Stiri 7 februarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 07.02.2020

1 EUR 4.7642

1 USD 4.3499

Alertă meteo ANM! Avertismentul meteorologilor! Vine gerul! Temperaturi de -22 de grade Iulian Luca 7 februarie 2020

Meteorologii avertizează că temperaturile vor scădea în întreaga țară, minimele urmând să coboare și la -22 de grade Celsius în unele zone. Vremea va fi în special geroasă în timpul nopții și dimineața.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o informare de ger, valabilă în toată ţara începând din această noapte şi până duminică dimineaţa.

Potrivit meteorologilor, în intervalul 8 februarie, ora 2:00 – 9 februarie, ora 10:00, pe parcursul nopţilor şi al dimineţilor vremea va fi geroasă în cea mai mare parte a ţării.Temperaturile vor coborî frecvent sub -10 grade şi local, mai ales în nord-estul, centrul şi sudul ţării, sub -15 grade, chiar până în jurul a -22 de grade Celsius în zonele depresionare.În plus, în funcţie de condiţiile locale, se va forma gheţuş.Pentru zona Bucureşti, meteorologii prognozează, în următoarele trei zile, o vreme rece, cu cer noros şi ninsori slabe, în special la începutul intervalului.Astfel, vineri, până la ora 22:00, cerul va avea înnorări după-amiaza şi la începutul nopţii, când temporar va ninge slab şi se va depune un strat nou de zăpadă de 2-5 cm. Vântul va sufla slab şi moderat (viteze de 25-40 km/h). Temperatura maximă va fi de 3-4 grade.De asemenea, în intervalul 7 februarie, ora 22:00 – 9 februarie, ora 10:00, vremea va fi geroasă dimineaţa şi noaptea, iar temperatura minimă va fi

1

cuprinsă între -12 şi -8 grade, mai scăzută în zona pre-orăşenească, spre -17 grade Celsius.În după-amiaza zilei de sâmbătă (8 februarie), maxima termică se va situa în jurul valorii de zero grade, cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat – cu viteze de 25 – 30 km/h. Cu preponderenţă, dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de producere a gheţuşului.ANM menţionează că, în funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, va actualiza informarea emisă vineri.

Agrometeo: Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol de până la 100 cm, în cultura grâului de toamnă, în limite scăzute și deosebit de scăzute  SIMONA DAN 7 FEBRUARIE 2020Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternicăși extremă), în cea mai mare parte a Dobrogei, Transilvaniei și Moldovei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, centrul, estul, izolat în vestul și sudul Munteniei, sudul Olteniei și al Crișanei, în perioada 8+14 februarie, potrivit prognozei agrometeorologice emise de Administraţia Naţională de Meteorologie.

De asemenea se prognozează că aprovizionarea cu apă a solului, va prezenta valori satisfăcătoare până la cele apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nordul, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și sud-estul Munteniei, nord-vestul, nordul, vestul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, sudul Dobrogei, nord-estul Banatului.

Pe ansamblu, culturile de câmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ, în aproape toate regiunile agricole ale ţării. Temperaturile minime negative din aer din primele zile ale intervalului, situate sub limitele biologice critice (-10°C…-15°C…-20°C) de rezistenţă a plantelor, în absenţa stratului protector de zăpadă, vor accentua gradul de vătămare al aparatului foliar la speciile de toamnă, fiind posibile brunificări ale vârfului frunzelor, precum şi îngălbenirea sau uscarea celor bazale. Totodată, va fi posibilă afectarea viabilităţii mugurilor de rod la pomii-fructiferi şi viţa de vie, funcţie de intensitatea şi durata gerului, în special în plantaţiile din centrul, estul, sudul şi nordul ţării.

2

Culturile de orzşi grâu de toamnă semănate în epoca optimă vor parcurge fazele de apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (25-100%), iar cele tardive, răsărirea şi formarea frunzei a treia (10-100%). Rapiţa înfiinţată în perioada optimă pe suprafeţe restrânse îşi va continua înfrunzirea (4-12 frunze), starea de vegetaţie a plantelor menţinându-se în general medie spre slabă. Pomii fructiferişi viţa de vie se vor afla în stadiul de repaus vegetativ în aproape toate plantaţiile. Pe terenurile cu expoziţie sudică, izolat se va putea semnala faza de umflare a mugurilor de rod, îndeosebi la speciile pomicole timpurii de sâmburoase. În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole în câmp vor fi întrerupte temporar, în majoritatea regiunilor agricole.

În aceste condiţii, agrometeorologii recomandă efectuarea controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomicole şi viticole, ectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole fără strat de zăpadăşi cu îngheţsuperficial la sol, aplicarea îngrăşămintelor organice în plantaţiile pomi-viticole; şi administrarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă.

APIA si SUBVENTII

Victorie română în Comisia de Agricultură a PE: cel care va încasa subvenţie trebuie să fie angajat în cel puţin un nivel minim de activitate agricolă şi/sau să furnizeze bunuri publiceAmendamentul adus propunerii de regulament de stabilire a normelor privind planurile strategice din noua Politică Agricolă Comună PAC post-2020 (COM/2018/392 final), în care se precizează că subvenţiile trebuie să ajungă doar la fermierii activi angajaţi în cel puţin un nivel minim de activitate agricolă sau care să furnizeze bunuri publice, iniţiat de europarlamentarii români, a fost acceptat de raportori în celebrele „shadow meetings” şi urmează să fie dezbătut şi cel mai probabil aprobat în plenul Parlamentului European (PE). astăzi, 17:26

Sursă foto: Daniel Buda/Facebook

   

3

„În urmă cu trei zile mi s-a votat un amendament la Regulamentul privind modificarea PAC, în sensul în care banii vor ajunge la adevăraţii fermieri. Ştiu din discuţiile cu producătorii agricoli că banii ajung, de foarte multe ori, la cei care poate nici nu ştiu măcar unde le sunt terenurile. Prin noua propunere pe care am făcut-o în PE se spune în felul următor: cel care primeşte subvenţie, trebuie să fie implicat într-o activitate agricolă, minimă şi/sau să fie furnizor de bunuri şi servicii publice”, a declarat eurodeputatul PPE, Daniel Buda, în cadrul conferinţei anuale a Clubului Fermierilor Români de joi, 6 februarie 2020.

De asemenea, eurodeputaţii români întreprind demersuri majore în ceea ce priveşte acceptarea propunerii de către legislativul european a plafonării voluntare a plăţilor directe.

Statele membre ale blocului comunitar vor avea de ales între două soluţii de plafonare, conform propunerii legislative. Mai exact, potrivit spuselor lui Buda, este vorba de o salarizare mai mare a forţei de muncă existentă la nivelul exploataţiilor şi care implică o plafonare de 100.000 de euro, iar cealaltă prevede ca 10 la sută din totalul plăţilor directe să fie redirecţionate către fermierii mici şi mijlocii, adică plata redistributivă.

„După nişte bătălii nu foarte uşoare în Parlamentul European am reuşit să venim cu o propunere din partea legislativului, astfel încât plafonarea să fie voluntară la nivelul statului membru. Statele membre vor avea posibilitatea să opteze pentru una dintre cele două variante pe care vi le spun acum: - fie plafonează la 100.000 de euro, cu deducerea a 50% din salariile angajaţilor, fie alocă 10% din sumele pe Pilonul I pentru fermierii mici şi mijlocii. Statul membru are posibilitatea să decidă care este varianta cea mai bună, până la urmă, pe care o va avea în vedere”, a precizat politicianul. „În acelaşi timp, evident că prin politicile naţionale şi politicile europene trebuie să fim preocupaţi să asigurăm până la urmă existenţa tuturor fermierilor, indiferent de dimensiunea acestora. Şi asta pentru că fiecare fermier acţionează în condiţii diferite sau condiţii specifice. Şi când spun fermieri, spun acei oameni care, într-adevăr, fac agricultură”.

Nu în ultimul rând, Buda a discutat despre perioada de tranziţie de la vechea PAC, la Politica Agricolă Comună post-2020. Faţă de propunerea Comisiei ca această perioadă să fie de doar un an, România îşi doreşte extinderea acesteia.

„Se discută în PE de perioada de tranziţie. Propunerea CE în momentul de faţă este că această perioadă de tranziţie să fie de un an, însă în opinia mea nu se va reuşi să fie într-un an de zile, ci cu siguranţă vom avea nevoie de

4

cel puţin un an de zile pentru a face această tranziţie între actuala PAC şi viitoarea PAC”, a mai declarat Daniel Buda.

O altă veste bună dată de eurodeputatul român este reuşita în ceea ce priveşte prelungirea şi după 2020 a acordării Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT), într-o perioadă de tranziţie lărgită, iar apoi pe tot parcursul exerciţiului bugetar. Totul, bineînţeles, este dus la nivelul negocierilor „din umbră” ale raportorilor, astfel încât să se genereze o majoritate care poate susţine în plen aprobarea amendamentelor.

„În ceea ce priveşte Ajutoarele Naţionale Tranzitorii, deoarece am văzut că sunt foarte multe discuţii în spaţiul public, vreau să vă spun că noi ştim propunerea Comisiei. Nu s-a gândit o astfel de variantă de lucru sau nu se acceptă ca pe mai departe să fie ANT-urile. În PE, am reuşit împreună cu alţi colegi din alte state să coagulăm o majoritate, astfel încât aceste ANT-uri să fie acordate şi în această perioadă de tranziţie, pe de-o parte, iar pe de altă parte ca ele să se regăsească şi în PAC post 2020”, a afirmat vicepreşedintele comisiei AGRI din PE.Pe de altă parte, el a arătat cu degetul către Comisia Europeană (CE) care consideră că unul dintre vinovaţii pentru schimbările climatice ar fi chiar sectorul agroalimentar.

„Fie că discutăm de ceea ce înseamnă combaterea schimbărilor climatice – şi aici aş vrea să dau un mesaj foarte clar către CE în primul rând, de aici, de la Bucureşti – că fermierii nu sunt cei care afectează biodiversitatea şi că fermierii trebuie să fie parte a soluţiei şi nu parte a problemei”, a adăugat europarlamentarul PPE. „Sunt extrem de deranjat că în multe documente ale Comisiei Europene sectorul agricol este făcut responsabil de ceea ce înseamnă schimbări climatice. Împotriva schimbărilor climatice trebuie să ne unim cu toţii, pentru că vedem ce se întâmplă până la urmă, dar sectorul agricol este parte a soluţiei şi nu parte a problemei”.

Joi, 6 februarie 2020, a avut loc la Palatul Parlamentului conferinţa anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment care a reunit peste 1.200 de persoane participante.

ASTĂZI, APIA ANUNȚĂ CĂ A VIRAT UN MILIARD DE EURO ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo  07 februarie 2020 OFICIAL APIA. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la această dată au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 819.254 fermieri (ceea ce reprezintă 97,02% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu sumă totală de 1.023.084.600 euro, se arată în comunicatul oficial APIA, transmis pentru AGROINFO.

5

Sursa banilor plătiți fermierilor:- 701.396.128 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);- 96.609.292 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);- 19.190.870 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional);- 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

Totodată, informăm că în perioada 16.10.2019 – 06.02.2020, Agenția a autorizat plăți (avans + plată regulară) aferente Campaniei 2019, în sumă totală de 2.342.413.975 euro, astfel:- 1.715.992.810 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);- 350.787.257 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);- 69.745.596 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional);- 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Subventii APIA! Peste 819.000 de fermieri autorizati pentru plata In feb. 7, 2020  

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la această dată au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 819.254 fermieri (ceea ce reprezintă 97,02% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu sumă totală de 1.023.084.600 euro, astfel:

701.396.128 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

96.609.292 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

19.190.870 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional); 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

6

Totodată, informăm că în perioada 16.10.2019 – 06.02.2020, Agenția a autorizat plăți (avans + plată regulară) aferente Campaniei 2019, în sumă totală de 2.342.413.975 euro, astfel:

1.715.992.810 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

350.787.257 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

69.745.596 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional); 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Ministrul Oros, despre plafonarea subventiilor primite de fermieri: Avem doua variante Februarie 7, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca Romania poarta negocieri pe subiectul plafonarii subventiilor agricole si ca pana acum sunt pe masa doua discutii: cea cu plafonarea voluntara cu plata redistributiva si cealalta, plafonarea la 300.000 de euro fara cheltuielile legate de forta de munca, noteaza Agerpres.„Pozitia oficiala a Guvernului Romaniei, a Ministerului Agriculturii privind plafonarea este urmatoarea: avem doua variante de negociere. In primul rand plafonarea voluntara, dupa o analiza socio-economica interna, cu plata redistributiva, iar o a doua varianta este plafonarea la 300.000 de euro, sigur in afara cheltuielilor legate de forta de munca”, a spus Adrian Oros.

7

Dacian Ciolos, reprezentant al Romaniei in Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European,  a explicat ca principala problema care a dus la discutia de plafonarea subventiilor e reprezentata de fermierii care primesc bani de la UE insa nu pot sa justifice modul in care au fost folositi.

„Pozitia mea este ca principala problema care a dus la acest obiectiv al plafonarii subventiilor si limitarii lor vine din perceptia care exista in spatiul public ca multi agricultori primesc bani, sute de mii, chiar milioane de euro si zeci de milioane de euro fara sa dea seama modului in care sunt folositi, doar plata la hectar”, a spus Ciolos.

Ciolos, despre plafonare: Romania nu pierde acei bani

Oficialul roman a mai explicat ca fondurile care depasesc plafonul stabilit vor ramane tot in tara si ca ar putea ramane chiar in ferma pentru care s-au acordat, cu conditia ca acestia sa fie folositi pentru investitii.

„Cred ca una dintre solutii pe care o putem oferi la o varianta de rezolvare a acestei chestiuni a plafonarii este ca suma ce trece de acel plafon – care si acela va fi negociat – trebuie sa fie clar ca ramane in tara. Deci, Romania nu pierde acei bani. In al doilea rand eu as sustine chiar ideea ca banii sau cea mai mare parte din banii respectivi sa ramana in ferma respectiva, dar cu conditia ca ei sa fie atribuiti unor masuri de investitii in domenii care sa raspunda la aceste provocari la care si agricultura trebuie sa faca fata si sa fie creatoare de oportunitati pentru agricultori. Adica investesti in tehnologia digitala pentru ferma, investesti in valorificarea produselor pe piata, investesti in atragerea de tineri si crearea de locuri de munca in ferme si in procese de diversificare a activitatii din ferma, care sa fie favorabile si comunitatii pe teritoriul pe care ai terenurile agricole. Cred ca aproape ca nu este fermier care sa nu aiba teren agricol pe cel putin doua sau trei comune. Daca venim cu astfel de idei eu cred ca putem cu totul justifica faptul ca banii respectivi sunt folositi pentru a atinge obiective care sunt stabilite ca prioritare la nivel european”, a mai spus Dacian Ciolos.

AFIR si FINANTARI

820.000 de fermieri primesc subvenții de peste un miliard de euro REDACȚIA FIR 7 FEBRUARIE 2020 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la această dată au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 819.254 fermieri

8

(ceea ce reprezintă 97,02% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu sumă totală de 1.023.084.600 euro, astfel:

– 701.396.128 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 96.609.292 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 19.190.870 euro din BN1 (cofinanţare de la bugetul naţional);

– 205.888.310 euro de la bugetul național.

APIA informează, de asemenea, că în perioada 16 octombrie 2019 – 06 februarie 2020, a autorizat plăți (avans + plată regulară), aferente Campaniei 2019, în sumă totală de 2.342.413.975 euro, astfel:

–1.715.992.810 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 350.787.257 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 69.745.596 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional);

– 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

9

Fermieri, antreprenori şi autorităţi publice au primit peste 56 de milioane de euro de la AFIR pentru proiecte de investiţii, în luna ianuarie  SIMONA DAN 7 FEBRUARIE 2020Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și a efectuat plăți către fermieri, antreprenori și autorități publice în luna ianuarie 2020 în valoare totală de 56,2 milioane de euro, din care 48,07 milioane de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, restul fiind asigurat din bugetul național, anunță AFIR într-un comunicat de presă.

Plățile au fost efectuate pentru decontarea cheltuielilor realizate de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru proiecte de investiții în agricultură.

Cea mai mare valoare a plăților efectuate o reprezintă suma virată către fermierii care au realizat investiții în exploatații agricole prin submăsura 4.1, respectiv 13,02 milioane de euro. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de plăți în valoare de 8,10 milioane de euro prin intermediul submăsurii 19.2 (Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală).

AFIR a plătit 7,97 milioane de euro către autoritățile locale, sumă aferentă proiectelor finanțate prin submăsura 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică). Plățile efectuate de AFIR în contul tinerilor fermieri, prin intermediul submăsurii 6.1 se ridică la 4,75 milioane de euro. De asemenea, au fost plătite 4,77 de milioane de euro beneficiarilor submăsurii 4.3 (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice).

Alte 3,76 milioane de euro au ajuns la procesatori care au obținut finanțare prin submăsura 4.2 (Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole). AFIR a efectuat plăți în valoare de 3,43 milioane de euro către fermierii care au investit în exploatații pomicole cu sprijin obținut prin submăsura 4.1a. Plățile efectuate de către Agenție pentru investițiile finanțate în sectorul non-agricol, prin submăsurile 6.2 și 6.4, se ridică la valoarea cumulată de 3,07 milioane de euro.

