Stiri 15 februarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 15.02.2021 1 EUR 4.8745

1 USD 4.0179

METEO Săptămâna EXTREMELOR. Cum va fi vremea în următoarele 7 zile, 15 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Potrivit meteorologilor, săptămâna 15-22 februarie 2021 se va caracteriza prin oscilații mari de temperatură, trecând de la zile cu maxime negative la începutul săptămânii, la temperaturi maxime care vor atinge chiar și peste 10 grade Celsius în weekend. În ceea ce privește precipitațiile, acestea vor fi scăzute din punct de vedere cantitativ în majoritatea țării.

Luni, 15 februarie, vremea va fi mult mai rece decât în mod normal în această perioadă cu temperaturi minime care vor coborî, la nivelul întregii țări, spre valori de –5 până la –8 grade. În zonele montane va fi ger în toată regula, cu temperaturi de –12, –14 grade.

Marți, 16 februarie, ne așteaptă o vreme deosebit de rece mai ales în nordul Moldovei și zonele montane, unde se vor înregistra pe timpul nopții minime de până la –14, –16 grade. Precipitații slabe (fulguieli) vor fi apărea în Carpații Meridionali și nordul Carpaților Orientali. Miercuri, 17 februarie, meteorologii avertizează că temperaturile vor fi scăzute pe timpul nopții, cu minime de -12, -14 grade în nordul Moldovei.

În schimb, în Transilvania, Oltenia, Muntenia, Crișana maximele vor atinge 5-7 grade, iar în Banat vor fi temperaturi chiar de de 9–10 grade.

Joi, 18 februarie, vremea începe să se încălzească în toată țara. Vom avea parte de o ameliorare din punct de vedere al temperaturilor minime, care doar prin zonele montane mai coboară spre –5, –7 grade, în timp ce în mare parte din țară se vor opri la –1, –3 grade.

1

Vineri, 19 februarie, temperaturile scad din nou în Moldova și Maramureș, unde va fi o noapte geroasă. Pe timpul zilei, maxime se vor înregistra în sudul Crișanei, și Banat, unde vom avea temperaturi de 10 – 11 grade.

Sâmbătă, 20 februarie, meteorologii precizează că vremea se va încălzi din nou, cu maxime de 3 – 5 grade în cea mai mare parte a țării.

Duminică, 21 februarie, temperaturile nu vor crește peste 0 grade în zonele montane, Moldova sau nordul Dobrogei. În schimb, Oltenia, Banatul, Crișana, Maramureșul și Transilvania vor înregistra maxime de la 5 până la 8 grade.

Din punct de vedere agrometeorologic, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe întreg teritoriul agricol al țării.

APIA si SUBVENTII

APIA demarează Campania de informare a fermierilor privind primirea Cererilor Unice de Plată în anul 2021, Luni, 15 Februarie 2021 , Lumea Satului

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că luni, 15 februarie 2021, demarează Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021:

Depune Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021!”

În contextul pandemiei COVID-19, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2021.

2

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul,  situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

3

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.  

Fermierii sunt chemați la APIA. Cererile se depun în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021, Diana Vasilescu , 15 februarie 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 15 februarie, demarează Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021, sub sloganul:  “ APIA ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR! EXPERIENȚĂ, IMPLICARE, PROFESIONALISM Depune Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021!”

Deoarece siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2021.

4

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie). 

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul,  situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia). 

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. 

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online. APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: 

– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii

5

fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, 

– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

 Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.  

Viziunea despre ECOSCHEME a unui FERMIER dintr-o zonă afectată de constrângeri naturale, 15 februarie 2021, Ionel Vaduva

Ecoschemele ar trebuie să aibă un caracter regional. Fermierii din zonele afectate de constrângeri naturale ar trebui să aibă acces la ecoscheme construite în așa fel încât aceștia să le poată accesa cu succes, dar și să-și poată menține competitivitatea.

Potrivit precizărilor făcute de Dan Hurduc, fermier care cultivă 2.000 ha teren grâu, rapiță, floarea soarelui porumb și mazăre în județul Vaslui, cu ocazia emisiunii „Agricultura romaneasca intr-o Europa mai verde” transmisă luni, 15 februarie 2021, de RFI, dacă aplică aceste ecoscheme de

6

mediu, agricultorul ar trebui să fie ajutat să facă acest lucru, pentru a putea garanta și securitatea alimentară, și grija pentru mediu.

„Ecoschemele ar trebuie să aibă un caracter regional, pentru că, în țară, sunt atâtea modele cât sunt și regiuni și este foarte greu ca ecoschemele să aibă o aplicare uniformă națională. În zona noastră plouă foarte rar sau, când plouă, plouă mult, iar în zonele colinare (…) aspectul erozional este destul de prezent în culturile noastre. De aceea, este foarte important ca definirea acestor ecoscheme să se facă în așa fel încât să putem atrage banii.

„Este important de fixat în cadrul acestor precizări, procedurile și culturile. Degeaba insistăm noi pe culturi proteice sau pe culturi fixatoare de carbon dacă, în anumite zone, culturile proteice – mazărea, soia – din cauza secetei ele nu se dezvoltă, adică nu avem nici efectul scontat.

„Ar trebui să ne gândim ca, pentru fiecare regiune, să avem modelul potrivit de ecoschemă, astfel încât ca majoritatea fermierilor să poată să aibă acces la acestea și să-și poată menține competitivitatea. Trebuie mers pe bonusarea în cadrul ecoschemelor a practicilor durabile, pentru că și noi vrem să obținem profit, să ne menținem competitivitatea, în același timp cu utilizarea tehnologiilor prietenoase cu mediul și avem grijă de mediu.

„Nu pot face eu aceeași producție de soia precum colegul meu din Călărași, pentru că nici nu-mi răsare, nici nu crește. Adică să folosim tehnologiile potrivite zonei, prietenoase cu mediul, dar în același timp care să ne garanteze și nouă profitabilitatea. Europenii solicită condiții prietenoase cu mediul și alimente mai ieftine.

„În contextul în care noi aplicăm tehnologii prietenoase cu mediul și în zone cu constrângeri specifice, alimentele vor fi mai scumpe. Trebuie și educația consumatorului să înțeleagă – fermierul, dacă aplică aceste ecoscheme de mediu, ar trebui să fie ajutat să facă acest lucru, ca să garantăm și securitatea alimentară și grija pentru mediu”, a precizat fermierul citat.

Tot în acest context, Dan Hurduc a mai adăugat că lucrările solului să se facă cu intervenție minimă, în așa fel încât apa să fie conservată. De asemenea, a mai adăugat fermierul, lucrările agricole ar trebui să fie făcute pe curba de nivel, în așa fel încât zona să fie protejată antierozional zona.

Hurduc vorbește totodată și de folosirea de culturi fixatoare de carbon, în zonele secetoase, în care culturile proteice nu prea dau randament, cum este și sorgul, care ajută la sechestrarea carbonului în sol.

7

„Să folosim tehnologii integrate de combatere a buruienilor prin diversificarea culturilor, prin asolamente mai largi, de durată mai mare. Să folosim tehnologii potrivite, soiuri potrivite cu rezistență la arșiță, la secetă”, a conchis acesta.

„Ecoschemele reprezintă cea mai mare provocare pentru România”

Prezent la eveniment, Florin Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români (CF) a precizat că, la această oră, ecoschemele reprezintă „cea mai mare provocare pentru România”, în condițiile în care acestea „vor face diferența în foaia de profit și pierderi a fiecărui fermier”.

„500 de milioane de euro pe an sunt măsuri voluntare pentru fermieri, sunt obligatorii la nivel național, asumate pe baza unor indicatori de atins. Într-adevăr, ele trebuie bine gândite, bine exprimate, bine înțelese de către fermieri”, a completat Ciolacu.

Tot el a precizat că, în vederea eficientizării utilizării acestor bani, „care sunt mai puțini disponibili pentru state printr-un buget comun european mai mic”, țara noastră trebuie să-și adapteze instituțiile și fluxurile de lucru la aceste schimbări.

„Vorbeam de aceste ecoscheme. Ele, în sine, reprezintă măsuri al căror buget este atât de mare, încât trebuie reflectat până la urmă, la nivel instituțional, acest aspect, cum să facem asta, pentru că este un domeniu de intersecție între agricultură și mediu, este un domeniu care va guverna un buget distribuit prin APIA, prin instituțiile din subordinea Ministerului Agriculturii, dar care vor trebui să respecte măsuri de mediu pentru dezvoltarea agriculturii într-o direcție de mediu.

„Implementarea acestei agriculturi 4.0 necesită dezvoltări instituționale și reconfigurarea unor fluxuri de lucru în instituțiile Ministerului Agriculturii. Din păcate, în momentul acesta nu există niciun proiect de ambiție națională și strategică care să privească, cu finanțare fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene, dezvoltarea unor sisteme informatice care să-i servească pe fermieri, cu excepția care sunt obligatorii prin PAC, gestionate de APIA, AFIR și alte instituții.

„Reforma instituțională necesară, raportată la reforma PAC, prin reconfigurarea de către aceasta a finanțărilor, este un obiectiv al eficienței utilizării acestor bani”, a mai punctat directorul executiv al CF.

Cu privire la precizările lui Dan Hurduc, Ciolacu a completat, precizând că în aceste zone de constrângeri naturale, fermierii au fost obligați, și de

8

necesitatea de a ține cheltuielile sub control, să folosească în cel mai eficient mod toate tehnologiile – inputuri etc., astfel încât „rezultă aproape definiția unei ecoscheme privind la modul în care dânșii lucrează acolo”.

„Ecoschemele acestea reprezintă o provocare pe care o noi o vedem o oportunitate, tocmai pentru că sunt instrumente financiare din plăți directe, care se duc să bonuseze pe cei care, din lucrări agricole, îngrijesc mediul, refac biodiversitatea și vor primi bani în plus”, a conchis la rândul său Florian Ciolacu.

Nu mai este mult până la data obligativității ecoschemelor

Ecoschemele vor deveni obligatorii pentru fermierii care solicită subvenții agricole, cel mai probabil din 2023. Producătorii agricoli care nu vor adera la ecoscheme și nu vor face niciun efort în plus față de prezent, riscă să aibă plăți directe pe fermă cu 30% mai mici.

Practic, din ceea ce, în prezent, înseamnă plăți directe, 30% din acestea ar urma să fie separate de plățile directe normale, care vor fi achitate automat la hectar, iar aceste 30% vor fi acordate doar agricultorilor care decid să implementeze câteva măsuri din aceste ecoscheme.

Decidenții europeni și-au propus pentru aceste ecoscheme, care practic fac legătura dintre PAC și Pactul Verde European, ca fiecare agricultor care o să aibă aceste 30% din plățile directe, va trebui să se angajeze că va pune în aplicare anumite practici agricole care sunt benefice mediului, bio-diversității, calității apei, a solului sau care reduc emisiile de carbon și care sunt măsuri care nu vizate în acele condiționalități care sunt obligatorii.

Subvenții APIA 2021: Primele cuantumuri stabilite! Sumele în plus pe hectar! Roxana Dobre - 15 februarie 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță primele cuantumuri din 2021, așa cum vor fi ele plătite fermierilor! Conform unui material de informare lansat de APIA pe pagina proprie, schemele pentru care fermierii știu exact ce bani urmează să ia în campania 2021 pentru subvenții sunt pentru plățile compensatorii, subvenșii ce nu se aprobă anual ca în cazul plăților directe fiind măsuri delegate către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) la APIA.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune ce sume se plătesc în 2021 pentru schemele compensatorii, așa cum ne-au fost transmise de APIA:

Măsura 10 – Agro-mediu şi climă

9

Măsura 10 are ca scop încurajarea fermierilor să adopte, pe baze voluntare, practici agricole care să asigure menținerea valorii de mediu a zonelor rurale, menținerea habitatelor specifice terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice, precum și utilizarea durabilă a resurselor naturale și păstrarea peisajelor tradiționale. În cadrul măsurii se pot cere următoarele pachete:

Pachetul 1 – Pajişti cu înaltă valoare naturală – 142 euro/ha/an;

Cerinţele specifice:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),

cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mici de 600 m),

păşunatul se efectuează cu maximum 1 UVM pe hectar,

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,

pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 2 – Practici agricole tradiţionale (poate fi aplicat doar adiţional, în combinaţie cu Pachetul 1):

varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe – 100 euro/ ha/an;

varianta 2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe – 21 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

10

varianta 2.1 – lucrările cu utilaje mecanizate, cu excepţia celor operate cu forţă animală, nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor şi a livezilor tradiţionale aflate sub angajament.

varianta 2.2 – cositul se poate efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele.

Cerinţe specifice comune ambelor variante ale Pachetului 2:

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflată sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 3 – Pajişti importante pentru păsări:

Subpachetul 3.1 – Crex crex:

varianta 3.1.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Crex crex – 310 euro/ha/an;

varianta 3.1.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Crex crex – 231 euro/ha/an;

Subpachetul 3.2 – Lanius minor şi Falco vespertinus:

varianta 3.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus – 159 euro/ha/an;

varianta 3.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus – 80 euro/ha/an.

Cerinţele specifice sub-pachetului 3.1 – Crex crex:

cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie,

cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,

păşunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM/ha,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 3.1.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică

11

capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă si viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajlor grele (pentru varianta 3.1.2),

sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament.

Cerinţele specifice sub-pachetului 3.2 – Lanius minor şi Falco vespertinus:

cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie

păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 3.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 3.2.2).

Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 3:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),

o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate fi cosită după data de 1 septembrie),

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,

pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 4 – Culturi verzi – 128 euro/ha/an;

Cerinţele specifice:

semănarea culturilor verzi trebuie realizată până la 30 septembrie, utilizându-se: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina;

utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă, doar fertilizanţii organici putând fi utilizaţi înaintea înfiinţării culturilor verzi;

12

biomasa formată trebuie să fie incorporată în sol cel târziu până la 31 martie;

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 5 – Adaptarea la efectele schimbărilor climatice – 125 euro/ha/an;

Cerinţele specifice:

pentru fiecare cultură de primăvară (porumb, sorg, floarea soarelui, soia) angajată pe suprafaţa cultivată se vor utiliza concomitent, în proporţii egale, cel puţin 2 hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite (timpurii sau semi-timpurii şi semi-tardivi sau tardivi),

fermierii care incheie angajamente vor trebui să asigure rotaţia culturilor, astfel încât în 2 ani consecutivi să utilizeze minimum 3 culturi diferite din cele 4 eligibile (porumb, sorg, floarea soarelui, soia),

utilizarea metodelor de lucrare minimă a solului (minimum tillage), fiind interzis aratul suprafeţelor angajate,

aplicarea gunoiului de grajd sub formă compostată (cantitatea maximă de gunoi de grajd care se aplică pe teren trebuie să fie în acord cu Standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol definite în “Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi”),

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 6 – Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

varianta 6.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 410 euro/ha/an;

varianta 6.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 331 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu excepţia celor operate cu forţă animală (varianta 6.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (varianta 6.2)

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,13

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),

cositul poate începe doar după data de 25 august

păşunatul se efectuează cu maximum 0,7 UVM pe hectar,

sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament.

