Stiri 27-28 februarie 2021

Cursul de schimb 26.02.2021 1 EUR 4.8745

1 USD 4.0209

Cum va fi vremea în martie? Mircea Oprea28 Februarie 2021

Valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, în următoarele patru săptămâni (1 - 29 martie 2021), în timp ce precipitaţiile vor fi deficitare în prima parte a intervalului şi apropiate de cele normale după jumătatea lunii martie, relevă prognoza de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) și preluată de Agerpres.

Conform estimărilor, în săptămâna 1 - 8 martie, valori termice vor fi în jurul celor specifice acestui interval la nivelul întregii ţări, în timp ce precipitaţiile vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane din jumătatea vestică a ţării.

De asemenea, în săptămâna 8 - 15 martie, pe întreg teritoriul României, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, cu o tendinţă uşor deficitară în regiunile extracarpatice.

Potrivit ANM, în intervalul 15 - 22 martie, în toate regiunile sunt estimate temperaturi medii ale aerului ce se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână, iar regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

1

Totodată, pe durata săptămânii 22 - 29 martie, mediile valorilor termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice acestui interval, în întreaga ţară, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, în toate regiunile.

2

3

APIA si SUBVENTII

Ministrul Adrian Oros: Subvențiile se plătesc ca în fiecare an, fermierii știu calendarul! Angelica Lefter - 27 februarie 2021 12:42

Agricultorii pe cont propriu! Trebuie să se informeze singuri despre calendarul subvențiilor pe 2021, dacă au interes să obțină banii ce li se cuvin!

”Fermierii cunosc calendarul pentru subvenții pentru că ei depun cererile”! Asta a declarat ministrul Adrian Oros, după ce a fost întrebat de jurnaliști despre calendarul subvențiilor pentru anul 2021. Ministrul de resort a răspuns că fermierii cunosc foarte bine acest calendar pentru că în fiecare an depun cererile pentru sprijinul financiar.

”Subvențiile se plătesc ca în fiecare an, este un calendar. Fermierii știu exact. Să știți că fermierii știu exact când se plătesc, în fiecare an, este un calendar în care își depun cererile, pentru că sunt mai multe tipuri de subvenții, este plata unică, apoi este sprijinul cuplat zootehnic, vegetal, ajutorul național”, a menționat ministrul Adrian Oros.

Declarațiile au fost făcute, astăzi, vineri – 26 februarie de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, după dezbaterea şi avizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 din Comisiile de Buget și Finanțe ale Senatului și Camerei Deputaților.

Negocieri de ultimă oră la PNL! Mai mulți lideri încearcă să îl convingă pe premierul Cîțu să dea despăgubirile, 50% acum, 50% la rectificare! Vlad Macovei - 27 februarie 2021

Va reuși premierul Florin Cîțu să salveze agricultura României în 2021? Discuțiile interne în partid sunt în derulare, situația este volatilă, se poate întâmpla orice. Pasul 1 negociat este elaborarea unei OUG în câteva zile și, în paralel, găsirea resurselor bugetare pentru plata a măcar jumătate din suma de un miliard de lei acum și restul la rectificare. Încerc să obțin confirmarea din mai multe surse, cine este liderul PNL care a decis să se implice decisiv în rezolvarea problemei fermierilor. Voi reveni cu amănunte imediat ce voi obține noi informații sau confirmări.

Vă reamintesc că în cursul zilei de sâmbătă, 27 februarie, am lansat un apel către politicienii care pot rezolva, în ultimul moment, problema includerii despăgubirilor de secetă în bugetul pe 2021. Editorialul îl puteți citi AICI.

4

Apel către parlamentarii de pe “lista rușinii”: Aveți o ultimă șansă, uriașă, să deveniți eroii fermierilor! Nu o ratați! Vlad Macovei - 27 februarie 2021

Domnilor parlamentari care ați votat împotriva amendamentului acordării despăgubirilor de secetă,

Cu câțiva dintre dumneavoastră mă cunosc personal. Am calități și defecte ca orice om dar dumneavoastră, cei care mă cunoașteți, știți că mă pricep foarte bine la a evalua corect situații și la a propune cele mai bune soluții pentru a tranșa eficient problema. Evident că cele mai bune soluții nu sunt și cele comode, dimpotrivă. Există risc, efort și pricepere. Așa am făcut din Agrointeligența liderul presei agricole din România, așa voi face din Asociația Forța Fermierilor cea mai puternică organizație din mediul asociativ agricol.

Așadar, aveți încredere maximă în ceea ce vă urmează să vă spun, evaluez corect situația: din capcana în care ați picat cu votul negativ pe despăgubiri, nu veți putea ieși cu bine decât dacă reușiți să impuneți conducerii partidelor dumneavoastră să facă o excepție și să treacă, marți, acest amendament în plenul Parlamentului. Nu există alternativă la această decizie curajoasă pe care trebuie să o luați. Politic, în viața publică, în mediul agricol, nu veți scăpa de acest stigmat.

Știu că unii dintre dumneavoastră vă amăgiți cu ideea că lumea va uita într-un an-doi și cariera dumneavoastră politică se va putea relansa, vă spun că nu va fi așa. Asta poate fi valabil în chestiuni în care nu s-a trecut o linie roșie, iar dumneavoastră ați călcat-o. Toți fermierii, nu numai cei care vor ajunge la sapă de lemn în urma votului dumneavoastră, nu vor uita asta și nu vă vor ierta niciodată. Niciodată, niciodată. Și dacă, prin absurd, îi va lovi amnezia pe unii, va avea cine să le aducă aminte. Nu există nicio alternativă la acordarea despăgubirilor de secetă din bugetului anului 2021. Pentru dumneavoastră nu există nicio alternativă să ieșiți bine în fața fermierilor.

Mulți dintre dumneavoastră sunteți deja supuși unui stres psihologic uriaș de către zeci și sute de oameni care vă bat obrazul online și offline. Și au trecut doar câteva zile de la votul din Comisiile de Agricultură. Aceste reproșuri nu se vor domoli, dimpotrivă. Liderii dumneavoastră politici v-au cerut să

5

votați așa, eu știu asta, dar tot aceeași lideri se vor descotorosi de dumneavoastră ca de niște măsele stricate când vor vedea că sunteți niște pietre de moară pentru scorul electoral în mediul rural. Nu vă amăgiți că poate o s-o mai lungiți un an, doi. Rezultatul este inevitabil și sunteți, majoritatea oameni tineri, care vreți o carieră pe termen lung în politică.

Ei bine, dacă vreți acest lucru, trebuie să faceți pe dracu’ în patru și să vă convingeți partidele, până marți, să găsească o formulă ca să includă despăgubirile de secetă în Legea Bugetului de Stat. Este treaba dumneavoastră ce formulă identificați, sunteți băieți deștepți, găsiți voi ceva ca să nu dați satisfacție PSD. Amenințați cu demisiile, sunați mai sus, implorați, explicați, faceți orice trebuie, dar chiar orice. Numai veniți cu știrea că ați băgat despăgubirile în buget. Veți deveni eroii fermierilor și veți avea susținerea mea necondiționată, pe parcursul întregii dumneavoastră cariere politice, sănătoși să fim!

Indiferent de ce tâmpenii veți mai face, nimic nu va putea umbri faptul că ați salvat viața a zeci de mii de fermieri, în acea zi a anului 2021, când nu v-ați gândit la avantajele voastre mărunte, personale, și ați jucat curajos totul, pe o singură carte, care s-a dovedit și câștigătoare.

PS: În acest apel îi includ și pe cei care s-au abținut de la vot. Sigur, poate au scăpat pe moment din “lista rușinii”. Dar prezența pe “lista ipocriziei” e la fel de rușinoasă.

ÎN VIGOARE! SUBVENȚIA APIA PE PĂȘUNE! Agroinfo 27 februarie 2021 -

ORDONANȚA SUBVENȚIILOR APIA 2021-2022! Beneficiarii subvenției APIA pe hectarul de pășune, în anii 2021 și 2022, și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aceștia sunt stabiliți prin Ordonanța de Urgență nr. 11 din 24 februarie 2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022 publicată în Monitorul Oficial.

Beneficiarii subvenției APIA pentru pășune sunt fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit prevederilor legislației în vigoare.

În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri

6

urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii plăților pot fi:

a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole și a unui tabel centralizator care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor și numărul de animale deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor;

b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața deținută în proprietate. Dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al formei asociative de proprietate o constituie copia titlului de proprietate al formei asociative sau a altor acte cu forță juridică, iar în lipsa acestor documente pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole și centralizatorul care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale deținute, precum și suprafețele repartizate membrilor de către forma asociativă și hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor.

Arendatorul, concedentul, locatorul și/sau comodantul nu beneficiază de plăți pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) și/sau împrumutat(e) spre folosință.

În cazul concesionării/ închirierii unei suprafețe de pajiști de către o asociație de crescători de animale, constituită în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii plăților pot fi:

a) membrii asociației care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al asociației o constituie copia de pe contractul de concesionare/închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului

7

nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune şi închiriere a suprafeţelor de pajişti aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor,  și centralizatorul pe care reprezentantul legal al asociaţiei îşi dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafaţă de către membrii asociaţiei, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare, numărul de animale și codul/codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al exploatațiilor;

b) asociația crescătorilor de animale care asigură încărcătura cu animale, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști o constituie copia contractului de concesiune/închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013 și a unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociație și, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare și codul/codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale, precum și hotărârea adunării generale a asociației privind utilizarea fondurilor;

c) asociația crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafața concesionată/închiriată, prin pășunat cu animalele înregistrate în exploatația asociației pe perioada pășunatului în tabere de vară conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/ autorizare sanitar-veterinară a unităților/centrelor de colectare/ exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști o constituie copia contractului de concesiune/închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013.

În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și al grupurilor de producători care desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de pajiște prin pășunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăților pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producători, în aceleași condiții ca ale asociației de crescători de animale.

8

9

ANUNȚUL MINISTRULUI OROS despre PLATA AJUTOARELOR NAȚIONALE TRANZITORII! Agroinfo, 28 februarie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Declarații de presă ale ministrului agriculturii, Adrian Oros, făcute vineri, 26 februarie 2021, după dezbaterea şi avizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 din Comisiile de Buget și Finanțe ale Senatului și Camerei Deputaților. Cât mai au de așteptat fermierii, crescătorii de animale ajutoarele naționale tranzitorii și ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură?

Chiar dacă fermierii, crescătorii de animale așteaptă cu nerăbdare plata ajutoarelor naționale tranzitorii în vegetal și zootehnie, plata ajutorului de stat la motorină, subvenții care depind de bugetul de stat 2021, șeful MADR susține că nu este nicio întârziere a plăților APIA. Aceste subvenții din agricultură au termen limită de plată 30 iunie 2021, conform regulamentelor europene.

Subvențiile se plătesc ca în fiecare an, este un calendar, fermierii știu exact. Să știți că fermierii știu exact când se plătesc în fiecare an. Este un calendar

10

în care-și depun cererile, pentru că sunt mai multe tipuri de subvenții, este plata unică, apoi este sprijinul cuplat, zootehnic, vegetal, ajutorul național tranzitoriu. Nu era nicio întârziere. Dimpotrivă, cu siguranță s-a plătit mult mai mult decât în alți ani și eu am prezentat la fiecare conferință de presă. Sunt plătiți 99,3%. Deadline-ul (termenul limită n.r.) pentru această plată unică este 31 iunie (30 iunie în regulamentele europene n.r.), a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Ajutoarele naționale tranzitorii, vegetal și zootehnie, pentru anul 2020 sunt achitate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din bugetul anului 2021. Proiectul Legii bugetului de stat 2021 a fost avizat favorabil de comisiile parlamentare buget-finanțe. Atenție! Asta nu înseamnă că banii pentru plata ANT, ajutor de stat la motorină, etc. sunt transferați în contul APIA și APIA poate începe plata. Legea bugetului de stat 2021 trebuie supusă dezbaterii și votului în plenul Parlamentului.

Senatul şi Camera Deputaţilor se vor reuni luni, 1 martie 2021, de la ora 16,00, în şedinţă comună pentru dezbateri în plen, urmând ca marţi să fie dat votul final la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021.

11

12

Sumele alocate pentru agricultură în 2021, votate în Comisia pentru Buget din Parlament!Roxana Dobre - 28 februarie 2021

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a trecut de Comisiilor parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci, vineri 26 februarie. Parlamentarii au avizat pozitiv sumele care vor fi cheltuite în 2021 de către ministerul de resort pentru subvenții, angajați, irigații dar și pentru recensământul agricole care se va desfășura în acest an. Senatorii şi deputaţii au avizat bugetul MADR cu 25 de voturi pentru şi 14 împotrivă și 3 abțineri.

”Bugetul agriculturii este de 26 miliarde de lei. Acesta înregistrează o creştere de 9,4% faţă de execuţia bugetară a anului precedent. Este structurat pe trei surse de finanţare: bugetul de stat – 25,921 miliarde de lei, sume care sunt asigurate din această sursă de finanţare şi vizează următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal ale instituţiilor finanţate integral de la bugetul de stat – 674 milioane de lei, bunuri şi servicii – 103,66 milioane de lei, subvenţii şi sume destinate acordării ajutoarelor de stat şi de minimis având susţinerea financiară de la bugetul de stat, circa 1,249 miliarde de lei. Vreau să subliniez aici că am alocat aproximativ 350 de milioane de lei pentru continuarea proiectelor de investiţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, cu o creştere cu aproximativ 17,8% faţă de realizările anul trecut”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Acesta a subliniat ulterior că banii sunt mai puţini decât execuţia anului trecut, dar şi anul trecut s-a pornit cu un buget mai mic şi apoi la fiecare rectificare Ministerul a reuşit să atragă bani ca să acopere toate nevoile.

”Acest lucru se va întâmpla cu siguranţă şi anul acesta. În schimb este o creştere cu aproape 10% pe banii care vin din fondurile europene, pentru că anul acesta demarăm programul de tranziţie 2021 – 2022, unde avem alocate 3,2 miliarde de euro doar pentru măsuri şi încă 3 miliarde de euro pentru

13

plăţi directe. Deci în următorii doi ani vor fi 6,2 miliarde de euro bani europeni pentru agricultură”, a mai spus ministrul.

Luni, începând cu ora 16,00, va avea loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, fiind programate dezbateri generale şi dezbateri pe anexe, iar marţi va fi dat votul final la proiectele legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.

SUBVENȚII APIA 2021: SCHEMA PENTRU MICII FERMIERI! Agroinfo, 27 februarie 2021 ORDONANȚA SUBVENȚIILOR APIA 2021-2022. Fermierii care beneficiază de la APIA schema simplificată pentru micii fermieri, în anii 2021 și 2022, și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aceștia sunt stabilite de Ordonanța de Urgență nr. 11 din 24 februarie 2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022 publicată în Monitorul Oficial, în vigoare.

Schema simplificată pentru micii fermieri

Articolul 27(1) Fermierii incluși în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafața declarată eligibilă și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație.

(2) Plata este supusă condițiilor prevăzute pentru schemele de plăți directe prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) și, după caz, la lit. d) și e), iar cuantumul plății este egal cu valoarea totală a acestor plăți directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.

(3) Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri se pot retrage în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.

(4) Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020, cuantumul plăților directe depășește 1.250 euro sunt notificați de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.

(5) Intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moștenire.

14

Articolul 28(1) Pe durata participării la schemă, micii fermieri:

a) sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu;b) nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate;

(2) În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcție de schema de plată și numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere, prevede OUG 11/2021.

AFIR si FINANTARI

Orban anunţă un nou program de finanţare pentru administraţiile localeA.P. Politică / 27 februarie, Ludovic Orban

Vechiul program PSD, privind finanţarea proiectelor locale (cunoscut sub denumirea PNDL - Programul Naţional de Dezvoltare Locală) va prinde viaţă şi în guvernarea liberalilor, a anunţat preşedintele PNL, Ludovic Orban, în cadrul unei intâlniri regionale politice desfăşurate la Focşani, pe tema Mecanismului de rezilienţa şi redresare precum şi în privinţa unor oportunităţi de finanţare, scrie g4media.

Orban a spus că încă nu s-a stabilit clar cum va arăta acest program, dar că vor exista dezbateri începând cu partea a adoua anului 2021, pentru a se stabili principiile de finanţare a proiectelor locale, astfel încât să nu existe "discriminare politică".

"Vom lansa un nou program de dezvoltare locală (...) Începand cu partea a doua a anului, vom avea dezbateri pentru a stabili ce urmează să finanţăm. O vom face în consutare cu autorităţile locale, vom stabili mecanisme, criterii, astfel încât să nu existe discriminare politică la finanţarea proiectelor, să aibă acces primăriile în funcţie de criteriile de prioritizare. Şi evident vom aloca o sumă importantă", a anunţat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

De asemenea, liderul liberal a mai spus că proiecte locale vor fi finanţate anul acesta şi prin Compania Naţională de Investiţii, fiind prevăzută în buget, în acest sens, suma de 1 miliard de lei.

"De asemenea, am prevăzut şi credite de angajamente care să permită lansarea de noi proeicte pe plan local. Şcoli, grădiniţe şi săli de sport s-au

15

cam făcut, de aceea am vrut să extindem puţin portofoliul de poriecte", a mai adăugat Orban.

El s-a arătat nemulţumit de modul în care funcţionează în prezent Compania Naţională de Investiţii (CNI), apreciind că structura în forma în care există îngreunează procedurile de licitaţii.

"Trebuie să găsim o modalitate ca procedurile de licitaţie să fie derulate mai repede de către CNI. Sunt mai multe variante la care ne gândim, fie să reorganizăm CNI în structuri regionale pentru proiectele mai mari, fie - dacă există procedură legală - să putem delega atribuţiile de achiziţie către autorităţi locale. Încă n-am ajuns la o decizie, dar cert este că există posibilitatea ca în anul în curs să finanţăm noi proiecte de dezvoltare locală", a spus Orban.

USTR: Solicitare suplimentare fonduri pentru tinerii fermieri la 200 milioane EUR   Diana Vasilescu , 27 februarie 2021

Solicitare suplimentare fonduri sub-măsura 6.1 pentru tinerii fermieri– sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și modificarea criteriilor de eligibilitate și selecție

”Nu intelegeți că fără tineri în agricultură, mâine nu veți mai avea ce mânca!” – GRANZ FISCHLER

Solicităm suplimentarea de fonduri alocate sub-măsurii 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri de la 100 mil euro la 200 mil euro.

Creșterea valorii unui proiect de la 40.000 euro la 60.000 euro și de la 50.000 – 70.000 euro.

Creșterea performanțelor economice alte exploatației prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 50% din valoarea primei tranșe de plată.

Demararea implenetării planului de afaceri să înceapă în termen de maximum 6 luni de la data semnării deciziei de finanțare.

Modificarea criteriilor de selecție și a punctajelor acordate pentru vacile de lapte, a păsărilor și reintroducerea criteriilor prioritare, cu priorizitarea următoarelor: vacile de lapte, legume (preferabil câmp și spații protejate) și păsările (rațe, găini, curci, curcani, struți).

La criteriile de departajare în cadrul punctajelor să fie considerată ca și prioritate de finanțare a solicitanților din Diaspora.

Acordarea de punctaje pentru solicintații înscriși în agricultura ecologică. Încadrarea în activitate prioritară a legumelor în spațiile protejate (sere, solarii, ciupercării) și acordarea de punctaj prioritar.