AFIR ANUNȚĂ ASTĂZI PLĂȚI DE 56 DE MILIOANE DE EURO!Agroinfo  07 februarie 2020 - COMUNICAT. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și a efectuat plăți către fermieri, antreprenori și autorități publice în luna ianuarie 2020 în valoare totală de 56,2 milioane de euro, din care 48,07 milioane de euro reprezintă

10

contribuția Uniunii Europene, restul fiind asigurat din bugetul național, anunță AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Precizăm că plățile au fost efectuate pentru decontarea cheltuielilor realizate de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru proiecte de investiții în agricultură.

Cea mai mare valoare a plăților efectuate o reprezintă suma virată către fermierii care au realizat investiții în exploatații agricole prin submăsura 4.1, respectiv 13,02 milioane de euro. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de plăți în valoare de 8,10 milioane de euro prin intermediul submăsurii 19.2 (Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală).

AFIR a plătit 7,97 milioane de euro către autoritățile locale, sumă aferentă proiectelor finanțate prin submăsura 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică). Plățile efectuate de AFIR în contul tinerilor fermieri, prin intermediul submăsurii 6.1 se ridică la 4,75 milioane de euro. De asemenea, au fost plătite 4,77 de milioane de euro beneficiarilor submăsurii 4.3 (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice).

Alte 3,76 milioane de euro au ajuns la procesatori care au obținut finanțare prin submăsura 4.2 (Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole). AFIR a efectuat plăți în valoare de 3,43 milioane de euro către fermierii care au investit în exploatații pomicole cu sprijin obținut prin submăsura 4.1a.

Plățile efectuate de către Agenție pentru investițiile finanțate în sectorul non-agricol, prin submăsurile 6.2 și 6.4, se ridică la valoarea cumulată de 3,07 milioane de euro.

Proiectul prin care se alocă 50 de hectare celor care vor să intre în programul tinerilor fermieri va fi aprobat prin Hotărâre de Guvern, săptămâna aceastaIonel Vaduva astăzi, 12:04

Proiectul de Hotărâre de Guvern care va reglementa acordarea unei suprafeţe de maximum 50 de hectare celor care vor să intre în programul tinerilor fermieri va intra pe agenda premierului în această săptămână, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, joi, 6 februarie 2020, cu ocazia conferinţei anuale a Clubului Fermierilor Români.

„Există o lege - 226/2016 - care prevedea posibilitatea ca tinerii fermieri să concesioneze sau să arendeze terenuri cu destinaţie agricolă, libere de contract, în suprafaţă maximă de 50 ha care aparţin domeniului public şi

11

privat al statului, aflate în administraţia ADS”, a precizat Oros. „Avem un proiect de HG care va ieşi în această săptămână prin care să alocăm câte 50 ha celor care vor intra în programul tinerilor fermieri şi va fi o suprafaţă considerabilă. Venim şi cu această nouă modalitate de încurajare a tinerilor fermieri”.

Sursă foto: Romulus Boancă/MADR

Oficialul guvernamental a mai vorbit şi de viitorul Plan Naţional Strategic (PNS) care vizează majorarea susţinerii financiare acordate tinerilor pentru instalarea în mediul rural, până la un plafon de 100.000 euro.

„În privinţa schimbului de generaţii, este un fenomen comun în toată Europa, şi anume îmbătrânirea forţei de muncă şi a antreprenorilor din agricultură. Schimbul generaţional trebuie făcut prin atragerea sau menţinerea tinerilor fermieri în agricultură şi este una dintre preocupările Politicii Agricole Comune şi este una dintre preocupările principale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Credem că este fundamentală consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale, pentru a deveni atractive noilor generaţii. Ştim că noua PAC post-2020 menţine sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri şi pentru dezvoltarea întreprinderilor rurale”, a continuat Oros. „În acest sens, propunerea de regulament aferentă viitorului Plan Naţional Strategic vizează un sprijin în creştere pentru instalarea tinerilor fermieri, în cuantum maxim de 100.000 euro şi introduce posibilitatea de combinare a acestui sprijin cu alte instrumente. (...) Încurajarea schimbului de generaţii în agricultura românească şi, în special, a tinerilor fermieri prin oportunităţile de finanţare oferite de PAC post 2020 în domeniul inovării va facilita procesele transformaţionale în sectorul agroalimentar, aceştia fiind mai deschişi să aplice tehnologii şi procese noi”.

În ceea ce priveşte pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană (CE) în decembrie 2019 denumit Pactul Ecologic European (PEE), Oros recunoaşte susţinerea pe care statele membre o manifestă faţă de acesta, dar consideră că PAC, aflată în interacţiune directă cu PEE, ar trebui să fie mai prietenoasă cu fermierii şi să permită alocarea unor fonduri mult mai substanţiale acestora.

12

„Proiectul de regulament cu privire la Planul Strategic 2021-2027, dar şi Planul Naţional Strategic pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) trebuie să cuprindă standarde şi cerinţe sporite, în privinţa obiectivelor legate de mediu şi climă, denumită generic Noua Arhitectură Verde. Ni se cere ca minimum 40 la sută din totalul veniturilor PAC să fie adresate acestor intervenţii care vizează schimbările climatice”, a mai adăugat oficialul guvernamental. „Această nouă provocare – Pactul Ecologic European – este asumată de majoritatea ţărilor şi de către Comisia Europeană. Noi suntem de acord că noua PAC trebuie să fie prietenoasă cu mediul, dar suntem preocupaţi, şi nu este numai cazul ţării noastre, mulţi dintre miniştri sunt preocupaţi ca această nouă Politică Agricolă Comună să fie prietenoasă şi cu fermierii. Pentru acest lucru aşteptăm încă multe clarificări şi, în primul rând, aşteptăm bani în plus.

Legat de elaborarea Planului Naţional Strategic, Oros a afirmat că principalul său partener, atâta timp cât va fi la conducerea MADR, vor fi asociaţiile.„Acolo găsim foarte multă expertiză, acolo găsim oameni care de 30 de ani trudesc într-un anumit domeniu din agricultură şi industrie alimentară şi suntem convinşi că prin consultările pe care le vom avea cu mediul asociativ, vom putea scrie un PNS cât mai bun, în aşa fel încât să nu repetăm greşelile care au fost făcute în anii care au trecut”, a mărturisit ministrul de resort.

El a punctat totodată că în contextul nevoii de a produce mai mult cu mai puţin, tehnologia digitală poate deveni un instrument esenţial pentru sustenabilitatea sectorului agricol şi pentru creşterea competitivităţii.

„Utilizarea tehnologiilor inovatoare este reflectată în efecte benefice socio-economice şi de mediu, cum ar fi creşterea producţiei, reducerea consumului de combustibil, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale fermierilor, menţinerea structurii solului, conservarea şi îmbunătăţirea caracteristicilor solului, scăderea semnificativă a riscului de eroziune şi creşterea rezervei de apă din sol. Toace acestea vor fi o prioritate a mandatului nostru”, a conchis Oros pe acest subiect.

Potrivit propriilor declaraţii, Oros are ca obiective ale mandatului său la şefia MADR sprijinirea asocierii „pentru că încă în România avem probleme cu această asociere”. De asemenea, Oros îşi propune să susţină sectoarele procesării, depozitării şi lanţurile pentru vânzare. În plus, el îşi va orienta atenţia spre zootehnie, „pentru că vrem să avem animale cu valoare genetică ridicată”. Totodată, MADR, sub mandatul Oros, va sprijini învăţământul agricol dual, „tocmai pentru a avea forţă de muncă responsabilă şi calificată, care astăzi este o problemă foarte mare şi pe care dumneavoastră, fermierii,

13

o simţiţi”. În fine, Oros are în vedere transformarea rapidă a zecilor de mii de ferme de subzistenţă în ferme de familie, comerciale, „care să reziste pe piaţă”.

Joi, 6 ianuarie 2020, la Palatul Parlamentului, se desfăşoară conferinţa anuală „Clubul Fermierilor Români”.

AFIR a decontat 56 de milioane de euro în luna ianuarie pentru investiţii realizate în agricultură  Mihai Gongoroi,   Mediafax 07.02.2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a autorizat şi a efectuat plăţi către fermieri, antreprenori şi autorităţi publice, în luna ianuarie 2020, în valoare totală de 56,2 milioane de euro, banii reprezentând decontarea unor proiecte de investiţii realizate în agricultură.

Din cele 56,2 milioane de euro, 48,07 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, restul fiind asigurat din bugetul naţional.

"Precizăm că plăţile au fost efectuate pentru decontarea cheltuielilor realizate de beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru proiecte de investiţii în agricultură", se arată într-un comunicat AFIR, remis, vineri, MEDIAFAX.

Cea mai mare valoare a plăţilor efectuate o reprezintă suma virată către fermierii care au realizat investiţii în exploataţii agricole prin submăsura 4.1, respectiv 13,02 milioane de euro. De asemenea, Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au beneficiat de plăţi în valoare de 8,10 milioane de euro prin intermediul submăsurii 19.2 - sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală.

AFIR a mai plătit 7,97 milioane de euro către autorităţile locale, sumă aferentă proiectelor finanţate prin submăsura 7.2 - investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică.

"Plăţile efectuate de AFIR în contul tinerilor fermieri, prin intermediul submăsurii 6.1 se ridică la 4,75 milioane de euro. De asemenea, au fost plătite 4,77 de milioane de euro beneficiarilor submăsurii 4.3 - investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice. Alte 3,76 milioane de euro au ajuns la procesatori care au obţinut finanţare prin submăsura 4.2 - sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole). AFIR a efectuat plăţi în valoare de 3,43 milioane de euro către fermierii care au investit în exploataţii pomicole cu sprijin obţinut prin submăsura 4.1a", se mai spune în comunicatul AFIR, remis, vineri, MEDIAFAX.

14

Alte plăţi efectuate de către AFIR pentru investiţiile finanţate în sectorul non-agricol, prin submăsurile 6.2 şi 6.4, se ridică la valoarea cumulată de 3,07 milioane de euro.

AFIR introduce o noua obligatie pentru beneficiarii de fonduri europene Februarie 7, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale informeaza beneficiarii Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) ca utilizarea semnaturii electronice pe formularele de plata aferente proiectelor de investitii este obligatorie. In acest sens, incepand din 24 decembrie 2019, formularele necesare au fost publicate pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Informatii utile >> Tipizate.

Astfel, pentru a solicita decontarea cheltuielilor realizate in cadrul proiectului finantat prin PNDR 2020, trebuie semnate electronic urmatoarele formulare tipizate:

Declaratii de esalonare investitii, TVA si sprijin forfetar; Cereri de plata avans, transe de plata, TVA si sprijin forfetar; Declaratii de cheltuieli si declaratii de venituri; Centralizatorul facturilor AP 1.2.3 si anexa – submasurile 9.1, si 9.1a.

Beneficiarii finantarilor PNDR 2020 care semneaza electronic trebuie sa completeze electronic formularele de plata si sa le incarce in sistemul electronic prin intermediul paginii de internet a AFIR. Aplicatia nu va mai solicita si incarcarea documentului tiparit, semnat olograf si scanat.

Precizam faptul ca aplicarea semnaturii electronice pe formularele tipizate este optionala acolo unde nu a fost prevazuta anterior in ghidurile solicitantului sau in procedurile de lucru obligatia aplicarii semnaturii electronice pana cel tarziu la momentul contractarii.

In cazul beneficiarilor care semneaza olograf, formularul de plata trebuie completat electronic, trebuie imprimat, semnat olograf, dupa care se scaneaza si se depune online impreuna cu formularul electronic pe pagina de internet a AFIR.

Completarea formularelor de plata se realizeaza conform Ghidului solicitantului, a anexelor aferente acestuia si a procedurilor in vigoare, disponibile pe portalul www.afir.info, iar depunerea tipizatelor se realizeaza online, direct pe site-ul AFIR.<

15

ALTELE

Klaus Iohannis anunţă că va negocia „la sânge” pentru ca România să primească mai mulţi bani europeni 07.02.2020

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze „la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

„Ideea este de a găsi prin discuţii de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la Bucureşti. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie.

Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune, sunt mai multe fonduri care vin în această categorie care pentru noi sunt vitale pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede.

De asemenea, pentru noi sunt foarte importante destinate agriculturii şi pe aceste două capitole sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România, dar sunt şi anumite condiţionalităţi care pentru noi sunt importante, de exemplu flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi.

Este, de asemenea, important ca de exemplu fondul de tranziţie spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. Astăzi am venit cu toate condiţiile pe care ni le dorim noi. Va fi o discuţie şi în final se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obţină cât de mult se poate”, a spus preşedintele Klaus Iohannis înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, conform Agerpres.

El a afirmat că România susţine o contribuţie a statelor la bugetul multianual al UE „un pic mai mare” de 1% din Venitul Naţional Brut.

„Trebuie să fim extrem de realişti. Ecuaţia este extrem de complicată, fiindcă sunt două feluri de state - unii care plătesc mai mult decât primesc şi unii care primesc mai mult decât plătesc. Noi suntem din categoria statelor

16

care primesc mai mult decât contribuim şi încă nu s-a ajuns în niciun fel la o înţelegere între cei care contribuie mai mult şi cei care primesc mai mult. Sunt state care rămân ferm pe poziţie că vor să plătească doar 1% din Venitul Naţional Brut şi aici sunt nişte calcule care arată că ajungem la o limită foarte mult în jos.

Propunerea Comisiei de la care am pornit discuţiile acum mai multă vreme au pornit de la o contribuţie de 1,1 şi ceva (n.r.- %), vă daţi seama că dacă se coboară spre 1, atunci suma totală va fi considerabil mai mică şi tăierile trebuie făcute undeva. Noi încercăm în continuare prin negocieri să ajungem totuşi la o contribuţie un pic mai mare decât 1% ca să fie bani la dispoziţie şi pentru coeziune, şi pentru agricultură şi pentru proiectele noi de cercetare, de Green Deal şi aşa mai departe”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a susţinut că este destul de complicat de legat finanţarea pe fonduri europene de statul de drept, însă a precizat că România nu se opune acestui mecanism.

„Noi suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până când elaborează criterii foarte concrete care se pot aplica. (...) Dacă se ajunge la o procedură clară, noi suntem ok cu ea”, a adăugat Iohannis.

Klaus Iohannis anunță că BATE CU PUMNUL în masă la Bruxelles: Va negocia 'la sânge' ca România să primească mai mulți bani Loredana Codruț  07/02/2020

Preşedintele României, Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze "la sânge" pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene. Totul în contextul în care România face parte din țările care primesc mai mult decât contribuie, lucru care a stârnit nemulțumirea statelor membre UE.

"Ideea este de a găsi prin discuţii de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la Bucureşti. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie.

17

Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune, sunt mai multe fonduri care vin în această categorie care pentru noi sunt vitale pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante destinate agriculturii şi pe aceste două capitole sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România, dar sunt şi anumite condiţionalităţi care pentru noi sunt importante, de exemplu flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi. Este, de asemenea, important ca de exemplu fondul de tranziţie spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. Astăzi am venit cu toate condiţiile pe care ni le dorim noi. Va fi o discuţie şi în final se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obţină cât de mult se poate", a spus Iohannis înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

El a afirmat că România susţine o contribuţie a statelor la bugetul multianual al UE "un pic mai mare" de 1% din Venitul Naţional Brut.

"Trebuie să fim extrem de realişti. Ecuaţia este extrem de complicată, fiindcă sunt două feluri de state - unii care plătesc mai mult decât primesc şi unii care primesc mai mult decât plătesc. Noi suntem din categoria statelor care primesc mai mult decât contribuim şi încă nu s-a ajuns în niciun fel la o înţelegere între cei care contribuie mai mult şi cei care primesc mai mult. Sunt state care rămân ferm pe poziţie că vor să plătească doar 1% din Venitul Naţional Brut şi aici sunt nişte calcule care arată că ajungem la o limită foarte mult în jos. Propunerea Comisiei de la care am pornit discuţiile acum mai multă vreme au pornit de la o contribuţie de 1,1 şi ceva (n.r.- %), vă daţi seama că dacă se coboară spre 1, atunci suma totală va fi considerabil mai mică şi tăierile trebuie făcute undeva. Noi încercăm în continuare prin negocieri să ajungem totuşi la o contribuţie un pic mai mare decât 1% ca să fie bani la dispoziţie şi pentru coeziune, şi pentru agricultură şi pentru proiectele noi de cercetare, de Green Deal şi aşa mai departe", a afirmat Iohannis.

Şeful statului a susţinut că este destul de complicat de legat finanţarea pe fonduri europene de statul de drept, însă a precizat că România nu se opune acestui mecanism.

"Noi suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până când elaborează criterii foarte concrete care se pot aplica. (...) Dacă se ajunge la o procedură clară, noi suntem ok cu ea", a adăugat Iohannis.

18

Klaus Iohannis a purtat o discuţie cu preşedintele Consiliului European privind suplimentarea fondurilor pentru Coeziune şi Agricultură: România are nevoie de alocări "substanţiale" în aceste domenii Alexandru Costea,   Mediafax 07.02.2020,

Klaus Iohannis a pledat, vineri, în discuţia cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru suplimentarea fondurilor acordate prin Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună la nivelul UE. Şeful statului a spus că România are nevoie de alocări "substanţiale" în aceste domenii.

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Charles Michel pentru a discuta pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, înaintea reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020.

"Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, Preşedintele României reafirmând susţinerea ţării noastre pentru un buget ambiţios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambiţioase. (...) Preşedintele României a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanţării corespunzătoare a Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între diferitele regiuni europene", potrivit unui comunicat transmis, vineri, către MEDIAFAX, de Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele a evidenţiat că, pentru România, recuperarea decalajului de dezvoltare faţă de media UE este o prioritate majoră şi că ţara noastră trebuie să beneficieze de alocări naţionale "substanţiale" pentru proiectele derulate în cele două domenii.

De asemenea, Iohannis a arătat că trebuie asigurate condiţii flexibile şi simplificate prin care proiectele să fie implementate, astfel facilitând accesul beneficiarilor la fondurile europene. În acelaşi timp, şeful statului i-a transmis lui Charles Michel că îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a fondurilor europene ar permite autorităţilor să adapteze aceste finanţări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

19

"În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, Preşedintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilităţi sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerinţelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanţărilor pentru infrastructura de bază, precum şi necesitatea identificării de soluţii care să permită finanţarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European", mai arată Administraţia Prezidenţială.

Iohannis a solicitat "menţinerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziţii line către o regulă N+2 şi a subliniat importanţa menţinerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleaşi niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum şi a unui nivel adecvat al prefinanţării".

Referitor la Politica Agricolă Comună, preşedintele a susţinut în faţa preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, că procesul de convergenţă externă a plăţilor directe trebuie să continue, astfel încât să permită reducerea discrepanţelor între fermieri la nivelul Uniunii.

"Preşedintele României a arătat, totodată, că ţara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăţilor directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii româneşti. În privinţa pilonului II al Politicii Agricole Comune, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creştere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene", potrivit comunicatului.

Anterior discuţiilor, Klaus Iohannis a anunţat, vineri, la Bruxelles, că urma să negocieze "la sânge" pentru a obţine mai mulţi bani pentru România.

"Pornim de la premisa că, în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor, trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie. Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune. Sunt mai multe fonduri care vin în această categorie, care pentru noi sunt vitale, pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante fondurile destinate agriculturii şi pe aceste două capitole suntem foarte hotărâţi şi sunt foarte hotărât să negociez la sânge, cum se spune, ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România", a declarat preşedintele.

Acesta susţine că fondul de tranziţie spre o economie mai verde nu ar trebui să facă parte din Politica de coeziune, ci să fie suplimentar.

20

Klaus Iohannis are planuri mari pentru România. Accesul la fondurile europene, simplificat Andreea Guțu 7 februarie 2020

Președintele Klaus Iohannis are planuri mari pentru România. Potrivit acestuia, în urma unor discuții, accesul la fondurile europene urmează să fie simplificat. De asemenea, se are în vedere și adaptarea acestor finanțări la nevoile anumitor regiuni din România.

Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că noul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să satisfacă nevoile diferite de dezvoltare şi convergenţă ale statelor membre şi să sprijine noile obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.

„În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii, asigurând, totodată, de disponibilitatea ţării noastre de a contribui constructiv la avansarea negocierilor pentru ajungerea, în cel mai scurt timp posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european. Preşedintele României a arătat că obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calităţii bugetului”, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Şeful statului a reafirmat că România susţine un buget „ambiţios”, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective.Klaus Iohannis are planuri mari pentru România, în următorii 5 ani

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că Uniunea şi-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019 – 2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reuşită a acestor obiective trebuie să fie susţinută de o finanţare corespunzătoare, precizează sursa citată.Iohannis a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanţării corespunzătoare a Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune,

21

reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între diferitele regiuni europene.El a subliniat că recuperarea decalajului de dezvoltare faţă de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră şi pentru România şi că, prin prisma acestor realităţi, ţară noastră trebuie să beneficieze de alocări naţionale substanţiale pentru aceste două politici.Accesul la fondurile europene urmează să fie simplificat

Preşedintele Iohannis a arătat importanţa asigurării unor condiţii de implementare flexibile şi simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene şi, în acelaşi timp, să permită autorităţilor să adapteze aceste finanţări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.Acesta a punctat, cu privire la Politica de Coeziune, o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, şi anume nevoia unei flexibilităţi sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerinţelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanţărilor pentru infrastructura de bază, precum şi necesitatea identificării de soluţii care să permită finanţarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.„Preşedintele României a solicitat menţinerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziţii line către o regula N+2 şi a subliniat importanţa menţinerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleaşi niveluri ca în actuala perioada de programare, precum şi a unui nivel adecvat al prefinanţării”, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Agricultura românească, o prioritate

Referitor la Politica Agricolă Comună, şeful statului a susţinut ferm necesitatea continuării procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, care să permită reducerea discrepanţelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene.El a arătat că România este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăţilor directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii româneşti. În privinţa Pilonului II al Politicii Agricole Comune, acesta a pledat pentru o creştere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene.Preşedintele Iohannis şi-a exprimat încrederea, în finalul întrevederii cu oficialul european, că argumentele prezentate vor fi reflectate, într-o manieră

22

corectă şi obiectivă, în opţiunile care vor fi supuse discuţiilor la reuniunea Consiliului European din data de 20 februarie.El a subliniat faptul că ajungerea la un acord asupra viitorului buget depinde de disponibilitatea tuturor statelor membre şi a instituţiilor europene de a avansa în direcţia unei soluţii echitabile, care sa poată genera consensul.Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European au avut această întrevedere pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021 – 2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie.

Dacian Ciolos: ”Facem o mare greseala daca ne concentram doar asupra PAC” In feb. 7, 2020 

Este o mare greşeală să ne concentrăm în viitor doar asupra Politicii Agricole Comune (PAC) şi a bugetului acesteia deoarece agricultura este îndreptăţită să apeleze şi la alte resurse financiare la care România va avea acces direct sau indirect din fondurile europene, susţine Dacian Cioloş, preşedintele Grupului Renew Europe, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în Parlamentul European.

„Politica Agricolă Comună (PAC) este principalul instrument european prin care agricultorii sunt ajutaţi să facă faţă provocărilor. În viitor facem o mare greşeală dacă ne concentrăm doar asupra PAC şi a bugetului PAC din diferite motive. Oricât efort am face, bugetul PAC nu o să mai crească. Trebuie să ne asigurăm că el nu scade şi că banii rămân în PAC pentru a face faţă provocărilor. Dincolo de bugetul PAC despre care tot vorbim de când România a intrat în Uniunea Europeană, trebuie să fim conştienţi că agricultura este cu totul îndreptăţită să facă apel şi la alte resurse financiare la care România va avea acces direct sau indirect din fondurile europene, la fondurile din politica de coeziune şi de dezvoltare regională şi la proiecte mari de infrastructură care ţin de agricultură, pentru toată partea de transformare, inclusiv transformarea digitală”, a spus Cioloş joi, la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultura Performantă, eveniment organizat la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, sectorul agricol român va putea apela şi la fondurile din Cercetare-Dezvoltare, dar acestea ar trebui să fie pilotate de sectorul productiv agricol şi nu doar de stat.

23

„Evident că statul are un rol cheie care nu poate fi înlocuit de altcineva, dar cred că nu mai este suficient ca statul să dea direcţia cercetării agricole din România. Asta trebuie să vină de la agricultori şi pot fi folosite şi aici fonduri europene. Mai sunt şi alte instrumente financiare care vor apărea în perioada următoare. Pactul Verde va fi însoţit şi de un fond de tranziţie justă, de care vor beneficia toate ţările afectate de procesul acesta de transformare, iar România este al treilea beneficiar după Polonia şi Germania. Aici sectorul agricol mai are nevoie de partea politică din România, pentru că în măsura în care va exista o viziune şi un plan multianual de însoţire a acestui proces de transformare a aplicării Pactului Verde, agricultura şi aici ar trebui să beneficieze de acest instrument”, a precizat Cioloș.

Fostul comisar european a mai subliniat că vor mai fi şi alte instrumente financiare de investiţii, care vor fi susţinute de bănci de investiţii cum sunt BERD, BEI şi alte bănci private. „Ar trebui privit ansamblul acestor oportunităţi care se deschid în faţă”, a transmis fermierilor preşedintele Grupului Renew Europe.

CIOLOS: E O GRESEALA SA NE CONCENTRAM DOAR ASUPRA PAC Agroromania.ro 07 Feb. 2020

Dacian Ciolos, europarlamentar si fost prim-ministru, spune ca este "o greseala" concentrarea "doar asupra PAC si a bugetului PAC".

"Politica Agricola Comuna (PAC) este principalul instrument european prin care agricultorii sunt ajutati sa faca fata provocarilor. In viitor facem o mare greseala daca ne concentram doar asupra PAC si a bugetului PAC din diferite motive. Oricat efort am face, bugetul PAC nu o sa mai creasca. Trebuie sa ne asiguram ca el nu scade si ca banii raman in PAC pentru a face fata provocarilor. Dincolo de bugetul PAC despre care tot vorbim de cand Romania a intrat in Uniunea Europeana, trebuie sa fim constienti ca agricultura este cu totul indreptatita sa faca apel si la alte resurse financiare la care Romania va avea acces direct sau indirect din fondurile europene, la fondurile din politica de coeziune si de dezvoltare regionala si la proiecte mari de infrastructura care tin de agricultura, pentru toata partea de transformare, inclusiv transformarea digitala", a spus Ciolos.

24

In opinia sa, agricultura Romaniei va putea apela si la fondurile din Cercetare-Dezvoltare, dar care "ar trebui sa fie pilotate de sectorul productiv agricol si nu doar de stat".

 "Evident ca statul are un rol cheie care nu poate fi inlocuit de altcineva, dar cred ca nu mai este suficient ca statul sa dea directia cercetarii agricole din Romania. Asta trebuie sa vina de la agricultori si pot fi folosite si aici fonduri europene. Mai sunt si alte instrumente financiare care vor aparea in perioada urmatoare. Pactul Verde va fi insotit si de un fond de tranzitie justa, de care vor beneficia toate tarile afectate de procesul acesta de transformare, iar Romania este al treilea beneficiar dupa Polonia si Germania. Aici sectorul agricol mai are nevoie de partea politica din Romania, pentru ca in masura in care va exista o viziune si un plan multianual de insotire a acestui proces de transformare a aplicarii Pactului Verde, agricultura si aici ar trebui sa beneficieze de acest instrument", a subliniat fostul comisar european. 

Nu in ultimul rand, Ciolos a mentionat ca vor mai fi si alte instrumente financiare de investitii, care vor fi sustinute de banci de investitii cum sunt BERD, BEI si alte banci private. "Ar trebui privit ansamblul acestor oportunitati care se deschid in fata", a transmis fermierilor presedintele Grupului Renew Europe.

Isărescu: 'Relaţia partenerială dintre fermieri şi bănci merită mai multă implicare din ambele părţi' Liviu GORDEA  07 februarie 2020 Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avut şi el o intervenţie în cadrul conferinţei naţionale a membrilor Clubului Fermierilor Români, desfăşurată miercuri la Palatul Parlamentului, unde au participat peste o mie de fermieri din toată ţara.

Chiar dacă nu a fost prezent în sală, Isărescu a transmis mesajul său de susţinere prin intermediul economistului şef al BNR, Valentin Lazea. Printre altele, el a vorbit despre potenţialul de dezvoltare al agriculturii noastre şi nu s-a ferit să facă câteva referiri la relaţia fermier-bănci, pe care o consideră de interes reciproc. Iată câteva dintre declaraţiile guvernatorului BNR:

"În calitatea mea de guvernator al Băncii Naţionale a României, instituţie responsabilă de elaborarea balanţei de plăţi, analizând împreună cu colegii din consiliul de administraţie datele, sunt la curent cu evoluţia şi contribuţia agriculturii la tabloul economic şi am văzut progresele, mai ales din ultimul deceniu. Sunt, desigur, edificat şi în privinţa provocărilor. Între altele, cele care trebuie să ducă la echilibrarea balanţei bunurilor produse în ţară şi ale celor importate, pentru a valorifica avantajele naturale şi de experienţă din activitatea agricolă. România importă încă prea multe produse agricole

25

raportat la ceea ce natural poate să producă în ţară. Fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin. O afacere economică bazată pe producţie constituie cea mai delicată alegere. Aş zice, totuşi, că afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate ci şi cele care dau şi cele mai mari satisfacţii, nu neapărat financiare, au valoare prin tradiţie, sunt certificate dar şi invalidate rapid de către consumatori".

"Ştiu că mulţi dintre fermieri se plâng de insuficienta implicare a băncilor comerciale în creditarea agriculturii. Ceea ce pot să vă spun este că relaţia partenerială dintre fermieri şi bănci merită mai multă implicare din ambele părţi. Lucrurile merită să fie rezolvate cu moderarea intereselor reciproce pentru câştig, aş zice chiar şi a nevoii de a evita pierderile. Este cazul ca fermierii şi bancherii să înţeleagă că banii daţi şi luaţi cu împrumut reprezintă obiectul unui legământ comun de afaceri.

Pentru un antreprenor, banii împrumutaţi nu pot constitui nici decum un substitut al capitalului propriu, pot doar să îl completeze pe acesta. După cum pentru un bancher, creditul nu trebuie să fie acordat cu supragaranţii sau să fie exploatat în mod litigios. Băncile sunt prudente în a-şi asuma riscuri, şi este firesc să fie aşa, întrucât au obligaţii faţă de deponenţi, dar şi ele ar trebui să conceapă creditul în termenii unei relaţii parteneriale viabile, mizând şi pe proiecţii ale dezvoltării afacerii împrumutatului".

Crama Isărescu

Pentru cine nu a aflat încă, Mugur Isărescu este şi un pasionat viticultor. În urmă cu aproape 20 de ani, acesta şi soţia sa au moştenit mai multe proprietăţi pe dealurile din apropierea oraşului Drăgăşani, judeţul Vâlcea. Mânat de gândul că bunicul său dinspre mamă, al cărui spirit gospodăresc fusese vestit, nu ar fi suportat ca ei să nu pună umărul la dezvoltarea tradiţiei moştenite de la podgorenii din partea locului, a făcut câteva achiziţii şi a ajuns astăzi la o suprafaţă optimă pentru o fermă medie de producţie de struguri de vin şi de masă. A dezvoltat ulterior şi o staţie de vinificare, iar toată această activitate a organizat-o într-o firmă de familie, de care se ocupă fiul său, Costin. Crama se întinde pe o suprafaţă de 40 de hectare, pe care sunt cultivate atât soiuri autohtone de struguri cât şi varietăţi consacrate la nivel internaţional. Casa Isărescu produce în medie 150.000 de sticle de vin pe an.

26

Tinerii vor putea primi maxim 50 de hectare de la stat 7 februarie 2020

Ministrul Agriculturii anunţă o vestă aşteptată de toţi fermierii! În cadrul Conferinței Anuale a Clubului Fermierilor Români 2020, acesta a spus că în zilele următoare va fi adoptat actul normativ prin care tinerii pot închiria sau concensiona suprafețe agricole de la Agenția Domeniilor Statului.După cum spune Adrian Oros, măsura a fost luată pentru a încuraja schimbul de generații în agricultura românească și în special a tinerilor fermieri prin oportunitățile de finanțare oferite prin post PAC 2020 în domeniul inovării. În plus, va facilita procesele transformaționale în sectorul agroalimentar, aceștia fiind mai deschiși să aplice tehnologii și procese noi.

Lege 226/2016 prevede posibilitatea ca tinerii fermieri să concesioneze sau să arendeze terenuri cu destinație agricolă libere de contract pe o suprafață maximă de 50 ha care aparțin ADS. Există însă şi un proiect de Hotărâre de Guvern care va fi publicat zilele acestea, prin care se vor aloca câte 50 ha celor care vor intra în programul tinerilor fermieri, ca o nouă modalitate de încurajare a tinerilor fermieri.

După adoptarea actului normativ anunțat de ministrul Oros, legea privind terenurile pentru tinerei va putea fi aplicată. Cererile pentru suprafețele de maxim 50 de hectare vor putea fi depuse la sediile județene ale Agenției Domeniilor Statului, programul urmând să fie gestionat direct de către MADR, fără implicarea autorităților locale. Astfel, se dorește ca în toamnă, tinerii să poate înființa primele culturi pe terenurile concesionate de la ADS.

27

……………………….

LEGISLATIV

Facilități fiscale pentru cei care donează alimentele aproape expirate, pentru a limita risipa alimentară    InCont.ro, 7 februarie 2020

Mai mulţi deputaţi au depus la Parlament o propunere legislativă care prevede facilităţi fiscale pentru cei care donează alimentele aflate aproape de data expirării, acestea fiind excluse din sfera livrărilor supuse plăţii TVA.

"Propunerea legislativă vizează modificarea a trei acte normative în scopul asigurării aplicabilităţii legislaţiei din domeniul diminuării risipei alimentare", precizează iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului, potrivit Agerpres.

Prin modificarea Codului fiscal "se clarifică regimul facilităţilor fiscale de care beneficiază donatorii prin excluderea alimentelor donate din sfera livrărilor supuse plăţii TVA".

De asemenea, se modifică Legea 217/2016 în aşa fel încât "încheierea contractelor de donaţie a alimentelor să fie mai facilă, fără să fie nevoie de încheierea lor în formă autentică".