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,

pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) – 250 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

în fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, trebuie înfiinţată o cultură de cereale de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiţă,

însămânţarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiţei trebuie finalizată înainte de data de 15 octombrie,

pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin 2 ani a culturii de porumb pe timpul verii,

în situaţia în care se înfiinţează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe parcela angajată, cultura de toamnă este încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie,

parcelele angajate vor putea fi însămânţate cu porumb, dar nu mai târziu de data de 15 mai, iar porumbul nu va fi recoltat înainte de data de 15 septembrie,

la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă nerecoltată de minimum 5 % şi maximum 10 % (cultura este lăsată în picioare sau culcată) sau în situaţia în care nu este înfiinţată o cultură de porumb, în anul respectiv

14

de angajament fermierul este obligat să asigure o cantitate de 100 kg de porumb boabe pe hectar, în cel puţin un punct de hrănire situat pe suprafaţa fiecărei parcele angajate,

pesticidele şi fitostimulatorii (îngrăşămintele) nu pot fi folosite în perioada cuprinsă între însămânţarea culturii de toamnă şi 15 martie,

se interzic lucrările agricole şi/sau păşunatul în perioada 15 octombrie – 15 martie,

este interzisă folosirea metodelor de alungare a păsărilor în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 31 martie,

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon

Ovine – 87 euro/UVM/an,

Caprine – 40 euro/UVM/an,

Bovine (taurine şi bubaline) – 200 euro/UVM/an,

Ecvidee – 200 euro/UVM/an,

Porcine – 176 euro/UVM/an.

Cerinţe specifice:

beneficiarul se angajează să respecte regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei condus de asociații acreditate de ANZ

beneficiarul se angajează să menţină pe o perioadă de 5 ani numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica APIA și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional.

Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile şi rasele prezentate mai jos, înscrise în Registrele genealogice ale raselor – secțiunea

15

principală – conduse de asociații acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie – ANZ.

Rasele de animale locale eligibile, pe specii, sunt:

Ovine: Țigaie cu cap negru de Teleorman (Oaie cap negru de Teleorman), Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie – varietatea ruginie

Caprine: Carpatina, Alba de Banat

Bovine : Taurine- Sura de Stepă

Bovine : Bubaline – Bivolul românesc

Ecvidee: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan

Porcine: Bazna, Mangalița.

Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică – 200 euro/ha/an,

sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică cu 2 variante:

varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică – 269 euro/ha/an,

varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică – 190 euro/ha /an

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.1:

cultivarea rapiței, porumbului şi florii-soarelui este interzisă,

o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecarei parcele aflate sub angajament va rămane necultivată;

suprafaţa necultivată va fi amplasată astfel încât suprafaţa compactă cultivată să nu depăşească 4 ha iar lăţimea minimă a benzilor care vor fi înfiinţate în acest scop nu va fi mai mică de 3 m;

o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafața parcelei va ramâne nerecoltată, iar cultura va rămâne în picioare sau culcată până la finalul lunii februarie.

16

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.2:

cositul va fi efectuat începând cu 1 iulie

o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie menţinută necosită, cositul acestora fiind permis după finalul lunii septembrie,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 9.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 9.2.2),

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),

păşunatul se efectuează cu maxim 0,7 UVM/ha,

păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental,

este interzis drenajul parcelelor aflate sub angajament.

Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 9:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole – 92 euro/ha/an

Cerinţe specifice:

o suprafață de minimum 30% și maximum 40% din suprafaţa fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie să fie necultivată. Procentul va fi împărţit astfel:

o suprafață compactă fixă de minimum 10% și maximum 15% din suprafaţa fiecărei parcele este menținută necultivată timp de 4 ani din perioada angajamentului. Această suprafaţă va fi doar cosită/păşunată anual după 1 august. În ultimul an de angajament suprafaţa respectivă va fi arată.

17

două suprafețe compacte necultivate, fiecare de minimum 10% si maximum 15% din suprafaţa fiecărei parcele, pot fi mutate de la un an la altul la nivelul parcelei. Suprafeţele nelucrate vor fi înfiinţate pe o perioadă de 1 an, începând cu toamna (1 octombrie) fiecărui an de angajament. La nivelul acestor suprafeţe sunt interzise lucrările agricole pe o perioadă de 1 an, inclusiv arătura de toamnă.

pe cele 3 suprafeţe lăsate necultivate în fiecare an nu se vor aplica îngrăşăminte chimice sau pesticide,

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda) sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)

varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști – 255 euro/ha/an

varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil – 100 euro/ha/an

sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie (Otis tarda)

varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 269 euro/ha/an

varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 190 euro/ha/an

varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 169 euro/ha/an

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.1:

fie se va înființa pajiște (varianta 11.1.1) – se vor cultiva culturi perene pe toată suprafața aflată sub angajament (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene),

fie se va respecta în fiecare an următorul asolament: cel puțin 20% de cereale păioase, cel puțin 40% culturi perene (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene), cel puțin 10% rapiță de toamnă (varianta 11.1.2),

cositul se face folosindu-se un dispozitiv1 pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol;

cositul suprafeţelor pe care s-au înfiinţat culturi perene va începe după 1 iulie

18

se menține necosită până la data de 1 octombrie o suprafață de minimum 20% şi maximum 25% din parcelele cu culturi perene si

cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia.

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.2:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),

cositul va începe după 1 iulie

cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 11.2.1)

lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 11.2.2)

pășunatul se va efectua cu maximum 1 UVM/ha și numai începând cu 1 iunie;

se interzice desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte;

lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate convenționale / grele, dar cositul se face folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol (pentru varianta 11.2.3),

va fi lăsată până la data de 1 septembrie o zonă necosită, de minimum 10% şi maximum 15% din suprafața fiecărei parcele

Cerinţe specifice comune pachetului 11:

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştilor angajate, nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,

pajiştile inundate nu vor fi păşunate și nu sunt permise lucrări cu utilaje grele pe pajiștile inundate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

sunt interzise aerisirea, irigarea și accelerarea drenajului natural al pajiştilor angajate,

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

19

Măsura 11 – Agricultură ecologică (M.11) (cf. Art. 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modificările ulterioare)

Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică:

Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) – 293 euro/ha/an;

Pachetul 2 – Legume aflate în conversia la agricultura ecologică – 500 euro/ha/an;

Pachetul 3 – Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică – 620 euro/ha/an;

Pachetul 4 – Vii aflate în conversia la agricultura ecologică – 530 euro /ha/an;

Pachetul 5 – Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică – 365 euro/ha/an;

Pachetul 6 – Pajiști permanente aflate în conversia la agricultura ecologică:

– varianta 6.1 – pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică – aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10 – 143 euro/ha/, varianta 6.2 – pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică – aplicabilă în zonele eligibile M.10 și numai împreună cu un angajament M.10 – 39 euro/ha/an

Cerinţe specifice:

beneficiarii submăsurii trebuie să respecte practicile specifice agriculturii ecologice pe suprafeţele agricole care fac obiectul angajamentului, pe toată perioada de desfăşurare a acestuia,

beneficiarii submăsurii trebuie să menţină certificarea suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului pentru conversia la metodele de agricultură ecologică pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării angajamentului respectiv,

beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea angajamentelor (caiet de agricultură ecologică),

beneficiarii măsurii vor trebui să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau se angajează să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agricultură ecologică prin servicii de consiliere sau consultanţă, care să vizeze cel puţin aspectele

20

legate de identificarea parcelelor agricole, completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor,

în cazul pajiştilor permanente pentru care se încheie angajamente, se asigură pe toată perioada angajamentului o încărcătură minimă de animale de 0,3 UVM/ha. Sprijinul se acordă anual ca sumă fixă, pe unitatea de suprafață (ha), ca plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de beneficiarii care încheie angajamente voluntare pentru o perioadă de maximum 2 ani (pentru culturile anuale) și maximum 3 ani (pentru culturile perene) și care sunt fermieri activi potrivit art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, cu modificarile ulterioare.

Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică:

Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultură ecologică – 218 euro /ha/an;

Pachetul 2 – Legume certificate în agricultură ecologică – 431 euro/ha/an;

Pachetul 3 – Livezi certificate în agricultură ecologică – 442 euro /ha/an;

Pachetul 4 – Vii certificate în agricultură ecologică – 479 euro /ha/an;

Pachetul 5 – Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultură ecologică – 350 euro/ha/an;

Pachetul 6 – Pajiști permanente certificate în agricultură ecologică:

varianta 6.1 – pajişti permanente certificate în agricultura ecologică – aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10 – 129 euro/ha/an

varianta 6.2 – pajişti permanente certificate în agricultura ecologică – aplicabilă în zonele eligibile M.10 și numai împreună cu un angajament M.10 – 73 euro/ha/an;

Cerinţe specifice:

beneficiarii submăsurii trebuie să respecte practicile specifice agriculturii ecologice pe suprafeţele agricole care fac obiectul angajamentului, pe toată perioada de desfăşurare a acestuia,

beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea angajamentelor,

21

beneficiarii măsurii vor trebui să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau se angajează să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agricultură ecologică prin servicii de consiliere sau consultanţă, care să vizeze cel puţin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor,

în cazul pajiştilor permanente pentru care se încheie angajamente, se asigură pe toată perioada angajamentului o încărcătură minimă de animale de 0,3 UVM/ha.

Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13) (cf. Art 31, 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modificările ulterioare)

Submăsura 13.1 – Plăţi compensatorii în zona montană – 97 euro/ha;

Submăsura 13.2 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 euro/ha;

Submăsura 13.3 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice – 75 euro/ha.

Sprijinul este de tip compensatoriu, acordat anual, ca sumă fixă, pe hectar şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermierii activi care încheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea activităţilor agricole în zonele (UAT-urile) eligibile corespunzătoare fiecărei submăsuri.

Conform PNDR 2014 – 2020, la nivelul fiecărei submăsuri, pentru fermele cu suprafețe agricole mai mari de 50 ha se va aplica degresivitatea sprijinului financiar, valoarea plății scăzând pentru acele suprafețe agricole care depășesc această valoare, după cum urmează:

• 1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar,

• 50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar,

• 100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar,

• peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar.

Pentru sM.13.2 și sM13.3, în cazul în care în urma aplicării degresivității, valoarea plății compensatorii/ha ar ajunge la un nivel inferior celui de 25

22

euro/ha, plata compensatorie acordată pe unitatea de suprafaţă va fi în cuantum de 25 euro/ha.

Pentru UAT care au fost eligibile în perioada 2015-2018 în cadrul sM.13. 2, dar care au devenit neeligibile începând din anul 2019 în urma actualizării procesului de fine tuning, se va realiza o scădere progresivă a plăţilor, în limitele prevăzute la art. 31 alin. (5) al R.1305/2013. Astfel, în anul 2020 cuantumul pentru aceste UAT este de 25 euro/ha/an (20% din valoarea plăţii acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013 în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999, dar nu mai puţin de 25 euro/ha/an).

Reamintim că APIA a anunțat luni, 15 ianuarie, că fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie – 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

23

APIA, despre regula pe care toti beneficiarii de subventii trebuie sa o indeplineasca. Sanctiunile sunt drastice februarie 14, 2021 APIA aduce din nou in atentia fermierilor regula referitoare la protectia mediului si anume interdictia de a arde resturile vegetale prezente pe miristile arabile.

Reprezentantii agentiei vor face vizite regulate pe teren, pentru a identifica potentialele abateri de la regula, iar in cazul in care sunt semnalate, persoanele care exploateaza terenurile pot fi chiar excluse de la plata subventiei.

Cerintele legale in materie de gestionare si standardele privind bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor, enumerate in Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse in legislatia nationala prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecoconditionalitatea in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Standardul pentru bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Mentinerea nivelului de materie organica din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile”, prevazut in Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este incadrat in domeniul

24

”Mediu, schimbari climatice, bunele conditii agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol si stoc de carbon”.

Una dintre cerintele obligatorii pentru fermieri aferenta standardului GAEC 6 se refera la interdictia arderii miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente.

Precizam faptul ca arderea mirstilor si a resturilor vegetale afecteaza sechestrarea carbonului in sol. Astfel, creste riscul la eroziune si in atmosfera se degaja CO2, conducand la amplificarea gazelor cu efect de sera.

Pentru a intari masurile de verificare a respectarii GAEC 6.2. de catre fermieri, APIA a incheiat Protocolul de colaborare nr. P 205/10.04.2019 // 2330/GM/08.04.2019 // 2848/08.04.2019 cu Garda Nationala de Mediu si cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, in baza caruia partile se angajeaza sa colaboreze pentru cresterea eficientei actiunilor de control privind respectarea de catre fermierii care solicita sprijin financiar din fonduri europene si nationale a bunelor conditii agricole si de mediu, referitoare la arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil si la arderea pajistilor permanente, pentru protejarea mediului impotriva poluarii si prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentantii GNM/IGSU localizeaza incendiul prin intermediul unei aplicatii informatice pusa la dispozitie de catre APIA, iar intre reprezentantii GNM/IGSU si cei ai APIA avand loc schimbul de informatii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativa in teren, elemente de orientare in teren sau adresa), momentul in care s-a produs sau semnalat arderea (data si ora), respectiv natura culturilor/miristilor afectate si/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor. Informatiile sunt transmise prin e-mail, insotite de marcarea zonei in care s-a produs arderea miristilor si a resturilor vegetale ori a vegetatiei pajistilor permanente (print-screen-ul din aplicatia informatica). Reprezentantii APIA intreprind vizite in teren, identifica si comunica reprezentantilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul caruia / carora a avut loc arderea, efectueaza verificari la fata locului in scopul intocmirii raportului/rapoartelor de control si realizeaza fotografii relevante.

Mentionam ca, respectarea cerintei GAEC 6.2 se verifica la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plata, elementul de control reprezentandu-l existenta unor indicii privind arderea miristilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sanctiuni administrative pentru ecoconditionalitate

25

aplicabil schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri incepand cu anul 2016, cu modificarile si completarile ulterioare.

In temeiul prevederilor art.91, alin. (1) si (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finantarea, gestionarea si monitorizarea politicii agricole comune si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 si (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toata suprafata agricola a exploatatiei, coroborate cu cele ale art. 1 si art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, “in situatia in care nu sunt respectate normele privind ecoconditionalitatea in orice moment in cursul anului calendaristic in cauza si cand respectiva neconformitate este rezultatul unei actiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plati in cadrul schemelor si masurilor de sprijin privind schemele de plati directe sunt aplicate sanctiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al platilor efectuate sau care urmeaza sa fie efectuate beneficiarului”, cu exceptia cazurilor de forta majora sau a circumstantelor exceptionale prevazute de regulamentul mentionat (de la 5% pana la 100%).

