Stiri 30 aprilie 2021, a doua parte
“Artizanii vinului dobrogean” – Crama La Sapata / Delta Dunrii vrea s rmân mic! aprilie 29, 2021 Vinul.ro
Aa cum am anunat prin articolele publicate, dar i prin organizarea primului concurs din România destinat exclusiv vinurilor BIO, echipa Vinul.ro a decis s acorde o atenie i o vizibilitate sporite acestui segment de pia. Aflat în cretere an de an pe plan internaional, difereniatorul BIO prinde avânt i la noi în ar în ochii consumatorilor, dar i în rândul productorilor, fiind un mod de producie curat i sustenabil. Continum astzi promovarea cramelor BIO prin prezentarea unei investiii aflate într-o zon care se bucur i de un mare potenial turistic, i anume La Sapata / Crama Delta Dunrii , un mic productor din apropiere de Tulcea (25 hectare), în zona Sarica-Niculiel. Un interviu pe e-mail cu fondatorul, Roberto Pieroni, mai jos. Titlurile, introducerea i intertitlurile aparin redaciei Vinul.ro, imaginile provin din arhiva cramei. Un articol mai vechi despre aceast cram putei gsi aici .
Roberto Pieroni propune oaspeilor care îi viziteaz crama plimbri cu trsurile trase de cai prin vie i prin zon
E vorba i despre educaie
– De ce bio?
La momentul sosirii noastre în România, pentru a cuta un loc propice de producie de vin, am observat c fenomenul “bio” nu era atât de extins, mai ales pe acest domeniu, de vinificaie. Am dorit valorificarea unor soiuri autohtone prin vinificarea acestora în mod biologic, astfel dând vinului obinut toate calitile dobândite de la natur, fr a veni în completare cu diverse substane chimice. Am considerat c putem veni i noi cu un mic procent în educarea gustului românilor în ceea ce privete vinul i, ca urmare, lucrul acesta s-a putut observa în decursul anilor – astzi românii sunt mai selectivi în ceea ce privete un vin bun i sntos.
Proximitatea Deltei, cu turismul ei masiv, a contribuit la succesul cramei
– De ce acolo, mai exact?
Când am ajuns în zona Dobrogei, perspectiva noastr asupra produciei de vin în aceast zon a luat amploare, datorit faptului c am putut vedea de departe potenialul zonei. Atât datorat solurilor i climei, cât i faptului c aici a fost dintotdeauna o zon vitivinicol (care în timp fusese în mare msur abandonat). În 2010, fiind în cutarea unei locaii, am degustat diverse vinuri ale localnicilor, iar atunci am putut observa c soiurile autohtone de aici au o tipicitate aparte, calitate care s-a i demonstrat în timp prin vânzarea în totalitate a cantitilor produse de noi. i apropierea de Delt ne-a oferit un argument în plus pentru alegerea locatei, pentru c am gândit c va fi mereu o zon turistic în continu dezvoltare, cu multi vizitatori care vor consuma produsele noastre. i, ca s fim sinceri, i faptul c nu erau atât de multe crame care s ne concureze ne-a fcut s ne hotarâm asupra acestui loc.
Ecologic e mai sntos
– Care e treaba cu bio, pân la urm – de ce s-ar uita consumatorii ctre astfel de vinuri?
Am ales bio pentru c, pân la urm, este mai sntos. Un cunosctor al vinului tie despre ce vorbim. Adaosul de substane chimice este redus (sulfiii sunt adugai într-un procent minim, doar pentru pstrarea prospeimii i a culorilor, nu pentru conservare, cum se procedeaz la vinurile convenionale). i lucrrile din vie, fcute ecologic cu ajutorul cailor, au un rol foarte important, pentru c via nu mai ia contact cu diferite metale din aparaturile mecanice. Iar în ceea ce privete stropitul viei, la fel, ecologic (cu zeama bordolez, piatr vânt), este foarte important faptul c strugurii nu rein substane chimice care s se regseasc ulterior în produsul finit, vinul.
Trendul e mai mult internaional, deocamdat
– E un trend naional sau internaional vinul BIO, e un difereniator de marketing?
În România nu este atat de extins acest fenomen, deci momentan îl putem considera mai mult un trend internaional – acest lucru se observ i din cererea la extern a vinurilor noastre. Poate fi considerat i un difereniator de marketing, ca urmare a calitilor pe care le presupun produsele bio comparativ cu cele convenionale.
Enoturismul la Crama Delta Dunrii are un potenial de cretere enorm
– Vin turitii la voi? – tiu c anul trecut a fost plin în Delt, probabil i anul sta. Cam câi v vin pe sezon, ce feedback v dau, cât reprezint asta din business, cam cât las la cram – e un model economic viabil?
Da, vin turiti la noi. De aceea am i dorit dezvoltarea aceasta pe plan agroturistic, prin crearea unei sli de degustare ce cuprinde toate utilitle necesare i prin crearea unui circuit de vizit la cram, plimbri cu trsura prin vie i prin împrejurimi.
Anul trecut am fost începtori la acest capitol, de degustri, dar s-a dovedit c ne-am descurcat foarte bine, ca urmare am avut un numr relativ mare de turiti interesai s ne cunoasc (între 500-1.000 persoane). Feedback-ul a fost mai mult decât pozitiv. Fiind primul an, partea asta reprezint deocamdat cam 10-15% din business, dar avem încredere c avem un potenial de cretere enorm a acestui procent. Ca sume lsate la cram, nu putem fi foarte concii, acest lucru difer de la vizitator la vizitator, în funcie de vinul achiziionat i de preul degustrii.
Turitii care viziteaz La Sapata / Crama Delta Dunrii se bucur din plin de evadarea în natur
Este, de departe, un model economic viabil de viitor, de aceea i investiia noastr a fost în mare parte, în ultimul timp, pe acest sector de degustri.
Vânzarea local are creteri sezoniere, cea internaional e pe trend continuu de cretere
– Ce proporie din producie se vinde în zon i ce proporie în restul rii – în ce regiuni?
Ca procente actuale, în zon vindem cam 40%, în ar tot 40%, iar la export cam 20%. Bineîneles, aceste procente pot fi rsturnate – de exemplu, în plin sezon, în Delt vânzarea are o cretere considerabil. Nici procentul pentru export nu este unul fix, prevedem o cretere masiv pe viitor, vedem cum cererile cresc de la o comand la alta.
– Cum e piaa de vinuri bio din afara României?
Am mers atât la târguri naionale cât i internaionale de profil în Frana, Germania, Italia – i, dup cum spuneam, piaa de vinuri BIO din afara României este mult mai dezvoltat. De aici i dorina noastr de a produce vin biologic în România, tocmai pentru a demonstra c i aici se poate. Producia noastr este una orientat spre calitate, exportm în ri precum Germania, Elveia, Olanda, Japonia i, mai nou, Danemarca i Irlanda. În Germania, de exemplu, exportm lunar cel putin 2 paleti cu vin.
Crama La Sapata / Delta Dunrii vrea s creasc ponderea vinurilor la sticl în defavoarea Bag-in-Box-urilor
– Cât producei anual, câte hectare avei, cum v pregtii pentru viitor – mrii producia, o micorai, o meninei la fel?
Ca suprafa, deinem în jur de 25 ha, cu o producie de vin sub 100 de tone (îmbuteliat în sticle i Bag-in-Box). Preferm s rmânem la acest nivel. Cu cele maxim 100 de tone, ne încadrm la categoria de mici productori, ceea ce ne încânt, pentru c ne putem numi cu uurin “artizani ai vinului”. La o astfel de cantitate, ne putem respecta principiul fondator – i anume a pune pre pe calitate, nu pe cantitate. Nu dorim s producem industrial, tocmai din acest motiv. Ne dorim, în schimb, s cretem cantitatea de vin îmbuteliat în sticle în detrimentul Bag-in-Box-urilor, deoarece calitatea este cu mult superioar i, de aceea, vinul merit s fie vândut în special în sticle.
– Unde v pot gsi oamenii interesai (m refer în primul rând la cei care nu ajung la voi “acas”)?
În circuitul Horeca, în magazinele specializate i, bineîneles, la cram. Suntem bucuroi s cunoatem oamenii care consum vinurile noastre i îi ateptm, cu drag, pe toi.
Medaliaii Vinul.ro: cele mai bune vinuri BIO româneti i cele mai bune vinuri demi/dulci & aromate! aprilie 29, 2021 Vinul.ro
“Cel / cea mai” e o formulare de care îndeobte ne ferim. Cel puin în lumea vinului, unde criteriile de evaluare sunt multiple i depind de acuitatea senzorial i de educaia în domeniu a evaluatorilor. De subiectivism nici nu mai vorbim – cu toii avem preferine de genul sta. Acestea fiind spuse de la început, vei gsi mai jos lista vinurilor medaliate la concursurile Vinul.ro din primvara 2021 – unul, dedicat vinurilor BIO, i cellalt vinurilor demi/dulci & aromate. Au participat în total 52 de vinuri, care au fost evaluate de dou comisii formate în total din zece evaluatori antrenai i educai în materie.
Degusttorii nu au cunoscut identitatea probelor decât dup ce au dat notele, iar medaliile au fost acordate în funcie de încadrarea în anumite grile – mai severe decât la majoritatea concursurilor internaionale de profil: între 85-89 puncte, Argint; între 90-94, Aur. S-a acordat o singur Mare Medalie de Aur (peste 95 puncte) – felicitri, Jidvei, pentru un Traminer Eiswein 2018 excepional! Stabilirea acestor praguri foarte ridicate pentru prima ediie – riscant, deoarece cramele care nu primesc medalii strlucitoare tind s nu mai înscrie vinuri la ediiile urmtoare – a avut la baz dorina Vinul.ro de a construi un  sistem cât mai exigent de promovare a celor dou categorii evaluate. Ne-am bucurat, îns, s observm c punctajele (pe care nu le vom face publice aici) sunt comparabile cu cele obinute în review-urile celor mai prestigioase publicaii internaionale. La final, dar nu în ultimul rând, o meniune special pentru Domeniul Bogdan, productor BIO i biodinamic despre care am mai scris , care a ocupat autoritar prima poziie la fiecare categorie (albe, rose, roii) i primele trei locuri la clasamentul general BIO.
Mai întâi, o explicaie: de ce vinuri BIO? i de ce BIO NU înseamn “de ar”, ci “dup reguli clare”
Acordm o atenie sporit vinurilor certificate BIO deoarece aceast categorie este în cretere solid pe plan internaional de la an la an. Generaiile de consumatori educate înc de pe bncile colii în privina ecologiei sunt sensibile la acest argument – al agriculturii ecologice – i au exigene bazate tot mai mult pe acest argument. Înelegând atât cerina pieei, cât i importana general a unei producii de hran cu impact negativ cât mai redus asupra mediului, vrem s sprijinim productorii de vinuri provenite din agricultura ecologic (BIO) oferindu-le o platform distinct de vizibilitate – “un culoar” propriu în care s evolueze ctre succes. Vrem s-i punem în valoare pe productori, dar vrem s-i sensibilizm i pe partenerii lor de afaceri – achizitori din marele retail, distribuitori, HoReCa-ri. Evident, în primul rând ne adresm consumatorilor din România – i aici vrem s facem o precizare extrem de necesar, pe care sperm s o aud cât mai mult lume: vinurile BIO NU înseamn, aa cum cred din pcate muli dintre conaionali, “de ar”! Înseamn agricultur dup reguli clare, cu verificri i certificri credibile. Altfel spus, mai clar: vinurile “de ar” NU înseamn automat c ar fi BIO – ba de multe ori e exact invers.