Se modifică şi Legea 200/2018, redefinindu-se termenul de "operator receptor" astfel încât "să fie posibilă funcţionarea organizaţiilor neguvernamentale specializate în activităţi de transfer de alimente".

Potrivit proiectului, "operatorii economici care transferă alimente prin donare, în baza prezentei legi, beneficiază de facilităţi fiscale, aşa cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 25 alin. (4) lit. c), pet. 4, 5 şi 6, precum şi art. 270 alin. (8) lit. d)-f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare". În acest sens, sunt deductibile cheltuielile privind bunurile cu termen de valabilitate/expirare depăşit.

Nu este cuprinsă în sfera de aplicare a TVA livrarea "alimentelor destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind

28

diminuarea risipei alimentare, a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare şi a produselor agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare", mai prevede proiectul.

"Transferul alimentelor către operatorii receptori se face în baza unui contract încheiat cu respectarea prevederilor prezentei legi. Alimentele transferate se consideră a face obiectul darului manual, în sensul art. 1011 alin. (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de valoare", se mai stabileşte în actul normativ.

Proiectul introduce şi definiţia operatorilor receptori (organizaţiile beneficiare) ca fiind "operatorii din sectorul agroalimentar care desfăşoară activităţi înregistrate/autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, ce răspund de respectarea legislaţiei din domeniul igienei alimentelor după preluarea acestora de la operatorii donatori".

"În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, ministrul finanţelor publice, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emit ordinul comun de aplicare a prevederilor prezentei legi", mai prevede textul.

Iniţiatorii proiectului sunt Steluţa-Gustica Cătăniciu - deputat ALDE, Stelian-Cristian Ion - deputat USR, Varujan Pambuccian - deputat UAR (minorităţi), Emil-Marius Paşcan - deputat PMP, Florin-Claudiu Roman - deputat PNL, Alfred-Robert Simonis - deputat PSD, Szabo Odon - deputat UDMR şi Dragoş Gabriel Zisopol - deputat UER (minorităţi).

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, iar apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

………………….

INTERNE

FERMIERUL NICOLAE SITARU, NOUL PREȘEDINTE AL ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR DE PORUMB! Agroinfo 06 februarie 2020 -

COMUNICAT. ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE PORUMB DIN ROMÂNIA a organizat pe 5 februarie 2020, la  hotelul Crowne Plaza din Bucuresti, adunarea generală statutar constuită și alegeri

29

generale extraordinare. Noul președinte al APPR este fermierul Nicolae Sitaru din Ialomița, anunță APPR.

Directorul executiv, Alina Crețu, a prezentat raportul de activitate pe 2019, inclusiv raportul financiar-contabil, din care a reieșit că în anul care s-a încheiat acțiunile asociației s-au diversificat și intensificat,  reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil.

De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la 6 culturi  de câmp de importanță majoră pentru România  (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR).

În acest context, echipa APPR s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără în prezent 9 membri, dar se bucură și de expertiza unor consultanți veterani în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile si de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Adunarea generală a culminat cu alegerile pentru noua structură de conducere a APPR. Începând din acest  an, consiliul director va avea 7 membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți, președintele a fost desemnat dintre doi candidați, în persoana fermierului Nicolae Sitaru, iar fermierul Arnaud Perrein, fostul președinte APPR, va ocupa funcția de vicepreședinte.  Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

Adunarea generală a prefațat congresul anual al APPR care s-a desfășurat astăzi, pe teme de interes major legate mai ales de reforma politicii agricole comune (PAC) și de provocările cu care se confruntă fermierii europeni. Au participat decidenți politici, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, cercetători, jurnaliști. AGROINFO va reveni cu articole pe larg despre subiectele discutate.

“Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România; se

30

simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, ex-președintele APPR.

“Este o responsabilitate mare cu care am fost investit  și sper ca, impreuna cu consiliul director si echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca in viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și impreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc si acestea să fie in interesul tuturor agricultorilor”,  a spus președintele nou ales, Nicolae Sitaru.

„100% pentru Agricultură” Mihaela Prevenda Vineri, 07 Februarie 2020

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și compania NETagro lansează parteneriatul „100% pentru Agricultură”. Cele două entități își propun să vină în întâmpinarea fermierilor cu informații și soluții tehnice adaptate la agricultura românească a anului 2020.

Parteneriatul dintre APPR și NETagro presupune un program de testări și evenimente – conferințe tehnice dedicate culturii mari, experiențe și vizite în câmp, testări de tehnologii – menite să aducă în atenția fermierilor soluțiile practice. „Atât APPR, cât și NETagro, prin intermediul fermei-școală NETagro Farming, au concentrat o bună parte din activitatea lor pe testările anuale de produse și tehnologii în cultura mare, din dorința de a identifica soluții optime și alternative care să aducă randament și profitabilitate în ferme”, a precizat Alice Dănilă, specialist marketing al companiei NETagro.

Astăzi, fiecare exploatație agricolă se confruntă cu tot soiul de provocări, cele climatice și legislative fiind resimțite puternic de agricultori. Prin urmare, necesitatea de testare și de identificare a unor tehnologii eficiente, corelate cu schimbările din piață, precum și schimbul de informație tehnică aplicată adaptată nevoilor fermierilor au condus la parteneriatul dintre Asociația Producătorilor de Porumb și o companie de distribuție de input-uri pentru agricultură, NETagro fiind prezentă pe piața noastră de 14 ani. „În urma testărilor și experiențelor directe în câmp dorim să creăm un mediu dinamic, în care să existe un dialog deschis constant între noi și fermieri. Toate acestea pentru a afla care sunt nevoile și provocările agricultorilor, pentru a putea face schimb de informații tehnice aplicate și pentru a da

31

naștere unui nou tip de colaborare între producătorii agricoli și distribuitori”, a explicat Alice Dănilă.

APPR, de la fermieri pentru fermieri  Mihaela Prevenda Joi, 06 02 2020

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Confederației Europene a Porumbului, Ministerului Agriculturii, Parlamentului European, ai cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi: reforma Politicii Agricole Comune (PAC), provocările cu care se confruntă fermierii europeni.De remarcat că, acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără în prezent nouă membri, dar se bucură și de expertiza unor consultanți veterani în cercetarea agricolă.

32

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.Nicolae Sitaru, noul președinte al asociațieiÎncepând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.ANSVSA AVERTIZEAZĂ CRESCĂTORII DE ANIMALE!Agroinfo : 06 februarie 2020 -

AGROINFO. Pe fondul evoluției unor fenomene meteorologice severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zăpadă), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) avertizează crescătorii de animale și pe cei care transportă animale vii asupra unor reguli obligatoriu de respectat în asemenea situații.

Pentru crescătorii de animale:

Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ;Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se

33

va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.

Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei.La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;

34

Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului autovehiculului.

Din cauza condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps.

Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene, să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi a responsabilităţile legale care le revin în astfel de situații.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere.Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazarea, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.

Comunicat ANSVSA

Numărul de porci din România a scăzut cu 48% în zece ani, de la 5,8 milioane în 2009 până la 3,9 mil. în 2018. „În ultimii doi ani, pesta porcină africană a fost principalul factor ce a condus la scădere.“ Florentina Niţu 07.02.2020,

 Efectivul de porcine din România s-a diminuat cu 48% în perioada 2009-2018, iar trendul este descrescător, având în vedere prezenţa virusului pestei porcine africane, apărut în 2017, care a condus la sacrificarea a peste 540.000 de porci până în prezent.

35

Crescătorii de suine spun că pesta nu poate fi eradicată în următorii cinci ani şi susţin că în 2020 principala provocare a pieţei este ţinerea la distanţă a virusului de propriile ferme, prin luarea celor mai stricte măsuri de protecţie.

„În ultimii doi ani, pesta porcină africană a fost principalul şi cel mai important factor ce a condus la scădere. Cifrele mai vechi nu prezintă realitatea, pentru că exista o piaţă paralelă, a crescătorilor care aveau porci nedeclaraţi. Abia acum încep să fie înregistraţi porcii, deoarece despăgu-birile pentru pesta porcină se acordă doar dacă au fost declaraţi“, explică Cătălin Ene, administratorul Macro Suin, care creşte circa 27.500 de porci pe an.

Pierderile pot fi evitate prin folosirea inovațiilor Mihaela Prevenda Vineri, 07 Februarie 2020

Un studiu recent arată că fermierii pot evita pierderi de miliarde de euro protejându-și culturile cu produse inovatoare precum cele care conțin Isoclast™ activ. Studiul a fost prezentat la târgul Fruit Logistica, desfășurat în perioada 5-7 februarie 2020, la Berlin.

36

Studiul, realizat de grupul independent de consultanță Nomisma, a fost comandat de Corteva Agriscience pentru a explora beneficiile economice ale utilizării insecticidului inovator împotriva insectelor dăunătoare care se hrănesc cu seva plantelor de măr, piersic, roșie și cartof. Acest insecticid este disponibil pe piață cu denumirea Closer™.Potrivit studiului, pot beneficia de utilizarea produselor inovatoare care conțin Isoclast™ activ, culturi în valoare de 129 miliarde euro, dispuse pe 54,1 milioane de hectare, sau 31% din totalul zonei cultivate la nivel european.Se estimează că neutilizarea produselor inovatoare pentru protecția plantelor poate duce la pierderi de milioane de euro din valoarea producției în anul 2020, inclusiv:

O scădere cu 18% pentru merele de masă (interval -12%/-24%), reprezentând o pierdere de peste un miliard de euro;

O scădere cu 34% pentru piersici (interval -28%/-41%), reprezentând o pierdere de 1,2 miliarde de euro;

O scădere cu 33% pentru roșiile în cultură protejată (interval -27%/-40%), reprezentând o pierdere de 1,6 miliarde de euro;

O scădere de 10% pentru cartofi (interval -7%/-14%), reprezentând o pierdere de 1,3 miliarde de euro.

„Acest studiu a fost comandat pentru a înțelege potențialul acestui produs inovator ca parte a eforturilor noastre de a asigura sustenabilitatea ecologică și economică a culturilor-cheie din agricultura europeană. În calitate de lider mondial în acest domeniu, ne-am angajat să sprijinim fermierii în abordarea urgențelor provocate de noii dăunători și de schimbările climatice, asigurând în același timp o recoltă profitabilă, și să răspundem cererii consumatorilor cu privire la alimente sustenabile. Prin împărtășirea expertizei noastre și prin colaborarea cu jucătorii lanțului valoric, vom ajuta fermierii să își îmbunătățească rentabilitatea, iar comercianții și industriile alimentare vor dispune de surse sigure și viabile de aprovizionare”, a precizat Sonia Cavanna, expert tehnic Global Food Chain și European Food Chain Leader în cadrul Corteva Agriscience.Ersilia Di Tullio, Project Leader în cadrul Nomisma, a adăugat: „Am selectat țările cheie producătoare pentru fiecare cultură, în care apar principalii dăunători care se hrănesc cu seva plantelor, combătuți cu Isoclast (afidele, păduchii țestoși și musculița albă). De asemenea, am luat în considerare prezența virusurilor transmise de acești dăunători, în măsura în care acestea provoacă pagube relevante. Apoi, am simulat scenariul de impact pentru producția comercială a fiecărei culturi până în anul 2022, prezentând efectele reducerii eficienței portofoliului de protecție, fără

37

introducerea pe piață a noilor insecticide precum Isoclast. Datele au demonstrat că moleculele noii generații de insecticide, care asigură o eficiență maximă și un impact scăzut, sunt esențiale pentru protecția culturilor cheie analizate”.

REGLEMENTARI NOI PENTRU IMPORTUL DE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA IN AFGANISTAN 7 Februarie 2020 Georgiana

Republica Islamica Afganistan a introdus reglementari suplimentare referitoare la importul de produse de origine animala.Astfel, producatorii romani cei care exporta produse de orgine animala in Afganistan trebuie sa respecte cinci cerinte.

Transportul destinat exportului de produse animale trebuie sa fie insotit de certificatul de sanatate, aprobat/vizat de autoritatile veterinare oficiale, din tara de origine;

Sa detina certificat de sanatate si certificat HALAL din tara de origine; Sa aiba pe eticheta data de productie si data expiarii impreuna cu alte

specificatii, indiferent de marimea ambalajelor; Exportul stocurilor de carne de pui vechi, sub forma proaspata sau

congelata, este strict interzis in Republica Islamica Afganistan; Transportul destinat exportului de produse de origine animala catre

Republica Islamica Afganistan trebuie să fie conform standardului ISO2001.

Oros: Nu mai prelungim derogarea la neonicotinoide. Fermierii sa gaseasca alte solutii In feb. 7, 2020  

Fermierii care cultivă anul acesta sfeclă și porumb şi cărora li s-a permis să utilizeze seminţe tratate cu neonicotinoide au timp până anul viitor să găsească alte soluţii, pentru că derogarea nu se va mai prelungi după aceea, susține ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros.

„Există o decizie a Comisiei Europene prin care sunt interzise neonicotinoidele. În ultimii ani, s-au tot dat derogări pentru România şi Lituania pentru utilizarea acestor neonicotinoide. Când am venit la minister

38

era deja târziu să luăm o decizie foarte radicală şi de aceea am avut consultări atât cu apicultorii, cât şi cu fermierii. Astfel, am decis în ianuarie să nu mai prelungim această derogare, să interzicem utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui şi rapiţă şi am permis utilizarea pentru seminţele de sfeclă şi porumb”, a explicat Oros, joi, la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultura Performantă.

Întrebat ce ar trebui să facă fermierii care cultivau floarea soarelui şi care ameninţă că vor renunţa la această cultură, oficialul MADR a răspuns: „La fel ca şi în alte ţări, se găsesc alte variante”.

„Aceste derogări care s-au dat succesiv au fost tocmai în ideea de a se găsi ca şi în alte ţări alte soluţii. Există răgaz ca până anul viitor ca şi cei cărora li s-a permis să utilizeze neonicotinoide, respectiv cei care cultivă porumb şi sfeclă, să găsească alte soluţii. Noi nu mai putem prelungi această derogare. Deja suntem atenţionaţi de Comisie, atenţionare care a venit de fapt în noiembrie, iar noi în urma acelei atenţionări am luat decizia in ianuarie să prelungim posibilitatea folosirii neonicotinoide la cele două culturi, care nu sunt puternic melifere şi care sunt mai puţin dăunătoare pentru albine”, a mai explicat ministrul.

Tot ce trebuie sa stii despre ingrijirea albinelor pe timp de iarna In feb. 7, 2020   Familiile de albine rămân, de obicei, afară, în aer liber dar uneori se aplcă iernarea în cojoc sau,  foarte rar, stupii se mută în adăposturi special amenajate pentru ei. 

Pentru a trece cu bine de iarnă e important ca stupii să fie amplasaţi în zone fără vânturi puternice şi să fie protejaţi cu materiale izolatoare, mai ales în zilele foarte reci, ca aceasta.

39

În cazul zonelor cu vânt puternic, se poate apela la iernarea în cojoc, adică la protejarea cu materiale izolatoare a stupilor.

În vederea iernarii, familiile de albine se aseaza la o distanta de 10-15 centimetri una de alta, pe suporti, la o înălţime de 15-30 centimetri de sol, pe care s-a asternut un strat subtire de paie. Stupii se impacheteaza din toate partile cu paie formându-se în acest fel un strat izolator. Paiele de deasupra stupilor se acoperă cu carton asfaltat.

Şi în faţa urdinişului se aşează stuf, papură sau coceni pentru a împiedica intrarea frigului în stup.

Foarte rar, apicultorii apelează la iernarea în adăposturi. Aceasta este soluţia de salvare a familiilor slabe, mai bolnăvicioase şi este aplicată rar în cazul celor sănătoase.

Stările anormale din  familiile de albine în timpul iernii se stabilesc fara a deschide stupii prin ascultarea lor pentru aprecierea intensitatii zumzetului produs de albine si dupa cantitatea si starea albinelor moarte gasite pe fundul stupilor.

Ascultarea familiilor se face apropiind urechea de urdinis, lipind-o de peretele din fata al stupului sau folosind un tub de cauciuc cu diametrul de 1cm si lungime de 1 m, care se introduce cu unul din capetele in interiorul stupului prin urdinis, iar celalalt capat se apropie de ureche.

Zumzetul foarte slab asemanator fosnetului frunzelor uscate arată că familiile de albine nu au suficientă hrană. Completarea rezervelor de hrana se realizeaza cu miere in faguri sau cu zahar. Asfel, in cazul existentei unor rezerve de miere in faguri, acestia se aseaza langa ghemul de iernare de o parte si de alta a acestuia. In lipsa fagurilor cu miere se administreaza familiilor lipsite de hrana pasta de zahar cu miere, preparata din patru parti zahar pudra si o parte miere lichefiata, care se toarna peste zaharul pudra si se framanta pana la consistenta aluatului. Pasta de zahar cu miere se administreaza sub forma de turte invelite in tifon sau hartie perforata care se aseaza deasupra ramelor din ghemul de iernare.

Zumzetul puternic si existenta pe fundul stupilor sau al urdinisului a albinelor moarte cu abdomen umflat ne indica ca albinele sunt pe cale de a se imbolnavi de diaree din cauza proviziilor de o calitate necorespunzatoare (miere de mana) sau a consumului exagerat de hrana. In asemenea cazuri se recomanda sa se asigure conditii pentru executarea zborurilor de curatire

40

pentru ca albinele sa-si goleasca intestinul gros supraincarcat. Asemenea zboruri de curatire se executa in aer liber in orice zi insorita si calduroasa din timpul iernii. In cazul in care zborul de curatire nu se poate efectua afara din cauza temperaturilor scazute se recurge la zborul de curatire in camera, potrivit gazetadeagricultură.

