Stiri 09 februarie 2021, prima parte

Cursul valutar BNR 9 februarie 2021 1 EURO = 4.8745 Lei 1 USD = 4.0247 Lei

Prognoza meteo: Iarna se întoarce în weekend. Ce zone vor fi lovite de ger cumplit după căldura neobişnuită 9 februarie 2021, 07:21 de Ionela Stănilă

Chiar dacă se vor semnala ploi slabe şi ninsori în zona montană, vremea se anunţă deosebit de caldă în următoarele zile. Meteorologii anunţă 18-19 grade în sudul Munteniei. De joi seară, în nordul ţării, un val de aer siberian aduce ger cumplit.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), marţi, 9 februarie, vremea va fi deosebit de caldă pentru această dată în sudul, centrul şi vestul ţării şi normală termic în nord-est.

Astfel,temperaturile maxime se vor încadra între 3…4 grade în nordul Moldovei şi 17…18 grade în sudul Munteniei şi al Dobrogei, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 grad în nordul Moldovei şi 9 grade în sudul litoralului. Cerul va avea înnorări temporare, în regiunile nord-vestice şi sud-vestice va ploua pe arii extinse şi moderat cantitativ, iar în restul teritoriului, local, mai ales noaptea, vor fi ploi slabe.

În zona montană, la altitudini mari, vor fi ninsori şi lapoviţă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări pe parcursul zilei la munte, în special în Carpaţii Orientali, unde rafalele vor depăşi pe creste 80…90 km/h, precum şi, local în vest şi sud-est şi izolat în rest, cu viteze, în general, de 50…55 km/h. Izolat, dimineaţa, vor fi condiţii de ceaţă. În Bucureşti, temperatura maximă va fi de 15…16 grade şi cea minimă se va situa în jurul valorii de 6 grade. Cerul va fi temporar noros şi, trecător, spre seară şi noaptea, va ploua. Vântul va fi moderat, cu intensificări temporare în cursul zilei, apoi va sufla în general slab.

Miercuri va fi tot vreme frumoasă şi caldă. Vremea va fi în continuare deosebit de caldă pentru această dată în cea mai mare parte a ţării, exceptând nord-estul, unde va fi apropiată de normal sub aspect termic. Temperaturile

1

maxime se vor încadra între 3…4 grade în nordul Moldovei şi 17…18 grade în regiunile sudice şi sud-estice, iar cele minime vor fi cuprinse între -2 şi 8 grade.

Conform meteorologilor, pe parcursul zilei, cerul va fi temporar noros şi, local în vestul, centrul şi nordul ţării, vor fi ploi slabe, iar în rest, pe alocuri, se va semnala burniţă şi, în zonele joase, dimineaţa, va fi ceaţă. Spre seară şi noaptea vor fi înnorări tot mai accentuate şi vor fi ploi, moderate cantitativ, în extindere în jumătatea de vest a ţării, iar în zona montană înaltă, ninsori sau lapoviţă.

În restul teritoriului, va ploua slab, pe arii restrânse, mai ales spre dimineaţă. În nord-est, izolat, vor mai fi condiţii de polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte, ziua în sud-est şi centru, iar noaptea în vest şi doar izolat şi trecător în restul teritoriului.

În Capitală, cerul va fi temporar noros, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări ziua. Temperatura maximă se va situa în jurul a 15 grade, iar cea minimă va fi de 3…5 grade.

În cursul zilei de joi, vremea se va menţine deosebit de caldă pentru această dată în cea mai mare parte a ţării, deşi în regiunile vestice valorile termice diurne vor fi în scădere faţă de ziua precedentă, apoi va intra într-un proces de răcire şi vremea va deveni geroasă, local, în vestul centrul şi nordul ţării.

Temperaturile maxime se vor încadra între 5…6 grade în nordul Moldovei şi 18…19 grade în Dobrogea, iar cele minime, în scădere accentuată faţă de noaptea precedentă, vor fi cuprinse, în general, între -12 şi -2 grade. Cerul va fi mai mult noros şi vor fi precipitaţii, predominant ploi ziua şi mai ales ninsori noaptea, pe arii extinse în jumătatea de vest a ţării şi local în rest. Vor fi condiţii de polei. Vântul va sufla moderat, cu intensificări în toate regiunile, mai ales după-amiaza şi noaptea, cu viteze mai mari la munte şi în sud-vest.

În Bucureşti, anunţă ANM, vremea se va menţine deosebit de caldă, apoi va intra într-un proces de răcire. Temperatura maximă va fi de 15…16 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -4 grade. Cerul va avea înnorări şi, temporar, va ploua.

Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări spre seară şi noaptea. De vineri, vremea va deveni deosebit de rece, geroasă noaptea mai ales în jumătatea de nord a teritoriului. Temporar, mai ales în vestul, centrul şi nordul ţării, va ninge.

2

Fenomen meteo bizar în România! Ninsorile, însoțite de tunete și fulgere. Cum e posibil?! Iulia Moise 9 februarie 2021,

Meteorologii de la ANM anunță că joi seară ninsorile vor fi însoțite de tunete și fulgere, fapt care duce la apariția unui fenomen meteo bizar.

Joi seară, ninsorile vor fi însoțite de tunete și fulgere, fapt care duce la apariția unui fenomen meteo bizar, anunță meteorologii de la ANM.

În Transilvania, Moldova, precum şi în Muntenia şi în Dobrogea, vor se vor înregistra ninsori, iar cantitãţile de precipitaţii vor depãşi 15…25 l/mp.

În regiunile sudice, estice şi centrale, rafalele de vânt vor atinge circa 60…80 km/h, iar la munte va sufla tare, cu peste 100…120 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zãpada.

ANM transmite că ninsorile vor fi însoțite de tunete fulgere, fapt ce va duce la apariția unui fenomen bizar. Ce se întâmplă în următoarele zile

Elena Mateescu, reprezentant al ANM, a oferit date de ultimă oră despre valul de aer siberian care urmează să lovească România peste câteva zile.

„Minimele se vor consemna în special în a doua parte a acestei săptămâni, mai precis de joi noaptea. Până atunci vorbim de o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, mâine și poimâine. Avem două avertizări meteorologice de cod galben valabile până mâine la ora 12.00 când vorbim pentru zona de munte, pentru sudul Banatului, Transilvaniei și Dobrogea de intensificări cu viteze în general de peste 100 de kilometri pe oră, la altitudini de peste 1.800 de metri”, a spus reprezentantul ANM.

„De altfel, până la ora 20.00 sunt în vigoare și două avertizări meteorologice ce tip nowcasting de cod portocaliu pentru județele Alba, Brașov, Sibiu, Argeș, Prahova și Dâmbovița, zona de munte de peste 1.800 de metri, pentru că vântul bate cu putere, rafalele fiind de peste 120 km/h”, a declarat Elena Mateescu, director ANM, în exclusivitate la Antena 3.

Cum va fi vremea în următoarele zile

Vremea va deveni foarte caldă în prima jumătate a acestei săptămâni, în perioada 8-11 ianuarie. Valori termice maxime vor atinge chiar şi 14 grade Celsius. După data de 11 februarie se va răci accentuat şi temperaturile înregistrate pe timpul zilei vor deveni preponderent negative. În timp ce precipitaţiile vor fi prezente pe tot parcursul următoarelor două săptămâni, conform ANM.

3

APIA si SUBVENTII

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor” Revista Fermierului Marți, 09 Februarie 2021 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor”, care au depus cerere de plată și care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021.

Reamintim că, în perioada 8 - 21 februarie 2021 se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2020.

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

În adeverință este înscrisă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe pagina de internet a instituției.

4

5

6

7

8

9

10

11

AFIR si FINANTARI

Mecanismul European de Reziliență și Redresare, vot final în PE. Câți bani îi revin României? Cosmin Ruscior , 09 Februarie 2021

Siegfried Mureşan: România va primi peste 30 de miliarde de euro prin MERR (Sursa foto: Facebook/Siegfried Mureşan-arhivă)

Peste 30 de miliarde de euro, iată suma ce-i va reveni României prin Mecanismul European de Reziliență și Redresare (MERR), în valoare totală de 672 de miliarde. Pachetul de ajutor financiar pe fondul pandemiei de Covid-19 a fost dezbătut marți de Parlamentul European, care va da votul final în cursul serii. Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan este raportor al Parlamentului European pentru acest proiect.

El spune la RFI în ce domenii ar urma să fie investiți banii în România: ”Banii sunt puși la dispoziție pentru modernizarea economiei, reformarea economiei, adică exact pentru acele lucruri de care știm că avem nevoie:

12

îmbunătățirea infrastructurii, ajutorarea IMM-urilor, mai multe fonduri pentru infrastructura deficitară, atât rutieră, feroviară, cât și infrastructura de irigații, de exemplu, dar și bani pentru digitalizare, pentru reducerea poluării, reducerea emisiilor de CO2 și îmbunătățirea eficienței energetice”.

”Vă mai spun foarte clar, acești bani pot fi folosiți și pentru modernizarea și extinderea spitalelor existente sau pentru construcția de noi spitale, la fel cum pot fi folosiți și pentru modernizarea altor instituții publice, despre care am văzut pe durata acestei crize că trebuie modernizate, reformate și chiar extinse”, mai precizează eurodeputatul.

CNIPMMR Antreprenorii propun 13 programe pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, G.M. Ziarul BURSA #Companii / 09 februarie

Mediul de afaceri din ţara noastră trebuie să se implice în procesul de elaborare şi implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), mai ales că multe companii au fost afectate de pandemia Covid-19, a afirmat, ieri, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"PNRR poate rezolva toate problemele HoReCa, toate problemele agriculturii, industriei, precum şi cele legate de nesustenabilitatea diverselor activităţi economice. Le reamintim guvernanţilor că 75% din fondurile res-pective trebuie contractate până la finalul anului 2022, iar restul până în 31 decembrie 2023. Opinia noastră este că trebuie să mergem pe finanţarea programelor existente şi să lucrăm la proiecte care să fie gata de implementare. Susţinem inserarea în PNRR a 13 programe care sunt vitale pentru mediul de afaceri. De asemenea, ne dorim susţinerea totală a start-up-urilor, pe programul România - Tech Nation, care să se adreseze în special tinerilor şi studenţilor care nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. PNRR este şansa de a ieşi din actuala criză sau poate deveni piatra de moară a acestui guvern, a declarat Florin Jianu".

Preşedintele CNIPMMR a arătat că prin Start-up Nation au fost create în urmă cu doi ani 37.000 de locuri de muncă şi că îşi doreşte ca acest program să continuie şi în perioada următoare, chiar dacă a fost stopat în 2020 şi mai sunt 2500 de beneficiari cărora statul nu le-a decontat încă sumele cheltuite.

În privinţa programului România- Tech Nation, CNIPMMR propune susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up, includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat şi asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local. Acest

13

program va fi corelat cu programul de digitalizare a activităţii desfăşurată în instituţiile publice.

CNIPMMR mai propune să fie incluse în PNRR:

programul Scale-up România - IMM prin care să se asigure finanţarea necesară companiilor pentru creşterea afacerilor;

programul pentru asigurarea siguranţei alimentare a României - Agro România;

programul de sprijin al IMM-urilor din construcţii - Building România;

programul Scale-up România destinat companiilor mari şi care presupune implementarea a minimum 50 proiecte de mari dimensiuni cu impact în economia naţională (export de valoare mare- minimum 10 milioane de euro, intrarea pe noi pieţe);

programul de susţinere a Centrelor de Depozitare, Colectare şi Distribuţie a produselor agro-alimentare româneşti;

programul "Restart Sport România" pentru susţinerea start-up-urilor din domeniul sportiv; programul "Student INNOtech";

programul "Start Up + Next Gen" cu finanţare din Fondul Social European; programul "Start Up Diaspora Next Gen";

programul "Făcut în ţara mea" prin care să fie promovat consumul de produse şi servicii realizate şi prestate pe teritoriul naţional;

programul de creare şi dezvoltare a reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;

evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială şi stabilirea modalităţilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale (reducerea cu până la 50% a veniturilor supuse impozitării).

Amintim că prin PNRR, ţara noastră va beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi şi 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

14

Cristian Ghinea: Dezbaterile publice pentru actualizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi terminate până la începutul lunii martie. Granturi, doar acolo unde nu se poate imagina un alt instrument financiar . Analize • 8 Februarie 2021

Dezbaterile publice pentru actualizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi încheiate până la începutul lunii martie, a dat asigurări ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Acesta a precizat, luni, că planul este pentru dezvoltarea a cât mai multor instrumente financiare, urmând ca granturile să fie atribuite doar acolo unde nu se poate imagina un alt instrument financiar pentru zona respectivă.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a organizat, luni, primele dezbateri publice pentru actualizarea PNRR, informează un comunicat al instituţiei. Temele dezbătute au fost: ‘Cum susţinem Noua Generaţie? Politici pentru copii şi tineri, educaţie formală şi non-formală, oportunităţi’, respectiv ‘Cum stimulăm dezvoltarea la firul ierbii. Dezbatere Dezvoltare rurală, abordarea fiind specifică PNRR’, relatează Agerpres.

„Sunt 3 săptămâni în care ne-am propus să facem un fel de brainstorming naţional în care să adaptăm acest document. Prima săptămână a fost dedicată consultărilor cu ministerele, iar aceasta este dedicată consultărilor publice. Avem un obiectiv ambiţios: să terminăm până la începutul lunii martie şi sunt optimist că ne vom ţine de el”, a declarat Cristian Ghinea.

Acesta a anunţat că propunerile primite în cadrul consultărilor vor fi discutate cu Comisia Europeană şi a subliniat importanţa unui bune elaborări a PNRR.

„PNRR are o alocare de 30 miliarde de euro, din care jumătate sunt împrumuturi şi îi vom da înapoi. Cu aceşti bani trebuie să fim foarte grijulii pentru că nu vreau să ne îndatorăm de la copiii noştri ca să dăm doar granturi. Vreau să dezvoltăm cât mai multe instrumente financiare şi să dăm granturi acolo unde nu se poate imagina niciun alt instrument financiar pentru zona respectivă”, a explicat ministrul Cristian Ghinea.

În cadrul dezbaterii privind susţinerea noii generaţii au fost primite propuneri pentru susţinerea copiilor şi tinerilor, precum: dezvoltarea metodelor de învăţare non-formală în mediul în care trăiesc copiii care

15

abandonează învăţământul obligatoriu, sprijinirea tinerilor şi ONG-urilor în domeniu, digitalizarea proceselor educaţionale şi creşterea calităţii educaţiei.

Totodată, în cadrul dezbaterilor publice s-a discutat şi despre preluarea reformelor propuse prin Strategia SmartEdu şi prin proiectul naţional „România Educată”, iniţiat de preşedintele României. Reprezentanţii tinerilor au punctat necesitatea de a sprijini toate categoriile de tineri, inclusiv pe cei care-şi finalizează studiile să-şi găsească un loc de muncă şi să-şi croiască un drum în viaţă.

„În ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, propunerile au vizat susţinerea Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), a structurilor de economie socială, înfiinţarea de centre de agregare a producţiei agricole, susţinerea de activităţi sociale destinate tinerilor NEETs (Not in Education, Employment, or Training/care nu sunt înscrişi într-un program de educaţie, ocupare sau formare profesională)”, se menţionează în comunicat.

Potrivit MIPE, dezbaterile pentru actualizarea PNRR vor continua în această săptămână.

„Mâine, 9 februarie, vor avea loc dezbaterile pe următoarele teme: Cum dezvoltăm inteligent şi durabil marile oraşe?, dezbatere cu Asociaţia Municipiilor, respectiv Cum valorificăm resursele mediului de afaceri. Reamintim faptul că săptămâna trecută MIPE a organizat consultările publice cu ministerele de linie şi cu entităţile relevante în diferite domenii”, precizează ministerul, conform Agerpres.

Reamintim că România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sursa foto: Guvernul României

Rămânem fără fonduri europene pentru irigații? Submăsura 4.3, scoasă de la finanțare 9 februarie 2021 Autor: Ionuț Fîntînă

Într-un an secetos cum a fost cel care a trecut, România ar fi avut mare nevoie de o rețea de irigații performantă care să-i salveze pe fermieri de la dezastru. Din păcate, mare parte din infrastructura existentă este veche și nefuncțională. Deși guvernanții promit investiții masive în acest sistem în următorii ani, vechea submăsură 4.3, destinată componentei de irigații a fost scoasă de pe lista măsurilor care vor fi deschise pentru finanțare anul acesta, lucru care îi nedumerește pe fermieri.