Suntem convini c România – care în primii ani dup 1990 se mândrea cu “terenul agricol neatins de chimicale” (afirmaie îndoielnic, totui) – nu poate lipsi, în 2021, din curentul mondial care pune accent pe ecologie. Din pcate, dei mai multe crame se strduiesc s practice o viticultur ecologic (cu certificare oficial sau doar din convingere), nu se poate spune, în momentul de fa, c vinurile BIO constituie un segment semnificativ. La concursul nostru au participat, în total, 15 vinuri BIO, de la patru crame din România. Avem, îns, încredere c lucrurile vor evolua: pe de-o parte exist unele crame certificate BIO care nu au ales s participe la concurs, iar pe de alt parte eforturile ctre viticultura ecologic ale unor crame necertificate înc vor fi oficializate, cu siguran, în viitor.
De ce vinuri demi/dulci & aromate?
Dup privatizrile vechii industii viticole comuniste, de la finalul anilor ’90, i dup fondarea de la zero a primelor crame private, industria modern a vinului românesc a promovat majoritar vinurile seci – din nevoia de difereniere fa de trecutul în care se consuma mai mult demisec i demidulce, dar i pentru a arta consumatorilor valenele tehnice i gastronomice ale acestora. Ani la rând, sute de somelieri i ali comunicatori, în mii de evenimente, au încercat s impun ideea c vinurile seci sunt cumva mai valoroase decât celelalte. i s modeleze piaa în funcie de aceast viziune. Sunt i azi, la 20 de ani de la privatizri, unele crame care refuz s produc vinuri dulci sau care produc aa ceva doar rareori, în loturi mici – i consider c apartenena lor la curentul “sec” este din principiu un motiv de mândrie. Prin concursul nostru dedicat vinurilor demi/dulci & aromate, nu am încercat s negm punctul lor de vedere, ci s aducem la lumin – filtrate prin prisma calitii – vinuri care s rspund cerinelor “de dulce” ale majoritii consumatorilor. Vrem, nu vrem, aceast cerin – pentru vinuri cu rest de zahr i, dac se poate, cu arome intense – este caracteristica dominant a pieei, judecând prin prisma volumelor (dar exist i muli cumprtori de vinuri dulci în zona de pre ridicat). i-atunci, de ce s-o ignorm? “Vocea” acestor consumatori nu trebuie s primeasc recunoatere i rspunsuri ori sugestii de calitate?
37 de vinuri demidulci i dulci au fost înscrise în concurs, de ctre 17 crame productoare. Au fost, în general, vinuri din categoria premium i superpremium, ceea ce – dei regretabil din punctul de vedere al ambiiei productorilor – e explicabil: când te duci s participi la curse, iei calul cel mai bun. Ar fi fost frumos s avem înscrise i vinuri “de mare rulaj”, cu preuri care constituie grosul consumului. Poate în viitor – cci publicul este interesat s afle ce calitate au vinurile pe care i le poate permite.
Vinurile medaliate (în ordine alfabetic, de la Argint la Mare Medalie de Aur):
Vinurile dulci i demidulci medaliate cu ARGINT:
Beciul Domnesc, Muscat Ottonel, Vincon Vrancea, 2019 Beciul Domnesc Grand Reserve, Tmâioas româneasc, Vincon Vrancea, 2020 Castel, Pinot Gris, Jidvei, 2009 Domenii, Gras de Cotnari, 2014 Hora Murfatlar, Pinot Gris, Navigo, 2020 Hora Murfatlar, Rose, Navigo, 2020 Hora Murfatlar, Muscat Ottonel, Navigo, 2020 Noblesse, Traminer, Crama Trantu, 2019 Opus Fabula, Feteasc neagr, Gramofon Wine, 2019 Simbol, Busuioac de Bohotin, Domeniile Bohotin, 2020 Tradiional, Muscat Ottonel, Jidvei, 2020 Vinotec, Gras de Cotnari, 2008 Vinotec, Gras de Cotnari, 1985 Young, Busuioac de Bohotin, Domeniile Bohotin, 2020
Vinurile BIO medaliate cu ARGINT (Aur nu s-a acordat, din motivul expus mai sus – dorina noastr de a fi cât mai exigeni, pentru a asigura credibilitate medaliilor acordate): 
DUH, asamblaj alb (Sauvignon Blanc & Chardonnay), Domeniul Bogdan, 2019 DUH, cupaj rose (Pinot Noir & Cabernet Sauvignon), Domeniul Bogdan Organic, Chardonnay, Budureasca, 2019 Premium Organic, Muscat Ottonel, Domeniul Bogdan, 2019 Primordial, Chardonnay, Domeniul Bogdan, 2020 Primordial, Feteasc neagr, Domeniul Bogdan, 2019 Viile Metamorfosis, Feteasc regal, 2020 Viile Metamorfosis, Muscat Ottonel & Tmâioas româneasc, 2020
Vinurile dulci i demidulci medaliate cu AUR:
Artisan, Tmâioas româneasc, Aurelia Viinescu Wines, 2019 Bristena, Busuioac de Bohotin, Budureasca, 2020 Cotnari, Tmâioas româneasc, 2018 Cuvee Lysandre, Tmâioas româneasc, SERVE Ceptura, 2020 Diamond, Busuioac de Bohotin, Domeniile Avereti, 2020 Flori de Ghea, Busuioac de Bohotin, Tohani România Ice Wine, Chardonnay, Crama Trantu, 2019 Ice Wine, Tmâioas româneasc, Crama Trantu, 2018 Sempre Rose, Busuioac de Bohotin, Vincon Vrancea, 2020 Vinotec, Gras de Cotnari, Cotnari, 2000
Meniuni super-speciale pentru vinurile BEST IN CLASS la categoriile lor:
Demi/Dulci albe: Eiswein Traminer 2018, Jidvei Demi/Dulci rose: Diamond, Busuioac de Bohotin, Domeniile Avereti, 2020 Demi/Dulci roii: Opus Fabula, Feteasc neagr, Gramofon Wine, 2019
BIO albe: Primordial, Chardonnay, Domeniul Bogdan, 2020 BIO rose: DUH rose, asamblaj (Pinot Noir & Cabernet Sauvignon), Domeniul Bogdan, 2019 BIO roii: Primordial, Feteasc neagr, Domeniul Bogdan, 2019
Marea Medalie de Aur: Eiswein, Traminer, Jidvei, 2018
Concursul naional de vinuri rose ediia 2021: 14 mai, la Casa Comana i în 5 alte ri europene, aprilie 28, 2021 Vinul.ro
Evaluri mixte – cu juraii români reunii la Casa Comana, în Giurgiu, i cu cei strini fiecare în ara de reedin, degustând eantioane protejate i secretizate expediate de ctre organizatori – adic 16 vinuri rose nearomate (selecionate din 66) i 5 vinuri aromate (selecionate din 8).
Aa se va derula anul acesta Concursul naional de vinuri rose organizat de Vin2.ro / Rzvan Stoenescu, PistoaneBaricate.ro / Iulian Grigorescu i Oenolog.ro / Laureniu Horodnic, cu sprijinul Asociaiei Winelover România. 
Un concurs a crui relevan crete an de an
Ca o recunoatere a importanei evalurilor asupra acestei categorii de vinuri (rose, aromate i nearomate, cu pre de raft între 20-60 de lei), mai muli sponsori s-au alturat Concursului: Carrefour România (sponsor Platinum), Sodinal i Dagmar Distribution (sponsori Gold) i MediaSAT, Carpathian Springs i Romanian Drink Service (sponsori Silver). An de an, concursul a fost upgradat de ctre fondatori, astfel încât, în 2021, pe lâng juraii români (membri Asociaiei Degusttorilor Autorizai din România, absolveni de cursuri WSET, somelieri recunoscui, comerciani de profil, bloggeri i jurnaliti de vin), 5 specialiti strini influeni se altur eforturilor de evaluare. Acetia vor primi eantioane secretizate i vor puncta simultan cu colegii din România, urmând ca prezena lor s contribuie la un grad mai ridicat de precizie a jurizrilor, dar – cel mai important – la o promovare mai bun a vinurilor româneti peste hotare. 
Evaluatorii strini sunt: Master of Wine Elizabeth Gabay, autoare a unei apreciate cri despre rose-uri, consultant i publicist de anvergur internaional; Michael Wising, consultant al Systembolaget din Suedia, monopolul de stat asupra comerului cu vinuri; Anne Wies van Oosten, jurnalist olandez de vinuri cu activitate internaional; Michal Bardel, oganizator al Rose International Championship; Georgi Mihov, somelier i organizatori de cursuri de vin din Bulgaria.
Vedeta la masa de Pate: Cum alegi vinul potrivit pentru miel , Cristina Popescu
Un pahar de vin potrivit pentru miel va desvâri masa îmbelugat de Pate. Dar nu facei excese! Un singur pahar este suficient. Care este îns cel mai bun vin potrivit pentru miel? Ei bine, specialitii rspund la unison: vinul rou. Exist îns unele diferene în ceea ce privete diferitele reete cu carne de miel i soiul potrivit de vin.
În prepararea crnii de miel se folosesc tot felul de condimente care complimenteaz gustul. Printre acestea se numr usturoiul, ceapa, citricele, sumacul, menta, feniculul, rozmarinul, cimbrul, oregano.
Cel mai bun vin care acompaniaz carnea de miel este, prin urmare, dictat de ingrediente i de modul de preparare.
Afl în acest articol cum alegi un vin potrivit pentru miel!
Mielul de lapte „cere” un vin rou de Bordeaux
Carnea de acest tip este destul de rar consumat pe la noi, pentru c mielul este sacrificat la doar câteva sptmâni. În schimb, italienii, spaniolii, francezii i britanicii iubesc mielul de lapte.
Cât despre vinul potrivit acestui tip de carne, acesta este vinul rou dens de Bordeaux, vinul Ceptura de România sau vinurile roii Rioja din Spania, potrivit csid.ro .
Dac nu îi plac vinurile roii, poi asocia carnea de miel i cu un rosé sec, mai ales în cazul crnii gtite în sânge sau medium rare.
Iar dac serveti ca garnitur cartofi copi, un Pinot Noir este de asemenea o alegere bun.
Pulpa de miel i friptura merg cu orice vin rou
Friptura de miel cu rozmarin i usturoi, preferat de muli dintre români, se potrivete de minune cu un vin fructat i tânr, cum ar fi un Cabernet, Chianti, Merlot Syrah sau Rioja.
Pulpa de miel este mai gras i are un gust mai intens. În consecin, are nevoie de un vin rou bogat, fie el românesc, spaniol sau franuzesc.
Cel mai bun vin pentru cotlete de miel la grtar
Cotletele de miel acompaniate de dovlecei, ciuperci sau ardei la grtar se potrivesc cel mai bine cu un vin rou echilibrat.