Bazaitul puternic si nelinistit al albinelor precum si prezenta pe foaia de control a albinelor roase, fara capete si a excrementelor de soarece arata ca acestia au patruns in stup unde consuma proviziiile de miere si pastura, degradeaza fagurii si nelinistesc albinele producand imbolnavirea lor de diaree. Pentru a inlatura soarecii stupul se deschide, se desface cuibul, se omoara soarecii, inlaturandu-se neajunsurile produse de acestia.

Excesul de umiditate creaza o stare de disconfort si se observa prin prezenta pe foaia de control a albinelor mucegaite. In acest caz fagurii mucegaiesc, mierea se subtiaza si se altereaza, provocand imbolnavirea albinelor de diaree. Acest lucru se poate inlatura prin mutarea familiilor pe un loc insorit din vatra stupinei.

Cand la controlul familiilor de albine se constata un zumzet prelungit, plangator, se constata lipsa matcii din stup. In aceste cazuri familiile ramase orfane primesc o matca de rezerva iernata in afara ghemului sau familia de baza se unifica cu un nucleu cu matca.

Noul presedinte LAPAR, pus pe treaba: ”Readucem normalitatea” In feb. 7, 2020  39 0 A avut loc Adunarea Generală a LAPAR, în cadrul căreia a fost aleasă o nouă condecere. Pentru funcția de președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România a fost ales Nicu Vasile.

Agricultorul din județul Călărași a primit un mandat de 4 ani la conducerea organizației iar planurile pe care le are speră să readucă liniștea printre

membrii fermieri. https://youtu.be/nJ3dNsFWLTU

41

Municipiul Iasi intra in premiera in zona de supraveghere PPA In feb. 7, 2020  

Inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare au confirmat un focar într-o crescătorie amplasată fără forme legale în apropierea drumului judeţean care leagă Tomeşti şi Holboca, informează Ziarul de Iași.

„Ca urmare a confirmării oficiale a pestei porcine în data de 3 februarie la porcii domestici într-o locaţie neînregistrată, situată în apropierea DJ 249D, Holboca-Tomeşti (…), s-au întreprins următoarele măsuri: uciderea suinelor existente în locaţie la apariţia suspiciunii, dezinfecţia adăpostului, anexelor şi a perimetrului exploataţiei şi se instaurează zone de protecţie“ şi de supraveghere, informează Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Iaşi.Prima zonă, cu o rază de 3 km în jurul focarului, include localităţile Holboca, Dancu, Vlădiceni şi Tomeşti. A doua zonă, instituită pe o rază de 10 km acoperă, printre altele, Ungheni, Bosia, Mânzăteşti, Ţuţora, Bârnova, Păun, Vişan, dar şi cea mai mare parte a municipiului Iaşi.

Printre restricţiile impuse, cum ar fi interzicerea transportării animalelor sau hrănirea lor cu resturi alimentare de origine animală, trebuie făcut un recensământ oficial al tuturor categoriilor de porci din toate exploataţiile, se menţionează în adresa remisă tuturor primăriilor din judeţ de către conducerea executivă a DSVSA.

În ceea ce-l priveşte pe proprietarul crescătoriei care „a adus“ pesta porcină în suburbiile muncipiului Iaşi, acesta nu va fi despăgubit pentru pierderea animalelor. El a recunoscut că mai avusese animale moarte, dar pesta a fost identificată abia când, după o sacrificare, a supus carnea testelor obligatorii pentru trichineloză.

Bate vântul falimentului prin fermele de bovine Marian MUŞAT  07 februarie 2020 - În ultima perioadă, tot mai mulţi crescători de animale, ajunşi pe culmile disperării, au fost nevoiţi să renunţe la fermele lor în care au investit cu atâta speranţă şi bani, şi muncă, şi timp, şi suflet… „Dacă lucrurile vor continua în acest ritm, nu departe va fi vremea când vom vedea

42

vaci cu lapte doar la Muzeul Antipa. Împăiate!”, ne-a declarat un fermier greu încercat.

 Statisticile oficiale arată că în România efectivele totale de bovine s-au redus din 1990 încoace cu circa 70 la sută, ajungând acum undeva sub două milioane de capete.

„După 30 de ani, am renunţat la vaci!”Ionel Panaite, fermier din judeţul Galaţi, nu a avut ce face şi a luat o decizie radicală: a vândut ferma de animale bucată cu bucată. Cu mare durere în suflet! “Din toamna trecută, am renunţat, cu durere, la ferma de vaci, pentru că laptele livrat în baza unui contract semnat cu un procesator dintr-un judeţ învecinat nu a fost plătit nici până la această dată. Am de primit peste zece mii de euro. Acum trebuie să ne chinuim prin instanţele de judecată, să apelăm la avocaţi, la executori judecătoreşti, pentru a ne recupera banii”, ne-a declarat, cu amărăciune, fermierul gălăţean.

Aşadar, unitatea procesatoare nu şi-a respectat înţelegerile convenite şi nemaiavând bani să-şi cumpere furajele pentru iarnă, crescătorul de animale gălăţean a fost constrâns să vândă vacile pe unde a putut şi la preţuri de nimic! “În luna noiembrie 2019 am vândut o parte din cele peste o sută de vaci de lapte la un crescător din Bacău. În condiţiile în care nu ai bani de nutreţ şi vinzi iarna, sigur că le dai la un preţ de nimic! Restul, după cum am găsit: la un fermier 17 capete, la altul 16, iar la abator 15 animale.

Din efectivul rămas, am dat la bucată: câte o vacă-două la unii gospodari din zonă. Am predate şi la abator, unde am primit 10 lei pe kg de carcasă! Dacă a avut 200 kg, am luat 2.000 lei”, a calculat Ionel Panaite.Trebuie spus că în comunele judeţene, mulţi crescători au început să vândă din animale ca să poată supravieţui peste iarnă. Unii, care au copii la liceu sau la facultate, au recurs la acest gest disperat pentru a face rost de banii necesari ca să-şi ţină copiii în şcoli.În statistica oficială, la nivel judeţean sunt înregistraţi circa o sută de crescători de animale, dar, practic, mai sunt „în viaţă” doar câţiva... şi toţi au probleme cu livrarea laptelui sau a brânzei preparate.

„O lună de zile nu am avut cui da laptele!”

43

Ionel Panaite creşte vaci cu lapte de mai bine de 30 de ani. Imediat după Revoluţie s-a împrumutat de bani, a cumpărat animale şi şi-a făcut ferma. Deţine un adăpost pentru 120 de capete, dotat corespunzător cu toate utilităţile. De asemenea, dispune de 25 hectare de păşune închiriată de la primărie pentru a ţine animalele pe timp de vară. Ajunsese să exploateze 105 de văcuţe de lapte din rasa Holstein, din care 35 erau în lactaţie. Se pricepea să îngrijească de minune animalele, deoarece de profesie este tehnician veterinar. Numai el şi bunul Dumnezeu ştiu cât s-a chinuit să le menţină în viaţă!În vara trecută, n-a avut cui să predea laptele. Pe vremuri avusese un beneficiar serios, dar acela a vândut fabrica şi noul proprietar s-a reprofilat, fiind interesat mai mult de teren decât de activitatea de procesare. Aşa că, timp de aproape o lună, Ionel Panaite a tot făcut brânză, iar o parte din lapte l-a dat cui a vrut şi cui nu a vrut!

„Am trimis la abator două TIR-uri cu animale!”

Într-un moment de disperare, Ştefan Muscă a recurs la un gest extrem. Cu lacrimi în ochi, a urcat o bună parte din animalele fermei sale în autocamioane şi... la abator cu ele! „Asta a fost o răzbunare a mea pe Ministerul Agriculturii (!?!) Am depus un proiect pentru construirea unui abator mobil pentru Cooperativa «Fermierii Patrioţi» din România şi am primit răspunsul: eligibil fără finanţare. Până atunci umblau direcţiile agricole după noi, crescătorii de animale; s-a rugat şi fostul ministru Daea de noi să facem proiecte, pentru că sunt bani alocaţi prin program. Era benefic abatorul, pentru că nu mai vindeam animalul cu 3 lei kg la samsari! M-am enervat şi mi-am zis că în situaţia asta nu se mai merită să fiu sclavul lor! Şi am încărcat două TIR-uri şi am trimis 50 de vaci la abator cu toate că - vă spun sincer - multe dintre ele erau gestante, aveau şi viţei în burtă! Nu mai vreau ca în Tara Românească să fiu catalogat drept sclav!”, şi-a explicat motivele renunţării la cele 50 de văcuţe fermierul din comuna giurgiuveană Pietrişu.Fermierul din Giurgiu a avut în fermă un efectiv total de 110 vaci cu lapte. Acum a mai rămas cu 60. Mai are vreo 30 de viţeluşi, dar ce o să facă cu ei, numai Dumnezeu ştie!La două zile colectează 1.500 litri de lapte şi-l predă unui procesator din Târgovişte. Preţul este de 1,5 lei/l, dar banii îi primeşte după patru-cinci luni de zile! Nu-i convine deloc preţul. La banii pe care-i ia - după 150 de zile - nu e convenabil. Presupunem că în cele 150 de zile în care nu încasează nimic vaca nu mănâncă?!

44

Un ministru fără butoane la el?!

Ştefan Muscă are 35 de ferme în judeţele Teleorman şi Giurgiu cărora le efectuează Controlul Oficial al Producţiei. Pentru fermier, ca şi pe zona de sud a ţării şi fermele partenere, construcţia unui abator mobil era de mare utilitate. „Preparam cârnaţi şi alte produse din carne şi apoi megeam prin târguri cu lada frigorifică să vindem. Am fi scăpat şi noi de unele probleme! (...) M-au făcut să cumpăr şi o suprafaţă de teren la o distanţă 500 de m de localitate de fermă, am făcut şi alte cheltuieli în plus! Degeaba! Şi-au bătut joc de noi! Am strigat tot timpul în zadar: «Domnule, trebuie să întărim zootehnia, întărim şi fermele vegetale!»”, a conchis Muscă.Fermierul a fost la MADR, în delegaţia LAPAR, şi a discutat cu noul ministrul al Agriculturii. Ministerul are în vedere sprijinirea construcţiei de abatoare mobile, dar doar în zona montană. „După cinci ore de lucru, Adrian Oros mi-a zis franc: «Domnule Muscă, să ştiţi că până la urmă nu sunt butoanele la mine!» I-am răspuns: «Atunci de ce ai mai venit, domnule ministru? » M-am convins; are mandatul scurt şi nu merge şi nici nu va merge treaba (în agricultură - n.n.)”.

Preşedintele Cooperativei „Fermierii Patrioţi” din România şi liderul Filialei LAPAR Giurgiu, Ştefan Muscă, lucrează în agricultură de peste 30 de ani. A început ca tehnician la IAS Vedea - Giurgiu, iar după Revoluţie a continuat pe cont propriu. Ferma sa mixtă ajunsese la 600 ha de teren arabil în judeţele Teleorman şi Giurgiu şi la aproape 200 de capete de animale din mai multe specii. Cu doi ani în urmă, cumpărase vreo 70 de grăsuni, exemplare de rasă aleasă, cu material seminal din California, în greutate de 12 kg fiecare. A plătit pentru fiecare 350 lei de la un furnizor din judeţul Dâmboviţa. Apoi a venit pesta şi... adio porci!Traderii au schimbat contractele de achiziţii în favoarea lorMai mult decât atât! Ştefan Muscă a avut probleme şi cu traderii de cereale. „A fost un dezastru anul ăsta! Unii dintre achizitorii de cereale ne-au schimbat contractele de vânzare-cumpărare. Au venit spunând că nu mai pot să ne ia la 630 lei tona de porumb, cât aveam pe contract, ci la 450 lei! Cică ar fi fost blocat Portul Constanţa! Justificări din astea ieftine!”, a explicat fermierul giurgiuvean.

45

Un important fermier din sud renunţă la animale!La începutul acestui an, Ion Olteanu Constantin, un important fermier din partea de sud a ţării, anunţa pe pagina sa de socializare - cu părere de rău - că din martie va renunţa la a mai creşte vaci de lapte. Motivul: preţul laptelui extrem de scăzut face ca activitatea să fie neprofitabilă! Crescătorul de animale va da animalele cu speranţa că altcineva va avea grijă de ele şi va scoate şi profit!

Laptele de calitate este plătit extrem de prost“Din păcate, în martie văcuţele vor părăsi ferma! Este trist, dar într-o ţară cu aşa pământ bun suntem în postura să cumpărăm de la raft lapte din Ungaria şi Polonia. România nu este competitivă şi laptele nostru de calitate este plătit extrem de prost, ajungând, totuşi, în magazine care nu mai sunt ale românilor, la preţuri de 3,5 ori mai mari! Spune asta un fermier care are şi teren şi unul care are uşor acces la credite. Gândiţi-vă că pentru majoritatea crescătorilor de văcuţe este şi mai greu. Până când noi, românii, sau noi, producătorii (mai sunt şi străini care produc aici, fiind aproape români), nu vom reuşi să avem şi procesare, şi magazinul nostru, al producătorilor, nu vom reuşi! Vom hrăni doar gândurile de plecare în lume ale tinerilor noştri, fiindcă nu avem ce să le oferim”, a scris Ion Olteanu Constantin pe pagina sa de Facebook.

“Am găsit un tânăr inginer iubitor de animale”Agricultorul deţine o fermă cu un efectiv de circa o sută de vaci cu lapte, juninci şi viţeluşi din rasa Bălţată românescă îmbunătăţită cu Holstein. “Am vrut s-o vând din octombrie, dar nu au fost cumpărători. Mă gândisem ca într-un final să le duc la abator. Din fericire, iată, am găsit un inginer tânăr care a lucrat la noi, dispus să ia animalele. Băiatul e cam curajos şi are acces la programe ca tânăr fermier. Exploataţiile mari nu au programe şi proiecte accesibile momentan. Însă tinerii fermieri sunt sprijiniţi şi încurajaţi. Sunt sigur că noul crescător va reuşi să răzbească într-o afacere profitabilă”, ne-a declarat Ion Olteanu Constantin.Fermierul lucrează o suprafaţă de mai bine de 12.000 hectare de teren arabil în judeţele Teleorman, Olt, Ilfov şi Giurgiu.

Ionel Panaite: “Consider că este un adevărat sabotaj al economiei naţionale săvârşit de unităţile procesatoare care nu plătesc în termenul stabilit prin contract! Aştept o lege în agricultură în care fermierul să ştie pentru ce

46

munceşte! Acum o face degeaba! Şi mai aştept un act normativ ca unităţile beneficiare care nu plătesc la timp banii pentru marfa primită să fie pedepsite exemplar! Spre exemplu, un procesator dacă «termină» 20 de crescători de animale (ca şi mine), iată sunt 2.000 de vaci cu lapte care iau drumul abatorului sau aiurea. În fond, este un atentat la siguranţa alimentară!”

Ştefan Muscă: „E o bătaie de joc! Am nişte tăuraşi Angus extrem de frumoşi şi nu vine să-i ia nimeni! Intermediarii vor să-i cumpere la preţ de vacă! E strigător la cer! Adică să muncesc un an de zile ca să-i cresc, să-i îngraş şi apoi să vină bişniţarul să îi dau degeaba?! Sau să-i duc la abatorul de la Botoşani, care să-mi plătească 3 lei pe kilogramul de carne în viu!?”

Ion Olteanu Constantin: „Dau văcuţele cu speranţa că cineva va avea grijă de ele şi va putea scoate şi profit, deşi în condiţiile actuale sunt mici şansele. Dar este început de an; să fim optimişti şi să ne dorim cu adevărat să punem lucrurile la punct în ţara noastră”. Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

INDUSTRIE ALIMENTARA

Business-ul românesc care a devansat giganţi precum Danone şi Hochland în clasamentul procesatorilor de lapte românesc Ultimele tranzacții de pe piața lactatelor, precum achiziția Albalact și Dorna Lactate de către grupul francez Lactalis, au schimbat clasamentul procesatorilor de lapte românesc. Lăsând deoparte reorganizările pe companii, de departe cea mai mare urcare în clasament a avut-o procesatorul autohton Simultan, producătorul brandului SIM.  06 feb, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Producătorul brandului de lactate SIM, deținut de omul de afaceri Florin Herbai, a ajuns al patrulea cel mai mare procesator de lapte din România, arată o analiză realizată de ECONOMICA.NET pe baza informațiilor referitoare la prim cumpărătorii de lapte furnizate de APIA.

Aceasta după ce a devansat giganți precum Danone și Hochland, urcând de pe locul nouă.  Cu un an în urmă, procesatorul german Hochland, cu fabrici în Sighișoara și Sovata, era pe locul cinci, în timp ce francezii de la Danone, liderul pieței de iaurturi, cu o fabrică la București, ocupa ca și în 2019 poziția a șasea.Restul companiilor situate în 2018 între pozițiile nouă și patru au fost eliminate practic din clasament, urmare a achizițiilor. Este vorba despre Covalact SA, al patrulea cel mai mare procesator de lapte

47

autohton din 2018, Dorna Lactate SA, al șaptelea procesator din 2018 și Lactate Harghita SA, numărul opt în 2018, care au trecut în portofoliul Lactalis.   

