Stiri, 29 iulie 2021, prima parte

Cursul de schimb 29.07.2021 1 EUR 4.9209

1 USD 4.1443

Temperaturi de până la 40 de grade în Sudul ţării şi Bucureşti până pe 1 august , Laura Buciu , 29.07.2021,

Meteorologii au emis, joi, o atenţionare cod portocaliu de caniculă pentru Sudul ţării, care este valabilă până pe august. Majoritatea judeţelor ţării sunt sub cod galben de căldură.

Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), pe parcursul zilelor de joi, vineri, sâmbătă şi duminică, în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ilfov, Bucureşti şi în sudul judeţului Caraş-Severin, disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) se va situa peste pragul critic de 80 de unităţi, în aceste zone fiind în vigoare o atenţionare cod portocaliu. Temperaturile maxime se vor situa frecvent între 38 şi 40 de grade.

Valul de căldură va persista şi la începutul săptămânii viitoare în regiunile sudice şi sud-estice.

În aceeaşi perioadă, valul de căldură va persista în cea mai mare parte a ţării, disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. În regiunile vestice, sudice şi local în restul teritoriului va fi caniculă, în aceste zone fiind cod galben. Temperaturile maxime la scara întregii ţări se vor situa, în general, între 34 şi 39 de grade, iar noaptea, local, temperaturile nu vor coborî sub 20 de grade.

Pe de altă parte, în judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Prahova şi zona de munte a judeţelor

1

Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Sibiu, Braşov, Covasna şi Harghita, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică deosebit de accentuată până joi, la ora 23.00. Vor fi vijelii puternice, intensificări ale vântului cu rafale de peste 70...80 km/h, frecvente descărcări electrice şi grindină. Local vor fi averse torenţiale, iar cantităţile de apă vor depăşi 25...40 l/mp.

Tot până la ora 23.00. în Maramureş, Transilvania, Moldova, nordul Munteniei şi al Dobrogei şi local în zonele montane, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii, local averse ce vor avea şi caracter torenţial şi, izolat, grindină, aici fiind cod galben. Astfel de fenomene, dar pe arii mai restrânse, vor fi şi în restul teritoriului.

 APIA si SUBVENTII

Premierul Cîțu taie banii pentru unele dintre subvențiile fermierilor, crescătorilor de animale! Agroinfo , 29 iulie 2021

Sunt tot fel de programe la agricultură care nu dau rezultate şi am putea să folosim acei bani pentru altceva, a declarat astăzi prim-ministrul României, Florin Cîțu.

Premierul Florin Cîţu a declarat joi că execuţia bugetară pe 6 luni la Ministerul Agriculturii este "ok", dar aşteaptă ca programele "aprobate de Dragnea" împotriva cărora PNL a votat în Parlament să nu mai rămână în buget.

Prezent la Ministerul Finanţelor, el a fost întrebat dacă este mulţumit de modul cum arată execuţia bugetară la Ministerul Agriculturii pe primele 6 luni.

2

"Este ok. La Ministerul Agriculturii, am spus la începutul anului, şi am spus-o şi anul trecut, când eram în guvernul precedent, aş vrea să văd că programele aprobate de Dragnea, împotriva cărora noi am votat în Parlamentul României, nu mai sunt, nu mai rămân în buget. Aştept acest lucru. Sunt tot fel de programe care nu dau rezultate şi am putea să folosim acei bani pentru altceva. Cred că la rectificare aici vom aloca mai multe resurse pentru motorină. Este clar: este nevoie pentru agricultorii din România să rămână un an agricol bun. Dar repet, eu nu mai vreau să văd programele pentru care noi, PNL, am votat împotrivă în Parlamentul României să rămână în buget", a afirmat Florin Cîţu, citat de dcbusiness.ro

Florin Cîțu anunță bani în plus pentru Ministerul Agriculturii, dar cere eliminarea unor subvenții , Ionuț Fîntînă , 29 iulie 2021

Premierul României, Florin Cîțu, a anunțat recent că așteaptă de la ministrul agriculturii, Adrian Oros, să elimine anumite programe de sprijin pentru fermieri aflate în derulare, ”aprobate de Dragnea”.

Potrivit, premierului, execuția bugetară pe 6 luni la Ministerul Agriculturii este una bună, iar la rectificarea bugetară vor fi alocați mai mulți bani pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

“Este ok. La Ministerul Agriculturii, am spus la începutul anului, şi am spus-o şi anul trecut, când eram în guvernul precedent, aş vrea să văd că programele aprobate de Dragnea, împotriva cărora noi am votat în Parlamentul României, nu mai sunt, nu mai rămân în buget. Aştept acest lucru. Sunt tot felul de programe care nu dau rezultate şi am putea să folosim acei bani pentru altceva. Cred că la rectificare aici vom aloca mai multe resurse pentru motorină. Este clar: este nevoie pentru agricultorii din România să rămână un an agricol bun. Dar repet, eu nu mai vreau să văd programele pentru care noi, PNL, am votat împotrivă în Parlamentul României să rămână în buget”, a declarat Florin Cîțu la Ministerul Finanțelor, citat de Agerpres.

Printre programele aprobate în timpul guvernării PSD, la care face referire premierul Florin Cîțu, se regăsesc programul de susținere pentru producția de usturoi, programul de susținere pentru rasele Bazna și Mangalița, dar și programele de susținere pentru reproducție la suine, respectiv pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol.

Premierul Florin Cîțu nu a făcut referire la celelalte cereri anunțate de ministrul Adrian Oros pentru rectificarea bugetară.

3

Ministrul Mediului: Un nou ajutor pentru fermieri, crescători de animale! Agroinfo, 29 iulie 2021

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunță un nou ajutor pentru fermierii, crescătorii de animale din România acordat din fonduri europene. Vor fi montate peste 1.000 de garduri electrice în toată țara pentru a proteja culturile agricole și animalele din gospodării și ferme de atacurile urșilor și ale altor sălbăticiuni.

"Din fonduri europene am alocat 53,5 milioane de lei pentru monitorizarea și gestionarea populaţiei de urs brun în România. Importanța proiectului constă în faptul că vom afla un răspuns incontestabil, bazat pe cercetare științifică la întrebarea câți urși sunt în România. Totodată, și măsurile implementate în cadrul proiectului vor contribui la reducerea numărului contactelor om-urs, la conservarea habitatului, respectiv la managementul durabil al populației.

Obiectivele principale ale proiectului:

Determinarea mărimii populaţiei de urși pe baza studiilor genetice: metoda genetică este cel mai precis proces de estimare în cazul speciilor a căror densitate este greu de evaluat. În urma cercetărilor genetice, vom afla cu precizie numărul estimat și compoziția populaţiei din punct de vedere al vârstei și sexului.

Înființarea unui complex pentru creșterea, îngrijirea, reabilitarea şi protecţia speciei de urs brun: în rezervația înființată în Masivul Postăvaru vom reloca urși și pui de urși care – temporar sau definitiv – nu pot fi relocați în sălbăticie. Aici vor trăi urșii răniți, bolnavi și acele exemplare care, din diverse motive, nu pot trăi în habitatul lor natural.

4

Sisteme de protecţie: Achiziţionăm și instalăm sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor agricole și a bunurilor materiale. Montăm în toată țara peste 1000 de garduri electrice de diferite tipuri pentru a proteja proprietățile private și publice, respectiv pentru a reduce numărul pagubelor provocate de urși și în urma conflictelor om-urs", a anunțat, miercuri, ministrul Mediului, Tanczos Barna, pe pagina sa Facebook.

Proiectul în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populaţiei de urs brun din România și instalarea celor peste 1.000 de garduri electrice, a fost lansat miercuri şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, a anunţat și ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

"Vor fi două linii de investiţii. Această numărătoare a populaţiei de urs care se va face prin metode digitale. Deci, vom şti exact cum arată această populaţie şi mijloace de limitare a interacţiunii dintre om şi urs - garduri electrice pentru protejarea oamenilor în zonele cele mai sensibile în care se întâmplă aceste interacţiuni. Este o abordare modernă a managementului unei specii şi o încercare de a limita incidentele nefericite până când vom avea o imagine clară a numărului de urşi şi vom trece la o decizie politică definitivă", a declarat ministrul Cristian Ghinea, citat de Agerpres.

Ajutor Covid, plătit pentru bovinele deținute în ferme sau gospodării la data de 31 ianuarie 2021!Agroinfo , 29 iulie 2021

Data de referință pentru acordarea ajutorului Covid 19 pe cap de bovină, pentru acest an, crescătorilor de vaci este 31 ianuarie 2021, potrivit Ghidului APIA pentru solicitanții acestui ajutor. Acest ajutor vine, de fapt, în completarea ajutorului național tranzitoriu, aferent anului 2020, banii pentru plata ajutorului, 225 de milioane de lei, provin din bugetul alocat anul acesta pentru plata ANT bovine.

Împărțirea bugetului alocat pentru plata ANT bovine, aferent anului 2020, s-a făcut anul acesta tocmai pentru a fi eliminată data de referință 31 ianuarie 2013 de care se ține cont în acordarea ajutorului național tranzitoriu la bovine. În felul acesta, banii ajung la crescătorii care dețin anul acesta vaci. Nu la cei care au deținut în anul 2013, iar anul acesta nu mai au picior de vacă. Astfel, din suma alocată pentru plata ANT, cea mai mare parte este dirijată pentru plata a două scheme ajutor Covid 19 pentru acest an, una pentru efectivele de vaci, repetăm, deținute la data de 31 ianuarie 2021, și alta pentru cantitatea de lapte produsă și comercializată în luna ianuarie 2021.

5

În mesaje trimise către noi, crescătorii de vaci întreabă dacă plata ajutorului Covid se face pentru vacile pe care le dețin acum, în iulie 2021. Potrivit Ghidului APIA pentru acordarea acestui ajutor, data de referință pentru ajutorul Covid pe cap de bovină, pentru acest an, este 31 ianuarie 2021. Concret, APIA le plătește crescătorilor acest ajutor pentru bovinele care se aflau în ferme sau gospodării la data de referință, care figurează în Registrul Național al Exploatațiilor la data de referință, adică la data de 31 ianuarie 2021.

"Ajutorul de stat pentru efectivul de bovine și / sau cantitatea de lapte produsă și valorificată se acordă beneficiarilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:

a) dețin minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga și bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021, în exploatația cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE; b) să fi produs și valorificat lapte în luna ianuarie 2021;c) beneficiarul ajutorului de stat poate să fie diferit față de deținătorul animalelor la data de 31 ianuarie 2021 pentru următoarele cazuri, cu condiția ca data schimbării formei de organizare / radierii / decesului să fie cuprinsă între 31 ianuarie 2021 și data depunerii cererii de solicitare ajutor de stat:i. beneficiarul este PFA, II, IF, iar animalele figurează în Registrul Național al Expoatațiilor (RNE) la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP reprezentant PFA, II, IF; ii. beneficiarul persoana fizică (CNP reprezentant PFA/II/IF), iar animalele figurează în RNE la data 31 ianuarie 2021 pe CUI PFA/II/IF;iii. beneficiarul este moștenitor, iar animalele figurează la data 31 ianuarie 2021 pe CNP-ul persoanei decedate.d) să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;e) să nu se afle în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 31 decembrie 2019, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31 decembrie 2019;

Beneficiarii care solicită ajutor de stat pentru efectivul de bovine, pot solicita și ajutorul de stat pentru cantitatea de lapte produsă si valorificată", precizează GHIDUL SOLICITANȚILOR PRIVIND SCHEMA DE AJUTOR DE STAT PENTRU SUSȚINEREA ACTIVITĂȚII CRESCĂTORILOR DIN SECTORUL BOVIN, ÎN ANUL 2021, ÎN

6

CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE GENERATE DE PANDEMIA COVID-19, publicat pe site-ul oficial APIA.

Vă reamintim cuantumul acestui ajutor, 142,08 lei/cap de vacă și 232,3 lei/tona de lapte. ATENȚIE! Ultima zi de depunere a cererilor la APIA este 9 august 2021.

Agenție de plăți: 7,56 de miliarde de euro – bani virați în conturile fermierilor , Roxana Dobre - 29 iulie 2021

Suma achitată fermierilor de către agenţia de plăţi care gestionează fondurile europene pentru investiții în exploatații agricole. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%.

AFIR menționează că valoarea plăților efectuate în conturilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiții, cât și plăților directe pentru agromediu și climă.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbția fondurilor europene gestionate la nivelul Agenției nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorități publice. Acest procent onorant este și rezultatul muncii susținute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupețit niciun efort pentru a duce la bun sfârșit toate țintele propuse. Pentru noi toți, o absorbție cât mai ridicată a finanțărilor disponibile reprezintă un cumul de investiții agricole și non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creșterea satului românesc,” a declarat Mihai Moraru, Directorul general al AFIR, într-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Agenția mai arată că deși toate că exercițiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat și ne aflăm în perioada de tranziție dintre programe, AFIR mai are la dispoziție 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziție, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023.

Topul investițiilor pentru care s-au cerut cei mai mulți bani

Conform sursei citate, cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3. De

7

asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

”Prin submăsurile 4.1 și 4.1a, AFIR a finanțat 2.490 de investiții în exploatații agricole și pomicole, valoarea contractelor de finanțare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sumă importantă care a contribuit la modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră. Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finanțare pentru investiții non-agricole prin submăsurile 6.2 și 6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridică la 278 milioane de euro, finanțare esențială pentru anumite categorii de meșteșugari, dar și pentru cei care își suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă”, se mai arată în comunicat.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole, specifică aceeași sursă, au fost contractate 700 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente, valoarea finanțărilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro. Astfel, procesatorii finanțați prin PNDR 2020 au reușit să facă pasul de la producția de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații, AFIR a finanțat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar și 2.128 de investiții de utilitate publică prin submăsurile 7.2 și 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă, apă uzată, drumuri, cât și infrastructură educațională, socială și de patrimoniu din mediul rural.

”Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ și investițiile finanțate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării”, conchide agenția.

Noi modificări la programul de minimis pentru LEGUME în spații protejate?! 29 iulie 2021, Ionuț Fîntînă

Programul de minimis pentru stimularea producției de legume în spații protejate ar putea suferi noi modificări,

8

începând de anul viitor! Anunțul a fost făcut de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Marius Micu, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

Potrivit oficialului MADR responsabil pentru problemele ce țin de sectorul legumicol, ministerul se gândește la o nouă formă a programului, prin care să stimuleze producătorii să se organizeze. Astfel, persoanele juridice și mai ales cooperativele agricole vor putea beneficia de un sprijin mai consistent din partea statului. 

”În cadrul discuțiilor cu producătorii, am discutat cumva și o nouă arhitectură, urmează să ne întâlnim și cu ceilalți reprezentanți ai producătorilor agricoli, vrem să avem aceste discuții cu cât mai mulți reprezentanți ai sectorului agricol și să identificăm poate o altă viziune a programului pentru cultivarea legumelor în spații protejate. Ea a fost îmbunătățită anul acesta, făcându-se extensia de la a cultiva doar tomate, la alte patru legume.

Va trebui cumva să prindem la un anumit moment curajul și să ne organizăm în forme care răspund cerințelor de piață și în special a retailerilor. Poate este bine să ne gândim că putem avea intensități de sprijin în funcție de forma de organizare a producătorului care vine să solicite acest sprijin. Ne vom adresa producătorului în forma actuală cu o anumită intensitate de sprijin, ne vom adresa persoanei juridice cu o altă intensitate de spriji, iar formelor asociative, în special cooperativelor, cu cea mai mare intensitate de sprijin”, a precizat secretarul de stat Marius Micu.

Reamintim că pentru programul de minimis pentru legume de anul acesta, APIA a finalizat campania de primire a cererilor de finanțare. Au fost depuse un număr de 14.239 cereri pentru o suprafață solicitată de 1532,28 hectare, iar intensitatea sprijinului este de maximum 2.000 euro/1.000 mp.

Ce practici agricole trebuie sa adopte fermierii pentru a putea primi bani conform noii Politici Agricole Comune? Redactia Sanatatea Plantelor pe iun. 29, 2021

Pe 25 iunie 2021, Parlamentul European si Consiliul au ajuns la un acord politic provizoriu conform caruia noua Politica Agricola Comuna (PAC) va sprijini tranzitia catre o agricultura durabila.

In comunicatul publicat pe site-ul Comisiei Europene se detaliaza faptul ca noua PAC va recompensa fermierii care vor pune in aplicare practici agricole adecvate, care sa duca la indeplinirea obiectivelor de clima si mediu. Statele membre au obligatia de a aloca cel putin 25% din bugetul lor

9

de sprijin catre ecoscheme, adica in total 48 de miliarde de euro din bugetul platilor directe (mai multe detalii, aici).

Care sunt de fapt aceste practici agricole pe care PAC le-ar putea sprijini?

In perioada 20 mai – 10 iunie 2021, ALCEDO a organizat o serie de 8 evenimente pentru cateva sute de fermieri din toata tara, subiectul principal dezbatut fiind AGRICULTURA CONSERVATIVA si PRACTICILE AGRICOLE pe care noua PAC le-ar putea sprijini financiar.

Asa cum am putut vedea in camp la ferma AGRO FONDINVEST, gazda evenimentului, o mare parte din aceste practici sunt deja adoptate de o parte din fermierii romani.

Prezentarea practicilor a fost facuta de Vicentiu Cremenenau – Presedinte Alcedo si fermier, Gabriela Rizescu – Director Marketing Alcedo, Marian Butoianu – Director Tehnic Alcedo, Ionel Gheorghe si Gabriel Simon – fermieri (dar si reprezentanti de vanzari Alcedo), Constantin Curca si Ciprian Ion – reprezentanti Horsch Romania, Patrick Valmary – consultant agricultura conservativa PV Consult.

Printre cei invitati s-au numarat si Elena Alecu – Inspectoratul de Seminte Calarasi, Constantin Mihalache – Autoritatea Nationala Fitosanitara, Carmen Mincea, Sorin Stefan si Ioan Rosca – reprezentanti ICDPP Bucuresti, Ion Toncea – INCDA Fundulea, Ovidiu Ranta – USAMV Cluj-Napoca.