In anul de cerere 2020, totalul suprafetei de teren arabil si pajisti permanente arsa de catre fermierii care au incalcat cerinta obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente”, aferenta standardului pentru bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Mentinerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile” este de 2031,03 ha.  Din situatiile privind arderile miristilor sau ale vegetatiei uscate de pe pajistile permanente si a masurilor luate, transmise lunar de catre centrele judete ale APIA, se observa ca in lunile februarie, martie si aprilie s-au inregistrat cele mai mari suprafete arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha si aprilie: 561,99 ha).

Interdictia arderii miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente este o norma promovata prin masuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau  reducerea concentratiilor de gaze cu efect de sera si este important ca fermierii sa constientizeze ca arderea miristilor, a resturilor vegetale rezultate dupa recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinte negative asupra solului si mediului inconjurator.

Fermierii trebuie sa devina constienti ca intensificarea producerii incendiilor miristilor si resturilor vegetale pe terenul arabil creste riscul la eroziune a solului si in atmosfera se degaja CO2, conducand la amplificarea gazelor cu efect de sera.

26

Printre actiunile intreprinse anual de catre APIA, IGSU si GNM in cadrul planului comun de masuri, se enumera:

desfasurarea de controale de specialitate in vederea stoparii fenomenului de incendiere a miristilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile si a pajistilor permanente;

colaborarea in vederea elaborarii de materiale informative (afise, pliante etc) cu privire la interzicerea focului deschis pentru arderea miristilor si a resturilor vegetate de pe terenul arabil, precum si a vegetatiei uscate a pajistilor permanente in vederea diseminarii catre populatie in cadrul campaniilor de informare public;

aplicarea, cu exigenta, a masurilor sanctionatorii din domeniile de competenta ale celor trei institutii in scopul descurajarii persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere etc.

GHID. Ce trebuie sa stie beneficiarii Masurii 10 - agro-mediu si clima, Agroromania.ro, 15 Feb. 2021

APIA a creat si actualizat recent acest ghid pentru Masura 10 - agro-mediu si clima pe care toti cei interesati si beneficiarii ar trebui sa il cunoasca. Incepand cu anul 2007, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, pe langa obligatiile care deriva din statutul de Stat Membru, fermierii romani au putut beneficia de unele drepturi similare cu fermierii europeni. Intre acestea, un rol important l-au avut fondurile adresate agriculturii si dezvoltarii rurale, o componenta importanta a acestor fonduri fiind constituita de alocarile financiare ale masurilor din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020. 

 In anul 2021 incepe perioada de tranzitie catre noua politica agricola comunitara (PAC) 2021-2027, respectiv tranzitia catre implementarea unui Plan National Strategic care, in prezent, se elaboreaza la nivelul MADR, pe baza pachetului legislativ al UE aflat in curs de negociere cu statele membre la nivelul Comisiei Europene. 

 Noua PAC ia in considerare tintele propuse de Comisia Europeana prin Pactul Ecologic European (Green Deal), tinte care urmaresc cresterea nivelului de ambitie in ceea ce priveste obiectivele de mediu si clima, respectiv asigurarea continuitatii protectiei mediului prin dezvoltarea durabila si managementul eficient si durabil al resurselor naturale precum apa, sol si aer, conservarea biodiversitatii, imbunatatirea serviciilor ecosistemice si conservarea habitatelor si peisajelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice pe terenurile agricole.

27

 Ca urmare a aprobarii Regulamentului de tranzitie (UE) nr. 2220 din 2020, au fost stabilite regulile de implementare a masurilor din PNDR 2014-2020 in perioada de tranzitie, reglementata pentru urmatorii 2 ani: 2021 si 2022.

 Prin urmare, in perioada 2021-2022, UE sustine in continuare din fonduri europene adresate agriculturii si dezvoltarii rurale, posibilitatea Statelor Membre de a acorda plati compensatorii fermierilor care furnizeaza societatii servicii publice prin adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul.

 De asemenea, in perioada 2021-2022 sunt alocate fonduri pentru redresarea economica si sociala necesara ca urmare a efectelor negative provocate de manifestarea pandemiei COVID-19, prin Instrumentul de Redresare al UE (EURI) care este reglementat prin Regulamentul (UE) nr. 2094/2020.

 In acest fel se continua si in perioada de tranzitie sustinerea sistemelor extensive de agricultura (bazate pe reducerea inputurilor si utilizarea durabila a resurselor naturale),  pentru a putea face fata competitiei atat cu presiunea de adoptare de sisteme agricole intensive, cat si intr-un context mai larg, cu alte activitati economice emergente cu care agricultura se va putea afla in competitie din perspectiva utilizarii terenurilor agricole. In acelasi timp, este incurajata continuarea activitatilor agricole in zonele cu o valoare de mediu ridicata, dar in special in zonele care se confrunta cu constrangeri naturale si in zonele montane, precum si evitarea abandonului acestor zone.

 Masurile de mediu si clima ale PNDR 2014-2020 vor fi implementate in continuare in perioada de tranzitie, atat in cazul pajistilor permanente naturale si semi-naturale, cat si in cazul livezilor traditionale utilizate extensiv sau al terenurilor arabile, acestea promovand practicarea unei agriculturi care presupune evitarea sau limitarea utilizarii utilajelor grele si evitarea chimizarii alaturi de aplicarea tehnicilor agricole traditionale folosite (ce se reduc in fond la un pasunat non-intensiv si la stabilirea unor date si metode de aplicare a cositului) si favorizand mentinerea habitatelor prioritare si a speciilor importante, a fondului cultural traditional, precum si o utilizare rationala a resurselor naturale. 

 Astfel se asigura atat respectarea liniilor strategice privind dezvoltarea rurala in Uniunea Europeana, cat si corelarea masurilor de sprijin cu realitatile si nevoile identificate in spatiul rural romanesc. 

Masurile de mediu si clima aplicabile pe terenurile agricole, finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) in cadrul PNDR 2014-2020 si implementate in Romania in anul 2021, sunt:

Masura 10 – agro-mediu si clima (M.10),28

Masura 11 – agricultura ecologica (M.11), Masura 13 – plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri

naturale sau cu alte constrangeri specifice (M.13).

 Masura 10 - agro-mediu si clima Beneficiarii platilor compensatorii pentru M.10 sunt:

fermierii care utilizeaza terenuri agricole in cazul pachetelor aplicate pe suprafata (P1-P7 si P9-P11) ale M.10,

fermierii care cresc femele adulte de reproductie de rasa pura din rasele locale in pericol de abandon, in cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al M.10.

 Plata compensatorie este platita anual, ca suma fixa pe unitatea de suprafata (ha) sau pe UVM (pentru pachetul 8 din masura de agro-mediu si clima, calculat pentru femelele adulte de reproductie de rasa pura), fiind acordata in urma asumarii unor angajamente voluntare:

pe o perioada de 5 ani in cazul angajamentelor asumate inainte de anul 2021;

pe o perioada de 2 ani pentru pachetele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 9 si 11 in cazul angajamentelor asumate in anul 2021;

pe o perioada de 1 an pentru pachetele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 9 si 11 in cazul angajamentelor asumate in anul 2022;

pe o perioada de 5 ani pentru pachetele 7, 8 si 10  in cazul angajamentelor asumate in anii 2021 si 2022.

 Detaliile complete pot fi consultate AICI.

Fermierii, lăsați fără banii de despăgubiri pentru secetă , Food Biz , feb. 15, 2021

Alianța pentru Agricultură și Cooperare protestează față de politica Guvernului care nu ține cont de momentele dificile cauzate de secetă prin care trec agricultorii români și mai grav, nu-și respectă angajamentele asumate.

“Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!”, se arată într-un comunicat al Alianței.

29

Iată și scrisoarea fermierilor adresată Guvernului:

“Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID19 și secetă pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:– nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură – pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;– desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;– încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;– posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:

preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții; grad mai mare de sărăcie în rândul populației; nivel ridicat al SOMAJ-ului; creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizeză fermierii pentru că nu au acces la APA și la infrastructură publică nici după 30 de ani de la Revoluție.

Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea

30

activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

Cerem respectarea și încurajarea antreprenorilor inclusiv în sectorul agricol!Agricultura este un sector strategic, fără hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.Deși au fost precipații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

1. aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;

2. aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică 2020.

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus!S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura

31

continuarea activității pe întreg lanțul agricol cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor impinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întânirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!”.

32

33

Asociatiile de fermieri, amplu protest impotriva autoritatilor. „In ciuda promisiunilor, despagubirile pentru seceta nu au fost acordate, februarie 15, 2021

34

Cele mai mari asociatii de agricultori din Romania au facut front comun pentru a protesta impotriva incapacitatii autoritatilor de a acorda fermierilor despagubirile pentru seceta, intocmai cum le era promis in urma cu cateva luni.

Dupa numeroase adrese trimise oficialilor si promisiuni din partea acestora, reprezentantii agricultorilor au ajuns la concluzia ca niciuna dintre promisiunile Guvernului nu a fost indeplinita si roaga oficialii, ca „in ultimul ceas”, sa se conformeze si sa acorde fermierilor sprijinul cuvenit, se arata intr-o scrisoare deschisa, semnata de Alianta pentru Agricultura si Cooperare, remisa Stiri Agricole. In cele ce urmeaza va redam continutul documentului.

Agricultura Romaniei in anul 2021 traverseaza o perioada dificila, generata de pandemia COVID – 19 si seceta pedologica extrema din anul 2020.

Urmare a publicarii in dezbatere publica a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultura, urmarea a numeroaselor intalniri ale Aliantei cu reprezentantii ministerului si ai guvernului, unde ne-ati asigurat de luarea unor masuri de sprijinire in continuare a fermierilor, dupa un an agricol foarte greu,

ne manifestam profunda dezamagire si protestam pe aceasta cale pentru:

nealocarea bugetara de sume pentru plata despagubirilor acordate producatorilor agricoli in caz de calamitati naturale in agricultura – pentru culturile de primavara 2020 afectate de seceta;

desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURA; incurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa productiei

vegetale; posibila inchidere a activitatii exploatatiilor agricole care va duce la: preluarea exploatatiilor de fonduri de investitii; grad mai mare de saracie in randul populatiei; nivel ridicat al SOMAJ-ului; cresterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despagubirilor, desi sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intra in circuitul economic, avand efect

35

benefic asupra intregii economii. Ne aflam in mijlocul unei crize globale, iar pe langa sanatate, hrana trebuie sa reprezinte o prioritate, la fel de importanta.

In timp ce alte state membre subventioneaza suplimentar si cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, Romania isi penalizeza fermierii pentru ca nu au acces la APA si la INFRASTRUCTURA PUBLICA nici dupa 30 de ani de la Revolutie. Considerati decizia de nealocare bugetara si pe cale de consecinta, de neacoradare a acestor sume ca fiind in interesul economic al Romaniei?

Veniturile si salariile din agricultura au crescut in ultimii ani, si ca urmare a accesarii de catre fermieri a fondurilor europene pentru agricultura. Tinerii si profesionistii isi fac curaj sa investeasca in Agricultura Romaniei incercand sa asigure co-finatarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activitatii, insa un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecinta, unde este stimularea investitiilor si sustinerea tinerilor fermieri?

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC, Fara Hrana, omul moare!

Din situatiile financiare aferente lunii decembrie 2020 si transmise catre ANAF de catre contribuabilii avand cod CAEN 0111, rezulta o scadere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similara anului 2019, pentru exploatatiile aflate in zonele afectate de seceta pedologica.

Desi au fost precipatii in ultimele luni, in zonele calamitate abia s-a refacut 20-30% din deficitul hidric creat in ultimul an. Este foarte putin probabil ca acesta sa se refaca si sa se ajunga catre un an aproape de normal. Cunoastem cu totii ca, pentru ca fermierii afectati de seceta 2020 sa intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali  din punct de vedere agroclimatic si ca recolte/venituri obtinute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns sa plateasca penalitati exagerate cuprinse intre 200-700 lei/tona, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafata realizate deja, care se puteau preveni daca era aprobata OUG privind declararea starii de calamitate.

Alianta pentru Agricultura si Cooperare a purtat in permanenta un dialog cu autoritatile si v-a solicitat prin nenumarate adrese oficiale si publice incepand cu luna iulie 2020 urmatoarele:

36

aprobarea OUG privind declararea starii de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare si evaluare a daunelor provocate de seceta pedologica severa in conformitate cu gradul de daunare;

aprobarea OUG privind amanarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectati de seceta pedologica 2020.

Constatam azi ca Guvernul Romaniei nu a indeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis ca fermierii vor depasi dificultatile generate de seceta pedologica prin promovarea unei OUG sau prin includerea in bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despagubirilor acordate producatorilor agricoli care au avut culturile de primavara 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatam cu consternare ca nici ultima promisiune nu s-a indeplinit, respectiv NU este cuprinsa suma de 1.000.000 mii lei, necesara platii despagubirilor acordate producatorilor agricoli pentru culturile de primavara calamitate.

Sumele prevazute pentru despagubiri reprezinta cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situatiile drastice mentionate mai sus, ar asigura continuarea activitatii pe intreg lantul agricola cu efecte pozitive pentru intreaga economie nationala.

Suntem adeptii dialogului si v-am demonstrat acest lucru, insa rabdarea membrilor nostri producatori agricoli afectati de seceta, a ajuns intr-un punct nevralgic  iar situatiile catastrofale in care au ajuns din motive independente de ei, ii vor impinge catre masuri extreme, ducand inclusiv la proteste si blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situatii care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  va rugam, in ultimul ceas, sa va respectati promisiunile facute Aliantei, exprimate in intanirile cu fermierii si in mass-media.

Nu va jucati cu destinele sectorului agroalimentar si prevedeti in Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despagubirilor cuvenite producatorilor agricoli aferente culturilor de primavara 2020 calamitate de seceta!

37

38

AFIR si FINANTARI

Grad de absorbtie a fondurilor europene din PNDR, de peste 71% . 7 miliarde de euro acordate fermierilor, februarie 15, 2021

39

Platile efectuate de AFIR catre producatori, procesatori si antreprenori prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 au depasit 7 miliarde de euro, ceea ce a crescut gradul de absorbtie al PNDR 2020 la peste 71%.   

Din totalul fondurilor nerambursabile platite, peste 3,6 miliarde € au fost efectuate pentru proiectele de investitii in mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor, pentru actiunile si investitiile Grupurilor de Actiune Locala, pentru investitii de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

Prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura au fost efectuate platile compensatorii catre fermieri in valoare totala de peste 3,3 miliarde €.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, 28.326 de fermieri au beneficiat prin AFIR de plati in valoare de 217,7 milioane €. De asemenea, 11.320 de tinerii fermieri au primit, pana in prezent, fonduri totale de peste 428 de milioane €.

Tot prin PNDR 2020, au fost finantate 2.132 de investitii de utilitate publica pentru care AFIR a platit autoritatilor publice locale fonduri nerambursabile de peste 951,5 milioane €.

Pentru procesarea produselor agricole au fost contractate 686 proiecte de modernizare si dezvoltare a unitatilor de procesare, valoarea finantarilor nerambursabile platita fiind de peste 198,4 milioane €.