Topul celor mai mari prim-cumpărători de lapte din România

Cum a fost posibil? "Există într-adevăr o creștere a noastră, dar nu este una spectaculoasă. Cred că poziția pe care ne aflăm acum (patru față de nouă ăn 2018 n.red) se datorează, pe de o parte , creșterii noastre și pe de altă parte a scăderii celorlalți", a declarat pentru ECONOMICA.NET Florin Herbai, proprietarul Simultan. Fără a avea cifrele în față, acesta estimează că în 2019 a procesat cu aproximatuv 30% mai mult lapte românesc decât în 2018. Conform informațiilor ECONOMICA.NET, o altă explicație pentru schimbările din clasament s-ar putea datora importurilor de lapte pe care procesatorii îl fac pentru a suplimenta cantitățile preluate de la fermierii din România.  Din datele INS, în primele zece luni ale anului trecut (ultimele date disponibile), România a importat 171,5 milioane de kg de lapte și smântână din lapte, cu 6,6% mai puțin decât în perioada similară a lui 2018. 

Cele mai mari importuri, decisive deci pentru balanța comercială cu lapte, se realizează însă în ultima perioadă a anului. Lapte insuficient în lunile de iarnă "Acum, spre exemplu, nu ne ajunge laptele de la fermele românești cu care lucrăm. În general, anual, lunile de iarnă sunt critice din acest punct de vedere pentru că producția locală de lapte scade, iar marile lanțuri de magazine (pentru care compania produce marcă proprie n.red)  au o creștere a consumului de 20-25% față de o perioadă obișnuită", mai explică patronul Simultan care preferă să folosească pentru brandul său SIM lapte cumpărat de la fermierii români. "Simultan este cel mai mare procesator de lapte cu capital integral românesc și percepția este că și laptele, nu doar acționariatul,  ar trebui să fie 100% românesc. De aceea, laptele de import îl

48

direcționăm pe liniile care produc laptele din programul laptele și cornul", a mai declarat omul de afaceri care a explicat și motivul pentru care nu a mai putut procesa lapte bio sub brandul SIM- nu avea fermieri de încredere din România și trebuia să importe din Ungaria. De altfel, pentru programul laptele și cornul, omul de afaceri produce prin compania S C Lactate Bicos SRL, cea care a câștigat licitația organizată de Consiliul Județean Timiș.

Compania produce, de asemenea, sub brandurile private ale marilor retaileri precum Kaufland sau Penny Market, astfel că, din estimările lui Herbai, 15% din cantitățile produse în 2019 au mers către programul "cornul și laptele", 50% pentru produsele sub brandul SIM și restul pentru mărcile private ale retailerilor. Investiții de 2,6 milioane de euro în extinderea capacității Fabrica Simultan de la Orțișoara procesează în momentul de față aproximativ 190.000 de litri de lapte pe zi, capacitatea fiind de 260-270.000 de litri. Din luna mai însă, procesatorul va dispune de o capacitate de 120.000 de litri în plus, urmare a unei investiții de 2,6 milioane de euro fără TVA din fonduri proprii. "Din mai vom instala o nouă linie de ambalare cu o capacitate de 8.000 de litri pe oră. Asadar, vom avea o capacitate totală de peste 400.000 de litri", a declarat Herbai. Compania a raportat în 2018 o cifră de afaceri de 14,8 milioane de euro și are 236 de angajați.

Producătorul Apemin Tuşnad, controlat de Gyarfas Kurko, şi-a majorat cu 40% capacitatea de producţie după o investiţie de 4 mil. euro Mădălina Panaete 07.02.2020

Compania, controlată de Gyarfas Kurko, a îmbuteliat 100 de milioane de litri de apă în 2019, iar în perioada 2018-2019 a investit peste 8 milioane de euro în modernizarea capacităţilor de producţie.  Apemin Tuşnad, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori de apă de pe plan local, a investit 4 milioane de euro într-o nouă linie de îmbuteliere a apelor minerale, linie care asigură o creştere de 40% a capacităţilor de producţie.

„Creşterea capacităţilor de producţie asigură flexibilitate în relaţia cu distribuitorii, asigurând livrarea în termen scurt a unor cantităţi semnificative de apă minerală carbogazoasă şi

49

plată, răspunzând astfel solicitărilor în creştere ale consumatorilor pentru produsele Tuşnad şi Artesia şi, totodată, acoperind consumul ridicat din perioada estivală“, spun reprezentanţii Apemin Tuşnad.

Grafic ZF: Top zece ţări după valoarea adăugată de industria alimentară şi a băuturilor (mld. euro)

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Grafic ZF: Evoluţia cifrei de afaceri şi a numărului de magazine Penny Market în România (2013-2020)

50

Retailerul Mega Image atacă noi oraşe: Oradea şi Sibiu Cristina Rosca

07.02.2020, Retailerul olandezo-belgian, cu peste 700 de magazine în România, are bugetate 95 de unităţi noi în 2020, dintre care 46 de supermarketuri Mega Image şi 9 de magazine de proximitate Shop & Go. Planul de expansiune include deschideri şi în oraşele Oradea şi Sibiu, unde reţeaua nu este încă prezentă.

„În 2019, am continuat ritmul accelerat al expansiunii şi dezvoltării pentru a ne consolida prezenţa în marile centre urbane, pe pieţele mature (...). În 2019, am depăşit numărul de 700 de magazine prin 92 de unităţi nou deschise, dintre care 53 de supermarketuri Mega Image şi 39 de magazine de proximitate Shop & Go. Am mers atât pe pieţe consolidate, cât şi în noi teritorii din ţară“, spun oficialii retailerului.

Mega Image este al doilea cel mai extins retailer modern din România, după Profi (care are circa 1.200 de magazine). Reţeaua de magazine de proximitate în franciză LaDoiPaşi are şi ea peste 1.000 de unităţi, însă grupează mai mulţi jucători tradiţionali. În termeni de cifră de afaceri este în top 5, conform celor mai recente date.

Retailerul Mega Image mai pune pe listă două „redute“- Oradea şi Sibiu - ca parte a unui plan de extindere cu 95 de magazine în 2020 Cristina Rosca 07.02.2020,

Mega Image, care are circa 700 de magazine, este al doilea cel mai extins retailer modern din România după Profi

♦ Retailerul olandezo-belgian are peste 700 de magazine în România, dintre care 92 au fost deschise în 2019 ♦ Acesta este cel mai rapid ritm din ultimii ani, numărul de magazine noi fiind cu 50% mai mare decât în 2018 ♦ Compania menţine ritmul şi în acest an, când are bugetate 95 de unităţi noi, dintre care 46 de supermarketuri Mega Image şi 49 de magazine de proximitate Shop&Go.

 „În 2019, am continuat ritmul accelerat al expansiunii şi dezvoltării pentru a ne consolida prezenţa în marile centre urbane, pe pieţele mature (...).

51

În 2019, am depăşit numărul de 700 de magazine prin 92 de unităţi nou deschise, dintre care 53 de supermarketuri Mega Image şi 39 de magazine de proximitate Shop&Go. Am mers atât pe pieţe consolidate, cât şi în noi teritorii din ţară”, spun oficialii Mega Image.

Ei adaugă că după expansiunea din ultimii ani pe pieţe noi, mature şi cu potenţial, precum Cluj-Napoca şi Timişoara, retailerul a continuat în 2019 cu extinderea în regiunea Moldovei – cea mai săracă zonă a ţării - prin deschiderea primelor supermarketuri în Focşani, Bacău şi Iaşi. Aici olandezo-belgienii au venit iniţial printr-o preluare, dar au şi deschis magazine de la zero.

GLOBAL

ÎN IANUARIE 2020 Preţurile mondiale ale alimentelor au atins un nou record al ultimilor 5 ani Călin Rechea Ziarul BURSA 07 februarie

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a înregistrat în ianuarie 2020 un nou record al ultimilor 5 ani, de 182,5 puncte (2002-2004=100), conform ultimului raport lunar de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură).

Creşterea anuală a indicelui agregat s-a temperat până la 11,3%, de la 12,2% în ultima lună a anului trecut, pe fondul unei creşteri lunare de 0,7%.

Preţul uleiului şi-a accelerat creşterea anuală până la 34,4%, de la 30,9% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 7%, iar preţul cărnii şi-a

52

temperat creşterea anuală până la 14%, de la 17% în decembrie 2019, în condiţiile unei scăderi lunare de 4%.

Preţurile produselor lactate şi-au temperat creşterea anuală până la 10,2%, de la 17% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 0,9%, în timp ce preţul zahărului şi-a accelerat creşterea anuală până la 10,3%, de la 6%, în condiţiile unui avans lunar de 5,5%.

Comunicatul de presă de la FAO arată că preţul uleiului, care a atins un maxim al ultimilor 3 ani, a fost influenţat de perspectiva reducerii ofertei globale, în condiţiile menţinerii unei cereri ridicate, mai ales din partea producătorilor de biodiesel.

În ceea ce priveşte preţul cerealelor, raportul FAO subliniază că acestea au fost influenţate de încetinirea livrărilor din Franţa, pe fondul grevelor care afectează activitatea porturilor, dar mai ales de publicarea unui raport privind introducerea cotelor de export de către Rusia până în 30 iunie 2020, în condiţiile preţurilor ridicate de pe piaţa internă.

Într-un comunicat de presă separat, referitor la perspectivele cererii şi ofertei de produse alimentare, noile estimări FAO arată că producţia mondială de cereale va atinge un nou record în 2019, de 2,715 miliarde de tone, după o creştere cu 2,3% faţă de 2018, pe fondul unei creşteri cu 4,3% a producţiei de grâu, până la 763,4 milioane de tone.

FAO mai prognozează o creştere cu 2,3% a comerţului mondial cu cereale în sezonul 2019/2020 faţă de sezonul precedent, până la 420,2 milioane de tone, în condiţiile unei creşteri cu 3,4% a comerţului cu grâu, până la 174 milioane de tone.

UNIUNEA EUROPEANA

Mere: producție mai mică, prețuri mai mari  REDACȚIA FIR 7 FEBRUARIE 2020 Prețurile merelor sunt semnificativ mai mari pe piața europeană decât media ultimilor cinci ani și peste cele din anul comercial trecut, în condițiile unei recolte moderate în 2019/2020 și cu mult mai redusă față de anul anterior.

53

Comisia Europeană preconizează că prețurile medii în acest an comercial vor depăși mult media ultimilor cinci ani, cu diferențe între statele membre și excepția Franței, care pe fondul unei recolte mai mari în 2019/2020 prezintă niveluri mai reduse decât în campania precedentă.

Producția totală de mere în Uniunea Europeană pentru anul comercial curent, 2019/2020, se cifrează la 10,5 milioane tone, cu 20% mai puțin decât în anul precedent. Cei mai mari producători sunt Polonia, cu 2,7 milioane tone (în scădere cu 44% față de anul precedent), Italia cu 2,2 milioane tone (-3%), Franța cu 1,7 milioane tone (+12%), Germania cu 912.000 tone (-17%).

Recolta de mere a României aferentă anului agricol 2019 este de 319.000 tone, cu 25% mai redusă decât producția record din 2018. Media perioadei 2014 – 2018 este de 340.000 tone.

Prețurile la producător (la poarta fermei, ambalate și sortate) în Uniunea Europeană au ajuns la o medie de 64 euro/100 kg în luna ianuarie a.c., peste nivelul din urmă cu un an (56 euro/100 kg).

Polonia, campioană europeană la producție

În Polonia s-a remarcat o creștere majoră a prețurilor față de nivelurile anterioare foarte scăzute, pe fondul unei producții record de 4,8 milioane tone în 2018 (dublul producției Italiei, al doilea producător UE). Astfel, în ianuarie 2020, prețul mediu al merelor în Polonia a ajuns la 37 euro/100 kg, cu mult peste cel de anul trecut, în aceeași perioadă, de 14 euro/100 kg. Media prețurilor poloneze în ultimii cinci ani a fost de 23 euro/100 kg.

Prețurile merelor italiene au revenit la nivelul celor din anul comercial precedent, după un debut, în luna august 2019, destul de slab (62 euro/100 kg în august 2019, față de 73 euro/100 kg în august 2018). În luna ianuarie a.c., prețul mediu al merelor în Italia s-a cifrat la 71 euro/100 kg, apropiat de prețul perioadei din anul precedent și apropiat de media ultimilor cinci ani, de 69 euro/100 kg.

Franța, o excepție pe piața europeană a merelor

În Franța, în anul comercial curent care a început în august 2019, prețurile au evoluat sub cele înregistrate în anul de marketing anterior, pe fondul unei producții mai mari, dar peste media de referință, din perioada 2014 – 2018.

54

În ianuarie a.c. au ajuns, însă, la nivelul din anul precedent, de 85 euro/100 kg.

În Germania, în campania curentă, prețurile au plecat de la un nivel mai redus decât cele din anul anterior, dar începând cu luna octombrie 2019 evoluează peste media din 2018 și peste media din ultimii cinci ani. În ianuarie a.c., au ajuns la 58 euro/100 kg, față de 48 de euro cu un an în urmă.

Doi factori importanți influențează prețurile producătorilor europeni: cererea pe piața Uniunii Europene, care este posibil să fie scăzută conform estimărilor Comisiei Europene, și dinamismul operatorilor comerciali în activitatea de export pe piețele țărilor extra-UE.

Cel mai produs soi de mere în Uniunea europeană este Golden Delicios (21%), urmat de Gala (11%) și Idared (9%).

În România, merele Golden aveau, în decembrie 2019, un preț de 46 euro/100 kg la producător. Cele mai scumpe erau în Franța (81 euro/100 kg), iar cele mai ieftine în Polonia (32 euro/100 kg). Media UE pentru merele Golden a fost, în decembrie 2019, de 59 euro/kg.

Potrivit Bursei Române de Mărfuri, merele la producător în România sunt cotate la 2.760 lei/tonă, în ușoară creștere față de începutul anului (2.750 lei/tonă) și peste nivelul de la începutul lunii decembrie 2019, de 1.900 lei/tonă.

România, în top 30 mondial al țărilor cu cel mai mare deficit de balanță în comerțul cu mere

România este dependentă de merele de import, pentru satisfacerea consumului intern.

Într-un clasament mondial, care urmărește cele mai negative balanțe comerciale ale statelor în comerțul global cu mere, România se plasează pe locul 28, cu o balanță negativă de 46,9 milioane euro la nivelul anului 2018. Soldul negativ în comerțul internațional cu mere crește continuu începând cu anul 2011. În 2018, România a importat mere în valoare de 48,8 milioane euro și a vândut de 1,9 milioane euro. Statele cu cel mai mare deficit de balanță pe produsul mere sunt Germania, Rusia, Marea Britanie.

55

Prețul laptelui în UE, relativ stabil REDACȚIA FIR 7 FEBRUARIE 2020

Scumpirea furajelor cu 2,9% și scăderea costului energiei cu 4,2% au determinat evoluții ale prețurilor produselor lactate pe piața Uniunii Europene, astfel:– Prețul pentru laptele crud a crescut ușor la poarta fermei, până la 35,6 eurocenți/kg în decembrie 2019, cu 0,1% peste cel din urmă cu o lună, și este estimat la același nivel în ianuarie a.c.;

– Prețul untului a ajuns la 363 euro/100 kg, în medie, în a cincea săptămână din anul în curs, în scădere cu 0,4% față de prețul mediu din ultimele patru săptămâni;

– Prețul laptelui praf degresat (SMP) a ajuns la 262 euro/100 kg, înregistrând o creștere cu 1,1% în ultimele 4 săptămâni;

– Prețul pentru laptele praf (WMP) este acum la 306 euro/100 kg, consemnând o creștere cu 0,8% în ultimele 4 săptămâni.

Pe piața internațională, evoluțiile au fost diferite. În Noua Zeelandă, prețurile laptelui au crescut din nou în decembrie 2019, până la 33,8 cenți/kg, cu 6,7% mai mari față de noiembrie 2019 și cu 18,8% peste cele din august 2019. În SUA, au scăzut ușor în decembrie 2019, cu 5,9% față de noiembrie 2019 și au ajuns la 43,4 cenți/kg.

În ultimele două săptămâni, s-a consemnat o creștere semnificativă a prețului untului în Oceania (+ 5,3%) și a fost remarcată scăderea prețului pentru unt în SUA, cu 3,0%.

În Uniunea Europeană și SUA, prețurile untului sunt aproape la același nivel.

Prețul cărnii de porc, în scădere  REDACȚIA FIR7 FEBRUARIE 2020 Prețul cărnii de porc scade în Uniunea Europeană din a doua săptămână a lunii decembrie 2019.

În săptămâna a cincea din acest an, prețul mediu al carcasei de porc pe piața Uniunii Europene (clasa S-E) a ajuns la 182,31 euro/100 kg, cu 5,6% mai mic decât în urmă cu o lună, și cu 0,1% sub

56

nivelul din săptămâna anterioară. Comparativ cu nivelul din urmă cu un an, prețul a crescut în medie cu 36% pe piața europeană, conform DG Agri..

