.

Reduce inflamațiile

56

Dacă suferi de migrene sau dureri cronice, nu ezita să încluzi mierea în dieta ta zilnică. Gustul delicios al acesteia te va relaxa, ajutându-te să nu mai ai nevoie de analgezice sau ibuprofen. Calitatea vieții tale va crește și îți vei putea dedica timpul hobbyurilor tale fără a fi slăbit de durere.

Oferă energie

Zilele de muncă pot fi foarte lungi și obositoare. Sarcinile noastre se multiplică tot timpul și este aproape imposibil să nu ne simțim epuizați când ajungem acasă de la serviciu. Din acest motiv, multe persoane optează să consume băuturi energizante sau îndulcite cu zahăr.

În timp însă, aceste produse au un impact negativ asupra organismului. Pentru a evita orice complicații, putem să obținem un plus de energie consumând miere.

Beneficiile tratamentului cu miere și usturoi prezentat în acest articol sunt într-adevăr incredibile. Nicio pilulă nu te va ajuta la fel de mult. Nu-i așa că vrei să încerci acest remediu?

DOSAR

Zahăr, ingredient folosit zilnic în băuturi și alimente, găsit în meteoriții prăbușiți pe Terra Loredana Codruț  21/11/2019

Meteoriții care s-au prăbușit pe Pământ în urmă cu miliarde de ani conțineau zahăr, spun cercetătorii, susținând astfel ideea că asteroizii ar putea conține anumite elemente vitale pentru viață, informează CNN.

O echipă de oameni de știință internațională a găsit zahăr "bio-esențial" în meteoriți, care conțin, de asemenea, alte elemente importante din punct de vedere biologic, potrivit unui comunicat publicat de NASA marți, conform Mediafax.

57

Asteroizii sunt de fapt "părinții" meteoriților. Anumite teorii sugerează că reacțiile chimice care au loc în interiorul asteroizilor pot crea anumite elemente esențiale vieții.

În studiul lor, cercetătorii au analizat trei meteoriți, înclusiv unul care s-a prăbușit în Australia în anul 1969. Și alte studii anterioare au încercat să dovedească prezența zahărului în meteoriți, dar, de această dată, cercetătorii au folosit o metodă de extracție diferită pe bază de acid clorhidric și apă.

Cercetătorii au găsit zaharuri precum arabinoză și xiloză, dar cea mai importantă descoperire a fost riboza.

Riboza este o componentă care are un rol uriaș în biologia umană. Componenta chimică există în moleculele ARN (acid ribonucleic) și trimite mesaje de la ADN pentru a crea proteine în corpul uman, potrivit comunicatului publicat de NASA.

"Este remarcabil faptul că o moleculă atât de fragilă precum riboza a fost găsită într-un material atât de vechi", a declarat Jason Dworkin, de la NASA, unul dintre cercetătorii care au participat la studiu.

* * *

Cât de prosperi sunt românii: cei 30 de ani de la căderea comunismului n-au adus prea multe îmbunătăţiri. Cum va fi în următorii 50 de ani 22 noiembrie 2019, 11:32deAfrodita Cicovschi

La 30 ani de la căderea comunismului, creşterea economică din Europa Centrală şi de Est (ECE) nu reuşeşte încă să răspundă pe deplin speranţelor şi aşteptărilor populaţiei se arată în raportul anual privind prosperitatea

Erste Group şi Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deţine cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE.  

58

Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici, măsurând prosperitatea în mod holistic, luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.  

„Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societăţii – impunând un nou nivel de cooperare, coordonare şi solidaritate”, explică Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste.