Valoarea platilor efectuate de AFIR catre Grupurile de Actiune Locala (GAL) se ridica la 356,6 milioane €. Platile au avut ca scop acordarea de sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locala, pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale GAL si sprijin pentru cheltuieli de functionare si animare.

Pentru investitii in exploatatii agricole si pomicole, 2.480 de fermieri au beneficiat de fonduri europene nerambursabile de peste 731,9 milioane €. Investitiile pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii

40

agricole si silvice au contabilizat plati de 374,7 milioane €, bani platiti pentru 828 contracte de finantare.

Doar in ultimul an, pana in prezent, AFIR a efectuat plati in valoare de peste 1,4 miliarde euro catre fermieri. In aceeasi perioada, institutia a platit 166 milioane € autoritatilor locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Actiune Locala au beneficiat, prin subprogramul LEADER, de plati in valoare de 86,3 de milioane €.

Avand in vedere evolutia ultimului an, directorul general al AFIR, Mihai MORARU a precizat urmatoarele: „Contextul actual, epidemiologic, economic, dar si conditiile naturale precum seceta, au adaugat o complexitate foarte mare demersurilor pe care AFIR le-a avut de facut pentru a asigura o absorbtie totala a fondurilor nerambursabile. Tinta de plati asumata de catre AFIR pentru 2020, in perspectiva unui an fara situatii de forta majora sau criza climatica, a fost in octombrie 2019, de 1 miliard de euro.

Agentia a reusit nu doar sa indeplineasca acest obiectiv, dar l-a si depasit, fapt ce nu ar fi fost posibil fara implicarea si profesionalismul atat al beneficiarilor PNDR 2020, cat si al expertilor AFIR de la nivel central, regional si judetean”.

Tot in acest an financiar, au fost transferate procesatorilor 65,8 de milioane €, iar antreprenorilor 27,3 de milioane de €.

Banii europeni pentru investiţii în mediul rural ajung greu în conturile beneficiarilor din cauza birocraţiei. Mihai Moraru, AFIR: Un proiect complex, care este format din construcţie şi montaj, se implementează în 2-3 ani Florentina Niţu , 15.02.2021,

De la depunerea unui proiect pentru finanţarea din fonduri europene a unei investiţii şi până la aprobarea şi implementarea sa durează chiar şi cinci ani, spun unii dintre beneficiari.

Mihai Liviu Moraru, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), instituţia ce se ocupă de aprobarea proiectelor şi acordarea banilor europeni, a spus, într-un interviu acordat pentru ZF, că, într-adevăr, procesul este foarte greoi, din cauza birocraţiei stufoase, însă au existat antecedente de fraudare a banilor.

„În general, un proiect complex, care este format din construcţie şi montaj, se implementează în 2-3 ani, dar au existat şi situaţii în care beneficiarii au

41

finalizat investiţia în câteva luni“, a declarat pentru ZF Mihai Liviu Moraru, directorul general al AFIR.

Consiliul adoptă primul set de măsuri pentru a ajuta întreprinderile să aibă acces la   finanțare , EURACTIV , 13:42 actualizat: 13:54

Consiliul a adoptat modificări specifice ale Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) II și ale Regulamentului privind prospectul pentru a facilita recapitalizarea întreprinderilor din UE pe piețele financiare în urma pandemiei.

Împreună cu adaptările aduse cadrului privind securitizarea al UE, măsurile fac parte din pachetul de măsuri privind redresarea piețelor de capital asupra căruia Consiliul și Parlamentul European au convenit la sfârșitul anului trecut.

Scopul pachetului este de a facilita sprijinirea redresării economice în urma pandemiei de către piețele de capital.

”Normele MiFID II au fost modificate pentru a simplifica cerințele de informare în mod țintit, garantând în același timp protecția investitorilor. Modificările reduc, de exemplu, volumul de informații privind costurile și cheltuielile care trebuie furnizate investitorilor profesionali și contrapărților eligibile. Informațiile privind investițiile furnizate pe suport de hârtie vor fi, de asemenea, eliminate treptat, cu excepția clienților de retail, în cazul în care aceștia solicită să le primească în continuare”, precizează Consiliul.

Noile norme le vor permite, de asemenea, băncilor și întreprinderilor financiare să grupeze costurile serviciilor de cercetare și de executare în cazul cercetării privind emitenții cu capitalizare mică și medie.

Acest lucru va contribui la intensificarea cercetării cu privire la acești emitenți și la îmbunătățirea accesului lor la finanțare.

Printre celelalte modificări se numără adaptări ale regimului limitelor pozițiilor pentru instrumentele financiare derivate pe mărfuri pentru a

42

sprijini apariția și creșterea piețelor de instrumente financiare derivate pe mărfuri denominate în euro.

Regulamentul privind prospectul a fost modificat în principal pentru a institui un nou ”prospect UE pentru redresare”. Acest prospect mai scurt le va permite întreprinderilor să atragă mai ușor capital pentru a-și satisface nevoile de finanțare, asigurând, în același timp, furnizarea de informații adecvate investitorilor.

Prospectul pentru redresare va fi disponibil pentru majorări de capital de până la 150% din capitalul restant într-o perioadă de 12 luni.

Noul regim se va aplica până la sfârșitul anului 2022.

Background. Textele actelor legislative adoptate astăzi vor fi semnate la 16 februarie și se preconizează că vor fi publicate în Jurnalul Oficial înainte de sfârșitul lunii februarie.

ALTELE

Planul lui Adrian Oros pentru producătorii români – o rețea națională de depozite, 15 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Produsele românești sunt din ce în ce mai căutate de consumatori, însă problema desfacerii reprezintă în continuare o problemă. Într-o conferință online organizată de RFI România, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre posibila soluție pentru a rezolva acest aspect – construirea unei rețele naționale de depozite, distribuție și comercializare. Proiectul ar urma să fie finanțat din banii alocați de Uniunea Europeană pentru Planul Național de redresare și Reziliență (PNRR).

”Legat de Planul Național de Redresare și Reziliență, noi avem două proiecte pe care le-am lansat anul trecut. (…) Există oportunitatea să facem o rețea de depozite. Trebuie știut, iar fermierii știu, prin țară sunt foarte multe depozite mai mici sau mai mari, fie ale producătorilor, ale procesatorilor, fie ale cooperativelor.

Noi am dorit să legăm într-o rețea de depozite și de comercializare și de distribuție a produselor românești, pentru că am văzut că există pe piață o cerere tot mai mare pentru produsele româneștii, și am vrut să creăm această rețea în jurul a opt depozite regionale, care vor fi construite din acești bani,

43

cu dublu scop. Pe de-o parte, în aceste depozite regionale să fie păstrată rezerva națională, astfel putem atrage banii pentru PNRR, pentru că discutăm despre reziliență și securitate alimentară”, a explicat Adrian Oros.

Potrivit șefului MADR, aceste opt mari depozite vor fi conectate cu toate celelalte depozite existente și cele care se vor mai construi în viitor. Important de precizat este faptul că acest proiect trebuie să se finalizeze până în anul 2026, altfel România riscă să piardă banii alocați de Uniunea Europeană pentru acest plan.

”Acest opt mari depozite, care vor fi practic niște centre logistice, trebuie să fie prinse într-o rețea cu toate depozitele care există acum și care vor fi construite și pe viitor. Noi și PNS, și în acești doi ani de tranziție, am prin sume consistente pentru tot ceea ce înseamnă depozitare și procesare. Așa am gândit cele două programe. Dar în PNRR vrem să introducem și proiecte mai mici, spre exemplu cele legate de dezvoltarea cooperativelor și apariția lor, cât și învățământul profesional. Banii aceștia trebuie cheltuiți până în 2026 și ideea este ca toate proiectele gândite să fie finalizate până în august 2026”, a mai precizat Adrian Oros.

Ministrul a atras atenția asupra faptului că sectorul agricol românesc trebuie să atragă cât mai mulți bani europeni, pentru că după anul greu prin care am trecut, bugetul statului este unul diminuat.

”Speranța noastră este ca toți banii, atât din PNS, cât și din PNRR, să fie absorbiți. Din ce am înțeles, proiectele nu trebuie să se suprapună deloc, ci trebuie să fie complementare, iar aici trebuie să avem grijă. Trebuie să ne bazăm pe banii pe care îi putem atrage, pentru că am trecut printr-o perioadă grea, iar banii de la buget sunt atâția cât sunt”, a mai spus Adrian Oros în cadrul evenimentului ”Agricultura românească într-o Europa mai verde”.

Adrian Oros: ”Sunt foarte îngrijorat de bugetul agriculturii”, Ionuț Fîntînă , 15 februarie 2021

Proiectul de buget pentru anul 2021 publicat de Guvern a venit alături de un val de reacții negative din partea fermierilor, care sperau la o alocare mult mai mare pentru sectorul agricol. Sumele destinate agriculturii nu cuprind cei aproximativ un miliard de lei, necesari pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă.

În cadrul unei dezbateri online organizate de RFI România, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, și-a exprimat îngrijorarea față de bugetul agriculturii din 2021. Acesta le reamintește, însă, fermierilor, că și anul trecut, Ministerul Agriculturii a pornit cu o sumă mai mică de bani, însă aceasta a fost recuperată pe parcurs.

44

”Și eu sunt foarte îngrijorat de bugetul agriculturii și orice ministru responsabil trebuie să fie îngrijorat de bugetul ministerului. Nu este încă definitivat, el va fi atât cât este posibil. Eu le reamintesc fermierilor că și anul trecut am pornit cu un buget inițial mult mai mic, după care la fiecare rectificare am reușit să-l suplimentăm, astfel încât să acoperim aproape toate nevoile pe care le-am avut: atât despăgubirile de secetă cât și pierderile înregistrate din cauza evoluției pandemiei. Anul acesta vom porni exact cu bugetul pe care o să-l primim. Ideea este să-l drămuim cât mai bine, astfel încât banii alocați agriculturii să aibă efect”, a precizat ministrul Adrian Oros.

În acest context, șeful MADR a subliniat că atât Planul Național Strategic, cât și Planul Național de Redresare și Reziliență, trebuie construite cât mai bine, astfel încât sectorul agricol românesc să atragă cât mai mulți bani europeni, pentru că după anul greu prin care am trecut, bugetul statului este unul diminuat.

”Speranța noastră este ca toți banii, atât din PNS, cât și din PNRR, să fie absorbiți. Din ce am înțeles, proiectele nu trebuie să se suprapună deloc, ci trebuie să fie complementare, iar aici trebuie să avem grijă. Trebuie să ne bazăm pe banii pe care îi putem atrage, pentru că am trecut printr-o perioadă grea, iar banii de la buget sunt atâția cât sunt”, a mai explicat Adrian Oros.

Reamintim că reacțiile după publicarea proiectului de buget pentru anul 2021 au fost vehemente, atât din partea fermierilor, cât și din partea unor oficiali. În acest context, parlamentarii pregătesc niște amendamente care să modifice Legea bugetului. Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, spunea săptămâna trecută pentru AGRO TV că a stabilit, împreună cu colegii din Comisie, să depună un amendament prin care să ceară includerea sumelor necesare pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă al culturile de primăvară.

45

46

Adrian Oros: Planul Național Strategic trebuie finalizat până la sfârșitul lunii noiembrie! Angelica Lefter - 15 februarie 2021

Forma finală a Programului Naţional Strategic (PNS) trebuie realizată de România până la finalul lunii noiembrie. Momentan sunt așteptate observaţiile la cea de-a doua variantă a analizei nevoilor, după cum a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei dezbateri la RFI.

”Anul trecut, trecând peste neajunsurile provocate de pandemie şi de seceta extremă care s-a instalat în unele zone ale ţării şi a produs pierderi însemnate fermierilor, principala preocupare a fost aceea de a elabora Programul Naţional Strategic iar spre sfârşitul anului a venit şi acea oportunitate în care puteam să prindem în Programul Naţionale de Rezilienţă şi Relansare unele dintre proiectele noastre. Am avut runde de întâlniri cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ şi am analizat împreună rezultatele analizei swot şi analizei nevoilor pe care le-am comunicat Bruxellesului. Aşteptăm observaţii la cea de-a doua variantă a analizei nevoilor pentru că pe această analiză a nevoilor noi va trebui să creionăm principalele linii de finanţare în perioada 2021 – 2027. Programul Naţional Strategic în forma finală va trebui să-l avem la finele lunii noiembrie, să-l trimitem la Comisie, astfel încât în perioada anului 2022 să putem pregăti lucrurile în aşa fel încât din 2023, de când începe efectiv Programul Naţional Strategic, banii să fie absorbiţi”, a spus Adrian Oros, notează agerpres.ro.

Ministrul de resort a specificat că până la finalul acestei luni trebuie definitivat și programul pentru perioada de tranziție 2021-2022, pentru care sunt alocați 6 miliarde de euro.

”În perioada acesta, până la finele lui februarie va trebui să definitivăm programul pentru perioada de tranziţie. Perioada de tranziţie de data acesta va fi de doi ani, 2021 – 2022. Pentru această perioadă de tranziţie sunt alocaţi 6 miliarde de euro din cei 21,5 miliarde de euro pentru toată perioada. Normal că şi în această perioadă de tranziţie vom prinde acele

47

măsuri care au fost şi până acum, dar care se vor regăsi şi pentru viitorul Program Naţional Strategic”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul Adrian Oros: Numărul fermelor va scădea, dar vom avea ferme mult mai consolidate! Angelica Lefter 15 februarie 2021 Toate gospodăriile sau fermele de subzistenţă care doresc să devină exploatații comerciale vor avea sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) dă asigurări Adrian Oros. Acesta a subliniat într-o intervenție telefonică avute luni, 15 februarie, că numărul fermelor va scădea dar asta doar datorită faptului că se dorește transformarea gospodăriilor și a fermelor de subzistență în exploatații comerciale. Mai mult a pus accent pe finanțarea programelor destinate tinerilor fermieri.

”Apoi avem şi noi acea problemă pe care o are toată Europa în ceea ce priveşte îmbătrânirea fermierilor şi a celor care activează în agricultură şi abandonul zonei rurale. Şi aici va trebui să finanţăm toate programele de instalare a tinerilor fermieri şi cele aferente acestora astfel încât cei care odată de instalează să se consolideze şi să rămână în această activitate.

Apoi, trebuie să consolidăm fermele. Suntem ţara cu cele mai numeroase ferme pentru că sigur la noi sunt numărate la ferme şi cele aproape 790.000 de gospodării sau ferme de subzistenţă. Va trebui într-un proces accelerat toţi cei care doresc să devină ferme comerciale, ferme familiale care să reziste pe piaţă, să îi ajutăm ca până la finele lui 2027 să se realizeze acest lucru. Deci practic numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate. Vor deveni nişte ferme comerciale. Apoi avem o problemă reală cu piaţa, atât cu piaţa locală, prea puţini dintre producători reuşesc să-şi valorifice produsele pe piaţa locală, dar în general această problemă a asocierii celor mici care nu reuşesc întotdeauna să aibă putere de negociere nici atunci când cumpără inputuri, dar nici atunci când vând producţia astfel încât să o vândă toată şi la preţuri avantajoase”, a explicat Adrian Oros, în cadrul dezbaterii organizate de RFI cu tema: „Agricultura românească într-o Europă mai verde. Puncte forte, puncte slabe”.