16

Realocarea de la alte submăsuri sume neconsumate și mărirea plafoanelor alocate aferent sub-măsurii 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri de la 100 mil euro la 200 mil euro:

Realocări:

29.900.000 sM 6.1 – Diaspora;

11.000.000 sM 4.2 – Sprijin pentru invetiții în abatoare de mică capacitate în zona montană; 

8.000.000   sM 1.1 – Standard de cost;

3.000.000   sM 1.2 – Consiliere;

Alte sume neconsumate;

Numărul tinerilor fermieri s-a redus de la 3,3 milioane în 2005 la 2,3 milioane în 2013. În perioada 2007-2020, Uniunea Europeană a alocat 9,6 miliarde de euro pentru tinerii fermieri cu scopul de a stimula reînnoirea generațiilor în agricultură. Curtea a constatat că, adesea, acest ajutor nu este definit în mod corespunzător, impactul și rezultatele scontate nefiind specificate.

În cazul pilonului 1 (plățile directe), ajutorul este furnizat sub o formă standardizată, care nu vine în întâmpinarea altor nevoi ale tinerilor fermieri în afară de cea a suplimentării veniturilor.

În ceea ce privește pilonul 2 (dezvoltarea rurală), ajutorul răspunde mai bine nevoilor tinerilor fermieri și determină acțiuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau inițiative privind economisirea apei ori a energiei); cu toate acestea, autoritățile de management nu au aplicat întotdeauna proceduri de selecție pentru a acorda prioritate celor mai bune proiecte.

Sinteză

I

Numărul total al fermierilor din UE-27 a scăzut rapid în ultimul deceniu, de la 14,5 milioane în 2005 la 10,7 milioane în 2013. Numărul tinerilor fermieri (cu vârsta sub 44 de ani) s-a redus de la 3,3 milioane în 2005 la 2,3 milioane în 2013. Numărul fermierilor a scăzut în toate grupele de vârstă, dar

17

procentul tinerilor fermieri din populația agricolă a rămas relativ stabil, la puțin peste 20 %. 

II

În perioada 2007-2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro sub formă de ajutor specific pentru tinerii fermieri, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea exploatațiilor agricole și de a stimula reînnoirea generațiilor în agricultură. Dacă este luată în calcul și cofinanțarea pusă la dispoziție de statele membre pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri prevăzută în cadrul pilonului 2, sprijinul public total se ridică la 18,3 miliarde de euro.

În perioada 2007-2013, aproape 200 000 de tineri fermieri au beneficiat de sprijinul acordat de UE pentru instalare. Peste 70 % din finanțarea din partea UE a fost acordată în cadrul măsurii prevăzute în pilonul 2 (FEADR) cu privire la instalarea tinerilor fermieri, iar restul de 30 % este furnizată, în perioada 2014-2020, prin intermediul plății directe către tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 (FEGA).

III

Concluzia de ansamblu este că sprijinul UE pentru tinerii fermieri se bazează pe o logică de intervenție nedefinită în mod adecvat, în care impactul și rezultatele așteptate nu sunt specificate. Acest sprijin ar trebui să fie mai bine direcționat pentru a încuraja o reînnoire eficace a generațiilor. Sa constatat însă că există diferențe semnificative între plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 și măsura pentru instalarea tinerilor fermieri prevăzută în pilonul 2.

IV

Referitor la măsura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2:

deși se bazează în general pe o vagă evaluare a nevoilor, obiectivele acestei măsuri sunt parțial specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp și reflectă obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor. Există o anumită coordonare eficace cu măsura de investiții din cadrul pilonului 2;

ajutorul este acordat sub o formă (o sumă forfetară sub rezerva îndeplinirii unui plan de afaceri și, în unele cazuri, subvenționarea dobânzii la contractarea unui împrumut) care vizează în mod mai direct nevoile tinerilor fermieri legate de accesul la terenuri, la capital și la cunoștințe.

18

Cuantumul ajutorului este în general corelat cu nevoile și este ajustat pentru a încuraja acțiuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau inițiative privind economisirea apei ori a energiei);

ajutorul este direcționat către fermierii mai calificați, care se angajează să pună în aplicare un plan de afaceri de natură să îi ajute să dezvolte exploatații viabile și care sunt adesea încurajați, prin intermediul procesului de selecție a proiectelor, să se instaleze în zone defavorizate.

Criteriile de selecție au fost introduse târziu în cursul perioadei 2007-2013, pragurile minime erau fie prea reduse, fie nu existau, iar bugetul pe șapte ani alocat măsurii a fost epuizat în unele state membre pentru a finanța aproape toate cererile depuse la începutul perioadei de programare, făcând astfel imposibilă acordarea de sprijin pentru tinerii fermieri care s-au instalat mai târziu în cursul perioadei;

în principal deoarece indicatorii stabiliți de sistemul comun de monitorizare erau de slabă calitate, Curtea a identificat puține elemente care să arate că măsurile UE au facilitat instalarea tinerilor fermieri și au contribuit la îmbunătățirea reînnoirii generațiilor și a viabilității exploatațiilor care au beneficiat de sprijin.

Nevoile tinerilor fermieri au fost identificate la nivel general 

Potrivit studiilor realizate și pe baza discuțiilor purtate cu autoritățile de management auditate și cu tineri fermieri, obstacolele care împiedică tinerii să devină fermieri pot fi clasificate în diferite categorii, în funcție de problema cu care se confruntă aceștia:

accesul la terenuri: aproximativ 60 % din tinerii fermieri au raportat probleme la cumpărarea sau închirierea de terenuri (arendă, comodat, etc). Mai multe studii arată că dificultățile sunt legate de prețul ridicat al terenurilor și de reticența fermierilor mai în vârstă de a se pensiona;

accesul la capital: aproximativ 35 % din tinerii fermieri au raportat probleme legate de accesarea subvențiilor și a creditelor. Potrivit studiilor și pe baza discuțiilor purtate cu tineri fermieri, problema se explică mai degrabă prin complexitatea și durata procedurilor de obținere a ajutorului public decât prin nivelul insuficient al subvențiilor;

accesul la cunoștințe: aproximativ 20 % din tinerii fermieri au raportat probleme legate de accesul la cunoștințe. În 2010, doar 14 % din fermierii cu vârsta sub 35 de ani beneficiaseră de o formare completă în domeniul agriculturii;

19

accesul la un venit suficient și stabil: tineri fermieri au indicat o astfel de nevoie, deși, nu există date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermieri (cu vârsta sub 40 de ani) ori date care să arate că veniturile obținute în primii ani de activitate agricolă sunt, în general, insuficiente sau instabile ori că această problemă se accentuează în anii următori;

accesul la servicii și infrastructuri de bază în zonele rurale, care să fie echivalente cu cele puse la dispoziția tinerilor care nu locuiesc în mediul rural, cum ar fi: internet în bandă largă, creșe, școli, transport și servicii poștale, servicii de sănătate și servicii de înlocuire.

Lipsă parțială de corelare între nevoi și forma sprijinului

Pilonul 1

În lipsa unei evaluări a nevoilor, nu este clar ce alte nevoi specifice, în afară de suplimentarea veniturilor, sunt abordate prin intermediul plății pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1. În plus, în ceea ce privește veniturile, nu sa putut stabili dacă nevoia unui venit mai mare și mai stabil, care în mod normal ar trebui să fie vizată direct prin această plată, a fost într-adevăr acoperită.

Nu sunt date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermierilor sau date care să arate dacă veniturile obținute de această categorie în primii ani de activitate agricolă sunt în general insuficiente sau instabile ori dacă această problemă se accentuează în anii următori. În ceea ce privește celelalte nevoi:

nevoia de a se îmbunătăți accesul la terenuri nu este abordată în mod direct prin această plată, ea fiind destinată exclusiv tinerilor fermieri care dispun deja de terenuri;

nevoia de a se îmbunătăți accesul la capital nu este deloc evidentă, întrucât nu se știe dacă beneficiarii acestei plăți dispun sau nu de suficient capital pentru a gestiona o exploatație viabilă și/sau de un acces suficient la credite pentru a finanța investiții care ar putea crește viabilitatea exploatațiilor lor;

nevoia unui acces mai bun la cunoștințe nu este abordată în mod specific prin această plată, care, în majoritatea statelor membre, este acordată fără a fi nevoie ca beneficiarul să prezinte un nivel minim de formare în domeniul agricol.

Pilonul 2

20

În cadrul măsurii pentru instalarea tinerilor fermieri prevăzute de pilonul 2, ajutorul poate fi acordat sub forma unei sume forfetare (sub rezerva îndeplinirii planului de afaceri prezentat), sub forma subvențiilor la dobândă sau printr-o combinație a acestor două tipuri de sprijin. Prin urmare, acest ajutor abordează într-un mod mai direct nevoile specifice ale tinerilor fermieri, în special prin faptul că:

nevoia de a se îmbunătăți accesul la terenuri este parțial abordată, întrucât fermierii pot utiliza suma forfetară pentru a cumpăra terenuri sau pentru a finanța credite destinate achiziției de terenuri;

nevoia unui mai bun acces la capital este abordată la nivel general, întrucât fermierii pot folosi sprijinul pentru a realiza investiții care ar putea crește viabilitatea exploatațiilor lor și, în anumite cazuri, pentru a obține un credit subvenționat;

nevoia unui acces mai bun la cunoștințe este abordată la nivel general prin această măsură, întrucât beneficiarii trebuie să posede sau să dobândească un nivel minim de formare agricolă;

nevoia de venituri suficiente și mai stabile este abordată în mod indirect, prin sprijinirea acțiunilor și a investițiilor de natură să contribuie la dezvoltarea unor exploatații viabile.

Coordonare insuficientă între măsurile de la nivelul UE și măsurile naționale de sprijin pentru tinerii fermieri .

Prin comparație în patru state membre UE există o coordonare limitată între măsurile de sprijin naționale și cele de la nivelul UE. Mai precis:

în Franța, există o gamă largă de ajutoare naționale în favoarea tinerilor fermieri, cum ar fi avantaje fiscale, scutiri de la plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale, accesul prioritar la achiziționarea de terenuri agricole și ajutorul pentru cursuri de formare. Există de asemenea centre de informare cu rolul de a prezenta beneficiarilor potențiali diferitele ajutoare existente.

Au fost create, de asemenea, organisme de coordonare care urmăresc să asigure complementaritatea dintre diferitele ajutoare, dar nu există niciun mecanisM specific de coordonare între măsurile naționale și cele de la nivelul UE;

în Italia, există o anumită coordonare a sferei intervențiilor cu măsura națională care permite tinerilor fermieri să beneficieze de subvenții la rata dobânzii pentru achiziționarea de terenuri (chestiune abordată doar parțial de către UE) și au fost create mecanisMe care să împiedice cumularea acestui ajutor cu măsura UE pentru instalare din

21

cadrul pilonului 2; de asemenea, sunt prevăzute avantaje fiscale pentru care nu există însă mecanisMe de coordonare cu măsurile UE;

în Polonia, sunt disponibile credite în condiții favorabile, dar nu există mecanisMe de coordonare cu măsurile UE;

în Spania, se pot acorda credite în condiții favorabile și sunt prevăzute avantaje fiscale care au un impact direct asupra veniturilor tinerilor fermieri, la fel ca plata din cadrul pilonului 1 destinată acestora. Cu toate acestea, nu există niciun mecanisM de coordonare între aceste ajutoare, care pot fi cumulate.

Față de aspectele prezentate consideră că se impune majorare a sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri sM 6.1 respectiv de la 40.000 euro la 60.000 euro (pentru exploatatiile cuprinse intre 12.000/29.999 SO) și de la 50.000 la 70,000 de euro (pentru exploatatiile  cuprinse intre 30.000/49.999 SO) și/sau acordarea unor ajutoare naționale în favoarea tinerilor fermieri, cum ar fi avantaje fiscale, scutiri de la plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale, accesul prioritar la achiziționarea de terenuri agricole și ajutorul pentru cursuri de formare, ținând cont și de :

– Gradul mare de imbătrânire a fermierilor (statistică, analiza SWOT regasită chiar in PNDR);

– Politica la nivel european de inținerire în agricultură – schimbul de generații în agricultură;

– Programul de guvernare al coaliției pe domeniul agricultură, postat pe pagina web MADR – pag. 121

Luând în considerare creșterea sumei forfetare la 100 mil euro, acest lucru ducând implicit la creșterea pe beneficiar și a numărului de beneficiari, făcând atractivă măsura 6.1.

În urma analizei alocarilor din perioada anterioară se constată:

– Alocare publică sM 6.1 inclusiv (ITI) – 476.754.112 euro – 6 sesiuni depunere proiecte:

– anul 2015 – alocare de 111.209.889 euro, din care 33.362.967 euro pentru zona montană;

– anul 2016 – alocare de 161.000.000 euro, din care 33.000.000 euro pentru zona montană;

22

– anul 2017 – alocare de 180.000.000 euro, din care 34.000.000 euro pentru zona montană și 10.000.000 euro pentru ITI Delta Dunării;

– anul 2018 – alocare de 11.000.000 euro;

Anul 2019 – fără fonduri alocate;

– anul 2020 – alocare de 43.022.207 euro.

Menționăm ca aferent anului 2020 au fost un nr. considerabil de proiecte eligibile fără finantare cu un punctaj de 90% și acești potențiali beneficiari pe langă descurajarea de care au parte nu vor mai indeplini condițiile de conformitate.

Anul 2020 din care 20.000.000 euro pentru Diaspora – dosare neeligibile:

– anul 2021 se defășoară în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021 o sesiune de depunere proiecte pentru Diaspora cu o alocare de 30.000.000 euro.

Menționăm că la momentul analizei în platforma a fost încarcate 2 dosare în valoare totală de 80,000 euro.

– Total, licitat în perioada 2015-2021, de 526.232.096 euro.

Depuse: 15.121 proiecte cu o valoare publică de 621.660.000 euro. 

Selectate: 10.811 proiecte cu o valoare publică de 443.710.000 euro.

Contractate: 10.633 proiecte cu o valoare publica 436.350.000 euro.

Analizând situația de mai sus, se constată un real interes în rândul tinerilor în dezvoltarea satului romanesc, în contextul pandemic actual se constată o migrare a familiilor în mediul rural, cu precare din domeniul IT, cu viziune și care, cu siguranță vor aduce un aport și o nouă viziune Satului romanesc de mâine!

Pentru a veni în sprijinul tinerilor avem nevoie de un capital de minim 150 milioane de euro național + Diaspora.

Așa cum am menționat numărul de tineri instalați  prin comparație cu numărul prognozat a se atinge prin PNDR 2014-2020 este semnificativ mai mic, nefiind atractiv pentru tineri să își facă o afacere în agricultură prin lipsa de predictibilitate, ori, acest aspect a dus la exodul tinerilor de la sate către urban sau diaspora .

23

Totodată este știut faptul că au existat sincope în derularea programului de instalare a tinerilor, care au condus la anularea șansei unor tineri de a începe o afacere în agricultură. Aceste aspecte, în special legate de sincope ar atenua, poate, argumentul privind discriminarea între beneficiarii actuali, care au în derulare planuri de afacere, și viitorii beneficiari.

Totodată trebuie avut în vedere și creșterea prețurilor ca urmare a pandemiei, față de perioada anterioară (cum reiese din statistici sau analize publicate sau chiar din politica UE referitor la Programul de Redresare și Reziliență).

În ceea e privește sursa de finanțare considerăm că este necesar, un singur buget prin consolidarea bugetelor alocate pentru M 6.1 (intern și diaspora) printr-un criteriu de departajare în cadrul procesului de selectie, punând în valoare solicitările din diaspora.

De asemenea, este necesar a fi propus un nou ghid consolidat, punctaje distincte în favoarea  tineriilor din diaspora, care să fie singurul diferențiator între tinerii solicitanți.

Dacă suma rezultată prin consolidarea bugetului nu acoperă necesarul pentru atingerea țintei (evident folosind la calcul cuantumul solicitat), soluția este amendarea alocărilor între măsuri, ținând cont de gradul de absorbție, ori se pot aloca sume de la măsuri la care gradul de absorbție este mai mic decât s-a preconizat. 

Dacă realocările între bugetele măsurilor nu sunt suficiente, propunem reducerea bugetului alocat pentru măsura 4.1 Investiții. 

Solictăm modificarea planurilor de afaceri ale solicitanților sM 6.1 în vederea majorării procentului de la 20 % la 50 % reprezintând mărirea investițiilor realizate. Cu alte cuvinte, dotarea tehnico – materială nu este decât în mică măsură afectată, ori, investind 30 – 50 % în sprijinirea instalării tinerilor, investim în viitor.

În acest context considerăm că se impune  majorare a sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri sM 6.1 și/sau acordarea unor ajutoare naționale.

Pentru îmbunătăţirea managementului, la creşterea competitivităţii sectorului agricol şi o susţinere a procesului  de modernizare, precum şi conformitatea cu cerinţele de protecţie a mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și siguranţa la locul de muncă.

Solicităm evidențierea urmatoarelor criterii

24

Condiții de eligibilitate solicitate:

Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici;

Solicitantul deţine o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 şi 50.000 S.O. (valoare producţie standard);

Solicitantul prezintă un plan de afaceri;  Solicitantul deține competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind

cel puțin una dintre următoarele condiții: o studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie

agrară;o cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la

programe de  instruire

Solicităm să nu se acorde posibilitatea de a fi considerat ca și obiectiv suplimentar urmarea unui curs în domeniu și acordarea de punctaj  pentru înregistrarea în agricultura ecologică – Documente relevante de înregistrare în sistemul de agricultură ecologică la data depunerii proiectului  şi  angajament să respecte ansamblul dispoziţiilor naţionale şi comunitare privind metoda de producţie ecologică, procesarea, comercializarea, depozitarea şi etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Acordarea de punctaj de min. 50% pentru investițiile realizate.

Eliminarea punctajului acordat pentru înscrierea în forma asociativă întrucat nu este un număr consistent de cooperative (fiind competitive foarte puține dintre ele), dar un tânăr fermier, însuși prin definiția lui va deveni eficient peste 3 ani, nu aduce un plus valoare unei cooperative la depunerea unui proiect și va putea să îşi sporească gradul de orientare spre parteneriate la finalul celor 3 ani de implementare.

Din analizele pe care le am solicitat cooperativelor și grupurilor de producători funcționali la nivel național am constata că acestea nu iși doresc să lucreze cu un tânăr la început de drum fără experiență și ar dori o colaborare cu aceștia după o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani de la instalare când aceștia își pot demonstra maturitatea profesională și economică.

Acordarea de punctaj de 10% pentru cheltuieli eligibile – marcă inregistrată, înregistrare OSIM, produs montan, etc.

Solicităm păstrarea domeniului prioritar – horticultultură (legume, legume în câmp și spații protejate, pomicultura, viticultură,  cultivarea cartofului, floricultură, plante ornamentale și medicinale,  cu  mențiunea păstrării de un procent de maxim 25% din valoarea SO per exploatație pentru flori și plante ornamentale.

25

Acordarea  punctajului de 10% pentru caracterul inovativ (drone, gps, sisteme de irigații, ferme verticale, senzori, sisteme de digitalizare, softuri, etc).

Acordarea de punctaj de minim 15% pentru solictanții care optează pentru procesarea  produselor din producția proprie.

Alte angajamente 

Înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, solicitantul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 25 % din valoarea primei tranșe de plată (cerința va fi verificată în momentul finalizării implementării planului de afaceri.

Păstrarea sectorului  prioritar legume în camp și spații protejate – deoarece România se află într-un mare deficit în aceasta sfera, 60% din legumele consumate în România sunt din import, nu mai există programul tomată, legumele în camp pot fi compromise din cauza schimbărilor climatice.

Definirea și încurajarea planului de rotație a culturilor ca și obiectiv suplimentar de stabilite în planul de afaceri. 

Ca și domenii prioritare pe lângă sectorul horticol dorim introducerea ca și anumite sectoare din zootehnie să fie prioritizate și anume – Vacă de carne, creșterea păsărilor în sistem deschis și semideschis (rațe, gâște, curcani, găini outoare și de carne, bibilici, struț).