  „Se împlinesc 200 de ani de la înfiinţarea Erste ca bancă ce are drept fundament răspândirea şi asigurarea prosperităţii. De-a lungul anilor a devenit clar că acest aspect are implicaţii pentru realitatea de zi cu zi a clienţilor noştri – este deci vital să înţelegem şi să măsurăm prosperitatea nu doar la nivel macro, ci şi la nivel micro. Astfel, ne asigurăm că putem sprijini oamenii, comunităţile şi companiile să ducă o viaţă sănătoasă din punct de vedere financiar.”   „Educaţie, tehnologie şi infrastructură, cu accent pe educaţie. Iată ce au spus majoritatea românilor că îşi doresc pentru a avea o viaţă prosperă. România are nevoie de investiţii uriaşe pentru a avansa pe lanţul valoric al economiei şi pentru a face faţă provocărilor interne: demografia şi emigraţia, disparităţile geografice şi calitatea vieţii. Având în vedere că investiţiile se situează sub nivelul de care are nevoie ţara, noi ne concentrăm pe educaţia financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forţele proprii şi în capacitatea lor de a dezvolta economia şi de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.  

Creşterea salariilor nu aduce întotdeauna mai multă prosperitate   Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai. Acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. Cei aproximativ 47.000 de angajaţi deservesc peste 16,5 milioane de clienţi în peste 2.400 de sucursale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). În prima jumătate din 2019, Erste Group deţinea active totale în valoare de 248 miliarde EUR, înregistra un profit net de 732 milioane EUR, precum şi un indice al capitalului comun de

59

rangul 1 (CET1, final) la 13,5%.   Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004.

Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp.   Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%.   Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 € pe oră, faţă de 10 € în Franţa.  

Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE.   Îmbunătăţirea capitalului uman şi social este esenţială pentru convergenţa cu Occidentul   Potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume. Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei - în special în disciplinele tehnice - a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere.   Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală.  

Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăşi decalajele de competenţe şi pentru a creşte numărul de absolvenţi calificaţi, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat.  

Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C,

60

reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.   Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 - 2016.   Îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.

Raport Salvați Copiii: O treime dintre copiii din România trăiesc în sărăcie lucie  OCTAVIA CONSTANTINESCU | Actualizat: 22.11.2019

61

32 la sută dintre copiii din România trăiesc sub pragul de sărăcie, iar 42 la sută se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, arată un raport publicat de organizația Salvați Copiii.

 „Sărăcia este unul dintre principalele motive pentru care copiii ajung în grija statului, iar nivelul de sărăcie trebuie să fie un punct de plecare pentru toate politicile care vizează protecția drepturilor copiilor din România, atât din cauza dimensiunii fenomenului, cât și din cauza impactului major pe care îl are. Îngrijorătoare sunt atât nivelul foarte ridicat al sărăciei în rândul copiilor, mult mai mare decât în cazul adulților, cât și faptul că sărăcia familiilor este un factor major în ceea ce privește sănătatea, educația și șansele copiilor de a intra în sistemul de protecție specială. În plus, copiii care trăiesc acum în sărăcie au șanse mari să rămână în sărăcie când vor deveni adulți din cauza oportunităților reduse”, atrage atenția raportul Salvați Copiii. 

O altă observație a Salvați Copiii este legată de modul în care se face protecție socială în România: atrage atenția că, în România, protecția socială înseamnă „în cea mai mare măsură, prestații financiare și, în mai mică măsură, servicii sociale, mai ales servicii care ar putea să prevină situațiile de risc și separarea copiilor vulnerabili de familie”. Raportul mai reține și că serviciile existente sunt ineficiente din cauza lipsei acute de personal calificat din sistem și a coordonării deficitare dintre instituțiile de la nivel central, județean și local.

Peste 32 la sută dintre copiii din România trăiesc sub pragul de sărăcie, iar 42 la sută se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, arată raportul privind drepturile copilului în România, în 2019. 

62

De asemenea, 21,5 la sută dintre copiii din România trăiesc în deprivare materială severă, arată studiul, citând date ale Institutului Național de Statistică. Deprivarea materială severă înseamnă că părinții nu pot asigura: plata unei chirii pentru o locuință, plata unei rate sau a utilităților, asigurarea căldurii în casă, hrană cu carne, pește, o vacanță o dată pe an în afara locuinței, deținerea unui televizor color, a unei mașini de spălat, a unei mașini și a unui telefon.