În România, prețul mediu al carcasei de porc în săptămâna care a început la 27 ianuarie a.c. a fost 192,93 euro/100 kg (191,45 euro/100 kg clasa S; 195,02 euro/100 kg clasa E), coborând de la 230,15 euro/100 kg cât era la jumătatea lunii decembrie 2019. Cu un an în urmă, în decembrie 2018, era cu 75 de euro mai mic, respectiv 154,98 euro/100 kg. Numărul sacrificărilor de porci în România a scăzut cu 7,8%, în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, fiind pe penultimul loc în UE din acest punct de vedere. Sacrificări mai reduse a avut Grecia, cu 11,6%. Lituania, Slovacia, Slovenia au înregistrat cele mai mari creșteri, cu 11,8%, 9,6%, respectiv, 4%.

Evoluția prețului cărnii de porc în România în anul 2020 și 2019

Sursa: DG Agri

În Bulgaria, cel mai mare preț. În Belgia, cel mai redus

Cel mai mare preț pentru carcasa de porc în UE a fost consemnat în Bulgaria, în săptămâna a cincea din anul curent, 225,03 euro/100 kg (preț mediu clasa S-E), iar cel mai mic în Belgia, 158,41 euro/100 kg. Belgia acoperă 5% din producția de carne de porc a Uniunii Europene, cu peste un milion de tone în 2018.

Prețurile medii ale primilor cinci producători de carne de porc din UE, în săptămâna care a început la 27 ianuarie a.c., au fost :

Germania – 191,06 euro/100 kg; 23% din producția de carne de porc a UE;

Spania – 177,33 euro/100 kg; 20% din producția de carne de porc a UE;

57

Franța – 165,89 euro/100 kg; 10% din producția de carne de porc a UE; Polonia – 181,29 euro/100 kg; 9% din producția de carne de porc a UE; Danemarca – 204,58 euro/100 kg; 7% din producția de carne de porc a

UE.

Evoluția prețului mediu al cărnii de porc în Uniunea Europeană, în anul 2020 și 2019

Sursa: DG Agri

Exporturile de carne de porc din Uniunea Europeană au crescut cu 19% în primele 11 luni din 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, până la 4,35 milioane tone carcasă, în special pe baza livrărilor în China și Hong Kong, cea mai mare piață de import a produselor de porc din lume (3,3 milioane tone achiziționate anul trecut până în luna noiembrie).

Purceii se scumpesc

Prețul purceilor continuă să crească pe piața Uniunii Europene, ajungând la 66,5 euro/cap de animal în a cincea săptămână din 2020, cu 55,4% mai mult decât în urmă cu un an, cu 2,9% peste prețul din urmă cu o lună și cu 0,7% mai mult decât în săptămâna precedentă.

Un acord pentru taxe zero în schimburile comerciale cu Vietnamul

..................................................................................

MAROC

Curmali din semințe de pe vremea lui Iisus 6 februarie 2020 (R.C.) Lumea ca lumea 2Au obținut curmali din semințe de pe vremea lui Iisus. Este performanța inedită reușită de cercetătorii israelieni care au folosit în

58

acest sens semințe descoperite într-o fortăreață construită de Irod cel Mare, arată The Guardian.

Sute de semințe s-au păstrat în fortăreața antică și în peșteri aflate între Munții Iudeei și Marea Moartă. Specialiștii au plantat semințele de curmal dar numai câteva au încolțit.

Cele șase semințe care au prins rădăcini au fost botezate de specialiști Adam, Iona, Uriel, Boaz, Judith și Hannah.

Curmalii ar fi fost cultivați în lumea arabă și în Mesopotamia de peste 6.000 de ani fiind unii dintre cei mai răspândiți palmieri din zona Iudeei antice.

“Curmalele erau unul dintre cele mai importante produse exportate din Iudeea și erau celebre”, spune Sarah Sallon, directoarea Centrului de cercetare medicală naturistă ”Louis Borick” din partea Organizației medicale Hadassah de la Ierusalim.

Cercetătorii au prezentat rezultatele investigațiile lor în Science Advances arătând că au plantat 32 de semințe descoperite în diferite situri din Deșertul Iudeei, inclusiv în Masada și în peșterile din Qumran, locul celebru pentru descoperirea manuscriselor de la Marea Moartă. Numai șase dintre aceste semințe au încolțit. Echipa de savanți a datat semințele din care au răsărit plantele botezate Adam și Hannah ca provenind de undeva dintre secolele I și IV, E.N. Unele semințe au încolțit după câteva săptămâni, altele după șase luni.

“Semințele de azi sunt cu aproximativ 30% mai mici decât cele care creșteau în Iudeea acum 2000 de ani”, au afirmat cercetătorii.

59

De asemenea, analizele au stabilit că semințele mai vechi proveneau din zonele estice. Adam și Matusalem sunt apropiate de varietățile crescute în zilele noastre în zonă. Hannah și Judith seamănă cu arborii crescuți în Iraq iar Uriel, Boaz și Iona prezentau atribute genetice specifice varietăților moderne de curmali din Maroc.

CHINA

China, import record de carne de porc pana in 2020. Tara va cumpara peste 4,6 milioane de tone de carne Februarie 7, 2020

Banca olandeza Rabobank apreciaza ca importurile de carne de porc ale Chinei vor ajunge in 2020 la un nivel record, de 4,6 milioane de tone. In conditiile in efectivele de porcine ale Chinei au fost devastate de pesta porcina africana, cel mai mare consumator de carne de porc din lume va avea nevoie de cinci ani pentru refacerea efectivelor, noteaza Agerpres.

Rabobank a estimat ca importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record inca din acest an, ajungand undeva intre 3,1 si 3,3 milioane de tone, incluzand aici si importurile de organe de porc, in crestere fata de 2,1 milioane tone anul trecut.

Aceste estimari vin dupa ce o epidemie de pesta porcina africana s-a raspandit in tara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificati, iar multi fermieri au fost descurajati in a-si reface fermele. Chiar daca majorarea preturilor in ultima perioada i-a stimulat pe marii producatori sa inceapa sa isi refaca fermele, Rabobank sustine ca efectivele de scroafe vor incepe sa produca abia anul viitor, iar oferta de carne de porc isi va reveni incepand din 2021.

Rabobank: importurile Chinei reprezinta un sfert din comertul mondial de carne de porc

„Ne asteptam sa vedem importuri record si o productie la un minim istoric in 2020″, se arata in raportul Rabobank.

Banca olandeza sustine ca importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa anul viitor undeva intre 2,3 si 2,6 milioane tone, adica un sfert din

60

comertul mondial, la care se vor adauga importuri de organe de porc de 1,5 pana la 2 milioane tone. In paralel, productia de carne de porc a Chinei se estimeaza ca va scadea cu un sfert in acest an comparativ cu 2018, pana la 40,5 milioane de tone, si cu inca 10 pana la 15% in 2020 comparativ cu 2019.

SANATATE si GASTRONOMIE

Apă minerală tămăduitoare. Se îmbuteliază în România și ajută în tratamentul multor boli grave  Elena Oceanu·

Apă minerală tămăduitoare. Are un conținut extrem de mare de magneziu, iar specialiştii spun că reprezintă un excelent remediu natural.

În localitatea Vâlcele, nu departe de municipiul Sfântu Gheorghe, există un izvor cu apă minerală tămăduitoare, cu un conținut extrem de mare de magneziu, prin urmare reprezintă un excelent remediu natural pentru una dintre bolile secolului – stresul.

Destructurată molecular

Este una dintre puținele ape minerale medicinale din țara noastră care se îmbuteliază manual și se vinde în magazine, potrivit Agerpres.

Unii dintre specailişti spun că apa structurată la pulsul Pământului, la 7,85 Hertz, este compatibilă energetic cu organismul uman, în timp ce apa destructurată molecular, bătută cu pompele, tratată, supusă la presiuni mari, pierde din calitatea și energia pe care ar trebui să o aducă organismului”.

Numeroase studii și cercetări au fost făcute de academicieni și oameni de știință în acest sens, printre aceștia numărându-se japonezul Emoto Masaro, autorul bestseller-ului ”Messages from Water”.

Ca un fapt inedit, studiile de care puțină lume știe sunt cele ale unui pionier în studiul apei, respectiv Henri Coandă.

Apă minerală tămăduitoare. Bogată în fier

Apa minerală de Vâlcele, cunoscută încă de pe vremea romanilor, conține peste 335 miligrame de magneziu la litru, numărându-se într-un clasament mondial în primele 20 din lume la acest capitol. Specialiștii spun că magneziul este responsabil de producerea a circa 325 de reacții biochimice

61

în organismul uman, iar lipsa acestuia este asociată clinic cu boli precum Alzheimer, angină pectorală, anorexie, accidente vasculare, boli cardiovasculare, calculi renali, crampe musculare, constipație, depresie, diabet, dereglări tiroidiene, scleroză, etc.

Foarte bogată și în fier, această apă este recomandată în tratamentul anemiilor și în perioada de convalescență, pentru indigestii, astenii, stări de somnolență sau apatie, colite și enterocolite, precum și pentru tratarea afecțiunilor biliare. De asemenea, are efecte benefice în prevenirea osteoporozei, astmului și bronșitelor cronice, spasmofiliei, afecțiunilor psihice la copii, fiind recomandată și persoanelor care se tratează prin regimuri dietetice de boli cum ar fi cancerul, psoriazisul, scleroza în plăci, tumorile benigne sau leucemia.

Băile de la Vâlcele sunt pomenite în primul compendiu de ape minerale ale Europei, scris în 1773 de Lucas Wagner, profesor la Universitatea din Viena. În 1861, revista pariziană „L’Ilustration” recomanda Vâlcele drept una dintre cele mai bune stațiuni balneare din Europa, ce rivaliza la acea vreme cu celebra Karlovy Vary.

Printre cei care au descoperit beneficiile apelor minerale și ”băilor clocotitoare” de la Vâlcele s-au numărat nu doar oameni simpli, ci și celebrități și capete încoronate, cum ar fi țarul Serbiei, Milos Obrenovici. Se spune că acesta ar fi fost adus pe targă la Vâlcele, de unde a plecat pe picioarele lui, iar drept mulțumire a donat banii pentru construirea bisericii ortodoxe din localitate care mai există și în ziua de azi.

DOSAR

În Baia Mare a început producerea unui nou model de camion –  Marius Vişan

La Baia Mare a început producerea unui nou model de camion. Acesta se numeşte Truston, iar firma care îl asamblează este ATP Trucks Automobile.

62

Primul său produs, Truston, este echipat în variante de basculantă şi betonieră, şi este asamblate 100% la Baia Mare. În momentul de faţă, sunt finalizate pe linia de asamblare primele 10 autoutilitare, pentru 3 dintre ele fiind deja semnate contracte cu clienţi din Baia Mare, Bucureşti şi Bistriţa.

În versiunea Standard de echipare, TRUSTON vine cu: preinstalare camere, climatizare automată, volan multifuncţional, Cruise Control, senzori ploaie-lumină, cumputer de bord, scaun pneumatic pentru şofer, volan îmbrăcat în piele artificială, cabină mare cu pat şofer, suspensie pneumatică la cabină, sistem electronic de control al frânării (EBS), sistem antiblocare a roţilor în frânare (ABS), sistem electronic de control al stabililităţii (ESC), sistem electronic de control al tractiunii (ASR). 

TRUSTON vine cu un  motor puternic de 430 CP, 316 kW, cuplu maxim 2060 Nm (1000 -1400). Cutia de viteze este ATP Truck – Fast, manuală, cu 16 trepte. Sistemul de suspensie prevede arcurile cu 11 foi pe faţă şi 13 foi pe spate. TRUSTON este aşadar suficient de robust încât să permită transportarea unor greutăţi cu 33% mai mari decât era posibil până acum.

 

* * *

63

Sodexo România trece la următorul pas. Sistemele de plată mobilă câștigă teren   Alecsandru Ion 7 februarie 2020

Utilizatorii pot descărca gratuit aplicația Sodexo atât pe dispozitivele Android cât și Apple, marcând astfel o premieră pe piața locală. Tot mai mulți utilizatori de carduri Sodexo au trecut la sistemele de plată mobilă.

În ultimele două luni, 10% din totalul utilizatorilor de carduri Sodexo au trecut la sistemele de plată mobilă, realizând tranzacții în valoare totală de 3,5 milioane de RON.Sodexo România a oferit utilizatorilor platformelor Android și Apple posibiltatea plăților mobile pentru toate produsele Sodexo – Gusto, Cadou, Cultura, Turist.Iar utilizatorii pot descărca gratuit aplicația Sodexo atât pe dispozitivele Android cât și Apple, marcând astfel o premieră pe piața locală a furnizorilor de beneficii extra-salariale, unde Sodexo este singurul care oferă ambele soluții mobile de plată.”Sodexo România a atins o rată de digitalizare de 70% pentru tichetele sale de masă, totalizând un million de utilizatori care au făcut trecerea către cardul Sodexo. Orașe precum Timișoara și Sibiu înregistrează un nivel de digitalizare și mai mare, de 80%, arătând interesul angajaților din România pentru soluțiile digitale.”Următorul pas”

Cu Apple Pay și Sodexo Pay, Sodexo România face următorul pas în dezvoltarea sistemelor de plată mobile, fiind totodată recunoscuți cu un premiu pentru eforturile noastre”, a declarat Sven Marinus, CEO Sodexo Pass România.Utilizatorii Sodexo au acces la o rețea de parteneri ce numără 30.000 de locații, restaurante, cafenele, fast-food-uri, magazine pentru cadouri, librării, pensiuni, hoteluri și agenții de turism, unde pot utiliza cardurile Sodexo.

64

Sodexo Pay, aplicația gratuită dezvoltată pentru utilizatorii Android a fost lansată anul trecut în luna octombrie, Sodexo devenind astfel primul emitent de carduri și vouchere din România care oferă un sistem de plată mobilă utilizatorilor de Android.Aplicația Apple Pay a fost lansată în decembrie 2019 și oferă utilizatorilor de iOS o metodă sigură și simplă de a plăți, rapid și convenabil, folosind cardurile Sodexo.Sodexo România este parte a Grupului Sodexo, lider mondial în domeniul serviciilor pentru calitatea vieții. Compania activează pe piața din România de peste 20 de ani, oferind companiilor o gamă complexă de beneficii extra-salariale pentru angajați. Peste 30.000 de companii și 2 milioane de angajați utilizează deja produsele Sodexo.

* * *

Panourile fotovoltaice ar putea fi îmbunătăţite pentru a genera energie şi pe timp de noapte Aurelian Mihai - 7 Feb 2020

Denumite „panouri anti-solare”, noile dispozitive rămân folositoare şi în absenţa radiaţiei solare, folosind în schimb răcoarea nopţii pentru a genera energie într-un alt mod.

Principala problemă cu panourile fotovoltaice este că pot genera energie doar câteva ore pe zi, folosirea la scară largă punând probleme serioase companiilor de electricitate, care trebuie să acopere din alte surse necesarul de energie pe timpul nopţilor. Mai este şi problema eficienţei, parcurile fotovoltaice având nevoie de spaţii întinse pentru instalare, terenul ocupat nemaiputând fi utilizat pentru agricultură sau în alte scopuri.

Cercetători din întreaga lume lucrează la îmbunătăţirea eficienţei panourilor solare, care în prezent captează doar o parte din totalul energiei primite de la solare. Chiar şi panourile solare de înaltă eficienţă sunt dezavantajate în comparaţie cu alte surse de energie neregenerabilă, deoarece nu pot genera electricitate decât noaptea.

Panourile anti-solare descrise de experţii Universităţii din California ar putea umple acest gol integrând şi un sistem pentru generarea de energie pe timp

65

de noapte, care în mod paradoxal le-ar putea îmbunătăţi eficienţa şi pe timp de zi.

Panourile solare funcţionează absorbind lumina solară, însă doar o mică parte din aceasta este convertită efectiv în electricitate, restul fiind în căldură reziduală care încinge suprafaţa celulelor fotovoltaice, reducându-le eficienţa. Soluţia propusă de cercetători este captarea căldurii solare, înmagazinarea folosind rezervoare cu lichid termoizolate, urmată de radierea prin aceleaşi panouri pe timpul nopţii. Electricitatea este generată prin efect termoelectric, eliminând sub formă de radiaţie infraroşie căldura acumulată pe timpul zilei.

Echipa estimează că celulele termoradiative ar fi capabile să genereze doar un sfert din cantitatea de electricitate a unui panou fotovoltaic cu suprafaţă similară, funcţionând pe timpul zilei. Aceasta este în principal o consecinţă a energiei reduse a luminii infraroşii.

* * *

ANSVSA: recomandari pentru protejarea animalelor pe timp de ger si ninsori abundente Februarie 7, 2020

Pe fondul evolutiei unor fenomene meteorologice severe (temperaturi deosebit de scazute, caderi masive de zapada), ANSVSA recomanda:Pentru crescatorii de animale:

Asigurarea unui adapost corespunzator pentru animale, care sa poata oferi protectie fata de actiunea directa a frigului si zapezii;

Asigurarea unor cantitati suficiente de apa si furaje corespunzatoare atat cantitativ cat si calitativ;

Asigurarea bunei functionari a echipamentelor de adapare si de furajare; se va acorda o deosebita atentie in mod special instalatiei de adapare, avand in vedere riscul de inghet al acesteia.