”Din păcate, în programul de finanțare pentru anii 2021-2022 prezentat de Ministerul Agriculturii, nu am văzut submăsura 4.3 pentru componenta de

16

irigații. Acolo este posibil să se gândească la acele fonduri venite din PNRR sau la cele destinate combaterii pandemiei care au o componentă prioritară pentru mediu. Pentru mine componenta de irigații era foarte importantă, dar n-am văzut-o.

Poate gândirea lor a fost să transfere totul pe PNRR, dar nu știu în ce măsură va face posibilă accederea acelor fonduri direct către fermieri. Și aici sunt discuții. Țineți cont că noi trebuie să avem PNRR-ul aprobat în aprilie. Pe de-o parte să răspundem indicatorilor de performanță stabiliți de Comisie și de cealaltă parte să fie negociat și aprobat. Când se mai face consultarea și negocierea publică cu actorii principali din agricultură? Nu știm”, a precizat Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.

Această situație incertă îi pune într-o situație dificilă pe fermierii din zonele secetoase, mai ales ținând cont de faptul că unii au început să-și pună la punct infrastructura de irigații și aveau nevoie în continuare de submăsura 4.3 pentru a-și finaliza proiectele.

”Ar fi foarte important pentru fermieri, cum e și cazul meu. Am deja un set de proiecte depuse, dar din cauza faptului că sumele alocate printr-un proiect, de un milion de euro, nu ne permite să ne reabilităm întreaga infrastructură secundară, avem obligația să mai depunem încă un rând de proiecte. Dacă nu o facem prin măsura 4.3, atunci lucrurile devin critice”, a subliniat fermierul Constantin Soare.

În ceea ce privește Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Chesnoiu a avertizat asupra faptului că mai este puțin timp până când acest program trebuie aprobat, astfel încât s-ar putea ca fermierii să nu aibă timp să fie consultați. Mai mult, MADR trebuie să negocieze la sânge sumele destinate proiectelor din agricultură, altfel banii riscă să fie direcționați către alte sectoare.

”Am studiat foarte bine Programul Național de Redresare și Reziliență; prima variantă trimisă de România la Comisia Europeană a fost întoarsă pentru că nu răspundea obiectivelor impuse. Într-adevăr, acolo se prevăzuseră investiții în infrastructura de irigații, desecare și drenaj, dar din ce informații îmi parvin în ultima perioadă, s-au format zece grupuri de lucru care vizează anumite proiecte prioritare. Aici este foarte important cu ce vor veni ministerele. Dacă MADR, împreună cu ANIF, vor avea capacitatea să meargă să le dovedească celor care creionează PNRR că pot să producă proiecte mature care pot fi contractate până cel târziu la 31 decembrie 2022, banii vor rămâne la agricultură. Dacă nu, vom fi iarăși cenușăreasa economiei românești, iar banii se vor duce pe la asistență

17

socială și ONG-urile care se rotesc mai nou prin actul guvernamental”, a mai subliniat Adrian Chesnoiu.

În ceea ce privește fondurile europene dedicate irigațiilor, este important de precizat că în lista cu măsuri pentru anii de tranziție există o schemă nouă în cadrul submăsurii 4.1, special pentru achiziții simple și echipamente de irigații în fermă, cu o alocare de peste 104 milioane de euro. De asemenea, potrivit informațiilor AGRO TV, irigațiile vor finanțate și prin fonduri de la Ministerul Mediului.

Lista măsurilor de finanțare cu fonduri europene pentru anii de tranziție 2021 – 2022 februarie 9, 2021 agrimanet

Măsuri care vor fi finanțate din Programul de tranzitie 2021-2022:

Măsura 4.1 Investiții în exploatații agricole:

– pentru investiţii în procesare şi condiţionare în fermă, integrarea în fermă -100 de milioane de euro;

– pentru investiţii în exploataţii agricole pe legumicultură (sere şi solarii) – 100 de milioane de euro;

– pentru investiţii în exploataţii din zootehnie – circa 200 de milioane, iar pentru zootehnie în zona montană – 90 de milioane de euro;

– investiţiile privind achiziţiile simple şi echipamente în ferme – 100 de milioane euro;

– investiţii privind procesarea şi condiţionarea legumelor 50 de milioane euro;

– investiţii în exploataţii pomicole – 122 milioane euro.

Măsura 4.2 Investiţii în marketingul produselor agricole – 130-140 de milioane euro, în jur de 80 de milioane de euro la nivel naţional şi 30 de milioane pentru zona montană.

Măsură nouă, investiții în culturi proteice – 25 milioane de euro.

Programul LEADER – 50-70 milioane de euro.

Măsura 17.1 Prime de asigurare a culturilor agricole și animalelor – 10-15 milioane de euro.

18

Măsurile finanțate cu bani din viitorul PNS, dar cu reguli vechi (din fostul PNDR):

Submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – 100 de milioane de euro.

Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – 87 milioane de euro.

Submăsurile 6.2 și 6.4 Investiții nonagricole – 150 milioane de euro.

Cooperarea pe orizontală şi verticală pe lanţul de aprovizionare – 50 milioane euro.

După perioada de consultări publice și postarea ghidurilor in consultare și ulterior a ghidurilor finale, se preconizează ca toate liniile de finanțare să fie active cel mai târziu in luna Iunie 2021.

ALTELE

România avea la finele anului trecut un număr de 1,249 milioane salariaţi bugetari, cu aproape 14.000 mai mulţi decât în toamna lui 2019. În ultimele două luni din 2020 statul a angajat aproape 9.000 de persoane Roxana Rosu 09.02.2021,

România avea la sfârşitul anului trecut un număr de 1,249 milioane de salariaţi bugetari, angajaţi în instituţii şi autorităţi publice, în condiţiile în care Guvernul a angajat în ultimele două luni din 2020 aproape 9.000 de persoane, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

Astfel, la finele lunii octombrie 2020 lucrau la stat 1,240 milioane persoane, iar în noiembrie 1,245 milioane persoane.

Acestea nu au fost singurele angajări realizate de instituţiile statului în cursul anului trecut, în condiţiile în care în octombrie 2019, ultima lună înainte de alegerile prezidenţiale, numărul de salariaţi bugetari era de 1,235 milioane persoane, cu aproape 14.000 mai puţin decât în prezent.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, cei aproximativ 1,24 milioane de angajaţi de la stat reprezintă 22% din totalul de 5,62 milioane de salariaţi activi la nivelul întregii economii.  

 Din numărul total de bugetari de la finele anului trecut, 801.813 erau angajaţi în administraţia publică centrală, din care 595.722 în instituţii

19

finanţate integral din bugetul de stat. Jumătate dintre aceştia, respectiv 289.377 persoane lucrează în învăţământ, în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar 126.481 în Ministerul de Interne.

Ministerul Apărării are 73.805 de angajaţi pe statele de plată, Ministerul de Finanţe 24.677, iar Ministerul Sănătăţii 18.216 de angajaţi.  

Pe lângă salariaţii din administraţia centrală, alte 447.811 persoane lucrează în administraţia locală, din care 274.945 în autorităţi executive locale.

MADR a stabilit tarifele în domeniul semințelor și materialului săditor Revista Fermierului Marți, 09 Februarie 2021

A fost aprobat și publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii Ordinul nr. 27 din 3 februarie 2021 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor.

Pentru a consulta actul normativ și tarifele, accesați link-ul: http://bit.ly/ordin-madr-tarife

Chesnoiu îi forțează mâna lui Oros! ”Ne vom asigura că fermierii primesc despăgubiri” Ionuț Fîntînă, 9 februarie 2021

Despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de secetă reprezintă un subiect din ce în ce mai fierbinte în agricultura românească. Deși oficialii de la Ministerul Agriculturii au oferit numeroase garanții că aceste sume vor fi plătite, tot mai mulți fermieri își pierd speranța că vor vedea acești bani. Indiferent dacă banii vor fi sau nu prinși în legea bugetului, salvarea fermierilor ar putea veni de la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Noul președinte al acesteia, Adrian Chesnoiu, a făcut câteva precizări importante despre acest subiect în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.

”Discuțiile în Comisie au pornit de la declarațiile publice ale factorilor de conducere din cadrul Ministerului Agriculturii, pentru că noi am văzut în perioada premergătoare alegerilor foarte multe declarații cu privire la

20

acordarea acestui sprijin. Inclusiv la audierea domnului ministru în Comisia de Agricultură, dânsul s-a exprimat foarte clar că va emite o Ordonanță de Urgență în vederea acordării despăgubirilor la culturile de primăvară, argumentând la momentul respectiv că nu este corect față de fermierii care au înființat culturi în primăvară să fie defavorizați în dauna celor care au primit deja despăgubiri pentru culturile de toamnă”, a precizat Chesnoiu.

Fostul șef AFIR a venit și cu o propunere care a fost agreată de toți colegii din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, astfel că în cazul în care sumele necesare pentru despăgubiri nu sunt prinse în buget, parlamentarii vor depune un amendament prin care să le includă.

”La nivelul Comisiei, s-a ridicat problema, iar în calitate de președinte le-am cerut opinia tuturor colegilor din Comisie, ca în cazul în care Ministerul Agriculturii nu va prevedea sumele necesare în bugetul de stat pentru anul 2021 pentru plata acelor despăgubiri – este vorba de aproximativ un miliard de lei – noi, toți parlamentarii din toate grupurile politice, vom depune un amendament, inclusiv cu colegii senatori, la legea bugetului de stat, astfel încât aceste sume să le fie alocate fermierilor.

Am făcut o solicitare către Ministerul Agriculturii să ne comunice dacă Ordonanța va fi dată până la aprobarea legii bugetului, astfel încât să evităm supralegiferarea. Neavând bugetul prezentat până acum, nu putem să ne exprimăm dacă sunt acești bani prinși sau nu, dar ce pot să le garantez fermierilor este că alături de colegii din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, în cazul în care nu se dă ordonanța, noi depunem amendament la legea bugetului. Nu cred că își va permite niciun Guvern sau colegii din Parlament să nu voteze un astfel de amendament, pentru că ar fi dezastruos pentru fermieri. (…) Vom găsi pârghiile legale necesare ca un astfel de amendament să treacă și ne vom asigura că fermierii primesc despăgubirile. (…) Toți colegii din toate partidele politice au fost de acord”, a explicat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV.

În completare, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a precizat că a ministrul Adrian Oros le-a promis celor din mediul asociativ că sumele necesare vor fi incluse în legea bugetului, atât pentru culturile de primăvară, cât și pentru cele de toamnă.

”LAPAR-ul chiar a făcut o adresă către Ministerul Agriculturii prin care a solicitat ca această sumă să fie trecută în legea bugetului de stat, să nu fie ca și amendament. Domnul ministru a dat garanția că sumele vor fi trecute în buget, atât pentru culturile de primăvară, cât și restul de 11% pentru culturile de toamnă”, a adăugat Nicu Vasile.

21

Reamintim că, potrivit declarațiilor oferite de ministrului agriculturii Adrian Oros în premieră pentru AGRO TV, sumele necesare pentru despăgubirile la culturile de primăvară ar urma să se ridice cam la aceeași valoare cu cele de la culturile de toamnă – aproximativ 200 euro/hectar.

Cum se pot apăra fermierii de aberațiile din legea mirosurilor , Ionuț Fîntînă, 9 februarie 2021

Legea mirosurilor a stârnit reacții vehemente din partea fermierilor după ce a fost adoptată în Parlament, mai ales că a trecut fără aviz din partea Comisiei de Agricultură, deși îi viza direct pe agricultori. Președintele de atunci al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, și-a cerut scuze public și a demarat rapid procedura pentru a modifica legea mirosurilor, demers care va fi finalizat în noua legislatură.

Alexandru Stănescu a fost invitatul lui Ovidiu Ghinea în ultima ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport” și a explicat care sunt modificările aduse acestei legi, astfel încât fermierii să-și poată continua activitatea fără niciun fel de problemă.

”O lege foarte importantă este legea mirosurilor, o lege pentru care mă simt dator față de fermieri, că n-am reușit să facem acea modificare pe care am inițiat-o la Ordonanța 195. Dar vreau să-i anunț pe fermieri că ea este în Camera Deputaților, de data aceasta Comisia de Agricultură a cerut și raport și va fi o realizare astfel încât fermierii să nu fie blocați, cum au fost speriați atunci când a apărut acea modificare trecută prin Parlament fără raport în Comisia de Agricultură.

Modificarea pe care o face această inițiativă legislativă este în primul rând schimbarea sintagmei ”disconfort olfactiv” cu ”miros”; disconfortul olfactiv era o chestiune destul de relativă. De asemenea, este vorba despre planul de gestionare a mirosurilor, devenit de data aceasta verificabil. Vor fi aparate care vor măsura și sunt sigur că fermierii nu vor avea nicio problemă legată de acest lucru”, a precizat Stănescu pentru AGRO TV.

Fostul deputat a vorbit și despre legea 204 din 2008, care protejează exploatațiile agricole înființate legal, respectând normele sanitare și de mediu.

22

”Există o lege din 2008, legea 204, care protejează exploatațiile agricole. Această lege face referire la un Ordin al ministrului sănătății, este vorba de Ordinul 536 din 1997. Foarte mulți au spus că acest ordin este abrogat. Vreau să îi informez pe cei care apreciază acest lucru că există o decizie a Curții Constituționale care spune că dacă o lege face referire la altă lege sau la un act normativ care este abrogat, legea respectivă rămâne în vigoare.

Așadar, acele distanțe de protecție față de fermele zootehnie, prin care fermele s-au înființat, rămân valabile și acum. Legea 204 spune că în situația în care a fost înființată o fermă respectând aceste distanțe, iar între timp oamenii își fac case în zona respectivă, fermierul nu e vinovat cu nimic. Autoritățile nu au voie să dea autorizație în acea zonă de protecție, iar dacă o dau, o dau pe riscul lor, iar ferma nu are nicio vină”, a mai adăugat Stănescu.

Fermierii pot să ceară demolarea construcțiilor din zona de protecție

În completare, actualul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, a precizat că fermierii pot chiar să ceară demolarea construcțiilor care încarcă zona de protecție sanitară dedicată fermei, în cazul în care construcțiile respective au fost ridicate după înființarea fermei, încălcând practic legea.

”Trebuie precizat faptul că demersul legislativ care ar trebui să corecteze anumite discrepanțe în această activitate a pornit de la o decizie a Comisiei Europene, decizia 302 din 2017, care tocmai asta viza – să elimine subiectivismul dintr-o lege atât de importantă pentru fermieri și să o conducă într-o zonă cu repere obiective.

Ordinul 536, chiar dacă este abrogat, el a fost înlocuit de celebrul Ordin 119 al ministrului sănătății, care are aceleași prevederi în materie de zonă de protecție sanitară. Deci acest act normativ vine să pună fermierii la adăpostul unor efecte nedorite. În cazul în care autoritățile publice locale eliberează certificate de urbanism sau autorizații de construcție și nu țin cont de prevederile din Legea 204, fermierul poate solicita anularea autorizației de construcție și poate merge inclusiv până la demolarea acelor construcții care îi încalcă zona de protecție sanitară a fermei”, a subliniat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV.

Ce spune legea

Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole stipulează foarte clar, la articolul 3, alineatul (1), faptul că în zona de protecție sanitară a exploatațiilor agricole existente și care funcționează conform prevederilor

23

legale se interzic eliberarea autorizațiilor de construcție și construirea clădirilor destinate locuințelor și altor obiective socioeconomice.

Mai mult, alineatul 5 precizează faptul că deținătorii de exploatații agricole care au fost înființate și funcționează cu respectarea prevederilor legale și în perimetrul cărora s-au construit locuințe sau alte obiective socioeconomice cu nerespectarea restricțiilor impuse de Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997, cu modificările și completările ulterioare, pot iniția proceduri judiciare în vederea demolării acelor construcții neautorizate sau a celor autorizate fără respectarea prevederilor legale în vigoare.

Beneficiază de prevederile acestei legi următoarele categorii de unității agricole:a) fermele de cabaline;b) fermele de ovine și caprine;c) fermele de taurine la îngrășat;d) fermele de vaci cu lapte;e) fermele de păsări;f) complexele avicole industriale;g) fermele de porci;h) complexele de porci industriale;i) centrele pentru colectarea și păstrarea produselor de origine animală;j) abatoarele și bazele de recepție a animalelor;k) fermele zootehnice mixte sau pentru alte specii de animale;l) construcțiile și amenajările anexe ale exploatațiilor agricole;m) fermele de pomi, de vița de vie și de cercetare.