Astfel, mai mult de jumătate dintre copiii ai căror părinți au absolvit doar clasele primare sau gimnaziul trăiesc în condiții de deprivare materială severă, dacă părinții au terminat liceul sau o școală postliceală, riscul ca micuții să ajungă în situația de deprivare materială scad de trei ori, ajungând la 16,2 la sută.

O altă cifră îngrijorătoare se referă la numărul copiilor care merg la culcare flămânzi: datele Salvați Copiii vorbesc despre 150.000 de copii din mediul rural în această situație, ONG-ul neavând date despre copiii din mediul urban. 

Salvați Copiii atrage atenția că „ieșirea din sărăcie este dificilă nu doar pentru persoanele care beneficiază de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat, ci și pentru o mare parte dintre persoanele care au în loc de muncă. În România, se înregistrează cel mai mare nivel al sărăciei în rândul persoanelor angajate – 17,4 la sură în anul 2017, față de o medie de 11 la sută în Uniunea Europeană”.

Ca măsuri pentru contracarea sărăciei, Salvați Copiii propune investiții în sistemele de îngrijire și educație timpurie, dar și integrarea dimensiunii drepturilor copilului în procesul de bugetare și protejarea acestor alocări bugetare împotriva reducerilor de fonduri.

* * *

Ministrul Mediului: În România se taie anual 38,6 milioane metri cubi de lemn. Cifrele sunt şocante  Nicolae Oprea astăzi, 11:36 472

Costel Alexe, ministrul Mediului, a declarat, vineri, că în România se taie anual 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 milioane de metri mai mult peste cifrele oficiale. Potrivit acestuia, cifrele din raportul Inventarului Forestier Naţional sunt şocante şi iniţial i-a fost greu să le creadă.

„Primul lucru pe care am vrut să ȋl văd când am venit la Minister a fost raportul Inventarului Forestier Naţional (IFN). Eram familiarizat cu

63

subiectul din discuţiile de la Comisia de Mediu din Cameră şi din articolele din presă, însă eram curios să văd varianta oficială. Am descoperit acolo nişte cifre şocante, atât de şocante ȋncât la prima citire mi-a fost greu să le cred. L-am chemat la Minister pe domnul Marin Gheorghe, responsabilul pentru realizarea IFN, să ȋmi explice exact cum s-a derulat tot procesul de documentare, care au fost tehnicile folosite, care sunt indicatorii, iar după ce am ascultat toate explicaţiile, vă spun că am acceptat ȋn integralitate acest raport. Datele de acolo sunt reale, pot să vă confirm astăzi că ȋn România se taie ȋntr-un an de zile aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale”, a declarat, vineri, ministrul Mediului, Costel Alexe.

Potrivit acestuia, raportul IFN ar fi fost ţinut la sertar de fosta conducere a ministerului.

Alexe mai spune că în mandatul PSD s-ar fi tăiat ilegal peste 60 de milioane de metri cubi de lemn.

„Faptul că acest raport a fost ţinut la sertar mai bine de un an de către fosta conducere a ministerului este cu atât mai grav. Au aflat de situaţie şi ȋn loc să ȋşi asume şi să caute soluţii au ȋncercat să muşamalizeze datele şi să ȋl denigreze pe domnul Marin Gheorghe şi munca echipei sale. PSD a ȋncercat să ascundă faptul că sub mandatul lor s-au tăiat peste 60 de milioane de metri cubi de lemn fără autorizaţie. Probabil că, dacă nu ar fi existat succesul moţiunii de cenzură şi înlocuirea Guvernului Dăncilă, şi astăzi Ministerul ar fi negat existenţa acestor cifre”, a mai declarat Costel Alexe.