Verificarea disponibilitatii echipamentelor de rezerva, in principal a generatoarelor de energie electrica in cazul fermelor comerciale;

La orice modificare a starii de sanatate sau de bunastare a animalelor precum si la aparitia unor modificari comportamentale, detinatorul are

66

obligatia ca pe langa masurile enumerate mai sus, sa anunte urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sanatate a animalelor din localitatea respectiva sau DSVSA local. De asemenea, in cazul in care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afecteaza bunastarea animalelor, proprietarii sunt obligati sa anunte de urgenta primaria sau DSVSA local pentru a fi luate masurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

Sa nu efectueze transporturi de animale in conditii meteo cu temperaturi foarte scazute, vant puternic si caderi masive de zapada, decat daca este neaparat necesar;

Transportatorii sunt obligati prin lege sa nu transporte animalele intr-un mod care le-ar putea provoca rani sau suferinte inutile;

Inainte de a pleca la drum, se verifica daca exista conditii adecvate de microclimat in mijlocul de transport, hrana si sursa de apa potabila si daca acestea pot fi asigurate pe intreaga durata a transportului.

Transportatorii trebuie sa verifice traseul si alte aspecte legate de calatorie inainte ca animalele sa fie incarcate in mijlocul de transport, astfel incat, dupa incarcarea acestora, plecarea sa se faca cat mai repede pentru a micsora durata calatoriei.

La temperaturi scazute, densitatea de incarcare a animalelor in mijlocul de transport va fi redusa cu cel putin 25% din capacitatea maxima de incarcare autorizata in functie de specie, talie, varsta si stare fiziologica;

In cazul in care calatoria nu incepe in cel mai scurt timp de la imbarcare, soferii trebuie sa aiba planuri de urgenta pentru a ingriji animalele, in functie de necesitati;

Pentru calatorii de peste 8 ore, sistemele de ventilatie din vehicul trebuie sa fie capabile sa mentina temperatura de comfort termic in compartimentul animalelor;

Precizam ca, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scazute. In cazul in care in timpul calatoriei temperatura ambientala coboara sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport sa fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;

Bovinele sunt rezistente la temperaturi scazute cu conditia ca, in mijlocul de transport sa nu existe curenti de aer rece;

67

Ecvinele pot fi transportate si in situatia in care temperatura ambientala coboara sub -20° C cu conditia ca, mijloacele de transport sa fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atentie deosebita se acorda si vitezei de transport, numarului de opriri precum si varstei animalelor transportate.

Sistemul de ventilatie trebuie sa asigure distributia uniforma a aerului, iar autonomia lui trebuie sa fie de cel putin 4 ore, independent de functionarea motorului autovehiculului.

Din cauza conditiilor meteorologice exista riscul aparitiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate in timpul calatoriei si totodata identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilatie (se ridica parul/blana), ingramadire (pentru a conserva caldura), letargie si somnolenta, colaps.

Conducerea Autoritatii a dispus DSVSA judetene, sa intreprinda demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unitatilor administrative locale, transportatorilor si altor detinatori de animale, cu privire la masurile specifice pentru asigurarea bunastarii animalelor in perioadele de iarna in care se inregistreaza conditii meteorologice severe si a responsabilitatile legale care le revin in astfel de situatii.

Prevederi aplicabile administratiilor locale:

Consiliile locale trebuie sa se asigure ca exista posibilitati de colectare si neutralizare a deseurilor animaliere;

Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligatia ca, in adaposturile animalelor, sa asigure respectarea normelor de protectie a acestora, respectiv: cazarea, transportul si ingrijirea corespunzatoare a acestora.

* * *

Masacrul mistretilor continua! Mii de animale, ucise in padurile din Buzau In feb. 7, 2020 

Pesta porcină africană face prăpăd în rândul efectivelor de porci mistreți. Vănătorii

68

au împușcat deja mii de animale, statistici care plasează Buzăul în primele trei locuri ca număr de porci mistreți omorâți din cauza pestei porcine africane. Boala continuă să fie prezentă și în câteva gospodării, însă aici reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare au reușit să țină virusul sub control, fără să fie nevoie de ucidere în masă a animalelor domestice.

https://youtu.be/4ts04TqlFz0

* * *

Actualizare PPA: Despagubiri de peste 400 milioane de lei acordate pana acum In feb. 7, 2020 

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 246 de localități din 24 de județe, cu un număr de 552 de focare (dintre care 6 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie2017, și până în prezent, au fost eliminați 577.212 porci afectați de boală și au fostdiagnosticate 2.942 de cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 2.436 de focare după cum urmează:

56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);

52 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și 2 înexploatații comerciale);

69

 89 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);

3 focare în județul Maramureș; 207 de focare în județul Brăila (dintre care 16 în exploatații

comerciale); 231 de focare în județul Dolj; 15 focare în județul Vrancea; 97 de focare în județul Bihor; 167 de focare în județul Ialomița; 26 de focare în județul Ilfov (dintre care 2 în exploatații comerciale); 189 focare în județul Giurgiu (dintre care 3 în exploatații de tip A și 4

exploatațiicomerciale);

28 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A); 71 de focare în județul Olt; 54 de focare în județul Galați; 203 de focare în județul Teleorman; 97 de focare în județul Constanța; 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații

comerciale); 3 focare în județul Timiș; 10 focare în județul Sălaj; 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale

și un focarîntr-o exploatație de tip A);

35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A); 3 focare în județul Covasna; 7 focare în județul Bacău; 19 focare în județul Botoșani; 3 focare în județul Vâlcea; 43 de focare în județul Prahova; un focar în județul Hunedoara; 2 focare în județul Mehedinți; 2 focare în județul Iași; 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație

comercială); 2 focare în județul Sibiu; un focar în județul Brașov; un focar în județul Alba; 2 focare în județul Neamț.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

70

Judeţul Satu-Mare – 185 de cazuri la mistreţi; Judeţul Bihor – 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 227 de cazuri la

mistreţi; Judeţul Sălaj – 5 focare în gospodăriile populaţiei și 118 cazuri la

mistreţi; Judeţul Tulcea – 6 focare în gospodăriile populației și 179 de cazuri la

mistreţi; Judeţul Brăila – 3 focare (dintre care unul într-o exploatație

comercială) și 25 decazuri la mistreți;

Judeţul Constanţa – 42 de cazuri la mistreţi; Judeţul Ialomiţa – 170 de cazuri la mistreţi; Judeţul Galaţi – 9 focare în gospodăriile populației şi 43 de cazuri la

mistreţi; Judeţul Ilfov – 6 focare și 171 de cazuri la mistreți; Judeţul Călăraşi – 127 de cazuri la mistreţi; Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 49 de cazuri la

mistreți; Județul Giurgiu – 85 de focare (dintre care un focar într-o exploatație

comercială)și 306 de cazuri la mistreți;

Județul Teleorman – 200 de focare în gospodăriile populației și 539 de cazuri lamistreți;

Județul Argeș – 2 focare în exploatații comerciale și 36 de cazuri la mistreți;

Județul Olt – 72 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 8cazuri la misteți;

Județul Dâmbovița – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială șiun focar într-o exploatație de tip A) și 83 de cazuri la mistreți;

Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți; Județul Botoșani – 101 cazuri la mistreți; Județul Dolj – 40 de focare în gospodăriile populației și 56 de cazuri

la mistreți; Județul Maramureș – 6 focare în gospodăriile populației și 39 de

cazuri la mistreți; Județul Prahova – 6 focare în gospodăriile și 89 de cazuri la mistreți; Județul Iași – 6 focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la

mistreți; Județul Vrancea – 8 focare în gospodăria populației și 39 de cazuri la

mistreți;

71

Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți; Județul Vaslui – 3 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip

A) și 8 cazurila mistreți;

Județul Gorj – 48 de focare în gospodăria populației și 85 de cazuri la mistreți;

Județul Vâlcea – 10 focare în gospodăriile populației și 59 de cazuri la mistreți;

Județul Sibiu – 4 focare în gospodăriile populației și 17 cazuri la mistreți;

Județul Covasna – un focar în gospodăria populației și 9 cazuri la mistreți;

Județul Brașov – un focar în gospodăria populației și 11 cazuri la mistreți;

Județul Alba – 4 cazuri la mistreți; Județul Mureș – 5 cazuri la mistreți; Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației și 11 cazuri la

mistreți; Județul Mehedinți – 3 cazuri la mistreți; Județul Harghita – 2 cazuri la mistreți; Județul Hunedoara – 4 cazuri la mistreți.

Până la această dată (06.02.2020) au fost despăgubiți 14.803 proprietari, valoareatotală a plăților fiind de 403.380.850 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploatații din cele 55afectate în valoare de 3.582.530 de lei;

Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 286 de exploatații din 288 afectateîn valoare de 1.371.820 de lei;

Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un totalde 1.187 de exploatații în valoare de 46.625.920 de lei;

Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.991 de exploatații dintr-un totalde 4.001 de exploatații în valoare de 204.840.350 de lei;

Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploatațiiafectate în valoare de 4.124.430 de lei;

72

Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.493 de exploatații dintr-un total de 2.604 de exploatații în valoare de 6.772.000 de lei;

Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 255 de exploatații dintr-un total de 259 de exploatații afectate în valoare de 844.000 de lei;

Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 46 de exploatații în valoare de 37.655.430 de lei;

Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploatații din cele 457 afectate în valoare de 34.106.690 de lei;

Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru cele 1.526 de exploatații afectate în valoare de 5.108.960 de lei;

Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 15 exploatații din cele 19 afectate în valoare de 137.380 de lei;

Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 962 exploatații din cele 1.038 afectate în valoare de 13.626.560 de lei;

Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.305 exploatații din cele 1.313 afectate în valoare de 7.540.290 de lei;

Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 58 de exploatații afectate în valoare de 242.730 de lei;

Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploatații afectate în valoare de 21.451.310 de lei;

Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 661 de exploatații dintr-un total de 662 de exploatații afectate în valoare de 5.998.920 de lei;

Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploatații afectate în valoare de 82.420 de lei;

Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;

Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 57 de exploatații din cele 66 afectate în valoare de 4.190.810 de lei;

Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 9 exploatații afectate în valoare de 79.300 de lei;

Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 102 din cele 109 de exploatații afectate în valoare de 466.960 de lei;

Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei;

Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploatații afectate în valoare de 334.100 de lei;

Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploatații afectate în valoare de 2.182.000 de lei;

Județul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploatații afectate în valoare de 1.863.500 de lei;

73

Județul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploatații afectate în valoare de 28.480 de lei;

Județul Bacău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 3 exploatații afectate în valoare de 51.460 lei;

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, p rin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

* * *

Combaterea inovativa a daunatorilor: Isoclast™ activ asigura rentabilitatea culturilor-cheie din agricultura europeana  06 Februarie 2020Un studiu recent a descoperit faptul ca fermierii europeni pot evita pierderi de miliarde de euro protejandu-si culturile cu produse inovatoare precum cele care contin Isoclast™ activ. Prezentat in cadrul targului Fruit Logistica din Berlin, studiul desfasurat de grupul independent de consultanta Nomisma a aratat ca pot beneficia de utilizarea acestui produs, culturi in valoare de 129 mld. Euro, dispuse pe

74

54,1 milioane de hectare, sau 31% din totalul zonei cultivate la nivel european.

Studiul a fost comandat de Corteva Agriscience pentru a explora beneficiile economice ale utilizarii insecticidului inovator impotriva insectelor daunatoare care se hranesc cu seva plantelor de mar, piersic, rosie si cartof. Acest insecticid este disponibil pe piata cu denumirea Closer™.

Se estimeaza ca neutilizarea acestor produse poate duce la pierderi de milioane de euro din valoarea productiei in anul 2020, inclusiv:

O scadere cu 18% pentru merele de masa (interval -12%/-24%), reprezentand o pierdere de peste 1 miliard de euro

O scadere cu 34% pentru piersici (interval -28%/-41%), reprezentand o pierdere de 1,2 miliarde de euro

O scadere cu 33% pentru rosiile in cultura protejata (interval -27%/-40%), reprezentand o pierdere de 1,6 miliarde de euro

O scadere de 10% pentru cartofi (interval -7%/-14%), reprezentand o pierdere de 1,3 miliarde de euro

“Suntem mandri sa putem prezenta solutiile noastre vizitatorilor targului Fruit Logistica”, a declarat Sonia Cavanna, expert tehnic Global Food Chain si European Food Chain Leader in cadrul Corteva Agriscience. „Prin impartasirea expertizei noastre si prin colaborarea cu jucatorii lantului valoric, vom ajuta fermierii sa isi imbunatateasca rentabilitatea, comerciantii si industriile alimentare sa asigure o sursa sigura si fiabila de aprovizionare de culturi si vom sprijini interesele clientilor prin promovarea optiunilor.”

„Acest studiu a fost comandat pentru a intelege potentialul acestui produs inovator, ca parte a eforturilor noastre de a asigura sustenabilitatea ecologica si economica a culturilor-cheie din agricultura europeana. In calitate de lider mondial in acest domeniu, ne-am angajat sa sprijinim fermierii in abordarea urgentelor provocate de noii daunatori si de schimbarile climatice, asigurand in acelasi timp o recolta profitabila, si sa raspundem cererii consumatorilor cu privire la alimente sustenabile”.

Ersilia Di Tullio, Project Leader in cadrul Nomisma, a adaugat: „Am selectat tarile cheie producatoare pentru fiecare cultura, in care apar principalii daunatori care se hranesc cu seva plantelor, combatuti cu Isoclast (afidele, paduchii testosi si musculita alba) estimata la nivel national pe termen mediu (2022). De asemenea, am luat in considerare prezenta virusurilor transmise de acesti daunatori, in masura in care acestea provoaca

75

pagube relevante”.

„Apoi, am simulat scenariul de impact pentru productia comerciala a fiecarei culturi pana in anul 2022, prezentand efectele reducerii eficientei portofoliului de protectie, fara introducerea pe piata a noilor insecticide precum Isoclast. Datele au demonstrat ca moleculele noii generatii de insecticide, care asigura o eficienta maxima si un impact scazut, sunt esentiale pentru protectia culturilor cheie analizate”.

* * *

Andreea Paul   (INACO) :   1% din întreprinderile agro-alimentare folosesc roboți, România fiind pe ultimul loc în   UE Financial Intelligence   7 februarie 2020,

INACO arată că doar 1% dintre întreprinderile active în România în industria agro-alimentară folosesc roboți industriali – față de media europeană de 7%, cu performerii săi: Suedia 31%, Olanda 22%, Danemarca 16%, Slovenia 10% -, într-o analiză dedicată principalelor provocări ale agriculturii 4.0, dezbătută la Clubul Fermierilor Români.

România este pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere. Pe de altă parte, depășim media europeană a întreprinderilor din industria serviciilor de cazare, alimentație și băuturi care folosesc imprimarea 3D (2% în România, la fel ca în Germania sau Polonia, față de 1% media UE), se arată în studiul coordonat de Andreea Paul, conf. univ. dr. la Facultatea REI – ASE și președintele INACO.

76

75% dintre companiile agro-alimentare din România consideră că nu au expertiza digitală necesară și doar 38% încearcă să se dezvolte digital, în plină revoluție industrială 4.0.„Ponderea valorii adăugate brute în PIB așează agricultura României pe primul loc în UE. Suntem a 8-a putere agricolă ca valoare a sectorului în UE, dar gradul redus de tehnologizare ne condamnă la ultimul loc la productivitatea muncii. INACO propune crearea Grupului de Lucru pentru Agricultura Viitorului (GLAV) la nivelul ministerului de resort și sub-grupuri GLAV la nivel regional, respectiv crearea laboratoarelor digitale educaționale inteligente – SMART Lab – în toate școlile agricole din România”, declară Andreea Paul, președintele organizației neguvernamentale INACO.

Despre sursele de finanțare disponibile în anul 2020, decalaje digitale, roboți agricoli, tractoare autonome, drone agricole, biotehnologii, tranzacții comerciale în blockchain, performanțele actuale și mega-tendințele agriculturii viitorului găsiți detalii în studiul liber accesibil pe site-ul

* * *

Maramureșul renaște prin referendum Cora Muntean 7 Februarie 2020 În Maramureș se plănuiește un referendum pentru încurajarea natalității. Populația ar urma să fie chestionată dacă este de acord ca statul, prin Consiliul Județean și primării, să acorde facilități pentru cuplurile tinere.Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a explicat, pentru Reporter Global, cum va proceda. „Deocamdată este o idee, pentru că

77

trebuie să mă consult și cu restul partidelor, societatea civilă. Dar situația este îngrijorătoare, mai ales în Maramureșul istoric, care este depopulat. Au plecat foarte mulți în străinătate și cred că dacă ar ști că sunt sprijiniți s-ar întoarce în țară. Suma, și ne gândim la 10 000 de lei la primul copil, ar primi-o o singură dată, după nașterea copilului. De asemenea, propunem ca la fiecare al treilea copil, familiile să primească o scutire pentru impozitele pe casă, pe mașină, pe teren”, a explicat Zetea. Acesta a adăugat că ar exista și anumite condiționalități, legate de faptul că unul dintre părinți ar trebui să lucreze.

Referendumul ar putea avea loc odată cu alegerile locale, spune Zetea. Liderul local al PSD a precizat că nu vrea să-și asume paternitatea ideii și că s-ar bucura dacă ar primi sprijin de la toată lumea. Dacă se va dovedi o idee de succes, Gabriel Zetea crede că ar putea fi implementată la nivel național. Dar ține neapărat să o aplice în Maramureș, unde numărul anual al nașterilor nu depășește cifra de 5000.

* * *

78