Mai jos sunt cateva example de astfel de practici:

Cresterea carbonului captat:

Agricultura conservativa

Agricultura de precizie:

Planul de gestionare a nutrientilor, utilizarea unor abordari inovatoare pentru a reduce la minimum pierderea nutrientilor, pH optim pentru absorbtia nutrientilor, agricultura circulara

Cultivarea de precizie a culturilor pentru reducerea pierderilor de inputuri (ingrasaminte, produse de protectie a plantelor)

Imbunatatirea eficientei irigatiilor

Imbunatatirea gestionarii nutrientilor:

10

Punerea in aplicare a masurilor legate de nitrati care depasesc obligatiile de conditionalitate

Masuri de reducere si prevenire a poluarii apei, aerului si solului cu nutrienti in exces, ar fi prelevarea de probe de sol, daca nu este deja obligatorie

Protejarea resurselor de apa:

Gestionarea necesarului de apa din culturi (trecerea la culturi cu un consum redus de apa, schimbarea datei de semanare, programe de irigare optimizate)

Agroecologie:

Rotatia culturilor cu culturi leguminoase

Alte practici benefice pentru sol:

Benzi de prevenire a eroziunii si plantarea de perdele forestiere de protectie impotriva vantului

Chiar daca trecerea de la AGRICULTURA CLASICA la AGRICULTURA CONSERVATIVA presupune o perioada de tranzitie, fermierii prezenti au putut vedea care sunt rezultatele intr-o ferma care practica de 5-6 ani AGRICULTURA CONSERVATIVA, dar mai ales ca nu exista un sablon care poate fi aplicat la fel in toate fermele. Adoptarea AGRICULTURII CONSERVATIVE tine de o adaptare permanenta a tehnologiilor si presupune curaj, utilaje si, poate cel mai important, dorinta de a invata.

Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/

Echipa ALCEDO

https://youtu.be/9SSeiKGeMyw

11

AFIR si FINANTARI

AFIR: Gradul de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a ajuns la 80%, AGERPRES - joi, 29 iul. 2021,

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a anunțat joi prin intermediul unui comunicat că a efectuat până în prezent plăţi în valoare de 7,56 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie a fondurilor europene de 80%, relatează Agerpres.

Valoarea plăţilor efectuate în conturile beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiţii, cât şi plăţilor directe pentru agromediu şi climă.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbţia fondurilor europene gestionate la nivelul Agenţiei nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorităţi publice. Acest procent onorant este şi rezultatul muncii susţinute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupeţit niciun efort pentru a duce la bun sfârşit toate ţintele propuse. Pentru noi toţi, o absorbţie cât mai ridicată a finanţărilor disponibile reprezintă un cumul de investiţii agricole şi non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creşterea satului românesc”, a declarat Mihai Moraru, directorul general al AFIR.

Cu toate că exerciţiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat şi ne aflăm în perioada de tranziţie dintre programe, AFIR mai are la dispoziţie 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziţie, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023, se precizează în comunicat.

Cele mai multe proiecte finanţate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici. Astfel, 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 de milioane de euro, prin submăsura 6.3. De asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858, au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

Prin submăsurile 4.1 şi 4.1a, AFIR a finanţat 2.490 de investiţii în exploataţii agricole şi pomicole, valoarea contractelor de finanţare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro.

Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 de contracte de finanţare pentru investiţii non-agricole prin submăsurile 6.2 şi

12

6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol se ridică la 278 de milioane de euro, finanţare esenţială pentru anumite categorii de meşteşugari, dar şi pentru cei care îşi suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă.

Pentru procesarea produselor agricole şi pomicole au fost contractate 700 de proiecte de modernizare şi dezvoltare a unităţilor de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a şi schemele GBER şi de minimis aferente. Valoarea finanţărilor nerambursabile este de aproximativ 475 de milioane de euro. Astfel, procesatorii finanţaţi prin PNDR 2020 au reuşit să facă pasul de la producţia de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiţii în dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole, silvice şi de irigaţii, AFIR a finanţat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 de milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar şi 2.128 de investiţii de utilitate publică prin submăsurile 7.2 şi 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde de euro, fonduri europene necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă, apă uzată, drumuri, cât şi infrastructură educaţională, socială şi de patrimoniu din mediul rural.

„Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ şi investiţiile finanţate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării”, se mai arată în comunicatul AFIR.

Anunț AFIR astăzi: Plăți pentru fermieri, crescători de animale!Agroinfo , 29 iulie 2021

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%. Menționăm că valoarea plăților efectuate în conturilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiții, cât și plăților directe pentru agromediu și climă, anunță AFIR, într-un comunicat transmis Agroinfo.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbția fondurilor europene gestionate la nivelul Agenției nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorități publice. Acest procent onorant este și rezultatul muncii susținute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupețit niciun efort pentru a duce la bun sfârșit toate țintele propuse.  Pentru noi toți, o absorbție cât mai ridicată a finanțărilor

13

disponibile reprezintă un cumul de investiții agricole și non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creșterea satului românesc,” a declarat Mihai Moraru, directorul general al AFIR.

Cu toate că exercițiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat și ne aflăm în perioada de tranziție dintre programe, AFIR mai are la dispoziție 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziție, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023.

Cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3. De asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

Prin submăsurile 4.1 și 4.1a, AFIR a finanțat 2.490 de investiții în exploatații agricole și pomicole, valoarea contractelor de finanțare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sumă importantă care a contribuit la modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finanțare pentru investiții non-agricole prin submăsurile 6.2 și 6.4.

Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridică la 278 milioane  de euro, finanțare esențială pentru anumite categorii de meșteșugari, dar și pentru cei care își suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole au fost contractate 700 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente, valoarea finanțărilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro.

Astfel, procesatorii finanțați prin PNDR 2020 au reușit să facă pasul de la producția de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații, AFIR a finanțat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar și 2.128 de investiții de utilitate publică prin submăsurile 7.2 și 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde  de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă,

14

apă uzată, drumuri, cât și infrastructură educațională, socială și de patrimoniu din mediul rural.

Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ și investițiile finanțate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării.

Modernizarea fermei cu investitii prin submasura 4.1. , Redactia Sanatatea Plantelor , iul. 29, 2021

Agricultura de precizie nu mai este un moft . Este acesibila, la indemana tuturor si acum te ajuta sa obtii puncte suplimentare cand aplici pentru fonduri nerambursabile prin submasura 4.1. Toamna aceasta se va publica ghidul pentru obtinerea de finantare nerambursabila pentru ”Investitii in exploatatii agricole” din cadrul Programului national de dezvoltare rurala finantat prin FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALA.

Avand in vedere ca pentru prima data in criteriile pentru punctaj sunt incluse si investitiile corporale si necorporale legate de Agricultura de precizie, specialistii de la Vantage – singura companie din Romania dedicata agriculturii de precizie – iti vin in ajutor cu solutiile pe care le poti adauga la proiectul tau de finantare prin investitiile din submasura 4.1. si 4.2.

Care sunt principalele produse legate de agricultura de precizie care iti pot aduce punctaj suplimentar?

15

  Ghidarea automata de la Trimble, te aduce cu un pas mai aproape de productii mai bune si lucrari mai eficiente datorita:

economiilor la inputuri si motorina lucrarilor mai rapide si in orice conditii aceleasi calitate a lucrarilor indiferent de utilaj sau operator

Adauga Trimble la proiectul tau finantat prin submasura 4.1 si beneficiezi de sanse in plus pentru aprobarea proiectului.

Afla mai multe aici

Platforma de monitorizare flota, combustibil si personal te ajuta sa:

iti eficientizezi modul de lucru creezi si vizualizezi mult mai usor rapoarte primesti notificari automate la declansarea unor evenimente controlezi procesul de lucru in ferma ta

si astfel esti mereu la curent cu tot ce se intampla in ferma ta!

Adauga Farmtrack la proiectul tau finantat prin submasura 4.1 si beneficiezi de sanse in plus pentru aprobarea proiectului.

Afla mai multe aici

16

Cand vrei sa treci la un nivel mai avansat cu monitorizarea si analiza datelor in ferma ta ai nevoie de o platforma integrata pentru:

monitorizarea culturilor prin imagini satelitare monitorizare flota, combustibil si operatori prin integrarea FarmTrack monitorizare pivoti si management irigatii monitorizare date meteo de la statiile meteo din ferma

Adauga Geoscan la proiectul tau finantat prin submasura 4.1 si beneficiezi de sanse in plus pentru aprobarea proiectului.

Afla mai multe aici

Statia meteo este un produs foarte usor de folosit in orice ferma care poate aduce plus valoare foarte mare. Astfel poti sa:

irigi inteligent, folosind mai putine resurse si cu rezultate mai bune faci predictie meteo locala cu o precizie mare alegi momentele cele mai bune pentru erbicidat si fertilizat

Adauga o statie meteo la proiectul tau finantat prin submasura 4.1 si beneficiezi de sanse in plus pentru aprobarea proiectului.

Afla mai multe aici

17

Precision Planting este solutia pentru fermierii care au inteles ca rezultatele campaniei depind de precizia semanatului. Transforma-ti propria semanatoare intr-una inteligenta si poti:

avea performanta la viteze mari informatii precise despre semanat pe care sa iti bazezi deciziile

ulterioare semana precis bob cu bob

Adauga o solutie de semanat precis la proiectul tau finantat prin submasura 4.1 si beneficiezi de sanse in plus pentru aprobarea proiectului.

Afla mai multe aici

Ai nevoie de utilaje pentru erbicidat sau fertilizat? Adauga unul din utilajele inteligente de la Vicon sau Berthoud si beneficiaza de punctajul pentru agricultura de precizie adaugand ghidare GPS.

Controlul sectiunilor,  rata variabila de erbicidat  si nicio suprapunere sunt principalele avantaje ale combinatiei dintre Berthoud si Trimble!Alege una din variantele de utilaje tractate sau autopropulsate.

Afla mai multe aici

18

  Fertilizarea precisa este cu un pas mai aproape de tine cu un MA pentru distribuirea ingrasamantului de la Vicon, sistemul de ghidare de la Trimble si hartile de fertilizare variabila.

Afla mai multe aici

 Cele mai importante categorii pentru proiectul tau de finantare prin submasura 4.1:

Solutii de agricultura de precizie Statii meteo Utilaje inteligente

ALTELE

Premierul Cîțu îi solicită ministrului Oros să facă publică execuția bugetară a MADR! Roxana Dobre - 29 iulie 2021

Premierul solicită din nou printr-un mesaj public ”socoteală” pentru modul în care au fost cheltuiți banii publici. Printre ministerele vizate de află și cel al agriculturii, unde Adrian Oros trebuie să prezinte premierului modul în care s-au împărțit fondurile alocate la începutul anului de Guvern.

”Zilele acestea am fost întrebat foarte des despre execuția bugetară a fiecărui minister. Românii trebuie să știe cum sunt cheltuiți banii publici. Mă aștept ca, în următoarele zile, fiecare ministru să prezinte public execuția bugetară

19

pentru ministerul pe care îl conduce. Este imperativ să fim transparenți. Românii trebuie să știe stadiul de execuție al fiecărui proiect pentru care s-au cerut bani la începutul anului. Execuția bugetară este un indicator esențial pentru evaluarea profesionalismului fiecărui ministru din guvernul pe care îl conduc”, a transmis premierul printr-un mesaj postat pe pagina personală de Facebook.

Anterior, tot săptămâna aceasta, premierul anunțase că ministerele care nu au cheltuit, în primele 6 luni, banii pe care i-au cerut, trebuie să vină cu argumente solide, să ofere Executivului asigurări că execuția bugetară se va îmbunătăți în următoarele 6 luni.

”Cum am promis, rectificarea bugetară începe cu o analiză a execuției bugetare pentru fiecare minister în parte. ART. 56 (1) Până la data de 25 iulie 2021 ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate transmit la Ministerul Finanţelor o analiză a execuţiei bugetare pe primele 6 luni faţă de programul semestrului I stabilit prin repartizarea pe trimestre, potrivit prevederilor art. 48 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pe baza analizei prevăzute la alin. (1), la prima rectificare bugetară din anul 2021 se pot ajusta bugetele ordonatorilor principali de credite cu suma reprezentând diferenţa dintre programul semestrului I şi execuţia bugetară pe primele 6 luni”, a transmis Florin Cîțu, luni 26 iulie.

Ministrul a subliniat că rezultatele analizei execuției bugetare, analiză care nu are legătură cu protocolul, vor fi prezentate public. ”Ministerele care nu au cheltuit, în primele 6 luni, banii pe care i-au cerut, trebuie să vină cu argumente solide, să îmi ofere asigurări că execuția bugetară se va îmbunătăți în următoarele 6 luni. Deficitul bugetar de anul acesta este cel asumat la începutul anului sau chiar mai mic”, a mai spus premierul.

CÎŢU: "Execuţia bugetară la Agricultură este ok", J.P. , Politică / 29 iulie

Premierul Florin Cîţu a declarat joi că execuţia bugetară pe 6 luni la Ministerul Agriculturii este "ok", dar aşteaptă ca programele "aprobate de Dragnea" împotriva cărora PNL a votat în Parlament să nu mai rămână în buget, conform Agerpres.

Prezent la Ministerul Finanţelor, el a fost întrebat dacă este mulţumit de modul cum arată execuţia bugetară la Ministerul Agriculturii pe primele 6 luni.

20

"Este ok. La Ministerul Agriculturii, am spus la începutul anului, şi am spus-o şi anul trecut, când eram în guvernul precedent, aş vrea să văd că programele aprobate de Dragnea, împotriva cărora noi am votat în Parlamentul României, nu mai sunt, nu mai rămân în buget. Aştept acest lucru. Sunt tot fel de programe care nu dau rezultate şi am putea să folosim acei bani pentru altceva. Cred că la rectificare aici vom aloca mai multe resurse pentru motorină. Este clar: este nevoie pentru agricultorii din România să rămână un an agricol bun. Dar repet, eu nu mai vreau să văd programele pentru care noi, PNL, am votat împotrivă în Parlamentul României să rămână în buget", a afirmat Florin Cîţu.

Năsui: De ce pleacă lumea la muncă afară? Din cauza diferenţelor de salariu. Din ianuarie eliminăm taxele pe salariul minim 28 iulie 2021, Afrodita Cicovschi

"De ce pleacă oamenii la muncă în altă ţară? (...) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum”, a spus ministrul Economiei, Claudiu Năsui, precizând că din ianuarie vor fi eliminate taxele pe salariul minim.

Neimpozitarea salariului minim ar putea fi o soluţie pentru păstrarea forţei de muncă în ţară, iar această măsură va începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, care ar putea fi HoReCa, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Claudiu Năsui. "Penuria de forţă de muncă a fost o problemă veche a României, de dinainte de pandemie. Românii muncesc, sunt harnici, doar că pleacă din România, nu muncesc în România. Nu o fac din lipsă de patriotism, trimit banii înapoi în ţară.

Economisesc bani şi investesc, îşi fac o casă la noi, fac un business înapoi în ţară, dar munca efectivă nu o desfăşoară în ţară. Şi ar trebui să ne punem nişte întrebări. De ce? Pentru că suntem săraci şi alţii sunt mai bogaţi? Da. Şi asta este o parte din răspuns. Am avut 45 de ani de comunism, nu are cum să nu lase cicatrici adânci. Dar sunt şi alte ţări în Europa de Est care au avut

21

45 de ani de comunism, poate nu la fel de dur ca al nostru. Dar trebuie să ne punem nişte întrebări. Ce facem noi diferit faţă de ceilalţi: Şi aici este soluţia aceasta a neimpozitării salariului minim. Adică un scut fiscal pe salariul minim. Salariul minim e deja mic, haide să îl lăsăm omului.(...) Zero taxe pe salariul minim este o măsură din programul de guvernare, care începe de la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, sector care nu a fost încă ales, dar care, nu vă ascund, ar putea foarte bine fi HoReCa, din mai multe motive", a explicat Năsui.

El a subliniat că nu este vorba despre asistenţă socială, nu este o politică socială, ci este o politică fiscală care ar avea efecte sociale extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forţa de muncă, ar ţine oamenii în România. "De ce pleacă oamenii la muncă în altă ţară?(...) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. Toate lumea începe de undeva pe piaţa muncii. Exact pe oamenii aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE, pe salariile mici. Dacă ne uităm la nivelul general al taxării muncii, da, nu suntem în topul european, suntem undeva deasupra mediei.

Dar, dacă ne uităm gradual, pe ce salarii se mută povara fiscală, vedem că pe cele mici la noi. Suntem consistent în top. Şi nu este singurul top în care suntem sus. Şi în topul inegalităţii de salarii, şi în totul sărăciei în muncă, adică oameni care muncesc şi care deşi muncesc sunt consideraţi în sărăcie sau în risc de sărăcie şi asta e o sărăcie inacceptabilă. (...) Când munceşti 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de economie bolnavă", a semnalat ministrul Economiei. El a adăugat că mai există şi opţiunea ca această măsură să nu fie aplicată în sectorul HoReca, dar a fost luată în calcul şi varianta îngheţării salariului minim brut şi implementarea unor tranşe de neimpozitare.

"Mai există şi opţiunea să nu o facem pentru HoReCa. Noi iniţial, şi aici vă dau puţin din casă, am apărat şi ideea să fie îngheţat salariul minim brut şi să fie crescute cote pentru toată lumea, nu doar pentru HoReCa, tranşe de neimpozitare.

Nu impozităm primii 300 de lei, anul viitor următorii 300 de lei etc, până ajungem la salariul minim. Şi în felul acesta reducem povara asta fiscală imensă pe care o punem pe spatele celor care câştigă cele mai mici salarii", a punctat Claudiu Năsui.

22

Aghiotantul lui Oros, “marele liberal” Marian Irinei: Cum să sugi bani de la stat, din 5 surse, în ultimii doi ani! Marian Păvălașc - 29 iulie 2021 ,

Marian Irinei, consilierul ministrului Agriculturii, Adrian Oros

După ce a ajuns consilier în cabinetul ministrului Adrian Oros, Marian Irinei a adunat rapid cinci surse de venit de la stat, toate din agricultură. Deși se prezintă ca apicultor, posturile publice în care a activat consilierul personal al ministrului Agriculturii nu au avut nicio legătură cu acest domeniu.

Aghiotantul lui Oros este foarte activ pe Facebook, are postări nenumărate despre ce înseamnă liberalismul și a devenit cunoscut, în ultima perioadă, pentru atacul frontal la adresa premierului Florin Cîțu.