În România se taie neautorizat aproximativ 38,6 milioane mc de lemnF.D. Miscellanea / 22 noiembrieCostel Alexe, ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor a declarat într-o conferinţă de presă: "Am descoperit cifre şocante în Inventarul Forestier Naţional (IFN) şi pot să confirm că, la ora actuală, în România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale".

64

Potrivit oficialului, fost guvernare a încercat să ascundă faptul că sub mandatul său s-au tăiat peste 60 de milioane de metri cubi de lemn fără autorizaţie.

"PSD a încercat să ascundă faptul că sub mandatul lor s-au tăiat peste 60 de milioane de metri cubi de lemn fără autorizaţie. Probabil că, dacă nu ar fi existat succesul moţiunii de cenzură şi înlocuirea Guvernului Dăncilă, şi astăzi ministerul ar fi negat existenţa acestor cifre. Eu, ca ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, nu numai că accept datele din acest studiu, dar am decis să-l sprijin pe domnul Marin Gheorghe cu toate resursele financiare şi logistice pentru a derula şi ciclul III al Inventarului Forestier Naţional. Ciclu III care, apropo, a fost întârziat tot de PSD mai mult de un an. Probabil că voiau să îl amputeze definitiv, aşa cum au făcut cu SUMAL şi Inspectorul Pădurii", a subliniat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Acesta a adăugat că datele privind ritmul în care pădurea României dispare sunt mult mai grave decât au fost prezentate şi a anunţat că programatorul Bogdan Micu va fi noul coordonator al proiectului SUMAL.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 - 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.

Conform IFN, la ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn pe picior se ridică la 2,2 miliarde de metri cubi. Cantitatea de lemn recoltat din pădurile României se ridică la 38,6 milioane mc.

IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul Conferinţei ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa (MCPFE). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbarea climei/ Protocolul de la Kyoto (UNFCCC/ KP) şi pentru Convenţia privind diversitatea biologică ( CBD ).

Ancheta în cazul pădurarului din Maramureş ucis în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori D.F. Miscellanea / 22 noiembrieProcurorii de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat ancheta în cazul pădurarului din Maramureş împuşcat în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori. Decizia a fost luată de procurorul general, Bogdan Licu, după o petiţie iniţiată de comunitatea

65

Declic şi semnată de peste 30.000 de persoane şi având în vedere necesitarea administrării "cu celeritate" a probelor.

Romsilva a transmis, în 17 octombrie, că pădurarul Liviu Pop din Maramureş a fost împuşcat, în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori, iar trupul său, care a fost aruncat într-o râpă, prezintă numeroase urme de agresiune fizică. 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva s-au înregistrat în 2019.

"Liviu Pop, pădurar în cadrul Direcţiei Silvice Maramureş, a fost ucis miercuri seara într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ, în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori. Din primele informaţii, pădurarul Liviu Pop a fost împuşcat mortal, iar corpul acestuia, abandonat într-o vale, prezintă numeroase urme de agresiune fizică", a transmis atunci Romsilva, rintr-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că Liviu Pop avea 30 de ani, era angajat al Direcţiei Silvice Maramureş de şapte ani, era căsătorit şi avea trei copii.

"Acesta este al doilea angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva ucis în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, respectiv paza pădurii, după ce în urmă cu o lună un alt pădurar, Răducu Gorcioaia, angajat al Ocolului Silvic Paşcani, din cadrul Direcţiei Silvice Iaşi, a fost ucis de trei persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal arbori", a mai transmis Romsilva.

Sursa citată a precizat că agresiunile la adresa personalului silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva s-au menţinut la un nivel înalt în ultimii cinci ani, pe fondul întăririi măsurilor de prevenire şi combatere a tăierilor ilegale şi preluare în pază a unor păduri private care nu aveau asigurate servicii silvice.