O iniţiativă legislativă "marca" PSD care sabotează economia, încalcă dreptul de proprietate şi libertatea economică ,

Valentin M Ionescu Ziarul BURSA #Politică / 09 februarie

Într-un moment în care firmele româneşti traversează cea mai dificilă perioadă din ultimii 12 ani, multe încetându-şi activitatea, fără posibilitatea de a mai reveni în piaţă, un senator "independent" la care s-a raliat o gaşcă din Partidul Social Democrat, toţi având acelaşi "profil intelectual" de iresponsabili iniţiază o propunere legislativă care atentează la dreptul de proprietate privată, la libertatea economică şi care subminează investiţiile private pe termen lung. Este vorba de o propunere legislativă cu privire la obligaţia firmelor ca o cota de 7,5% din profitul lor net să fie distribuit salariaţilor cu o vechime mai mare de 12 luni. Cota procentuală

24

poate ajunge până la 25% dacă se stabileşte în contractele colective de muncă. Dar, obligaţia priveşte o cotă minimă de 7,5%. De asemenea, se propune modificarea art.22 indice 2 din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, astfel încât sumele care se distribuie salariaţilor ca participare la profit să fie scutite de impozit pe venit.

Propunerea legislativă a trecut de Senatul României, în vechea legislatură la data de 3 decembrie, adică în ultimele zile dominate de PSD. Propunerea nu a primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ în forma iniţiatorului. Culmea! Aviz semnat de un fost membru PSD. În schimb, Consiliul Economic şi Social a dat aviz pozitiv, fiind dominat de aceleaşi confederaţii sindicale care parazitează economia şi administraţia publică de 30 ani.

Propunerea legislativă urmăreşte să răstoarne norme de drept consacrate în Constituţie şi în codul civil, să distorsioneze relaţiile economice şi să producă a scădere de venituri fiscale.

De asemenea, propunerea legislativă are implicaţii în administrare fiscală.

Din perspectivă juridică, propunerea legislativă încalcă prevederile art.44 cu privire la garantarea proprietăţii private, întrucât titularul dreptului de proprietate, în cazul de faţă acţionar nu poate să posede, să folosească şi să dispună de obiectul dreptului de proprietate, respectiv de profitul net, în mod exclusiv şi în interes propriu. Acţionarul nu mai stăpâneşte în fapt o parte din profitul net al firmei, nu se poate folosi de acest profit după propria trebuinţă, conform intereselor sale şi al firmei şi nici nu poate dispune în mod liber şi neîngrădit de profit, care i-ar permite să efectueze în mod liber acte juridice cu caracter oneros sau gratuit (chiar şi distribuţia profitului). Singura îngrădire prevăzută în Constituţie (art.44 alin.7) se referă la "respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. Problema protecţiei mediului se referă în sens economic la interzicerea externalităţilor negative, iar celelalte "sarcini" sunt cuprinse în Codul civil, care de altfel reglementează "în extenso" dreptul de proprietate (art.553, art.555 şi următoarele din Titlul II, Cartea III-a).

Propunerea legislativă încalcă Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prevederile art.17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cum de altfel a reţinut şi Consiliul Legislativ în mod corect. Distribuţia profitului ţine de libertatea acţionarilor de a dispune şi de a lua decizii în acest sens. Din acest motiv, sunt ţări care stabilesc distribuţia profitului prin stimulare fiscală, dar nu există vreo obligaţie legală în sarcina acţionarilor.

25

Exista o diferenţă între a recomanda, a stimula fiscal la distribuţia profitului şi a impune, deşi în mintea iniţiatorilor această distincţie nu se face.

Pe de altă parte, Parlamentul European a adoptat în 2018 o rezoluţie referitoare la rolul participării financiare a angajaţilor în crearea de locuri de muncă şi reintegrarea şomerilor (2018/2053(INI) în care se face referire la sisteme de participare financiară a angajaţilor, dar prin stimulente neobligatorii.

Obligaţia acţionarilor de a distribui o parte din profitul net al firmei lor încalcă dispoziţiile art.45 din Constituţie, întrucât îngrădeşte accesul liber al unei persoane la o activitate economică şi libera iniţiativă. Încălcarea prevederilor art.45 decurge implicit din îngrădirea dreptului de folosinţă şi dispoziţie, respectiv din încălcarea grosolană a dispoziţiilor art.44 din Constituţie. De asemenea, drepturile salariaţilor sunt încălcate, deoarece în textul propunerii legislative este prevăzut la art.3 alin.3 şi 4 că beneficiază la distribuţie din profit salariaţii care au o vechime minimă de 12 luni (alin.3) în firmă sau peste (alin.4) această perioadă minimă, dacă se stabileşte astfel în contractul colectiv de muncă. Condiţia de vechime fixată în propunerea legislativă supune salariaţii unei discriminări, ceea ce încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie.

La acest proiect aberant am putea să dezvoltăm un mic scenariu cu două variante. Să pornim de la premisa că propunerea este aprobată în Camera Deputaţilor şi devine lege. Prin efectul legii, acţionarii sunt obligaţi să reţină 7,5% din profitul net dacă îl produc. Ei pot alege să-l elimine prin cheltuieli, ceea ce ar fi plauzibil la firmele mici, ori să declare un profit net, dar să nu distribuie acest profit salariaţilor pentru că ar proceda la desfacerea contractelor de muncă înainte de împlinirea termenului de 12 luni. Un asemenea scenariu este plauzibil., dar nu la toate firmele.

Din perspectivă economică, propunerea legislativă sabotează efectiv posibilitatea firmelor de a-şi utiliza resursele integral pentru investiţii. După cum semnalam şi în articole precedente, următorii 20 ani sunt determinanţi pentru trecerea la o nouă economie, în care se pune accent pe noi tehnologii prin care se internalizează costurile de mediu (conform ţintei de reducere a emisiilor de carbon). Pe cale de consecinţă, paradigma de dezvoltare a firmelor se schimbă radical, în sensul că profiturile vor fi permanent reinvestite în noi tehnologii, Firmele care vor avea această politică vor rezista în piaţă, pe când cele care risipesc banii vor ieşi din piaţă rapid. Prin urmare, această propunere legislativa omoară posibilitatea firmelor româneşti de a se dezvolta şi de a rezista în faţa concurenţei firmelor mari

26

straine. Pe de altă parte, acest proiect aberant sabotează şi investiţiile străine care ar fi descurajate să mai vină în România.

Din perspectivă fiscală, propunerea legislativă reduce din venitul fiscal prelevat din profit, ceea ce în condiţii de restricţii bugetare nu este admisibil, decât cu indicarea unei alte surse de venit.

Asemenea propuneri venite de la indivizi cu o cultură primitivă nu sunt o noutate şi nu mă surprind. Calitatea umană a celor care populează parlamentul este foarte scăzută şi probabil că în viitor ne vom confrunta cu situaţii mai grave, pe măsură ce sistemele educaţionale involuează, iar printre noi sunt destui electori care trimit în parlament asemenea creaturi ca să fabrice costuri pe seama buzunarului nostru. Fiecare angajator, patron de firmă şi confederaţiile patronale (oare acestea există efectiv?) ar trebui să ceară public demisia din parlament a specimenelor care au iniţiat această propunere legislativă. Totodată, ar trebui ca noi cetăţenii să ne exercităm dreptul de iniţiativă legislativă pentru a propune o lege care să pedepsească penal parlamentarii care prin acţiunile lor de orice tip încalcă prevederile Constituţiei.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului în scopul obţinerii avizului specific al Ministerului Apărării Naţionale din 12.05.2014, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 311/2020 la 08.02.2021

Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, în scopul obţinerii avizului specific al Ministerului Culturii din 12.05.2014, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR

27

Modificat de Ordin 311/2020 la 08.02.2021

Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice din 23.03.2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 358/2020 la 09.02.2021

Ordinul nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 358/2020 la 09.02.2021

Ordinul nr. 719/740/M.57/2333/2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 311/2020 la 08.02.2021

Ordinul nr. 358/2020 / 71/2021 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 131 din 09.02.2021. A intrat în vigoare la 09.02.2021

Ordinul nr. 6388/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Gârdani, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 133 din 09.02.2021. A intrat în vigoare la 09.02.2021

Ordinul nr. 104/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0276 Albeşti, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 129 din 08.02.2021. A intrat în vigoare la 08.02.2021

Ordinul nr. 105/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ştefăneşti, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 131 din 09.02.2021. A intrat în vigoare la

28

09.02.2021

Ordinul nr. 106/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0417 Manoleasa, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 132 din 09.02.2021. A intrat în vigoare la 09.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 148/2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 257/2010 de stabilire a unui program de reevaluare a aditivilor alimentari autorizaţi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii alimentari (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 44 din 09.02.2021. Va intra în vigoare la 01.03.2021

....................................

Proiecte de acte normative Marți, 09 Februarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru aprobarea procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desfăşoară activităţi şi servicii în domeniul însămânţărilor artificiale la animaleCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

Asociaţia Forţa Fermierilor îi cere premierului Florin Cîțu să asigure în buget banii pentru despăgubirile de secetă ! Ramona Dascălu - 9 februarie 2021

Acordarea despăgubirilor de secetă fermierilor români, unul dintre obiectivele pe termen scurt ale Asociaţiei Forţa Fermierilor! Cea mai

29

nouă organizație din mediul asociativ agricol – Asociația Forța Fermierilor îi solicită premierului Florin Cîțu suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) astfel încât să fie asigurată suma de un miliard de lei pentru acordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020.

”Asociaţia Forţa Fermierilor, cea mai nouă organizaţie din mediul asociativ agricol, solicită suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) cu un miliard de lei pentru acordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020. În această perioadă, în care proiectului Legii Bugetului de Stat va intra în dezbatere publică, decidenţii politici trebuie să înţeleagă că sectorul agroalimentar este una dintre puţinele ramuri economice care vor putea asigura o creştere a PIB în 2021. Fermierii României fac un apel către premierul Florin Cîţu pentru acordarea acestor despăgubiri de secetă, din bani publici, pentru că, la această oră, nu există un sistem de asigurări funcţional care să acopere aceste riscuri. Prin urmare, Asociaţia Forţa Fermierilor consideră că acest sprijin de la buget este, de fapt, o investiţie şi nu o „pomană”, nu vorbim de un ajutor social”, informează Agerpres.

Vlad Macovei, preşedintele Asociației Forța Fermierilor, a explicat că investiţia guvernamentală de un miliard de lei va genera, în doar câteva luni, aproximativ 4-5 miliarde de lei în producţie agricolă suplimentară, adică în jur de un miliard de euro.

”Dacă Guvernul va investi un miliard de lei în fermele din România care au fost afectate de secetă, banii respectivi se vor duce imediat în economia reală. Fermierii vor putea să îşi susţină cheltuielile pentru asigurarea producţiei agricole în 2021, mai ales că se anunţă un an bun din punct de vedere agrometeorologic. Din analiza internă a noastră la nivel de asociaţie, investiţia guvernamentală de un miliard de lei va genera, în doar câteva luni, aproximativ 4-5 miliarde de lei în producţie agricolă suplimentară, adică în jur de un miliard de euro. Dacă luăm în calcul şi efectul pe orizontală, cu siguranţă valoarea despăgubirilor acordate vor fi recuperate, prin taxe şi impozite, până la finalul acestui an. În plus, exporturile generate din plusul de producţie vor putea susţine balanţa comercială a României şi cursul de schimb leu-euro”, a declarat Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor.

30

Asociaţia Forţa Fermierilor este o organizaţie profesională recunoscută legal, înfiinţată în luna octombrie 2020, care militează pentru drepturile şi interesele legitime ale sectorului agroalimentar din România. Aceasta îşi propune să obţină o voce unitară a fermierilor din România, indiferent de domeniul de activitate şi de mărimea fermei.

Membrii Asociaţiei Forţa Fermierilor sunt fermieri activi, dinamici, de toate vârstele, din toate regiunile ţării, atât din sectorul vegetal cât şi zootehnic. Obiectivele pe termen scurt ale Asociaţiei Forţa Fermierilor în dialogul cu autorităţile publice centrale sunt: acordarea despăgubirilor de secetă şi transparentizarea consultărilor MADR cu mediul asociativ prin transmiterea în direct, integral, a tuturor discuţiilor, pe pagina de Facebook a MADR.

Îl mai prostim o dată pe fermierul român! februarie 9, 2021 agrimanet Un crescător australian de bovine a obținut 500.000 de dolari de la Microsoft pentru carbonul organic din sol. Presa de specialitate dâmbovițeană face reclamă unei anumite companii ce vrea să „cumpere” certificate de carbon de la fermieri. Nu prea pricep cum vine treaba cu cumpăratul, dacă fermierul român va avea un cost de înrolare în program de 100€/lună! Bă, eu m-am săturat ca danezii să ne ia de fraieri! Cel puțin în Ialomița au pus mâna pe mii de hectare, în sectorul creșterii porcului sunt campioni, mai ales la despăgubirile pentru pesta porcină africană! Ia uitați, băi băieți, cum alte companii, MARI, plătesc pentru carbonul sechestrat în sol! Nu pun pe „prostul” de fermier român să plătească pentru programul lui pește, ci dau bani pentru certificatele de carbon!

Gigantul Microsoft a lansat un nou parteneriat cu ferma australiană Wilmot Cattle Company, aceasta urmând să intrețina vitele în stabulație liberă, pe pășune, pentru a compensa amprenta de carbon a Microsoft.

Se înțelege că Microsoft va cumpăra credite de carbon în valoare de jumătate de milion de dolari de la firma din New South Wales ca parte a tranzacției.

31

Etes una dintre cele mai tranzacții cu emisii de carbon din sol din Australia.

În timp ce detaliile complete ale tranzacției nu au fost încă dezvăluite, potrivit publicației agricole australiene „The Land”, prețul plătit este egal cu prețul actual al contractului pentru unitățile de credit australiene pentru carbon.

Cel mai recent raport trimestrial de piață al Unității de Credit Australian pe Carbon stabilește prețul spot pentru 30 iunie 2020, la 15,85 USD (AUD). Este echivalentul a 8,89 GBP (GBP) sau 10,13 EUR (EUR).

Potrivit The Land, creditele vin sub forma a peste 40.000 de tone de carbon din sol sechestrat, pe care Wilcot a reușit să îl realizeze prin „gestionarea rațională a pășunatului”.

Nu este primul interes manifestat de fondatorul Microsoft, Bill Gates, în agricultură. Un raport al SUA publicat la începutul acestui an a dezvăluit că antreprenorul tehnologic este cel mai mare proprietar privat de terenuri agricole din SUA, după ce a cumpărat 242.000 acri în 18 state.

„Progresul nu necesită doar un obiectiv îndrăzneț, ci un plan detaliat”

Microsoft estimează că emisiile sale de carbon se ridică la aproximativ 16 milioane de tone pe an.

În urmă cu un an, Microsoft și-a anunțat angajamentul de a fi negativ cu carbon până în 2030 și, până în 2050, de a elimina din mediu tot carbonul emis de companie, fie direct, fie prin consumul de energie electrică.

De asemenea, firma s-a angajat să investească 1 miliard de dolari (USD) într-un fond de inovare climatică.

Vorbind la acea vreme, un purtător de cuvânt al Microsoft a spus: “Deși lumea va trebui să ajungă la zero-zero, cei dintre noi care ne permitem să ne mișcăm mai repede și să mergem mai departe ar trebui să o facem”.

„Recunoaștem că progresul necesită nu doar un obiectiv îndrăzneț, ci un plan detaliat. După cum este descris mai jos, lansăm astăzi un program agresiv pentru reducerea emisiilor de carbon cu mai mult de jumătate până în 2030, atât pentru emisiile noastre directe, cât și pentru întregul nostru lanț de aprovizionare și valoare.

„Vom finanța parțial acest lucru prin extinderea taxei noastre interne de carbon, în vigoare din 2012 și crescută anul trecut, pentru a începe să

32

percepem nu numai emisiile noastre directe, ci și cele din lanțurile noastre de aprovizionare și valoare.”

Cum functioneaza

Tranzacția a fost intermediată de Regen Network, o companie de start-up ag-tech. Creditele de carbon pentru sol, cunoscute sub numele de credite CarbonPlus Grassland, ajută la recompensarea administratorilor de terenuri australieni pentru sechestrarea carbonului și a administrării ecologice a terenurilor lor de fermă.

Schema de credite măsoară carbonul organic al solului prin teledetecție, permițând reduceri semnificative ale costurilor de monitorizare, menținând în același timp un nivel ridicat de rigoare științifică și precizie de măsurare.

De asemenea, stimulează o serie de alte beneficii, cum ar fi sănătatea ecosistemelor, bunăstarea animalelor și sănătatea solului.

Wilmot Cattle Co

Wilmot Cattle Company are sediul în districtul New England din nordul NSW, Australia. În prezent este alcătuit din două proprietăți.

Cele două proprietăți sunt gestionate separat, dar funcționează în cooperare și sunt complementare una cu cealaltă, cu un amestec de întreprinderi de reproducere, comercializare și finisare.