Pinot Noir, cupaje Bordeaux, Cabernet sau Merlot sunt exemple excelente de vin potrivit pentru miel gtit în acest mod.
Tocnia de miel se potrivete cu vinul rou de ar
Carnea de miel cu legume gtit la temperatur mic i pentru mult timp are un gust dulce i aromat, conferit de cimbru, dafin i alte condimente folosite. În cazul acestor reete, vinul cel mai potrivit dup mas este vinul rou de ar, fr prea multe pretenii. Cu condiia s fie de calitate!
COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA
Piaa Obor, ca în vremurile bune: Tarabele i magazinele, luate cu asalt de bucureteni , • 30 Aprilie 2021
Bucuretenii se înghesuie la cumprturi în piee ca în vremurile bune. Unii cu masc, alii fr, cumprtorii au luat cu asalt tarabele i magazinele din  Obor pentru a pregti masa de Pate. Rata de infectri în Capital raportat de autoriti a sczut pentru prima dat vineri sub 3 la mie. Care este cea mai ieftin pia din Bucureti i ce poi cumpra cu aproximativ 100 de lei Alina Stanciu - joi, 29 apr. 2021, 22:01
Pentru bucureteni, un co de cumprturi cu opt produse de baz, legume, fructe i lactate cost în jur de 93 de lei, indiferent de piaa de unde ar cumpra. Exist îns mici diferene, în special la brânz i miere, astfel c cea mai ieftin pia este Nicolae Grigorescu din cartierul Titan. Totui, conform calcul
Preurile din pieele agroalimentare bucuretene aproape s-au egalizat, relev o analiz realizat de Economica pe baza datelor puse la dispoziie de ctre Institutul Naional de Statistic. Un co de cumprturi cu opt produse de baz (legume, fructe i lactate alese de INS) cost în jur de 93 de lei, diferenele dintre cea mai scump pia i cea mai ieftin fiind de numai 2%, respectiv 2,24 de lei.
Totui, conform calculelor Economica.net, se poate face un clasament al pieelor bucuretene în funcie de valoarea coului de cumprturi. Astfel, cea mai ieftin pia din Bucureti, dintre cele 6 analizate de INS, este Piaa Nicolae Grigorescu din cartierul Titan, unde un co de cumprturi cu cele opt produse costa în luna martie 91,84 de lei. La polul opus este Piaa Sudului unde costul unui co de cumprturi ajunge la 94,08 de lei.
În rest, coul nostru a costat 92,7 lei la piaa Buzeti, 92,5 lei la Obor, 92,17 lei la piaa Rahova i 92 de lei în piaa Dr Taberei.
Dintre produsele analizate, diferene mai mari, de cel mult 2 lei pe kilogram, exist doara la brânza telemea din lapte de oaie i la miere. Spre exemplu, preul mediu al kilogramului de telemea la Piaa Sudului i în Dr Taberei era 28 de lei, dar 26 de lei în toate celelalte piee. La miere, preul fluctueaz de la 29 de lei în Piaa Dr Taberei la 31 de lei în Obor i Piaa Buzeti.
Menionm c analiza a fost realizat pe baza preurilor medii din martie 2021 (ultimele disponibile) din 6 piee bucuretene (alese de INS), luându-se în calcul un numr de 8 alimente : fasole boabe, cartofi de toamn, morcovi, ceap uscat, usturoi uscat, mere de masa, telemea de oaie i miere.
Ce cumprau bucuretenii acum apte ani cu aproximativ 100 de lei
Comparând preul coului INS din aprilie 2021 cu unul realizat de instituie în august 2014, spre exemplu, reiese c bucuretenii pltesc acum pentru opt produse aproape la fel cât achitau atunci pentru 17 produse de sezon.
Spre exemplu, un co cu fasole boabe, cartofi timpurii, semitimpurii i de vara, varz alb – timpurie i de var, elin rdcin, salat de câmp,tomate de câmp, castravei de câmp, morcovi, ceap uscat, ardei gras, usturoi uscat, mere de masa, pere de masa, piersici, caise, cirese, viine costa în august 2014, în piaa Rahova- cea mai ieftin de atunci- 76 de lei.
Grupul francez Carrefour anun cretere de 4,2% la nivel global pentru primul semestru al anului. Vânzrile din România, pe minus, Angela Alexandru , 30 Apr 2021
Retailerul francez Carrefour a anunat rezultate încurajatoare pentru primul trimestru al acestui an, performanele puternice fiind considerabile pe piaa intern. Astfel, compania a câtigat din nou cota de pia în Belgia, in timp ce sudul Europei a rmas sub ateptri. 
Alexandre Bompard, CEO-UL grupului Carrefour, a anunat vânzri de 18,6 miliarde de euro la nivel internaional, ceea ce reprezint o cretere de 4,2% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeai perioad a anului trecut, noteaz Retail Detail . Rezultatul vine în ciuda unei perioade dificile de comparaie, având in vedere izbucnirea pandemiei, criza generat de Coronavirus sau cumprturile de panic fcute în martie 2020.
Vânzrile sunt susinute de creteri solide pe mai multe piee. Astfel, cifrele bune de pe piaa intern francez au o cretere de 3,5%. Hipermarketurile au crescut cu 3,3%, iar acest lucru se datoreaz implementrii de noi metode de lucru concentrate pe experiena clientului, au declarat reprezentanii Carrefour. Abordarea a oferit rezultate i în Belgia, unde creterea s-a ridicat la 2,9%, iar Carrefour a câtigat din nou cota de pia în primul trimestru.
Carrefour, pe minus în România
Sunt i ri care au înregistrat scderi sau rezultate slabe. Printre acestea se numr Italia, una dintre cele mai afectate de pandemia de coronavirus, dar si Spania, unde atât msurile autoritilor, cât i furtunile de zpad de la începutul anului au influenat volumul de vânzri. În Europa de Est, vânzrile au sczut uor: cu - 1,8% în România i -1,7% pentru Polonia. În ciuda impactului major al pandemiei în America Latin, Carrefour a reuit s prezinte cifre puternice, adic o cretere de 15,7%.
Carrefour a înregistrat în primele trei luni din acest an o cifr de afaceri de 540 de milioane de euro, în scdere cu 1,1% fa de aceeai perioad din 2020. În termeni like-for-like, declinul a fost de 1,8%. Astfel, România intr în clasamentul celor cinci ri cu cea mai slab performan la nivel de grup.
Totodat, Carrefour a înregistrat din nou o cretere de 56% în ceea ce privete vânzrile online. De asemenea, retailerul a investit în extinderea anumitor formate de magazine, cum ar fi cele tip convenience sau de tip discount. Grupul francez Carrefour a anunat, de asemenea, c va rscumpra un pachet de aciuni în valoare de 500 de milioane de euro de la investitori.
Compania multinaional Carrefour este unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din Europa i al doilea din lume. Grupul francez are un portofoliu cu peste 11.000 de magazine în lume - opereaz în mod direct în Frana, Spania, Italia, Belgia, Polonia, România, Argentina, Brazilia, China i Taiwan.
În Romania, reeaua a ajuns la 367 de magazine, printre care peste 40 de hipermarketuri i aproape 200 de supermarketuri, iar în prezent se afl in top 3 comerciani alimentari.
Un an de pandemie în HoReCa. Msuri de sprijin luate în România i în alte ri europene 30 Apr 2021 - Opinii
Sectorul ospitalitii (HoReCa), un pilon important al economiei româneti, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut i asigur mai bine de 4% din totalul angajailor cu contract individual de munc, este unul din domeniile care au fost i continu s fie puternic afectate de pandemia de COVID-19. Msurile adoptate de stat în sprijinul acestui sector anul trecut au fost bine-venite, dar experiena altor ri arat cum ar putea fi acestea îmbuntite.
De la debutul pandemiei, statul român a acordat anumite ajutoare ori faciliti fiscale contribuabililor din industria HoReCa, dar în limita spaiului bugetar i în condiiile în care i alte sectoare au avut nevoie de susinere. Prima msur a vizat scutirea de la plata impozitului specific, un impozit în sum fix care nu este influenat de cifra de afaceri, scutire care opereaz pân la finalul primului semestru din anul 2021.
Opinie scris de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, i Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe | Deloitte România
Ce msuri a adoptat statul român pentru a ajuta societile din domeniu?
O alt msur adoptat de stat în 2020 a fost acordarea omajului tehnic pentru perioada suspendrii temporare a contractului individual de munc, din iniiativa angajatorului, în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie (5.429 de lei în 2020) pentru fiecare angajat. Msura a vizat toate sectoarele afectate, nu doar HoReCa.
Totodat, au fost acordate bonificaii la plata impozitului anual i a taxei lunare pe cldiri pentru imobilele folosite în activitatea economic proprie sau închiriate, precum i reduceri de la aceste dri pentru spaiile în care funcionau restaurante i hoteluri.
În prezent, contribuabilii din HoReCa pot accesa schema de ajutor de stat care presupune acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din turism, structuri de cazare, structuri de alimentaie i agenii de turism a cror activitate a fost afectat în contextul pandemiei de COVID-19.
Prin aceast msur, contribuabilii ar urma s primeasc o compensaie pentru diminuarea cifrei de afaceri în anul 2020, îns sunt obligai s îi menin activitatea pentru 12 luni, respectiv 24 de luni (dac valoarea grantului depete 200.000 euro).
Aceast msur este benefic, dar întârzierea eliberrii fondurilor (pân la data de 30 iunie 2022) ar putea pune în dificultate i mai mare anumii juctori din aceast industrie.
Exemplul altor state din Europa
Industria HoReCa a beneficiat de sprijin i în alte state europene, care au adoptat i alte msuri ce pot constitui surs de inspiraie pentru statul român în aceast direcie.
Spre exemplu, Austria a implementat o schem de ajutor prin care companiile care au înregistrat scderi drastice ale cifrei de afaceri în perioada pandemiei, comparativ cu anul 2019, îi pot acoperi pân la 90% din costurile fixe.
De asemenea, Frana a instituit un fond de solidaritate pentru sprijinirea micilor afaceri, ce const în acordarea unei sume de bani limitate, scutite de orice fel de impozite i contribuii.
Planul din Spania
Spania, la rândul su, a adoptat aa-numitul „plan de întrire”, care are ca obiectiv sprijinirea restaurantelor i a barurilor care au suferit din cauza restriciilor impuse în contextul pandemiei. Printre msurile prevzute de acest plan se numr obligarea proprietarilor de cldiri s scad chiria pentru societile din HoReCa prin negocierea individual a contractelor.
În cazul în care prile nu ajung la o înelegere, proprietarul este obligat s reduc cu 50% chiria pe durata strii de urgen, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu înc patru luni de la ridicarea strii de urgen. Altfel, legislaia îi oblig s încheie un moratoriu pentru aceast perioad (starea de urgen plus patru luni).
În aceste condiii, plile întârziate pot fi efectuate pe o perioad de doi ani începând de la expirarea moratoriului. Proprietarii mici individuali care accept o reducere a chiriei pentru chiriaii lor în lunile ianuarie, februarie i martie 2021 pot deduce cuantumul reducerii (pân la 100% din suma chiriei, dac este anulat în totalitate) din impozitele datorate.