De la începutul acestui an s-au înregistrat 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva care asigură paza fondului forestier administrat, iar între 2014 şi 2018 au avut loc alte 168 de cazuri de agresiuni asupra personalului Romsilva care asigura paza pădurilor, în numeroase cazuri fiind necesară spitalizarea, în urma rănilor grave suferite.

66

Ambalajul activ NanoPack prelungește durata de valabilitate a brânzei cu 50% Mircea Demeter vineri, 22 noiembrie, 2019

NanoPack a dezvăluit rezultatele proiectului său finanțat din fonduri europene, privind ambalarea activă a alimentelor, pentru extinderea duratei de valabilitate a brânzeturilor, pâinii și a cireșelor.

Rezultatele proiectului de abia finalizat au fost prezentate la Congresul mondial AIPIA (Asociația industriei ambalajelor active și inteligente), în perioada 18-19 noiembrie, la Amsterdam. NanoPack dezvoltă ambalaje antimicrobiene bazate pe o combinație de nanomateriale naturale și uleiuri esențiale care prelungesc termenul de valabilitate al alimentelor și reduc risipa alimentară. Vorbind pe această temă, Ester Segal, profesor asociat la Institutul de Tehnologie din Technion-Israel, a declarat că Proiectul NanoPack, finanțat de UE, a efectuat o serie de teste antimicrobiene pe noul său film. Procesul a inhibat creșterea mucegaiului în pâine cu cel puțin trei săptămâni, creșterea duratei de valabilitate a cireșelor proaspete cu 40% și extinderea termenului de valabilitate a brânzei cu 50%. „În cadrul conferinței am prezentat rezultatele noastre industriei ambalajelor alimentare, comunității științifice, comercianților cu amănuntul și consumatorilor, întrucât suntem pregătiți să lansăm un film de ambalare flexibil comercializabil comercial”, a spus Segal. Filmul a urmărit înlocuirea sau reducerea la minimum a conservanților alimentari și a fost utilizat cu sau fără condiții de atmosferă modificate. Pentru realizarea acestui nou film activ se folosesc nanotuburi Halloysite. Nanotuburile eliberează încet uleiurile antimicrobiene din film, în spațiul capului alimentului ambalat. Acestea încetinesc în mod activ oxidarea, modificările de umiditate și creșterea microbiană, îmbunătățind siguranța alimentelor și crescând termenul de valabilitate al produsului alimentar ambalat, după cum informează DairyReporter.

67

“Degustă Italia” la București: România – a treia piață central și est-europeană pentru produsele agroalimentare italiene (după Rusia și Polonia) noiembrie 22, 2019 Vinul.ro

Cea de-a opta ediție a seriei de evenimente dedicate excelenței eno-gastronomice italiene “Degustă Italia” – derulată la Hotel Caro din București în data de 19 noiembrie, sub patronajul exclusiv al Ambasadei Italiei în România – a avut ca tematică specială cafeaua.

Potrivit unui comunicat de presă dat publicității de organizatori, însă, în afară de de prezentările și degustările dedicate acestui tip de produs, au avut loc peste 400 de întâlniri B2B în cadrul cărora profesioniștii români invitați – importatori / distribuitori horeca, manageri de restaurante / baruri / magazine gourmet /vinoteci, sommelieri – au putut cunoaște peste 50 de mărci alimentare italiene și peste 200 de produse, expuse de peste 30 de societăți și de către un consorțiu de producători italieni din 14 regiuni ale peninsulei italiene. 