Până să fie numit consilier personal al ministrului Agriculturii, Marian Irinei câștiga sub 10.000 de lei pe an, bani proveniți tot de la stat. De fapt, în ultimii opt ani, Irinei nu a câștigat din activitățile profesionale niciun leu din mediul privat, nici măcar din firmele sale. Din afacerea sa agricolă, actualul sfătuitor al lui Adrian Oros nu a scos vreun leu și a făcut o cifră de afaceri totală de 68.000 de lei în ultimii cinci ani.

Marian Irinei are venituri lunare din postul de consilier județean în Dolj, consilier personal al ministrului Agriculturii și administrator la trei instituții de cercetare în domeniul agricol, așa cum reiese din declarația sa de avere depusă luna trecută.

Conform declarației de avere publicată de Irinei pe site-ul Consiliului Județean Dolj aceste a încasat în ultimul an următoarele venituri nete:

64.700 de la Ministerul Agriculturii

12.700 de lei de la Consiliul Județean în Dolj

23

9.000 de lei de lei de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Constanța

500 de lei de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din Dăbuleni, județul Dolj

12.600 de lei de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Fundulea, județul Călărași.

De menționat că pe Ministerul Agriculturii nu apare declarația sa de avere actualizată, ci documentul corespunzător anului trecut.

Fișele de post

Cele mai importante venituri sunt cele din calitatea de angajat al Ministerului Agriculturii. Postul ocupat de acesta este de consilier personal al lui Adrian Oros. Marian Irinei s-a prezentat în ultimii ani ca apicultor, poziție din care a ajuns consilier personal al lui Oros.

Pe lângă apicultură, singura ocupație constantă a lui Irinei în ultimul deceniu a fost postul de consilier județean în Dolj. De fapt, între 2014 și 2019, îndemnizațiile de câteva sute de lei pentru fiecare ședință de consiliul județean au fost singurele venituri la vedere ale consilierului lui Oros. Asta pentru că societatea agricolă pe care o conducea nu a avut cifră de afacere în aceeași perioadă.

Banii în familiei, în jur de 10.000 de lei anual, îi aducea soția, de la firma Smart Gel SRL, societate deținută de cei doi soți, dar care acum este controlată în totalitate de fosta sa soție, cei doi au început divorțul în 2016.

24

Experiența de consilier județean și de apicultor, așa cum se prezintă, l-a făcut pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, să-l numească și reprezentantul ministerului în institute specializate în: creșterea plantelor pe terenuri secetoase, cultivarea cerealelor (Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din Dăbuleni și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Fundulea).

Apicultorul care a administrat hoteluri și restaurante

Deși activitatea de apicultor nu i-a adus venituri, conform declarațiilor sale de avere din ultimii ani, Marian Irinei a mai fost numit în funcții relativ importante în stat.

În 2011-2012 a fost numit de către conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului în funcția de administrator la firma Parc-Turism SA. Societatea de stat deținută de Consiliul Județean Dolj administrează restaurante și hoteluri în Craiova.

În 2012 are prima experiență de consilier personal al unui ministru. Pentru câteva luni a fost consilierul personal al Daniel Chițoiu, ministrul Economiei de la acel moment.

La începutul lui 2013 ajunge consilier la Departamentul Românilor de Pretutindeni, instituția care se ocupă de problemele românilor din diasporă.

Firmele agricole

Marian Irinei mai este acționar în acest moment în firma care îi poartă numele, Irinei SRL. Aici el este partener de afaceri cu Denisa Loredana Bică, fiica lui Gheorghe Bică, fost comisarul-șef al Brigazii de Combatere a Criminalității Organizate (1997-2007) și fost șef al IPJ Dolj (2008-2009). Acum acesta este profesor universitar doctor la Universitatea „Spiru Haret” și consilier județean din partea PSD în Consiliul Județean Dolj.

Cei doi, Marian Irinei și Denisa Loredana Bică, sunt asociați din 2020, până în acel moment, Irinei a fost acționar unic. Firma este specializată în cultivarea produselor agricole, dar din 2016 și până acum, consilierul lui Oros nu a scos niciun leu din SRL. Asta și pentru că societatea nu a avut afaceri mai mari de 70.000 de lei în ultimii ani. În schimb, Irinei deși până să ajungă la Ministerului Agriculturii își întreținea familia din îndemnizațiile de la Consiliul Județean a avut 45.000 de lei să investească în firmă, așa cum reiese din declarațiile sale de avere.

25

Marian Irinei, la biroul său din Ministerul Agriculturii

În 2020 a înființat și firma Beefredom Team SRL unde deține 50% din acțiuni. Restul sunt ale Denisei Bică, specializată ca mediator.

Ce scrie în ultima declarație de avere

La capitolul terenuri, Marian Irinei a trecut două terenuri de 3.700 de metri pătrați în comuna Mischii. Irinei are un apartament în Craiova (din 2000), unul în Suceava (primit ca donație în 2019) și unul în orășelul Filiași (din 2008). Mai deține un Renault Clio și cam atât.

În 2020 a renunțat la două locuințe. Una a fost vândută către familia Pavel cu 650.000 de lei. Iar a doua a fost oferită fostei soții în cadrul partajului.

Cum poate sa afecteze puterea de negociere a UE excluderea irigatiilor din PNRR – “Fara apa, Romania nu poate produce” , iulie 29, 2021, Agrostandard

Dincolo de frustarile legate de excluderea irigatiilor de catre oficialii de la Bruxelles de pe lista programelor finantate prin Planul National de Rezilienta si Redresare (PNRR), se pune intrebarea in ce masura decizia va avea efecte la

26

nivelul Uniunii, mai precis asupra puterii de negociere a UE la nivel mondial. Dupa cum bine se stie, Romania este unul din producatorii de top la mai multe culturi agricole, a caror productie asigura materia prima pentru procesare in statele comunitare, dar cantitati insemnate ajung si pe pietele terte.

Ori fara apa, nu se poate face productie in Romania si drept urmare se reduc si volumele care iau calea exporturilor, ceea ce va slabi pozitia de negociere a UE, dar ar putea conduce si la o instabilitate a securitatii alimentare europene. Ca sa nu mai vorbim de atentionarea FAO privind perspectiva unei crize alimentare puternice – foamete.

„Romania a crescut in 10 ani exponential si in ceea ce priveste productiile si randamentul, noi suntem acum in topul primelor noua tari exportatoare de cereale la nivel european. Trebuie inteles un lucru, fara apa nu putem sa facem productie, iar fara aceasta productie pe care unii de la CE spun ca trebuie intensificata, Uniunea isi pierde capacitatea importanta de negociere la nivel mondial”,  a declarat Florian Ciolacu, presedintele Clubului Fermierilor Romani (CFRO) la simpozinul dedicat sectorului cartofului desfasurat recent in localitatea Dragus din judetul Brasov.  

Evenimentul a fost organizat de Clubul Fermierilor Romani, alaturi de Federatia Nationala ”Cartoful” din Romania, Grupul Producatorilor de Cartofi din ”Tara Fagarasului” si Agricover.

Cel mai bun exemplu pentru efectele negative determinate de lipsa unui sistem de irigatii functional este ceea ce s-a intamplat anul trecut, cand seceta a calamitat circa doua milioane hectare de teren agricol, fiind pierduta o productie de aproximativ noua milioane de tone. Mai mult decat atat, fermierii au inregistrat pierderi financiare care provin din datorii scadente, costuri financiare, penalizari contractuale si sume care vor fi recuperate in minimum patru ani daca nu vor mai fi probleme.

27

In acest context, productia agricola nationala a inregistrat doua socuri foarte puternice: cresterea preturilor la produsele alimentare de baza precum painea, produse de panificatie si uleiuri vegetale, precum si nesiguranta legata de validitatea stocurilor si a produselor existente, seceta provocand reale probleme fermierilor, arata reprezentantii CFRO.

Productia Romaniei se ridica, in mod normal, la 30 milioane de tone, insa ea ar putea sa urce  pana la 50  milioane de tone, potrivit oficialilor CFRO. Conditia principala ramane, insa, apa (multi fermieri folosesc deja o tehnologie avansata in agricultura), de care depind randamentele de productie.

Strategie nationala de gestiune integrata a apei pentru agricultura

Clubul Fermierilor Romani considera ca elaborarea si punerea in aplicare a unei Strategii nationale de gestiune integrata a apei pentru agricultura va asigura cadrul pentru un program multianual de investitii publice in vederea modernizarii sistemului national de irigatii si sustinerea programului care vizeaza proiectele locale de irigatii. Realizarea si implementarea unei strategii integrate a apei pentru agricultura reprezinta singura cale pentru armonizarea masurilor de asigurare a functionarii si extinderii infrastructurii de imbunatatiri funciare cu respectarea noilor prevederi europene privind agricultura (Reforma PAC), de mediu si clima (Pactul Ecologic European si Strategiile subsecvente – Biodiversitate si Farm to Fork). Propunerea privind elaborarea acestei strategii a fost prezentata conducerii Ministerului Agriculturii in data de 23 iunie. (VP)

Academicianul Gheorghe Sin, fost președinte al ASAS, a încetat din viață la 79 de ani! Roxana Dobre - 29 iulie 2021

Doliu în mediul academic! Gheorghe Sin, fost președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu – Șișești” (ASAS) a încetat din viață la vârsta de 79 de ani. ASAS a făcut anunțul trist astăzi, joi 29 iulie pe pagina proprie de Facebook.

28

”Cu profund regret Prezidiul ASAS va anunță ca s-a stins din viață dl. prof. Gheorghe Sin, presedințele ASAS în perioada 2009-2017, membru corespondent al Academiei Române, director general al Institutului Fundulea, Secretar de Stat în MADR. Pe lângă calitățile excepționale în domeniul cercetării științifice, a fost un model de înțelepciune, bunătate, diplomație și eleganță. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanțe familiei!”, a fost mesajul postat pe pagina Academiei De Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”.

Gheorghe Sin s-a născut la 11 iunie 1942, în Piatra, județul Teleorman. A absolvit Facultatea de Agricultură la Institutul Agronomic din Bucureşti, în 1965, şi a obţinut doctoratul în agronomie în anul 1972, la Institutul Agronomic din Bucureşti, cu teza Cercetări privind relaţiile dintre rotaţia culturilor, regimul hidric din sol, starea fitosanitară şi producţiile florii-soarelui şi sfeclei de zahăr.

Și-a început activitatea ca cercetător din 1965, ca cercetător ştiinţific principal III, între 1977-1987 a fost cercetător ştiinţific principal II 1987-1990 și cercetător ştiinţific principal I din anul 1990. Alte funcţii îndeplinite au cele de şef al Laboratorului de agrotehnică şi mecanizare (din anul 1983), secretar ştiinţific al Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice – Fundulea (1983-1987). A mai ocupat funcția de secretar ştiinţific al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (1987-1990) și director al Direcţiei de Cercetare, Învăţământ, Consultanţă şi Propagandă Agricolă din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (1993-1997), îmbunătăţirea programelor de învăţământ agricol preuniversitar, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole, şi director general al Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice – Fundulea (1998-2000).

De asemenea, a fost secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ales în noiembrie 2001) și profesor universitar, cercetător ştiinţific I la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti.

În activitatea sa de cercetare, a efectuat studii privind: influenţa rotaţiei culturilor asupra producţiei, a conservării fertilităţii solului şi a combaterii buruienilor, bolilor şi dăunătorilor; elaborarea de metode noi de lucrare a solului; perfecţionarea tehnologiei de semănat; evoluţia însuşirilor solului sub influența agrotehnicii aplicate; perfecţionarea sistemei de maşini.

Dumnezeu în îl odihnească!

……………………….

29

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Legea nr. 224/2021 pentru modificarea Legii nr. 282/2010 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie pentru Cultura şi Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman, judeţul Neamţ, în domeniul public al judeţului Neamţ şi în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ, în vederea realizării unor staţii de transfer şi sortare în cadrul proiectului "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Neamţ", Parlamentul României Va intra în vigoare la 30.07.2021

Ordinul nr. 168/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii SPP 12/CV2 - AGROCOLCEAG din judeţul Prahova, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR, Publicat în Mof I nr. 740 din 28.07.2021. A intrat în vigoare la 28.07.2021

Ordinul nr. 169/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii SPP 2+3/CV1 Tohăneanca-Budureasca din judeţul Prahova, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR ,Publicat în Mof I nr. 743 din 29.07.2021. A intrat în vigoare la 29.07.2021

Ordinul nr. 170/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii CD 10 APT Bordei Verde din judeţul Brăila, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR, Publicat în Mof I nr. 743 din 29.07.2021. A intrat în vigoare la 29.07.2021

Ordinul nr. 173/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii AECMT PISCU din judeţul Galaţi, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR ,

30

publicat în Mof I nr. 743 din 29.07.2021. A intrat în vigoare la 29.07.2021

Ordinul nr. 100/2021 pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 11/2013 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte lista utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA , Publicat în Mof I nr. 740 din 28.07.2021. A intrat în vigoare la 28.07.2021

Norma sanitară veterinară care stabileşte lista utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale din 31.01.2013 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA , Abrogat de Ordin 100/2021 la 28.07.2021

Ordinul nr. 11/2013 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte lista utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA, Abrogat de Ordin 100/2021 la 28.07.2021

Ordinul nr. 147/2015 pentru modificarea Normei sanitare veterinare care stabileşte lista utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 11/2013, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA , Abrogat de Ordin 100/2021 la 28.07.2021

Ordinul nr. 100/2021 pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 11/2013 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte lista utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA , Publicat în Mof I nr. 740 din 28.07.2021. A intrat în vigoare la 28.07.2021

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Parlamentul României , Va fi modificat de OUG 80/2021 la 30.07.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 1235/2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului cu norme privind cererile de înregistrare a indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, modificarea caietelor de sarcini ale produselor, anularea înregistrării şi registrul, Comisia Europeană , Publicat în JO L nr. 270 din

31

29.07.2021. Va intra în vigoare la 01.08.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1236/2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererile de înregistrare a indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, procedura de opoziţie, modificarea caietelor de sarcini ale produselor, anularea înregistrării, utilizarea simbolului şi controlul, Comisia Europeană , Publicat în JO L nr. 270 din 29.07.2021. Va intra în vigoare la 01.08.2021

………………….

INTERNE

Fermierilor români li se face loc în piețe!Agroinfo , 29 iulie 2021

Reprezentanții Asociației Administratorilor de Piețe din România vin în sprijinul producătorilor agricoli și îi asigură că în piețele agroalimentare sunt spații de vânzare destinate acestora unde să-și poată valorifica producția proprie. Este important atât pentru producător cât și pentru consumator ca produsul românesc să ajungă pe tarabele din piețe, să fie comercializat și fermierii să nu mai fie nevoiți să-și arunce marfa, anunță un comunicat al Asociației Administratorilor de Piețe, transmis Agroinfo.

Cei interesați pot depune solicitări în vederea atribuirii de locații în piețele agroalimentare pentru exercitarea activității de comerț a produselor obținute. Datele de contact ale entităților membre le găsiți pe site-ul AAPR - www.pieteromania.ro.

Dorim să asigurăm producătorii de întreaga disponibilitate a membrilor Asociației Administratorilor de Piețe din România în găsirea unor soluții concrete prin care aceștia să își poată desface produsele în piețe.

32

Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România este o asociație care reunește 35 de piețe (instituții și societăți comerciale) din întreaga țară. AAPR este cea care a introdus pentru prima dată plata cu cardul în piețele din România și este, din 2013, membru al Uniunii Mondiale a Piețelor cu Amănuntul și En-gros, asociație internațională non-profit dedicată promovării schimbului internațional de informații privind piețele en-gros și cu amănuntul. Site-ul oficial al asociației este www.pieteromania.ro.

România, sancționată de UE pentru practicile comerciale neloiale? Ce spun reprezentanții MADR , Ionuț Fîntînă , 29 iulie 2021

România riscă să fie sancționată de către Comisia Europeană pentru că nu au transpus în legislaţia naţională regulile care interzic practicile comerciale neloiale în sectorul agro-alimentar.

Potrivit unui comunicat de presă, Termenul limită pentru transpunerea Directivei 2019/633 în legislaţia naţională era 1 mai 2021, iar executivul comunitar a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Austriei, Belgiei, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Franţei, Italiei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei şi Slovaciei prin care le cere să adopte şi să înştiinţeze Comisia cu privire la adoptarea măsurilor relevante.

Deși în ultimele zile au apărut în presă informații conform cărora procedura de infringement ar fi fost deja declanșată, oficialii din cadrul Ministerului Agriculturii spun că nu este cazul despre așa ceva. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu secretarul de stat Aurel Simion, care a oferit detalii despre situația actuală.

”Până la declanșarea procedurii de infringement mai este. Avem adresă și trebuie să comunicăm Comisiei Europene de ce în două luni de zile. Transpunerea Directivei 633 a trecut de Senat cu vot în unanimitate și o avem în Camera Deputaților, în Comisia de Agricultură. Sper că colegii de acolo ne vor ajuta și o vor finaliza până în 1 septembrie. Practic, implementarea va trebui să fie făcută cu data de 1 noiembrie. Normal,

33

Comisia Europeană își ia măsuri și pune presiune pe autoritățile statelor membre. Nu suntem singura țară în această situație, din cunoștințele mele, doar patru state au transpus directiva. Este o directivă destul de dificilă, este normal să treacă prin Parlament, este normal să fie dezbătută. Sper că ne încadrăm. Din punctul meu de vedere, nu avem cum să ajungem la infringement.

Acum două săptămâni, în colectivul de lucru sub umbrela Ministerului Afacerilor Externe, am discutat nu numai Directiva 633, ci toate directivele europene pe care le avem la nivel de țară de implementat. Eu zi că ne-am mișcat și le avem sub control. Bineînțeles, nici noi, Ministerul Agriculturii, nu putem să dictăm Parlamentului. Ce putem noi să facem este doar să participăm activ la dezbateri”, a precizat Aurel Simion pentru AGRO TV.

Directiva UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar asigură protecţia tuturor fermierilor europeni, precum şi a furnizorilor mici şi mijlocii, împotriva a 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial. Printre practicile comerciale neloiale se numără plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor, obligarea furnizorului la plata produselor irosite şi refuzul contractelor scrise.

ANSVSA: Obligatoriu pentru crescătorii de animale!Agroinfo , 29 iulie 2021 -

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) avertizează crescătorii de animale din România că sunt obligați să respecte, în această perioadă, un set de reguli. Inserăm comunicatul ANSVSA.Având în vedere condițiile meteo care prevăd pentru perioada următoare temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor reamintește proprietarilor şi deţinătorilor de animale că au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din

34

punct de vedere cantitativ şi calitativ);– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;– Transporturile trebuie realizate pe timpul nopţii, sau în primele ore ale dimineţii, astfel încât să fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul

35

zilei;– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu 10-20% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului astfel încât în orice moment al călătoriei temeperatura să fie cuprinsă între 5°-30°. De asemenea, apa trebuie să fie asigurată permanent.