Practicile de pășunat gestionate pot inversa degradarea terenului, pot îmbunătăți sechestrarea netă a carbonului și îmbunătăți calitatea solului și a vegetației.

Ca rezultat, ferma a reușit să-și mărească concentrația de carbon organic din sol prin pășunat prin rotație până la 4,5%.

ZF Agropower 2021. „Printr-un program naţional, subvenţionat din fonduri europene şi guvernamentale, în 10 ani putem să avem irigaţii care să funcţioneze pe 3 mil. ha. Fără irigaţii e un risc imens să investeşti“ 09.02.2021, Florentina Niţu

33

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-printr-program-national-subventionat-fonduri-19909351

Contribuţia agriculturii la PIB poate fi dublată, producţiile se pot dubla în 2-3 ani dacă se iau măsuri concrete.

Seceta pedologică din anul agricol 2020 a arătat, din nou, fragilitatea României când vine vorba de apărare împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Deşi resursa de apă nu este o problemă pentru fermierii români şi nici banii pentru dotarea cu echipamente de irigat, ei se lovesc de lipsa infrastructurii sau infrastructura precară pentru irigaţii, care ar putea fi pusă la punct într-un deceniu dacă se investeşte masiv în ea.

„Este nevoie de un program naţional de irigaţii, un plan clar şi continuitate în legislaţie. Pe lângă acestea, avem nevoie şi de educaţie. Agricultura este un domeniu foarte important şi şi-ar putea dubla contribuţia la PIB în foarte puţin timp dacă s-ar lua măsuri care să-i poată debloca potenţialul. Am putea dubla producţiile în 2-3 ani dacă am folosi tehnologii şi dacă am avea irigaţii“, a spus Mihai Haraga, proprietar şi preşedinte al grupului Semtop din Iaşi, specializat în producţia de seminţe.

El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii, a anunţat anul trecut investiţii în infrastructura de irigaţii de circa 6,5 miliarde de euro, apreciată de fermieri ca fiind „o sumă importantă, dar nu suficientă“.

Judeţul Iaşi, acolo unde Semtop îşi desfăşoară activitatea, a fost afectat puternic de secetă de anul trecut, însă grupul are 7.000 de hectare amenajate cu sisteme noi de irigaţii, din cele 8.000 de hectare pe care le exploatează, în care a investit 17 milioane de euro.

„Am reuşit să ne atingem producţiile planificate la majoritea hibrizilor de porumb şi de floarea-soarelui pe care i-am avut în producţiile de sămânţă.

34

Fără irigaţii nu am fi reuşit să ne atingem obiectivele, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor fermieri din zonă, care nu au avut acces la irigaţii“, a explicat Haraga.

El susţine că în perioada comunistă România iriga între 2,5 şi 3 milioane de hectare anual, iar suprafeţele mari amenajate pentru irigaţii au fost pierdute după 1990 pentru că fie nu s-a mai investit în mentenanţă, fie sistemele au fost lăsate în paragină, fie au fost descompletate. 

De altfel, Gheorghe Lămureanu, proprietarul companiei Agroterra, care cultivă cereale, dar are şi activităţi de agroturism, antreprenor ce lucrează de 46 de ani în agrobusiness, afirmă că până în 2004 irigarea în România se făcea în mod controlat, din septembrie până în martie, astfel încât să fie în permanenţă apă în sol, fapt ce ajuta culturile.

„Irigaţiile creează plusvaloare, dar nu în anul în care precipitaţiile sunt minime. Schimbările climatice sunt dure, dar trebuie să luăm măsuri care să combată acest flagel. Dacă vom continua aşa, în 2-3 ani vom ajunge la neasigurarea grâului şi porumbului necesare pentru oameni şi animale“, explică fermierul.

Pentru anul trecut, Comisia Europeană estimează o scădere a producţiei româneşti de cereale de peste 40%.

Lămureanu menţionează că înainte de 1990, în judeţul Constanţa din 560.000 de hectare exploatete se irigau 475.000 de hectare, însă atunci şi costul pentru a uda era mai mic. „Acum, preţul apei este dat 95% de energia electrică. Eu ridic apa de la 80 de metri diferenţă de nivel şi mă costă, cu propria staţie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare.“

Pentru un sist de irigaţii nou se investesc între 2.000 şi 4.500 de euro pe hectar, iar fermierii ar investi din surse proprii, ar face şi împrumuturi bancare, pentru că „băncile şi-au schimbat punctele de vedere faţă de agricultură şi ne dau credite“, însă este nevoie şi de sprijin din partea statului, menţionează el.

35

„Investiţiile în irigaţii trebuie încurajate şi susţinute de stat. Câte miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga, daca sistemele de irigaţii ar fi funcţionat? Este o sumă mult mai mare decât ar fi fost investiţiile să punem în funcţiune sistemul de irigaţii şi pentru a furniza apă graturită la plantă, nu la pompă“, adaugă şi Mihai Haraga.

Acesta afirmă ca anul trecut a făcut 8 udări pentru culturile pe care le are, iar o udare pentru un hectar l-a costat între 400 şi 500 de lei. La un cost mediu de 450 de lei, cheltuielile totale cu udarea celor 7.000 de hectare ale companiei se ridică la 25 de milioane de lei, conform calculelor ZF.

Ciulei Torian, preşedintele Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din Tecuci, formată din peste 3.000 de membrii, care au circa 4.500 de hectare cultivate cu cereale, crede că este nevoie de o mai bună organizare, iar investiţiile în irigaţii ar trebui să se facă în anii ploioşi. „Degeaba îi dai bani pompierului când i-a luat foc casa, trebuie făcute investiţii în timp şi susţinute.“ 

El menţionează că are în derulare cinci proiecte de investiţii în cinci staţii de pompare, a căror valoare totală este de 5 milioane de euro. „Reuşesc să schimb pompe, motoare, instalaţia electrică, să fac automatizare, dar în câmp încă nu am reuşit să duc apa şi trebuie să găsesc altă sursă de finanţare pentru conducte, hidranţi, reparaţii, căci am şi avarii. Am o staţie la care am început investiţia în 2017, însă termin abia anul acesta din cauza birocraţiei.“

„Sunt bani, dar ajungem înapoi la birocraţie. Ar trebui stabilit prin legislaţie ca aceste proiecte să fie făcute între ciclurile agricole (septembrie – martie) sau în maximum doi ani. Nu poţi să stai 5 ani cu conducte pe câmp. (...) Printr-un program clar, dacă domeniul este declarat de interes naţional, subvenţionat 100% din fonduri europene şi guvernamentale, în zece ani avem irigaţii care să funcţioneze pe 3 milioane de hectare. Fără irigaţii este un risc imens să investeşti, mai ales culturi seminciere“, a adăugat Mihai

36

Haraga. Gheorghe Lămureanu crede că, cel puţin în judeţul Constanţa, dacă sunt susţinute investiţiile în irigaţii, în 4-5 ani ar putea fi irigată 60-70% din suprafaţa totală şi în alţi 6-7 ani ar putea ajunge la 90%. „Orice suprafaţă amenajată pentru irigaţii este un bun câştigat.“

„Toată europa se zbate să cumpere grâul românesc, avem pământ de bună calitate, dar el trebuie întreţinut. (...) Putem hrăni de 3-4 ori populaţia ţării dacă este nevoie“, precizează antreprenorul.

Mihai Haraga, proprietar şi preşedinte Semtop

► Din cele 8.000 de hectare pe care le exploatăm în cadrul grupului, 7.000 de hectare le avem amenajate cu sisteme noi de irigaţii, cu ajutorul cărora am reuşit să ne atingem producţiile planificate în 2020.

► Investiţiile în irigaţii trebuie încurajate şi susţinute de stat. Câte miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga dacă sistemele de irigaţii ar fi funcţionat? Este o sumă mult mai mare decât ar fi fost investiţiile să punem în funcţiune sistemul de irigaţii şi pentru a furniza apă gratuită la plantă, nu la pompă.

► Pentru un sistem de irigaţii nou se investesc între 2.000 şi 4.500 de euro pe hectar. Sunt bani pentru irigaţii, dar ajungem la birocraţie. Eu cred că ar trebui stabilit prin legislaţie ca aceste proiecte să fie făcute între ciclurile agricole (septembrie – martie) sau în maximum doi ani. Nu poţi să stai 5 ani cu conducte pe câmp.

► Eu cred că printr-un program clar, dacă domeniul este declarat de interes naţional, subvenţionat 100% din fonduri europene şi guvernamentale, în zece ani avem irigaţii care să funcţioneze pe 3 milioane de hectare.

37

 

Gheorghe Lămureanu, proprietar Agroterra

► Noi am irigat anul trecut 400 ha din cele 1.500 pe care le lucrăm, am irigat din 1 aprilie până pe 1 noiembrie, un mare efort, greu de suportat. Irigatul este pentru a completa necesarul de apă, nu pentru a asigura întreaga cantitate de apă. 

► Înainte de 1990, în judeţul Constanţa din 560.000 de hectare lucrate se irigau 475.000 de hectare, pentru că noi eram la polul secetei. Atunci aveam 2.500 lei salariu şi 1.000 de metri cubi de apă costau 18 lei, iar acum nu ne permitem să plătim apa, pentru că e foarte scumpă. Preţul apei e dat 95% de energia electrică. Eu ridic apa de la 80 metri diferenţă de nivel şi mă costă, cu propria staţie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare.

► Băncile şi-au schimbat punctele de vedere faţă de agricultură şi ne dau credite. Putem produce şi hrăni de 3-4 ori populaţia ţării dacă e nevoie.

► Irigaţiile creează plusvaloare, dar nu în anul în care precipitaţiile sunt minime. Schimbările climatice sunt dure, dar trebuie să luăm măsuri care să combată acest flagel. Dacă vom continua aşa, în 2-3 ani vom ajunge la neasigurarea grâului şi porumbului necesar pentru oameni şi animale.

► În 4-5 ani, 60-70% din suprafaţa judeţului Constanţa ar putea fi irigată şi în alţi 6-7 ani am putea ajunge la 90%, cât se iriga altădată în acest judeţ. Orice suprafaţă amenajată pentru irigaţii este un bun câştigat.

38

 

Ciulei Torian, preşedinte OUAI Tecuci

► Înainte de 1990 se iriga şi când ploua şi doar când apa depăşea 20 de litri pe metru pătrat se oprea, se iriga din martie până în noiembrie şi se obţineau sporuri foarte mari la producţii.

► Noi avem 5 staţii de pompare pe un canal de 21 de kilometri şi pe vremuri erau 19 staţii. Resursa de apă nu este o problemă pentru noi, problema noastră este costul energiei. Eu am plătit 500 de lei/1.000 de metri cubi de apă. La 5-6 udări, costul este foarte mare şi irigăm doar culturile rentabile.

► Investiţiile în irigaţii ar trebui să se facă în anii ploioşi, dar noi suntem ca pompierii. Degeaba îi dai pompierului bani când i-a luat foc casa. Trebuie făcute investiţii în timp şi susţinute. 

► Pentru a conserva mai bine apa ar trebui să îmbunătăţim randamentul canalului de aducţiune. Acum, canalul are un randament de sub 50%. Funcţionăm cu agregate din 1980, trebuie reparaţii complete.

ZF Agropower 2021. Călin Muscă, proprietar Pork Prod: Statul încurajează me diocri tatea sau nemunca. Sunt sceptic vizavi de ceea ce înseamnă ajutorul statului în privinţa dezvoltării industriei agroalimentare. Pandemia de COVID-19 a scos la iveală faptul că mai mulţi români lucrează în abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este între 1.000 şi 2.000 de euro , 08.02.2021, Florentina Niţu

39

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-calin-musca-proprietar-pork-prod-statul-19906484

Călin Muscă, proprietarul companiei Pork Prod din judeţul Arad, care creşte anual 85.000 de porci în trei ferme, susţine că în industria agroalimentară este deficit de forţă de muncă calificată şi este nevoie de investiţii în specializarea personalului, făcute atât de  angajatori, cât şi de reprezentanţii statului.

„Avem nevoie de investiţii în a învăţa oamenii să muncească, în şcolarizare. Avem nevoie de tehnicieni, avem nevoie de tractorişti, avem nevoie de măcelari, avem nevoie de personal calificat. (...) Statul încurajează mediocri-tatea sau nemunca. Sunt sceptic vizavi de ceea ce înseamnă ajutorul statului în privinţa dezvoltării industriei agroalimentare“, a spus Călin Muscă în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală faptul că mai mulţi români lucrează în abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este între 1.000 şi 2.000 de euro. Călin Muscă spunea anterior că în compania sa un măcelar câştigă între 3.500 şi 4.000 de lei (până în 850 de euro) la un program de 8 ore.

În 2019, numărul de angajaţi cu carte de muncă din agricultură a fost estimat la 250.000, iar circa 2 milioane lucrează în agricultura de subzistenţă. În industria alimentară lucrează circa 170.000 de persoane.

Conform Eurostat, peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură şi, cu toate acestea, există un deficit de personal de 10%.

Spre exemplu, în data de 2 februarie era postat un anunţ pe platforma OLX prin care se căuta tehnician veterinar pentru o fermă de vaci de carne din judeţul Vrancea, cu posibilitatea de cazare în fermă. În aceeaşi zi, pe grupul „Angajez în agricultură şi în domeniul alimentar din România“ de pe Facebook, crama Villa Vinea din judeţul Mureş îşi căuta „lucrători agricoli permanenţi, calificaţi sau necalificaţi, ca şi tractorişti“.

Călin Muscă afirmă că este convins de faptul că industria alimentară se poate dezvolta, că producătorii îşi doresc asta, există capacitate pentru

40

valorificarea producţiei primare, însă producătorii au nevoie să se integreze şi au nevoie ca statul să investească în educaţie.

„Am făcut o investiţie de 10 milioane de euro într-o nouă linie de producţie şi m-a determinat să o fac convingerea că ne vom trezi, că este foarte important ceea ce consumăm. În România, are potenţial atât în creşterea porcilor, cât şi tot ceea ce înseamnă zootehnie şi, în plus, mi se pare normal ca noi, cei care suntem pe piaţă, să creştem şi să reuşim să acoperim consumul intern“, a precizat antreprenorul.

Din 2017, de când România se confruntă cu pesta porcină africană, producătorilor români le-a fost retrasă ştampila ovală, care atesta că produsele sunt sigure din punct de vedere sanitar, şi nu mai pot exporta carne de porc. „În următorii cinci ani vom rămâne la acelaşi nivel, dacă nu se va duce către 20-30 de ani, din cauza modului în care autorităţile au ales să gestioneze evoluţia virusului pestei porcine africane, care este una dintre cele mai mari probleme ale României.“

Muscă adaugă că vede posibilitatea de export a produselor agroalimentare româneşti, numai  prin eforturile producătorilor, „pentru că statul nu ne ajută decât sporadic“.

Compania Pork Prod a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 21 de milioane de lei, la nivelul anului precedent, potrivit datelor publice. 

Investiţi în România! Holde Agri Invest pregăteşte un proiect de irigaţii cu care vrea să ajungă până la 3.000 de hectare şi cumpără un siloz de 6.000 de tone, 09.02.2021, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-holde-agri-invest-pregateste-un-proiect-de-19906481

♦ Compania vrea să achiziţioneze mai multe ferme şi este în negocieri cu fermieri care au între 500 şi 4.000 de hectare. ♦ Holde pregăteşte un buget de 500.000 de euro pentru a investi în startup-uri agritech.

Producătorul de cereale Holde Agri Invest pregăteşte un proiect-pilot de irigaţii de peste 200 de hectare, în vederea realizării unui proiect amplu care va cuprinde aproape 3.000 de hectare, a explicat Iulian Cârciumaru, preşe-dinte al Consiliului de Administraţie, Holde Agri Invest, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizat în parteneriat cu CEC Bank. 

41

„Începem un proiect-pilot de aproximativ 200 ha. Ulterior, în trei ani vrem să ajungem la o suprafaţă de 2-3.000 ha de teren irigat, ceea ce va avea un impact enorm în predictibilitatea rezultatelor şi în productivitatea terenului. Acest proiect va fi realizat din fonduri proprii, capital atras atât debt, cât şi equity, dar cu siguranţă ne uităm la toate oportunităţile de atragere de fon-duri, inclusiv europene şi fonduri publice“, a declarat Iulian Cârciumaru. 

Irigaţiile reprezintă o problemă presantă pentru piaţa locală, în special în perioade mai secetoase. În acest context, fermele au început să gândească proiecte de irigaţii. 