Reamintim că România continuă să fie țara cu cel mai mare număr de exploatații din UE, în ciuda faptului că numărul acestora a scăzut mult în ultimii ani. Potrivit unui document al Comisiei Europeane, ce conține

48

recomandările pentru Planul Național Strategic al României în noua Politică Agricolă Comună, majoritatea fermelor românești sunt ferme familiale, în care marea majoritate a forței de muncă regulate este alcătuită din membri ai familiei (99,3 %). În plus, majoritatea fermelor din România sunt foarte mici, având o producție standard mai mică de 8.000 euro (94,6 %).

MADR : Precizări referitoare la Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploatații de suine (porci), în România , Sâmbătă, 13 Februarie 2021 16:18

Această reglementare vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodăriile proprii, cât și pe cei care au ferme comerciale (mici și mari) și respectă normele legale (peste 98%). Pentru ei nu se schimbă nimic.

Evoluția Pestei porcine africane în România a produs în 4 ani pierderi imense economiei românești și a cuprins tot teritoriul țării.Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii în anul 2017.Deficitul balanței comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.România produce doar 25-27% din necesarul de consum. Importăm 75 % din carnea care se consumă în țară, deși avem un potențial imens.Pentru controlul și eradicarea pestei porcine africane sunt necesare măsuri stricte de restricționare a circulației porcilor domestici și gestionarea numărului de mistreți.

Acest ordin reglementează creșterea și mișcarea porcilor domestici.Ordinul clasifică exploatațiile de porci : 1. Exploatații non-comerciale (gospodăriile țărănești), unde pot fi crescuți pentru consum familial până la 5 porci. Pentru acestea nu se schimbă nimic.2. Exploatații comerciale, unde sunt crescuți porci pentru comercializare. Acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea să poate fi ușor verificată. De asemenea, luarea unor măsuri sanitare veterinare, în cazul apariției unor boli majore, să fie eficientă.

Ordinul vine să pună în legalitate activitatea a maximum 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalți 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale și respectă legea.

De asemenea, ajută la controlul și eradicarea Pestei porcine africane în România, la diminuarea pierderilor financiare și la relansarea creșterii porcului în România, pentru a acoperi măcar consumul intern.

49

EUROSTAT: România, printre statele Uniunii Europene unde producţia industrială a crescut în decembrie, G.U. , Macroeconomie / 15 februarie

Producţia industrială a scăzut cu 1,6% în zona euro şi cu 1,2% în Uniunea Europeană în decembrie, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate astăzi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.

În noiembrie, producţia industrială a crescut cu 2,6% în zona euro şi cu 2,3% în Uniunea Europeană.

Cele mai mari creşteri lunare ale producţiei industriale în decembrie au fost înregistrate în Danemarca (2,4%), Portugalia (1,8%), Estonia şi Luxemburg (ambele cu 1,6%) şi România (0,9%), cel mai sever declin fiind în Ungaria (minus 2,5%), Belgia (minus 1,9%) şi Finlanda (minus 0,9%).

Pe ansamblul anului trecut, producţia industrială a scăzut cu 8,7% în zona euro şi cu 8% în Uniunea Europeană, comparativ cu 2019, notează sursa citată.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2019, producţia industrială a scăzut cu 0,8% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană.

Cele mai importante creşteri în decembrie comparativ cu luna similară din 2019 au fost în Slovacia (6,8%), Polonia (6,1%) şi Letonia (4,7%), iar cel mai sever declin a fost în Belgia (minus 4,6%), Malta şi Portugalia (ambele cu minus 4,3%).

România a înregistrat în decembrie o creştere anuală de 0,2% a producţiei industriale, după un declin de 0,5% în noiembrie.

Contribuția României la bugetul UE, mărită prin decret. Proiectul, la Parlament Dora Vulcan

Romania, Klaus Iohannis

Contribuția României la bugetul Uniunii Europene crește de la 1 ianuarie 2021 și va fi de 1,4% din Venitul Naţional Brut, față de 1,2%,

50

ridicându-se astfel la suma de 2,357 miliarde de euro, ca o consecință a Mecanismului European de Reziliență și Redresare al Comisiei Europene, în urma căruia fiecare stat va contibui mai mult la bugetul UE.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles.

Pe 3 februarie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind sistemul de resurse proprii ale UE, potrivit căruia nivelul contribuţiei României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este de 2,357 miliarde de euro (aproximativ 11,549 miliarde de lei).

„Prin această decizie, Comisia creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi (spaţiul intitulat garanţii/headroom) pentru operaţiuni de împrumut (Next Generation EU)", menţiona Ministerul Finanţelor la acea dată.

Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificarea sa de către toate statele membre si sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislația națională. După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuțiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și data intrării în vigoare, potrivit sursei citate.

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, declara la acel moment că „aprobarea de către Guvern și ratificarea de către Parlament a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene sunt condiții necesare pentru operaționalizarea PNRR și obținerea sumelor pentru prefinanțare. Comisia Europeană va putea acorda prefinanțările doar după aprobarea în parlamentele tuturor statelor membre a deciziilor pentru resurse proprii. Așadar, am solicitat utilizarea procedurii de urgență în Parlament pentru adoptarea acestei decizii."

Nivelul contribuției României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este în cuantum de 2.356.894.717 euro (aprox. 11.548.784.113 lei).

51

Consiliul European din decembrie 2020 a ajuns la un acord în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și pachetul de reconstrucție Next Generation EU (NGEU). Liderii europeni au agreat un pachet final, compus din CFM clasic, cu un cuantum de 1.074.3 miliarde euro și din Planul European de Relansare Economică/NGEU, în valoare de 750 miliarde de euro, cu o proporție de granturi, în valoare de 390 miliarde euro și împrumuturi, în valoare de 360 miliarde euro.

Pentru a face posibilă operaționalizarea instrumentului de relansare economică (NGEU), Comisia a modificat Decizia privind resursele proprii. Astfel, Comisia Europeană este împuternicită să împrumute fonduri de pe piețele de capital, în numele statelor membre.

Potrivit prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să aplice regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene prin sistemul resurselor proprii, potrivit prevederilor Articolului 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că: „[...] bugetul este finanțat integral din resurse proprii, [...].”

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76(3) din Constituția României, republicată, este necesară solicitarea dezbaterii și adoptării de către Parlament în procedură de urgență a proiectului de Lege, pentru a putea accesa fondurile aferente instrumentului de relansare economică.

Turcia nu mai are apă! Ce plănuiește Oros ca să nu ajungem în aceeași situație, 15 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

În contextul secetei de anul trecut, care i-a aruncat în faliment pe mai mulți fermieri din sudul și estul țării, este extrem de clar că România are nevoie de o strategie de gestionare a apei, pentru a nu mai trece prin astfel de situații și în viitor. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit, în cadrul unei conferințe online, despre un astfel de proiect care va fi dezvoltat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

”Legat de Planul Național de Redresare și Reziliență, noi avem două proiecte pe care le-am lansat anul trecut. Primul este acela de gestionare a apei, deci nu discutăm doar despre irigații aici, pentru dacă discutăm despre irigații, ne gândim la PNS, acele 21 de miliarde. Eu am spus tot timpul că orice stat, atunci când are o asemenea oportunitate, trebuie să aibă o strategie de gestionare a apei”, a explicat Oros în cadrul evenimentului ”Agricultura românească într-o Europa mai verde”.

52

Potrivit șefului MADR, zona Mării Negre este în proces de deșertificare, enunțând în acest sens și exemplul orașului Istanbul care a anunțat recent că mai are apă doar pentru ceva mai bine de o lună de zile.

”Vreau să reamintesc fermierilor că acum două săptămâni, apa a fost listată la bursă, și tot acum două săptămâni, orașul Istanbul a anunțat că mai are apă pentru 42 de zile. Zona Mării Negre din care face parte Dobrogea, sudul Moldovei și nord-estul Olteniei este într-un proces de deșertificare. În ultimii 40 de ani, rezerva de apă din sol scade constant. Anul trecut s-au văzut negativ consecințele secetei pentru că nu a plouat deloc, dar dacă discutăm despre rezerva de apă din sol, în acea zonă, în ultimii 40 de ani, aceasta a scăzut constant”, a precizat Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii susține că sistemul de irigații nu este suficient pentru a combate acest proces, iar el trebuie completat de o întreagă strategie de gestionare a apei. La acest proiect se lucrează în acest moment, împreună cu Ministerul Mediului, pentru a fi pus pe masa Comisiei Europene spre finanțare.

”Eu am spus că trebuie să avem un sistem de gestionare a apei astfel încât să reușim să captăm, să utilizăm fiecare picătură de apă pe care o avem la dispoziție, utilizând energie cât mai puțină și dacă se poate energie verde. Deci în așa fel trebuie îmbrăcat acest program, împreună cu cei de la Mediu, care gestionează apa potabilă și apele reziduale, ca acest program să aibă șansa să fie finanțat. Dacă discutam doar despre irigații, nu aveam nicio șansă să prindem niciun ban”, a mai subliniat Adrian Oros.

România este dependentă alimentar. Nu am putea supraviețui fără aceste trei țări , Nicolae Comănescu, 15 februarie 2021,

România este dependentă alimentar de trei țări din spațiul UE, de la care importă mâncare în cantități industriale.

România este dependentă alimentar de trei țări din Uniunea Europeană: Germania, Polonia, Italia. Acestea sunt state care livrează

53

către țara noastră carne de porc, produse de brutărie și patiserie și brânzeturi. În total, cele trei țări au livrat către România produse în valoare de 488,5 de milioane de euro, anul trecut.

Carnea de porc, produsele de patiserie, branza și cașul, considerate alimente de bază, au generat cele mai mari importuri din punct de vedere al valorii comerciale. Aproximativ 1 miliard de euro. Numai carnea de porc a provocat în primele opt luni ale anului trecut importuri de 481 de milioane de euro.

România este dependentă alimentar de trei țări ale UE

Carnea de porc se situează pe prima poziție în topul produselor agroalimentare în funcție de valoarea importurilor. În această ierarhie urmează produsele de brutărie și patiserie. Cu o valoare de peste 307 milioane de euro. Preparatele pentru hrana animalelor –  264,3 milioane de euro și brânza și caș în valoare de 258,4 milioane de lei.

Carnea de porc provine, în marea ei parte din Spania, Germania și Ungaria. În 2019, ordinea importurilor la acest capitol arăta astfel: Spania, Ungaria și Germania, conform economica.net. 

Cea mai mare cantitate de carne de porc vine dinspre Spania

Așadar, țara noastră este dependentă de Germania, Polonia și Italia, țări care au generat importuri în valoare de 488,5 milioane de euro. Din Germania au ajuns în România carne de porc, produse de brutărie și patiserie și brânză și caș în valoare totală de 272,2 milioane de euro. Este vorba despre anul 2020. Polonia, a trimis același gen de produse în valoare de 141,5 milioane de euro. În timp ce din Italia au sosit alimente evaluate la 74,8 milioane de euro. Dar, la nivelul cărnii de porc, Spania este pe primul loc, pentru că această țară a livrat în valoare totală de 130,3 milioane de euro. Conform sursei citate.

……………………….

LEGISLATIV

 Legislaţie românească

Ordinul nr. 6426/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru oraşul Nădlac, judeţul Arad, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 149 din 15.02.2021. A intrat în vigoare la 15.02.2021

54

Ordinul nr. 6427/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Recea, cu localităţile aparţinătoare Recea, Mocira, Lăpuşel, Săsar şi Bozânta Mică, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 153 din 15.02.2021. A intrat în vigoare la 15.02.2021

Ordinul nr. 6428/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Remetea Chioarului, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 153 din 15.02.2021. A intrat în vigoare la 15.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 170/2021 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 50 din 15.02.2021. Va intra în vigoare la 07.03.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 175/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 1052] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 52 din 15.02.2021. A intrat în vigoare la 15.02.2021

..................................................

Proiecte de acte normative , Luni, 15 Februarie 2021 18:50 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Ghidurile informative pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, respectiv Măsura 10 ,,Agromediu şi climă”, Măsura 11 ,,Agricultură ecologică”, Măsura 13 – “Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: feadr@apia.org.ro - Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură - Direcția Plăți Directe - Sector Vegetal

Descarcă ataşamente:

Detalii Ghid M10-2021

Detalii Ghid M11-2021

Detalii Ghid M13-2021

( ... nu pot scoate patratul gri de mai sus. GB) ……………............…….

55

INTERNE

Alianța pentru Agricultură și Cooperare protestează față de nepăsarea Guvernului, februarie 14, 2021 agrimanet

Alianța pentru Agricultură și Cooperare adresează reprezentanților Guvernului următoarea scrisoare de protest:

“Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură – pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;

desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ; încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției

vegetale; posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:

o preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;o grad mai mare de sărăcie în rândul populației;o nivel ridicat al SOMAJ-ului;o creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor

sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

56

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC! Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor

57

provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;

aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică 2020.

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională. 

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic  iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate domnule Premier, Stimate domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!”

În 2021, prețul porcilor va continua să scadă, meatmilk , 15 februarie 2021

58

2020 a fost caracterizat de Covid-19, pandemie care afectează fiecare aspect al vieții noastre. Acest lucru a lăsat o amprentă puternică asupra prețurilor porcilor, exacerbând efectele globale ale acelui alt virus – Pesta Porcină Africană. Va fi mai bună situația pentru 2021? Dr. John Strak, expert în piața de porci, privește înapoi și înainte. Iată previziunile sale, publicate de PigProgress.

Cei doi viruși vor lovi încă o dată: Covid-19 și ASF

Expertul german afirmă: ”Dacă am dreptate cu privire la modul în care vom învinge Covid-19, atunci există un alt set de circumstanțe pe care trebuie să ne concentrăm, care va avea o influență imensă asupra averilor industriei mondiale a porcilor. Și anume, ritmul de recuperare sau peste răspândirea pestei porcine porcine africane – virusul porcului care a apărut în China și Asia în 2018.

Situația Chinei este esențială pentru incertitudinea și riscul pe care le creează aceste alternative futures. A fost important să înțelegem poziția Chinei în economia globală pentru o generație acum (de când a făcut o intrare semnificativă în comerțul global), dar, pentru sectorul porcului și porcului (și pentru multe mărfuri primare), această importanță este imensă, deoarece iar prețurile mărfurilor sunt direct afectate de situația Chinei.

Incertitudine profundă cu privire la extinderea PPA

Am mai scris despre acest lucru, dar trebuie să vă reamintesc de profunda incertitudine cu privire la acești factori și de modul în care recuperarea sau răspândirea PPA va avea un impact asupra prețurilor globale.