Sursa de apă potabilă:În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:SPECIE / Cantitate de apă recomandată– vaci – lapte / 38 – 52 litri– bovine / 38 litri– cabaline / 20 – 45 litri– porcine / 4 – 11.5 litri– ovine / 6 litri– păsări – curte / 0,5litriAceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

ANSVSA suspendă de astăzi transportul animalelor vii!Agroinfo , 29 iulie 2021 -

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor suspendă temporar transporturile de animale de lungă

36

durată pe perioada caniculei, anunță ANSVSA astăzi într-un comunicat transmis pentru Agroinfo.

Având în vedere faptul că pentru săptămâna în curs şi săptămâna viitoare, în ţara noastră sunt prognozate temperaturi foarte ridicate, maximele urmând să depăşească chiar şi 40° C, conducerea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus suspendarea temporară a transporturilor de animale de lungă durată, efectuate cu mijloace de transport care nu sunt echipate cu sistem de răcire a aerului.

Această măsură a fost dispusă întrucât, în cazul în care temperaturile exterioare preconizate pe ruta planificată depăşesc 30°C, sistemul de ventilaţie nu este capabil să menţină temperaturile din mijloacele de transport în intervalul 5 - 30°C, cu o marjă de +/- 5°C, prevăzut de dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1/2005.

ANSVSA a transmis instrucţiuni tehnice în teritoriu pentru medicii veterinari oficiali, aplicabile transportului rutier de lungă şi scurtă durată şi transportului efectuat pe cale maritimă.

De asemenea, în perioadele cu temperaturi ridicate, se creşte suprafaţa alocată pe cap de animal, atât în cazul transportului rutier de lungă durată, cât şi în situaţia transporturilor efectuate pe cale maritimă.

Călătoriile rutiere de scurtă durată sunt permise doar atunci când acestea se desfăşoară în cursul nopţii sau în primele ore ale dimineţii, cu creşterea spaţiului alocat pe cap de animal şi cu limitarea cât mai mult posibil a duratei călătoriei.

În cazul exportului de animale către ţări terţe, indiferent de tipul mijlocului de transport utilizat, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 150/2020. Transporturile de animale efectuate pe distanţe lungi se vor relua atunci când temperaturile exterioare de-a lungul întregii rute a călătoriei planificate vor scădea sub 30°C.

Fabrica unde proprietari sunt crescătorii de vaci și care cumpără lapte și din micile ferme! Agroinfo , 29 iulie 2021

Crescătorii de vaci și-au făcut fabrică unde vor fi procesate zilnic 45.000 de litri de lapte. Pentru

37

acoperirea producției, vor cumpăra lapte și din micile fermele de creștere a vacilor. Prețul oferit crescătorilor este de 1,70 de lei/litru de lapte. Agroinfo a scris în premieră despre această fabrică în momentul în care a început construcția ei. Acum, construcția e gata și a rămas puțin până la inaugurarea fabricii.

Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească, ACVBR Sim, anunță că anul acesta pe rafturile magazinelor se vor găsi produse lactate sub brandul Bălțata Românească - produse românești, inclusiv lapte de fân. Fabrica aparține fermierilor și va procesa zilnic 45.000 de litri de lapte.

 "Până la 45.000 de litri de lapte / zi  vor fi procesati in prima unitate de producție a cooperativei Kezdi Lacto Coop din Târgu Secuiesc. Ultimele lucrări de construcție a infrastructurii sunt in desfășurare, iar odată finalizate,  echipamentele ultra performante vor fi amplasate pe poziție în hala de producție.

Produsele din lapte care se vor comercializa sub brandul Bălțata Românească - Produse Românești vor oferi consumatorilor o garanție a calității și datorită standardului de calitate " Lapte din fân " Consumați produse de Bălțata Românească!" A anunțat ACVBR Sim pe grupurile de profil Facebook. Asociația a fost întrebată dacă va cumpăra lapte și din fermele altor crescători de vaci și la ce preț. ACVBR Sim le-a răspuns crescătorilor că va oferi 1,70 de lei pe litrul de lapte achiziționat de la crescătorii de vaci.

Fermierii români amenință cu proteste pe termen nelimitat!Agroinfo , 29 iulie 2021

Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită Guvernului măsuri urgente de ajutor pentru fermierii mici și medii, în caz contrar va organiza proteste pe termen nelimitat, amenință USTR, într-un comunicat transmis astăzi către Agroinfo.

"Uniunea Salvăm Tăranul Român își exprimă indignarea față de indolența, delăsarea autorităților ți lipsa unui dialog real și concret cu producătorii agricoli mici și medii de legume și fructe, toate acestea culminând cu  demararea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, împotriva mai multor state membre, printre care şi România, să pentru că nu au transpus în legislația națională regulile care interzic practicile comerciale neloiale în sectorul agro-alimentar, respectiv transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2019/633 .

38

În acest context aducem la cunoștința opiniei publice că atât Uniunea Salvăm Țăranul Român dar și parte din entitățile membre individual au solicitat Guvernului României încă din anul 2020 transpunerea Directivei 2019/633 în legislația națională. Am atras atenția Guvernului României, dar și parlamentarilor de la acea vreme asupra faptului că, prin adoptarea Legii 28/2020 pentru modificarea Legii 312/2009 se introduc măsuri de natură să accentueze puterea comercianților de produse agricole, introducând astfel posibilitatea ca sub pretextul înțelegerii comerciale între furnizor și comerciant să se permită solicitarea de către comerciant a unor taxe și servicii.

Mai mult, în contextul crizei de lichiditate cu care se confruntă producătorii agricoli este de neînțeles decizia de a renunța la termenul de plată al comerciantului de 30 zile, în contextul în care Directiva 2019/633 menționează acest termen ca fiind limita maximă pentru produse agricole și alimentare. Inclusiv pentru produsele perisabile termenul de plată s-a mărit prin același act normativ de la 7 la 14 zile.

În mod cert modificările aduse prin Legea 28/2020 nu consolidează puterea comercială a furnizorilor, din contră, sunt de natură să accentueze și mai mult inegalitățile în puterea de negociere a furnizorilor și a comercianților, contrar obiectivelor asumate prin Directiva 2019/633. Într-un mediu de politică agricolă care este în mod vădit mai orientat spre piață decât în trecut, protecția împotriva practicilor comerciale neloiale a devenit mai importantă pentru operatorii care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Totodată aducem la cunoștința opinie publice faptul că, Uniunea Salvăm Țăranul Român a transmis a Guvernului României în cadrul întâlnirii din data de 18.11.2020 un memoriu în cuprinsul căruia se regăsește solicitarea agricultorilor privind transpunerea Directivei 2019/633 . De asemenea este de neînțeles de ce această directivă nu a fost transmisă deși Ministrul Agriculturii a declarat public în data de 27.05.2020: „Vom elimina toate aceste prevederi care au fost introduse în Legea 28 pe ultima sută de metri, ca să zic așa, și care nu aveau nicio legătură cu acțiunea de infringement pe care o pornise Comisia în 2017. Și dacă nu vom reuși să facem aceste modificări, pentru că va trebui să le facem în procedură de urgență prin lege, întrucât trebuie să implementăm Directiva 633 a Consiliului Europei privind practicile comerciale neloiale, în transpunerea Directivei o să prindem aceste modificări” ( https://www.economica.net/problema-practicilor-comerciale-neloiale-din-industria-alimentara-revine-in-discu-ie-ministerul-lucreaza-la-transpunerea-directivei-ue_185045.html ).

39

Este evident că Uniunea Salvăm Țăranul Român dar și parte din organizațiile componente individual au făcut nenumărate demersuri în vederea implementării Directivei 2019/633, încă de la începutul anului 2020, atașăm la prezenta solicitările uniunii dar și ale organizațiilor membre. Este surprinzător că în spațiul public au apărut declarații ale diferitelor organizații, care își arogă diferite comunicări privind transpunerea directivei, dar care nu au dat nici măcar un comunicat de susținere a noastră sau a măsurilor propuse încă de anul trecut, dar acum își arogă diferite demersuri.Totodată este un eșec al guvernării ținând cont că, în cadrul programului de guvernare printre priorități se regăsește și transpunerea Directivei 2019/633 (pag.13 pct.4 din Programul de Guvernare). Guvernul anterior dar și cel de acum aveau și au posibilitatea transpunerii Directivei 2019/633 prin Ordonanță de Urgență, urmând ca Parlamentul României să modifice odată cu ajungerea acesteia în Parlament, dar nu sa dorit sumarea politică a unui astfel de act normativ. Totodată Guvernul României are un punct de vedere privitor la Directiva 2019/633, punct de vedere transmis Parlamentului României referitor la propunerea legislativă privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, inițiată de domnul deputat PNL Cristian Buican (Bp.7/2021, L49/2021) și atașat la prezenta, dar, este evident că Ministerul Agriculturii nu a fost în stare să își asume o Ordonanță de Urgență pe care să o promoveze.

Uniunea Salvăm Țăranul Român atrage atenția asupra faptului că, legumicultorii sunt decapitalizați, deoarece prețurile oferite producătorilor sunt derizorii în ciuda faptului că în marile lanțuri de magazine, în magazinele de cartier dar și în piețele agro-alimentare acestea sunt destul de ”piperate” pentru consumatorul final.

Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită adoptarea de măsuri urgente pentru micii producători agricoli, în caz contrar suntem hotărâți să organizăm proteste pe termen nelimitat.

Uniunea Salvăm Țăranul Român,Păunel Ion

Membrii ”Uniunea Salvăm Țăranul Român” : Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură - Tudor Dorobanțu, președinte Federația Națională a Lucrătorilor - Horațiu Raicu, Președinte Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt - Ion Păunel, președinte Asociația Legum-Ro-Fruct Sud-Vest Oltenia - Gogu Lucian, secretar General

40

Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt - Popa Simona, Președinte Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice Buzău -  Costel  Vânătoru Cooperativa Agricolă Lunca Someșul Mic  Anca Marcu, director executiv  Cooperativa Agricolă AgroTeamCoop PleșoiuCooperativa Agricolă Dragostea de legume ScărișoaraCooperativa Agricolă ROMANAȚIUL UrzicaCooperativa Agricolă Legume de Vidra Lăcătuș Victor, director executiv  Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat - Claudiu Breazu , președinte Cooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița - Valentin Cristea, președinte  Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale  Asociația de Producători de Flori Muntenia – Călin Ion, PreședinteAsociația Producătorilor de legume ECOLEG – Fedorov EusehnieAsociația Națională a Tinerilor Producători de Legume și Alte Produse Zootehnice Matca – Ciocan Florinel, Președinte".

USTR a anexat la comunicat copii ale adreselor transmise Guvernului și ministrului agriculturii, Adrian Oros. Câteva dintre solicitările fermierilor sunt: "Măsuri de natură fiscală: Producătorii agricoli au nevoie de sprijin, inclusiv sub forma scutirii sau amânării de la plata impozitelor și taxelor, o astfel de intervenție putând fi astfel utilizată și pentru limitarea economiei subterane din domeniul agriculturii, al creșterii animalelor, precum și cel al industriei alimentare.

Măsuri de sprijin financiar, respectiv:a. Asigurarea accesului la credite cu garanții de stat și dobândă 0 pentru asigurarea capitalului de lucru sau pentru continuarea proiectelor de investiții sau inițierea unor noi investiții.b. Amânarea la plată a unor credite deja contractate.c. Acordarea de ajutoare de stat pentru sectorul agricol și cel al industriei alimentare, inclusiv pentru crearea unor lanțuri scurte de distribuție a produselor. Comisia Europeană a majorat plafoanele pentru ajutoare de stat destinate agriculturii și industriei alimentare și totodată a simplificat procedura de acordare a acestora, tocmai de aceea considerăm important ca acest instrument să fie utilizat pentru sprijinirea domeniului agricol și al industriei alimentare, în special în cazul fermelor mici și a fermelor de familie.d. Acordarea unor măsuri de sprijin sub forma unor vouchere adresate producătorilor agricoli, în special producătorilor mici (fermele de familie) din sectorul legumicol, pomicol și de creștere a animalelor.

41

e. Asigurarea de sprijin financiar pentru promovarea și eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale, inclusiv prin măsuri de subvenționare parțială a costurilor de distribuție pentru susținerea producătorilor agricoli, astfel încât să poată avea acces la piețele locale sau la punctele de livrare.Măsuri de sprijin pentru asigurarea lanțurilor de comercializare a produselor și măsuri în domeniul ocupării forței de muncă pentru sectorul agricol și cel al industriei alimentare."

Producții record la grâu, rapiță și orz. Diferențe mari între vestul și estul țării, 29 iulie 2021, Andra Moldoveanu

Ministerul Agriculturii anunță producții record pentru culturile de toamnă. Producţiile medii la hectar pentru culturile de grâu, rapiță și orz sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Fermierii au strâns grâul de pe 60% din suprafaţă, rapiţa – 70% şi orzul de pe 90% din suprafața cultivată, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

Producţia medie de grâu este de 5,4 tone/hectar, fiind recoltată peste jumătate din cultură. Astfel, dacă trendul se va menţine, producţia totală ar trece de 11 milioane de tone, o cifră istorică, conform zf.ro.

„Am recoltat jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu şi suntem într-o extremă, adică sunt zone cu producţii mari şi zone cu producţii mai mici, dar de o calitate mai bună. Ne bucurăm că am făcut destul de multe contracte forward şi vindem recolta la preţuri foarte bune“, spune Ionuţ Lungoci, CEO al cooperativei agricole Dobrogea Sud, care reuneşte mai mulţi fermieri din Constanţa.

În prezent, preţul grâului variază între 190 şi 210 euro/tonă pe bursa Euronext de la Paris. În urmă cu câteva zile, estimările arătau că producţia de grâu ar putea ajunge la un nivel record de 12 milioane de tone, adică 2,3 miliarde de euro, cu randamente mari în vestul ţării şi cu producţii bune în celelalte zone.

42

Specialiștii susțin că în zona de vest a României am putea avea producţii foarte bune, de 7 tone/hectar, în medie. În plus, grâul recoltat până acum este de o calitate foarte bună, 70% fiind grâu de panificaţie şi 30% fiind grâu furajer. Nu același lucru pot spune și fermierii din zona de sud-est. Acolo producțiile sunt sub așteptări.

LIVIU STANIMIR: Costul inputurilor scade marja de profit , Liviu GORDEA , 29 iulie 2021

E tânăr, are numai 28 de ani şi responsabilitatea deplină pentru administrarea unei suprafețe de o mie de hectare de teren. A profitat din plin de încrederea pe care i-a acordat-o tatăl său, confirmând toate aşteptările.

Accelerarea şi încurajarea schimbului de generaţii în agricultură prin atragerea tinerilor spre acest domeniu de activitate a fost una dintre politicile pe care administraţia europeană a mizat în ultimii ani şi reprezintă în continuare o prioritate a legislativului de la Bruxelles. Cu toate astea, rezultatele nu sunt atât de spectaculoase pe cât ne-am dori şi e greu de cuantificat deocamdată care sunt beneficiile reale. Există însă şi cazuri fericite, cum este cel al lui Liviu Stanimir, un tânăr inginer agronom din Jilavele, judeţul Ialomiţa, care a preluat afacerea tatălui său şi astăzi lucrează puţin peste o mie de hectare în Câmpia Bărăganului. Nicolae, tatăl său, s-a retras din afacere în urmă cu doi ani, când Liviu tocmai terminase Facultatea de Agronomie. A rămas să se ocupe de moară şi de covrigăria din Urziceni, în timp ce băiatul a devenit proprietarul şi administratorul fermei vegetale a societăţii Agro Lider SRL.

 Am fost nevoiţi să aplicăm trei fungicide la grâu

Primul an a fost o reuşită deplină, însă 2020 l-a încheiat pe minus, din cauza secetei extreme care a făcut prăpăd în sudul României. „A fost singurul an pe pierdere de când facem aici agricultură. Am pierdut 400.000 de lei, cu tot cu despăgubirile primite pentru culturile calamitate”, mi-a mărturisit Nicolae. Compensaţii din partea statului nu au primit decât pentru culturile însămânţate în toamnă, căci pentru prăşitoare nu au mai existat bani.

Acum, culturile arată bine, dar cu preţul creşterii facturilor la inputuri. „Am avut costuri mult mai mari cu tratamentele anul acesta. Niciodată nu am fost nevoiţi să aplicăm trei fungicide la grâu, aşa cum s-a întâmplat în acest sezon. În situaţia în care vom avea producţii bune, profitul nu va fi unul foarte mare”, mi-a explicat, la rândul său, Liviu. În toamnă a semănat 400 de hectare cu grâu, 250 cu rapiţă, iar în primăvară a înfiinţat 250 hectare cu porumb, 45 hectare cu floarea-soarelui şi 55

43

hectare cu mazăre, pentru ZIE. Din cauza ploilor din primăvară acesta s-a confruntat cu o presiune mare de boli. „Am întâlnit în special septorioza şi rugini la grâu. Dar într-o manieră cum nu am mai avut până acum”, recunoaşte acesta.

 Contract Futures la rapiţă

Rapiţa este cultura sa preferată. Şi-a susţinut şi licenţa la facultate având ca subiect de studiu această oleaginoasă. Făcuse o comparaţie mai complexă între trei hibrizi de rapiţă. Rezultatul cercetării l-a determinat să aleagă în final hibridul cel mai performant - Imaret de la Bayer, pe care l-a păstrat în cultură de atunci. Anul acesta, în premieră, a încheiat şi un contract Futures la rapiţă. Şi-a asumat că va livra 250 de tone, la preţul de 2.600 lei tona. Deşi pare o sumă frumoasă, şi chiar este faţă de preţurile vehiculate până acum în piaţă, în realitate câştigul nu va fi unul foarte consistent, tocmai din cauza creşterilor constante de preţ la inputuri.