„Scopul proiectului-pilot este să reuşim să înţelegem mult mai bine impactul irigaţiilor, atât operaţional cât şi din punctul de vedere al rezultatelor financiare, şi cât de bine se va amortiza această investiţie în timp“. 

Holde Agri Invest a ajuns la suprafeţe de circa 9.200 ha, în contextul în care în 2020 a cumpărat Agromixt Buciumeni din Călăraşi, iar acum este în proces de finalizare pentru preluarea unei ferme din Videle – care este inclusă deja în Holde Agri Invest din punct de vedere operaţional. 

Compania este implicată în cultura mare şi deţine în prezent un siloz de 10.000 de tone în Teleorman. Una dintre direcţiile de investiţii vizează achiziţia unui nou siloz. „Este important să avem şi partea de stocare foarte bine pusă la punct. Aveam deja un siloz lângă Teleorman şi suntem în curs de a finaliza achiziţia unui alt siloz de 6.000 de tone lângă Agromixt. Pe măsură ce creştem suprafaţa vom încerca să menţinem o pondere importantă din cultură acoperită şi de stocare (...) Preţul pentru siloz este de circa 50-60 de euro pe tonă, în contextul în care este un siloz care are deja 10-12 ani vechime“. 

Holde Agri Invest este listată la Bursa de la Bucureşti, unde are o capitalizare de peste 74 milioane lei, şi pregăteşte o majorare de capital de circa 20 de milioane de lei. În continuare, compania este în negocieri pentru achiziţia de noi ferme, întrucât vrea să ajungă la o suprafaţă de 30.000 ha în trei ani.

„Suntem în discuţii cu mai multe ferme, ferme mai mici cu suprafeţe chiar şi de la 500 ha, dar şi ferme de 2.500-3.000-4.000 ha. Nu pot da detalii, sunt ferme relativ în proximitatea celor pe care deja le lucrăm, încercăm să nu ne depărtăm cu mai mult de 100-150 km de nucleele pe care deja le-am format“. 

Compania nu a publicat încă rezultatele finale pentru 2020, dar după primele nouă luni avea o cifră de afaceri consolidată de 26 de milioane de lei şi un

42

profit net de 1,5 milioane de lei. La acel moment estima afaceri de 40-45 milioane de lei pentru întreg anul 2020 şi un profit operaţional de 4-6 milioane lei. Rezultatele finale vor fi publicate în mai puţin de o lună. 

Totodată, compania a propus acţionarilor aprobarea unui buget de 500.000 de euro, bani pe care vrea să îi investească în startup-uri agritech în perioada 2021-2023. Holde Agri Invest este deja acţionar minoritar în startup-ul Agrocity – care a furnizat arhitectura de software ERP pentru fermele companiei. 

„Sunt startup-uri cu care putem avea multe sinergii, le putem da acces la o infrastructură pe care o avem deja. Şi noi putem învăţa multe de la ei. Implicit, şi investiţional pentru Holde este o expunere pe o clasă de active care poate avea un randament exponenţial în viitor, într-un interval de 5-7 ani“.

 (P) Oportunitate de investiţie în pachet de proprietăţi din sectorul agri-industrial, în regiunea Moldovei, 09.02.2021,

Activele vor fi valorificate în bloc, prin licitaţie publică competitivă cu preţ în urcare

Administrator judiciar cu sediul în Bucureşti scoate spre valorificare pachet de active în domeniul agri-industrial, în regiunea Moldovei. Este vorba despre o fermă zootehnică situată în comuna Vereşti, jud. Suceava şi o fabrică de nutreţuri, din comuna Leorda, jud. Botoşani.

Fermă zootehnică propusă spre valorificare este compusă din două loturi de teren în suprafaţă de 91.883 mp şi 135.571 mp şi clădirile aferente. Proprietatea, situată la periferia localităţii Vereşti, jud. Suceava, într-o zonă dezvoltată din punct de vedere urbanistic şi industrial, cu spaţii de producţie, ferme, şi spatii industrial-agricole, oferă acces direct la drumul judeţean DJ290. Parte din construcţiile aferente proprietăţii au fost modernizate şi retehnologizate, iar dimensiunea terenului şi poziţionarea geografică a activului permit investitorilor să dezvolte proiecte în domeniul industrial, comercial sau rezidenţial, în funcţie de preferinţe.

43

https://sales.citr.ro/citr3595

Cel de-al doilea activ parte din pachetul oferit spre vânzare este o fabrică de nutreţuri care constă într-un teren în suprafaţă totală de 13.717 mp, şi este situată în extravilanul comunei Leorda, Judeţul Botoşani, la cca 1,5 km de DN 29B, cu acces indirect din strada principală. Fabrica este propusă spre valorificare împreună cu toate echipamentele şi instalaţiile aferente, aflate în stare funcţională şi cu o capacitate de producţie care se ridică la 20 tone pe oră şi 50.000 tone pe an. https://sales.citr.ro/citr3596

44

Preţul de pornire al licitaţiei este de 40.701.242 Lei, fără TVA., iar licitaţia va avea loc în data de 16.02.2021, ora 15:00, la sediul administratorului judiciar din Bucureşti, str. Gara Herăstrău nr. 4, Green Court et. 3, Sector 2. Documentaţia de înscriere la licitaţie va trebui depusă până la ora 15:00 a ultimei zilei lucrătoare anterioare şedinţei de licitaţie.

Cei interesaţi pot obţine date suplimentare şi informaţii pe platforma de vânzări a administratorului judiciar sales.citr.ro /Bun căutatTAGRO şi NUTRIMOLD, la telefon 0721.331.854 sau la adresa de e-mail şerban.arăboaei@citr.ro.

  Nu vinde, dar plăteşte! Casa de Comerţ Unirea, companie deţinută de stat, trebuie să plătească despăgubiri foştilor angajaţi 08 feb, 2021 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Cu activitatea sistată în noiembrie anul trecut, odată cu închiderea celor două magazine pe care le opera, Societatea Națională Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea S.A., o companie deținută integral de către Ministerul Agriculturii, este obligată să își reangajeze un fost salariat și să îi plătească salarii din urmă, cu sporuri, pentru că l-a concediat nelegal. Alți 14 foști angajați au dat compania în judecată din același motiv.

14 foști angajați ai S.N. Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea S.A., companie deținută 100% de către Ministerul Agriculturii prin care se dorea crearea unei rețele de magazine unde producătorii locali să își poată vinde marfa, au contestat în instanță decizia de concediere și pot, în caz de

45

câștig, să oblige compania la plata salariilor din urmă dar și reangajarea. Există în acest sens un proces colectiv intentat în noiembrie 2020 de Sindicatul Național al Lucrătorilor din Casa Unirea alături de alte 11 persoane fizice, printre care și primul manager al companiei, Izvoranu Adrian, dar și alte trei procese individuale. Există, totodată, și o soluție definitivă a instanței într-unul dintre prcesele intentate de un fost angajat.

Liviu Cicioc- Apetrei, fost manager de produs, a câștigat în apel procesul cu fostul angajator, astfel că i s-a înlocuit sancţiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă cu sancţiunea „ avertisment scris”. În plus, instanța a decis reintegrarea fostului angajat în funcţia deţinută anterior concedierii sale disciplinare şi a obligat compania să-i plătească acestuia o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care acesta ar fi beneficiat, de la data concedierii sale şi până la reintegrarea sa efectivă pe post. Totodată, Casa Română de Comerț a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată, de 850 lei pentru prima instanță și alți 2.380 pentru apel.

De ce dau foștii angajați compania în judecată

"Problema a pornit de la faptul că, la schimbarea Guvernului, Ministerul a decis că nu este bun proiectul "Casa Unirea". Aceasta fără să fi citit proiectul, să îl fi înțeles și să se consulte cu producătorii de legume și fructe pentru care s-a facut acest proiect și care ne întrebau în fiecare zi când dăm drumul. Decizia de închidere a Casei a fost una politică. Eu am fost un tehnocrat, un specialist în management care s-a dus să îl ajute pe Daea să pună pe picioare proiectul. Am acceptat acest lucru din simplu motiv că aveam nevoie să fac proiecte bune. Am lucrat două luni, de la 1 august (2019 n.red), de când am primit capitalul social și până în octombrie când mi s-au luat toate drepturile de semnătură (schimbarea oficială din funcție a avt loc pe 23 decembrie 2019 n.red), fără vreo explicație. Or, în aceste două luni, am reușit să facem parțial programul de investiții, achiziția depozitului (de la Focșani n.red) și să deschidem două magazine. Am făcut două magazine în trei săptămâni cap-coadă, pentru că nu era nimic acolo. Am luat un sediu de bancă, am demolat și am mobilat", a explicat pentru ECONOMICA.NET Adrian Izvoranu, primul manager al companiei.

Acesta susține că, urmare a procesului intentat companiei, nu vrea să fie reangajat, dar este parte în dosar pentru că a fost rugat de foștii colegi. Cum a câștigat un fost salariat dreptul de a fi reangajat Cât despre motivele care ar putea duce la câștigarea procesului, așa cum să-a întâmplat în cazul lui Apetrei, fostul manager susține că angajaților li s-au imputat diverse greșeli minore pentru a putea fi concediați.

46

"Eu nu mă reangajez, dar aș vrea să dau drumul la treabă. Oamenii sunt revoltați pentru că i-au concediat în masă, cu nerespectarea procedurilor concedierii colective. S-a spus că sunt cheltuieli prea mari, dar această problemă se rezolvă crescând veniturile, producând, nu prin concedieri. Nu au venit cu nicio îmbunătățire a proiectului, ci doar cu decizia de a concedia. Oamenii sunt supărați pentru că aveau experiență, erau profesioniști. Își făceau treaba, dar s-au înființat Comisii de Disciplină care afirmau tot felul de lucruri mărunte, ca de exemplu că întâzie. Așa au fost concediați cei cu experiență și au fost opriți cei în formare. Nu spun că aceștia din urmă nu erau buni, eu i-am angajat, dar nu aveau treabă cu comerțul", mai spune Izvoranu, care dă exemplul unei salariate, absolventă de filologie, care fusese angajată pentru că știa foarte multe limbi, ceea ce ar fi ajutat compania în demersurile de marketing, pentru elaborarea de oferte. De altfel, în motivarea judecătorilor Tribunalului Neamț, prima instanță care a dat câștig de cauză lui Liviu Cicioc-Apetrei, se precizează că "sub sancțiunea nulității absolute, nicio sancțiune disciplinară, cu excepția avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea anchetei disciplinare prealabile. În aprecierea instanței, cercetarea prealabilă este realizată din mai multe etape, respectiv, sesizarea angajatorului în legătură cu salariatul care a săvârșit o abatere, dispoziția angajatorului de a se efectua cercetarea adresată comisiei disciplinare, convocare în scris a salariatului pentru efectuarea anchetei, întâlnirea dintre comisie și salariatul în cauză, asigurarea dreptului acestuia la apărare și în final, concretizarea cercetării printr - un înscris (referat, proces – verbal) înaintat conducerii unității angajatoare. Or, din analiza documentației care a stat la baza emiterii actului sancționator contestat nu rezultă că pentru toate faptele imputate contestatorului, care au stat la baza stabilirii răspunderii sale disciplinare, a fost efectuată o astfel de cercetare prealabilă".

Totodată, instanța face referire și la o absentare nemotivată a angajatului, dar Tribunalul a reținut că această faptă nu a făcut obiectul cercetării disciplinare efectuate de companie.

Cât câștigă un salariat al Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea SA

Potrivit fostului manager, în perioada în care a condus societatea, salariul mediu net în societate era de aproximativ 3.800 de lei ( în condițiile în care, în acea perioadă, erau și mulți angajați cu studii medii), iar cel mai mare salariu era de 12.000 de lei brut.

Din Bugetul de Venituri și Cheltuieli al companiei aferent lui 2020, reies cheltuieli cu salariile de 3.840.000 lei.

47

Câștigul mediu lunar pe salariat ajungea, așadar, la 6.038 de lei. În 2020, conform documentului citat, existau 53 de angajați și se preconiza ca la finele anului vor fi 40. Conform declarației de avere, actualul director economic delegat, Eliza Constantinescu, a avut în 2020 venituri salariale în valoare de 35.170 de lei ( 2.930 de lei pe lună). La acestea, s-au adăugat 68.490 lei (5.707 lei pe lună) venituri obținute tot de la Casa de Comerț Unirea conform unui contract de mandat.

De asemenea, directorul general delegat, a câștigat, de la Casa de Comerț Unirea, conform declarației de avere, 26.604 lei conform unui contract de administrare și 2.549 de lei din contract de mandat. În total, 29.159 de lei, adică în jur de 2.400 de lei pe lună.

Potrivit organigramei afișate acum pe site-ul companiei, societatea ar trebui să aibă între 26 și 43 de angajați. Conform planurilor inițial, rețeaua de aprozare controlate de Casa Română de Comerț Unirea ar fi trebuit să ajungă undeva la 80 de unități, parte în franciză. Planul inițial- un retailer alimentar controlat de stat pentru producătorii locali

Gândit de către fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, ca o soluție la problema valorificării producţiei realizate de micii fermieri, proiectul "Unirea" a eșuat în câteva luni. Primul magazin din rețea, Brânzărie, în fapt un mic aprozar unde se vindeau produse lactate, a fost inaugurat în octombrie 2019 la Sibiu, iar cel de al doilea a părut, o lună mai târziu, la București.

Pe lângă rețeaua de magazine/aprozar destinate micilor producători, proiectul "Unirea" era gândit, de asemenea, să susțină și producătorii mari care și-ar fi putut depozita marfa într-un depozit cu temperatură și compoziție controlate al companiei, dar și să dezvolte bursa de pește de la Tulcea și a un sistem de valorificare a lânii.

"Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare pentru că nu exista o asemenea verigă", declara Daea, la acea vreme, într-o conferinţă de presă. Magazinele s-au închis însă aproximativ un an mai târziu, la finele lui 2020, iar din punct de vedere financiar cifrele din 2019 indică o pierdere netă de peste 7,1 milioane de lei la o cifră de afaceri netă de aproximativ 750.000 de lei. Din raportările publicate de Ministerul de Finanțe, în 2019 compania a avut 22 de angajați, dar inițial aceștia au fost aproximativ 60.

„Potrivit Hotărârii de înființare (933/2018 n.red) a societății, primii doi ani erau pentru organizare. Aveam un plan de afaceri aprobat prin Testul

48

Investitorului Privat Prudent și 3 direcții de acțiune: bursa de pește de la Tulcea, organizarea unei linii comerciale pentru micii producători, una pentru marii producători și valorificarea lânii. Pentru mici producători, proiectul presupunea crearea unui lanț de magazine. Prcatic, luam marfa din grădini și o puneam pe raft, în mazine aflate pe o rață de 30 de km. Nu era nevoie de depozitare intermediară, iar produsele nu trebuiau să fie standard, pentru că acesta era profilul magazinelor. Voiam să francizez, să creez un cluster agricol cu 3-4 producători artizanali în cooperativă cu 2-3 magazine pe o rază de 30 km. Cât despe producătorii mari, era necesară crearea de spații de depozitare, colectare, sortare, ambalare și livrare. Pentru cei mari, demarasem o tranzacție pentru achiziția unui depozit de 20.000 de tone la Focșani pentru a prelua marfa de la Matca”, a mai explicat pentru ECONOMICA.NET fostul manager.

„Scopul Societății Naționale "Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA" - S.A. îl constituie, în principal, organizarea și desfășurarea comerțului cu ridicata și cu amănuntul, în depozite și magazine specializate, piețe și târguri, cu mărfuri agricole: cereale, legume-fructe, carne, lactate, ouă și altele asemenea, precum și operațiuni de import-export cu această categorie de mărfuri. În acest scop, Societatea Națională "Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA" - S.A. organizează rețele proprii de achiziție, procesare primară și industrială, precum și centre logistice, rețele de vânzare în țară și în străinătate, se arată în Actul constitutive al societății. Nereguli depistate de corpul de control al MADR Acum, proiectul Casa Unirea stă sub semnul întrebării, existând pe rolul instanțelor și un proces prin care societatea încearcă să recupereze banii pe care i-a achitat, urmare a unei promisiuni de vânzare, societăților Certimpex SRL și Certkoop SRL. De la cele două entități juridice, compania controlată de stat urma să achiziționeze un depozit la Focșani și o livadă pe rod de 37 de hectare pentru care s-a făcut o promisiune de vânzare pe suma de 9 milioane de lei din care s-a plătit 1 milion de euro. Conform clauzelor contractuale, finalizarea contrractului este garantată, astfel, în caz contrar, S.N. Unirea S.A. va pierde acest avans. Potrivit portalului instanțelor de judecată, odată cu cele două companii, Casa Unirea i-a dat în judecată, în același dosar având ca obiect anulare act administrativ, și pe Izvoranul Adrian și Sava George.