Toată lumea este de acord că sectorul porcinelor din China a fost puternic lovit de ASF în 2019 – turma de reproducere a fost raportată că a scăzut cu aproximativ 40%. Dar problema centrală pentru exportatorii de carne de porc din vest este:

Cum putem măsura viteza și amploarea recuperării Chinei? În urmă cu un an, opinia consensului a fost că China va dura câțiva ani pentru a-și readuce producția de reproducție și porc la nivelurile pre-ASF.

59

Acest citat al unui analist Rabobank este un exemplu tipic al perspectivelor de atunci: „Toată lumea recunoaște că populația de porci din China a fost decimată, dar nu este pe deplin apreciat faptul că piața va dura ani – probabil o jumătate de deceniu – pentru a se reechilibra din cauza necesită reaprovizionare și faptul că importurile globale pur și simplu nu pot compensa deficitul. ”

Producția chineză de porc se normalizează până în 2024

În cel mai recent raport al său, Rabobank se așteaptă ca „producția de carne de porc chineză să se normalizeze până în 2024”, producția crescând cu cel puțin 10% față de nivelurile din 2020 și „o recuperare completă a numărului de porci în 2023 sau 2024”.

Și mai optimistă, linia oficială din China este acum că numărul total de efective și scroafe a revenit la peste 90% din nivelurile normale până la sfârșitul lunii noiembrie 2020 (agenția oficială de știri, Xinhua).

Prețuri, importuri și niveluri de sacrificare

Care sunt valorile cheie și cele mai fiabile prețuri, importuri și niveluri de sacrificare? Aruncă vreo lumină? Ei bine, prețurile porcului din China au scăzut în 2020 față de vârfurile lor anterioare, dar au revenit la jumătatea lunii decembrie.

Și, deși s-a raportat că importurile de carne de porc continuă să crească în al treilea și al patrulea trimestru, nu se știe cât din volumul respectiv este utilizat pentru a umple stocurile și cât este pentru a satisface consumul intern.

În mod semnificativ, nivelurile de sacrificare a porcilor prezintă acum semne de creștere și, fiind un indicator cu întârziere, ar fi de așteptat ca numărul uciderilor să crească după, să zicem, 6-9 luni ale unei expansiuni inițiale a efectivului.

Extinderea în seria de timp pentru turma de scroafe chineze a fost raportată pentru prima dată la sfârșitul anului 2019 și a crescut constant pe tot parcursul anului 2020, deși aceasta este o statistică relativ nesigură. Deci, o creștere a numărului de sacrificări ar fi logică acum. Datele tind să sugereze că producția de porci și porc a crescut în China în a doua jumătate a anului 2020.

Va continua producția de porc să crească?

60

Dar vor continua să crească și productivitatea va fi redusă în turma reconstruită din cauza potențialului genetic redus al unora dintre femelele reproducătoare reținute din turme comerciale?

 Aceste „femele încrucișate pe trei căi” vor avea mai puțini descendenți pe așternut și pe parcursul vieții lor. În mod clar, aceste întrebări necesită date fiabile pentru a obține răspunsuri utile pentru deciziile de producție și investiții. Vom reveni la acest punct la sfârșitul acestui articol.

Situația în UE: Scăderea prețurilor porcilor

În UE, prețurile porcilor au scăzut în al patrulea trimestru al anului 2020. Acest lucru reflectă în principal impactul ASF găsit în populația de mistreți din Germania și interzicerea ulterioară a importurilor provenite din Germania de către China, Japonia și Coreea de Sud (au existat și au fost perturbări locale la cererea de porci de către procesatori ai căror angajați au fost infectați cu Covid-19).

„Excedentul” de finisare rezultat d porcii din Germania afectează cererea de înțărcători și porci finisați trimiși anterior în Germania pentru creștere sau sacrificare. Acești porci sunt, literalmente, „fără adăpost”.

Fluxul normal de porci și carne de porc în lanțul de aprovizionare european a fost grav perturbat. Se raportează că prețurile la purcei / înțărcători au scăzut cu aproape 40% față de anul trecut și au scăzut cu aproape 50% de la începutul anului 2020.

Danezii vor lua fața germanilor

Prețurile danezilor se află în mod normal în spatele vecinilor germani, dar acestea s-au schimbat în trimestrul 3 și 4 din 2020. Dar producătorii ambelor țări au văzut că prețurile lor scad abrupt.

Această perturbare și marjele scăzute suferite de fermieri trebuie să afecteze numărul și efectivele de turme în prima jumătate a anului 2021. O prognoză a autorităților germane estimează că producția germană de porc va scădea cu 10% în 2021.

SUA: vremuri dificile pentru producătorii de porci

De cealaltă parte a iazului mare, producătorii SUA de porci au cunoscut și momente dificile în 2020. Ultimele informații arată că „săritura la grătar” pentru prețurile porcilor nu a sosit în 2020. În schimb, am avut o scădere de vară. Piața a revenit la un model sezonier normal în SUA la o etapă târzie a

61

celui de-al treilea trimestru și și-a menținut sezonalitatea până la sfârșitul anului.

Acest lucru nu a fost suficient pentru a împiedica producătorii americani să reducă numărul de scroafe. Conform raportului recensământului din septembrie, inventarul de reproducere din SUA, cu 6,33 milioane de capete, a scăzut cu 1,5% față de anul trecut.

În sondajul de intenții, fermierii de porci din SUA au spus că vor naște 3,12 milioane de scroafe în trimestrul septembrie-noiembrie 2020, care este în scădere cu 5% față de fătările reale din aceeași perioadă din 2019. Mai mulți analiști consideră că recensământul USDA din septembrie 2020 a subevaluat amploarea contracției în turma SUA.

Ciclul nostru global al prețurilor porcilor este construit într-un mod care ar trebui să preia toți factorii de forță și atracție inerenți unei piețe globale care funcționează liber și să ne ofere un semn al direcției prețurilor în lunile următoare. Ultima dată când am scris aici modelul a fost „prezentând acum semne că o fază ascendentă este pe cale să înceapă”.

Prețurile globale ale porcilor scad

Dar această mișcare ascendentă a indicelui global al prețurilor a fost de scurtă durată, iar prețul global scade acum, săptămână cu săptămână. Impactul ASF în Germania nu s-a limitat la acea țară, iar disponibilitatea Chinei de a perturba tiparele comerciale globale pe termen mediu a reușit, efectiv, să frâneze majoritatea producătorilor de porci din UE.

Producătorii SUA nu sunt într-o poziție mult mai bună, deoarece prea mulți porci urmăresc prea puțini cumpărători. Contracțiile de aprovizionare din America de Nord și Europa sunt în curs de desfășurare, dar expansiunea turmei chineze contracarează acest lucru.

Ce zici de cerere?

Este destul de corect să întreb: Se pare că importurile din China vor scădea în 2021, dar Covid-19 a lăsat o gaură mare în cererea de proteine din carne în Occident, întrucât serviciul alimentar și „evenimentele” au fost blocate anul trecut. Am început această lucrare sugerând că știința și vaccinurile ar învinge Covid-19 în 2021. Dacă acest lucru este corect, o mare parte a cererii consumatorilor pentru ospitalitate și „vremuri bune” ar putea reveni în 2021.

Prețuri slabe, pe măsură ce se apropie Anul bouului

62

Acest scenariu ar sugera apoi că scăderea prețurilor porcilor pe care le-am văzut în a doua jumătate a anului 2020 ar putea fi înlocuită cu creșterea prețurilor în a doua jumătate a anului 2021.

Cu toate acestea, în primul trimestru al anului 2021, cifrele indică prețuri scăzute ca diversele oferte efectele Covid-19 și ASF „relaxează-te”.

La mijlocul lunii februarie, vom sărbători Anul Nou Chinezesc, Anul boului. Acesta este considerat un animal muncitor și cinstit și, mai mult ca oricând, avem nevoie de analize de date amănunțite și fiabile în 2021, astfel încât să putem lua decizii solide cu privire la viitoarea producție mondială de porc și porc.

Calificarea de tehnician veterinar îi atrage pe liceeni şi ajunge la ocupare de 90%, dar calificări precum apicultor sau lucrător în agricultură ecologică au 0% rate de ocupare Florentina Niţu 15.02.2021,

Ruxandra Popescu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene: România se află în topul ţărilor europene din punct de vedere al îmbătânirii şi lipsei de educaţie agricolă formală în rândul fermierilor, fenomen ce contribuie decisiv la ecartul major de productivitate a muncii în agricultură faţă de media Uniunii Europene.

Lipsa specialiştilor în agricultură este una dintre problemele cu care se confruntă în prezent agrobusinessul românesc. În ceea ce priveşte învăţământul profesional agricol, în 2020, doar 66,7% din locuri s-au ocupat, iar unele calificări, precum apicultor sau lucrător în agricultură ecologică, au înregistrat o rată de ocupare de 0%.

„Învăţământul profesional şi tehnic agricol se află în declin de mai mult de zece ani. În 2020, doar 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învăţământului profesional şi tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă”, spune Ruxandra Popescu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

În învăţământul liceal agricol, locurile pentru calificarea tehnician agromontan s-au ocupat în proporţie de 100%, adică toate cele 30 de locuri disponibile la nivel naţional. În schimb, pentru calificarea tehnician veterinar locurile s-au ocupat în proporţie de 90,31%, adică 569 din 630. 

63

CC: Apartenența companiilor la forme asociative nu trebuie să ducă la practici anticoncurențiale, meatmilk , 15 februarie 2021

Consiliul Concurenței a elaborat ghidul cu scopul de a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește conformarea cu normele din domeniul concurenței și de a oferi sfaturi practice în acest sens.

De exemplu, documentul explică faptul că înfiinţarea asociaţiilor şi apartenenţa companiilor la astfel de asociaţii sunt perfect compatibile cu legislaţia din domeniul concurenţei, dar există riscul de a se crea un cadru propice pentru înţelegeri anticoncurenţiale.

Astfel, pentru concurenţi, participarea la activităţile asociaţiilor constituie un mod de a se întâlni în mod regulat şi de a discuta probleme legate de respectarea regulilor de etică profesională şi a standardelor de calitate, în funcţie de specificul fiecărui domeniu.

Chiar dacă aceste întâlniri sau discuţii au ca scop îndeplinirea obiectivelor asociaţiei, ele nu trebuie să conducă la coordonarea comportamentului comercial al firmelor membre ale asociaţiei.

Ca urmare, Ghidul cuprinde atât concepte specifice reglementărilor din domeniul concurenței, cât și o descriere a cazurilor tipice pentru care poate fi atrasă răspunderea asociației.

În acelaşi timp, documentul include exemple din practica Consiliului Concurenţei din România, dar şi a altor autorităţi de concurenţă, precum şi o serie de recomandări pentru evitarea încălcării legii.

Documentul cuprinde și un set de recomandări pentru adoptarea și implementarea programelor de conformare la nivelul asociațiilor, precum și modalitățile de sesizare a Consiliului Concurenţei în cazul unor posibile fapte anticoncurenţiale.

Aceasta este forma finală a ghidului, după ce au fost preluate observațiile primite în perioada de consultare publică.

Reamintim că autoritatea de concurenţă a publicat „Ghidul privind conformarea cu regulile de concurenţă”1 , care abordează diferite aspecte ce ţin de comportamentul individual al companiilor în vederea evitării încălcării reglementărilor din domeniul concurenţei.

Ghidul privind conformarea cu regulile de concurență de către asociațiile de companii este acum disponibil, pe pagina web a autorității de concurență, www.consiliulconcurenței.ro.

64

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a accesat un proiect european de 33 mil. lei pentru construirea unui centru de transfer tehnologic, Laurentiu Cotu, 15.02.2021,

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca a câştigat un proiect european de aproximativ 33 mil. lei (6,8 mil. euro) pentru construirea unui centru de transfer tehnologic în nutriţie şi patologie comparată ’’COMPAC’’, în localitatea Jucu din judeţul Cluj.

Proiectul ’’Modernizarea infrastructurii educaţionale universitare de nutriaţie şi patologie animală a USAMV Cluj-Napoca la Jucu’’ este finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa Prioritară 10 – Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Prioritatea de investiţii 10.1 – Investiţiile în educaţie, şi formare, inclusiv în formare professională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv Specific 10.3.

Perioada de implementare a proiectului este de 73 de luni. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 33 mil. lei, din care sprijinul financiar nerambursabil din Fondul European de Dezvoltare Regională este de aproape 25,5 mil. lei.

EximBank finanțează cu 21 milioane de lei producătorul agricol Schwab Agro Prod  15 februarie 2021,

EximBank a acordat, în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19 pe care o implementează în urma mandatului special primit din partea statului român, o finanțare cu dobândă subvenționată în valoare de 21 de milioane de lei companiei Schwab Agro Prod, una dintre cele mai mari companii cu profil agricol din judeţul Satu Mare.

65

Fondurile acordate Schwab Agro Prod, în cadrul programului financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri de peste 20 milioane lei (în 2019), sunt destinate finanțării activității curente a companiei.

”EximBank are ca obiectiv principal susținerea companiilor românești pentru depășirea acestei perioade speciale generată de criza sanitară și, de aceea, ne-am extins portofoliul cu această măsură temporară de ajutor de stat care are ca scop deblocarea accesului la finanțare al firmelor care se confruntă cu deficit de lichidități. Companiile mari și IMM-urile cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019 pot aplica pentru aceste produse cu componentă de ajutor de stat până la data de 31 mai 2021. Încurajăm atât firmele, cât mai ales băncile comerciale, să exploateze această resursă valoroasă și accesibilă pe care o reprezintă finanțările și garanțiile pe care statul român le pune la dispoziția companiilor prin intermediul EximBank, o resursă ce poate deschide mult mai ușor calea companiilor spre produsele oferite de bănci, în condiții de risc reduse pentru acestea din urmă”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Schwab Agro Prod, a fost înfiinţată în anul 2004, iar în prezent exploatează 3.000 ha de teren agricol, în zona Ardud, cu 40% culturi de toamnă (grâu și rapiță) și restul culturi de primăvară (soia, floarea-soarelui şi porumb). În timp, societatea și-a lărgit sfera de activitate orientându-se către domeniul viticol. Astfel, în anii 2008 – 2009, a înființat plantații de viță de vie pe o suprafață de 205 ha de teren în zona Rătești, județul Satu Mare, fiind prima companie care a realizat o plantaţie de anvergură de struguri roşii din această regiune. În plus, Schwab Agro Prod deține și unul dintre cele mai moderne centre pentru depozitarea cerealelor din Transilvania, cu o capacitate de stocare de 35.000 tone și o capacitate de uscare 800 tone/zi, iar în 2014 a inaugurat o stație de biogaz în localitatea Ardud. Compania are aproape 50 de angajați, iar în 2019 a avut afaceri de circa 221 de milioane de lei.