„La îngrăşăminte, faţă de anul trecut preţurile sunt de două ori mai mari. Dacă în august 2020 plăteam 800 de lei pe o tonă de azot, acum a ajuns la aproape 1.600 lei. Toată lumea vorbeşte de preţul cerealelor, dar de costul inputurilor nu se zice mai nimic. Şi cât de mult ne împovărează pe noi fermierii aceste creşteri de la un an la altul. Am făcut necesarul de achiziţii pe îngrăşămintele complexe, atât pentru păioase cât şi pentru prăşitoare, şi se aude că preţul va fi în jur de 2.700 lei tona. Iar noi anul trecut am luat cu 1.600 lei tona. Din punctul meu de vedere nu se justifică aceste creşteri”, se plânge tânărul agronom, care este şi licenţiat în economie.

  5.000 tone de cereale în silozuri

 La un moment dat 50% din producţia de grâu era procesată, însă acum doar undeva la 5% este destinată producţiei de făină. Asta după ce Nicolae a renunţat la brutăria din Urziceni, pentru că, spune el, era o bătaie prea mare de cap şi câştigurile nu erau cine ştie ce. Capacitatea de stocare a cerealelor în cele şapte silozuri din fermă şi alte trei la moară, se apropie de 5.000 tone. „Spre deosebire de alte business-uri pe care le-am avut până acum,

44

agricultura ne place pentru că avem piaţă de desfacere. Sunt aceşti traderi, mai mult sau mai puţin serioşi, care sunt interesaţi să cumpere iar noi sperăm să obţinem un preţ cât mai bun”, afirmă Liviu, un tip foarte meticulos şi ambiţios, hotărât să-i demonstreze tatălui său că afacerea familiei este pe mâini bune.

Agroland Agribusiness atrage 10 milioane de lei printr-un plasament privat de obligaţiuni , G.U., Piaţa de Capital / 29 iulie

Agroland Agribusiness a încheiat cu succes şi în mod anticipat, chiar în prima azi, o ofertă primară de vânzare de obligaţiuni de tip plasament privat prin care compania a reuşit să atragă 10 milioane RON, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Oferta a fost intermediată de TradeVille, cel mai activ broker de retail din România.

Obligaţiunile cu simbolul AAB26 emise în cadrul plasamentului privat derulat pe 28 iulie sunt denominate în RON, au scadenţa la 5 ani şi o rată anuală fixă a cuponului de 9% stabilită de emitent, cupoanele urmând să fie plătite semestrial. Valoarea nominală a unei obligaţiuni AAB26 este de 100 RON, iar subscrierea minimă în cadrul plasamentului a fost de 60.000 RON (600 de obligaţiuni).

Potrivit sursei citate, valoarea iniţială a ofertei, de 5 milioane RON, a fost extinsă de emitent la 10 milioane RON ca urmare a interesului ridicat din partea investitorilor. Subscrierile totale înregistrate în plasament au fost de peste 13,6 milioane RON.

Fondurile obţinute vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea activităţii atât organic prin finanţarea investiţiilor în active fixe şi a nevoii de fond de rulment sau a altor cheltuieli curente, cât şi prin eventuale fuziuni sau achiziţii şi participarea în start-up-uri din domeniul agriculturii.

Agroland Agribusiness va face demersurile necesare listarii obligaţiunilor AAB26 pe sistemul multilateral de tranzacţionare operat de Bursa de Valori Bucureşti, listarea urmând să fie realizată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat, se menţionează în comunicat.

Florin Radu, Director General, Agroland Agribusiness, a declarat: "Încheierea cu succes a acestui plasament de obligaţiuni este o realizare importantă pentru noi şi încă un pas major în direcţia dezvoltării companiei, alături de listarea recentă la Bursă. Eforturile din ultimii ani se oglindesc şi în indicatorii financiari ai Agroland Agribusiness, care se află pe o curbă ascendentă şi în 2021. Le suntem recunoscători tuturor celor care ne-au sprijinit în obţinerea acestor rezultate: clienţi şi colaboratori, investitori şi

45

furnizori, partenerii noştri de la TradeVille, precum şi întreaga echipă Agroland Agribusiness şi Agroland. Fără ei nu am fi ajuns aici. În continuare, ne dorim să creştem într-un ritm susţinut, dar natural, şi să investim în calitatea input-urilor pe care le comercializăm, precum şi în diversificarea portofoliului, cu produse realizate după reţete proprii. O parte a fondurilor pe care le avem la dispoziţie va merge, la fel ca până acum, către susţinerea start-up-urilor din domeniul agricol şi creşterea nivelului de inovaţie şi digitalizare din această industrie, prin proiectul AgTech TM!"

Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, TradeVille, a declarat: "Astăzi avem confirmarea că, alături de TradeVille, finanţarea bursieră devine un ingredient uşor de folosit în reţeta unei afaceri de succes. După ce compania-mamă Agroland Business System (AG) a folosit un mix de finanţare similar anul trecut pentru a-şi finanţa expensiunea afacerii, iată că şi filiala acesteia, Agroland Agribusiness (AAB), încheie cu succes o emisiune de obligaţiuni corporative la nici 6 săptămâni după listarea acţiunilor sale. Bursa ne arată tuturor, astfel, potenţialul fabulos şi încă puţin explorat al economiei româneşti şi sperăm că din ce în ce mai mulţi investitori se vor alătura acestei adevărate mişcări de democratizare a capitalismului in România."

În 2021, Agroland Agribusiness a fost a doua companie din grupul Agroland care s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, cu simbolul AAB, după compania-mamă Agroland Business System (simbol AG). În total, grupul a reuşit să obţină peste 22 milioane RON prin trei runde de finanţare intermediate de TradeVille.

Agroland Agribusiness estimează pentru primul semestru din 2021 o cifră de afaceri de 13,3 milioane RON, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut. Rezultatul net estimat pentru primul semestru este de 795,1 mii RON, în creştere cu 141% faţă de perioada similară a anului trecut.

Producţie bună, preţuri de mizerie încasate de legumicultori: „Ieri am vândut plângând“ 29 iulie 2021, Alina Mitran

Fermierii se plâng că anul acesta preţurile legumelor la producător sunt cele mai mici din ultimii 30 de ani. Samsarii care câştigă de pe urma adevăraţilor producători cumpără, din judeţul Olt, roşiile şi cu 50 bani/kg, pe care ajung să le vândă în ţară şi cu 7-8 lei/kg.

În localităţile Grădinari, Strejeşti şi Pleşoiu, din judeţul Olt, se cultivă legume încă din comunism. Diferenţa este însă că dacă atunci „grădinarii“ erau consideraţi bogaţi, astăzi toţi le plâng de milă.

46

Producţie bună, preţuri de mizerie încasate de legumicultori: „Ieri am vândut plângând“ Producătorii stau pe călduri infernale aşteptând samsarii care le oferă un preţ de nimic FOTO: A.M.

În satul Doba al comunei Pleşoiu funcţionează de foarte mulţi ani o piaţă improvizată de vânzare en-gros. De aici vin şi iau marfă cu camionetele intermediari din Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa, Hunedoara etc. Diferenţele între preţul oferit de samsari producătorilor şi cel cu care legumele sunt cumpărate de consumatorul final sunt enorme.

Se cumpără şi cu 50 bani kilogramul de tomate roşii şi se poate vinde în oraşele de munte cu 7-8 lei/kg. Chiar şi în pieţele din Olt preţurile sunt de cel puţin trei ori mai mari. Producătorii ştiu, dar îşi înghit lacrimile, pentru că nu au ce face. Ştiu să producă, nu au învăţat să-şi vândă altfel marfa şi nu au nici timpul necesar. După-amiaza şi până seara târziu culeg, iar la 3.00 dimineaţa sunt la Doba, să prindă un loc mai la stradă pentru când vin samsarii.

„Niciodată n-au fost preţuri aşa de mici“ Locul de vânzare este pe o străduţă care iese din drumul naţional E 64 Caracal – Râmnicu-Vâlcea, cel mai apropiat oraş fiind Drăgăşani.

Cei care vând câteva baxuri odată se pot considera norocoşi Zeci de producători îşi înşiră, cu ore bune înainte de a se lumina, dubiţele cu marfă. Cei care ajung târziu şi prind loc aproape de calea ferată, departe de drumul naţional, ştiu că vor vinde cu preţuri foarte mici. E aproape o loterie. Niciunul nu ţine de preţ, pentru că au marfă multă şi depozite speciale nu sunt.

„Astăzi a mers mai bine, am vândut şi cu 80 de bani, roşii cu codiţă, pe care le duc în supermarket, asta sigur. Ieri am vândut plângând, cu 50 de bani. M-am pus în pat la 12.00 azi-noapte, m-am trezit la 3.00, să prind loc bun aici. Şi dimineaţa vin samsarii, mă întreabă pe mine cu cât vând. Eu spun 1,2

47

lei/kg. Merg mai departe, vecinul spune 1 leu, cel de lângă el, care a văzut că n-am vândut, spune 80 de bani... Şi aşa ajunge aproape de calea ferată şi încarcă cu 50 de bani“, spune o doamnă care face de 20 de ani legumicultură. Are 46 ani şi e aproape convinsă că va fi ultimul în care „să-şi rupă oasele“ în ferma de legume.

„Merg, mă angajez, cum au făcut atâţia, şi asta e, niciodată, de când pun eu legume, n-au fost preţuri atât de mici“, se vaită femeia.

Oamenii aşteaptă ore întregi, în soare, clienţii care să cumpere cu zecile de kilograme FOTO: A.M.

Vinetele, de-abia apărute, au aici cel mai bun preţ pentru producători - 1,5 lei/kg, castraveţii au fost şi 30 bani/kilogram. Singurul produs care aduce şi profit ar fi fasolea păstăi, însă lucrurile nu se ştie cum vor evolua. Cel care o vinde speră să-şi scoată cel puţin investiţia. „Să scoatem ce-am băgat, poate, dar munca noastră va rămâne neplătită“, spune cu amărăciune bărbatul.

Producătorii care ajung chiar şi în pieţele din judeţ au şansa unui preţ de trei ori mai mare decât în piaţa en-gros

„Anul ăsta o să vedem oameni care nu vor avea cu ce să-şi plătească lemnele. Este nevoie neapărat de un ajutor de stat. Aşa cum s-au găsit bani pentru toate sectoarele trebuie să se găsească şi pentru noi, altfel omoară

48

fermele mici. Au luat cei care cresc animale, bravo lor, dar n-au luat cei cu cinci vaci câte 225.000 euro/fermă, au luat tot marii fermieri“, spune liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, legumicultor din zonă.

Caz ciudat în Olt. Sătenilor le mor porcii, veterinarii n-au răspunsuri. Primar: „Le-au murit şi gata“ 29 iulie 2021, 16:44 de Alina Mitran

Patru porci au murit de o boală încă nedepistată într-o gospodărie din Cungrea FOTO: arhiva Mihaela Nichita

O femeie dintr-o comună olteană reclamă că i-au murit patru porci din gospodărie, iar un al cincilea i-a fost astăzi sacrificat în scop de diagnostic, însă nimeni nu-i oferă niciun răspuns.

Alţi vecini au păţit la fel, însă n-au anunţat autorităţile. Femeia din localitatea Cungrea avea o scroafă şi patru purcei fătaţi cu şase luni în urmă. Prima dată a dat semne de boală unul dintre purcei. „Fac pete roşii pe ei, se învineţesc în zona gâtului şi li se înroşesc urechile. Şi pe pulpele din spate“, a explicat proprietara cu ce s-a confruntat. Proprietarii au anunţat medicul veterinar din sat, s-au recoltat probe de sânge şi s-a început şi un tratament. Tratamentul nu doar că nu a dat rezultate, însă boala s-a răspândit iar într-o săptămână şi jumătate patru din cei cinci porci au murit, printre ei şi scroafa. De la unul dintre ei medicul a recoltat probe din organe, chiar proprietara fiind cea care le-a transportat, la începutul acestei săptămâni, la Direcţia Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Olt, pentru diagnostic, medicul motivând că are de făcut un drum până în Germania şi că lipseşte câteva zile.

„La primul i-a făcut două-trei zile tratament, a zis că n-are ce să-i facă, să-i tai pe toţi. Au murit pe rând, câte unul, câte unul. Lunea trecută a luat analiză de la un porc care între timp a murit şi acesta, nu ieri, alaltăieri-seară. A luat analiză de sânge, a dus-o la DSV, a ieşit negativ. Sâmbătă de dimineaţă mi-a murit o purcea de 250–300 kilograme. A venit şi i-a recoltat organe, le-am dus la analiză, nici până în momentul de faţă nu avem niciun rezultat. Am sunat la ei, nu au rezultat, nu le-a venit“, a dezvăluit femeia.

49

Între timp, spune Mihaela Nichita, proprietara animalelor, şi vecinii au început să aibă probleme. „Am un vecin, i-a făcut două zile tratament şi vrea să-l taie. Ce să-l taie, că-l găsi mort dimineaţă. La Topana (o localitate tot din zona de nord a judeţului Olt) e zona roşie de pestă. Că pe mine asta mă frământă, de ce nu-mi dă un rezultat. Au murit de cutare...“, a mai spus femeia. Femeia, extrem de îngrijorată, spune că şi alţi cetăţeni din comună se confruntă cu mortalitate la porcii din gospodărie, însă oamenii, aflând că dacă este vorba de pestă porcină africană statul nu oferă despăgubiri pentru cadavre, nu mai anunţă pe nimeni. „DSV-ul se ocupă de treaba asta, nu eu fac asta, ca primărie“

La primărie s-a aflat de cazurile de porci morţi din gospodării, însă nimeni nu-şi bate capul mai mult decât o fac proprietarii. Primarul Cosmin Vlad spune în discuţia cu reporterul „Adevărul“ mai întâi că nu sunt cazuri, după care, confruntat cu mărturia femeii, recunoaşte că au mai păţit-o şi alţi concetăţeni. Nu e, doamnă, nicio pestă! Au venit, au luat probe de la femeia asta. Ea vrea să ia bani, dar nu prea există să ia ea bani dacă nu e pestă. Şi chiar dacă ar fi pestă, pe mortăciuni ei nu mai dau bani, numai dacă-l ia ei viu şi-l omoară, sau ce le face. Nu e pestă. DSV-ul se ocupă de treaba asta, nu eu fac asta, ca primărie“, insistă primarul. Cosmin Vlad nu vede nimic în neregulă în faptul că mai multe cazuri de mortalitate au apărut în mai multe gospodării şi că nimeni nu ştie despre ce este vorba. Cert ar fi un lucru: primele probe prelevate nu indică pesta porcină africană, aşa că... „Au mai apărut, dar oamenii nu au sunat nicăieri, la DSV sau nu ştiu unde. Le-a murit şi gata“, recunoaşte primarul. Cazurile ar mai fi apărut în „două-trei gospodării“.

„Cine e în situaţie, să meargă la DSV să anunţe... Dacă oamenii au zis că ei nu merg la DSV, că ştiu că nu le dau bani şi alea...“, a insistat primarul că nu ar avea ce să facă într-o asemenea situaţie.

Comisie judeţeană constituită în mare grabă, pentru că se suspectează „o evoluţia atipică a bolii“

Dacă în cursul dimineţii de joi, 29 iulie 2021, când am pus primele întrebări, reprezentanţii DSVSA Olt au cerut răgaz câteva ore pentru a oferi toate datele, după prânz deja o comisie judeţeană se deplasase la domiciliul femeii care a făcut sesizarea. Membrii comisiei au sacrificat în scop de diagnostic şi ultimul porc din gospodărie şi acum se aşteaptă rezultatele. Asta se întâmplă însă la aproape două săptămâni de la primul caz de îmbolnăvire. „Persoana respectivă avea cinci porci în gospodărie. La doi porci, unul viu, unul mort, au fost prelevate probă de sânge, respectiv test de organe, rezultatul fiind negativ la cele două buletine.

Din cei cinci porci, patru au murit până în prezent.

50

Astăzi s-a efectuat solicitare la Prefectură, conform procedurii, în vederea constituirii unei comisii pentru deplasare la faţa locului, comisia a ajuns la faţa locului, s-a aplicat ucidere în scop de diagnostic, cu prelevare de probe, la porcul rămas în viaţă deoarece s-a suspectat o evoluţie atipică a bolii. Se vor trimite probele la laborator şi aşteptăm rezultatul“, a precizat purtătorul de cuvânt al DSV Olt, medicul veterinar Venera Popa. Aceeaşi sursă a mai precizat că din analizele de până acum nici vreo altă boală nu s-a detectat şi că se caută în continuare răspuns pentru cazurile de mortalitate.

„Nu au indicat nici altceva (n. red. – în afară de pesta porcină africană), s-a făcut suplimentare examen bacteriologic şi nu este altceva, nu avem alte indicii. În localitate nu mai sunt alte cazuri de îmbolnăvire“, a mai spus Popa. Faptul că DSVSA nu a aflat şi de celelalte cazuri din localitate poate fi explicat prin atitudinea proprietarilor, care au ales să nu anunţe autorităţile.

Mihaela Nichita insistă în continuare să i se ofere un răspuns şi, mai mult, spune că i s-a sugerat iniţial să-i „taie pe toţi şi să-i mănânce“. „Medicul o ţinea una şi bună: taie-i, taie-i! Păi, ce să tai, am copii mici, cum să tai eu să mănânc asemenea hoituri....?! Când îi vezi că se târăsc aşa! Am zis să vină ei să-l omoare şi pe ăsta pe care-l mai am în coteţ, chiar dacă nu au ei niciun rezultat, să vină, că se chinuie, săracul de el, aici în coteţ. Cum să fac aşa ceva, am copii mici, eu ştiu despre ce e vorba?!“, a mai spus femeia.

În judeţul Olt a mai apărut în ultima perioadă un singur focar de pestă porcină africană în gospdării, în comuna Topana. A fost vorba, a dezvăluit primarul localităţii Topana, de o gospodărie în care se creşteau porcii foarte aproape de pădure, într-o zonă izolată de sat, iar aceşţia, cel mai probabil, au intrat în contact cu mistreţi afectaţi de pesta porcină africană. „Am avut un caz, s-a rezolvat. A apărut acum vreo săptămână în urmă. Asta e transmisă de mistreţi, mistreţii circulă peste tot. O singură gospodărie, avea mai mulţi, îi lăsa liberi pe câmp, s-au întâlnit cu mistreţi şi au luat boala“, a precizat primarul localităţii Topana, Gheorghe Barbu.