Vinuri, produse din carne și pește, paste, măsline și brânzeturi, patiserie – vedetele “Degustă Italia” la București

La „Degustă Italia” au participat societăți cu o tradiție și o istorie deosebit de îndelungată, de peste 200 de ani în cazul unora dintre acestea. Producătorii italieni prezenți ieri au expus spre prezentare și degustare o gamă largă de produse: vinuri albe, vinuri roșii, vinuri roze, vinuri spumante, prosecco si alte tipuri de băuturi alcoolice, o paletă foarte amplă de tipuri de cafea, produse pe bază de carne, produse pe bază de pește, măsline, produse de patiserie și de panificație, paste făinoase, brânzeturi, produse semi-preparate etc.„Degustă Italia” reprezintă deja cel mai important eveniment-oportunitate din România pentru întâlnirea dintre oferta renumitelor – și mult căutatelor în întreaga lume, dar din păcate și copiate – produse alimentare italiene și profesioniștii români din domeniul horeca și a distribuției alimentare. „Degustă Italia” a fost sponsorizat de publicațiile HoReCa, Horeca Insight și Trends HRB, precum și de mărcile Acqua Panna, Acqua San Pellegrino, Astoria, Divella, Ferrero, M&N Italy Trading – De Longhi.

68

Despre “Săptămâna Bucătăriei Italiene” în lume – mii de evenimente în 110 țări

La eveniment au susținut prezentări Filippo Petz – Directorul Biroului de la București al ICE – Agenția pentru Comerț Exterior, Nicoletta Fioroni – reprezentanta Ambasadei Italiei la București, Violeta Anghel – reprezentanta platformei online E-mag si Andrej Godina – Trainer Autorizat Specialty Coffee Association. Filippo Petz le-a expus celor prezenți câteva cifre legate de ediția de anul acesta a Degustă Italia, precum și numeroase cifre interesante cu privire la relațiile economice dintre Italia și România în sectorul alimentar, în timp ce Nicoletta Fioroni a oferit o privire de ansamblu asupra seriei de evenimente “Săptămâna Bucătăriei Italiene în Lume”. Violeta Anghel le-a oferit invitaților la eveniment câteva motive, argumentate prin date statistice și cifre relevante pentru a-și promova afacerile în cadrul eMag marketplace, o platformă românească ce aduce la un loc clienții, partenerii precum și comunitățile locale care furnizează manopera.

„Degustă Italia” face parte din programul celei de-a patra Săptămâni a Bucătăriei Italiene în Lume, ce are loc în perioada 18 – 24 noiembrie 2019 în întreaga lume, promovată de Guvernul Italian și de Ministerul Afacerilor Externe și a Cooperării Internaționale. Potrivit comunicatului de presă al organizatorilor, la București, în afară de Agenția ICE, organizează evenimente speciale cu această ocazie și Ambasada Italiei, precum și Institutul Italian de Cultură. În cadrul celor trei ediții anterioare ale Săptămânii Bucătăriei Italiene au fost organizate peste 4.500 de evenimente în 110 țări. 

69

“Cultura gusutului” din Italia – la baza unor exporturi de produse agro-alimentare de 41 miliarde Euro în 2018 (din care vinuri de 6,2 miliarde)

Potrivit comunicatului orgnizatorilor, tema abordată anul acesta a fost „Educația alimentară: Cultura gustului” – o ocazie pentru a îmbina activitățile de promovare a sectorului agroalimentar italian cu momente de informare și reflecție asupra stilurilor de viață, asupra diferitelor modele alimentare și a efectelor acestora asupra sănătății, alături de redescoperirea teritoriilor de origine a produselor italiene și de acțiuni de combatere a fenomenului de “Italian Sounding”. O atenție specială va fi acordată Colinelor Viticole Prosecco din Conegliano și Valdobbiadene care anul acesta sărbătoresc înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial al Umanității UNESCO. În cadrul Săptămânii va fi omagiată și aniversarea a 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci, creatorul a numeroase invenții pentru gătit, prin organizarea a numeroase activități culturale.

Statisticile italiene indică faptul că exporturile de produse agricole și alimentare la nivel mondial au depășit în anul 2018 cifra de 41 miliarde de Euro (+2,5 % față de 2017), încurajând așteptările de realizare a obiectivului de a atinge valoarea de 50 miliarde de Euro la sfârșitul deceniului.