”Anul trecut a fost unul dificil pentru toată lumea, dar, cu o strategie de criză eficientă, noi am reușit să optimizăm operațiunile pentru a asigura continuitatea activității. Cu toate acestea, având în vedere că situația este în continuă evoluție, trebuie să fim pregătiți să facem față oricăror provocări viitoare. De aceea, suntem încântați că am reușit să accesăm această finanțare de la EximBank care ne va permite să ne consolidăm capitalul de lucru și să ne concentrăm atenția pe derularea proiectelor de dezvoltare pe termen scurt, respectiv punerea în funcțiune a unui nou centru de procesare viticol cu o capacitate de până la 2.000 de tone de vin anual, precum și pe atingerea obiectivelor stabilite pentru termen lung – creșterea prezenței pe

66

piața vinului și continuarea extinderii suprafeței agricole exploatate”, a spus Mihai Schita, managerul Schwab Agro Prod.

Companiile mari și IMM-urile cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019 pot beneficia de produse noi de finanțare și garantare cu componentă de ajutor de stat, oferite de EximBank ca parte a programului guvernamental de sprijin din cadrul Planului de investiții și relansare economică.

Prin acest program se asigură acces la instrumentele de suport oferite de statul român și obținerea unui nivel de susținere similar cu companiile europene pentru toate firmele românesti eligibile interesate, care pot avea acces la sprijin la suma maximă permisă de Cadrul temporar al Comisiei Uniunii Europene.

Principalele caracteristici ale programului de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019:

Alocare bugetară prin EximBank în numele și contul statului – 4 miliarde de lei;

Produse noi de finanțare și garantare cu componență de ajutor de stat, oferite de EximBank  alături de portofoliul existent de finanțări, garanții și asigurări oferite în condiții de piață;

Potențial de susținere a sute de companii mari și IMM-uri  din România, prin credite de investiții, capital de lucru sau garanții pentru liniile de finanțare, care să permită continuarea și dezvoltarea activității, creșterea volumului de afaceri și păstrarea sau crearea de noi locuri de muncă;

Costuri minime, în concordanță cu Cadrul Temporar al Comisiei Uniunii Europene – ROBOR + 0,25%-2% pe an.

Termenul până la care companiile pot depune dosare de solicitare a produselor de finanțare și garantare din cadrul acestei scheme de ajutor de stat este 31 mai 2021.

  De ce nu văd crescătorii de porci cu ochi buni analiza SWOT a PNS 2021-2027, 15 februarie 2021, Ionel Vaduva

67

Parcurgerea sutelor de pagini din componența ultimei versiuni a analizei nevoilor şi strategia intervenţiei sau analiza SWOT a Planului Național Strategic 2021-2027 reprezintă pentru crescătorii de porci „un efort consistent”.

Conform precizărilor făcute de Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), luni, 15 februarie 2021, în cadrul emisiunii „Agricultura românească într-o Europă mai verde”, documentul vorbește mai mult despre amenințările și riscurile la adresa sectorului agrozootehnic românesc. Totul, în detrimentul aspectelor pozitive dar, mai ales, al oportunităților de dezvoltare.

„Uitându-mă doar la această analiză SWOT la care făceau referire și alți participanți la această discuție, în primul rând am constatat că are 136 de pagini, ceea ce pentru multă lume reprezintă o provocare. Să citești 136 de pagini numai pentru analiza SWOT este deja un efort consistent.

Nu știu câți dintre fermierii români au făcut acest exercițiu. Sunt lucruri foarte multe acolo, foarte multe chestiuni extrem de importante, dar ceea ce am sesizat este, pe de-o parte, faptul că partea de amenințări și de riscuri este mult mult mai consistentă în agricultura României decât părțile bune și oportunitățile. Cel puțin văzând lucrurile în această analiză”, a mărturisit Ladoși în cadrul webinarului.

În aceeași ordine de idei, Ladoși a vorbit despre situația care a dus la căderea dramatică suferită de sectorul cărnii de porc din România. De altfel, despre importurile de carne de porc se discută, pe larg, și în analiza SWOT pusă în discuție de șeful organizației citate.

Potrivit precizărilor șefului APCPR, anual, România cumpără carne de porc în valoare de 600 de milioane de euro.

„În condițiile în care cultura mare exportă în cantități semnificative cereale, înseamnă că aici avem o debalansare a situației. Mi se pare puțin ilogic să exportăm cereale în cantități extraordinar de mari, fiind, din ce știu eu,

68

printre primele locuri în Europa ca exportatori de cereale (…), acei euro, acei dolari care intră în țară prin exportul de cereale, practic să-i folosim să importăm carne. Acesta este un dezechilibru extrem de periculos”, a mai afirmat Ioan Ladoși.

Nu în ultimul rând, reprezentantul porcarilor români a făcut o paralelă între efectele secetei asupra sectorului de cultură mare de la noi din țară și impactul indirect al acesteia inclusiv asupra sectorului cărnii de porc, mult mai afectat inclusiv din cauza pestei porcine africane.

„Impactul indirect al secetei asupra fermierilor de cultură mare s-a extins și asupra noastră, dar spre deosebire de colegii noștri din cultura mare, noi ne confruntăm de aproape patru ani cu un alt fel de secetă, și anume pesta porcină africană. Închipuiți-vă că de trei ani și jumătate, dumneavoastră, cei care faceți cereale, v-ați confrunta fie cu o secetă cruntă și, în același timp, și cu o boală a grâului sau a porumbului care vă distruge total recolta.

Noi ne aflăm, din păcate, în această situație extrem de delicată și de dificilă în care, efectiv, ne este foarte greu să-i vedem sfârșitul. Cu atât mai mult cu cât, în termen de prețuri ale cărnii de porc pe piața națională, acestea s-au prăbușit. Suntem la o diferență de preț față de acum un an de minus 45%”, și-a încheiat discursul Ladoși.

Analiza SWOT confirmă spusele lui Ioan Ladoși

Potrivit celei de-a doua versiuni a Analizei SWOT Planul Național Strategic 2021-2027, apariția și extinderea focarelor de pestă porcină africană (PPA) a avut impact negativ asupra sectorului de creștere a suinelor din cauza impunerii restricțiilor de mișcare a animalelor, fapt care a generat blocaje și dificultăți în livrarea animalelor către abatoare.

Experții MADR au mai scris în document faptul că impactul negativ generat asupra sectorului de profil rezidă și din apariția sentimentului de nesiguranță în rândul fermierilor, concretizat prin reducerea ritmului de populare si repopulare din cauza riscului de apariție a unor noi focare de PPA în proximitatea fermelor, fapt care ar duce la aplicarea imediată a restricțiilor de mișcare a animalelor.

„Din cauza restricțiilor care decurg din Decizia nr. 709/2014 privind regionalizarea aplicată României, au fost interzise livrările de animale vii în afara țării, fapt ce a determinat pierderea piețelor externe și scăderea prețului la care a fost valorificată producția.

69

„Crescătorii de suine din România sunt mai afectați de fluctuațiile prețului cărnii de porc de pe piața europeană, întrucât în perioadele cu prețuri ridicate, din cauza interdicției de livrare în afara țării, nu au avut acces la piețele externe, fiind în schimb nevoiți să facă față concurenței acerbe a producătorilor din țari UE în perioadele cu prețuri scăzute, situație ce a dus la decapitalizarea producătorilor români.

„Pentru prevenirea răspândirii PPA, au fost ucise 610.322 capete porcine dintre care circa 47.000 scroafe, acțiune care a avut efect puternic asupra segmentului de reproducție din sectorul creșterii suinelor, conducând la creșterea prețului purceilor pentru îngrășat și afectând major profitabilitatea fermelor de creștere și îngrășare”, se mai precizează în document.

În cadrul aceleiași analize se mai precizează că s-a înregistrat inclusiv o scădere cu aproximativ 20% a efectivului de scroafe din 2013 până în 2018 , în timp ce consumul de carne de porc pe cap de locuitor a înregistrat o creștere de 34,5% în același interval, accentuând astfel deficitul de purcei necesari îngrășarii.

„Aplicarea recomandărilor CE de diminuarea a ponderii creșterii suinelor în gospodăriile populației din cauza riscului de apariție și răspândire a PPA, va duce la o scădere a efectivelor, scădere care va trebui compensată de o creștere a numărului de animale din exploatațiile comerciale. Un alt aspect cu impact negativ este creșterea costurilor de producție, datorită apariției cheltuielilor suplimentare generate de implementarea măsurilor de biosecuritate.

Trebuie menționat și impactul social pe care îl presupune reducerea numărului de animale din gospodăriile populației, știut fiind că aceasta este o activitate tradițională și o sursă suplimentară de venit pentru populația din mediu rural, populație a căror venituri sunt sub media națională”, au mai scris în documentul de analiză experții MADR.

Nu în ultimul rând, analiza SWOT relevă faptul că în ceea ce privește importurile și exporturile de produse agroalimentare pe produse și categorii de produse, în anul 2018, principalele produse/categorii de produse exportate au fost: grâul, porumbul, semințele de floarea soarelui, țigările și semințele de rapiță, iar cele importate sunt: carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, preparatele alimentare, ciocolată și preparatele pentru hrana animalelor.

Precizările MADR privind limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie, februarie 15, 2021 agrimanet

70

Precizări referitoare la Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploatații de suine (porci), în România, făcute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltări Rurale:

Această reglementare vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodăriile proprii, cât și pe cei care au ferme comerciale (mici și mari) și respectă normele legale (peste 98%). Pentru ei nu se schimbă nimic.

Evoluția Pestei porcine africane în România a produs în 4 ani pierderi imense economiei românești și a cuprins tot teritoriul țării.

Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii în anul 2017.

Deficitul balanței comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.

România produce doar 25-27% din necesarul de consum. Importăm 75 % din carnea care se consumă în țară, deși avem un potențial imens.

Pentru controlul și eradicarea pestei porcine africane sunt necesare măsuri stricte de restricționare a circulației porcilor domestici și gestionarea numărului de mistreți.

Acest ordin reglementează creșterea și mișcarea porcilor domestici.

Ordinul clasifică exploatațiile de porci :

Exploatații non-comerciale (gospodăriile țărănești), unde pot fi crescuți pentru consum familial până la 5 porci. Pentru acestea nu se schimbă nimic.

Exploatații comerciale, unde sunt crescuți porci pentru comercializare. Acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea să poate fi ușor verificată. De

71

asemenea, luarea unor măsuri sanitare veterinare, în cazul apariției unor boli majore, să fie eficientă.

Ordinul vine să pună în legalitate activitatea a maximum 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalți 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale și respectă legea.

De asemenea, ajută la controlul și eradicarea Pestei porcine africane în România, la diminuarea pierderilor financiare și la relansarea creșterii porcului în România, pentru a acoperi măcar consumul intern.

Ministrul ariculturii, Adrian Oros, face urmatoarele precizari pe pagina a de socializare:

„Doar SAMSARII și PSD-știi sunt deranjați de noua reglementare, de aceea dezinformează. După ce a umplut România de Pesta porcină africană și a distrus creșterea porcului, acum PSD sare în ajutorul samsarilor Între 2017-2019, în România, Pesta porcină africană s-a răspândit în toată țara, producând pagube imense. Așa a vrut PSD Doar 25% din carnea consumată se produce în țară, restul de 75% îl importăm. Așa vrea PSD! Au fost uciși până acum 740.000 de porci, au falimentat zeci de fermieri români, iar statul a plătit despăgubiri de sute de milioane euro. Așa vrea PSD! Deficitul comercial la carnea de porc este de peste 550 mil euro. Deci, se scot din țară, anual 550 mil euro pentru a cumpara carne de porc. Așa vrea PSD! Pentru a stopa evoluția acestei boli, pentru a diminua pierderile economice uriașe și pentru a relansa creșterea porcului în România trebuie să se respecte regulile de către toți crescătorii de porci și să se controleze numărul mistreților. Asta vrea Guvernul și crescătorii corecți!! Noua reglementare nu schimbă nimic pentru 98% dintre crescătorii de porci. Atât pentru cei care cresc porci pentru consum familial în gospodariile țărănești, cât și pentru fermierii care fac creștere și comerț cu porci și respecta legea. Interesul PSD este de a importa in continuare carne de porc, iar cei care plimba ilegal animale și boli prin țara sa își continue activitatea.”

Bucurie pentru un deținător de automate de lapte: „Profitul meu este de 1 leu pe litrul de lapte” Ionel Vaduva, , 15 februarie 2021

72

Cifra zilei – 14.000 de tone de lapte vândute anual prin intermediul automatelor. Potrivit precizărilor făcute de Cristian Lungu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România (AFUADLC), această cantitate este comercializată atât prin intermediul celor 625 de automate de lapte autorizate de ANSVSA, cât și prin cele neînregistrate.

În ciuda nefiscalizării a circa 50% din laptele comercializat prin intermediul automatelor, șeful AFUADLC a recunoscut pentru ZF Corporate că profitul său pe litrul de lapte este unul generos, și anume un leu.

„Spre deosebire de laptele din comerţ, laptele crud are o valabilitate de 48 de ore, astfel calitatea lui este mai ridicată. Totuşi, laptele crud nu e neapărat mai scump decât cel de consum, un litru costând 5 lei. Preţul este accesibil şi cererea este mare şi pentru fermele de familie aceste automate sunt de mare ajutor. Profitul meu, de exemplu, este de 1 leu/litru de lapte, iar dacă aş da către un procesator ar fi doar de 0,3 lei/litru“, a precizat Lungu.

Președintele AFUADLC a mai vorbit și despre investiția în automate de lapte, una care este „mare”, iar costurile cu întreţinerea acestor aparate se ridică chiar şi la 3.500 de lei lunar.

Chiar și așa, Cristian Lungu consideră că fără astfel de automate, multe multe exploatații mici de creștere a bovinelor ar dispărea, pentru că „preţul maxim pe care îl dă un procesator pe laptele de la poarta fermei este de 1,5 lei/litru“.

La raft, preţul unui litru de lapte este între 4 şi 7 lei, însă până să ajungă în supermarket sau hipermarket, laptele trece prin patru sau cinci mâini şi astfel se justifică diferenţa, susţin producătorii de produse lactate.

„Circa 14.000 de tone de lapte se vând anual prin aceste automate, o cantitate foarte mare, iar pe lângă automatele autorizate de ANSVSA sunt

73

încă pe atâtea neautorizate. Sunt persoane care au automate şi nu au fermă“, a mai mărturisit Cristian Lungu.

Fermierul cu automate de lapte deține o exploatație cu circa 100 de capete de vaci în comuna Dascălu, judeţul Ilfov.

Piața automatelor de lapte

Cele mai multe automate de lapte se află în judeţul Alba, în număr de 80, iar acolo sunt crescute peste 60.000 de capete de bovine anual, în top cinci judeţe după efective, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia de lapte din Alba a fost de 1,5 milioane de hectolitri în 2019. Tot în Alba are şi gigantul francez Lactalis fabrica Albalact, cel mai mare producător de lactate după cifra de afaceri din România, iar acesta colectează o bună parte din lapte de la fermierii din zonă.

Numărul automatelor de vânzare a laptelui crud a ajuns la 625 la finalul anului trecut, potrivit datelor de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În ultima vreme, tot mai multe ferme de subzistenţă, mici sau de familie, au mizat pe vânzarea laptelui „fără intervenţie“, datorită creşterii cererii din partea cumpărătorului pentru produse mai sănătoase şi pentru că pot obţine un preţ mai bun decât dacă l-ar da către procesatori.