Principiile de selecție vor asigura dezvoltarea echilibrată a agriculturii din România, ponderea criteriilor de selecție realizându-se în funcție de evoluția programului și nivelul de dezvoltare al sectoarelor prioritare identificate în strategia programului.

Reiterăm rugămintea pentru a veni în sprijinul instalării tinerilor fermieri avem nevoie de suplimentarea bugetului alocat acestei submăsuri de minim 150 milioane de euro național + Diaspora.

În sensul solicitării noastre de suplimentare a bugetului sM 6.1 am identificat urmatoarele resurse financiare din PNDR. 

Identificarea resurselor necesare 

Alocare 100.000.000 sM 6.1

Realocări

29.900.000 sM 6.1 – Diaspora;

26

11.000.000 sM 4.2 – Sprijin pentru invetiții în abatoare de mică capacitate în zona montană;

8.000.000   sM 1.1 – Standard de cost;

3.000.000   sM 1.2 – Consiliere;

Alte sume neconsumate;

Fundamentăm solicitarea de comasare a sumelor acordate sM 6.1 diaspora cu național prin cumularea sumelor neconsumate, respectiv 100.000 mil national + sumele neconsumate în Diaspora. Din ianuarie până la data de 24.02.2021 nu a fost interes în vederea accesării fondurilor.

Din sM 4.2 –  Sector investiții în abatoare cu capacitate mică din zona montană din total 12 mil euro valoare proiecte depuse până la această dată este de 899 mii euro.

sM 1.1 – Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare – standardul de cost este suspendat de 1.6 ani din cauza disfuncționalităților, sincopelor în timpul derulării acesteia, rezultă peste 8 mil euro neconsumați.

sM 1.2 – ”Sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare” din total raport selecție 1/2018 suma alocată 12.813.333 – valoare proiecte selectate 240.000 euro (4 proiecte).

sM 1.2 – ”Sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare” din total raport selecție 3/2018 – nu au fost contractate proiectele selectate.

Pentru o mai bună accesare și implementare a planurilor de afaceri în cadrul sM 6.1 mai aducem urmatoarele propuneri consistente:

1. Elaborarea planului de afaceri de către firmele de consultanță – acestea trebuie să fie acreditate și  să respecte legislația specific națională și europeană în vigoare prin verificarea acestora la instituțiile abilitate.

2. Includerea în planului de afaceri a eligibilității sumelor aferente întocmirii cererii de finanțare sinonim sM 4.1, 4.1 A, 6.2, 6.4 etc.

3. În cazul necheltuirii sumelor alocate în perioada de tranziție 2021-2022 pe alte submăsuri în urma centralizării și încheierii sesiunilor de depunere ale acestora de către AM PNDR solicităm express realocarea sumelor rămase către sM 6.1 instalarea tinerilor fermieri. Cerem acest lucru având în vedere și perioada scurtă de cheltuire a bugetului de tranziție plus Euro 2021-2022. 

27

4. Prezentarea cât mai rapidă a Ghidului Solicitantului în forma consultativă și finalizarea fișelor submăsurilor prin prezentarea unui  calendar estimativ de lansare a măsurilor.

5. Pentru o dimensionare cât mai exactă a exploatațiilor deținute de fermieri care doresc să acceseze fondurile europene, vă rugăm să ne precizați dacă valoarea SO/animal/cultură, etc va rămâne același sau dacă vor suporta modificări, iar dacă acest lucru se va întampla vă rugăm sa ne comunicați de urgență acest aspect deoarece campania de depunere a cererilor la APIA se desfășoară în intervalul de 1 Martie – 15 Mai 2021.

Mai solicităm câteva precizări privind sM 4.1 și în același timp venim cu propuneri și precizări din partea dumneavoastră pentru anumite aspect legate de sM 4.1:

1.a Ce întelegeți prin maturitatea solicitantului în sensul vechimii în desfășurarea activității și vechimea intrepriderii (vechime în desfășurarea activității solicitantului) sau vechimea în domeniul în care activează; Se consideră vechimea si maturitatea solicitantului abia după îndeplinirea criteriului de minim 50% + 1 din total SO din domeniul aferent domeniului de activitate desfășurat anterior?

2.b Posibilitate ridicării plafonului de finanțare de până la 90% doar pentru tinerii fermieri conform Regulamentului CE.

3.c Solicităm că la depunerea proiectelui sM 4.1 avizele și acordurile să fie cerute după aprobarea proiectului.

4.d Solicităm de asemenea ca și pentru sM 6.3 sprijin pentru fermele mici criteriul de punctare privind apartenența la o formă asocativă să fie eliminate.

Membri ”Uniunea Salvăm Țăranul Român” :

Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură (afiliat CSDR) ‐ Tudor Dorobanțu, Președinte

Federația Națională a Lucrătorilor (afiliat BNS) ‐ Horațiu Raicu, Președinte

Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt ‐ Ion Păunel, Președinte

Asociația Legum‐Ro‐Fruct Sud‐Vest Oltenia ‐ Gogu Lucian, secretar General

28

Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt ‐ Popa Simona, Președinte

Asociația Producătorilor de legume ECOLEG – Fedorov Eusehnie

Asociația Națională a Tinerilor Producători de Legume și Alte Produse Zeotehnice Matca – Ciocan Florinel, Președinte

Asociația de Producători de Flori Muntenia – Călin Ion, Președinte

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură

Floricultură, Plante Aromatice Buzău ‐ Costel Vânătoru

Cooperativa Agricolă Lunca Someșul Mic Anca Marcu, Director Executiv

Cooperativa Agricolă Legume de Vidra Lăcătuș Victor, Director Executiv

Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat ‐ Claudiu Breazu , Președinte

Cooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița ‐ Valentin Cristea, Președinte

Cooperativa Agricolă Jilavele ‐ Roxana Roșculeț, Președinte

Organizatie de producători TOMATE COM, Mircea Bujor, Președinte

Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale

Scutiri de la plata impozitului pe terenuri. Cine le poate obtine? februarie 28, 2021

Toti fermierii care sunt organizati in cooperative sau in orice alta forma asociativa pot solicita, la fel ca in anii precedenti, scutirea de la plata impozitului pe terenuri. In continuare puteti gasi toate conditiile ce trebuie indeplinite pentru obtinerea acestei scutiri, dar si documentele ce trebuie trimise catre autoritati.

Conditii pentru  obtinerea scutirii de impozit pe teren

1. nu se datoreaza impozit pe profit de catre contribuabilii, cooperative agricole, care au inregistrat la data de 31 decembrie a anului precedent, o cifra de afaceri anuala neta de pana la 10.000.000 euro pe o perioada de 5 ani, de la inceperea desfasurarii activitatii in cazul

29

celor nou-infiintate si pentru o perioada de 5 ani pentru cele deja infiintate.

2. pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit se verifica:

a). incadrarea in vectorul fiscal a Cooperativei agricole pentru a fi inregistrata ca platitoare de impozit pe profit.

b). incadrarea in plafonul de scutire, de 10.000.000 euro calculat pe baza cursului de schimb valutar BNR la incheierea exercitiului financiar valabil pentru anul anterior, pentru care se calculeaza cifra de afaceri

Cum pot membrii cooperatori sa beneficieze de scutiri de impozit

Criteriile si modalitatile potrivit carora membrii cooperatori si cooperativele agricole beneficiaza de scutirile de plata impozitului pe cladiri sunt:

1. nu se datoreaza impozit pentru terenurile cu destinatie agricola detinute si utilizate de catre contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din productia valorificata in anul fiscal anterior celui pentru care se acorda scutirea, prin/catre cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

2. nu se datoreaza impozit pentru terenurile detinute si utilizate de catre contribuabilii, cooperative agricole, care sunt utilizate pentru prestari servicii catre membrii cooperatori, potrivit Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 4

3. terenurile cu destinatie agricola la care se face referire la punctele 1 si 2 sunt acele categorii de terenuri aflate in inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate in patrimoniul de afectatiune al persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale definite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016;

4. in cazul terenurilor aflate in coproprietate, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinute de membrul cooperator care respecta conditia de valorificare prin cooperativa;

5. in cazul terenurilor aflate in coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul prestarii de servicii catre membrii cooperatori se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinut de cooperativa agricola;

30

6. categoriile de terenuri utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori sunt urmatoarele:

a) terenuri cu destinatie agricola, si anume: (i) terenurile agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, plantele ornamentale, pajistile permanente, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea pe care se obtin produse agricole; (ii) terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice; (iii) terenuri ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;

b) orice alte terenuri utilizate, exclusiv pentru activitati agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori.

Documente ce trebuie trimise pentru obtinerea scutirii de impozit pe teren

Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe terenuri, contribuabilii, membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe terenuri si documentele justificative mentionate mai jos, din care sa rezulte ca au comercializat minimum 50% din productia agricola valorificata prin/catre cooperativa agricola, respectiv:

a) adeverinta eliberata de catre cooperativa agricola care sa ateste calitatea de membru, cantitatile vandute de catre contribuabilul, membru cooperator, prin/catre cooperativa agricola in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, precum si inventarul bunurilor declarate de membru si care fac obiectul scutirilor; 5

b) declaratia pe propria raspundere intocmita de contribuabilul, membru cooperator, din care sa reiasa: totalul cantitatilor de produse agricole comercializate in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, cantitatile valorificate de acesta prin/catre cooperativa agricola in cadrul aceleiasi perioade si lista bunurilor cu destinatie agricola care fac obiectul scutirilor.

ALTELE

31

32

Își pierd locul de muncă funcționarii de la Agricultură? Ministrul anunță ”restructurări” Autor: Ionuț Fîntînă , 28 februarie 2021 Unii funcționari din instituțiile aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au zilele numărate, a dat de înțeles ministrul agriculturii, Adrian Oros. Întrebat de Ovidiu Ghinea, în emisiunea ”Agricultura la Raport”, dacă are de gând să mai reducă din aparatul administrativ de la Agricultură, șeful instituției a precizat că numărul de funcționari din cadrul MADR este cam mare, ținând cont de faptul că sectorul agricol românesc este în totalitate privat.

”Cu siguranță va trebui să facem o restructurare.

33

În general, aparatul de stat nu a fost restructurat de mult. Probabil vor fi departamente unde este necesar să fie oameni în plus și probabil vor fi departamente unde este necesar să se reducă numărul, sau unele compartimente să dispară, pentru că atribuțiile lor sunt de mult preluate de alte instituții din subordinea Ministerului, dar au rămas”, a precizat Adrian Oros pentru AGRO TV.

Potrivit șefului MADR, Ministerul Agriculturii are în prezent în subordine aproximativ 14.600 de funcționari, un număr ”prea mare”.

”După ce finalizăm bugetul și avem aprobare pentru PNRR și știm că primi și de acolo sume importante, trebuie să ne ocupăm și de partea de reorganizare a Ministerului, astfel încât să funcționeze cât mai bine și în folosul fermierilor care lucrează corect în primul rând. Am spus și anul trecut: suntem o administrație agricolă cam măricică. Ținând cont de faptul că toată agricultura din România este privată, 14.600 de oameni care lucrează la stat să gestioneze o agricultură privată cred că oricine consideră că este o cifră prea mare. Atunci, cu siguranță vom face restructurări”, a mai subliniat Oros.

De altfel, ministrul a vorbit și despre Camerele Agricole, proiect pe care încă îl susține, deși legea a fost declarată neconstituțională și întoarsă în parlament. Oros speră ca amendamentele necesare să fie făcute cât mai repede, iar noua lege să treacă în regim de urgență prin Parlament, astfel încât să ajungă la promulgare și apoi în vigoare cât mai repede. Astfel, multe dintre atribuțiile funcționarilor de la DAJ-uri vor fi preluate de Camerele Agricole.

”O bună parte din atribuțiile Direcțiilor Agricole Județene vor fi preluate de aceste camere, mai puțin partea de inspecții, pentru că atribuțiile acestea trebuie să rămână la stat. În timp, vor prelua și alte atribuții, consultanță și multe altele”, a explicat Adrian Oros.

LAPAR, despre decizia ministrului Oros de a nu vota suplimentarea bugetului MADR: „In agricultura, ce poti face azi, maine nu mai poti!” februarie 27, 2021

34

Decizia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, care a ales sa voteze impotriva suplimentarii bugetului MADR, cu o suma care ar fi putut fi folosita pentru acordarea despagubirilor pentru seceta catre fermieri, a produs ample nemultumiri in randul fermierilor si a asociatiilor agricole, care se declara dezamagiti de alegerea sefului MADR, de a da tocmai votul care invalideaza amendamentul.

In cele ce urmeaza va redam punctul de vedere LAPAR, transmis catre Stiri Agricole:

„Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, a primit cu dezamagire rezultatul votului politic din Parlamentul Romaniei, dar in mod deosebit votul exprimat de catre domnul senator Adrian OROS, in calitate de Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, impotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea despagubirilor pentru culturile de primavara afectate in anul 2020 de seceta pedologica fara precedent in ultimii 50 de ani.

Astfel, nu rezultatul votului este dezamagitor, ci faptul ca tocmai reprezentantul ministerului in favoarea caruia se solicita suplimentarea bugetului a ales sa voteze impotriva.

Ii salutam pe aceasta cale pe politicenii PSD si AUR care au votat amendamentul, dar si pe politicienii PNL, care, in fata unui vot politic, au inteles sa se abtina de la un vot impotriva, din respect fata de satul romanesc si fata de cele aproximativ 90.000 de exploatatii agricole ale caror culturi de primavara au fost compromise anul trecut de efectul catastrofic al secetei!

Citeste aici: De ce a ales ministrul Agriculturii sa voteze impotriva amendamentului care putea asigura suma necesara acordarii despagubirilor pentru seceta

35

Astazi, ne intrebam retoric, dar cu multa amaraciune, daca AGRICULTURA ROMANIEI (mai) intereseaza Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru ca promisiunile asumate public si apoi retrase, din partea conducerii ministerului, scad increderea partenerilor, fie ei si de dialog social.

Dorim sa punem in vedere oamenilor politici care ieri au votat impotriva amendamentului, ca rezultatul votului politic din Parlament a transmis in randul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferenta fata de nevoile unui sector economic strategic, de interes national.

LAPAR a militat alaturi de colegii din Alianta pentru Agricultura si Cooperare pentru dialog si identificarea unor solutii practice, care pot asigura sustenabilitatea si rezilienta acestui sector economic; dar, acolo unde promisiunile se transforma in minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor!

LAPAR va continua alaturi de partenerii din Alianta pentru Agricultura si Cooperare sa-si indeplineasca rolul de partener de dialog, inclusiv la intanirile de saptamana viitoare cu ministrul agriculturii, ministrul finantelor publice si Premier – intalniri anuntate in spatiul public chiar de catre domnul ministru Adrian OROS, pentru a prezenta si sustine solutii care sa permita fermierilor si firmelor din sectorul agricol, sa-si reia ciclul de productie!

Dorim sa precizam ca pozitia LAPAR nu face nota discordanta cu celelalte organizatii membre, dar o decizie asumata sub umbrela Aliantei se face prin unanimitate si nu prin majoritate de voturi.

Pana la o decizie comuna alaturi de colegii din Alianta, nu putem, ca reprezentanti ai fermierilor, cu care chiar domnul ministru sustine ca se consulta, sa ramanem indifenti in fata ”balbelor” repetate si care au creat haos in sector si au alimentat neincrederea in factorul decident si au provocat premisele unui ”blat” intre liderii organizatiilor profesionale si ministru. Si aici dorim sa amintim:

Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol;

SCZ la bovine pentru 2021, cu sau fara plafonare; Proiectul de act normativ privind limitarea cresterii porcilor in

gospodariile taranesti pentru autoconsum; Proiectul de OUG privind declararea starii de calamitate de catre

Comitetele judetene pentru situatii de urgenta pentru fenomenul de seceta pedologica;

36

Proiectul de OUG privind suspendarea platii ratelor scadente aferente imprumuturilor, acordate fermierilor afectati de fenomenul meteorologic de seceta pedologica, in anul 2020

Proiectul de buget MADR privind alocarea sumei necesare acordarii despagubirilor pentru culturile de primavara afectate de seceta in 2020, in proiectul de buget de stat pentru 2021, respectiv bugetul MADR;

Declaratia de presa prin care MADR anunta ca a notificat Comisia Europeana privind acordarea si plata acestor ajutoare de stat, in caz de seceta – 11.11.2020.

Avem dubii privind alocarea de sume pentru constituirea depozitelor regionale;

Intarzierea privind emiterea normelor metodologice privind Legea vanzarii terenurilor din extravilan;

Fermierii isi doresc fermitate in mesaje, urmate de actiuni concrete de asumare a deciziilor luate prin acte normative. Fermierii asta asteapta: actiuni concrete in baza carora sa-si poata intocmi un plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu si chiar lung.

Din respect pentru membrii nostri fermieri care, desi au parcurs un an agricol deosebit, ne-au sustinut in demersurile pentru cautarea unor solutii prin dialog si negociere, consideram ca actuala conducere a ministerului nu mai prezinta incredere.

In concluzie, LAPAR ramane un partener de DIALOG in relatia cu autoritatile pentru a identifica solutii la problemele sectorului si nu doar pentru a figura ca invitat la dezbateri,  pe agenda ministerului.

Agricultura reprezinta un sector strategic pentru Romania din toate punctele de vedere, nu doar sub aspect social sau economic. Aceste despagubiri, acordate la timp, pot asigura Siguranta Alimentara dar si incetinirea gradului de indatorare a tarii, pentru motivele pe care LAPAR alaturi de colegii din Alianta, le-am prezentat public.”

FERMIERII ROMÂNI: DAȚI-VĂ DEMISIA DE ONOARE! Agroinfo 27 februarie 2021

COMUNICAT. Fermierii români sunt dezamăgiți de votul dat de ministrul agriculturii, Adrian Oros, împotriva suplimentării bugetului MADR astfel încât să le fie plătite despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de secetă. Fermierii spun că a fost un vot împotriva satului românesc, că promisiunile s-au transformat în minciuni și cer

37

demisia de onoare. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, LAPAR, a transmis un comunicat pentru AGROINFO.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, a primit cu dezamăgire rezultatul votului politic din Parlamentul României, dar în mod deosebit votul exprimat de către domnul senator Adrian Oros, în calitate de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 de ani.

Astfel, nu rezultatul votului este dezamagitor, ci faptul că tocmai reprezentantul ministerului în favoarea căruia se solicita suplimentarea bugetului a ales să voteze împotrivă.

Îi salutăm pe această cale pe politicenii PSD și AUR care au votat amendamentul, dar și pe politicienii PNL, care, în fața unui vot politic, au înțeles să se abțină de la un vot împotrivă, din respect față de satul românesc și față de cele aproximativ 90.000 de exploatații agricole ale căror culturi de primăvară au fost compromise anul trecut de efectul catastrofic al secetei! Astăzi, ne întrebăm retoric, dar cu multă amărăciune, dacă AGRICULTURA ROMÂNIEI (mai) interesează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru că promisiunile asumate public și apoi retrase, din partea conducerii ministerului, scad încrederea partenerilor, fie ei și de dialog social.

Dorim să punem în vedere oamenilor politici care ieri au votat împotriva amendamentului, că rezultatul votului politic din Parlament a transmis în rândul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferență față de nevoile unui sector economic strategic, de interes național.

LAPAR a militat alături de colegii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru dialog și identificarea unor soluții practice, care pot asigura sustenabilitatea și reziliența acestui sector economic; dar, acolo unde promisiunile se transformă în minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor!

LAPAR va continua alături de partenerii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare să-și îndeplinească rolul de partener de dialog, inclusiv la întânirile de săptămâna viitoare cu ministrul agriculturii, ministrul finanțelor publice și Premier – întâlniri anunțate în spațiul public chiar de către domnul ministru Adrian OROS, pentru a prezenta și susține soluții care să permită fermierilor și firmelor din sectorul agricol, să-și reia ciclul de producție!