Anul 2018 a fost un an excepțional pentru exporturile de vinuri italiene, care a atins un nou record depășind 6,2 miliarde de euro, cu o creștere de 200 milioane față de anul anterior (+3,3%).

13,2 milioane de Euro este valoarea vinurilor importate din Italia în România în 2018. Cum arată balanța comercială?

Italia este țara europeană cu cel mai mare număr de produse agroalimentare cu denumire de origine și de indicație geografică recunoscute de Uniunea europeană: 823, din care 299 produse DOP, IGP, STG și 524 vinuri DOCG, DOC, IGT.  O mărturie în plus a înaltei calități a produselor “Made in Italy”, dar mai ales a legăturii puternice între excelențele agroalimentare italiene și teritoriul de proveniență.În 2018 Italia a fost a șasea țară furnizoare de produse agricole și agroalimentare pentru România, cu o valoare a produselor exportate de 456,8 milioane de euro (dintre care 371 milioane de euro de produse agroalimentare), cu o cotă de piață de 6,8%. Luând în considerare doar țările din Europa Centrală și de Est, ca piață de desfacere a produselor italiene, România e depășită doar de Polonia și Rusia. România a exportat către Italia, pentru același tip de produse 740 milioane de euro, dintre care produse alimentare și băuturi de 399,5 milioane de euro (în creștere cu 21,8%).  

70

Principalele produse alimentare italiene exportate către România în 2018 au fost: legume-fructe (58,7 milioane euro), produse alimentare diverse (48,6 milioane de euro), dulciuri (37,9 milioane de euro), carne și produse din carne (37,8 milioane de euro), cafea (34,2 milioane de euro), lactate și brânzeturi (29,3 milioane euro), conserve vegetale (22,8 milioane de euro), produse din pește (21,0 milioane de euro), băuturi alcoolice (20,5 milioane de euro), paste făinoase (13,5 milioane euro) și vinuri (13,2 milioane de euro).

Principalele produse exportate de România către Italia în anul 2018 au fost: produse vegetale, cereale (188,8 milioane de euro), legume-fructe (61,1 milioane de euro), carne și preparate din carne (49,1 milioane de euro), lactate și brânzeturi (13,5 milioane de euro), dulciuri (11 milioane de euro), miere (9,8 milioane de euro),  produse alimentare diverse (7,2 milioane de euro) și orez (5,7 milioane de euro).Pentru informații suplimentare: ICE Agenția Italiană de Comerț Exterior (bucarest@ice.it) www.ice.it/en/markets/romania/bucuresti 

* * *

FARMACIA VERDE – Iarba negilor, o planta cat o farmacie In nov. 22, 2019  

Rostopasca sau iarba negilor, cum i se spune în rural, este o plantă erbacee care înfloreşte la sfârşitul primăverii. Părţile care pot fi utilizate din plantă sunt tulpinile înflorite, din care se obţine sucul proaspăt, şi rădăcina. De precizat că aceasta trebuie uscată şi măcinată, după care este adminsitrată sub formă de capsule. Despre beneficiile terapeutice vă vorbește inginerul horticol Petre Biolan, în cadrul rubricii ”Minutul de sănătate”.

https://youtu.be/t5ldLDy2bM4

71

Exemplul unui tanar student la USAMV care continua traditia familiei In nov. 22, 2019 

Un tanar student la medicina veterinara, cu radacini in ruralul din Nasaud, continua traditia familiei si se va intoarce in Bistrita, ca fermier. Este o dovada in plus, confirmata si de datele statistice – peste 90 la suta dintre tinerii care intra in industria agricola provin din mediul rural, din familii de fermieri. Sa urmarim impreuna un interviu pe acest subiect, realizat de colegul nostru Marius Milea.

https://youtu.be/r3GBbO-Z-d0

* * *

* * *

72