Amintim că, potrivit unui comunicat al MADR din noiembrie 2019, Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu, Mircea Coșea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerț pentru produse agroalimentare UNIREA S.A. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus atunci Corpului de control al ministrului efectuarea unei verificări de fond asupra întregii activități a Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A.

49

Iar concluziile raportului, potrivit presei, au fost următoarele:

- Mare parte dintre veniturile realizate de S.N. Unirea S.A. au constat în investirea celor 93,1 milioane lei (capital social, integral de la bugetul de stat) în depozite bancare, obținându-se în acest fel dobânzile care constituie 59% din totalul veniturilor; - În anul 2019 (până la data de 31.10.2019), pentru a obține 1.000 de lei venit, S.N. Unirea S.A. a cheltuit 3.712 Iei; - Pentru realizarea cifrei de afaceri de 259.340 lei au fost cheltuiți peste 1 milion de lei cu salariile, reprezentând astfel de 4 ori mai mult decât cifra de afaceri, dar și 700.176 lei pentru reclamă și publicitate, adică de 3 ori mai mult cifra de afaceri; - Achiziționarea unui obiectiv de investiții, constând din bunuri mobile și imobile, în valoare de 9 milioane lei (depozitul de la Focșani n.red) și plata unui avans echivalent cu un milion de euro, cu clauză contractuală prin care se garantează finalizarea contractului. În caz contrar, S.N. Unirea S.A. - implicit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - urmând să piardă acest avans.

"Depozitul avea toate funcționalitățile, cu toate instalațiile în funcțiune, cu temperatură și compoziție aer controlate, stație de sortare cu 9 ieșiri. Avea și sortare pe culoare, stație de ambalare, astfel că produsele se puteau ambala în caserolă, plus lăzile aferente, mașină cu frig de trasport și livadă de 37 de hectare pe care erau cultivați diverși pomi aflați pe rod de opt ani", a explicat pentru ECONOMICA.NET Izvoranu, motivul pentru care compania a promis că va achiziona acest depozit.

Acesta susține că "nu am văzut niciun document urmare a controlului (corpului de control al ministerului n.red)'. Ce se va întâmpla cu Casa de Comerț Unirea Actualul director economic delegat, Eliza Constantinescu, a declarat în octombrie pentru Agro TV că "societatea are nevoie de o restartare, în sensul creării unui mecanism care să se adreseze tuturor producătorilor, nu doar anumitor categorii".

"Eu încerc să le spun tuturor că această societate nu este de ajutor, ci este o Societate Comercială, a unui minister, a unui acționar, dar care trebuie să producă. Ca ea să producă beneficii tuturor, trebuie ca și ea să aibă venituri. De aici pornim. Dacă inițial s-au luat niște hotărâri din care unii au înțeles că e totul gratis, s-a văzut că s-a greșit. Nu poate să fie gratis, pentru că banii trebuie să se întoarcă atunci când investești în ceva".

Totodată, potrivit acesteia, în viziunea actuală a conducerii, societatea trebuie să aibă magazine mobile, care să poată fi mutate în funcție de sezon. Eliza Constantinescu este fost angajat al BancPost SA București, în calitate

50

de director de sucursală, iar, conform declarațiilor fostul manager Izvoranu, a fost angajată cu scopul de a obține pentru companie venituri din plasamente financiare. Până la publicarea acestui articol, SN Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA nu a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET referitoare la planurile pentru 2021, rezultatele financiare aferente anului trecut și situația litigiilor de muncă. Le vom publicată de îndată ce vor fi disponibile.

Neliniște pe piața cerealelor Mihaela Prevenda Luni, 08 Februarie 2021

Piața cerealelor (grâu, orz, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 8 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc a scăzut în privința cotațiilor de vânzare, atât pentru recolta veche, cât și pentru recolta nouă. „Grâul din recolta veche își pierde din intensitate în ceea ce privește nivelul de preț, nu din cauza lipsei de interes în achiziție, ci din cauza contextului generat de mișcările Rusiei. Taxa de export este, de departe, elementul central al contextului de piață actual”, precizează analistul Cezar Gheorghe.

Cotațiile pentru recolta veche sunt în jur de 222-224 euro/tonă, în paritatea de livrare CPT Constanța, pentru calitate 77 MH (masă hectolitrică) și baza 12% proteină. În țară, coborârea prețului a generat neliniște, susține consultantul Casei de Trading a Fermierilor. „Foarte mulți fermieri cu stocuri de grâu între 100 și 500 de tone încearcă valorificarea la nivelurile anterioare către cumpărători. Discutăm aici despre piața intermediară, compusă din jucători cu arie de desfășurare județeană. Vânzătorii mizează în continuare pe 1.000 lei/tonă, în timp ce cumpărătorii oferă 950 lei/tonă. Tranzacțiile sunt însă pur speculative din punctul de vedere al

51

cumpărătorilor zonali, miza lor fiind generarea unui nou vârf de creștere în viitorul apropiat”, arată Cezar Gheorghe.

Pentru recolta nouă, prețurile, la nivel de Port Constanța, revin în jurul valorilor de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă (900-910 lei/tonă) pentru calitatea grâu furaj. Acest preț, menționează analistul, este determinat de câțiva factori, cum ar fi: gravitația cotației MATIF septembrie 2021 în jurul valorii de 197-199 euro/tonă; incertitudinea în ceea ce privește vremea în perioada următoare (ne referim la zona Mării Negre, Europa și America de Nord), din punct de vedere al gerurilor, al potențialului de winter kill, al nivelului de precipitații în perioada imediat următoare și al prognozelor de producție; întărirea dolarului american la un nivel de 1,196 în raport cu moneda euro (dolarul american este moneda în care se desfășoară tranzacțiile la nivel mondial); incertitudinea legată de modul în care grâul rusesc va fi taxat în recolta nouă.

Pe piața internă, se constată o efervescență a procesatorilor, care contractează cantități de grau din noua recoltă, securizând astfel primele luni de după recoltare. Prețurile oferite de ei sunt competitive în raport cu Portul Constanța. „Recomandăm vânzarea de grâu din recolta nouă la niveluri de 1-2 tone la hectar, astfel încât bugetele fermelor să fie asigurate și prin venituri certe în viitorul apropiat. Nu trebuie să devenim exagerat de optimiști în ceea ce privește vânzări de nivel 4-5 tone la hectar. Recolta este încă departe și riscurile sunt prezente. O nivelare a vânzărilor pe etape este un factor de reducere a riscului și, în același timp, un semn de maturitate în conducerea afacerilor agricole.”

ORZ

Cotațiile orzului din recolta veche au ajuns la nivelul de 210 euro/tonă CPT Constanța. „Exportul este interesat de orz. Piața internă se manifestă, dar sporadic, plătind niveluri un pic mai ridicate față de export. Recolta nouă de orz, în schimb, va fi dinamică. România a câștigat deja licitații în destinația Iordania, ceea ce face ca interesul pentru orzul românesc să fie evident. Singura problemă rămâne diferența de preț cu care s-au câștigat licitațiile, ea ridicându-se la un nivel de peste 22 USD/tonă, ceea ce va face ca originarea exportatorului care a câștigat cu un preț mai mic să fie mai dificilă. Experiența ne arată însă că, din potențialul de producție de 300.000 hectare de orz furajer, există spațiu suficient de originare. Totul depinde de momentele alese”, susține Cezar Gheorghe, recomandând vânzarea a maximum 2 tone la hectar din recolta viitoare.

PORUMB

52

Cotațiile porumbului românesc din recolta veche rămân stabile, în jur de 212-213 euro/tonă în CPT Constanța. În țară, cotațiile diferă de la zonă la zonă. De pildă, în centrul țării, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cumpărare existentă indică 830-835 lei/tonă (echivalent 170 euro/tonă) pentru cantități între 200 și 1.000 tone. În zona Moldovei, pentru porumb condiționat, se oferă și 970 lei/tonă (199 euro/tonă), la loturi de peste 3.000 de tone.

În cazul porumbului din recolta nouă, după un început în forță, cotațiile portului Constanța au scăzut în intensitate cu circa 3-4 euro/tonă din cauză că vecinii noștri din Ucraina au început și ei vânzările și, astfel, oferta a devenit mult mai diversificată ca origine. „În orice caz, nivelul de 166-167 euro/tonă, CPT Constanța nu este un nivel de neglijat, în perspectiva pozitivă a unei recolte bune. Însă, un fenomen interesant se întâmplă pe burse, și anume, reducerea diferenței dintre grâu și porumb. Cu alte cuvinte, grâul scade și porumbul crește. Apropierea lor va duce la anumite schimbări și logica momentului ar fi o corecție pozitivă a grâului, căci cererea pentru porumb există la nivel internațional”, spune analistul.

RAPIȚĂ

Indicațiile Euronext urmează prețul energiei. „Barilul de petrol în cotație Brent a atins nivelul de 59,5 USD, lucru observabil și la stațiile de alimentare cu combustibil din țară, precum și la distribuitorii de motorină din agribusiness. 403,5 euro/tonă este un punct în care se vede potențialul de revenire al transporturilor de după pandemie. Cotațiile MATIF august 2021, înregistrează un minus de 4 euro/tonă în echivalent FOB Constanța, procesatorii din Romania indicând același nivel la fabricile din teritoriu. La acest trend contribuie în bună măsură și Canada, care a epuizat toate stocurile de Canola (rapița = Canadian Low Acid), cu 6 luni înainte de recoltare. Cumpărătorii chinezi sunt și aici în prim-planul achizițiilor. Cotațiile Canola au depășit istoricul ultimilor 13 ani, situându-se la un nivel de 700 CAD/tonă (dolari canadieni), dar, în mare măsură, la acest rezultat a contribuit și suprafața plantată, cea mai mică din ultimii cinci ani”, explică Cezar Gheorghe, care adaugă că vânzările în România sunt pe trend, se contractează, vestul țării indicând un nivel de MATIF august 2021, minus 13 euro în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcat în vagoane. Cu toate acestea, specialistul nu recomandă vânzarea a mai mult de o tonă la hectar, din două motive: riscul de vreme și potențial viitor de preț.

FLOAREA-SOARELUI

Prețul pentru recolta veche este de 665 USD/tonă livrat la procesatorii interni, iar în paritatea FOB Constanța, indicațiile sunt de 690 USD/tonă. „În

53

Ucraina, semnalăm o cerere absolut hilară pentru marfa în paritatea FOB la nivelul de 765 USD/tonă”, spune Cezar Gheorghe.

Recolta nouă face un pas în spate, pe fondul întăririi dolarului american și a scăderii prețului uleiului de palmier, după ce indicațiile locale arătau un nivel de 455 USD/tonă CPT procesatori. Acum, indicația CPT procesatori s-a schimbat la nivelul de 450 USD/tonă, în timp ce portul Constanța indică în paritatea CPT 458 USD/tonă. „Doi exportatori au rămas peste aceste niveluri și plătesc un preț mai ridicat FCA ferme în sudul României, dar, cu siguranță, aceștia au un contract de acoperit încheiat la preț mai mare. Notăm, de asemenea, o tranzacție de circa 15.000 de tone încheiată la un preț de 483,5 USD/tonă CPT Constanța, care a fost oferită procesatorilor bulgari, însă aceștia, pentru moment, nu doresc marfa la acest nivel de preț. De asemenea, floarea-soarelui origine Serbia este oferită la nivelul de 480 USD/tonă CIF Russe, însă nici aceasta nu a avut success în tranzacționare. În schimb, procesatorii din Bulgaria arată un interes deosebit pentru recolta românească din sudul țării. Indicațiile de 456-458 USD/tonă FCA ferme sunt un factor decizional în tranzacționare, cantități importante fiind deja semnate”, precizează analistul.

Semințele de floarea-soarelui cu un conținut ridicat de acid oleic (high oleic), sunt în continuare penalizate de interesul scăzut în Europa, generat de restrângerea activității HoReCa, astfel că bonusul oferit nu depășește la modul general 20 USD/tonă. „Un singur exportator plătește 30 USD/tonă pentru a-și asigura nivelul de marfă pentru export, însă acesta este un caz singular, care are încheiat un contract multi-anual cu un mare producător de chips-uri la nivel mondial, cu un bonus în jurul valorii de 65 USD/tonă.”

În prezent, se preconizează că vor fi însămânțate circa 1.200.000 hectare. „Dacă aceste cifre se realizează, vom avea un potențial de recoltă, în condiții normale, care va depăși 3.336.000 tone, cu un randament de 2,78 tone la hectar. Această producție va asigura necesarul intern și va suplini cererea de export. Prețul de 450-455 USD/tonă este un nivel ofertant. Transformat în lei, înseamnă 1.850 lei/tonă, iar un randament la hectar de circa 3-3,2 tone la hectar indică un venit de aproape 6.000 lei/ha (474 USD/ha). Dacă facem o comparație cu porumbul neirigat, unde randamentul mediu este de 6-7 tone/ha, la un preț de 164 euro/tonă CPT Constanța, atingem circa 5.200 lei la hectar ca venituri. Totuși, să nu uităm că vecinii noștri din bazinul Mării Negre, Ucraina (în mod special) și Rusia nu au apetit de vânzare a materiei prime brute, ci adaugă valoare extrăgând uleiul brut și șroturi. Aceste două produse iau calea exportului. Astfel, din potențialul ucrainean și rusesc de circa 27.000.000 tone, calea exportului o iau doar produsele finite, procesate intern, care creează locuri de muncă în industria de procesare, în industriile

54

conexe și în infrastructura logistică. România, în schimb, exportă materia primă brută către destinații ca Franța, Spania, Olanda, Bulgaria, Turcia și alții, fară a-i aduce valoarea adăugată”, concluzionează Cezar Gheorghe, care recomandă fermierilor, dacă vând, să vândă maximum 1-1,5 tone la hectar, să urmărească piața, iar după însămânțare și estimare recoltă, pot continua cu vânzarea.

Dr. ing. Costel Vînătoru: Cum să ții sub control Tuta absoluta Mihaela Prevenda Marți, 09 Februarie 2021

Tuta absoluta, dăunătorul cunoscut popular și sub denumirea de molia tomatelor, este extrem de periculos, atacând un număr mare de specii vegetale, dintre care cel mai mult preferă tomatele, în special cele cultivate în spații protejate (sere și solarii). Dr. ing. Costel Vînătoru, cercetător științific gradul I și director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, atrage atenția să nu se confunde molia tomatelor cu musca minieră și recomandă legumicultorilor să ia măsuri riguroase pentru prevenirea infestării culturilor cu Tuta absoluta, mai ales că atât metodele chimice, cât și cele biologice nu pot eradica în totalitate acest dăunător.

„Fără controale adecvate, infestările pot duce la pierderea de 90% până la 100% a culturii de tomate”, precizează dr. ing. Costel Vînătoru.

La ora actuală, dăunătorul este prezent pe tot teritoriul țării noastre și provoacă pagube însemnate tomatelor, constatându-se migrarea Tutei absoluta și pe celelelate plante legumicole, în special pătlăgele vinete, fasole, ardei etc. Pe lângă plantele de cultură, spune directorul Băncii de Gene, Tuta absoluta se conservă foarte bine și în flora spontană, pe buruieni, mai ales pe cele aparținând familiei Solanaceae (zârna - Solanum nigrum, ciumăfaie - Datura stramoniu etc).

„Tuta absoluta a ajuns în România în 2009, în Satu Mare, și a început să provoace daune profunde culturilor comerciale de tomate în multe locuri din întreaga țară înainte de a fi dezvoltată strategia de gestionare integrată a

55

dăunătorilor care a fi asigurat un control eficient”, arată dr. ing. Costel Vînătoru.

Dăunătorul prezintă în principal activitate nocturnă, iar adulții rămân de obicei ascunși în timpul zilei, manifestând o activitate crepusculară mai mare dimineața. Adulții se extind prin cultură cu ajutorului zborului, iar de la o zonă la alta se transmit cu ajutorul răsadurilor, fructelor, ambalajelor, pe îmbrăcămintea personalului care activează în aceste sectoare, prin intermediul utilajelor etc. „Insecta se conservă foarte bine de la un an la altul pe resturile vegetale, ambalaje, scheletul spațiilor protejate, însă cel mai bun loc de trecere peste iarnă Tuta absoluta îl găsește în sol”, spune cercetătorul.