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, la nivel naţional a fost produsă o cantitate de 330.000 de tone de lapte de consum, mai mult cu 7,7%, comparativ cu anul 2018, arată datele de la Institul Naţional de Statistică. Producţia totală de lapte a României, exclusiv consumul viţeilor, era de 42 milioane de hectolitri, adică 4,2 miliarde de litri.

Sursă foto: Piața Obor (caracter ilustrativ)

74

75

https://agrointel.ro/176076/tiruri-pline-cu-porci-vii-filmate-cand-intrau-in-romania-pe-la-vama-bors/

76

77

78

79

Porumbul, cultura-vedetă din 2021: sfaturile specialiștilor Bayer, Adrian Radu - 15 februarie 2021

https://youtu.be/kTSHSZmq3Tw

Bayer Crop Science România se adaptează vremurilor în care trăim și relansează în format digital seria de evenimente Bayer Expert Forum. Prima ediție dedicată PORUMBULUI a avut loc online, in direct, în parteneriat cu Agrointeligența-BTVideo. Volumul de informații a fost impresionant, iar fermierii au avut parte de cele mai bune soluții oferite de Bayer.

2020 a fost un an greu pentru toată lumea, de la fermieri până la companiile din agribusiness. Criza nu a făcut diferențe, dar, pe de altă parte, lecțiile învățate anul trecut au ajutat la definitivarea soluțiilor pentru viitor.

“A fost un an intens pentru cultivatorii de porumb. Pe de o parte, suprafața cultivate a crescut la peste 2 milioane de hectare, păstrând România în topul celor mai bine clasate țări din Europa. Iar de cealaltă parte, ne-am confruntat cu o secetă severă, care a impactat producția și profitabilitatea pentru mulți fermieri”, a declarat Boualem Saidi, Directorul Diviziei Bayer Crop Science România, Bulgaria și Republica Moldova.

Fermierii au beneficiat la Bayer Expert Forum Porumb de sfaturile specialiștilor companiei. Mihai Gheorghe, Răzvan Gherghe, Daniel Stanciu, Daniel Grosz și Florin Marian au explicat cât de important este pentru agricultorii din România să analizeze foarte bine toate condițiile din ferme, pentru a lua cele mai bune soluții pentru creșterea productivității culturilor.

Porumbul va rămâne o cultură strategică pentru România

“Avem perspective în cultura de porumb să înregistrăm o profitabilitate bună în anul 2021. Desigur, practic, revenim la ceea ce ne-a obișnuit cultura de porumb, care este și rămâne una dintre cele mai profitabile culturi” a completat Mihai Gheorghe, Director Comercial Bayer România și Republica Moldova.

80

“Pentru anul 2021, porumbul rămâne una dintre cele mai profitabile culturi pentru fermieri, datorită potențialului ridicat de producție” a declarat Răzvan Gherghe, Director de Vânzări regiunea Sud- Bayer.

“Până așteptăm să vedem cum ne va impacta vremea, trebuie să ne asigurăm că, tot ceea ce ține de noi, este îndeplinit” – Daniel Grosz, Director de Vânzări regiunea Vest- Bayer.

Bayer Crop Science România pune la dispoziția fermierilor un portofoliu inovativ de semințe și produse de protecție a culturilor

“Soluțiile integrate Bayer în sezonul 2021 vor aduce în fermele din România inovație, performanță și profitabilitatea de care discutam. Vorbim de 6 hibrizi noi, lansați în acest sezon, și hibrizi care vor aduce atât performanță de producție, stabilitate și adaptabilitate la condițiile variate de climă și sol. Avem un program de cercetare în spate. Oferim acces la peste 2000 de fermieri în această campanie pentru a cunoaște platforma Climate FieldView” – a afirmat Daniel Stanciu, Manager Portofoliu Porumb Bayer.

“Pe parcursul unui sezon, al unui an agricol, fiecare dintre fermieri, din partenerii noștri, ia aproximativ 40 de decizii importante în ceea ce privește tehnologia de cultură, partea de sisteme de lucrări ale solului, partea de fertilizare, cum alegem hibrizii de porumb și, până la urmă, ce facem și cum alegem planul de protecție a plantelor” – Florin Marian, Manager Soluţii Agronomice Integrate – Bayer.

În plus, Gabriel Razi a făcut o analiză a pieței mondiale a porumbului și a oferit previziuni pentru anul 2021. “Prețurile nu au de ce să fie mici în acest an. Nu mi-aș face calculele pentru o cotație a porumbului într-o fermă în Bărăgan sub 700 de lei pe tonă în această toamnă”, a explicat Gabriel Razi, unul dintre cei mai cunoscuți analiști ai pieței agricole din România.

81

Povestea porcului din gospodării. Porci țărănești , Food Biz , feb. 15, 2021

Ministerul Agriculturii vine cu precizari referitoare la numărul de porci ce pot fi crescuți în gospodăriile populației –  până la 5 animale, condiția fiind să fie destinați consumului familial.

Măsura este luată pentru a ține sub control Pesta porcină africană, din cauza căreia sectorul trece prin momente foarte dificile, spun oficialii de la Agricultură.

‘’Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploatații de suine (porci) în România vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodăriile proprii, cât și pe cei care au ferme comerciale (mici și mari) și respectă normele legale (peste 98%). Pentru ei nu se schimbă nimic’’, informează Ministerul Agriculturii.

Evoluția Pestei porcine africane în România a produs în 4 ani pierderi imense economiei românești și a cuprins tot teritoriul țării.

Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii în anul 2017.Deficitul balanței comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.România produce doar 25-27% din necesarul de consum!

Importăm 75% din carnea de porc care se consumă în țară, deși avem un potențial imens.

Pentru controlul și eradicarea pestei porcine africane sunt necesare măsuri stricte de restricționare a circulației porcilor domestici și gestionarea numărului de mistreți.

Acest ordin reglementează creșterea și mișcarea porcilor domestici.Ordinul clasifică exploatațiile de porci:

-Exploatații non-comerciale (gospodăriile țărănești), unde pot fi crescuți pentru consum familial până la 5 porci. Pentru acestea nu se schimbă nimic.-Exploatații comerciale, unde sunt crescuți porci pentru comercializare. Acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea să poate fi ușor verificată. De asemenea, luarea unor măsuri sanitare veterinare, în cazul apariției unor boli majore, să fie eficientă.

Ordinul vine să pună în legalitate activitatea a maximum 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru

82

protejarea celorlalți 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale și respectă legea.

De asemenea, ajută la controlul și eradicarea Pestei porcine africane în România, la diminuarea pierderilor financiare și la relansarea creșterii porcului în România, pentru a acoperi măcar consumul intern.

Legumicultorii se luptă să-şi salveze plantele de ger februarie 15, 2021 agrimanet

sursa: Adevarul;

Legumicultorii se luptă să-şi salveze plantele de ger

„Fermierul trebuie să producă după un standard, dar şi consumatorii trebuie să înţeleagă şi nopţile nedormite şi calitatea. Dacă vrei să faci marfă de calitate înseamnă costuri, înseamnă timp, înseamnă oameni, e un întreg proces. Oamenii încă mai cred, îi văd eu, că arunci o sămânţă într-un amărât de solar şi mai treci pe acolo şi o culegi, şi de ce mama naibii i-o dai lui cu 5 lei kilogramul, că e un kil de roşii, nu e un kil de carne?! Pentru că ei nu ştiu ce-nseamnă chestia asta. La noi în România nu există programe n care sa aduci copiii în tururi de fermă şi vedeau cum creşte căpşunul, cum creşte zmeura, cum se culege… Ceea ce o să-ncerc şi eu în vara asta, în funcţie de ce ne lasă pandemia, vreau să văd cum ar funcţiona”, spune Victor Radu pentru Adevarul.

„Ce program are un fermier? Două-trei ore de somn pe noapte, pentru că trebuie să alimentezi centrala. Merg de la un capăt la altul al solarului, să văd cum e temperatura, cum se simt, cum e aici, cum e la celălalt capăt… Dimineaţa începi din nou munca“, spune fermierul Simon Idita din comuna Pleşoiu, un alt legumicultor intervievat de Adevarul. Tomatele au nevoie de căldură pentru a se dezvolta, dar şi mai mult au nevoie de lumină, exact ce le-a lipsit în primele zile de la plantare. Ar exista o posibilitate, spune Simon Idita, însă lămpile necesare sunt extrem de costisitoare.  „Ceva bun costă de la 300 euro în sus şi îţi asigură lumină pe doi metri pătraţi, nu reuşeşti aşa ceva nici măcar pentru răsaduri“, spune fermierul, care mai că s-ar împăca

83

cu zilele geroase, dar cu soare, decât cu lipsa lui şi cu temperaturi pozitive. „Dacă e soare, o scoatem cumva la capăt, deşi nopţile sunt albe când e gerul mare, aşa însă plantele suferă, deja se vede, s-au înălţat mult, merg după lumină“, explică legumicultorul. Legumicultorii fac tot ce le stă în putinţă. Anul s-a arătat greu încă din toamnă, când şi-au făcut stocurile de combustibil solid pentru centrale.  „În primăvară era 0, 85 lei kilogramul, în septembrie a sărit la 1,4 lei. Şi băiatul de la depozit ne-a avertizat că vin scumpiri, dar, recunosc, n-am crezut“, spune fermierul. Pentru cei 3.500 metri pătraţi deja cultivaţi cu tomate consumă câteva sute de kilograme de cărbune pe noapte. Legumicultorii, de altfel, cumpără combustibil cu tirurile, încă de vara. Acum, că a venit anul în care trebuia schimbată folia, a constatat alte scumpiri. „Şi se va ajunge, am fost avertizaţi, la scumpiri de aproape 40% în continuare, la ţeavă, la folie, la…“, mai spune Simon Idita. La un calcul sumar, legumicultorul spune că se aşteaptă la o cheltuială de aproximativ 7-8 lei pentru a obţine un kilogram de tomate. El vinde mai puţin în piaţă, îşi valorifică marfa direct din fermă, livrând celor care o vând la rândul lor în pieţe, unde au clienţi fideli.

„14-15 grade Celsius le-ar trebui. Ideal ar fi să ai minim 12-13 grade în sol, pentru că şi solul este foarte important, degeaba încălzeşti solarul. Avantajul este că folosim o folie de mulcire pe care o punem peste tot în solar, pe jos, şi când e un pic de soare, solul acumulează căldură, iar dacă eu întreţin temperatura aceea cu ventilatoarele noaptea…. Cele plantate de pe 4 februarie, cred că în 2-3 zile înfloresc de-a binelea. Cum zic agricultorii pe aici, «au dat înainte». De Paşte sigur vom avea în piaţă, eu sper între 10 şi 20 aprilie. Şi anul trecut, când am plantat mai târziu, am ieşit pe 20 (n.r. – aprilie). Anunţă vreo trei săptămâni de vreme rece, dar dacă se transformă în patru-cinci… Eu îi asigur căldură, dar planta are nevoie şi de lumina, are nevoie s-o mai şi aeriseşti“, a explicat tânărul fermier Ionuţ Victor Radu, care foloseşte centrale automatizate pentru a asigura căldura în spaţiile protejate. 

In aceste nopţi costurile au crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 400 lei/noapte pentru combustibilul lichid folosit. Cei care folosesc în schimb cărbune au consumuri chiar mai mari.

„ Au fost minus 9 grade şi ieri noapte şi azi-noapte, mai ales la 7.30 dimineaţa, nu mă aşteptam.  Am băgat toată noaptea. Se consumă acum 100 şi ceva de kilograme la o centrală, pe oră. Cu amândouă centralele consum cam o tonă pe noapte, acum, pe frigurile astea. Vom vedea cât va mai ţine. Sincer, şi ieri, şi astăzi, a fost bine că a fost însorit. N-am mai mers la maxim, dar am băgat şi ziua, să ia pământul căldură pe care să o menţinem noaptea“, mai completeaza şi Simon Idita, din Pleşoiu.

84

Până la câştig, fermierii mai au ceva de tras. Se tem însă, ca în fiecare an, de reacţia consumatorilor, acei consumatori care încă nu fac diferenţa, spun legumicultorii, între tomata de calitate, cu gust şi tratată fără prea multe chimicale, şi ceea ce cumpără din supermarket.

Florin Chirea: Platile directe sa ajunga la fermierii activi, nu la cei de “catifea” , Agrostandard | 15 February, 2021

Video aici. https://www.youtube.com/watch?v=L5s-l0Zke-w

Florin Chirea, un tanar fermier din localitatea Rusanesti, judetul Olt, care administreaza circa 4.000 ha de teren agricol si detine o ferma de vaci de lapte si de carne, sustine ca platile directe derulate prin APIA trebuie sa mearga catre fermierii activi si nu la proprietarii de terenuri, care nu ajung niciodata in camp. Spera ca acest lucru sa fie bine reglementat in viitoarea PAC, iar cei care depun cererile de ajutoare sa fie mai bine controlati. In acelasi timp, atrage atentia autoritatilor ca este nevoie de sume importante pentru realizarea de investitii in fermele zootehnice pentru respectarea normelor de mediu.

“Ar trebuie intervenit pe Pilonul I – Plati directe in agricultura, care se deruleaza prin APIA, sa se tina cont si sa se controleze mai bine acele persoane care depun cereri de ajutoare si nu lucreaza terenurile in realitate, sunt doar proprietari de terenuri, iar acestea sunt lucrate de catre un fermier activ.

Practic, acesti bani sa mearga la fermierii activi, cei care fac investitii in agricultura, care au grija de pamant si il mentin la productia cea mai buna si sanatos. Sa nu mearga catre acei oameni care fac cerere pentru terenuri, sunt decat proprietari si nu le muncesc. Li se mai spune si fermierii de catifea, sunt cei care nu ajung niciodata in camp”, a declarat pentru FoodBiz Florin Chirea.

Este nevoie de investitii in ferme

85

Fermierii romani care lucreaza de la cateva mii de hectare in sus au tehnologie de ultima ora, sunt la curent cu noile tendinte pe plan international in domeniu.

Ar trebui, insa, sa se bucure de mai multa atentie din partea Ministerului Agriculturii, a autoritatilor, in general, afirma agricultorul din Olt. Se refera, in principal, la accesul la fondurile europene, la care fermele mari n-au mai putut apela in ultima vreme.

“Atentia celor de la fondurile europene trebuie sa se indrepte catre fermele mari, care nu au avut acces la acesti bani nerambursabili. Fermele zootehnice trebuie sa faca investitii si sunt necesare milioane de euro. Trebuie sa mergem pe energie verde, biomasa, sa rezolvam problema dejectiilor, sa fie protejat terenul si sa avem produse sanatoase”, atrage atentia Florin Chirea.

Fermierul oltean are in ferma circa 1300 de vaci, din care 1.000 sunt vaci de lapte, iar restul de carne. Laptele este livrat la Danone, iar pentru carne colaboreaza cu Alexandru Baciu – Ferma Baciu, care detine macelarii.

... citeste si partea a doua ...

86