38

Dorim să precizăm că poziția LAPAR nu face notă discordantă cu celelalte organizații membre, dar o decizie asumată sub umbrela Alianței se face prin unanimitate și nu prin majoritate de voturi.

Până la o decizie comună alături de colegii din Alianță, nu putem, ca reprezentanți ai fermierilor, cu care chiar domnul ministru sustine că se consultă, să rămânem indifenți în fața ”bâlbelor” repetate și care au creat haos în sector și au alimentat neîncrederea în factorul decident si au provocat premisele unui ”blat” între liderii organizațiilor profesionale și ministru. Și aici dorim să amintim:Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol; SCZ la bovine pentru 2021, cu sau fără plafonare;Proiectul de act normativ privind limitarea creșterii porcilor în gospodăriile țărănești pentru autoconsum;Proiectul de OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică;Proiectul de OUG privind suspendarea plății ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor afectați de fenomenul meteorologic de secetă pedologică, în anul 2020Proiectul de buget MADR privind alocarea sumei necesare acordării despăgubirilor pentru culturile de primăvara afectate de secetă în 2020, în proiectul de buget de stat pentru 2021, respectiv bugetul MADR;Declaratia de presa prin care MADR anunta ca a notificat Comisia Europeană privind acordarea și plata acestor ajutoare de stat, în caz de secetă – 11.11.2020.Avem dubii privind alocarea de sume pentru constituirea depozitelor regionale;Întârzierea privind emiterea normelor metodologice privind Legea vânzării terenurilor din extravilan;

Fermierii își doresc fermitate în mesaje, urmate de acțiuni concrete de asumare a deciziilor luate prin acte normative. Fermierii asta așteaptă: acțiuni concrete în baza cărora să-și poată întocmi un plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu și chiar lung.Din respect pentru membrii noștri fermieri care, deși au parcurs un an agricol deosebit, ne-au susținut în demersurile pentru căutarea unor soluții prin dialog și negociere, considerăm că actuala conducere a ministerului nu mai prezintă încredere. În concluzie, LAPAR rămâne un partener de DIALOG în relația cu autoritățile pentru a identifica soluții la problemele sectorului și nu doar pentru a figura ca invitat la dezbateri,  pe agenda ministerului.

39

Agricultura reprezintă un sector strategic pentru România din toate punctele de vedere, nu doar sub aspect social sau economic. Aceste despăgubiri, acordate la timp, pot asigura Siguranța Alimentară dar și încetinirea gradului de îndatorare a țării, pentru motivele pe care LAPAR alături de colegii din Alianță, le-am prezentat public.

Comunicat LAPAR

Oficial roman, despre importanta ca fermierii sa fie platiti corespunzator pentru a putea dezvolta practici agricole ecologice februarie 28, 2021

Intr-o interventie in cadrul reuniunii Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, europarlamentarul roman, Daniel Buda, a discutat despre necesitatea ca fermierii sa fie platiti in mod corespunzator, astfel incat sa poata dezvolta practici ecologice si durabile si sa poata rezista pe piata.

„Aprecieri pentru munca foarte buna depusa de raportori. Obiectivele noastre in materie de mediu sunt stabilite in Pactul Ecologic European si Strategia Farm to Fork. Trebuie insa sa avem in vedere unele realitati din teren incontestabile atunci cand ne asumam atingerea anumitor obiective. Astazi, veniturile fermierilor sunt la jumatate comparativ cu veniturile din alte sectoare economice. In acelasi timp, fermierii se confrunta cu produsele din afara UE care nu respecta aceleasi standarde de calitate, ceea ce inseamna o concurenta profund neloiala.

Pe de alta parte, avem o degradare a biodiversitatii si date care ne arata ca peste jumatate din populatia adulta este supraponderala. In mod paradoxal, 33 de milioane de europeni nu-si permit o masa de calitate nici macar o data la doua zile.

In acest context, ambitiile pe care le are Comisia Europeana in materie climatica trebuie sa aiba in vedere faptul ca sectorul agricol este un partener solid in aceasta directie si nicidecum nu este un factor care sa determine schimbari climatice. Fermierii trebuie insa sa fie platiti pentru devoltarea unor practici ecologice si durabile astfel incat acestia sa poata rezista pe piata. Mai mult, trebuie sa ne asiguram ca si consumatorii isi permit sa cumpere aceste produse ecologice. Nu putem sa dam fermierilor sarcini suplimentare fara ca ei sa fie platiti corespunzator! A face acest lucru, ar insemna sa-i condamnam la faliment. In acelasi timp, consumatorii ar deveni dependenti de produsele importate din afara UE care, asa cum am spus, sunt mult sub standardele europene!”

40

CRESCĂTORII DE ANIMALE O DUC DIN RĂU ÎN MAI RĂU! PĂCĂLIȚI DE MINISTRUL OROS! Agroinfo 28 februarie 2021

SUBVENȚII APIA PENTRU OIERI! În privința ANTZ (ajutor național tranzitoriu) la bovine cât și în privința S.C.Z. (sprijin cuplat) la ovine, promisiuni mari, care ne-au făcut să regretăm faptul că „dreptatea” va fi aplicată în România deabia din anul 2021. Din păcate însă s-a dovedit că speranțele noastre au fost deșarte și că domnul ministru Oros doar ne-a păcălit, scrie, într-un mesaj trimis pentru AGROINFO, Vasile Turculeț, Asociația Județeană a Crescătorilor Montani de Ovine, Bistrița-Năsăud.

Obiceiul unora de a acuza greaua moștenire a devenit o regulă, de parcă cineva s-ar aștepta ca un guvern aflat la conducerea țării să moștenească ceea ce acel guvern propovăduiește.

Uzând de acest obicei ministrul Adrian Oros a declarat ori de câte ori a avut prilejul că nedreptățile referitoare la acordarea formelor de sprijin financiar crescătorilor de animale din România până în 2019 vor fi eliminate.

În felul acesta în iarna anului 2019-2020 am fost copleșiți de speranțe, ca pe parcursul anului 2020 să constatăm că „la sfârșit de exercițiu financiar 2014-2020 nu se mai poate face nimic”.

Ceva asemănător ne-a „vândut” domnul ministru Adrian Oros și în iarna 2020-2021 atât în privința ANTZ la bovine cât și în privința S.C.Z. la ovine; promisiuni mari, care ne-au făcut să regretăm faptul că „dreptatea” va fi aplicată în România deabia din anul 2021.Din păcate însă s-a dovedit că speranțele noastre au fost deșarte și că domnul ministru Oros doar ne-a păcălit.

Concret este de neînțeles cum se face ca proiectul de Ordin al Ministrului Agriculturii postat pe site-ul M.A.D.R. în data de 19 februarie 2021 a fost retras după doar patru zile, pe motiv că au fost prea multe nemulțumiri din partea crescătorilor de animale.Păi nemulțumiri sunt și din partea pensionarilor și din partea părinților cu copii beneficiari de alocații, nemulțumiți sunt și cei din Ministerul Sănătății și așa mai departe fără ca hotărârile actualului guvern să poată fi clintite.

Oare sensibilitatea domnului ministru Oros la nemulțumirile crescătorilor de animale nu ascunde ceva în spate? Deoarece un ordin de ministru care conține imperfecțiuni se poate corecta, fiindcă respectivul ordin este supus analizei publice și nici într-un caz să fie înlocuit ceva rău cu ceva și mai rău.

41

A.J.C.M.O.„Dealu Negru” BN a trimis la M.A.D.R. prin poșta electronică în dimineața zilei de 25 februarie 2021 o propunere (care și aceasta poate fi corectată) prin care S.C.Z.-ul la ovine/caprine se poate acorda atât fermelor de producție cât și acelora care fac selecție și ameliorare de rasă la modul serios.

Astfel, în fermele de producție se poate acorda S.C.Z. pe bază de performanță de producție, iar fermele care realizează selecția și ameliorarea de rasă la ovine pot beneficia de adeverința asemănătoare cu cele din anii trecuți.

Dar, nici într-un caz nici în celălalt nu se mai vorbește despre berbeci cu certificate de origine și nici despre raportul de 1/35 care a supărat atât de tare pe unii dintre cei implicați în acest demers, iar atribuirea S.C.Z. nu se face preferențial ci pe bază de documente.

Turculeț Vasile

Stiripesurse.ro: Oros refuză să publice lista consilierilor personali Roxana Dobre - 28 februarie 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ține la ”secret” numele consilierilor personali, cei care îl ajută să ia deciziile pentru soarta fermierilor. Dorel Secară este singurul nume cunoscut fermierilor, chiar dacă nu apare pe site-ul MADR, datorită aparițiilor publice. În rest șeful de la agricultură nu și-a publicat lista consilierilor personali.

Potrivit www.stiripesurse.ro, mulți dintre consilierii premierului sau au miniștrilor nu sunt remunerați, dar pot exista probleme de integritate, asta dacă un consilier al unui ministru, de exemplu, are afaceri în domeniul respectiv. Pe cale de consecință, toți consilierii trebuie să își depună declarații de interese, pentru a fi clar în ce zonă se situează. Pe lista publicată de www.stiripesurse.ro, se află și numele ministrului agricultturii, Adrian Oros, care nu a făcută publică identitatea celor care îl consiliează în problemele agriculturii.

42

Singurele date disponibile pe site-ul MADR sunt cele cu numele din conducerea instituției:

Potrivit sursei citate, până acum, doar ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și-a publicat lista celor 22 de consilieri personali.

Iată lista miniștrilor care au refuzat să își facă publică lista consilierilor personali:

Florin Cîțu – premier

Dan Barna – vicepremier

Hunor Kelemen – vicepremier

Adrian Oros – ministrul Agriculturii

Alexandru Nazare – ministrul Finantelor

Lucian Bode ministrul – Afacerilor Interne

Bogdan Aurescu ministrul – Afacerilor Externe

Stelian Ion – ministrul Justiției

Nicolae Ciucă – ministrul Apărării Naționale

Claudiu Năsui – ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Virgil Popescu – ministrul Energiei

Cătălin Drulă – ministrul Transporturilor

Barna Tanczos – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației

Cristian Ghinea – ministrul investițiilor și proiectelor europene

Raluca Turcan – ministrul Muncii si Protectiei Sociale

Sorin Cîmpeanu – ministrul Educației

Ciprian-Sergiu Teteman – ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Carol-Eduard Novak – ministrul Tineretului și Sportului.

43

INTERNE

Asociația Agricolă Lanul Mare: ”Domnule ministru Adrian Oros, veniți să vă predăm ferma gratuit!” agrointeligenta.ro - 27 februarie 2021

La capătul puterilor, un fermier român îl cheamă pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, să îi preia ferma în mod gratuit. Rămas fără speranță după respingerea amendamentului pentru plata despăgubirilor de secetă, chiar prin votul-diferență al senatorului-ministru Oros, agricultorul din județul Vaslui îi cere polticianului demisia.

Iată, integral, mesajul pe care l-am primit pe adresa redactia@agrointel.ro din partea fermierului vasluian:

”Vă rugăm din suflet să publicați acest anunt. Asociația Agricolă Lanul Mare îl invită pe Ministrul Agriculturii să preia ferma noastră în mod gratuit. Suntem la capătul puterilor pentru că seceta ne-a afectat foarte grav și pierderile sunt de 100%, efectiv nu mai avem soluții de salvare. Am discutat cu foarte mulți fermieri și cel mai probabil că anul aceste vor rămâne doar cu acele terenuri semănate din toamnă, restul terenului va rămâne în repaus. Am sperat până în ultimul minut că se vor aloca banii necesari calamităților, dar în momentul când am vazut că dânsul a votat împotriva propriului buget, propriului minister, este clar că dânsul este din alt film. Domnule ministru, veniți să vă predau societatea gratuit! Totodată vă solicit DEMISIA DE ONOARE, nu este posibil să fie în fruntea ministerului un om cu două fețe. Am declarațiile dumneavoastră salvate la care mă uitam ca la icoană și în care am crezut. Ceea ce ați făcut dumneavoastră este incalificabil, este ca și un cuțit înfipt în spate. Domnule OROS – DEMISIA!”.

Vă reamintim că joi, 25 februarie, amendamentul depus în Parlament la Legea bugetului pe 2021 a fost respins în comisiile de specialitate cu 21 de voturi împotrivă, 21 de voturi pentru și 4 abțineri. Unul dintre voturile de respingere a venit de la ministrul Adrian Oros, senator PNL, iar două abțineri au venit de la fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, deputat PNL, și de la fostul secretar de stat George Scarlat, în prezent senator PNL. Fostul secretar de stat în MADR și fost președinte al Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru, astăzi deputat PNL, a votat împotriva plății despăgubirilor.

Votul final pe Legea bugetului de stat pe 2021 va fi dat marți, 2 martie de plenul reunit al celor două Camere din Parlament.

44

Trebuie crescătorii de ovine români să renunțe la rasa Țurcană? Ionuț Fîntînă 28 februarie 2021

Numărul de ovine din țara noastră a înregistrat o scădere drastică în ultimii ani. În acest context, nu ne rămâne decât să ne întrebăm ce trebuie făcut ca să avem un oierit cu care să ne putem mândri.

Pe marginea acestui subiect, Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu un cunoscut crescător de ovine din România și președinte al federației ROMOVIS, Nicu Cioranu. În opinia acestuia, ținând cont de lipsa forței de muncă din sectorul

45

agricol, dar și de limitările de producție la rasa Țurcană, crescătorii trebuie să înțeleagă nevoia de a trece la alte rase, sau măcar să hibrideze. 

https://youtu.be/1vTu3RokIZo

REȚEA DE ABATOARE pentru REDUCEREA TRANSPORTULUI DE ANIMALE VII! Agroinfo, 27 februarie 2021

BUNĂSTAREA ANIMALELOR. Dezvoltarea unei rețele consolidate de abatoare ar contribui decisiv la reducerea transportului de animale vii, mai ales în interiorul UE! Este convins europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlamentul European.

În cadrul Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Maria do Céu Antunes, Ministrul Agriculturii, privind prioritățile Președinției portugheze în domeniul bunăstării animalelor în timpul transportului. În intervenția pe care am avut-o în calitate de coordonator din partea Grupului PPE, am atras atenția asupra nevoii intensificării mecanismelor pe care instituțiile europene le au la dispoziție pentru a asigura implementarea corespunzătoare a Regulamentului 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului. De asemenea, am subliniat necesitatea creării unor rețele de abatoare bine dezvoltate astfel încât să fie consolidat lanțul scurt de aprovizionare, dar și pentru a fi redus transportul de animale vii, mai ales în interiorul UE.

Iată intervenția pe care am avut-o:Mulțumesc, doamna ministru pentru expunerea realizată. Aș dori să vă adresez câteva întrebări pornind și de la audierea foarte importantă pe care am avut-o în această dimineață cu privire la transportul animalelor vii. Pe de-o parte, această audiere a reliefat faptul că foarte multe state membre nu aplică corespunzător Regulamentul 1/2005 în materia asigurării bunăstării pe durata transportului animalelor. Care sunt mecanismele de care dispune Președinția Consiliului și pe care le puteți utiliza pentru a ne asigura că acest Regulament este corect implementat în statele membre? Din păcate, degeaba există la nivel european o legislație foarte bună dacă nu este implementată corespunzător în statele membre.

46

Pe de altă parte, știți doamnă ministru că există un comerț de animale vii în afara UE. Sub acest aspect, vă întreb care sunt mecanismele pe care dumneavoastră le aveți în vedere pentru a ne asigura că normele privind bunăstarea sunt respectate și la destinație? Noi garantăm bunăstarea animalelor în interiorul UE, însă suntem preocupați ca aceste norme să fie îndeplinite și în afara UE, la locul de destinație.

O ultimă chestiune pe care aș dori să o aduc în atenția dumneavoastră este lipsa abatoarelor la nivelul UE. Germania, un stat foarte bine dezvoltat, a fost dat ca exemplu la audierea din această dimineață, semnalându-se că deține doar câteva zeci de abatoare pe întreg teritoriu. Desigur, acest fapt creează dificultăți majore în a asigura un flux constant de sacrificare a animalelor. Credeți că este posibil să stimulăm statele membre să-și dezvolte această rețea de abatorizare în cadrul noii Politici Agricole Europene bugetate din exercițiul financiar 2021-2027? Dacă am reuși să facem acest lucru, cu siguranță transportul de animale vii, mai ales în interiorul UE ar fi foarte mult redus și am putea astfel să ne orientăm pe transportul de carcase.

Maria do Céu Antunes, Ministrul Agriculturii din Portugalia, a transmis următorul mesaj: „Punerea în aplicare a legislației și efectuarea de controale țin de răspunderea statelor membre, dar și a Comisiei. Există lacune a implementării legislației. În 2016, Comisia a conchis într-un raport că neimplementarea legislației UE reprezintă una dintre marile probleme care afectează bunăstarea animalelor. S-a creat o platformă în acest sens, mai ales pentru promovarea schimbului de opinii, facilitând partajarea de bune practici și experiențe. Referitor la transportul de animale vii și a carcaselor, există un studiu în desfășurare, iar statele membre vor evalua sugestiile Consiliului în ce privește modificările la Regulament.

Bunăstarea animalelor este o chestiune extrem de importantă pentru UE, deci și pentru președinția portugheză. În ultimii ani, diferite instituții europene au fost foarte active în acest domeniu. Bunăstarea animalelor este parte integrantă dintr-o agricultură și alimentație durabilă. Odată ce a intrat în vigoare Regulamentul 1/2005, a avut loc o îmbunătățire clară a condițiilor de transport al animalelor. Legislația este exigentă, dar totuși acest Regulament ar trebui revizuit. Transportul maritim merită să fie acum abordat diferit, asta în lumina problemelor deja semnalate.  Nu pot să nu menționez ceea ce am făcut începând din decembrie 2020. Atunci, Consiliul a trimis o cerere Comisiei de a aborda un label, o etichetă, în care să fie precizate că produsele sunt realizate respectând cele mai înalte standarde de bunăstare. Consumatorii așteptau acest lucru. Președinția portugheză a continuat acest demers. Criza actuală înseamnă foarte multe provocări.” A anunțat eurodeputatul român pe pagina sa Facebook.

47

Demisia președintelui Federației Crescătorilor de Bovine din România Revista Fermierului Sâmbătă, 27 Februarie 2021 Claudiu Frânc a demisionat din funcția de președinte al Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), ca urmare a nemulțumirii majorității reprezentanților asociațiilor membre ale federației în legătură cu faptul că a semnat, împotriva intereselor, voinței și mandatului acordat de FCBR, un document, care a fost înaintat ministrului agriculturii, sub sigla ProAgro, prin care se susținea eliminarea plafonului maxim de 250 de capete de vaci de lapte prevăzut de art. 75 din Ordinul 619/2015.

FCBR a menționat expres, în comunicatul pe care Adunarea Generală, întrunită pe 26 februarie 2021, la Șăulia, în județul Mureș, l-a dat publicității, și prin care anunța demisia președintelui Cladiu Frânc, faptul că „semnarea acelui document s-a făcut prin nesocotirea voinței asociațiilor membre ale FCBR, reprezentând exprimarea poziției pur personale a domnului Frânc. Federația Crescătorilor de Bovine din România nu a susținut vreodată ideea eliminării plafonului maxim de 250 de capete bovine, deoarece această măsură ar fi fost de natură să aducă grave prejudicii financiare fermierilor mici si mijlocii din România.”

Până la organizarea, în viitorul apropiat, a unei Adunări Generale a FCBR, în cadrul căreia va fi ales un nou președinte, înterimatul va fi asigurat de domnul Iacob Boca, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine din județul Mureș.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Localnicii , o inițiativă menită să susțină noua generație de antreprenori și să încurajeze consumul de produse locale • 27 Februarie 2021

#Localnicii – campania de susținere a antreprenorilor locali inițiată de Kané Group cu sprijinul CEC Bank, în decembrie 2020 – a presupus transformarea unui restaurant de fine dining într-o platformă gândită

48

să aducă împreună micii antreprenori și să încurajeze comunitatea să achiziționeze produse locale de la afaceri locale.