De asemenea, planul de întrire spaniol prevede i accesul la finanare prin prelungirea termenului pentru rambursarea împrumuturilor susinute de Institutul de Credit Oficial (ICO) de stat, de la cinci la opt ani, iar perioada de graie s-a mrit de la unu la doi ani.
Totodat, ICO a anunat o nou serie de garanii de stat, de 90% pentru împrumuturi de 500 de milioane euro pentru întreprinderile mici din sectorul ospitalitii. Alte msuri prevzute de planul adoptat de Spania includ i amânri la plata impozitelor i asigurrilor sociale.
Fr angajai concediai în Luxemburg
Ministrul Muncii, Ocuprii Forei de Munc i Economiei Sociale i Solidare din Luxemburg a anunat c afacerile vulnerabile din sectorul ospitalitii, managementului evenimentelor i turismului vor primi compensaii sub form de omaj parial pentru 50% din orele de munc, cu condiia ca niciun angajat s nu fie concediat pân în iunie 2021.
De asemenea, de la începutul anului 2021, întreprinderile din HoReCa pot solicita rambursarea i/sau anularea avansurilor fiscale pentru ultimele dou trimestre din 2020 i/sau primele dou trimestre din 2021.
În Marea Britanie, întreprinderile din sectorul ospitalitii au dreptul la o subvenie unic în numerar de pân la 25.000 de lire sterline de la consiliul local din zona în care îi desfoar activitatea.
Totodat în august 2020, a fost implementat schema de ajutor numit „Mnânc pentru a ajuta”, menit s sprijine redeschiderea întreprinderilor din industria HoReCa dup perioada de blocaj ca urmare a pandemiei, prin care guvernul britanic a oferit o reducere de 50% din costul alimentelor i/sau al buturilor nealcoolice consumate la întreprinderile participante din întreaga ar.
Dup mai bine de un an de la debutul pandemiei de COVID-19, incertitudinea continu s domine aceast industrie. Pe termen scurt, cel mai important este ca aceti contribuabili s poat încasa cât mai repede ajutoarele de care au nevoie; pe termen mediu, este nevoie de predictibilitate în ceea ce privete starea industriei în raport cu pandemia, iar pe termen mai lung trebuie avute în vedere msuri de relansare pentru acest sector ce poate constitui un motor al economiei în anii care urmeaz.
Produse alimentare sârbeti vor fi disponibile pentru prima oar pe rafturile retailerului Remarkt, Angela Alexandru , 30 Apr 2021
Noul juctor din retailul modern românesc Remarkt va aduce pe rafturile magazinelor sale diverse produse sârbeti, cum ar fi dulciuri, condimente, vinuri, carne uscat i conserve, iar acest lucru este o premier, dup mai multe negocieri purtate de comercianii celor dou ri.
Ambasadorul Serbiei în România, tefan Tomasevic, a declarat unei agenii locale de tiri c pân în prezent nu exist aproape niciun produs sârbesc disponibil în România, titreaz  Economedia . Acesta a completat c au mai fost astfel de încercri, dar care pân acum nu s-au concretizat. Produsele vor fi listate, în premier în România, în magazinele Remarkt.
Reeaua Remarkt este construit pe bazele a dou hipermarketuri Real - vândute de grupul german Metro în 2017 - i opereaz mai ales în zona de vest a rii, în Arad, Oradea i Timioara. Brandul deine în prezent mai multe uniti, sub diverse formate: hipermarketuri, magazine de proximitate, magazine outlet. 
Includerea de produse sârbeti în portofoliul unitilor vine în contextul în care în zonele unde brandul este prezent se afl multe persoane de aceast naionalitate.
Aparent, rezultatul a venit dup negocieri care au durat mai mult de un an, cu mai muli fermieri sârbi care îi vor putea vinde produsele locale în lanul de retail Remarkt.
DIVERSE
Cum a încercat un consilier AFIR s fac „fifty-fifty” cu un fermier finanat cu bani europeni ca s cultive dovlecei 30 aprilie 2021, 12:56 de Daniel Dancea
Un tânr fermier care a luat 40.000 de euro pentru o plantaie de fermieri Un consilier AFIR a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupie în care a fost acuzat c a încercat s ia mit de la un fermier care a obinut fonduri europene prin programul „Tânrul fermier”.
Tribunalul Cara-Severin a pronunat o prim sentin într-un dosar de luare de mit în care a fost trimis în judecat un consilier de la Agenia de Finanare a Investiiilor Rurale (AFIR). Potrivit procurorilor DNA care au trimis dosarul în judecat, un fermier care a obinut finanare prin programul „Tânrul fermier” ar fi trebuit s primeasc ultima tran din banii europeni, în valoare de 10.000 de euro.
Pentru ca fermierul s îi poat primi banii, era nevoie ca AFIR s verifice situaia exploataiei agricole înfiinate cu bani europeni. Astfel, în luna septembrie, doi consilieri AFIR au mers s verifice culturile de dovlecei înfiinate de tânrul fermier cu bani europeni. Când a rmas singur cu fermierul, unul dintre consilierii AFIR a cerut jumtate din suma de 10.000 de euro pe care fermierul urma s o primeasc sub forma ultimei trane de finanare. Ulterior, fermierul, susin procurorii, „a fost cutat insistent de ctre inculpat, atât telefonic, cât i direct la domiciliul su i i s-a cerut s identifice o soluie pentru a onora preteniile expuse, în caz contrar fiind ameninat c, prin mijloacele de care dispune, va determina conducerea instituiei din care face parte s considere c întregul proiect nu a fost implementat i s fie emis o decizie prin care denuntorul s fie obligat s restituie întreaga finanare, respectiv 40.000 euro”.
Cu ocazia negocierilor, consilierul AFIR a fost de acord s reduc preteniile de la 50 la sut din sum la o treime. Nici cu aceast sum fermierul nu a fost de acord i l-a denunat pe consilierul AFIR la DNA. În urma denunului, consilierul AFIR a fost trimis în judecat pentru luare de mit. La proces a spus c recunoate i regret fapta, fiind condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
„Inculpatul nu s-a sustras de la urmrire penal ori judecat, nu a încercat zdrnicirea aflrii adevrului i a achitat prejudiciul, astfel încât instana are convingerea c scopul pedepsei poate fi atins i fr executarea efectiv de ctre acesta a pedepsei aplicate”, a artat Tribunalul Cara-Severin. Sentina nu este definitiv, putând fi atacat cu apel, la Curtea de Apel Timioara. Tulburri pe piaa produselor pentru protecia plantelor. Nereguli cu zeci de tone de pesticide , Ionel Vaduva , 30 aprilie 2021
Dou containere din China care conineau produse pentru protecia plantelor (PPA) asupra crora planeaz suspiciuni de contrafacere, în valoare de circa 453.000 lei, au fost confiscate în Portul Constana Sud Agigea, potrivit anunului fcut vineri, 30 aprilie 2021, de Garda de Coast.
Conform unui comunicat de pres, descoperirea a fost fcut de poliitii de frontier din cadrul Grzii de Coast, împreun cu poliiti din cadrul IPJ Constana, lucrtorii vamali i lucrtori din cadrul Oficiului Fitosanitar Constana.
„În data de 29 aprilie, în baza unei aciuni comune privind combaterea traficului ilegal de produse de protecie s-a constituit o echip comun format din poliiti de frontier din cadrul Grzii de Coast, poliiti din cadrul Inspectoratului Poliiei Judeene Constana, lucrtori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontier Constanta Sud Agigea i lucrtori din cadrul Oficiului Fitosanitar Constana.
„În urma controlului efectuat asupra a dou containere sosite din China, cu destinaia Arad, a fost descoperit cantitatea de 38.280 de litri de produse de protecie a plantelor (fungicide), produse ce prezint suspiciuni de contrafacere. În cauz, poliitii de frontier efectueaz cercetri, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lâng Judectoria Constanta învestit în cauz, sub aspectul svâririi infraciunii de punere în circulaie a unui produs purtând o marc identic sau similar cu o marc înregistrat pentru produse identice sau similare i care prejudiciaz pe titularul mrcii înregistrate pentru produse identice ori similare, iar la finalizare urmând a fi luate msurile legale ce se impun”, au transmis reprezentanii Grzii de Coast. Pesticidele contrafcute i ilegale, o problem în cretere pentru industrie
Potrivit AIPROM, PPA sunt printre cele mai reglementate produse din lume. Chiar i aa, comerul internaional cu pesticide ilegale a evoluat, afectând întreaga lume. Pesticidele contrafcute i ilegale sunt o problem în cretere pentru industrie, având efecte negative asupra fermierilor, productorilor, economiilor naionale i mediului înconjurtor.
Într-o lucrare publicat recent privind pesticidele contrafcute, Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) a ajuns la concluzia c, acest comer global cu pesticide ilegale a crescut constant în ultimii ani, ameninând sntatea fermierilor, a consumatorilor i a mediului înconjurtor.
Poliia, autoritile de reglementare i autoritile vamale i-au intensificat activitatea i au reuit confiscarea unor cantiti importante de pesticide contrafcute i ilegale. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectual (EUIPO) estimeaz c doar în UE, „falsificarea în sectorul pesticidelor cauzeaz pierderi de vânzri de aproximativ 2,8 miliarde euro”.
Europol supravegheaz activitatea de contrafacere a pesticidelor prin intermediul Operaiunii Silver Axe, capturând, în ultimii 5 ani, 2.568 tone de pesticide ilegale din UE. În 2015, potrivit unui raport prezentat de ctre Comisia European pesticidele ilegale reprezentau 10% din piaa european. EUIPO estimeaz c acest numr este acum mai aproape de 14%.
Potrivit OECD, „veniturile globale asociate comerului cu pesticide ilegale sunt estimate la 6-10 miliarde USD”. Acest lucru face din comerul cu pesticide ilegale una dintre cele mai semnificative activiti de crim organizat din lume.
Ce sunt pesticidele contrafcute?
Potrivit OECD, un produs pentru protecia plantelor ilegal se refer la un produs de protecia plantelor care nu este legal pentru utilizare în ara în care este „introdus pe pia”. Aceast categorie include i pesticidele contrafcute. Aceste produse sunt extrem de periculoase, deoarece coninutul lor nu este cunoscut, nu sunt testate i nici reglementate, ceea ce aduce un prejudiciu grav fermierilor, culturilor i mediului (OECD, 2020, Pg.7).
Cum îi afecteaz pe fermieri pesticidele contrafcute i ilegale?
Efectele negative ale contrafacerii produselor pentru protecia plantelor sunt numeroase. Pentru fermieri, falsificrile pot duce la pierderi de venituri din cauza scderii randamentelor culturilor sau a daunelor grave produse asupra culturilor agricole. În rile cu venituri reduse, acest lucru poate agrava srcia i poate amenina securitatea alimentar pentru comunitile deja vulnerabile.
Fermierul cumpr adesea, fr s tie, produse pentru protecia plantelor contrafcute ,care îi pot afecta grav culturile. În plus, fa de provocrile economice pentru fermier, aceste produse contrafcute pot fi duntoare pentru mediu, deoarece nu sunt testate pentru siguran.