Primii 20 de proprietari de terenuri deţin în total 250.000 de hectare, adică 2,5% din suprafaţa arabilă a României , Florentina Niţu , 29 iulie 2021

Primii 20 de proprietari de terenuri deţin în total o suprafaţă de 248.683 de hectare, adică 2,5% din suprafaţa arabilă toată a României, potrivit datelor APIA. Pământul deţinut de aceştia este comparabil cu întreaga suprafaţă agricolă din judeţul Cluj (234.000 hectare) sau din judeţul Satu Mare (236.000 hectare). Primii 20 de proprietari de terenuri deţin în total o suprafaţă de 248.683 de hectare, adică 2,5% din suprafaţa arabilă toată a României, potrivit datelor APIA. Pământul deţinut de aceştia este

51

comparabil cu întreaga suprafaţă agricolă din judeţul Cluj (234.000 hectare) sau din judeţul Satu Mare (236.000 hectare).

Cei mai mari proprietari de terenuri arabile sunt arabii de la Al Dahra, care deţin ferma Agricost din Brăila, care are un contract de concesiune pentru cultivarea a 57.000 de hectare de teren agricol, practic toată suprafaţa agricolă din Insula Mare a Brăilei. Pe următoarele poziţii se află Intercereal, companie preluată anul trecut de Augustin Oancea, proprietarul companiei din domeniul energiei Tinmar Energy de la Ioan Neculaie, care lucrează aproximativ 23.500 de hectare, conform ultimelor date ale ZF, şi JD Agro Cocora, deţinută de oameni de afaceri danezi. În 2018, JD Agro Cocora avea în proprietate 12.000 de hectare de teren, potrivit datelor declarate la acel moment la APIA.

„Sintagma «noi vrem pământ» este încă validă. Există o dorinţă mai mare din partea marilor proprietari să cumpere teren, pentru că au şi o putere mai mare de cumpărare, dar şi cei mici se extind încet, încet. Acum, vânzarea de terenuri e blocată din cauza legislaţiei, dar există înţelegeri, iar tranzacţiile au fost amânate“, a spus Ovidiu Bucătaru, CFO în cadrul Grup Şerban Holding, din care face parte şi Interagroaliment, companie care lucrează peste 13.000 de hectare.

În top 20 de proprietari de terenuri sunt jumătate români şi jumătate străini. Printre antreprenori, alături de Augustin Oancea sunt Petru Corvin Mateiu din judeţul Timiş, Mihai Anghel din judeţul Dolj şi Nicolae Şerban din judeţul Bacău. În 2012, la vârf se aflau companii româneşti. Atunci, marii fermieri ai României erau Culiţă Tărâţă, Adrian Porumboiu şi Ioan Neculaie.

52

Preţurile terenurilor din România continuă să crească. Cu cât s-ar putea majora până la finalul anului 29 iulie 2021, Melania Agiu

Preţurile terenurilor din România continuă să crească. Cu cât s-ar putea majora până la finalul anului Foto: Arhivă Adevărul

Piaţa de terenuri din România este una dintre cele mai active din industria de real estate, lucru confirmat de cresterea de preţuri de aproximativ 10% înregistrată în prima parte a anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, transmit analiştii Crosspoint Real Estate.

Conform acestora, până la final de an, pentru aceleaşi preţuri, se aşteaptă un avans de încă 10%. Compania Crosspoint Real Estate a intermediat, în prima jumătate a anului, un număr de cinci tranzacţii cu terenuri în valoare de 37 milioane de euro şi estimează ca până la finalul anului 2021 să mai tranzacţioneze terenuri în valoare de peste 40 milioane de euro. „Am realizat tranzacţiile atât în oraşe regionale, cât şi în diferite zone din Bucureşti. Cele mai căutate zone din Capitală sunt cele cu acces facil la mijloacele de transport (în special metrou), cât şi la infrastructura socială (şcoli, centre comerciale, parcuri etc).

Bucureştiul este un oraş care suferă din punct de vedere al infrastructurii, aşa că aici primează foarte mult în decizia de achiziţie a clienţilor vechea “lege” a imobiliarelor: location, location, location”, spune Ionuţ Stan, Associate Director, Land Development Crosspoint Real Estate. Potrivit sursei citate, una dintre aceste tranzacţii intermediate de companie a fost pentru un retailer, în zona Colentina din Capitală, pentru un teren cu o suprafaţă de 5.000 de mp. De asemenea, o mare parte a acestor tranzacţii au fost realizate cu capital românesc.

53

Preţurile terenurilor au cunoscut un trend pozitiv în prima parte a anului, raportată la anul trecut, cu o creştere de circa 10%. „Primele şase luni ale anului trecut au fost o excepţie, care se întamplă o dată la câteva zeci de ani, aşa că nu poate fi foarte relevantă o comparaţie strict pe evoluţia cifrelor. Ce este clar însă, este faptul că 2021 este un an în care cererea pentru terenuri este în continuă creştere – alimentată atât de evoluţia ratei inflaţiei, dar mai ales de presiunea asupra stocului limitat de terenuri cu parametri definitorii, care pot fi dezvoltate într-un timp asumat”, mai spune Ionuţ Stan. A doua jumătate a anului va mai aduce o altă sporire a preţurilor terenurilor, de încă 10%.

„Până la finalul anului ne aşteptăm la o creştere a preţurilor terenurilor de aproximatix 10%. De menţionat este faptul că întotdeauna estimările noastre şi cifrele indicate se referă la valorile tranzacţionate şi nu la valorile solicitate de către proprietari atunci când aceştia îşi listează terenurile pe canalele de promovare. Media pieţei este dată de întâlnirea între cerere şi ofertă, concluzionată printr-o tranzacţie realizată”, detaliază Gavrilă. Tendinţele unui an fără precedent cum a fost 2020 au fost diverse pe nişa terenurilor, în top fiind faptul că stocul de terenuri uşor autorizabile va deveni din ce în ce mai limitat în Bucureşti, însă acesta rămâne cel mai căutat.

„Un alt trend observat de noi este cel al cumpărătorilor de case. Pandemia a schimbat modul de gândire al clientului tipic, client care, în perioada aceasta, explorează mai atent varianta unei case, în detrimentul unui apartament situat cât mai aproape de birou. Tinand cont, însă, de problemele cu traficul întâmpinate în Bucureşti, este de văzut dacă acest trend se va menţine sau nu şi în anii următori. Evoluţia infrastructurii trebuie să ţină pasul cu noua tendinţă pentru a-l transforma într-un fapt cert”, completează Stan.

Noi vrem pământ: Arabii de la Al Dahra, Augustin Oancea şi antreprenorii danezi sunt cei mai mari proprietari de terenuri agricole din România. Cum arată top 20, Florentina Niţu , 29.07.2021,

Cei mai mari 20 de proprietari de terenuri arabile din România, în frunte cu arabii de la Al Dahra, care deţin ferma Agricost din Brăila, au în proprietate sau prin contract de concesiune suprafeţe între 10.000 şi 57.000 de hectare fiecare, conform datelor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Primii 20 proprietari de terenuri deţin în total o suprafaţă de 248.683 de hectare, adică 2,5% din suprafaţa arabilă toată a României, potrivit datelor APIA. Spre comparaţie, această suprafaţă este aproape egală cu întreaga

54

suprafaţă agricolă din judeţul Cluj (234.000 hectare) sau din judeţul Satu Mare (236.000 de hectare).

Agricost are un contract de concesionare pentru cultivarea a 57.000 de hectare de teren agricol, practic toată suprafaţa agricolă din Insula Mare a Brăilei. Pe următoarele poziţii se află Intercereal, companie preluată anul trecut de Augustin Oancea, proprietarul companiei din domeniul energiei Tinmar Energy de la Ioan Niculae, care lucrează circa 23.500 de hectare, conform ultimelor date ZF, şi JD Agro Cocora, deţinută de oameni de afaceri danezi. În 2018, JD Agro Cocora avea în proprietate 12.000 de hectare de teren, potrivit datelor declarate la acel moment la APIA.

Primii 20 de proprietari de terenuri deţin în total 250.000 de hectare, adică 2,5% din suprafaţa arabilă a României. Arabii de la Al Dahra, Augustin Oancea şi antreprenori danezi sunt cei mai mari proprietari de terenuri agricole din România , Florentina Niţu , 29.07.2021,

Primii 20 de proprietari de terenuri deţin în total o suprafaţă de 248.683 de hectare, adică 2,5% din suprafaţa arabilă toată a României, potrivit datelor APIA. Pământul deţinut de aceştia este comparabil cu întreaga suprafaţă agricolă din judeţul Cluj (234.000 hectare) sau din judeţul Satu Mare (236.000 hectare).

Cei mai mari proprietari de terenuri arabile sunt arabii de la Al Dahra, care deţin ferma Agricost din Brăila, care are un contract de concesionare pentru cultivarea a 57.000 de hectare de teren agricol, practic toată suprafaţa

55

agricolă din Insula Mare a Brăilei. Pe următoarele poziţii se află Intercereal, companie preluată anul trecut de Augustin Oancea, proprietarul companiei din domeniul energiei Tinmar Energy de la Ioan Niculae, care lucrează circa 23.500 de hectare, conform ultimelor date ale ZF, şi JD Agro Cocora, deţinută de oameni de afaceri danezi. În 2018, JD Agro Cocora avea în pro-prietate 12.000 de hectare de teren, potrivit datelor declarate la acel moment la APIA.

„Sintagma «noi vrem pământ» este încă validă. Există o dorinţă mai mare din partea marilor proprietari să cumpere teren, pentru că au şi o putere mai mare de cumpărare, dar şi cei mici se extind încet, încet. Acum, vânzarea de terenuri e blocată din cauza legislaţiei, dar există înţelegeri, iar tranzacţiile au fost amânate“, a spus Ovidiu Bucătaru, CFO în cadrul Grup Şerban Holding, din care face parte şi Interagroaliment, companie care lucrează peste 13.000 de hectare.

În top 20 de proprietari de terenuri sunt jumătate români şi jumătate străini. Printre antreprenori, alături de Augustin Oancea sunt Petru Corvin Mateiu din judeţul Timiş, Mihai Anghel din judeţul Dolj şi Nicolae Şerban din judeţul Bacău. În 2012, la vârf se aflau companii româneşti. Atunci, marii fermieri ai României erau Culiţă Tărâţă, Adrian Porumboiu şi Ioan Neculaie.

Dorin Bob, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Studium Green, investeşte 15 mil. euro într-o fermă de aluni lângă Satu Mare. O parte din producţie va merge către industria ciocolatei, printr-un parteneriat cu Ferrero România (Kinder şi Nutella), însă şi la export, în ţările arabe , Laurentiu Cotu , 29.07.2021,

Omul de afaceri Dorin George Bob (52 de ani), proprietarul dezvoltatorului imobiliar Studim Green din Cluj, va investi 15 mil. euro, din fonduri proprii şi credite bancare, într-o fermă de aluni, pe o suprafaţă de teren de 1.000 de hectare din satul Necopoi, comuna Homoroade, la 22 de kilometri de municipiul Satu Mare.

56

În cadrul acestui proiect, Dorin Bob, originar din Satu Mare, a atras compania Ferrero România, unul dintre cei mai mari jucători din industria dulciurilor, care va asigura suportul tehnic.

Agrinvest, producător şi comerciant de cereale din Buzău, a cumpărat o bază de recepţie a cerealelor de 20.000 tone în Vaslui, investiţie de 1 mil. euro. „Achiziţia a avut loc la licitaţie, baza de recepţie făcând parte din portofoliul fostului Comcereal Vaslui“ , Florentina Niţu , 29.07.2021,

Ştefan Gheorghiţă, directorul de dezvoltare al Agrinvest: Moldova este o zonă de mare importanţă în noua strategie de dezvoltare a companiei la nivel naţional.

Agrinvest, companie din Buzău, ce furnizează materii prime agricole, oferă servicii de înfiinţare a culturilor, consultanţă tehnică şi finanţare pentru fermieri, dar şi produce şi comercializează cereale, cu afaceri de 200 milioane de lei (peste 40 mil. euro) în 2020, a cumpărat o bază de recepţie a cerealelor cu o capacitate de circa 20.000 tone în comuna Creţeşti, judeţul Vaslui, o investiţie care după modernizare se va ridică la peste 1 milion de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Achiziţia a avut loc la licitaţie, baza de recepţie făcând parte din portofoliul fostului Comcereal Vaslui. Această mutare are la bază dorinţa de extindere la nivel naţional a serviciilor integrate către fermieri, care includ activităţile de achiziţie cereale, vânzări de inputuri, dar şi servicii financiare prin inter-mediul unei alte companii din grup, respectiv Agrinvest IFN“, a spus Ştefan Gheorghiţă, directorul de dezvoltare al Agrinvest. El a adăugat că Moldova este o zonă de mare importanţă în noua strategie de dezvoltare a companiei la nivel naţional.

57

Grafic ZF: Cum au evoluat producţiile de grâu, orz şi rapiţă în perioada 2010 - 2020

Grafic ZF: Cum arată primele producţii ale culturilor însămânţate în toamnă

Primele date de la Ministerul Agriculturii privind noile recolte: Producţiile medii la hectar sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani la grâu, rapiţă şi orz. Fermierii au strâns grâul de pe 60% din suprafaţă, rapiţa de pe 70% din total şi orzul de pe 90% din ceea ce s-a cultivat , Florentina Niţu , 28.07.2021,

58

Culturile de toamnă, grâul, orzul sau rapiţa, au fost recoltate în proporţie de 60-90%, iar producţiile medii la hectar, din primele date, sunt cele mai bune din ultimii zece ani, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Producţia medie de grâu este de 5,4 tone/hectar, fiind recoltată peste jumătate din cultură. Astfel, dacă trendul se va menţine, producţia totală ar trece de 11 milioane de tone, o cifră istorică.

„Am recoltat jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu şi suntem într-o extremă, adică sunt zone cu producţii mari şi zone cu producţii mai mici, dar de o calitate mai bună. Ne bucurăm că am făcut destul de multe contracte forward şi vindem recolta la preţuri foarte bune“, spune Ionuţ Lungoci, CEO al cooperativei agricole Dobrogea Sud, care reuneşte mai mulţi fermieri din Constanţa sub aceeaşi umbrelă, ce cultivă în total circa 20.000 de hectare cu cereale. În prezent, preţul grâului variază între 190 şi 210 euro/tonă pe bursa Euronext de la Paris.

Agroland Agribusiness, companie din grupul Agroland, a atras 10 mil. lei de la investitori printr-un plasament privat de obligaţiuni intermediat de TradeVille. Finanţarea merge în extinderea business-ului, Cristina Bellu , 29.07.2021,

Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB), companie care vinde input-uri pentru agricultura organică şi convenţională parte a grupului Agroland, a încheiat anticipat, chiar în prima zi, o ofertă primară de vânzare de obligaţiuni de tip plasament privat prin care compania a reuşit să atragă 10 milioane de lei de la investitorii pe bursă.

Oferta a fost intermediată de TradeVille, cel mai activ broker de retail din România.

“După ce compania-mamă Agroland Business System (AG) a folosit un mix de finanţare similar anul trecut pentru a-şi finanţa expensiunea afacerii, iată că şi filiala acesteia, Agroland Agribusiness (AAB), încheie cu succes o emisiune de obligaţiuni corporative la nici 6 săptămâni după listarea acţiunilor sale. Bursa ne arată tuturor, astfel, potenţialul fabulos şi încă puţin explorat al economiei româneşti şi sperăm că din ce în ce mai mulţi investitori se vor alătura acestei adevărate mişcări de democratizare a capitalismului in România.”, spune Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, TradeVille.

Obligaţiunile cu simbolul AAB26 emise în cadrul plasamentului privat derulat pe 28 iulie sunt denominate în lei, au scadenţa la 5 ani şi o rată anuală fixă a cuponului de 9% stabilită de emitent, cupoanele urmând să fie plătite semestrial.

59

Valoarea nominală a unei obligaţiuni AAB26 este de 100 lei, iar subscrierea minimă în cadrul plasamentului a fost de 60.000 lei (600 de obligaţiuni).

Valoarea iniţială a ofertei, de 5 milioane lei, a fost extinsă de emitent la 10 milioane lei ca urmare a interesului ridicat din partea investitorilor. Subscrierile totale înregistrate în plasament au fost de peste 13,6 milioane lei.

Fondurile obţinute vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea activităţii atât organic prin finanţarea investiţiilor în active fixe şi a nevoii de fond de rulment sau a altor cheltuieli curente, cât şi prin eventuale fuziuni sau achiziţii şi participarea în start-up-uri din domeniul agriculturii, potrivit reprezentanţilor companiei.

“Ne dorim să creştem într-un ritm susţinut, dar natural, şi să investim în calitatea input-urilor pe care le comercializăm, precum şi în diversificarea portofoliului, cu produse realizate după reţete proprii. O parte a fondurilor pe care le avem la dispoziţie va merge, la fel ca până acum, către susţinerea start-up-urilor din domeniul agricol şi creşterea nivelului de inovaţie şi digitalizare din această industrie, prin proiectul AgTech TM!”, spune Florin Radu, Director General, Agroland Agribusiness.

Agroland Agribusiness va face demersurile necesare listarii obligaţiunilor AAB26 pe sistemul multilateral de tranzacţionare operat de Bursa de Valori Bucureşti, listarea urmând să fie realizată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat.

În 2021, Agroland Agribusiness a fost a doua companie din grupul Agroland care s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, cu simbolul AAB, după compania-mamă Agroland Business System (simbol AG). În total, grupul a reuşit să obţină peste 22 milioane lei prin trei runde de finanţare intermediate de TradeVille.

Ultima oră ANSVSA: Transporturile de animale vii – suspendate din cauza caniculei! Roxana Dobre - 29 iulie 2021 Decizie de ultimă oră a ANSVSA! Autoritatea a decis să suspende temporar transporturile de animale de lungă durată pe perioada caniculei. Măsura de aplică pentru transporturile efectuate cu mijloace care nu sunt echipate cu sistem de răcire a aerului.

”Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor suspendă temporar transporturile de animale de lungă durată pe perioada caniculei. Având în vedere faptul că pentru săptămâna în curs şi săptămâna viitoare, în ţara noastră sunt prognozate temperaturi foarte ridicate, maximele urmând să depăşească chiar şi 40° C, conducerea Autorităţii

60

Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus suspendarea temporară a transporturilor de animale de lungă durată, efectuate cu mijloace de transport care nu sunt echipate cu sistem de răcire a aerului”, a anunțat Autoritatea printr-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

ANSVSA precizează că această măsură a fost dispusă întrucât, în cazul în care temperaturile exterioare preconizate pe ruta planificată depăşesc 30°C, sistemul de ventilaţie nu este capabil să menţină temperaturile din mijloacele de transport în intervalul 5 – 30°C, cu o marjă de +/- 5°C, prevăzut de dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1/2005.