Care este obiectivul campaniei Localnicii și ce gen de producatori locali targetati?Răzvan Crișan, Co-fondator Kané Group: Obiectivul principal al inițiativei Localnicii este să identificăm produse locale create de antreprenori apăruți în ultimii ani, care au la bază ingrediente de foarte bună calitate, produse ce sunt bine gândite și din punct de vedere al identității de brand și packaging, dar și al filozofiei de business. Credem mult în antreprenorii care sunt responsabili și care au grijă de comunitatea din care fac parte și, tocmai din acest motiv, căutăm să îi cunoaștem cât mai bine pe cei pe care-i alegem sa facă parte din proiect.

Foto: Bogdan Neacșu

Bogdan Neacșu, director general CEC Bank: La CEC Bank, lucrăm în prezent cu peste 120.000 de clienți persoane juridice, iar marea majoritatea sunt afaceri locale, IMM-uri. Cred că este mai puțin relevant domeniul: că este în agricultură, că este producător de dulcețuri sau un restaurant. Ce căutăm și la ce ne uităm este să fie un business sustenabil și să aibă o planificare corectă. Noi oferim soluții chiar și pentru startup-uri, putem să găsim variante în zona de fonduri europene și cofinanțare

49

Ce v-a convins să vă alăturați proiectului #LocalniciiBogdan Neacșu, director general CEC Bank: Între proiectul #Localnicii și strategia CEC Bank există sinergii importante. CEC Bank este una dintre puținele bănci cu capital autohton, iar strategia noastră este să devenim banca de casă a antreprenorilor locali și din acest motiv am fost atrași de proiectul #Localnicii. Există foarte multe business-uri de succes dezvoltate de antreprenori locali – multe dintre ele în domeniul HoReCa, un domeniu puternic afectat din cauza pandemiei. Suntem printre singurele bănci care ne-am asumat un sprijin susținut pentru acest sector și continuăm să o facem, acum și prin intermediul proiectului #Localnicii.

Trebuie să recunosc că unul dintre lucrurile care m-au impresionat în perioada pandemiei este mobilizarea mediului de afaceri și eforturile pe care le-au făcut pentru a-și ține business-urile în viață. Sectoare întregi – cum este cel al restaurantelor – au avut activitatea închisă sau redusă drastic. Și nu am văzut manageri și antreprenori care să vină și să lase cheile pe masă, toți fac eforturi pentru a-și menține business-urile în viață.

Cum vedeti profilul clientului unui astfel de produs cum e Cutia cu Localnici?Răzvan Crișan, Co-fondator Kané Group: Cutia cu Localnici este gândită ca un produs premium, o colecție de produse locale de calitate care să devină opțiunea principală pentru a face un cadou inspirat în anumite momente speciale, fie că este vorba de Crăciun, Paște sau zile speciale. Clienții noștri sunt cei care apreciază calitatea și valoarea și care cred, asemenea nouă, că în România există produse de foarte bună calitate, la nivelul oricărui produs din afară.

Bogdan Neacșu, director general CEC Bank: Trebuie să recunosc că sunt și eu unul dintre clienții Cutiei cu Localnici și, la rândul meu, am oferit cadou aceste cutii. Cred că produsele promovate prin intermediul Cutiei cu Localnici se adresează oricărui profil de client. Sunt produse de calitate, rețete inedite, la care poate nu te-ai fi gândit – cum ar fi ciocolata cu pălincă. Fiecare cutie este o surpriză în materie de gusturi și ingrediente și, poate cel mai important, este o surpriză să descoperi atâția producători locali și tineri creativi, sub același capac.

Când am oferit la rândul meu Cutia cu Localnici, cei mai mulți s-au gândit fie la produse românești tradiționale, fie la meșteșugul producătorilor locali. Se așteptau spre exemplu ca în cutia din decembrie să găsească un cozonac. Ei bine, sigur nu este despre asta. Dar este despre gusturi intense care dau dependență și te provoacă să vrei sa descoperi și alți #localnici. Și este mai

50

ales despre recunostință și solidaritate față de producătorii locali, generațiile tinere care se avântă într-o lume a business-ului, deloc ușoară.

Foto: Răzvan Crișan

Care sunt rezultatele acestei proiect până acum? Răzvan Crișan, Co-fondator Kané Group: În primele 2 luni de când a început proiectul, am reușit să vindem peste 10.000 produse de la producători locali și asta ne-a bucurat foarte mult căci este clar că pe măsură ce proiectul nostru va evolua vor crește și vânzările generate.Mai mult, serialul nostru Localnicii a generat aproape 150.000 views până acum, ceea ce ne reconfirmă faptul că există un interes foarte mare pentru acest segment de piață.

Ce vă propuneți pentru 2021 si pentru proiectul #Localnicii?Răzvan Crișan, Co-fondator Kané Group: Obiectivul nostru este să continuăm să poziționăm produsele locale ca ceva de foarte bună calitate, o opțiune ideală pentru un cadou sofisticat. Vrem să facem din Cutia cu Localnicii un produs premium care să devină optiunea numărul 1 atunci când te gândești ce cadou să faci. În jurul acestei cutii planul nostru este să dezvoltăm o întreagă infrastructură prin care să generăm vânzări pentru producători locali de calitate superioară.

Bogdan Neacșu, director general CEC Bank (foto): Am intrat în proiectul #Localnicii pe termen lung pentru că ne dorim să susținem economia locală și producătorii locali. Împreună cu echipa Kané avem planuri ambițioase pentru acest an, inclusiv în atragerea și susținerea unor producători locali aflați la început de drum. Dar, mai multe detalii nu voi da din casă în acest moment. Cert este că ne dorim ca acest proiect să crească și, odată cu el, și producătorii și antreprenorii locali.

În același timp ne uităm și cum le putem face viața mai ușoară antreprenorilor și IMM-urilor în ceea ce privește accesarea serviciilor bancare. Urmează să lansăm în acest an produse pentru anreprenori și IMM-uri care pot fi accesate 100% online, de oriunde și fără niciun drum la bancă.

Un mesaj pentru industria ospitalitățiiBogdan Neacșu, director general CEC Bank: Este de departe, cea mai mare

51

criză cu care s-a confruntat industria oapitalității și lipsa predictibilităţii în contextul pandemic nu a făcut decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care aveau responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte în derulare sau investiţii. Acest sector este o sursă de inspirație pentru noi toți. Pentru că a rezistat, pentru că s-a adaptat și s-a reinventat, pentru curaj și pentru ambiție.

Răzvan Crișan, Co-fondator Kané Group: Ospitalitatea ca domeniu, deși a suferit foarte mult, nu va dispărea de pe fața pământului. E clar că, odată cu diminuarea consecințelor și efectelor negative ale pandemiei, oamenii își vor dori mai mult ca niciodată să interacționeze și să iasă în locuri care le sunt dragi. Cred sincer că acei operatori care au concepte de calitate și gândite în jurul unor echipe foarte pasionate vor avea cel mai mult de câștigat.

Care este strategia CEC Bank in privinta industriei horeca?Bogdan Neacșu, director general CEC Bank: Principiul după care ne ghidăm la CEC Bank, este că trebuie să fim alături de clienții noștri la bine și la greu. Anul trecut, în cele mai dificile momente, am încercat să găsim soluții pentru toți clienții noștri, inclusiv pentru domeniile cele mai grav afectate și nu ne-am oprit nicio zi din a finanța industria HoReCa.

Pot nominaliza multe business-uri din această industrie care s-au dezvoltat cu succes înainte de pandemie și care au perspective de revenire în V după reluarea activității. Este o industrie cu un impact economic semnificativ: circa 5% din PIB și circa 400.000 de salariați și care trebuie sprijinită pentru a-și reveni.

A fost numit un nou președinte la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Cine este acesta • 27 Februarie 2021 • Redacția

Eduard Cozminschi a fost înlocuit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor de Claudiu Daniel Dolot, prin decizie a premierului Florin Cîţu, relatează news.ro.

În Monitorul Oficial nr. 197 a fost publicată decizia premierului Florin Cîţu privind eliberarea din funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor a lui Eduard Cozminschi.

Dolot a lucrat mulți ani în administrație, dar și în mediul bancar, conducând diferite surcusale județene de bănci importante din România. În prezent, este director BCR, sucursala Caraș-Severin, scrie expressdebanat.ro.

52

Claudiu Dolot provine din vechea gardă a PDL Caraș Severin.

UNIUNEA EUROPEANA

EU hydrogen policy: Hydrogen as an energy carrier for a climate- neutral economy 19-02-2021

Hydrogen is expected to play a key role in a future climate-neutral economy, enabling emission-free transport, heating and industrial processes as well as inter-seasonal energy storage.

Clean hydrogen produced with renewable electricity is a zero-emission energy carrier, but is not yet as cost-competitive as hydrogen produced from natural gas. A number of studies show that an EU energy system having a significant proportion of hydrogen and renewable gases would be more cost-effective than one relying on extensive electrification. Research and industrial innovation in hydrogen applications is an EU priority and receives substantial EU funding through the research framework programmes. Hydrogen projects are managed by the Fuel Cells and Hydrogen Joint Undertaking (FCH JU), a public-private partnership supported by the European Commission.

The EU hydrogen strategy, adopted in July 2020, aims to accelerate the development of clean hydrogen. The European Clean Hydrogen Alliance, established at the same time, is a forum bringing together industry, public authorities and civil society, to coordinate investment. Almost all EU Member States recognise the important role of hydrogen in their national energy and climate plans for the 2021-2030 period. About half have explicit hydrogen-related objectives, focussed primarily on transport and industry. In the European Parliament, the Committee on Industry, Research and Energy (ITRE) is preparing an own-initiative report on the EU Hydrogen strategy. The Council adopted conclusions on the EU hydrogen market in December 2020, with a focus on renewable hydrogen for decarbonisation, recovery and competitiveness.

FERME CARE VOR DISPĂREA!Agroinfo 28 februarie 2021

53

COMUNICAT. 5 milioane de hectare de terenuri agricole vor fi abandonate până în 2030, iar 30% din terenurile agricole (56 milioane hectare) se află în risc de abandon, la nivelul Uniunii Europene. România este printre statele cele mai afectate de acest fenomen, anunță europarlamentarul Carmen Avram (S&D), membră în Comisia AGRI, Parlamentul European, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Potrivit studiului, comandat de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European (AGRI) și prezentat miercuri, 24 februarie, principalii factori care conduc la abandonul terenurilor agricole sunt, toți, prezenți în România: accesul dificil la piață și creditare, lipsa irigațiilor, contextul economic și social, depopularea spațiului rural, acapararea terenurilor pentru scopuri speculative și extinderea zonelor urbane.

„Acest studiu îngrijorător vine cam târziu, pentru că datele lui contrazic, pe alocuri, actualele planuri pentru viitorul agriculturii. Cum ar fi, de exemplu, recomandarea de a atrage oameni noi în sector, pentru a preveni abandonul. Însă structura noii Politici Agricole Comune permite destul de greu accesul unor oameni din afara sectorului, chiar dacă lor, în principiu, li se oferă ajutor financiar. Sau faptul că un teren neirigat este motiv de abandon, în timp ce Comisia tocmai a decis să nu mai finanțeze dezvoltarea sistemelor de irigații și știu asta pentru că țara mea, România, este într-o situație complicată. 

Ca să nu mai vorbim despre paragraful care menționează plafonarea subvențiilor la 100.000 de euro, care, aflăm din studiu, nu ar garanta automat o distribuție mai echitabilă a fondurilor. Și atunci aș vrea să întreb, dacă din punct de vedere metodologic, există posibilitatea de a obține informații și dacă da, ce informații ar avea nevoie realizatorii studiului ca să afle de la statele membre ce bază de date și ce criterii vă lipsesc pentru a reuși să identificăm provocările și oportunitățile acestui fenomen al abandonului, în fiecare stat membru și nu doar în cele 4 alese ca studiu de caz. Pentru că eu cred că ar trebui să revenim asupra acestui subiect, să dezvoltăm acest studiu, să avem o versiune completă a lui. Acest fenomen trebuie tratat cu foarte multă seriozitate, în continuare, în strategia pentru zonele rurale ”, a subliniat eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia AGRI.

Europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă asupra impactului negativ pe care îl va avea reducerea suprafețelor de teren care vor fi utilizate în agricultură și importanța politicilor europene și naționale care să conducă la reducerea abandonului terenurilor agricole.

54

Intervenția eurodeputatei Carmen Avram, în Comisia AGRI, este disponibilă la acest link: https://youtu.be/TeH_AhIvSDI

Studiul comandat de Comisia AGRI este disponibil la acest link: https://tinyurl.com/23d4mcvs

Noua strategie UE privind adaptarea la schimbările climatice, 27 februarie 2021, Autor: Diana Vasilescu

Agricultorii și cooperativele agricole consideră binevenită publicarea unei noi strategii privind adaptarea la schimbările climatice. Cinci elemente ne-au atras atenția în cadrul comunicării publicate astăzi de Comisia Europeană.

Sprijinim obiectivul strategiei de a elabora mecanisme de certificare pentru eliminarea dioxidului de carbon, pentru a duce mai departe inițiativa de sechestrare a carbonului în solurile agricole anunțată în Pactul Verde European. Copa și Cogeca consideră că elaborarea unei piețe de carbon pentru un sistem de credite pentru carbon este soluția viabilă pe termen lung pentru a asigura pilonii durabilității de mediu și economic și de adaptare la schimbările climatice.

55

Unul dintre pilonii cheie pentru adaptarea la schimbările climatice în agricultură este creșterea rezilienței culturilor, iar noile tehnici de ameliorare oferă o varietate de soluții. Copa și Cogeca sprijină obiectivele strategiei de a crea un mediu legislativ pentru sămânța de plante și materialul săditor adaptat la schimbările climatice.

Deficitul de apă este un rezultat grav generat de schimbărie climatice în mai multe regiuni din Europa și creează provocări tot mai mari pentru producătorii de hrană. Tehnologiile agriculturii de precizie sunt un element cheie pentru o utilizare ameliorată și personalizată a resurselor de apă în producția de hrană. Instrumentele potrivite și crearea unui mediu financiar pentru agricultura de precizie, prin Politica agricolă comună și alte politici, au un rol vital în sprijinirea tranziției spre o producție mai durabilă de hrană adaptată la schimbările climatice actuale.

Pe lângă agricultură, silvicultura joacă un rol cheie în rândul soluțiilor bazate pe natură: adaptarea va aduce rezultate în sinergie cu alte măsuri din sectorul forestier, reflectate în viitoarea Strategia forestieră a UE.

Soluțiile rapide de adaptare din sectoarele bazate pe natură sunt necesare, bazate pe cercetări solide în inovare și sprijinite de programul Orizont Europa. Copa și Cogeca consideră binevenit în special accentul pus în Strategie pe cooperarea internațională, pe construirea pornind de la angajamentele luate în Acordul de la Paris pentru a combate încălzirea globală fără a compromite securitatea alimentară.Agricultorii și cooperativele agricole consideră binevenită publicarea unei noi strategii

56

privind adaptarea la schimbările climatice. Cinci elemente ne-au atras atenția în cadrul comunicării publicate astăzi de Comisia Europeană.

Sprijinim obiectivul strategiei de a elabora mecanisme de certificare pentru eliminarea dioxidului de carbon, pentru a duce mai departe inițiativa de sechestrare a carbonului în solurile agricole anunțată în Pactul Verde European. Copa și Cogeca consideră că elaborarea unei piețe de carbon pentru un sistem de credite pentru carbon este soluția viabilă pe termen lung pentru a asigura pilonii durabilității de mediu și economic.

Unul dintre pilonii cheie pentru adaptarea la schimbările climatice în agricultură este creșterea rezilienței culturilor, iar noile tehnici de ameliorare oferă o varietate de soluții. Copa și Cogeca sprijină obiectivele strategiei de a crea un mediu legislativ pentru sămânța de plante și materialul săditor.

Deficitul de apă este un rezultat grav al schimbărilor climatice în mai multe regiuni din Europa și creează provocări tot mai mari pentru producătorii de hrană. Tehnologiile agriculturii de precizie sunt un element cheie pentru o utilizare ameliorată și personalizată a resurselor de apă în producția de hrană. Instrumentele potrivite și crearea unui mediu financiar pentru agricultura de precizie, prin Politica agricolă comună și alte politici, au un rol vital în sprijinirea tranziției spre o producție mai durabilă de hrană.

Pe lângă agricultură, silvicultura joacă un rol cheie în rândul soluțiilor bazate pe natură: adaptarea va aduce rezultate în sinergie cu alte măsuri din sectorul forestier, reflectate în viitoarea Strategia forestieră a UE.

Soluțiile rapide de adaptare din sectoarele bazate pe natură sunt necesare, bazate pe cercetări solide în inovare și sprijinite de programul Orizont Europa. Copa și Cogeca consideră binevenit în special accentul pus în Strategie pe cooperarea internațională, pe construirea pornind de la angajamentele luate în Acordul de la Paris pentru a combate încălzirea globală fără a compromite securitatea alimentară.

................................................................................

SUA

Coca Cola și LinkedIn, criticate pentru un curs care încuraja angajații să fie ”mai puțin albi” • 26 Februarie 2021 •

Coca Cola și LinkedIn sunt în centrul unui scandal în SUA după ce presa a dezvăluit că producătorul de băuturi carbogazoase le-a indicat

57

angajaților să participe la un curs pe rețeaua socială care îi încuraja ”să încerce să fie mai puțin albi”, transmite NewsWeek1.

Controversa a apărut după ce un avertizor de integritate a dezvăluit cererea companiei Coca Cola către angajați de a participa la cursul considerat rasist la adresa albilor. Ulterior, un reprezentant al companiei a declarat că nu era obligatorie participarea la curs.

După trei zile de luări de poziție din partea unei părți a societății civile, LinkedIn a eliminat cursul din oferta sa.

Cursul se numea ”Confronting Racism” și includea un capitol prin care cursanții sunt instruiți să fie ”mai puțin albi, mai puțin aroganți, mai puțin ignoranți și mai umili”, potrivit NewsWeek.

Karlyn Borysenko, un vlogger american, a dezvăluit faptul că, pe lângă Coca Cola, și alte companii le-au cerut angajaților să participe la cursul considerat rasist la adresa albilor.

SANATATE si GASTRONOMIE

5 metode prin care sa consumi mai multe legume la fiecare masa De Irina Constantin 28 feb. 2021

Ti-ai propus sa integrezi mai multe legume in dieta ta zilnica, dar ti se pare ca nu reusesti sa te tii de promisiune?

1 https://www.newsweek.com/coca-cola-facing-backlash-says-less-white-learning-plan-was-about-workplace-inclusion-1570875

58

Un aport ridicat de legume si fructe te poate ajuta sa fii mai sanatoasa, mai supla si mai energica. Asadar, te intelegem perfect daca iti doresti sa mananci mai multe cruditati. Totodata, intelegem si ca poate fi destul de dificil.

Daca fructele sunt dulci si usor de consumat in tot felul de preparate sau chiar pe cont propriu, legumele sunt ceva mai complicate. Acest lucru e valabil mai ales daca, in copilarie si adolescenta, nu ai consumat mai deloc verdeturi si ai avut o dieta pe baza de fast food si dulciuri.

Cu toate acestea, iti poti recladi relatia cu legumele, urmand sfaturile de mai jos!

Cum sa mananci mai multe legume: 5 metode simple

1. Integreaza-le in smoothie si sucuri

Daca obisnuiesti sa bei smoothie la mic dejun sau pe post de gustare, tocmai ai descoperit un nou loc in care poti strecura legume. Incearca mereu combinatii noi, in care sa integrezi si frunze verzi sau chiar legume precum sfecla, telina apio sau morcovul.