UNIUNEA EUROPEANA
GRECIA
Mcelarii greci spun c au vândut deja mieii de Pate i fac importuri din România , 29 Aprilie 2021
Grecia a înregistrat o cerere foarte mare de miei anul acesta, ceea ce a fcut ca piaa s rmân fr marf. Preurile sunt piperate, iar pentru Joia Mare se ateapt importuri din România, transmite publicaia local EIDISEIS, citat de Rador.
Mcelarii au declarat miercuri de diminea c este posibil ca pân în Joia Mare s nu mai aib disponibili spre vânzare miei de provenien greceasc i c se fac eforturi de ultim moment pentru a acoperi lipsurile. Într-o relatare pentru postul TV Skai, reprezentanii mcelriilor i-au îndemnat pe consumatori s fac din timp cumprturile pentru c în orele urmtoare se vor aduce miei de import din România care îns, dup cum au spus ei, nu sunt de bun calitate.
Se înregistreaz i o cretere a preurilor cu 2 pân la 4 euro pe kilogram. „Din cauza exporturilor în cretere de miei i iezi de calitate greceasc, nu exist o ofert mare de miei i iezi greceti i astfel, pe baza legii cererii i ofertei, preul anul acesta înregistreaz o cretere de cel puin 20% fa de anul trecut”, a declarat preedintele Asociaiei Mcelarilor din judeul Salonic, Savvas Kesidis, pentru Athens Macedonian News Agency. „Preul mieilor i iezilor greceti în mcelarii variaz anul acesta de la 11 euro/kg pân la 13-13,5 euro/kg, în funcie de calitatea i zona de cretere a acestora, dup ce anul trecut a fost de 9-9,5 euro/kg”, a subliniat el, adugând c „mieii româneti se vând mai ieftin cu trei-patru euro/kg”.
În legturile cu importurile semnificative, cum le-a numit el, din România, Kesidis a spus c „în special în acest an, consumatorii trebuie s fie foarte circumspeci în legtur cu piaa mieilor i s fie convini c nu vor gsi produse de provenien greceasc sub 11 euro/kg”.
SANATATE si GASTRONOMIE
Sfaturi pentru o mas reuit de Pate. Dr. Mihaela Bilic: „Pe burta plin nu ai cum s apreciezi mâncarea!” 30.04.2021
Cum putem face fa belugului alimentar de la masa de Pate? Foto: Inquam Photos / Casian Mitu
Pe burta plin nu ai cum s apreciezi mâncarea, spune Mihaela Bilic, medic nutriionist, care este de prere c o zi de post de negru, aa cum se practic în Vinerea Mare, este un exerciiu binevenit pentru a face o pauz înainte de belugul alimentar ce ne ateapt la masa de Pate, dublat, în acest an, de grtarele i micii tradiionali de 1 Mai.
Dac aceast dorin de repaus alimentar vine din interior i nu este ostentativ, nu va exista tentaia de a „înfuleca” ulterior, d asigurri medicul nutriionist.
Mihaela Bilic a oferit la Digi24 sfaturi i explicaii despre bucatele care stau în mod obinuit pe masa românilor în aceste zile - ou, friptur, stufat, verdeuri, salate, cozonac, pasc, dar i mici, bere i vin. Cum le preparm, cum le mâncm, cum le combinm i cum le dozm astfel încât s evitm episoade neplcute de indigestie sau nedoritele kilograme în plus?
Oule vopsite. Câte ou pot s mnânc?
Deseori, vopseaua de pe ou trece de coaj i ajunge la albu. Muli se întreab dac nu cumva este toxic. „N-o s ne otrvim din câteva ou”, spune Mihaela Bilic, dar sigur c ideal ar fi s fie o vopsea de calitate, care s nu treac prin coaja - poroas - a oului.
Contrar unei preri populare, oule nu fac ru ficatului, ci dimpotriv, ficatul „se bucur”, pentru c oul este un aliment foarte valoros pentru refacerea ficatului.
Important este îns s nu avem o vezic biliar lene, mai ales dac oul este fiert tare. Cel mai greu de digerat este glbenuul tare. Ideal ar fi ca oul fiert s fie cleios, dar el ar trebui s fie mâncat cel târziu a doua zi de la preparare. Cum oule de Pate sunt pstrate mai mult timp, n-ar fi indicat o asemenea consisten a glbenuului. Oule fierte tari pot fi consumate chiar i o sptmân, dac sunt pstrate în frigider.
Când sunt oule „vechi”? La ar, pe vremea când nu existau frigidere, oule erau pstrate, în cmar, la rece, chiar i trei luni. Ce-i drept, erau ouate de gini care nu creteau industrial. Acum, oule din magazin au o valabilitate înscris de maximum o lun. Dar oul nu este pe atât de perisabil pe cât sunt obligai cei din industria alimentar s pun un termen de garanie, spune Mihaela Bilic. Cel mult se lichefiaz un pic albuul, dar altfel, oul nu se stric atât de repede, d asigurri nutriionista.
Trei salate foarte pctoase: de boeuf, de icre i de vinete
Exist trei salate foarte pctoase: salata boeuf, salata de icre i salata de vinete, spune Mihaela Bilic. Cuvântul „salat” în combinaiile acestea cu maionez este însi definiia „mecheriei” româneti, spune glumind medicul nutriionist. Salata noastr de boeuf este înecat în maionez, dei o salat boeuf care ar avea ingredientele clare, neînecate în maionez, ar fi mai gustoas, iar gustul legumelor s-ar simi mai bine, subliniaz medicul nutriionist.
„Noi consumm foarte mult ulei de floarea-soarelui. Avem aceast percepie, c tot ce e vegetal e sntos, dar uleiul de floarea-soarelui înseamn omega 6, care este proinflamator. i dac mâncm somon la fiecare mas, nu vom putea contracara efectele proinflamatorii pe care le aduce un consum atât de mare de ulei de floarea-soarelui. De multe ori, ne uitm cu speran ctre uleiul de msline, care are omega 9, dar atenie, i el aduce kilograme în plus i obezitate, pentru c tot 100 de calorii are” - atrage atenia Mihaela Bilic.
Maioneza este cea care chiar pic greu la ficat i recomandabil ar fi s fie scoas salata boeuf de la masa de Pati. Sunt atât de multe legume proaspete, verdeuri, încât nu are niciun rost s mai fierbem legumele dintr-o salat boeuf, spune Mihaela Bilic.
Drobul, un preparat dietetic
Drobul are toate acele organe fierte înainte i apoi bgate la cuptor, este un preparat dietetic. i noi, oamenii, i animelele avem depozitele de fier în ficat, splin, iar tradiia, iat, ne spune: avem nevoie de acest aliment anti-anemic, avem nevoie de vitamina A i D în mod natural, aa cum se gsesc în organele acestea. i atunci, nu mai trebuie adugat nimic, decât verdea mult, bgat la cuptor i mnâncat cu felia.
Drobul poate s fie un aperitiv perfect pentru masa de Pati. 
Apoi avem borul, care „umple burta în mod spectaculos doar cu ap”. Dac este acrit cu bor din trâe, avem i avantajul unui probiotic, pentru c este plin de bacterii bune. Este felul de mâncare care ne ajut s fim mai ponderai la urmtoarele feluri. Acest obicei al românului de a începe masa cu o ciorb ar trebui s se întoarc, tocmai pentru c este un fel de tampon împotriva impulsivitii i lcomei noastre, spune Mihaela Bilic.
Friptura i salata
Salata verde nu poate s fie înecat în ulei, aa cum exist riscul în cazul salatei de roii. E recomandabil s fie fcut un dressing din ulei, oet, nite ap i un pic de sare într-un recipient pe care agitându-l, spargem moleculele de grsime i facem o emulsie care s se poat împrtia uniform pe frunzele de salat.
Friptura - pulpa se pune la cuptor. Nu trebuie s o degresm foarte mult înainte, pentru c grsimea d gust i protejeaz carnea, ca s rmân fraged. Mult lume este îngrijorat de grsime. Dar tot ce înseamn grsime animal saturat, prin tratament termic, se topete i iese din carne. Grsimea rmâne în tav. Dac întâlnii grsime în bucata de carne din farfurie, dai-o la o parte, mai ales c la miel, grsimea poate s fie grea.
Culmea este c i carnea, dac vrei s o prjeti în ulei, niciodat uleiul nu va ptrunde printre fibrele crnii. Proteinele nu absorb niciun gram de ulei, cel mult se produce o crust. Deci cei care in diet nu trebuie s se team de carnea prjit. În schimb, în momentul în care ai fcut un pane, deci ai pus fin cu ou, atunci acel pane sau cartoful, orice finos, înghite uleiul ca un burete, avertizeaz Mihaela Bilic.
De ce carnea trebuie s stea la macerat
Un sfat - fiind vorba de carne de animal tânr, este bine s stea la marinat. Orice mediu acid, orice condiment, orele acelea de stat la macerat ajut s fie uor de digerat. În muchi - i noi oamenii, i animalele - avem glicogen. Este o form de glucoz care st în muchi, adic aproape de locul unde se consum energie. Când se sacrific animalul, glucoza aceea are un pH alcalin i trebuie s se transforme în acid lactic, în pH acid. Toat aceast transformare presupune maturarea crnii i din cauza aceasta carnea nu trebuie mâncat „cald”, adic imediat ce animalul a fost sacrificat, pentru c e greu de digerat. În momentul în care se produce acest viraj de pH i devine mediu acid, proteinele respective încep deja s se digere.
Deci, orice carne care a stat la marinat i care a fost lsat un pic la „odihn” va fi mai uor de digerat i mai repede de gtit.
Secretul cartofilor perfeci
O garnitur dintr-un cartof fiert dat apoi prin rztoare i prjit absoarbe mai mult ulei decât orice pe lume. Cartoful prin definiie absoarbe grsimea teribil.
Un cartof prjit corect - i ar fi bine s fie bucelele mai groase - face o crust când este scufundat în grsime, iar crusta respectiv împiedic intrarea uleiului în cartof. Cartoful trebuie s fie crocant la exterior, iar la interior trebuie s fie moale i gtit prin intermediul cldurii, nu al uleiului. Nu are voie s fie uleios la interior. De aceea este important s nu fie nici bucele prea mici, ca s poat s fac crust.
De asemenea, când cartoful este pus la prjit într-un ulei neîncins, el st acolo i bltete i practic fierbe în ulei, este vizibil plin de ulei.
Foart mult lume se pclete la fel i cu omleta. Crede c are mai puin grsime decât un ou ochi, dar nu este adevrat. Într-un ou ochi, grsimea nu poate ptrunde într-un albu, cel mult se face acea crust aurie, crocant. În schimb, când se amestec albuul cu glbenuul, ca în cazul omletei, glbenuul are lecitin, care este o substan emulsionant - de aceea se face maioneza cu glbenu de ou - are o capacitate extraordinar de a atrage uleiul i dou glbenuuri de ou pot absorbi 500 de ml de ulei. N-o s observai niciodat 10 linguri de ulei într-o omlet, nici în risotto, nici în paste, chiar dac pare c preparatul este fr ulei - atenioneaz Mihaela Bilic.
Ce facem cu micii?