Până în prezent, atât metodele chimice, cât și biologice nu au putut eradica în totalitate acest dăunător. „Dintre metodele ecologice utilizate, amintesc metoda prădătorilor, principalii prădători întâlniți în România sunt Nesidiocoris tenuis și Macrolophus pygmaeus, la care se mai pot adăuga capcanele cu feromoni, cele lipicioase și lămpi cu UV. Pe cale chimică, au fost testate un număr mare de insecticide, mergând până la combinarea a două sau trei insecticide, însă rezultatele obținute nu au avut efectul scontat. S-a constatat că se diminuează frecvența atacului, dar nu s-a putut combate în întregime dăunătorul în cultură”, precizează dr. ing. Costel Vînătoru.

Cercetătorul susține că cele mai bune rezultate s-au obținut atunci când s-au luat măsuri riguroase pentru prevenirea infestării culturilor cu Tuta absoluta, în special prin respectarea cu strictețe a normelor de igienă, a asolamentului culturilor, precum și utilizarea unui material biologic liber de boli și dăunători.

Traderii SE JOACĂ cu șansele agricultorilor prin manevrele de pe piața porumbului (Exclusiv), 9 februarie 2021, Ionel Vaduva

Piața porumbului, atât la nivel național, cât și la nivel regional și internațional este în plină efervescență. Jocurile făcute de cumpărătorii de porumb, până la urmă normale, fie că vrem sau nu, îi afectează însă pe fermierii români.

56

S-a ajuns într-acolo, încât traderii au ofertat pentru tona de porumb la un preț mai mare decât cel din portul Constanța, fiind la curent cu faptul că unii dintre agricultori nu-și pot onora contractele, iar pierderea poate fi astfel acoperită.

Un astfel de caz a fost explicat pentru ediția online a Agro TV de președintele Pro Agro, Ionel Arion. Potrivit precizărilor sale, oficialul Pro Agro ar deține informații clare (facturi) care ar dovedi vânzări de partide de porumb la prețuri sub cele ale pieței, vânzătorii (fermierii) ajungând să fie executați. Astfel, traderii dovedesc că se joacă cu șansele agricultorilor într-o piață volatilă.

„Traderii au influențat negativ piața, au jucat pe piață, fără ca cineva să intervină, nimeni din statul român, nici măcar Consiliul Concurenței. Oricum, noi, ca fermieri, suntem la discreția traderilor. Piața este controlată, monopolizată de ei. În momentul în care prețul de port este de 750 lei tona, iar tu, din teritoriu, cumperi cu 800 de lei pentru a vinde cu 750 lei, doar pentru a-ți acoperi contractele la extern, să nu plătești penalități, iar după aceea vii și execuți fermieri… Traderii au influențat piața în plus pentru că, oricum, ei se bazau pe faptul că banii aceia pe care ei îi plăteau temporar în plus, i-ar fi obținut de la fermier, prin executarea lor”, a precizat Arion, luni, 8 februarie 2021.

„Avem fermieri, azi, executați, avem facturi de la fermieri și de la traderi, unde fermierul îi vinde traderului cu 620 lei tona de porumb, nu-i acoperă contractul, iar traderul vine și îi facturează penalități și sume neîncasate de 650 lei tona. Oricât i-ar fi dat acel fermier, dacă nu a trecut peste jumătate din contract, gândiți-vă că dacă el a dat jumătate din contract, mai trebuie să dea jumătate, plus să vină cu bani de acasă.”

Tot Ionel Arion a spus că, la acest moment, prețul porumbului este în creștere. El spune că traderii au jucat pe piața de profil inclusiv la momentul recoltării.

„Prețul porumbului este într-o creștere la acest moment. Este o creștere semnificativă față de prețul care s-ar fi presupus a fi încasat, anul trecut, în timpul recoltării. Bineînțeles, prețul porumbului a fluctuat foarte mult și-n timpul recoltării, prin jocurile de piață făcute de traderi ș.a.m.d., unde au supraestimat cu prețul”, a mai menționat liderul fermierilor Pro Agro.

Dovada că cifrele sunt măsluite

Într-o postare pe pagina sa de socializare, Nina Gheorghiță, asociat în cadrul unei ferme de familie, cu experiență inclusiv în managementul firmelor de

57

agribusiness, lovește dur în traderii unei multinaționale al cărui nume nu a dorit să-l facă public.

Ea povestit în exclusivitate pentru Agro TV o situație deosebit de neplăcută care implică diferențe de umiditate la o partidă de porumb comercializat.

Nina Gheorghiță a precizat sâmbătă, 6 februarie 2021, că diferența de umiditate a porumbului între ceea ce a plecat din silozul fermierei și rezultatele firmei contractate de traderii colaboratori o dezamăgește, este pentru domnia sa o surpriză, o premieră și un act premeditat.

„Și pentru noi a fost o surpriză, așa cum am scris și în postare, este pentru prima dată când se întâmplă atât de flagrant. Așa, mici discuții, la jumătate de procent, până într-un procent, OK, de acord, poți să accepți. Însă, la momentul la care diferențele sunt de 2-3 procente, acolo nu mai este nici eroare, nici neuniformitatea masei de semințe, acolo este cu intenție”, a declarat pentru Agro TV fermiera, sâmbătă, 6 februarie 2021.

Tot domnia sa explică și posibilitatea prin care, voit sau nu, un angajat al cumpărătorului final să poată manevra rezultatele materiei-prime cumpărate.

„La momentul la care se face recepția mărfii în siloz, multe dintre aceste facilități de stocare s-au modernizat și, teoretic, ei (n.r. – manevranții, laboranții) nu mai au contact cu proba. Spun teoretic pentru că, practic, este imposibil, pe lanț, chiar să nu se întâmple, laborantul să nu poată înlocui proba sau să n-o poată măslui.

„Din camion se recoltează cu o sondă pe care n-o poți controla. Există o regulă de sondare, o metodologie, o procedură, de acord. Numai că, ce se întâmplă mai departe, tot ochiul laborantului și mâna lui contează, chiar dacă proba este pusă într-un umidometru”, a continuat Nina Gheorghiță.

Cât porumb zice Arion că a produs România în 2020

În ceea ce privește viziunea sa asupra producției de porumb autohtone a anului 2020, Arion vorbește de o scădere majoră, una de aproape 50 de procente mai mică decât cea din 2019.

Cu privire la cerere, consumatorii interni nu s-au mai înghesuit (pe bună dreptate – situația nefastă din HoReCa generată de pandemie și de pesta porcină africană) să cumpere porumb românesc.

„Producția de porumb a anului trecut se situează la un nivel puțin peste jumătatea celei din 2019. Dacă în 2019 am avut 14-15 milioane de tone de

58

porumb, oficial, bănuiesc că producția lui 2020 va fi undeva între 7,5-8 milioane de tone”, a declarat pentru Agro TV, Ionel Arion.

„Nu neapărat va fi bătaie pe porumb. Și sectorul zootehnic românesc a scăzut, și consumul a scăzut în HoReCa, și la nivel mondial cererea este oarecum acoperită pe porumb. Ucraina și Rusia au avut producții. Cam la noi s-a terminat seceta. A avut, într-adevăr, și Europa, dar seceta până aici a mers, noi și Republica Moldova, maximum.”

„Într-adevăr, zonal și, aici, regional, poate fi o influență pe preț și pe cerere. Însă, pe teritoriul României, HoReCa a scăzut foarte mult din cauza pestei porcine africane, din cauza cererii scăzute de consum de carne.”

Cât porumb crede Nicolae Sitaru că a produs țara noastră, anul trecut

Tot într-o intervenție telefonică de luni, 8 februarie 2021, Nicolae Sitaru, președintele APPR, a declarat pentru ediția online a Agro TV că fermierii români au reușit să producă în 2020 o cantitate de porumb de aproximativ 11 milioane de tone.

Șeful APPR consideră că totalul obținut este, în fapt, „o producție mică față de producția normală a României”.

„Dacă Bărăganul a fost cum a fost, sigur că producția este mult mai mică. Din ce știu eu, din ce am văzut eu cifrele oficiale, parcă a fost undeva în jur de 11 milioane de tone la nivel de țară. (…) Este o producție mică față de producția normală a României. Nu trebuie să uităm că a fost afectat tot ceea ce înseamnă de la București până la Constanța și până la Iași”, a menționat liderul fermierilor APPR care a precizat că, la el în zonă, acolo unde își desfășoară activitatea, producțiile au variat extrem, de la o solă la alta.

„La noi în zonă a fost foarte, foarte rău. Au fost mici insule, zone care au fost plouate mai bine și în care a fost ceva producții, dar în rest a fost dezastru. Am vecini care au făcut 200 de kilograme de porumb la hectar.

Eu am avut o zonă cu 1.600 kilograme de porumb la hectar, în medie, și o zonă mai bună, pe lângă Dor Mărunt, Lehliu, care a plouat și acolo am făcut vreo 4.000 de kilograme la hectar. Am fost mult mai bine”, a mai menționat Sitaru.

Analizele traderilor, pertinente Într-o postare pe pagina de Internet a Clubului Fermierilor Români (CE), Cezar Gheorghe, analist în cadrul Casei de Trading a Fermierilor, descrie pe larg piața porumbului până la data de 8 februarie 2021.

59

Potrivit precizărilor sale, cotațiile porumbului românesc OC (old crop sau recoltă veche) rămân stabile. Astfel, scrie analistul, prețul de 212-213 euro/tonă în CPT Constanța ar reprezenta nivelul acestor zile.

„Remarcăm efervescența pentru activitatea de export în Mediterană, cu nave mai mici, de 5.000-7.000 de tone”, a continuat în același context, Cezar Gheorghe.

Tot el continuă și explică faptul că, la nivel de țară, cotațiile la porumb diferă de la zonă la zonă.

„De exemplu, în centrul țării, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cumpărare existentă indică 830-835 lei/tonă (echivalent 170 euro/tonă) pentru cantități între 200 și 1.000 tone. În zona Moldovei, pentru porumb condiționat, se oferea și 970 lei/tonă (199 euro/tonă), la loturi mari, de peste 3.000 de tone. Interesul arătat de cumpărători se propagă în piață, cererea internă și exportul mergând pe același culoar”, au continuat traderii.

În ceea ce privește prețului porumbului NC (new crop sau recoltă nouă), analistul explică faptul că, după un început în forță, cotațiile portului Constanța au scăzut în intensitate cu circa 3-4 euro/tonă, din cauză că Ucraina a început și ea vânzările.

„Astfel, oferta a devenit mult mai diversificată că origine. În orice caz, nivelul de 166-167 euro/tonă, CPT Constanța, nu este un nivel de neglijat, în perspectiva pozitivă a unei recolte bune”, a menționat Gheorghe.

Nu în ultimul rând, analistul casei de trading citată spune că, la orizont, se prefigurează, un fenomen interesant care se întâmplă pe burse, și anume micșorarea diferenței dintre grâu și porumb.

„Cu alte cuvinte, grâul scade și porumbul crește. Apropierea lor va duce la anumite schimbări și logica momentului ar fi o corecție pozitivă a grâului, căci cererea pentru porumb există la nivel internațional”, a mai spus Cezar Gheorghe.

Nu în ultimul rând, el oferă câteva recomandări producătorilor agricoli.

Astfel, în viziunea sa, porumbul recoltă veche „are perspective în continuare” și se vor putea observa „niveluri mai ridicate la porumb OC (n.r. old crop sau recoltă veche)”. Indicațiile ucrainene ar da această perspectivă, ca și mișcările la nivel global, care ar urma să fie, „cu siguranță”, alimentate de raportul USDA care va sosi în data de 10 februarie.

60

De asemenea, porumbul recoltă nouă (NC sau new crop) „are un nivel corect de preț în acest moment”.

„Cei câțiva euro pierduți în ultimele zile ar fi un beneficiu în viitorul apropiat. Vedem însă, la nivel de România, dificultăți logistice la campania de recoltare, ceea ce pune de pe acum presiune pe transport în termen de preț, afectând, în același timp, prețul mărfurilor”, a conchis Cezar Gheorghe.

Suntem exportatori de top

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), finalizate, indică o producție de porumb a anului 2019 de 17.432.200 tone, recoltată de pe o suprafață însămânțată de 2.678.500 hectare.

Informațiile MADR mai spun că, în actualul sezon de marketing, unul care a debutat la 1 iulie 2020, țara noastră a comercializat peste graniță nu mai puțin de 854.143 tone de porumb. Astfel, la nivelul blocului comunitar (UE27), datele disponibile la 1 februarie a.c. relevau faptul că țara noastră a fost cel mai mare exportator de porumb.

Cifre neoficiale, vehiculate intens chiar și de traderii din piață la începutul acestui an, spun că fermierii români au produs în 2020 o cantitate totală de porumb de 9,63 milioane tone.

EURONEXT – comparație martie 2021 – porumb (linia portocalie) și grâu (linia albastră). Foto credit (grafic): Clubul Fermierilor Români

Ce animale au preferat să sacrifice românii în 2020. Miza – sectorul porcine, Ionel Vaduva 9 februarie 2021 În 2020, comparativ cu 2019, potrivit datelor agregate de experții Institutului Național de Statistică (INS), numărul sacrificărilor la porcine s-a majorat, la fel și în cazul ovinelor și caprinelor.

61

În contrapartidă, în același interval de timp, nivelul abatorizărilor bovinelor și păsărilor s-a micșorat.

Statisticile INS relevă că, doar în decembrie 2020, față de aceeași lună a lui 2019, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă au crescut la ovine și caprine, iar la bovine, porcine și la păsări au scăzut.

La specia porcine, în mod tradițional cea mai consumată carne din România, în 2020 s-au sacrificat 4,528 milioane de capete, cu 3,2% mai multe față de anul anterior. Producția de carne de porc consemnată a fost de 410.893 tone în 2020, față de 401.793 de tone în 2019.

În ceea ce priveşte sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele agregate ale INS vorbesc de un total de 7,36 milioane de capete în 2020, în creştere faţă de 2019 cu 25%. Anul trecut s-a obţinut o producţie de carne din aceste specii de 87.005 tone, comparativ cu 56.254 de tone în 2019.

Tot anul trecut au fost sacrificate 566.000 de capete de bovine, în scădere cu 13,1% faţă de 2019. Producţia de carne obţinută în 2020 de la animalele sacrificate a ajuns 93.537 tone, faţă de 89.284 tone în 2019.

Conform datelor INS, sacrificările de păsări au depăşit 291,1 milioane de capete, în scădere cu 2,9% faţă de 2019. Producţia de carne obţinută a fost de 490.234 tone, faţă de 496.839 de tone în 2019.

Greutatea medie în carcasă consemnată în 2020 a fost de 165,3 kilograme la bovine, 90,7 kilograme la porcine, 11,8 kilograme la ovine/caprine şi 1,7 kilograme la păsări.

3,9 milioane de capete porcine sacrificate în 2019

În România există un deficit comercial major pe segmentul cărnii de porc, importurile crescând an de an, iar exporturile fiind practic inexistente. Deficitul comercial este estimat la un miliard de euro de reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România şi datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Mai exact, din cauza pestei porcine africane, România mai exportă doar produse procesate, realizate cu materie primă din import, un model similar lohnului din textile.

România a avut în 2019 un efectiv de 3,9 milioane de capete de porcine şi a produs aproximativ 30% din necesarul de consum total al populaţiei, iar principala ţară din care importă carne este Germania.

62

După ce primul caz de PPA din România a fost depistat la finalul lunii iulie 2017 şi până în prezent au fost sacrificaţi peste 540.000 de porci, potrivit datelor ANSVSA. Oficialii din industrie spun că pesta porcină a dus ca importul de carne de porc să crească de la 40-50% la 75% din totalul consumului.

Comuna Micăsasa – motivul morții a 27 de porcine, Ionel Vaduva , 9 februarie 2021

Luni, 8 februarie 2021, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Sibiu a identificat un focar de pestă porcină africană (PPA) în comuna Micăsasa, județul Sibiu.

Ca atare, autoritățile citate au decis uciderea preventivă a 27 de suine din localitate și au întocmit ulterior dosarul de despăgubire.

„Vă informăm că în data de 08.02.2021, pe raza judeţului Sibiu, a fost identificat un focar de pestă porcină africană, în comuna Micăsasa. Ca urmare a confirmării acestui focar a avut loc Şedinţa Centrului Local de Combatere a Bolilor Sibiu.

În cadrul şedinţei s-a prezentat planul de măsuri şi a fost adoptată decizia comună cu judeţul Alba conform căreia (…) s-au aprobat următoarele: localităţile aflate în zona de protecţie sunt: Micăsasa şi Ţapu; fondurile de vânătoare aflate pe raza zonei de protecţie sunt: F.V. 28 Bazna şi F.V. 27 Şeica Mică.