”ANSVSA a transmis instrucţiuni tehnice în teritoriu pentru medicii veterinari oficiali, aplicabile transportului rutier de lungă şi scurtă durată şi transportului efectuat pe cale maritimă. De asemenea, în perioadele cu temperaturi ridicate, se creşte suprafaţa alocată pe cap de animal, atât în cazul transportului rutier de lungă durată, cât şi în situaţia transporturilor efectuate pe cale maritimă. Călătoriile rutiere de scurtă durată sunt permise doar atunci când acestea se desfăşoară în cursul nopţii sau în primele ore ale dimineţii, cu creşterea spaţiului alocat pe cap de animal şi cu limitarea cât mai mult posibil a duratei călătoriei. În cazul exportului de animale către ţări terţe, indiferent de tipul mijlocului de transport utilizat, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 150/2020. Transporturile de animale efectuate pe distanţe lungi se vor relua atunci când temperaturile exterioare de-a lungul întregii rute a călătoriei planificate vor scădea sub 30°C”, mai arată autoritatea.

Buletin informativ! Se înregistrează zbor intens al fluturilor de Helicoverpa armigera la porumb , Adrian Radu - 29 iulie 2021

În urma activității de monitorizare a dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb desfășurată în cadrul programului Arc™ farm intelligence, vă informăm că în ultimele 7-10 zile s-a înregistrat zbor intens al fluturilor de Helicoverpa armigera din generația a II-a în majoritatea zonelor de monitorizare, după cum urmează:

RISC RIDICAT DE ATAC în zonele: Muntenia, Banat, Crișana, Dobrogea și Moldova

RISC MEDIU în zona: Oltenia

61

În aceste condiții, vă recomandăm aplicarea unui tratament cu insecticidele CORAGEN® sau AVAUNT® în următoarele 3-5 zile.

ÎNAINTE DE A APLICA TRATAMENTUL, VIZITAȚI FIECARE SOLĂ DE PORUMB ȘI IDENTIFICAȚI STADIUL DE DEZVOLTARE AL DĂUNĂTORULUI ȘI GRADUL DE ATAC!

Capturi medii zilnice Helicoverpa armigera în perioada 07.07 – 29.07.2021

62

La emiterea prezentei avertizări s-a ținut cont de cele trei criterii: biologic, fenologic și ecologic.

Numărul de capturi este în creștere în această perioadă, fiind atacați hibrizii cu perioadă lungă (semi-tardivi și tardivi), care sunt încă la mătăsit și/sau ale căror boabe sunt în faza de lapte-ceară.

Aplicați produse selective pentru entomofauna utilă și asigurați-vă că protejați prădătorii dăunătorilor culturilor agricole.

Găsiți mai multe informații despre presiunea de atac a dăunătorilor, inclusiv numărul de insecte capturate de către fiecare capcană din zona dumneavoastră, accesând aplicația:

eficiente și la temperaturile ridicate din timpul verii de până la 33-34°C;

protejează entomofauna utilă, refăcând echilibrul natural dintre prădători și paraziții dăunătorului

Insecticidele Avaunt® și Coragen® pot fi achiziționate din rețeaua națională de distribuție autorizată. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să

63

contactați reprezentantul local al FMC România sau să accesați site-ul companiei: www.fmcagro.ro

Aceste informații sunt cu titlu informativ, iar pentru aplicarea corectă a tratamentelor vă rugăm să efectuați un control fitosanitar culturilor dumneavoastră, pentru a determina prezența adulților, a pontei depuse sau a larvelor eclozate și, ulterior, efectuați tratamentele necesare.

Utilizați produsele de protecția plantelor în siguranță și cu responsabilitate. Când aplicați produse pentru protecția plantelor, urmați întotdeauna instrucțiunile menționate pe etichetă.

Noua metodă de luptă cu ”piața neagră” – Ministerul Agriculturii vrea să introducă CARDUL de producător , 29 iulie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Cardul de producător agricol – este noua ”invenție” pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vrea să o introducă pentru a limita efectele pieței negre. Secretarul de stat MADR, Marius Micu, a discutat această soluție în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, explicând și cum ar urma să funcționeze acest card.

”Am plecat de la problematica care este de actualitate astăzi în piață și prețurile scăzute, dezechilibrul acesta între cerere și ofertă într-o economie liberă de piață, accesul producătorilor pe rafturile marilor retaileri și nu numai. (…) Este o soluție care vine dintr-un proiect, am purtat câteva discuții cu producătorii, însă mi s-a părut oportună integrarea în programele de sprijin a unui card care să ne ajute să reglăm piața. Astăzi, vorbim de faptul că cel mai mare dezechilibru în aduce piața neagră, iar nu toți cei care sunt producători vând prin prisma certificatului de producător în piețe și nu numai. Bineînțeles că ceea ce înseamnă piața neagră nu e neapărat în atribuțiile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și sunt celelalte instituții pe care le cunoaștem care se ocupă cu acest aspect, dar asta nu înseamnă că nu putem găsi soluții care să răspundă problemelor din piață. De aceea, mi s-a părut util să luăm în arhitectura viitorului program

64

implementarea acestui card. Nu este mai mult decât la stadiul de discuții, în care creionăm și vedem dacă este oportună introducerea acestui card, iar dacă vom face acest lucru, va fi într-un program pilot și nu va presupune un caracter de obligativitate, ci va fi în sistem voluntar”, a precizat Marius Micu.

Potrivit oficialului MADR, deși măsura va fi una cu caracter voluntar, Ministerul Agriculturii gândește modalități prin care ea să fie adoptată de cât mai mulți producători agricoli. Astfel, cei care vor avea cardul de producător agricol ar putea beneficia de intensități de sprijin mai mari la programele de sprijin pe care ministerul le va lansa în anii următori.

În ceea ce privește a modului concret de funcționare a cardului de producător, secretarul de stat MADR a făcut următoarele precizări:

”De fapt ce face acest card? Fiecare producător agricol are înregistrată o suprafață care se regăsește și în acel certificat de producător. Atunci, el poate să aibă o cantitate maximă de producție pe fiecare cultură, deci nu poate pune în piață mai mult decât poate să producă pe suprafața respectivă. Pe card, pe lângă informațiile de bază ale producătorului, care se regăsesc și pe certificatul de producător sau pe dosarul de la APIA, se va regăsi și această informație vitală – cantitatea pe care un producător o poate pune în piață. Mai mult, o să dăm și o estimare mai mare cantitativă, să nu existe discuții în piață. Spre exemplu, dacă poate produce 10 tone, putem să trecem pe acest card 12 tone, să asigurăm o flexibilitate. Asta va însemna că producătorul, de fiecare dată când intră și iese în piață, administrația pieței va înregistra într-un sistem cantitățile – un fel de pontaj la intrare și la ieșire. Astfel, în fiecare zi se va diminua din acea cantitate totală pe care o poate comercializa de pe suprafață. (…) Zic eu că ar fi un prim element care ne va ajuta să diminuăm piața neagră, nu să o eliminăm, dar e un prim pas pe care am putea să-l eliminăm în piață. Va trebui să modificăm și legislația în vigoare privind comercializarea în piețe, ca să putem să ne adresăm în mod legislativ administratorului pieței să aibă softul respectiv”, a explicat Marius Micu pentru AGRO TV.

Producții record la grâu, rapiță și orz. Diferențe mari între vestul și estul țării , 29 iulie 2021 , Andra Moldoveanu Ministerul Agriculturii anunță producții record pentru culturile de toamnă. Producţiile medii la hectar pentru culturile de grâu, rapiță și orz sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Fermierii au strâns grâul de pe 60% din suprafaţă, rapiţa – 70% şi orzul de pe 90% din suprafața cultivată, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

65

Producţia medie de grâu este de 5,4 tone/hectar, fiind recoltată peste jumătate din cultură. Astfel, dacă trendul se va menţine, producţia totală ar trece de 11 milioane de tone, o cifră istorică, conform zf.ro.

„Am recoltat jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu şi suntem într-o extremă, adică sunt zone cu producţii mari şi zone cu producţii mai mici, dar de o calitate mai bună. Ne bucurăm că am făcut destul de multe contracte forward şi vindem recolta la preţuri foarte bune“, spune Ionuţ Lungoci, CEO al cooperativei agricole Dobrogea Sud, care reuneşte mai mulţi fermieri din Constanţa.

În prezent, preţul grâului variază între 190 şi 210 euro/tonă pe bursa Euronext de la Paris. În urmă cu câteva zile, estimările arătau că producţia de grâu ar putea ajunge la un nivel record de 12 milioane de tone, adică 2,3 miliarde de euro, cu randamente mari în vestul ţării şi cu producţii bune în celelalte zone.

Specialiștii susțin că în zona de vest a României am putea avea producţii foarte bune, de 7 tone/hectar, în medie. În plus, grâul recoltat până acum este de o calitate foarte bună, 70% fiind grâu de panificaţie şi 30% fiind grâu furajer. Nu același lucru pot spune și fermierii din zona de sud-est. Acolo producțiile sunt sub așteptări.

Dr. Ing. Marius Roman, sfaturi pentru înființarea unei plantații pomicole , 29 iulie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

O livada de pomi fructiferi are o durată de viața de zeci de ani, însă orice greșeală făcută la înființarea plantației poate avea consecințe. Cei care vor să se aventureze în înființarea unei plantații pomicole trebuie să țină cont de câteva elemente esențiale precum zona, calitatea terenului, speciile și soiurile alese.

66

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu Dr. Ing. Marius Roman, administratorul unor pepiniere pomicole impresionante în județele Ialomița și Călărași, cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul horticol. Iată ce sfaturi oferă acesta pentru înființarea unei plantații pomicole.

”În ceea ce privește partea aceasta de pomicultură, ideea este să fim atenți când înființăm o plantație pomicolă, cu ce material săditor o înființăm, cu ce specii, cu ce soiuri, ca să fim siguri că în zona respectivă există cerere pentru produsele respective. Degeaba avem producție dacă nu avem unde să o vindem. Este foarte dificil să fii singur într-o anumită zonă, să produci un anumit fruct și acolo să nu ai piață de desfacere.

După aceea, este foarte important să știm exact cum ne gândim să valorificăm producția. Ori o vindem la poarta fermei sau în piețe, situație în care trebuie să cultivăm un număr cât mai mare de specii și soiuri, să avem o producție eșalonată, să ne fie ușor și cu recoltatul, și cu transportul, și cu valorificarea. Dacă ne gândim să vindem în sistem en-gros, mergem pe o singură specie, pe un soi care știm că merge foarte bine în zona respectivă atât din punct de vedere al culturii, dar și pe partea de valorificare.

Încurajez toți producătorii să vină cu magazin la poarta fermei. Trebuie noi să educăm consumatorul. Bineînțeles că și noi trebuie să urmărim ceea ce își dorește consumatorul și să venim în sprijinul lui, dar trebuie să creăm și noi o anumită educație a consumatorului, să-l educăm să vină la noi la poarta fermei. Spre exemplu, noi am organizat aceste zile ”recoltează-ți singur”. La specia mur, acum 3 ani, nu a fost un rezultat spectaculos, dar acum nu vă ascund aspectul că la 1,4 hectare de mur, nu mai avem mure să punem la dispoziție cererii care este pentru acest fruct la poarta fermei”, a precizat Dr. Ing. Marius Roman.

ATENȚIE! Utilajele agricole pot fi în pericol pe timp de caniculă! Ciprian Voinea , 29 iulie 2021

Cum în această perioadă ne aflăm în plină campanie de lucrări agricole, există pericolul ca, exploatând necorespunzător utilajele agricole, acestea să provoace incendii care pot avea urmări grave atât în privința pagubelor materiale, cât mai ales în privința sănătății sau chiar a vieții oamenilor.

Doar în județul Vaslui, în ultimele două zile, exploatarea necorespunzătoare a utilajelor agricole a provocat două astfel de incendii.

67

Astfel, la doar o zi după stingerea unui incendiu izbucnit la o combină agricolă aflată pe un câmp de pe raza comunei Banca, echipajele Detașamentului de pompieri Vaslui au desfășurat în după-amiaza zilei de marti, 27 iulie, o misiune similară, acționând pentru localizarea și lichidarea unui incendiu produs la un astfel de utilaj agricol din comuna Codăești.

La sosirea forțelor de intervenție la fața locului, flăcările se manifestau violent la combina agricolă, amenințând să se extindă în lanul de grâu din apropiere.

Din fericire, cultura agricolă a fost salvată, dar flăcările au distrus aproximativ 60% din utilajul agricol, iar șoferul a suferit arsuri la picior, primind îngrijiri medicale de la pompieri, la locul intervenției.

Atenție la modul cum exploatați utilajele agricole!

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă reamintește agricultorilor că au obligația să respecte o serie de măsuri atunci când exploatează utilajele agricole.

Astfel, reviziile tehnice pentru tractoare, combine şi celelalte maşini agricole se vor efectua din timp, înlăturându-se toate defecţiunile care ar putea produce incendii. O atenție deosebită din punct de vedere tehnic se va acorda dispozitivelor parascântei.

De asemenea, este obligatoriu ca mecanizatorii şi şoferii care participă la lucrările agricole să fie instruiţi în mod special, pentru a cunoaşte pericolele, cauzele de incendiu precum şi regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, mânuirea stingătoarelor şi modul practic de acţiune în caz de incendiu.

Specialiștii ISU atrag atenția că este obligatoriu ca toate maşinile şi utilajele agricole, precum şi cele care au acces în zonele cu vegetaţie uscată sau deşeuri combustibile, să fie dotate cu stingătoare, bidoane cu apă, lăzi cu nisip şi mături cu coada de cel puţin 2 metri.

În același timp, alimentarea cu carburanţi se va face în punctele de alimentare special amenajate, fiind interzise transportul şi transvazarea lichidelor combustibile în vase deschise sau confecţionate din material plastic şi alimentarea în lan sau la distanţe mai mici de 100 de metri faţă de acestea, a autovehiculelor, maşinilor şi utilajelor agricole.

68

În cazul apariției unor defecţiuni la maşinile şi utilajele agricole, remedierea acestora trebuie să se facă la o distanţă de cel puţin 100 de metri faţă de lanurile nerecoltate, mirişti sau vegetaţie uscată.

Nu în ultimul rând, la punctele de recoltare este obligatoriu să se asigure tractoare cu plug sau disc, cisterne cu apă, precum şi platforme mobile dotate cu furci, cazmale, coase, găleţi, stingătoare și butoaie cu apă.

Prețurile ridicate ale furajelor motiv de îngrijorare pentru crescătorii de animale , iulie 29, 2021 agrimanet

Prețurile ridicate ale furajelor este un motiv de îngrijorare pentru statele member UE; Comisia Europeană speră că prețurile furajelor vor scădea în viitorul apropiat.

Delegația croată a abordat problema la cea mai recentă reuniune a miniștrilor agriculturii, subliniind că prețurile furajelor au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii șapte ani.

Potrivit unei surse diplomatice, punctul de pe ordinea de zi a primit sprijin din partea a două treimi din statele membre, care au subliniat, de asemenea, că prețurile ridicate ale furajelor ar putea afecta recuperarea post-pandemică a sectoarelor cărnii, la care se adaugă amenințarea constantă a gripei porcine africane și a gripei aviare.

Croații au solicitat Comisiei să examineze toate opțiunile disponibile pentru stabilizarea sectorului, fie sub formă de sprijin financiar, fie prin alte mecanisme eficiente.

Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a încercat să-i liniștească, spunând că prețurile furajelor vor scădea probabil. El a adăugat că există măsuri în politica agricolă comună (PAC), principalul program al UE de subvenții agricole, pentru a sprijini sectorul zootehnic în caz de criză a prețurilor.

O altă sursă diplomatică contactată de EURACTIV a declarat că „se pare că lucrurile nu se vor schimba în viitorul apropiat, așa că problema va rămâne”.

69

Potrivit sursei, dacă prețurile furajelor rămân ridicate, sectorul zootehnic se va confrunta cu un scenariu sumbru după închiderea sectorului Horeca, tulburările de pe piețele globale și anumite decizii luate de parteneri comerciali precum China și America de Sud.

Nu este prima dată când statele membre solicită Comisiei să monitorizeze marjele de profit ale fermelor zootehnice și să ia măsuri după cum este necesar. Anterior, Spania și alte state membre se plângeau de creșterea între 25% și 60% a prețului pe piața internațională a hranei pentru animale, în special făină de soia, dar și porumb, grâu și orz. La ședința din iunie a miniștrilor agriculturii din UE-27, Letonia și Spania au subliniat că sectorul zootehnic este încă vulnerabil în fața producției reduse și a costurilor crescute a inputurilor care afectează veniturile producătorilor.

Se estimează că costul hranei pentru animale reprezintă până la 80% din costurile totale pentru fermieri.

Potrivit unei note de fond a Consiliului UE, costurile ridicate ale hranei pentru animale au un impact deosebit de negativ asupra marjelor și așa mici ale fermelor de lapte, care se confruntă cu dificultăți serioase, deoarece nu sunt în măsură să transfere costul suplimentar la următoarele verigi din lanţul agroalimentar. un material EURACTIV; foto: George Nastase

INDUSTRIE ALIMENTARA

Camelia Malahov, Deloitte: Diminuarea risipei alimentare, o obligaţie legală care poate aduce şi beneficii fiscal, Camelia Malahov, Director Deloitte România , 29.07.2021,

Camelia Malahov, Director Taxe Directe, Deloitte România

Risipa alimentară reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare la nivel global, fiind în atenţia principalelor organizaţii mondiale, dar şi a autorităţilor naţionale, care monitorizează fenomenul şi caută soluţii pentru optimizarea consumului de alimente şi accesul echitabil la hrană pentru ţările care se confruntă cu dificultăţi în această privinţă.

70

Pandemia de COVID-19 a accentuat fenomenul, din cauza panicii care a indus un comportament iraţional în rândul populaţiei, respectiv constituirea de provizii exagerate care, în scurt timp, s-au transformat în deşeuri alimentare.

Cea mai mare risipă alimentară este generată de gospodării, fiind urmate de comercianţii şi operatorii din industria ospitalităţii (HoReCa). Un studiu publicat recent de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi. Pentru România, în lipsa studiilor locale, reprezentanţii ONU au folosit date estimative în studiul menţionat, din care a rezultat că, în fiecare an, românii aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană. Este vorba doar de risipa din gospodării, pentru deşeurile alimentare rezultate din comerţ sau HoReCa nefiind suficiente date disponibile.