Patele se suprapune anul acesta cu 1 Mai. „E un fel de srbtoare 2 în 1 i nu avem cum s ocolim micii, produsul tradiional de 1 Mai. Dac e un mic bun, n-are echivalent. Nu trebuie renunat la nimic. Micul poate s fie i dac eti stul. Numai mirosul...Cred c micul nostru nu seamn cu nimic”, spune glumind Mihaela Bilic.
Dac micii înlocuiesc poria de carne, probabil c doi-trei mici sunt suficieni.
Micii care se micoreaz vzând cu ochii pe grtar au avut mult grsime - fie din dorina de a cântri mult, fie din dorina de a face frgezime. Cert este c dac nu este bine fcut, el se strânge într-un fel i devine cauciucat. Mai sunt i micii crora li se pune în reet bicarbonat, pot s vin înapoi i este o senzaie neplcut.
„Singurul reper în faa unei astfel de mâncri sunt doar simurile noastre. N-ai ce reper, nici mcar ca nutriionist. Poi s vezi ingredientele, dar cum anume ele dau în final gustul, nimeni nu poate s spun. Poi s identifici proteine, glucide, vitamine, dar particulele acelea rspunztoare de gust nimeni nu le poate ti i de aceea, pân la urm, simurile noastre niciodat nu o  s ne înele” - spune Mihaela Bilic.
Ce s alegi între pasc i cozonac?
Cozonacul este puin mai greu de digerat decât pasca. Are nuc, are mult fin, pe când pasca are o proporie mai bun. Lactatele de primvar, brânza aceea de vaci fcut din lapte de primvar este foarte potrivit, nici mcar nu trebuie s punem foarte mult zahr, îi punem un pic de coaj de lmâie i obinem un „cheese cake românesc”, care nu are corespondent în alte culturi, arat Mihaela Bilic.
Fie c folosim brânz de vaci, urd sau ca, toate aceste sortimente de brânz au sub 10 la sut grsime i intr la categoria lactate. Abia când vorbim de telemea trecem la categoria brânzeturi. i atunci, avem o brânz care este plin de ap i srac în grsime. Urda n-are deloc grsime, brânza de vaci are 5-7 la sut grsime, nu se face din laptele cel mai gras, ci din cel smântânit.
Compoziia se leag mai degrab cu ou, nu cu grsime. Albuul trebuie s lege brânza i s o in consistent. Altfel, degeaba pui în ea grsime, pentru c la copt, grsimea se topete i mai degrab stric.
„Îns atenie i aici la mâna care pune zahrul! Avem aceast „generozitate” i nu realizm c în momentul în care punem prea mult zahr acoperim toate aromele. O pasc trebuie s aib gustul acela de fin, de cereale, de brânz, de ce s pui atât de mult zahr? Pasca nu e prjitur, e mai degrab un produs de panificaie, este o pâine cu brânz un pic îndulcit. Cuvântul prjitur presupune un aliment care s fie în primul rând dulce, or pasca este ca orezul cu lapte. Dac vrei s faci un orez cu lapte fr niciun fel de zahr, vei constata cu surprindere c laptele are gust dulceag, orezul are gust dulceag i c e un dulce care te satisface, mai ales dac ai fcut un detox de zahr. Dup un detox de zahr, pasca, orezul cu lapte, banana pot s fie variante perfecte pentru dulce”, menioneaz Mihaela Bilic.
Butura la masa de Pate
Românii au obiceiul de a deschide masa cu o trie. „Se spune c deschide apetitul, ca i cum am mai avea nevoie! Dar dac ar fi s lum rul cel mai mic, s ne protejm i silueta i s fie i o chestie de bun dispoziie, a spune c paharul de prosecco sau de ampanie d raportul cel mai bun între numrul de calorii, senzaie, element festiv. Bulele acelea dau o satisfacie suplimentar fa de un vin clasic”, spune Mihaela Bilic.
Dac rmânem la 2-3 pahare de vin - un pahar are cam 80 de calorii - consumate pe parcursul întregii zile, nu este nimic grav, ba chiar obinem i un efect anxiolitic, euforizant, de bun dispoziie mult superior - ca eficien - mâncrii. Vinul este un element care completeaz masa.
„Eu sunt împotriva disocierii i la capitolul alimente, cu atât mai mult la capitolul butur. Mi se pare c într-un ritual de elegan i rafinament, întotdeauna fiecare fel de mâncare poate s aib un tip de vin care s i se potriveasc, iar cele dou elemente s se poteneze reciproc”, arat Mihaela Bilic.
i nu uitai apa! Pentru fiecare pahar de alcool, trebuie de dou ori mai mult ap, tocmai ca s ajutm ficatul s-l metabolizeze cât mai repede.
Alcoolul este un inhibitor i ine de doz. În momentul în care ai depit doza de 2-3 pahare, în urmtoarea faz se simte efectul inhibitor la transmitere nervoas i, cum se spune, „pici în butoiul cu melancolie”, atrage atenia medicul. 
În cazul berii, e vorba de cereale fermentate, care au i valoare nutritiv - spre deosebire de vin care este un alcool puin mai rafinat - deci berea are i  un efect probiotic.
Ananasul, alimentul minune dup o mas copioas
i mai recomandabil ar fi îns un digestiv la sfâritul mesei. Gustul lui amar i grsimea pe care o conine au rol în a stimula o bil lene. La fel i cafeaua, la sfâritul mesei, care, în plus, are zero calorii. 
În acest context, i ananasul consumat proaspt poate s ajute la o senzaie de uurare la nivelul stomacului. Acea bromelin din ananas ajut la scindarea moleculelor de aminoacizi. Dac punem suc de ananas pe carne, vedem cum o macereaz, la fel, la nivelul mucoasei bucale simim efectul acela astringent al ananasului, deci funcioneaz. Dac simii c ai exagerat cu carnea, mai ales dup o perioad de post, luai pe aproape un ananas proaspt, este sfatul Mihaelei Bilic.
Când organismul face o indigestie îi spune de fapt „oprete-te, m-ai nucit”, iar remediul este simplu: pauza alimentar.
Cum mâncm la o mas îmbelugat
Ar fi bine ca aperitivul s fie puin mai devreme, mai facem o pauz, mai bem o cafea, mai trece o or, apoi vine ciorba i cu înc un fel de mâncare, dup care iar e recomandabil s facem o pauz. Dac am întinde masa pe durata întregii zile, n-am avea niciun stres, spune Mihaela Bilic. În schimb, obiceiul de a umple masa cu de toate, de la început, nu este chiar de bun augur, pentru c eti tentat - mai ales dac la asta se adaug insistenele gazdei - de mânca încontinuu.
Trebuie s învm s tragem de timp. În plus, dac este de servit dintr-un platou, luai buci mici, îndeamn Mihaela Bilic. Mestecai mult, luai buci mici, lsai tacâmurile jos, mâncai încet, tragei de timp. Este valabil i pentru alcool.
i un „truc” pentru „aprarea” de gazdele insistente - ludai preparatele încontinuu, pentru a nu-i mai concentra atenia pe dvs. i a nu v mai îndemna tot timpul s mâncai. 
Se poate ine o diet la masa de Pati
Se poate împca o diet cu masa de Pati, spune Mihaela Bilic. Drobul, dac nu-l mnânci cu pâine, avem acolo organe, nu au deloc grsime, sunt toate fierte, coapte, niciun stres. Oul este un aliment care d saietate maxim i are numai 80 de calorii. Mai roni o ridiche, un castravete. La bor nu sunt restricii, ciorbele sunt alimentele ideale de slbit. Stufatul are multe legume, iar dac bucelele de carne nu depesc 25-30 la sut din compoziie, este un aliment OK. S avem grij s nu punem mult pâine în sos - apropo de sos, atenie c sunt unele gospodine care îngroa sosul cu fin i atunci asta se numete rânta i e greu. 
S profitm de legumele de sezon, de cruditi. Mâncarea poate fi sczut prin evaporarea apei. Punei sos de roii - creeaz un mediu de absorbie pentru fier, i pentru fierul din frunzele verzi, i pentru fierul din carne.
Carnea la cuptor cu salat verde, iat o mas potrivit pentru slbit. Nu este nevoie de garnitur.
Srbtori cu bucurie i cu bun, s fie câte puin din toate! este urarea pe care o adreseaz în final nutriionistul Mihaela Bilic.
Sfaturi utile pentru o mas de Pate sntoas , Lidia Neagu in Eat Smart , 30 April 2021
Multe studii au artat de-a lungul anilor c la mesele de srbatoare, aa cum este i cea de Pate, oamenii tind s consume de trei ori mai multe calorii decât la o mas obinuit. Un cunoscut expert de lifestyle i nutriie ne sftuiete s evitm excesele alimentare i s consumm doar cât avem nevoie.
Mesele de srbtoare pun problem e tuturor românilor, mâncrurile tradiionale româneti fiind unele foarte dense caloric. Chiar dac sunt un prilej de bucurie i desftare culinar, acestea ajung de cele mai multe ori s ne pun în pericol sntatea i s genereze risip alimentar .
Exist anumite ingrediente ce pot fi înlocuite i, dac învm s combinm corect preparatele, ne putem bucura de bucatele tradiionale de Pate fr a ne pune sntatea sau silueta în pericol, este de prere Cori Gmescu.
La micul dejun, Cori recomand s consumm un ou fiert, o felie mic drob cu legume proaspete cum sunt ardeii, ridichiile i ceapa verde. În plus, recomand s facem un drob de pasre care este la fel de gustos ca cel de miel, îns mult mai uor de digerat.
Pentru c este greu de rezistat la dulciuri mai ales în perioada srbtorilor, Cori Grmescu recomand ca gustarea de diminea s o reprezinte o felie de cozonac sau una de pasc. Îns, nutriionistul atrage atenia s fim ateni la cantiti: ideal este ca în una din zile s alegem cozonac, iar în a doua pasc, atât cât s ne satisfacem pofta, fr a exagera.
Pentru masa de prânz este indicat s optm pentru friptur, iar Cori ne sftuiete s avem i friptur de miel i friptur de pasre pentru a reduce astfel din impactul caloric al crnii de miel, care este o carne gras. În ceea ce privete cantitile, cel mai bine este s consumm 100 de grame de carne de miel pentru gust i s completm cu carne de pasre, totul acompaniat de o salat generoas care poate conine ruccola, andive, ridiche, ardei gras, mrar, mcri, ceap verde i zeam de lmâie. Nutriionistul spune c aceasta este o asociere care ajut digestia i care va crea un echilibru gustativ cu preparatele de carne.
Pentru c masa de prânz este una consistent, Cori Grmescu recomand s nu mai fie consumate alte alimente pân la momentul cinei, îns dac dorim putem bem o limonad cu lmâie, zeam de ananas i ghimbir. Aceasta ajuta digestia.
Conform nutriionistului, pentru cin este indicat s alegem preparate lejere, spre exemplu curcan sau pui cu legume la cuptor sau o salat de cruditi.
De asemenea, Cori Grmescu recomand s acordm atenie i cantitii de alcool pe care o consumm în aceste zile, ideal este s nu depim unul sau dou pahare de vin la o mas.