Fa-ti smoothie cu fructe de padure si baby spanac sau cu capsuni si rucola. Incearca si sucuri din telina apio, mar verde si lamaie sau sfecla, morcov si mere dulci.

2. Invata sa gatesti garnituri delicioase

Consuma mai rar piure de cartofi si orez, incercand sa inlocuiesti garniturile plictisitoare cu adevarate bombe de savoare si nutrienti. De exemplu, poti pregati o portie mare de legume la cuptor, pe care sa le mananci ca garnitura timp de cateva zile.

Pune pe o hartie de copt bastonase de morcov, pastarnac, cartof dulce, radacina de patrunjel, sfecla si dovleac. Stropeste-le cu ulei de masline, apoi presara condimentele preferate. Foloseste arome din belsug: rozmarin, oregano, busuioc, piper multicolor, pudra de usturoi sau fulgi de ceapa!

3. Incearca deserturi cu legume „ascunse”

Stiai ca si cele mai bune deserturi pot contine legume, daca vrei acest lucru? Inainte sa iti dai ochii peste cap, incearca macar o reteta de brownie cu dovlecel, banana bread cu dovleac sau prajitura colorata cu sfecla. Este posibil sa te indragostesti de ele.

59

P.S.: Nu numai ca vei manca mai multe legume, dar vei si scadea numarul de calorii din deserturi. Win-win!

4. Revolutioneaza-ti salatele

Cand te gandesti la salata, mintea iti zboara catre un bol imens plin cu frunze plictisitoare, nu-i asa? Ei, bine, salatele pot fi mai mult de atat, daca le acorzi suficienta atentie si exercitiu.

Data viitoare cand prepari o salata, pe langa frunzele verzi, incearca sa pui in bol si cateva masline si rosii uscate, boabe de naut, rondele de morcovi, fasole rosie, precum si o sursa de proteina, cum ar fi un ou fiert sau fasii de somon afumat.

5. Prepara burgeri si chiftelute din legume

Cum sa mananci mai multe legume? Simplu: pune-le pe toate intr-un mix de chiftele!

Poti folosi ciuperci, dovlecei, porumb, precum si naut, ceapa sau usturoi. Adauga si patrunjel sau marar. Mixeaza totul in blender, formeaza chiftelute si pune-le in cuptor pentru 20-30 de minute. Vei obtine un pranz satios, plin de legume, dar si extraordinar de bun, pe care vei dori sa il repeti cat mai curand!

Foto: Instagram/@monavand

DOSAR

Imperiile zahărului de la Botoşani. Cum s-a împletit soarta lor cu cea a Titanicului 28 februarie 2021, 12:39 de Cosmin Pătraşcu Zamfirache

În judeţul Botoşani a fost un veritabil „Imperiu al zahărului“, cu producţii record şi o marfă de cea mai bună calitate, căutată mai ales la export. Mii de oameni trăiau din industria zahărului.

Cu toate acestea, „imperiul“ s-a prăbuşit brusc în mirajul războiului şi al „privatizării“. Botoşaniul a fost mereu un teritoriu care a supravieţuit şi a prosperat mai ales datorită agriculturii. Dispune de întinse suprafeţe arabile, de şesuri fertile şi mai ales de unul dintre cele mai valoroase soluri din România. Una dintre cele mai importante culturi a fost cea a sfeclei de zahăr. În special pe malurile Prutului, ţăranii cultivau încă de acum 150 de ani, spaţii întinse cu sfeclă. La fel şi cei din zona Bucecea, către graniţa cu Bucovina. Tocmai datorită forţei demografice în agricultură, dar şi terenurile foarte bune pentru culturile tehnice la Botoşani au apărut adevărate

60

„imperii“ în industria zahărului. Încă de acum 120 de ani, la Botoşani s-a investit masiv în industria zahărului, culminând cu marea fabrică de zahăr de la Bucecea, un loc de unde preţioasele cristale dulci plecau cu vagoanele pentru export.

Ruinele fabricii de zahăr de la Ripiceni FOTO Adevărul

Francezul, Titanicul şi „oraşul zahărului” de la Prut

La Ripiceni, pe malurile Prutului, în extremitatea nordică a României se mai văd şi astăzi ruinele ”Oraşului zahărului”. Mai precis, o fabrică uriaşă în jurul căreia a luat naştere un mic orăşel, cu locuinţe, restaurante, cofetărie, cinema şi chiar o sală de spectacole.

Povestea ”Imperiului zahărului” de la Ripiceni a început acum 120 de ani. În anul 1897, zona era renumită pentru satele sale de agricultori dar şi pentru bazinul său agricol cu potenţial uriaş din comuna numită, la aceea vreme, Movila Ruptă. În acelaşi an zona a fost prospectată de un investitor francez, numit Maurice Dupont.

Acesta era principalul acţionar al societăţii Dupont and Company, fondată în Franţa. Dupont dorea să găsească o zonă cu mână de muncă ieftină şi din belşug pentru o fabrică de zahăr. După ce a vizitat malurile Prutului, Dupont şi-a dat seama că Ripiceniul este cea mai potrivită zonă pentru a investi.

În anul 1899, Dupont concesionează o suprafaţă însemnată de teren de la Academia Română, proprietară în zonă, în urma donaţiei unui boier din familia Sturdza, şi începe să clădească fabrica de zahăr. În 1904 fabrica era compusă deja dintre trei corpuri mari de clădire, hale de producţie şi spaţii mari de depozitare. Au fost aduse utilaje moderne, pentru acele vremuri, din

61

Franţa şi operate de experţi din toată Europa. Era cea mai modernă fabrică de zahăr din Europa acelor vremuri. „Au fost aduse utilaje foarte moderne şi scumpe. Erau din Franţa şi au fost, bineînţeles, amplasate de ingineri francezi, nemţi şi italieni. Îmi povestea tata că românii se uitau de pe margine uimiţi. În curând, aveau să lucreze şi ei acolo“, povesteşte Dumitru Grigoraş, un profesor de istorie născut la Ripiceni. Fabrica de zahăr a ajuns la apogeu în anii de dinaintea Primului Război Mondial. Avea peste 700 de angajaţi permanenţi şi în jur de 1.500 de sezonieri. Avea cale ferată proprie cu 500 de vagoane şi 10 locomotive pentru aducerea materiei prime din zonele mai îndepărtate.

Calea ferată avea peste 28 de kilomeri lungime şi era considerată una dintre cele mai moderne din Europa. La Ripiceni se fabricau zahăr tos, zabăr cubic dar şi căpăţâni. Producţia era impresionantă, peste 750 de tone de zahăr în numai 24 de ore. La Ripiceni lucrau italieni, cehi, francezi, unguri şi nemţi. În timp au ajuns să fie învăţaţi şi românii din zonă să lucreze.

Pentru a caza numărul mare de angajaţi, a fost realizat un adevărat oraş în jurul fabricii. Străzile au fost sistematizate de francezi, iar pe malurile Prutului, pe lângă română se vorbea franceză, germană sau italiană. Toată marfa era trimisă la export. Fabrica era o mană cerească pentru ţărani din zonă care cultivau masiv sfecla de zahăr. Inclusiv fabrica avea plantaţii întinse şi dădea de muncă la sute de oameni.

Francezul Dupont îşi pregătea fiul pentru a-i prelua afacerea de pe malurile Prutului. Nu a fost însă să fie. Fiul patronului francez a plecat în celebra călătorie a Titanicului şi nu s-a mai întors. „În 1912, fiul lui Maurice Dupont pleca într-o călătorie cu Titanicul până în America. Nava se scufundă, după cum bine ştie toată lumea, iar unicul fiu al lui Dupont moare. Fără moştenitor, Maurice Dupont se retrage din afaceri şi vinde fabrica de la Ripiceni. I-a dat-o unui evreu, Iulius Iosipovici, contabil-şef la fabrică în acea perioadă. A dat-o cu un milion de lei“, spune Dumitru Grigoraş. Iosipovici a menţinut fabrica la aceleaşi standarde, aşa încât a depăşit şi criza mondială din anii '30. Nu a reuşit însă să supravieţuiască ruşilor. Odată cu venirea acestora pe teritoriul României la finele celui de-al doilea război mondial fabrica a fost închisă, demontată bucată cu bucată şi dusă peste graniţă. Astăzi doar câteva ruine mai amintesc de trecutul fabricii.

Ţara zahărului de la Bucecea şi marea privatizare

În partea cealaltă a judeţului, la graniţa cu Bucovina, în oraşul de astăzi Bucecea a funcţionat o fabrică de zahăr chiar mai mare şi cu producţii record. Nu a fost însă o uzină capitalistă ci una dintre combinatele ”Epocii de Aur”. A fost construită în perioada 1959-1960, la Bucecea, fiindcă aici, la fel ca şi la Ripiceni, se cultiva masiv sfecla de zahăr şi era multă mână de

62

lucru. Fabrica a creat un adevărat lanţ trofic al zahărului în zonă. Construită din start ca un gigant industrial, pe 34 de hectare, fabrica cerea materie primă consistentă.

Aşa s-a ajuns ca pe câmpurile din zona Bucecea şi Vârful Câmpului să se cultive sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 10.000 de hectare. De altfel, în zonă nu exista familie care să nu aibă măcar un membru implicat în industria zahărului, fie la cultivat de sfeclă, fie angajat la fabrică. În anii 70 fabrica de zahăr de la Bucecea avea peste 1000 de angajaţi care lucrau în trei schimburi.

De alfel, în anii 70 fabrica atinge apogeul său, având un randament excepţional. În numai 24 de ore reuşea să producă peste 200 de tone de zahăr. Foştii angajaţi îşi aduc aminte că zahărul de la Bucecea avea o calitate excepţională. ”Era un zahăr foarte fin, fiindcă se folosea materie primă de cea mai bună calitate, iar utilajele erau de mare precizie, ducând la o rafinare excepţională.

Se muncea aici la Bucecea după tehnologii bine puse la punct, reţete de multe ori păstrate la secret şi care dădea zahărului o calitate deosebită. Era cel mai fin şi bun zahăr din România comunistă” spunea Ioan Sauciuc, fost muncitor şi mai apoi director al fabricii de zahăr.

Ruinele fabricii de la Bucecea FOTO Adevărul

Inclusiv zahărul brut din Cuba era adus la Bucecea pentru a fi rafinat după metodele inginerilor botoşăneni. A fost şi perioada în care Bucecea, o zonă rurală, s-a urbanizat. Au apărut blocuri, clădiri cu birouri, şcoli şi chiar un liceu pentru muncitorii de la uzină. Mare parte din producţia de la Bucecea era trimisă în URSS sau ţările fostului bloc sovietic. Fabrica avea propria gară, de unde plecau zilnic vagoane pline cu zahăr. Fabrica nu a reuşit să

63

reziste însă după 1990. A fost privatizată, însă contractele cu URSS şi celelalte ţări ex-sovietice au căzut. Foştii angajaţii spun că au urmat o serie de ”ţepe” date fabricii botoşănene ca până la urmă să fie falimentată şi trimisă bucată cu bucată la fier vechi.

Anchete2 • 27 Februarie 2021 • Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte

Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.

Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni.

Teodorescu și oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a obținut fonduri pentru o unitate turistică, dar la adresa pensiunii funcționează o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtună, care în ultimii ani a agonisit o avere considerabilă.

Deși mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor. Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România, recunoaște că există ”anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate.

Între timp, DNA a trimis în judecată un caz de corupție: Fiul unui afacerist care l-a împrumutat pe Horia Teodorescu cu o sumă impresionantă e acuzat că s-a folosit de o co-finanțare fictivă de 2,5 milioane de euro, obținută de la 2 https://www.g4media.ro/investigatie-unde-a-ajuns-miliardul-de-euro-de-la-ue-pentru-delta-dunarii-oamenii-care-controleaza-banii.html

64

un fond de investiții olandez, pentru a lua banii UE. În primă instanță a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare. 

O investigație de Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama și Tristen Taylor. 

O variantă a investigației a fost publicată în Süddeutsche Zeitung.

Undă verde de la Comisie: ”Accelerarea este prioritatea zero. Nu se vor pune piedici”

12 iunie 2017. O delegație de rang înalt a Comisiei Europene stă la masa rotundă a Sălii Mihail Kogălniceanu din Tulcea cu reprezentanți ai Guvernului României și ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării (ADI ITI DD) – care are rolul de a implementa și monitoriza proiectele din acest mecanism. 

65

Delegația de la Bruxelles se află într-o misiune urgentă de a salva investiția de 1,114 miliarde de euro pentru conservarea Deltei Dunării și scoaterea din sărăcie a locuitorilor de aici.

Din momentul semnării acordului cu UE, fuseseră accesate doar 30 de milioane de euro din miliardul pus la bătaie (3%). ITI Delta Dunării, cea mai mare investiție de acest fel din Uniunea Europeană, era la un pas de eșec.

ITI Delta Dunării trebuia să fie un exemplu de salvare a mediului și de creștere a nivelului de trai. Acest lucru a fost scris în parteneriatul oficial pentru perioada 2014-2020 între România și Comisia Europeană. Comisarul care a negociat acordul a fost Johannes Hahn, actualul comisar pentru Buget.

Conform documentelor furnizate de Comisie, la ora 14:30, Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, a dat startul întâlnirii cu reprezentanții europeni.

Domnul K., reprezentantul pentru Politica Regională și Urbană (DG Regio), al cărui nume a fost șters din procesul verbal al ședinței, insistă că procesul trebuie urgentat și anunță că mecanismul va fi mai flexibil. El dă undă verde: „Această accelerare este prioritatea zero a tuturor factorilor implicați. Nu se vor pune obstacole, se dorește ca ADI ITI DD să funcționeze”.

Miza este ca proiectele de peste 1 miliard de euro să fie contractate până la finalul anului 2020. Participanții aplaudă puternic mesajul transmis, ședința se încheie, iar delegații merg la cină. Documentul integral poate fi consultat aici. 

Johannes Hahn, comisarul care a negociat acordul cu România, actualul comisar european pentru Buget, a respins toate încercările noastre de a fi intervievat sau citat cu privire la tema investigației.

Baronul discret și compania care aspiră bani publici

Horia Teodorescu, baronul discret de la poarta intrării în Deltă, a avut o ascensiune rapidă în politică, a beneficiat de bani publici, dar și de banii ITI DD, la fel ca soția sa și alți apropiați.

Teodorescu a fost ales consilier județean în iunie 2008, iar câteva luni mai târziu a devenit deputat. Din anul 2012, Horia Teodorescu este șeful Consiliului Județean Tulcea. În tot acest timp, societatea sa, SC Condor SRL, pe care a înființat-o imediat după căderea comunismului, la 33 de ani, a derulat zeci de contracte cu bani publici.

66

Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Consiliul Județean, condus de Teodorescu de 9 ani, virează periodic bani pentru lucrările primăriilor din județ. Tot periodic, firma lui Teodorescu câștigă licitațiile. Cercul se închide când președintele CJT  încasează dividendele firmei la care este acționar unic. Consultă declarația de avere aici.

În perioada 2007-2020, societatea lui Teodorescu a câștigat contracte finanțate din bani publici, de aproximativ 15 milioane de euro, în special de la primăriile din județul pe care îl conducea, conform declarațiilor sale de avere.

Societatea lui Horia Teodorescu, SC Condor SRL, a beneficiat și de fondurile ITI DD, în două moduri:

A luat bani europeni pentru amenajarea, în centrul orașului Tulcea, a unei “unități de cazare pentru dezvoltarea turismului”. Valorea totală: 1.129.538 euro (din care 487.474 euro din fonduri UE).

A executat lucrări în cadrul proiectelor europene din ITI DD și a încasat cel puțin 2,5 milioane de euro din două contracte semnate cu primăriile Baia și Jijila. 

Robert Marian Berbecel, cel pe care Teodorescu l-a pus administrator la societatea sa, a beneficiat și el de bani europeni din ITI DD. Firma sa, SC Infrabild SRL, a obținut peste 400.000 de euro pentru ”achiziție de echipamente pentru dezvoltarea companiei”.

Și Mariana Teodorescu, soția președintelui CJT, a beneficiat de bani europeni din mecanismul ITI DD, prin societatea MIMP SA. Aceasta a cumpărat tot cu peste 400.000 de euro ”echipamente pentru firmă”.

În momentul în care Horia Teodorescu stătea la masă cu reprezentanții Comisiei Europene, în vara lui 2017, pentru a discuta întârzierile din mecanismul ITI Delta Dunării, societatea sa și a soției sale semnaseră deja contractele de finanțare cu bani europeni.

67

Horia Teodorescu, Mariana Teodorescu și Robert Berbecel nu au răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

Unitatea turistică și clinica protejatei

În anul 2017, SC Condor SRL a obținut o finanțare europeană de 487.474 euro pentru amenajarea unei unități turistice de 390 mp, în municipiul Tulcea, pe Str. Progresului, nr. 24.

La adresa respectivă există un bloc de 8 etaje construit cu aproape un deceniu înaintea obținerii finanțării europene prin ITI DD. Proprietarul blocului este tot societatea Condor SRL.

Blocul deținut de Condor SRL (sursa foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte)

Primăria Tulcea ne-a transmis că autorizația de construire a imobilului lipsește din arhivele instituției, cu mențiunea că ”dosarul a fost sigilat de procurorii DNA”, în anul 2017. De precizat este că DNA ia foarte rar documente originale și, în orice caz, în locul lor este lăsată o copie, susțin sursele judiciare consultate de Info Sud-Est.

Facsimil din răspunsul transmis de Primăria Tulcea referitor la autorizația de construire a imobilului din strada Progresului, nr. 24

Clădirea de 8 etaje din fier beton și ciment a fost ridicată în coasta unui monument istoric extrem de valoros, lăsat în paragină: Casa Lichiardopol,

68

acolo unde, la 1878, a fost semnat acordul prin care Dobrogea a ieșit, după 500 de ani, de sub administrația Imperiului Otoman, și a devenit pământ românesc. Într-unul dintre avizele Ministerului Culturii, favorabil construirii, se menționează totuși că ”arhitectura blocului este agresivă față de clădirile monument din jur”.

Casa Lichiardopol și blocul deținut de Condor SRL (sursa foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte)

Pensiunea ar fi trebuit să fie finalizată până la 31 decembrie 2020, însă, la adresa respectivă, în luna ianuarie 2021, în bloc nu exista nimic care să sugereze că acolo ar fi fost amenajată vreo unitate turistică. În schimb, la parterul imobilului era amenajată clinica ”Lucas Medical Center”, care funcționează din primăvara 2020 și care aparține 100% deputatului Mirela Furtună, o apropiată și protejată a lui Horia Teodorescu. Centrul medical privat este foarte modern și complex și poate trata pacienți (care pot beneficia de internare de zi) în secții de cardiologie, obstretică-ginecologie, ORL, citologie, medicină-internă, pediatrie, ortopedie și pneumologie.

Clinica Lucas Medical Center, la parterul blocului deținut de Condor SRL (sursa foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte)

În 2009, Mirela Furtună a ajuns consilierul lui Horia Teodorescu, când acesta era parlamentar, și a avut de asemenea o ascensiune rapidă, urmându-și mentorul îndeaproape. Furtună a devenit parlamentar în 2016 și a strâns o

69

avere impresionantă comparativ cu veniturile declarate. În afară de salariul de deputat, Mirela Furtună, care nu este căsătorită, mai încasează o alocație de stat, iar în 2020 este pentru prima dată când aceasta menționează în declarația de avere numele de familie al copilului său: Teodorescu.