Cu aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor care ajung anual la pubelă, ţara noastră se situează la jumătatea clasamentului european în ceea ce priveşte cantitatea de alimente aruncate, conform studiului ONU. Cehia şi Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68 de kg per cap de locuitor, în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică pe această temă (2019), în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, 49% provenind din gospodării, 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentaţie publică şi 2% din sectorul agricol.

Aşadar, risipa alimentară se află la cote ridicate, iar pandemia a accentuat fenomenul, creşteri fiind consemnate atât la populaţie, care a cumpărat cantităţi foarte mari pentru a realiza provizii pe fondul incertitudinii cu privire la evoluţia pandemiei, dar şi pe lanţurile de distribuţie, care au suferit perturbări din cauza restricţiilor de circulaţie impuse pentru a limita răspândirea virusului, a lipsei personalului disponibil sau din cauza închiderii unităţilor de alimentaţie publică.

 Ce trebuie să ştie operatorii din domeniu?

În aceste condiţii, autorităţile din întreaga lume caută soluţii pentru a reduce amploarea fenomenului, de la programe educaţionale care au drept scop responsabilizarea populaţiei, la prevederi legale care fie recompensează buna conduită (spre exemplu, credit fiscal în cuantumul produselor donate), fie impun unele reguli în gestionarea alimentelor.

71

România a adoptat Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, care prevede o serie de obligaţii pentru operatorii economici din domeniul alimentar. Printre acestea se numără elaborarea unui plan anual de diminuare a risipei alimentare, derularea de comunicări interne cu angajaţii pe această temă, adaptarea producţiei la condiţiile de piaţă (cerere-ofertă, asigurarea trasabilităţii), plan de cultură în funcţie de piaţa de desfacere, măsuri de educare şi informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente, măsuri de redistribuire/utilizare a surplusului.

Din perspectivă fiscală, sponsorizarea acordată în condiţiile prevăzute de lege (sub formă de produse) asigură o recuperare prin intermediul creditului fiscal a costurilor aferente şi pare a fi o soluţie utilizată şi în alte ţări pentru diminuarea risipei alimentare.

De asemenea, Codul fiscal oferă posibilitatea deducerii costurilor generate de scoaterea din gestiune a bunurilor cu termen aflat aproape de expirare sau care nu mai pot fi consumate, dacă acestea respectă prevederile legii risipei alimentare şi/sau sunt transferate pentru reintroducerea în circuit, pentru transformare în compost sau biogaz.

În concluzie, limitarea risipei alimentare este o obligaţie reglementată legislativ, dar, prin pregătirea unui plan de măsuri ce include urmărirea termenului de expirare a produselor, reducerea preţului de vânzare înainte de expirare, sponsorizarea produselor sau transmiterea acestora pentru utilizarea în obţinerea compostului sau biogazului, operatorii economici pot obţine şi un tratament fiscal favorabil.

 Material de opinie de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, Deloitte România

Șeful British American Tabacco: Canabisul este viitorul industriei , Adrian Ungureanu, 28 Iulie 2021

Una dintre cele mai mari companii producătoare de țigări din lume spune că vede canabisul ca

72

parte a viitorului său, încercând să se îndepărteze de vânzarea țigărilor tradiționale.

Jack Bowles, șeful British American Tobacco, a declarat că vaparea canabidiolului (CBD) face parte din viitor, dar provocarea a fost „încurajarea oamenilor să treacă” la produse mai sănătoase, relatează BBC.

Oficialul companiei a mai a spus acest lucru și în condițiile în care mai mult de o treime din veniturile BAT din Marea Britanie provin acum din vapare, iar în prezent testează un nou produs pe piața britanică, CBD vape, în Manchester.

Potrivit rezultatelor financiare înregistrat în primul semestru al acestui an, BAT a înregistrat o creștere de 8,1% a veniturilor, la aproximativ 12,18 miliarde de lire sterline.

Compania a înregistrat, de asemenea, cel mai rapid câștig la clienții noi, utilizatorii de produse necombustibile, adică utilizatori de dispozitive de vapat. Nu numărul aceastor au crescut cu 2,6 milioane la 16,1 milioane.

Bowles a mai declarat în cadrul unei emisiuni de la BBC Radio 4 că firma încearcă să „accelereze” transformarea prin „reducerea impactului asupra sănătății” al afacerii sale.

În martie, gigantul din industria tutunului a luat o achiziționat o participație de 20% în cadrul producătorul canadian de canabis medical Organigram și a semnat un acord pentru a cerceta o nouă gamă de produse de canabis pentru adulți, axată inițial pe CBD.

"Pe măsură ce ne gândim la portofoliul nostru pentru viitor, cu siguranță dincolo de produsele cu nicotină sunt interesante pentru noi ca un alt val de creștere viitoare", a conchis Bowles.

În urmă cu doar câteva zile, un alt mare producător de țigări a făcut o declarație controversată. CEO-ul Philip Morris International a spus că țigările ar trebui interzise în următorii 10 ani, tot în contextul în care compania se concentrează tot mai mult de dispozitivele electronice.

România conduce creșterea Carrefour în Europa, în T2 , 29 Jul 2021 , Alina Dragomir

Retailerul francez Carrefour a încheiat al doilea trimestru cu o cifră de afaceri de 585 de milioane de euro pe plan local, marcând un plus al

73

vânzărilor organice de 8,5% față de aceeași perioadă a anului trecut și un avans de 6,9% prin comparație cu aceeași perioadă a anului 2019.

Cu această rată de creștere a businessului, România conduce clasamentul celor mai performante țări la nivel european. Prin comparație, Polonia a înregistrat un plus de 7,1%, Franța un avans de 4,7%, în timp ce restul piețelor pe care Carrefour activează la nivel european au raportat scăderi de vânzări. Cel mai mare declin a fost înregistrat pe piața din Belgia, unde francezii au raportat un declin de 6,7%.

”În Polonia și România, Carrefour a beneficiat de relaxarea graduală a restricțiilor impuse de criza sanitară și în particular de redeschiderea centrelor comerciale în luna mai”, este precizat în raportul financiar.

De altfel, și față de celelalte piețe în care francezii sunt prezenți, România a reușit un rezultat bun, singura piață care a bifat o creștere peste cea înregistrată pe plan local fiind Argentina, cu un plus de 45,1%.

Trimestrul al doilea susține performanța semestrială

Cât despre rezultatele raportate pentru primul semestru al acestui an, putem spune că francezii au continuat să câștige teren, în primul rând susținut de rezultatele trimestriale.

Carrefour România a încheiat primele șase luni ale lui 2021 cu o cifră de afaceri de 1,12 miliarde de euro, bifând o creștere a vânzărilor organice de 3,2%. Rezultatul plasează piața locală pe locul al doilea în topul creșterilor la nivel european, după Franța care a bifat un plus de 4,1% în primul semestru până la 18,81 de miliarde de euro.

Per total, Carrefour a înregistrat la nivel de grup o cifră de afaceri de 38,25 de miliarde de euro, în creștere cu 3,9% față de primul semestru din 2020.

”Încă o dată, Carrefour a înregistrat rezultate excelente. Această performanță reflectă planul nostru strategic, dar și execuția acestuia. În contextul în care

74

situația sanitară și macroeconomică rămâne instabilă, suntem încrezători în atingerea obiectivelor stabilite pentru întreg anul 2021, care va fi un an record în privința generării de numerar”, a declarat Alexandre Bompard, CEO-ul Carrefour.

La finalul primului semestru, Carrefour opera 16.947 de magazine, dintre care 5.914 pe piața din Europa, excluzând Franța, unde retailerul deține 5.543 de unități comerciale.

Rewe testează shopul mobil , 29 Jul 2021 | Alina Dragomir

Grupul german Rewe, prezent și pe plan local prin retailerul Penny, a început testarea shopului mobil în Cologne, Germania, care se oprește atunci când un client îi face semn cu mâna. Shopul mobil este o premieră în Europa, iar proiectul se desfășoară în parteneriat cu Vodafone, scrie Retail Detail. Magazinul mobil, care a primit numele de ''Snack Mobil'', va oferi celor care trec și celor care lucrează la birouri snacksuri, dulciuri și băuturi la cerere în campusul comercial Carlswerk din Cologne, Germania. Cumpărăturile vor putea fi plătite contactless cu cardul bancar. După faza de început, vehiculul va merge într-o buclă în jurul campusului în fiecare zi începând cu ora 10 până la 16. În plus, shopul mobil se va opri în câteva puncte fixe deja stabilite.

Mașina se mișcă cu o viteză de 6 km la oră și este controlată de camere, senzori și alte tehnologii mobile de ultimă generație. Testarea acestui shop mobil va dura cel puțin până în luna septembrie a acestui an. În perioada de testare, Snack Mobil va avea asitență umană. 

”Prin acest proiect luăm practic vehiculele autonome din zona de testare și le aducem în viața reală”, a declarat Hannes Ametsreiter, CEO Vodafone Germania. Proiectul nu este prima inițiativă de acest gen la nivel mondial, în 2019 Ahold Delhaize lansând pe piața din SUA, în Boston, un concept similar de magazin.

75

Diageo, creștere solidă a vânzărilor nete pentru ultimul an financiar , 29 Jul 2021 ,Alina Dragomir Diageo, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața băuturilor alcoolice, a raportat pentru anul financiar 2021 ( încheiat la 30 iunie 2021) vânzări nete de 14.93 miliarde de euro, bifând un plus de 8,3%. La nivel organic, avansul raportat a fost de 16%, fiind determinată de creșterea în toate regiunile și de un avantaj generat de reducerea nivelului de inventar de către clienții noștri în anul fiscal 2020.

Compania a raportat un profitul operațional de 4.3 miliarde de euro, în creștere cu 74,6%, iar marja operațională raportată a crescut cu 1.112 puncte de bază, în principal datorită unei reduceri semnificative a costurilor operaționale excepționale.

” Zona on-trade a fost semnificativ restricționată în mult piețe din cauza Covid -19, cu un impact deosebit asupra berii în Europa. Am răspuns cererii crescute din partea consumatorilor în canelele off-trade, câștigând cotă de piață”, au precizat reprezentanții companiei.

Dincolo însă de impactul Coovid-1, Diageo a continuat investițiile și vobim concret depsre o majorare a investițiilor în marketing cu 23%, cheltuieli de capital în capacități, capabilități digitale și experiențe pentru consumatori, dar și în extinderea portofoliului prin achiziții, inclusiv Aviation American Gin.

Diageo este lider global pe piaţa băuturilor alcoolice, având în portofoliu branduri perecum Johnnie Walker, Crown Royal, J&B, , vodca Smirnoff, , dar şi Captain Morgan, Baileys, Don Julio, Tanqueray şi Guinness. Produsele se vând în peste 180 de țări din întreaga lume.

Lanțul de magazine rusești Berezka a deschis o nouă unitate în Ploiești, după ce și-a majorat afacerile cu 19% în pandemie , Anca Olteanu 29 Jul 2021 - Știri și Noutăți

Lanțul de magazine Berezka a deschis o nouă unitate în Ploiești, unde expune produse din Rusia, Armenia, Georgia, Belarus și alte țări. Compania și-a majorat afacerile cu circa 19% în pandemie și a trecut de pragul de 17 milioane de lei.

Berezka a raportat, pentru 2020, o cifră de afaceri de 17,1 milioane de lei și un profit de 1,5 milioane de lei, având 25 de angajați. Afacerea lanțului cu produse slave a crescut cu 18,7% în pandemie, iar profitul s-a dublat, numărul personalului fiind similar, potrivit datelor raportate către Ministerul Finanțelor.

76

Berezka are opt magazine în București și a deschis anul trecut prima unitate în franciză în Capitală. Compania are 45 de magazine în Bulgaria, unde doar în ultima lună a deschis două francize. 

Primele magazine Berezka au fost deschise în urmă cu zece ani, în Bulgaria, proprietarul afacerii fiind Viktor Bakurevich, un avocat și antreprenor originar din Siberia. După succesul de la sud de Dunăre, Berezka a deschis, în decembrie 2014, primul magazin în România, pe bulevardul Ion Mihalache din București.

Berezka are depozite și trei ateliere de producție în Bulgaria, produse cu etichete private propri.

ZF Live. Pavel Voparil, CEO al retailerului online Bonami: Coşul de cumpărături al românilor este mult mai scump faţă de restul ţărilor unde Bonami este prezent. Românilor le place designul şi să fie înconjuraţi de lucruri colorate , Iulia Apostoiu , 29.07.2021,

Retailerul ceh online home&deco Bonami ajunge în România la o medie a coşului de cumpărături de 80 de euro, mai mare decât în restul ţărilor. Pavel Voparil, CEO Bonami, spune că, faţă de cehi care sunt conservatori, românilor le place designul care cuprinde mai multe culori, modele şi forme.

„Cred că românilor le place designul. Le place să fie înconjuraţi de lucruri frumoase. Şi noi putem vedea asta în faptul că valoarea medie a comenzii este surprinzătoare pentru România, fiind puţin mai mare decât în alte ţări în care suntem prezenţi”, a declarat Pavel Voparil în cadrul emisiunii de business ZF Live.

77

O explicaţie pe care o oferă Pavel Voparil este faptul că românii cumpără mai multe piese de mobilier faţă de restul ţărilor, care preferă piese de decor. Bonami are un portofoliu de 45.000 de produse.

ZF Agropower 2021. Ilie Buican, Crama Basilescu: Dealu Mare ar trebui să îşi dezvolte potenţialul şi prin turismul viticol, cu ajutorul fondurilor europene. „Potenţialul real al României în industria vinului este foarte mare, numai că este foarte greu să mai pui în valoare ce ai, dacă nu sunt bani suficienţi“ , 29.07.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-ilie-buican-crama-basilescu-dealu-mare-ar-trebui-20206722

Producătorii de vin din Dealu Mare, areal viticol din sudul României cunoscut ca zona vinurilor roşii, unde se găsesc peste 15 crame, ar trebui să se uite cu atenţie la viitoarele fonduri europene ce le vor fi puse la dispoziţie şi să investească în spaţii de cazare pentru turişti, care, pe lângă experienţa degustării vinului, îşi doresc să se şi recreeze, a spus Ilie Buican, acţionar al Cramei Basilescu.

„Noul Plan Naţional Strategic este o modalitate de a redeschide accesul la fonduri europene. Cred că Dealul Mare, din punctul acesta de vedere, ar putea fi una din zonele care ar putea beneficia în cea mai mare măsură de avantajele acestor bani. Este aproape de Bucureşti, dar şi de alte localităţi mari şi avem tot ce ne trebuie în materie de vin. Avem reuşite, suntem apreciaţi, dar nu avem capacităţi de cazare, nu avem posibilitatea să le oferim turiştilor şi zone de recreere“, a afirmat Ilie Buican în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. Însă, el afirmă că trebuie introdus un criteriu nou de selecţie a proiectelor pentru investiţii din fonduri europene şi anume susţinerea dezvoltării şi zonei panurbane, şi nu doar a zonei rurale, pentru că Urlaţi, oraş de care aparţin cramele din Dealu Mare, împiedică dezvoltarea. „Urlaţi e mai

78

degrabă un orăşel. Dacă ne uităm la satele dezvoltate din Europa şi ne uităm la orăşele noastre, preferăm într-adevăr să stăm acolo în zona rurală.“

Ministerul Agriculturii a anunţat că va deschide pe 28 şi 29 iulie sesiunile de depunere a cererilor de finanţare pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor, dar şi pentru înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală - Tranziţie 2021 – 2022. Deocamdată, nu au fost anunţate fonduri şi pentru viticultori.

Ilie Buican spune că nu se bazează neapărat pe fonduri europene pentru dezvoltare şi se gândeşte să dezvolte noi vinuri şi să penetreze pieţe noi pentru export, dar susţine că lucrurile sunt destul de complicate şi pandemia a îngreunat şi mai tare acest lucru şi crede că „cei care ne conduc ar trebui să intervină şi să le ofere ajutor fermierilor“.

„Potenţialul real al României în industria vinului este foarte mare, numai că este foarte greu să mai pui din valoare ce ai, dacă nu sunt bani suficienţi. Firmele străine care au reuşit au beneficiat, în principal, de investiţii private. Investiţiile private le-au ridicat. Noi am avut fondurile europene, dar sunt complicat de absorbit, pentru că birocraţia a crescut foarte mult“, a spus acţionarul Cramei Basilescu, pusă pe picioare la începutul anilor 1900 de familia Basilescu.

El a adăugat că România nu are suficientă tehnologie în fermele viticole şi crede că guvernul ar trebui să se gândească cum să folosească banii europeni şi în tehnologia pentru viţă-de-vie. „Noi dacă am avea tehnologiile respective poate că ar merge mult mai repede lucrurile şi atunci am mai salva ceva ce se poate salva în anii care vin din decalajul faţă de alte ţări în ceea ce priveşte competitivitatea.“

Pentru anul 2021 el estimează o producţie normală de vin, de circa 4-5 milioane de hectolitri, dar crede că e important să crească piaţa externă de desfacere.

Comisarii ANPC verifică modul de depozitare a băuturilor; tone de produse oprite de la comercializare, Protectia Consumatorului

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a demarat un control la nivel naţional privind modul de depozitare a băuturilor, fiind deja vorba despre tone de produse oprite de la comercializare.

“În contextul temperaturilor extrem de ridicate din această perioadă, comisarii ANPC, sub directa coordonare a preşedintelui ANPC, Claudiu

79

Dolot, desfăşoară ample verificări referitoare la modul în care sunt depozitate băuturile. Din păcate, atât în Bucureşti, cât şi în celelalte regiuni din ţară au fost descoperite cantităţi mari de băuturi (de diferite tipuri) depozitate necorespunzător, în spaţii neautorizate, la temperaturi şi de peste 40°C, în directa acţiune a razelor soarelui. Până în acest moment discutăm de tone de produse oprite de la comercializare”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a ANPC.

Potrivit sursei citate, acţiunea este în desfăşurare şi la final vot fi prezentate şi concluziile concrete.

“Au existat şi situaţii în care a fost nevoie să solicităm sprijinul reprezentanţilor Poliţiei pentru a ne putea desfăşura acţiunile de control şi, cu această ocazie, le mulţumim pentru operativitate”, se mai arată în postare.

... citeste si partea a doua ...

80