În plus, este foarte important s ne hidratm corect – un aport de ap de cel puin doi litri de ap pe zi fiind esenial pentru buna desfurare a digestiei.
Deliciile Deltei din resorturile de lux: Sarmale de pete, storceag de nisetru, carpaccio de biban, vin de smochine , 30 Aprilie 2021 Borul din sturion, specii a cror capturare a fost interzis începând din anul 2006, este unul dintre cele mai apreciate preparate din rezervaie, îns, în opinia autorului volumului „10 poveti i reete pierdute prin Delt”, Teodor Hossu-Longin, sarmalele din pete reprezint emblema gastronomic a acestei zone.
Cele dou preparate pot fi regsite în meniurile de Pate în resorturile de lux din rezervaie.
„Sarmalele din pete sunt preparatul emblem al Deltei. Din pcate, nu am mai gsit de foarte mult timp aa ceva aici. Cele mai bune sarmale din pete le-am mâncat la Mila 23. Erau cu foi de tevie, foi de vi-de-vie i de hrean, iar în mijloc era afumtur de pete. Oala de lut era lsat în sob de diminea pân seara”, a declarat pentru Agerpres Teodor Hossu-Longin.
În restaurantele de lux din Delt îns sarmalele din pete au fost reinventate i bucur atât privirea, cât i papilele gustative ale clienilor.
„Meniul de Pate este dublu, în restaurantul nostru. Îi întâmpinm pe clieni cu produsele tradiionale, pasc, ou vopsite, fasole, varz cu ciolan, ciorb de burt, iar la cina pescreasc avem storceag, bor de pete, icre, drob din pete, musaca din pete, saramur, plachie de crap, somn la plit cu ment. Pentru copii, avem paste, piept de pui i niele”, a afirmat buctarul unui resort de lux din satul Sfântu Gheorghe, Virgil Pârclabu.
Cu o experien de 21 de ani pe vase de croazier i în restaurantele din Bucureti, el spune c acum patru ani, atunci când a ajuns în Delt, a fost impresionat de storceag.
„Am fost surprins de gustul storceagului de nisetru. Eu am denumit preparatul o ciorb de pete cu smântân. De fapt, e acrit cu zer. Cumprm sturion de la fermele de acvacultur”, a adugat Pârclabu.
Paulina Marcu, în vârst de 71 de ani, din satul Sfântu Gheorghe, afirm c nicieri în alt parte nu se mai gsete denumirea aceasta, storceac, aa cum îi spune ea.
„Storceacul e o mâncare de la noi. Nicieri nu mai e denumirea asta. Când s-a oprit pescuitul la sturion, mai fceam storceac din alu, chefal i somn, dar în realitate se pune pstrug, nisetru, morun. Normal se face cu mai puine zarzavaturi i mai mult cu zer i smântân. Zerul i smântâna se pun la final, când vrei s-l acreti. Apoi, adaugi sare de lmâie. La mas, nu se pune oet. Unele gospodine mai adaug orez sau fidea. Bunica mea era buctreasa satului, dar i moa i fcea mâncruri la srbtori. De la ea am învat s fac ardei umplui, sarmale, plachie”, a menionat Paulina Marcu.
De Pate, localnica va avea pe mas cozonaci i ou roii.
Pentru autorul volumului „10 poveti i reete pierdute prin Delt”, Teodor Hossu-Longin, borul din pete e mai bun decât storceagul.
„Storceagul mi se pare o ciorb foarte bun, dar atât. A mânca cu mult mai mult plcere ciorba de pete fcut cu cap de crap, o bucat mare de somn i cu doi sau trei cartofi pe care apoi s-i mnânci cu mujdei de usturoi. Dar în reetele de la mine nu tiu dac storceagul e în top 10”, spune el.
Reetele prezentate în volumul publicat, dar nelansat oficial sunt foarte vechi.
„Unele reete sunt i fusion, nu sunt respectate cum le-am auzit. Am cutat s dau reete care au denumiri. Radu Anton Roman spunea c buctria româneasc nu are impact, pentru c reetele nu au nume – la noi, e varz cu ciolan, crap cu fasole i aa mai departe. În carte, sunt reete care au nume proprii. aran de Ibrail e exotic i nemaiîntâlnit. Multe dintre ele au fost povestite sau refcute. Reetele sunt preparate de mine acas i toate sunt verificate. Nu vei avea surprize neplcute, dac vei gti dup ele. E o gastronomie puin mai fancy. E o buctrie a sracului, dar reetele sunt luate de la evenimente deosebite, atunci când toi îi doreau o mâncare deosebit i, evident, le i ieea”, a afirmat Teodor Hossu-Longin.
Cel mai deosebit produs culinar al Deltei gustat de el în ultima perioad este carpaccio de biban.
„E o bogie fabuloas. La Jurilovca, am mâncat recent carpaccio de biban. Biban din lacul Razim, scos din ap în faa noastr, tiat felii foarte subiri, lmâie, ment, ulei de msline, lsat 30 de minute la odihn i apoi mâncat crud cu pâine prjit. E fabulos”, a povestit scriitorul.
În restaurantele din Delt, turitii pot alege dintr-o varietate foarte mare de specialiti.
„În fiecare an, încercm s le oferim oaspeilor produse noi. Anul acesta, specialitatea este calcan cu ardei copt, cartof copt cu sruri i mirodenii. Calcanul este un pete delicat i ne-am gândit s le oferim tuturor ansa s-l guste. Cel mai apreciat produs din meniul nostru este rizoto cu sfecl, file de alu, sparanghel i sos de portocale”, a afirmat buctarul Virgil Pârclabu.
O bucureteanc stabilit de mai muli ani în Sfântu Gheorghe, Cristina Gheorghe, recunoate c în fiecare toamn, atunci când pleac din sat spre Capital, ia în geant i câteva specialiti ale locului.
„Aici am învat multe reete, iar când plec spre Bucureti iau cu mine pete marinat, zacusc de pete, dulcea de smochine i vin de smochine. E o zon în care smochinii s-au adaptat foarte bine. Vinul din smochine este foarte bun, dar te fur repede. În zon, se bea îns mai mult uic, iar vinul de smochine este mai degrab pentru doamne”, menioneaz Cristina Gheorghe.
Sturionul este o familie de peti care include 26 de specii, ase dintre acestea – ipul, viza, cega, morunul, pstruga i nisetrul – regsindu-se i în Dunre pân la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naional de Cercetare i Dezvoltare Delta Dunrii.
Declinul populaiei de sturion la nivel mondial a dus la impunerea unor restricii pentru protejare, iar România s-a raliat acestor msuri în anul 2006, atunci când a impus, pentru prima dat, prohibiia pescuitului celor ase specii de peti.
Avertismentul unui medic: Dup post, organismul e ocat de schimbarea brusc a alimentaiei , 30.04.2021 ,
Masa de Pate. Foto: Digi24 Organismul uman poate suferi o reacie secundar în momentul schimbrii brute a alimentaiei, de la una bazat pe vegetale din perioada de post, la una bogat în carne, grsimi i carbohidrai, atrage atenia efa Disciplinei de Nutriie comunitar i igiena alimentelor din cadrul Universitii de Medicin din Târgu Mure, Monica Tarcea.
„Trecerea brusc de la perioada de reinere la consumul de carne, grsime, alimente de origine animal, adic de la perioada de post, ctre acele alimente tradiionale care sunt pe farfurie în zilele de Pate practic este un abuz alimentar urmat de o serie de repercusiuni. Nu pentru toat lumea, dar pentru unii poate s apar aceast reacie secundar a organismului care este ocat de schimbarea brusc a alimentelor din farfurie”, a spus medicul, potrivit Agerpres.
„Postul este bine-venit, indiferent de motivaia pe care o avem, i, în aceeai msur, în momentul în care trecem la acest tip de alimentaie specific perioadei de Pate, trebuie s fim mult mai ateni la ceea ce punem în farfurie. Ca principale recomandri, pentru cei care au inut post i se apropie de ziua de Pate, este important s contientizeze c exist acest risc alimentar, c aceste alimente dense de origine animal, de la reete simple pân la alimente care conin mai multe grsimi, mai multe proteine, care sunt încrcate din punct de vedere caloric, i asocierile cu care suntem obinuii pot s aib repercusiuni neplcute”, a adugat ea.
Potrivit specialistului în nutriie, cei care au inut post în ultima perioad ar trebui s fie ateni la cantitatea de alimente pe care o consum i s reduc numrul de mese cu care erau obinuii în perioada de post.
„Trebuie s fie ateni în special la cantitatea pe care o consum, s încercm s consumm mai puin decât am face-o de obicei, s încercm s reducem numrul de mese cu care eram obinuii în perioada de post, s încercm s reducem la mcar dou mese pe zi, ar fi mult mai uor pentru organism s se adapteze la aceast modificare brusc de diet. Aceste dou mese cu diferena între ele de câteva ore generoase, 5 - 6 ore cel puin, ne-ar ajuta organismul s digere mai uor, s se adapteze la aceast încrctur caloric dens de proteine, de grsime, inclusiv de carbohidrai i s evitm, pe cât posibil, aceste efecte secundare neplcute care pot s apar”, spus Tarcea.
Pentru evitarea acestui disconfort i a acestui aport suplimentar caloric, ar trebui s avem o proporie reprezentativ de vegetale în farfurie, astfel încât s nu fim tentai s consumm alimente grele în mod excesiv, iar astfel s apar disconfortul abdominal.
O alt recomandare formulat de dr. Monica Tarcea este legat de dulciuri, despre care spune c ar fi bine s fie consumate la prânz, dar în niciun caz seara.
„Suntem obinuii s adugm dulciurile la final, îns nu este cea mai bun recomandare. În perioada de Pate, este bine s consumm aceste dulciuri fie dimineaa, fie la prânz, dar în niciun caz dup cin. Alimentele dense i mai ales dulciurile, care conin un amestec mixt de grsime, fin, zahr, fructe dulci, încarc mult organismul, în special peste noapte, îngreuneaz digestia i apar acele crize la unii dintre noi, crize biliare, crize pancreatice, din cauza ocului adus de zaharuri i grsimi”, a spus Tarcea.
Nutriionistul ne recomand s nu uitm de supe, chiar dac am fi tentai s trecem direct la friptura de miel, fiindc acestea ne vor ajuta la digestie i ne vor determina s mâncm mai puin.
„Poate unii prefer s treac la un aliment mai consistent de felul doi, dar supa poate preîntâmpina dispepsia, mai reduce din foame i astfel vom mânca mai puin i poate chiar vom renuna la desert ulterior. Ne dorim s consumm produse din miel sau diverse reete de dulce, este în regul, dar dac începem cu o sup, restul cantitilor care urmeaz se pot reduce”, a spus ea.
Cum previi i tratezi indigestia provocat de masa de Pate: Remediile naturale la care poi apela cu încredere, Cristina Popescu
Excesele pe care le facem la masa de Pate ne pot pune în situaia de a experimenta simptome digestive neplcute. Dac manifestrile nu sunt grave, le putem calma folosind remedii naturale.