Mirela Furtună, deputat PSD și fost expert comunicare ADI ITI Delta Dunării (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

În perioada 2014-2016, Furtună a fost expert de comunicare în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ITI DD, care are un rol extrem de important în implementarea miliardului de euro venit de la UE. Horia Teodorescu și Mirela Furtună nu au răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

Oameni în funcții cheie

Horia Teodorescu, prin funcția sa de președinte al Consiliului Județean, este persoana care coordonează de facto fondurile ITI DD. Teodorescu a fost și membru supleant în Comitetul European al Regiunilor (începând cu anul 2015), for care sfătuiește UE în privința politicilor economice și se implică oficial în procesul legislativ, asigurându-se că punctele de vedere ale autorităților locale sunt respectate.

Pe de altă parte, Consiliul Județean Tulcea condus de Teodorescu face parte din comitetul consultativ al ADI ITI DD. Acest comitet consultativ analizează și dezbate proiectele cu impact major în zona ITI, monitorizează implementarea mecanismului și stabilește agenda întâlnirilor cu Comisia UE. Ca un amănunt, birourile Consiliului Județean Tulcea și ADI ITI se află în aceeași clădire.

Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), confirmă că în contextul acestui sistem confuz al ITI DD, unde banii vin prin 3 ministere și 8 linii de finanțare, ”practic, șeful județului devine șeful de facto al ITI DD”.

70

Dar Horia Teodorescu nu este singur în coordonarea banilor ITI DD. În jurul său a fost țesută o întreagă rețea de persoane influente, unii dintre ei având roluri-cheie în gestionarea banilor veniți de la Bruxelles.

Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Eugen Teodorovici – Fostul ministru al Fondurilor Europene din perioada 2012-2015, în cabinetul Victor Ponta, este cel care a fabricat mecanismul ITI Delta Dunării pentru România și a folosit frecvent acest proiect în campania electorală pentru parlamentare.

Este un apropiat al lui Horia Teodorescu, care l-a ajutat să devină senator în 2016, punându-l în capul listei PSD Tulcea, filială pe care Teodorescu o conduce din 2010. La fel a făcut Teodorescu și la alegerile din 2020, doar că după scorurile-surpriză obținute de formațiunea de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor, Teodorovici nu a reușit să devină senator.

Astfel că fostul ministru al Fondurilor Europene s-a întors în funcția pe care o deținea la Curtea de Conturi, de supervizare a fondurilor europene, post pe care l-a înghețat în 2012, atunci când a fost cooptat în Guvern. Practic, Eugen Teodorovici va trebui să verifice inclusiv modul în care prietenii săi din Tulcea au implementat mecanismul ITI DD și au cheltuit fondurile europene, fapt confirmat de fostul ministru: ”În calitatea mea de director în cadrul Autorității de Audit, din cadrul Curții de Conturi a României, am printre atribuții și auditarea Instrumentului ITI Delta Dunării și a cheltuielior efectuate în cadrul acestuia”.

Totodată, Teodorovici consideră că relația sa cu președintele CJT este ”pur instituțională și de sprijin”: ”Relația mea cu domnul Teodorescu Horia este una pur instituțională și de sprijin, așa cum este cu cei care fac parte din administrația locală a județului Tulcea și care doresc creșterea calității vieții locuitorilor acestui județ”.

71

Mirela Matichescu, fost administrator al județului Constanța și reprezentant în Consiliul Director al ADI ITI Delta Dunării, alături de Eugen Teodorovici

Mirela Matichescu – Fost administrator al județului Constanța și o apropiată a fostei conduceri Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu, a fost printre cei cinci care au făcut parte din Consiliul Director al asociației ADI ITI DD. Matichescu este o apropiată a fostului ministru Teodorovici, care i-a sărit în ajutor când businessul îi era amenințat. În vara anului 2020, Mirela Matichescu s-a numărat printre afaceriștii care dețineau beach-baruri construite pe plajele de pe litoral și pe care Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral (ABADL) a început să le demoleze, spunând că sunt ilegale.

În calitate de parlamentar, Eugen Teodorovici a strecurat un amendament despre beach-baruri într-o ordonanță care se referea la salariile polițiștilor. Eugen Teodorovici este asociat cu George Răzvan Micu, administrator într-o firmă a Mirelei Matichescu. Aceasta a declarat că responsabilitățile pe care le-a avut în cadrul Comitetului au fost în concordanță cu rolul consultativ al acestuia în cadrul ADI ITI DD: ”Acela de a asigura un cadru partenerial extins în dezbaterea problematicii specifice ITI, din zona Deltei Dunării”. Despre relația cu Eugen Teodorovici a spus că este una de ”colegialitate”, iar relația cu Horia Teodorescu a catalogat-o drept ”strict instituțională”.

Sirma Caraman, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

72

Sirma Caraman – A fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării (2014-2019), cel mai important bazin de finanțare pentru consiliile județene și primării. În timpul implementării ITI DD, Sirma Caraman era omul de legătură al lui Horia Teodorescu în acest minister. Puterea și influența de care se bucura Sirma Caraman s-au reflectat cel mai bine atunci când fostul ministru Sevil Shaiddeh a fost audiată în Dosarul Belina și a fost nevoită să își delege atribuțiile. Shaiddeh, mâna dreaptă a fostului șef PSD Liviu Dragnea, a lăsat Ministerul Dezvoltării în mâinile Sirmei Caraman. Caraman a fost demisă de fostul premier Ludovic Orban, în 2019. Sirma Caraman a lucrat în Consiliul Județean Tulcea încă din 1977, cu excepția perioadei 1990-1992, atunci când a gestionat finanțele din Prefectura Tulcea.

Fiul Sirmei Caraman, Cristian George Caraman, a beneficiat de banii europeni din ITI DD, prin societatea din care și Sirma Caraman a făcut parte până în 2016: Cristian-Impex SRL. Firma lui Caraman a primit, în 2018, aproape 350.000 de euro pentru echipamente de construcții, deși societatea activează în domeniul panificației. În același an, firma lui Caraman construia un bloc de 12 etaje pe malul mării în Constanța. De asemenea, nora Sirmei Caraman, Mirela Caraman, a lucrat în ADI ITI DD, ca expert pentru obținerea finanțării UE în cadrul Programului Operațional Regional. Sirma Caraman, Cristian George Caraman și Mirela Caraman nu au răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

Banii pentru pescari n-au rezolvat problemele din baltă

Una dintre cele mai importante linii de finanțare pentru ca ITI DD să își dovedească eficiența a fost POPAM (Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime).

Banii destinați acestei linii au fost accesați, în bună parte, prin FLAG (Grupul de acțiune locală pentru pescuit Delta Dunării), care ar fi trebuit să împartă pescarilor 9,3 milioane de euro.

Însă, în loc să fie un ajutor pentru pescarii locali, FLAG Delta Dunării s-a dovedit punctul central de interes pentru un grup de persoane din Tulcea, începând cu Daniel Buhai, președintele FLAG Delta Dunării. În timp ce conducea FLAG, societățile soților Buhai au încasat aproape 380.000 de euro bani de la UE pentru modernizarea echipamentelor societății Deltaica Seafood și înființarea unui adăpost pentru pescuit pentru Miadmar Fishing SRL. Buhai susține că banii ”nu au nicio legătură cu FLAG Delta Dunării”.

73

Daniel Buhai, președintele FLAG Delta Dunării și Ro Pescador (sursa foto: Facebook/ Daniel Buhai)

Daniel Buhai este și președintele Asociației RO-PESCADOR, care a primit la rândul său bani europeni prin FLAG-ul condus tot de el: 590.000 euro, din care 441.860 euro cofinanțare europeană. În calitate de președinte RO-PESCADOR, Buhai face parte din Comitetul de monitorizare al Programului Operațional al Fondului european pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Daniel Buhai susține că nu și-a exercitat încă dreptul de vot în cadrul Comitetului de monitorizare al POPAM.

74

Buhai mai spune că nu participă la procedurile de evaluare a proiectelor și nu a participat nici la selecția proiectului obținut de RO-PESCADOR tocmai pentru a evita conflictul de interese. Răspunsul integral al lui Daniel Buhai poate fi citit aici. 

De asemenea, Daniel Buhai a ținut un discurs la inaugurarea fictivă a bursei de pește din Tulcea, în aprilie 2019, alături de Viorica Dăncilă, candidatul PSD la prezidențiale din partea PSD. După ce fostul prim-ministru a plecat din Tulcea, bursa de pește a fost închisă pentru că era nefuncțională. Investiția a devenit funcțională pentru o zi doar pentru ca România să nu piardă banii europeni cu care o construise. Mai multe detalii aici. 

Viorica Dăncilă, fostul premier PSD, alături de Horia Teodorescu la inaugurarea de formă a bursei de pește din Tulcea (sursa foto: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)

O altă persoană cu putere de decizie în FLAG Delta Dunării este Valentin Moldoveanu, consilier județean PSD, subordonat lui Teodorescu pe linie de partid.

Valentin Moldoveanu este, de asemenea, în Biroul Politic al Conferinței Regiunilor Periferice Maritime, care consiliază UE cu privire la politica și bugetele de pescuit, inclusiv asupra FLAG Delta Dunării. Horia Teodorescu este, de asemenea, membru al Conferinței.

În calitate de manager al FLAG Delta Dunării, Moldoveanu a semnat și finanțarea către RO-PESCADOR, condus de Buhai. Tot Moldoveanu a

75

semnat finanțarea și pentru societatea SC Holiday Steel SRL, deținută de expertul juridic al FLAG, Petruș Fotea, care a primit peste 18.000 euro ca să-și amenajeze spații de cazare.

Valentin Moldoveanu confirmă că, în calitate de manager FLAG DD, a avut cunoștință de aceste contracte, dar că în toate cazurile a fost respectat cadrul legal național și european și a fost evitat conflictul de interese. Răspunsul integral al lui Valentin Moldoveanu poate fi citit aici.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii au declarat că, în momentul construirii mecanismului ITI în România, niciun oficial nu a simțit nevoia să interzică accesarea fondurilor europene de către o persoană care stabilește regulile și strategia de finanțare. Declarația integrală a Ministerului Agriculturii, aici. 

O altă conexiune între banii europeni de la FLAG DD și Consiliul Județean Tulcea este Cătălin Țibuleac, fost membru de rezervă al comisiei care selecta proiectele FLAG Delta Dunării. Țibuleac, fost șef al SRI Tulcea (2013-2017), a fost susținut de Horia Teodorescu pentru a fi ales președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, de care Teodorescu este apropiat, și din care CJT condus de Teodorescu face parte. Țibuleac a fost și șeful Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), numit de fostul premier Viorica Dăncilă în iunie 2019, dar a fost schimbat după jumătate de an de Guvernul Orban.

Cătălin Țibuleac susține că a fost membru al comisiei care selecta proiectele FLAG DD în calitate de reprezentant al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. Țibuleac susține că proiectele FLAG au rezolvat doar o parte din problemele pescarilor, iar proiectele nu sunt suficiente ”fără a asigura o comunicare coerentă cu comunitățile și fără a implica activ și ARBBD”. Răspunsul integral al lui Cătălin Țibuleac poate fi citit aici. 

Dan Verbina și Daniel Ilușcă, doi foști parlamentari, în prezent președinți ai două asociații de pescari și turism din Delta Dunării, susțin că banii ITI DD nu au ajutat pescarii din baltă și nu le-au rezolvat acestora problemele așa cum se așteptau în momentul în care a fost concepută strategia pentru UE. De precizat este că ambii au accesat fonduri europene prin mecanismul ITI DD.

Ilușcă susține că pescarii simpli, din Delta Dunării, sunt descurajați să acceseze fonduri europene pentru că strategia ITI DD nu a fost suficient de prietenoasă pentru ei, deși, conform documentelor consultate de Info Sud-Est, în cadrul întâlnirii din iunie 2017, reprezentanții DG Regio au transmis

76

autorităților din România că UE este flexibilă pentru orice modificări aduse în sprijinul comunităților, fie ele și sub 2000 de locuitori, pentru a beneficia de banii din ITI DD.

sursa foto: Nathalie Bertrams

Relații controversate și în ADI ITI DD

Există relații controversate și în cealaltă instituție cheie a mecanismului, Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării (ADI-ITI, rolul său în mecanism fiind acela de a implementa, monitoriza și furniza informații publice despre ITI).

Raluca-Andreea Bumbac este coordonatorul interimar și expert fonduri structurale în ADI ITI DD și membru al comitetului de selecție a proiectelor FLAG. Împreună cu soțul ei, Laurențiu Bumbac, deține compania TURISM CREW PLATFORM SRL, care a primit prin FLAG peste 100.000 de euro pentru „Soluții inovatoare pentru cazare și agrement în Delta Dunării”. Raluca Bumbac a declarat că proiectul său a fost selectat de o altă comisie a FLAG decât cea din care ea a făcut parte. Declarația integrală a Ralucăi Bumbac poate fi citită aici. 

Petruș Fotea, expert juridic în FLAG DD, este și expert în achiziții publice al ADI ITI DD. Pe lângă salarii, Fotea a beneficiat de bani din

77

ITI DD pe alte două căi: peste 18.000 de euro pentru amenajarea unor spații de cazare și peste 12.000 de euro pentru consultanță prestată în proiectele europene ale ARBDD. Petruș Fotea susține că nu este incompatibil pentru că nu a luat parte la deciziile, verificarea sau selecția proiectelor depuse la FLAG DD. Declarația integrală a lui Petruș Fotea poate fi citită aici. 

Societățile prin care Raluca Bumbac și Petruș Fotea au luat banii ITI DD au fost înregistrate cu doar 3 zile înainte de întâlnirea din iunie 2017, atunci când delegația Comisiei Europene a dat liber la accesarea ”mai rapidă și flexibilă” a banilor UE.

78

O cofinanțare fictivă, pe masa judecătorilor

Procurorii DNA Constanța l-au trimis în judecată, în noiembrie 2020, pentru tentativă de fraudare a banilor UE, pe Alexandru Filip Stroie, fiul afaceristului Alexandru Stroie care a deținut societatea Deltacons, abonată la bani publici în județul Tulcea. Alexandru Stroie senior a fost un apropiat al actualului președinte al Consiliului Județean, Horia Teodorescu, pe care l-a și împrumutat cu 200.000 de euro, în 2010.

Stroie spune că nu știe la ce i-au folosit lui Teodorescu banii împrumutați și susține că ”relația veche de prietenie” dintre cei doi ”se stinge în ultimii ani”. Declarația integrală a lui Alexandru Stroie poate fi citită aici. 

Fiul lui Alexandru Stroie este acuzat de procurori că a încercat să fraudeze UE folosind un extras de cont înșelător, care arăta că deține o cofinanțare de 2,5 milioane de euro, acordată de un fond de investiții olandez (Brikston Coöperatief U.A., administrată de LFS Management Services BV, deținută de Jan Scheelings, care apare în Paradise Papers). De fapt, Stroie jr. returnase împrumutul la doar 3 zile după ce îl obținuse, în schimbul unei dobânzi de 2.250 de dolari. Stroie jr. nu a negat fapta în fața procurorilor DNA Constanța, care l-au trimis în judecată cu acord de recunoaștere. În primă instanță a fost condamnat de judecători la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare.

Pentru împrumutul său a garantat societatea LIDAS, deținută de omul de afaceri tulcean Elena Anastase, care a obținut cel mai mare proiect european privat finanțat prin POR: un incubator de afaceri în valoare de 13,3 milioane de euro, din care 5,6 milioane de euro trimiși de Uniunea Europeană. Anastase a mai accesat, prin societatea LIDAS, un proiect european în valoare de 6 milioane de euro (50% finanțare proprie) pentru extinderea activității firmei, în domeniul panificației. Practic, LIDAS a primit prin mecanismul european aproximativ aceeași sumă pe care a primit-o și ARBDD pentru decolmatările din Delta Dunării.

Alexandru Filip Stroie susține că a ajuns să împrumute bani de la fondul olandez pentru că firma sa ”era mică”, iar băncile din România nu își asumau riscul unui împrumut pentru valoarea acestui proiect. Stroie jr. susține că este într-o relație de prietenie cu conducerea LIDAS. Declarația integrală a lui Alexandru Filip Stroie poate fi citită aici. 

Societatea LIDAS nu a răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

79

Patternuri de fraudatori ai banilor europeni: funcționarul public și afaceristul protejat politic

Dosarul tentativei de fraudare a banilor europeni de către Stroie jr. a fost instrumentat de șeful DNA Constanța, procurorul Andrei Bodean, care a mai trimis în judecată alte zeci de inculpați în spețe de fraudare a fondurilor europene în Dobrogea. Bodean a refuzat să comenteze spețe în mod particular, dar a explicat în linii generale câteva puncte comune din dosarele de fraudare a banilor europeni:

”Oamenii încearcă să fraudeze fondurile UE pentru că subestimează vigilența și capacitatea procurorilor de a le prinde urma. Sau subestimează gravitatea faptelor lor: ”Ce poate fi atât de grav dacă antedatez un document public? Sau dacă modific din pix o suprafață de teren pentru care cer subvenție?”, își spun în momentul în care își propun să comită frauda. Dar procurorii le vor prinde urma, mai devreme sau mai târziu”, explică Bodean.

Procurorul Anticorupție arată că există cel puțin două patternuri de fraudare a banilor europeni: funcționarul public, cu acces la date și informații, și omul de afaceri protejat politic.

Bodean mai spune că adevărata dimensiune a fraudării fondurilor europene din România se va contura abia după ce Parchetul European, condus de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, va deveni funcțional:

”Principala problemă cu care ne confruntăm este numărul mic de procurori și încărcătura mare de dosare. Cu atât mai mult cu cât spețele care au ca obiect fraudarea fondurilor europene implică mai mult timp, legislație diferită decât cea pe care o aplică un procuror în mod uzual, uneori colaborări transfrontaliere ale autorităților etc. Odată cu înființarea EPPO, însă, toate acestea nu vor mai reprezenta o problemă și cred că abia atunci ne vom apropia de imaginea și dimensiunea reale ale fraudării fondurilor europene”. 

UE a trimis bani pentru populația ”rară și izolată din Delta Dunării”. Banii au ajuns ”pe uscat”

UE a creat mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) pentru a ajuta regiunile cu un anumit specific să atragă bani europeni mai ușor. ITI Delta Dunării a fost proiectul pilot din România, construit pentru una dintre cele mai sărace și mai puțin populate regiuni din Europa. Delta Dunării a fost împărțită în zona umedă și cea de uscat, iar banii ar fi trebuit să ajungă cu prioritate în baltă, acolo unde nivelul de trai este foarte scăzut, iar iarna oamenii sunt izolați complet.

80

O hartă publicată pe site-ul ITI Delta Dunării arată însă contrariul: Peste 950 de proiecte au ajuns în zona uscată, iar în Delta Dunării au ajuns banii din sub 150 de proiecte (situație valabilă pentru octombrie 2020).

sursa foto: ADI ITI Delta Dunării

Spre exemplu, Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării, care trebuie să administreze și protejeze Delta Dunării, a obținut 7 contracte, dintre care doar 3 pentru dragarea lacurilor și canalelor din rezervație, în valoare totală de 13 milioane de euro. Prin comparație, 4 biserici au obținut contracte de restaurare în valoare totală de 17 milioane de euro. Totodată, aproape jumătate din banii ITI DD au fost cheltuiți pentru construirea podului peste Dunăre, care leagă Tulcea de Brăila.

81

Actualul guvernator al Deltei, Ion Munteanu, susține că accesarea proiectelor finanțate prin ITI DD s-a realizat ”în limita capacității administrative”. Vezi răspunsul integral al ARBDD aici. 

Pe de altă parte, în ianuarie 2021, puține proiecte din ITI DD erau finalizate. Un exemplu este Sulina, orașul de la capătul Dunării, unde singurul proiect început era restaurarea Farului Vechi. Nici modernizarea Portului (un proiect de 17,5 milioane de euro), nici reabilitarea școlii nu începuseră, iar finanțarea pentru restaurarea Bibliotecii Orășenești riscă să fie pierdută. Biserica Grecească era în șantier, deși restaurarea trebuia să fi fost finalizată de două luni.