Hidratarea ajut digestia
Organismul are nevoie de ap pentru a digera i absorbi eficient nutrimentele din alimente i buturi. Deshidratarea care poate aprea pe fondul oboselii, consumului de cafea i de alcool face mai dificil i mai puin eficient digestia, de ceea crete probabilitatea unor simptome neplcute precum balonarea, arsurile la stomac sau refluxul acid, eructaii, sughi sau respiraie urât mirositoare.
Aadar, 2 litri de ap pe zi sunt foarte importani i de Srbtori, nu numai în restul timpului. În cazul în care apar i simptome digestive acute precum vrsturile, cantitatea de ap trebuie crescut pentru a compensa i a menine organismul hidratat, recomand clicksanatate.ro .
Ghimbirul are efecte benefice dovedite
Un remediu natural comun pentru stomacul deranjat i indigestie, ghimbirul conine substane chimice numite gingeroli, care pot susine digestia. De asemenea, compuii activi din ghimbir ajut la controlul greurilor, vrsturilor i diareii. Poi aduga ghimbir ras în mâncare, poi s-i prepari ceai de ghimbir sau poi s-l consumi ca bucele deshidratate, între mese, pentru a preveni problemele digestive.
Menta relaxeaz
Mentolul din ment aduce mutiple beneficii organismului: previne vrsturile i diarea, reduce spasmele musculare intestinale i amelioreaz durerea resimit în zona abdominal. În ri precum Iran, Pakistan i India este un tratament tradiional pentru indigestie, gaze intestinale i diaree. Poi consuma frunze de ment crude sau pe cele uscate în ceai, ori condiment în alimente. Chiar i bomboanele de ment sunt de ajutor i au efect în reducerea durerii i disconfortului dat de arsurile digestive.
Evit fumatul i alcoolul!
Dac deja te simi ru, va trebui s iei acele msuri care te ajut s te liniteti, dar care nu îi solicit suplimentar organismul. i fumatul i alcoolul pun presiune pe corp, de aceea trebuie s le evii. De exemplu, fumatul este un iritant puternic, care amplific strile de grea, vrsturi i reflux gastroesofagian. Alcoolul accentueaz problemele existente i tulbur, pe lang activitatea stomacului, i activitatea ficatului.
Sfat
Nu te odihni imediat dup mas, dar dac îi este ru i nu ai alt variant, aaz-i nite perne la spate, astfel încât s stai într-un unghi de 30 de grade.
DOSAR
Hologram folosit în expoziia tradiional de ou încondeiate, de la Muzeul Judeean Buzu 29 aprilie 2021, Iulian Bunila
Hologram folosit în expoziia tradiional de ou încondeiate, de la Muzeul Judeean Buzu VIDEO Sursa I. Bunil O impresionant colecie de ou încondeiate poate fi admirat la Muzeul de etnografie „Vergu-Mnil” din municipiul Buzu.
Vernisajul expoziiei „Arta încondeierii oulor în zona etnografic a Buzului” a avut loc astzi, în Joia Mare.
În cadrul expoziiei, organizat în parteneriat cu Muzeul „Dunrii de Jos” din municipiul Clrai, sunt etalate aproximativ o sut de ou încondeiate din zona etnografic a Buzului, precum i 30 de motive ornamentale folosite pentru decorarea oulor. În cadrul expoziiei a fost amenajat i un mic spaiu, în jurul unei sobe, unde vizitatorii au ocazia s afle tehnica folosit de strbuni, de sute de ani, pentru încondeierea oulor. Motivele decorative provin de pe ou încondeiate din localitatea Loptari i vor putea fi descoperite de ctre vizitatori într-un mod inedit, printr-un sistem de redare hologram, folosit în premier la Muzeul Judeean Buzu.
Expoziia „Arta încondeierii oulor în zona etnografic a Buzului”, de la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mnil”, poate fi vizitat pân pe data de 10 iunie. Premergtor vernisajului de astzi, Muzeul de Etnografie „Vergu-Mnil” a organizat, sâmbt i duminic, ateliere de încondeiat ou, la care au participat zeci de persoane. * * *
Volumul coletelor livrate din UE ctre România s-a dublat în primele luni ale acestui an, ajungând la cel mai ridicat nivel de pân acum , Miruna Diaconu , 30.04.2021,
Coletria.ro, parte din grupul Packeta, cu cea mai mare reea de puncte pick-up din Europa Central i de Est, a înregistrat un nivel al comerului cross-border mult mai ridicat începând cu anul 2020, atât pentru coletele din România în strintate, cât i invers.
Volumul coletelor livrate din Uniunea European ctre România s-a dublat în primele luni ale acestui an comparativ cu aceeai perioad a anului trecut, ajungând la cel mai ridicat nivel de pân acum, în contextul în care pandemia a acionat ca un accelerator pentru magazinele online i companiile de curierat. Multe magazine, care înainte funcionau doar în zona de offline, au fcut pasul ctre online i au investit în digitalizarea businessurilor.
* * *
Amenzi pentru gunoaiele aruncate i pentru grtarele în spaii neamenajate G.B , Miscellanea / 30 aprilie
Începe sezonul ieirilor la picnic i, odat cu el, i cel al gunoaiele aruncate, la voia întâmplrii, prin pduri sau pe malul râurilor. Sticlele de plastic, pungile, dar i farfuriile i paharele de unic folosin sunt semnele trecerii turitilor prin zonele de agrement. Puini sunt cei care, din respect pentru natur, strâng resturile i le arunc la tomberon. Odat cu înclzirea vremii, locurile de picnic risc s fie transformate în gropi cu deeuri menajere, potrivit digi24.ro.
Comisarul-ef al Grzii de Mediu Octavian Berceanu, le adreseaz românilor o "rugminte instituional": s fie cât mai responsabili fa de deeurile pe care le arunc, aceasta fiind i cea mai mare problem a acestor zile. Comisarul reamintete c exist locuri special amenajate pentru picnic......S nu aruncm hârtii, s nu aruncm deeuri în ap, s nu hrnim animale slbatice sau s lsm mâncare la locul respectiv".
Cuantumul amenzilor:
între 100 de lei i 2.000 de lei pentru aruncarea gunoiului în afara spaiilor amenajate
între 300 de lei i 3.000 de lei pentru aruncarea de igri, chibrituri sau obiecte aprinse
Multe dintre incendii apar pentru c oamenii se duc în pdure sau la marginea lor, pe fânee, pajiti i fac focul, când pleac nu se asigur dac au stins focul sau nu, iar vântul poate produce aprinderi ale vegetaiei din jur. Spre deosebire de alte ri, la noi înc se practic acest tip de grtar, cu foc fcut direct pe sol i doar marcat locul de nite pietre, spune Octavian Berceanu.
Berceanu, spune c este, totui, "o diferen enorm" între generaii:"Generaiile tinere, pe care eu îmi pariez toi banii, sunt mult mai apropiate de mediu i au grij cu fiecare bucic pe care o arunc, strâng la sfârit. În mod normal, în zonele de picnic merg oameni din toate generaiile, de la copii la btrâni. Eu mizez pe cei tineri s aib contiina atât de dezvoltat, încât s strâng i dup cei care n-au strâns", spune Octavian Berceanu. El recunoate c în mod normal, autoritile ar trebui s fac lucrul acesta, dar nu întotdeauna se întâmpl aa, iar voluntarii au un rol esenial i pot fi o surs de inspiraie. "Am vzut astfel de oameni, îi apreciez pentru ceea ce fac i poate pot multiplica gestul lor".
* * *
Buzul ar putea avea al doilea Geoparc UNESCO din România , Ana Felea , Miscellanea / 30 aprilie
În maxim un an, Buzul ar putea avea al doilea Geoparc acreditat UNESCO din ar. Este vorba despre "inutul Buzului" pentru care autoritile din Buzu au trimis documentaia spre acreditare înc din decembrie 2020, iar în vara acestui an sunt ateptai experii UNESCO pentru a face evaluarea care va sta la baza rspunsului dat de Consiliul UNESCO. Decizia final va fi luat îns abia în aprilie 2022.
Proiectul Geoparcul inutul Buzului a început s prind contur în urm cu 15 ani, când Consiliul Judeean a încheiat un parteneriat cu Universitatea Bucureti, prin profesorul Alexandru Andranu. De atunci, lucrurile au evoluat încet, dar sigur astfel c la finalul anului trecut s-a reuit depunerea dosarului în vederea evalurii pentru obinerea acreditrii UNESCO.
Alexandru Andranu a explicat la Focus Tv: "Dosarul a fost depus în decembrie anul trecut. A fost o prim etap foarte grea pentru c a trebuit s aib la baz rezultatele unor cercetri, cooperrile, susinerea tuturor celor 18 comune din inutul Buzului i a Consiliului Judeean plus rezultate pentru c în dosar trebuia descris lucruri care s-au fcut. Nu e cerere c vei face ceva în viitor, ci o dovad c ai fcut ceva pân acum i atepi doi evalutori care s spun dac proiectul este pe drumul bun sau nu".
Cu alte cuvinte, în tot acest timp au fost fcute investii, în timp ce altele sunt în curs de implementare.
Ana Dobrescu, purttorul de cuvânt al CJ Buzu, partener în cadrul proiectului a declarat pentru sansanews.ro: "Vom finaliza în luna mai-iunie GeoGate-ul, acel punct de vizitare din Stuc, Berca. Aa cum îi spune numele, ne dorim s fie poarta de intrare în Geoparc. În luna iunie, vom finaliza amenajarea i vom putea inaugura GeoGate-ul. Apoi avem în plan, tot pentru anul acesta, amenajarea unui astfel de punct de vizitare i la Coli, unde a fost centrul de informare turistic. Acum creionm traseele pentru realizarea de trasee turistice în întreg judeul Buzu i intenionm s montm indicatoare ctre toate obiectivele turistice din jude. Acum se stabilesc bornele kilometrice i urmeaz avizele de la IPJ Buzu. Ne dorim, de asemenea, îmbuntirea semnalizrii obiectivelor turistice i am demarat o colaborare pentru montarea de plcue informative, care s aib i coduri QR. Vom implementa i o aplicaie pentru promovarea obiectivelor turistice din jude. Aceasta sperm s fie disponibil în maximum trei luni. De asemenea, vom realiza, împreun cu profesorul Cezar Buterez, o hart a vestigiilor rupestre din zona Aluni-Nucu care este în execuie i va fi gata în luna septembrie".
Toate acestea vor fi atent analizate de experii UNESCO care sunt ateptai s ajung în Buzu în perioada iulie-septembrie. Data vizitei va fi stabilit în luna iunie 2021.
"Experii trebuie s îneleag ara i zona respectiv i trebuie s vad c proiectul este al oamenior din teritoriul respectiv. i acesta este un punct tare al inutului Buzului. Un al doilea punct tare este reprezentat de obiectivele turistice unice", a explicat Alexandru Andranu.
Echipa trimis de UNESCO va fi format din doi experi evaluatori care vor petrece în Buzu trei zile. În acest timp vor parcurge tot inutul Buzului, dup trasee stabilite în prealabil, de comun acord cu partenerii Geoparcului. De asemenea, se vor întâlni cu reprezeni ai comunitilor locale, din toate cele 18 comune care formeaz teritoriul supus analizei. Practic, explic Alexandru Andraanu, la rândul su evaluator UNESCO, reprezentanii comunitilor de la profesori, pr