Biserica Sf. Nicolae din Sulina (foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte)

Un ITI ”prea mare” care nu a respectat strategia prezentată Uniunii Europene

UE a alocat o sumă uriașă pentru o populație foarte mică: 1,114 miliarde de euro (aproape 10% din valoarea totală a ITI-urilor din Europa) pentru cei 184.000 de locuitori din zona ITI DD. Prin comparație, ITI Azul din Spania, al doilea cel mai mare ITI după România, a primit 902 milioane de euro pentru 9 milioane de oameni, conform informațiilor furnizate de Banca Mondială.

Polonezul Piotr Zuber, expert în mecanismul ITI la Universitatea din Varșovia, susține că monitorizarea unui ITI precum Delta Dunării ”este dificilă”. Mai mult, funcționarea mecanismului este complexă și greu de înțeles mai ales dacă banii ajung prin mai multe surse de finanțare, susține acesta.

O sursă din cadrul Comisiei Europene ne-a declarat că modul în care au fost construite mecanismele ITI este problematic, pentru că Bruxelles nu are o metodă clară de monitorizare, în mod specific, a acestor mecanisme: ”Nu există niciun fel de cerință formală pentru monitorizarea ITI în sine. A fost

82

dintotdeauna bizar. Comisia a făcut recomandări referitoare la acest aspect, dar ele nu au devenit obligatorii”.

Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), a declarat că rolul Consiliului Județean Tulcea a fost imens în gestionarea fondurilor venite prin ITI DD și că din cauza faptului că acestea sunt virate prin trei ministere diferite (Fonduri Europene, Dezvoltare, Agricultură), plasează mecanismul european într-o zonă gri de responsabilitate a autorităților. Ghinea mai spune că regretă că s-au pus toate fondurile europene într-un singur ITI în România, atât de mare.

Acesta este motivul pentru care ministrul Cristian Ghinea susține ideea implementării mai multor ITI, mai mici, distribuite în mai multe zone ale României, și cu structuri organizatorice foarte bine definite: ”Întrebarea este cine deține mecanismul ITI DD? Cine este responsabil? Cine este la conducerea acestui proces? În practică, deoarece contextul politic era de asemenea natură, rolul CJT era imens”.

Pe de altă parte, Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România recunoaște că există probleme, ”blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”. Fostul ministru al Fondurilor Europene susține că, pentru a fi considerat un succes, în ITI DD trebuie luate ”măsuri urgente de ajustare și accelerare”.

O investigație susținută de Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

sursa foto deschidere: Nathalie Bertramsinfografice: Cristian Andrei Leonte

* * *

Bison Land - Ţinutul Zimbrului, nominalizat din nou la Top 100 Green Destinations din lume 28 februarie 2021, 16:26 de Dan Sofronia La Parcul Vânători se implementează un proiect de punere în libertate a zimbrilor

Ţinutul Zimbrului este singurul din România inclus în Top 100 Green Destinations la nivel mondial, alături de arealuri celebre din lume Ştiri pe aceeaşi temă Felix, animăluţul furat de la rezervaţia de zimbri, a „ajuns“ la Iaşi,...

Destinaţia de ecoturism Ţinutul Zimbrului, inclusă deja în Top 100 destinaţii sustenabile la nivel mondial, este iar nominalizată, pentru a cincea oară

83

consecutiv, pentru a face parte dintr-o „companie“ selectă, una în care se află zone extrem de cunoscute din lume. Aşadar, participă la o nouă ediţie, iar cei care au ajuns vreodată în acest areal sau ştiu ce se petrece aici, sunt rugaţi să acorde un vot.

„Singura destinaţie din România inclusă în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii prin programul de eliberare a zimbrilor prin pădurile nemţene, program coordonat de Romsilva - Parcul Natural Vânători Neamţ, dar şi datorită punerii în valoare a specificului local, a comunităţii locale“, se precizează pe pagina de Facebook Ţinutul Zimbrului. Votul pentru Bison Land se poate face până pe 3 martie 2021, la adresa https://greendestinations.org/peoples-choice-award, iar destinaţia cea mai votată va fi anunţată în cadrul Green Destinations Story Awards Ceremony, pe 12 martie. Despre cum se poate face acest lucru, informaţii se pot găsi şi pe Greendestinations.org: „Votează pentru destinaţia ta preferată! Câştigătorul acestui premiu îl veţi determina dvs. (comunitatea) în funcţie de destinaţia pe care o alegeţi ca cel mai bun exemplu de rezistenţă turistică şi bune practici durabile. Mai întâi, selectaţi continentul în care se află destinaţia dvs. preferată. Apoi derulaţi în jos pentru a găsi destinaţia la alegere şi trimiteţi-o. Mai multe despre Top 100 destinaţii de călătorie din 2020 şi poveştile lor de bună practică pot fi găsite mai jos. Ţinta câştigătoare va fi anunţată la Green Destinations Story Awards vineri, 12 martie 2021 la ora 14:00. Fiecare persoană poate da un vot“.

84

„A fi inclus în Top 100 Destinaţii Sustenabile este o onoare. Şi nu puteam fi aici fără colaborarea de la nivel local şi naţional. Ne bucură să fim printre cele mai cunoscute, frumoase, verzi destinaţii la nivel mondial. Pe lângă faptul că sunt recunoscute eforturile la nivel local, avem multe de învăţat de la celelalte microregiuni pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim şi pentru a fi competitivi pe plan internaţional“. Declarţia aparţine Viorelei Chiper, managerul Destinaţiei de ecoturism Ţinutul Zimbrului şi a fost făcută anul trecut, după ce arealul ecoturistic era inclus în topul menţionat a fost inclus şi în 2020 în topul menţionat, după a patra nominalizare consecutivă. Dacă anii anteriilori distincţia era înmânată reprezentanţilor microregiunilor incluse, în 2020 nu s-a mai putut face vreo gală din cauza pandemiei de coronavirus, rezultatele fiind anunţate online, pe 6 noiembrie, la Berlin, la conferinţa Global Green Destination Days. Ţinutul Zimbrului, alături de Parcul Yellowstone, insulele Skyros şi Sifnos La evaluare se ţine cont de criterii gen protejarea naturii, peisaje şi decor, conservarea moştenirii culturale, locuitori implicaţi în turism şi promovarea produselor locale.

În ceea ce priveşte nominalizările, ele sunt evaluate de experţi internaţionali în turism şi dezvoltare durabilă, reprezentanţi ai Green Destinations, QualityCoast, TravelMole, Vision on Sustainable Tourism, Travelife, ITB Berlin, Asian Ecotourism Network, Ecotourism Australia şi GLP Films. Destinaţia ecoturistică Ţinutul Zimbrului se suprapune peste Parcul Natural Vânători Neamţ, iar pentru dezvoltarea zonei s-au coalizat Asociaţia Ţinutul Zimbrului şi Romsilva prin parcul menţionat, autorităţi din localităţile incluse în destinaţia de ecoturism, APDTN Valea Ozanei, Asociaţia EcoLand, Centrul de Informare şi Promovare Turistică Târgu Neamţ, dar şi parteneri locali - pensiuni, producători locali, meşteri populari, şcoli şi organizaţii, etc) obiectivul fiind dezvoltarea sustenabilă.

Ca exemplu de bună practică este proiectul unic de reintroducere a zimbrilor în mediul natural, unul care a început în 2012, ajungându-se ca acum prin codrii Neamţului să hălăduie aproximativ 50 de exemplare ale legendarului mamifer. Dar pot fi amintite şi dezvoltarea infrastructurii turistice, a experienţelor ce pot fi trăite în destinaţie, informarea şi implicarea comunităţii locale în procesul de dezvoltare şi promovare a destinaţiei de ecoturism Bison Land. „Povestea“ a început în 2005, când Administraţia Parcului Natural Vânători a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentând pentru prima dată conceptul dezvoltării durabile a microregiunii.

Apoi, în 2009, destinaţia a primit certificare europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence), în 2016 Ţinutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar în prezent recunoaşterea este una mondială. Bison Land reprezintă România, fiind

85

alături de destinaţii turistice verzi extrem de cunoscute precum Parcul Yellowstone (USA), insulele Skyros şi Sifnos (Grecia), Regiunea Pafons (Cipru), Regiunea Scania (Malmo, Suedia), insula Gozo (Malta), Alberta SouthWest Crown of the Continent (Alberta - Sud Vestul Coroanei Continentului, Canada), Insulele Azore (Portugalia), Transylvania County - North Carolina (Ţinutul Transilvania, SUA), etc.

* * *

VIDEO Lucrări de iarnă la cireș – Cum pregătim pomii pentru un rod bogat 28 februarie 2021

În pomicultură, fiecare anotimp are calendarul său de lucrări agricole, iar acestea nu se opresc nici măcar iarna. Lunile cu vreme rece sunt rezervate anumitor intervenții care să asigure o producție bună în anul următor. Pentru cei interesați sau la început de drum, venim cu câteva sfaturi chiar de la un inginer horticol. Iată ce lucrări de iarnă la cireș trebuie să faceți pentru un rod bogat.

https://youtu.be/jBgSlTcRnM8

* * *

Cum se îngrijesc bulbii de lalele – plantare și înmulțire Diana Vasilescu , 27 februarie 2021

Lalelele sunt speciale – întreabă orice grădinar care crește aceste flori strălucitoare și frumoase. De aceea, nu este o surpriză faptul că cerințele de îngrijire pentru bulbIi de lalele sunt diferite decât pentru alți bulbi de primăvară.

Există peste 150 de specii diferite de lalele, fiecare cu farmecele sale. Multe sunt perene, iar bulbii pot fi recoltați în fiecare an. Dezgroparea bulbilor de lalele înseamnă păstrarea bulbilor de lalele până când le putem replanta. Dacă doriți să aflați despre depozitarea bulbilor și despre cum să vindecați bulbii de lalele, am pregătit mai jos un articol care să vă răspundă la toate întrebările.

86

Trebuie să dezgropați bulbii?

Nicio lege nu impune grădinarilor să dezgroape bulbii în fiecare an sau chiar deloc. De fapt, majoritatea bulbilor preferă să rămână în pământ și, lăsați la locul lor, să reînflorească anul următor. Grădinarii dezgropă bulbii de lalele numai atunci când plantele par mai puțin viguroase și oferă mai puține flori, ceea ce poate indica supraaglomerarea.

Dacă simțiți că lalelele dvs. nu se descurcă la fel de bine ca anul trecut, dezgropați-le. Dar înainte de a face acest lucru, aflați când să dezgropați lalele. Este mai bine să nu dezgropați deloc bulbii, decât să îi dezgropați la momentul nepotrivit.

Când săpăm lalele?

Când săpați lalelele este la fel de important ca și cum le-ați dezgropa. Săpatul prematur le poate ucide. Dacă doriți să dezgropați bulbi de lalele, nu vă grăbiți. Chiar și atunci când obervați că plantele își pierd atracția vizuală odată ce florile încep să se estompeze, nu scoateți încă lopata. Lalelele înfloresc primăvara și, până la începutul verii, florile lor strălucitoare se ofilesc. Puteți merge mai departe și înfrânge florile inestetice, prin tăiere, dar așteptați până când frunzele se îngălbenesc pentru a dezgropa bulbii.

Un bulb de lalea conține nu numai planta minusculă, ci și toată nutriția de care are nevoie planta pentru a o face să treacă iarna și să înflorească în primăvara următoare. Odată ce planta termină de înflorit, își folosesc frunzele și rădăcinile pentru a aduna substanțele nutritive și pentru a umple recipientele de depozitare cu provizii. Săparea bulbului prea devreme înseamnă că plantele nu vor fi avut șansa să-și completeze resursele nutritive. Scoateți bulbii numai când vedeți frunzele plantelor îngălbenind și ofilindu-se.

Dezgroparea și întărirea bulbilor

Aveți grijă când dezgropați bulbii. Folosiți o mistrie de mână pentru a săpa o șanț adânc de aproximativ 8 cm (maxim 20 cm) adânc în jurul plantei. Faceți șanțul cu câțiva centimetri mai mare decât planta pentru a preveni rănirea bulbilor. Cu degetele, ridicați becurile și îndepărtați murdăria, apoi îndepărtați frunzele moarte cu o foarfecă sau o tăietoare.

Vindecarea bulbilor acestor plante nu este una dificilă. Dacă doriți să învățați cum să vindecați bulbii, umpleți pur și simplu o cutie sau un recipient de plastic cu nisip sau turbă. Apăsați fiecare bulb în material până

87

când aproximativ trei sferturi din acesta se află sub suprafață. Nu lăsați bulbii să se atingă între ei și nu adăugați apă.

Așezați cutia într-o zonă cu o temperatură cuprinsă între 60 și 66 de grade Fahrenheit (15 până la 18 C.). Puteți utiliza o zonă protejată în aer liber sau raftul inferior al frigiderului. Cheia este să nu permiteți mult soare în zona în care depozitați bulbii frumoaselor flori. Lăsați cutia în zona rece până toamna. Așa se vindecă bulbii de lalele.

Toamna, separați bulbii, dacă este necesar, și plantați-i într-un pat îmbogățit cu compost organic înainte de primul îngheț. Udă-le regulat până ajunge sosirea iernii și rămân în stare latentă.

În România există și un festival dedicat acestor minunate flori, numit Simfonia Lalelelor, un festival dendro-floricol care se desfășoară în municipiul Pitești în fiecare an, începând cu anul 1978.

* * *

Pesta Porcină Africană confirmată la 91.584 de porcine. Județele cu cea mai mare incidență, Autor: Diana Vasilescu ,27 februarie 2021

În data de 25.02.2021 sunt active un număr de 443 de focare de Pestă Porcină Africană, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 91.584 de porcine.

În intervalul 18.02.2021 – 25.02.2021 au fost înregistrate 22 de focare noi PPA:

Județul Alba – un focar;

88

Județul Argeș – 2 focare; Județul Arad – 2 focare; Județul Covasna – un focar; Județul Giurgiu – un focar; Județul Iași – 2 focare; Județul Maramureș – 3 focare; Județul Mureș – 3 focare; Județul Olt – un focar; Județul Sălaj – 3 focare; Județul Vaslui – 3 focare;

și au fost stinse 17 focare PPA:

Județul Argeș – un focar; Județul Bistrița Năsăud – 3 focare; Județul Brăila – 10 focare; Județul Olt – 2 focare; Județul Vâlcea – 1 focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive de Pesta Porcină Africană la mistreți se prezintă astfel,:

–        Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 44 de mistreți pozitivi vânați;

–        Județul Arad – 103 mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;

–        Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

–        Județul Bacău – 65 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;

–        Judeţul Bihor – 209 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;

–        Județul Bistrița-Năsăud – 6 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;

–        Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;

–        Județul Brașov – 13 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–       Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

89

–        Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;

–        Județul Caraș – Severin – 3 mistreți găsiți morți și 102 mistreți vânați;

–        Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;

–        Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;

–        Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Cluj – 1 mistreț găsit mort și 13 mistreți vânați;

–        Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;

–        Județul Dolj – 37 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;

–        Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;

–        Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;

–        Județul Gorj – 49 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;

–        Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;

–         Județul Hunedoara – 15 mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;

–        Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;

–        Județul Iași – 174 de mistreți găsiți morți și 26 de mistreți vânați;

–         Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;

–         Județul Maramureș – 78 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;

–         Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

–         Județul Mureș – 12 mistreți găsiți morți și 21 de mistreți vânați;

–        Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

–        Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;

–        Județul Prahova – 157 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;

–        Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 159 de mistreți vânați;

–        Judeţul Sălaj – 131 de mistreți găsiți morți și 63 de mistreți vânați;

–        Județul Sibiu – 36 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;

90

–        Județul Suceava – 13 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;

–        Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;

–        Județul Timiș – 235 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;

–        Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;

–        Județul Vaslui – 28 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;

–        Județul Vâlcea – 175 de mistreți găsiți morți și 66 de mistreți vânați;

–        Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Pesta porcină africană, numită și febra porcină africană sau boala lui Montgomery, este o boală virală hemoragică febrilă extrem de contagioasă și foarte severă a porcilor domestici și mistreților, cauzată de un virus ADN dublu catenar din familia asfarviride care se propagă foarte rapid în populația porcină prin contact direct sau indirect. Pesta Porcină Africană se caracterizează anatomopatologic prin diateză hemoragică generalizată, leziuni degenerative și necrotice în diferite organe, iar clinic în formele acute a bolii prin hipertermie (40,5-42,2°C), leziuni cutanate (eritem, cianoza pielii, în special la urechi, coadă, membrele posterioare și pe abdomen, peteșii, echimoze), tulburări digestive (inapetență, vome, constipație, diaree mucoasă sau sanguinolentă), tulburările respiratorii (dispnee, tahipnee, respirație întreruptă, tuse, eliminare de spumă sanguinolentă din gură), tulburări nervoase (somnolență, apatie, adinamie, mers instabil, crampe, hiperexcitație, crize convulsive, pareze și paralizii, decubit lateral), conjunctivită, secreții nazale seroase, seromucoase sau mucopurulente sau epistaxis, la scroafele gestante unul dintre primele simptome observate este avortul. Mortalitatea la Pesta Porcină Africană este de 90-100% în cazul formelor supraacute și acute a bolii. Pesta porcină africană provoacă pierderi economice mari din cauza depopulării catastrofale a fermelor de porci în zonele afectate prin decesul și sacrificare lor, punerea în aplicare a măsurilor sanitare și impunerea restricțiilor comerciale.

* * *

91

Ati baut tuica de miere? Iata cum se realizeaza Cultiva Profitabil 27 februarie 2021

Tuica din miere

Tuica de miere sau rachiul de miere este un derivat care se prepara din hidromel. Atunci cand apicultorul are un hidromel care nu i-a reusit prea bine il lasa sa-si termine fermentarea, deci sa-si transforme tot zaharul in alcool.

Apoi, punandu-l in alambic, scoate o tuica foarte buna, care se aseamana cu coniacul. Nu de putine ori acest rachiu are o cautare mai mare decat a hidromelului; de aceea multi producatori transforma hidromelul vechi, de calitate superioara, in coniac, obtinand un produs cu insusiri superioare.

Obisnuit, tuica de miere se trece doar o singura data prin alambic, caci el are prea putine impuritati si nu este nevoie sa fie rectificat prin a doua distilare, care l-ar face prea alcoolic.

Pentru transformarea in tuica sau rachiu, hidromelul nu trebuie sa depaseasca 10 grade. Daca e superior acestei limite se va dilua. Este gresita parerea ca, daca un vin sau hidromel are tarie alcoolica mare, tuica rezultata prin distilarea lui va fi si el mai alcoolic.

O conditie de randament, deci din punct de vedere economic, este ca hidromelul sa aiba tot zaharul din masa lui transformat in alcool. Totusi, prezenta zaharului netransformat nu strica tuica, ci din contra are asupra produsului distilat o influenta buna, caci el devine mai placut si mai dulceag.

Pentru cea de-a doua distilare, dupa ce s-a curatat bine aparatul, se umple cazanul cu acest produs de 30 de grade si se incepe distilarea lui. Aceasta operatie, mult mai delicata, trebuie facuta atent. Durata ei nu trebuie sa depaseasca 5 ore.

92

Primii litri care trec prin alambic si care reprezinta 1% din toata cantitatea introdusa in distilator, trebuie pusi de o parte. Produsul se numeste “capul rachiului”; el contine aldehide si eteruri in proportii variabile.

Citeste si: Hidromelul: ce este si cum pot face profit apicultorii din ea

Apoi distilarea se continua pana cand produsul ce iese, pus la alcoolmetru arata 20-22 grade, este asa-zisa “coada rachiului”, care este produsul finit. Restului din alambic i se adauga hidromelul ce urmeaza a se distila in seria urmatoare.

* * *

* * *

93