Localităţile aflate în zona de supraveghere sunt: Şoroştin, Şeica Mică, Şeica Mare, Agârbiciu, Axente Sever, Copşa Mică, Chesler şi Văleni toate în judeţul Sibiu şii localităţile Făget, Tăuni, Valea Lungă, Lodroman, Glogovet, Lunca, Gorgan şi Cenade din judeţul Alba; fondurile de vânătoare aflate pe raza zonei de supraveghere sunt: F.V. 27 Şeica Mică, F.V. 26 Şeica Mare, F.V. 29 Valea Viilor – din judeţul Sibiu şi F.V. 28 Jidvei, F.V. 31 Valea Lunga şi F.V. 30 Cergău – din judeţul Alba”, se menționează într-un comunicat al Prefecturii Sibiu.

63

Numărul focarelor crește în județul Sibiu

Nu mai devreme de miercuri, 3 februarie 2021, pe fondul confirmării unui focar de PPA în comuna Gura Râului, Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu aproba planul de măsuri. Conform acestuia, localităţile aflate în zona infectată erau: Sibiel, Săcel, Cristian, Orlat, Fântânele, Poplaca, Răşinari şi Gura Râului, iar fondurile de vânătoare din zona afectată sunt F.V.13 Gura Râului, F.V. 12 Răşinari, F.V.21 Şilimbăr şi F.V.14 Sălişte.

De asemenea, localităţile aflate în zona tampon sunt Tilișca, Galeş, Sălişte, vale, Rusciori, Cisnădioara şi Râu sadului.

„Măsurile de control ale bolii sunt puse în aplicare imediat şi se menţin pentru 12 luni de la constatarea ultimului caz de PPA la porcii mistreţi în zona infectată determinată; aceste masuri de control rămân în vigoare pentru cel puţin încă 12 luni”, transmitea Prefectura Sibiu.

Măsurile presupuneau examinarea porcilor sălbatici împuşcaţi de vânători sau găsiţi morţi prin testări de laborator, inclusiv cu ajutorul unor anchete epidemiologice pe categorii de vârstă, eliminarea porcilor sălbatici găsiţi morţi sau împuşcaţi, prin neutralizare, şi ancheta epidemiologică efectuată asupra fiecărui porc sălbatic găsit mort sau împuşcat.

Apelul autorităților

Confirmarea și evoluția în anul 2021 a PPA, la un număr însemnat de porci domestici crescuți în exploatațiile non-profesionale ale populației în județul Sibiu, impune avertizarea din a nou crescătorilor de animale din specia suină, cu privire la evoluţia acestei boli şi a măsurilor de prevenire şi combatere ce se impun pe teritoriul judeţului.

Acesta era semnalul de alarmă tras de autoritățile sibiene încă din 7 ianuarie a.c.

În prezent, mai precizau autoritățile de resort, județul se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de focare de PPA, fapt datorat în principal deținerii de animale din specia suină, neidentificate, neînregistrate în baza de date și a căror trasabilitate nu poate fi verificată și certificată.

Deplasările fermierilor în zone unde evoluează boala la mistreți (vânători, activități forestiere și agricole), fapt care, coroborat cu nerespectarea normelor minime de biosecuritate, poate genera contaminarea gospodăriilor care dețin porcine, reprezintă un alt motiv pentru creșterea numărului de focare în județul Sibiu.

64

Neanunțarea medicului veterinar arondat, în situația în care se constată modificări ale stării de sănătate a animalului, uneori chiar tăinuirea apariției unor semne de boală sau a mortalităților la porcine, dar și constatarea cazurilor de ucidere porcine în gospodărie, fără un control sanitar veterinar, precum și abandonarea cadavrelor de suine pe terenuri agricole din limitroful localităților reprezintă alte cauze ale perpetuării infecțiilor cu PPA.

Comerțul clandestin cu porcine, animale provenite în principal, din zone supuse restricțiilor sanitare veterinare ca urmare a evoluției acestei boli și iresponsabilitatea unor deținători de suine de a vinde animalele, din disperare sau chiar cu rea intenție, în momentul semnalării unor aspecte privind alterarea stării de sănătate ale acestora, au mai fost enumerate de autorități ca motive de majorare a focarelor de PPA în județul Sibiu.

Nu în ultimul rând, un motiv al creșterii numărului de cazuri de pestă porcină africană este existența unor persoane neautorizate, care, cu scopul obținerii unor foloase materiale, încalcă prevederile legale cu bună știință și care, aduc și răspândesc boala în județ sau chiar în afara acestuia.

APPR “De la Fermieri pentru Fermieri”, 9 februarie 2021, Diana Vasilescu

Cu o agenda densă într-o perioadă în care agricultura se redefinește pe coordonatele noilor obiective de sustenabilitate ale Europei, prin organizarea Congresului Anual Internațional al APPR ”De la Fermieri pentru Fermieri”, eveniment devenit deja tradiție, ne dorim ca practicile fermierilor să fie parte a soluțiilor de sustenabilitate, dar și ca aceștia să-și poată continua menirea de a furniza securitatea alimentară a cetățenilor.

Sprijinim toate demersurile în scopul înverzirii și combaterii schimbărilor climatice și a efectelor lor, în special când acestea sunt pragmatice, fezabile și susținute de instrumente financiare care să ne conserve competitivitatea pe piața globală.

Congresul Anual al APPR este organizat cu scopul de a pune pe masă întrebările noastre și ale partenerilor noștri din industria agro-alimentară din această perioadă de cotitură și de a căuta răspunsuri împreună cu decidenții politici de la Comisia Europeană (DG Agri), de la Parlamentul European, din guvernul și legislativul României, precum și cu alți invitați de marcă. Pe această cale, amintim că în cadrul evenimentului va fi prezent eurodeputatul Daniel BUDA, vicepreședinte al ComAGRI, care consideră că “ultimul an ne-a adus pe toți în fața unei crize fără precedent, care ne-a obligat să ne stabilim noi obiective și a afectat major toate economiile.

65

Prioritățile mele din această perioadă vizează în special domeniul agricol. De altfel, agricultura reprezintă sursa noastră de hrană, fermierii având un rol primordial în evitarea unei crize alimentare.” 

Adrian Chesnoiu, președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, prezent la discuțiile prilejuite de Congresul De la Fermieri pentru Fermieri, este de părere că “ agricultura reprezintă una dintre pârghiile de relansare a economiei românești. Asigurarea unui cadru legislativ care să ofere predictibilitate și stabilitate este necesară pentru fermierii români. Orice decizie statală, care poate fi benefică pentru agricultura românească, trebuie să fie o prioritate pentru toți factorii decidenți”.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian OROS, dorește să arate ce este de făcut în agricultura românească pentru a asigura convergența cu țintele Green Deal, care urmăresc “adoptarea unor activități mai responsabile față de cele două resurse naturale vitale, solul și apa, dar și față de consumator. Doar transformând provocările legate de mediu și climă în oportunități putem pune în valoare nevoile și particularitățile agriculturii românești. ”

Comitetul organizațiilor profesionale agricole din Europa (COPA), prin prezența președintelui Christiane Lambert, dezbate, în cadrul Congresului, “cum ar putea agricultura europeană să contracareze provocările cu care se confruntă, cu ajutorul viitoarei PAC și al Pactului Verde”.

Pentru cultivatorii de porumb din cadrul Conferderației Europene a Porumbului, „reforma politicii agricole comune constituie, deopotrivă, o sursă de oportunități și de îngrijorări”.

Lupii au dat iama la oi! Cine îi despăgubește pe ciobani? Diana Vasilescu , 9 februarie 2021

De parcă nu era suficient pentru crescătorii de animale din jumătatea nordică a județului Prahova, pe lângă urși, vulpi și mistreți, acum și haitele de lupi au început să le creeze probleme.

66

După un incident care a avut loc în urmă cu doar câteva zile în urmă, autoritățile au fost solicitate să ia măsuri pentru despăgubirea proprietarilor unei stâne din comuna prahoveană Bertea, informează ziarulprahova.ro

Astfel, ciobanii ar putea să fie despăgubiți de către Ministerul Mediului, după ce, în data de 2 februarie, în punctul Podul Cășăriei, o haită de lupi a atacat și omorât peste 20 de oi, aflate într-un loc special amenajat situat la marginea localității.

Potrivit APM Prahova, s-au făcut demersuri pentru a despăgubi proprietarul de către Ministerul Mediului, lupul fiind specie protejată, alături de urs, râs și pisică sălbatică.

Constatarea a fost facută la fața locului de medicul veterinar din zonă şi de reprezentanții Comisiei de constatare și evaluare a pagubelor. Sesizările privind pagubele făcute de lupi au fost mult mai puține decât în cazul celor produse de urși.

Lupul (Canis lupus) în România este o specie protejată, prezentă în anexele II şi IV din Directiva Habitate şi clasificată ca fiind o specie prioritară pentru conservare. Unele dintre obligaţiile derivate din Directiva Habitate impun necesitatea de a menţine o stare de conservare favorabilă populaţiei naţionale de lup şi de a aplica un protocol de monitorizare şi raportare periodică către Comisia Europeană.

Existenţa unor cerinţe legislative la nivel naţional şi internaţional coroborat cu faptul că lupul se află în conflict cu oamenii, justifică pe deplin necesitatea de a se dezvolta şi pune în aplicare un plan de acţiune pentru lup în Romania.

Omul, de-a lungul istoriei, a încercat să extermine lupul, cu toate că unele societăţi au menţinut atitudini neutre sau pozitive faţă de lupi. În mai mult de o treime din ţările în carea existat lupul, omul fie a reuşit, sau se află pe punctul de a reuşi exterminarea lupului.

Aceasta este o situaţie nefericită si nedorită, deoarece acum există posibilitatea dezvoltării unor programe de management care ar diminua problemele serioase în timp ce, concomitent, s-ar permite lupului să coexiste.

Pagubele făcute de lup animalelor domestice sunt la fel de vechi ca domesticirea speciei în sine. Aceasta problemă este cea mai gravă filă din dosarul de management a lupului, deoarece pagubele sunt motivul principal

67

pentru cerinţa societăţii de a controla sau elimina lupul din anumite zone ale ţării. În ciuda nevoii critice de a avea informaţii adevărate privind cantitatea şi tipul pagubelor cauzate de lupi sectorului zootehnic, au fost efectuate puţine cercetări cu acurateţe sau care se bazează pe cuprinderea totală a datelor de la fermieri.

În conformitate cu prevederile Art. 2 din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional, administrată de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.

Gestionarea faunei sălbatice de interes cinegetic se asigură pe fonduri cinegetice de către persoane juridice licenţiate, pe riscul şi răspunderea lor, în baza contractelor de gestiune încheiate cu structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care răspunde de vânătoare.

Managementul faunei cinegetice aflate pe suprafeţe care nu sunt incluse în fondurile cinegetice, prevăzute de lege se asigură de către administraţiile ariilor protejate sau de către consiliile locale, după caz. Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cine suportă despăgubirile pentru pagubele produse de vânat şi în ce condiţii, astfel:

Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;• pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de

68

autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Modalităţile de constatare a pagubelor şi de acordare a despăgubirilor sunt stabilite în  prezent prin Hotarârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

În conformitate cu prevederile acestei hotărâri de guvern, obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele de lup, astfel încât aceştia să fie absolviţi de la plata despăgubirilor, dacă le realizază în totalitate, sunt:

• să elaboreze planuri de management cinegetic care să conţină măsuri pentru menţinerea efectivele speciilor de faună care produc pagube la nivelul efectivelor optime actualizate de administratorul fondului cinegetic naţional după data atribuirii contractului de gestionare;

• să recolteze integral, în sezonul de vânătoare anterior, a numărului de exemplare aprobat pe gestionar, la speciile din anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au produs pagube;

• să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse în perioadele în care există riscul producerii de pagube sau la sesizarea proprietarilor culturilor, acţiuni pe care le aduc la cunoştinţa autorităţii publice teritoriale care răspunde de vânătoare cu cel puţin 24 de ore anterior desfăşurării acestora;

• să solicite, în condiţiile legii, aprobările necesare pentru acordarea, reaşezarea, suplimentarea cotelor de recoltă ori pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, după caz;

• să vâneze, în locurile unde se produc pagube, exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care pot produce pagube.

În acelaşi act normativ sunt stipulate şi obligaţiile ce revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în vederea acordării de despăgubiri din partea autorităţii publicepentru protecţia mediului sau a gestionarului fondului cinegetic, sunt:

69

• să facă dovada proprietăţii animalelor domestice, potrivit legii;• să asigure paza animalelor domestice aflate la păşunat sau la diferite munci;• să folosească pentru păşunatul animalelor domestice numai acele suprafeţe admise, potrivit legii, la păşunat;

• să adăpostească, pe timp de noapte, animalele domestice numai în locuri împrejmuite şi păzite;

• să deplaseze animalele domestice prin pădure spre locurile de păşunat şi adăpat numai pe traseele stabilite în acest scop, de comun acord, cu persoana juridică ce gestionează fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv şi cu administratorul suprafeţei respective de fond forestier.

Cum se face testarea semințelor pentru o germinare și o recoltă calitativă, Diana Vasilescu , 9 februarie 2021

Pentru mulți gospodari, crearea unei colecții mari de pachete de semințe, în timp, este inevitabilă. Cum de la an la an, gospodarii zeloși își măresc colecția de soiuri și semințe, aceștia ajung în imposibilitatea de a planta, simultan, toate aceste semințe. Cum se face testarea semințelor pentru a ne asigura ca avem o recoltă calitativă?

Deși unii ar putea avea spațiul pentru a planta întregul pachet de semințe, alții își găsesc deseori economisirea soiurilor parțial folosite de legumele lor preferate de grădină pentru anotimpurile de creștere ulterioare. Păstrarea unui inventar de semințe neutilizate este o modalitate excelentă de a economisi bani, precum și de a extinde grădina. În ceea ce privește păstrarea semințelor pentru utilizarea viitoare, mulți cultivatori sunt cuprinși de îndoială, semințele sunt încă bune?

Sunt semințele viabile? Viabilitatea semințelor va varia de la un tip de plantă la altul. În timp ce semințele unor plante vor germina ușor timp de cinci sau mai mulți ani, altele au o durată de viață mai scurtă. Din fericire, testarea semințelor este o modalitate ușoară de a determina dacă semințele salvate

70

merită sau nu să fie plantate atunci când sezonul de creștere ajunge în primăvară.

Pentru a începe testarea semințelor, grădinarii vor trebui mai întâi să adune materialele necesare.

Aceasta include un mic eșantion de semințe, prosoape de hârtie și pungi de plastic resigilabile. Puneți prosopul de hârtie cu apă până când este umed complet. Apoi, întindeți semințele pe prosopul de hârtie și împăturiți-le. Așezați prosopul de hârtie îndoit în punga sigilată. Etichetați punga cu tipul de semințe și ziua în care a fost pornită, apoi mutați punga într-o locație caldă.

Cei care efectuează testarea semințelor ar trebui să se asigure că prosopul de hârtie nu este lăsat să se usuce în timpul procesului. După aproximativ cinci zile, cultivatorii pot începe să deschidă prosopul de hârtie pentru a verifica câte semințe au germinat. După ce au trecut două săptămâni, grădinarii vor avea o idee generală a ratelor germinative actuale în ceea ce privește semințele salvate.

În timp ce acest experiment de viabilitate a semințelor este ușor de realizat, este foarte important să ne amintim că unele tipuri de semințe ar putea să nu dea rezultate fiabile. Multe plante perene au cerințe speciale de germinare, cum ar fi stratificarea la rece, și este posibil să nu ofere o imagine exactă a viabilității semințelor folosind această metodă.

Vor crește semințele expirate? plantarea cu pachete de semințe expirate

Mulți oameni încep grădinăritul nu numai ca mijloc de a cultiva fructe și legume sănătoase și hrănitoare, ci și de a economisi bani. Cultivarea unei recolte de legume preferate poate fi o încântare absolută, la fel ca ierburile și florile pentru grădină. Cu toate acestea, în fiecare sezon, gospodarii cu spațiu limitat de cultivare, pot rămâne cu semințe de grădină neutilizate.

În multe cazuri, aceste semințe sunt depozitate pentru păstrare, acumulându-se încet cu ceea ce mulți membri ai comunității de grădinărit denumesc „păstăi de semințe”. Deci, semințele care au depășit termenul de valabilitate marcat pe ambalaj sunt încă bune pentru plantare sau este mai bine să achiziționați altele noi?

Înțelegerea datelor de expirare a semințelor

Dacă vă uitați pe partea din spate a pachetului de semințe, ar trebui să existe un anumit tip de informații datate.. De exemplu, poate avea o dată „ambalată

71

pentru”, care este de obicei atunci când semințele au fost ambalate, nu neapărat când au fost recoltate. La fel ca în cazul multor articole pe care le găsiți la magazinul alimentar, este posibil să aveți data „de vânzare până” sau „cel mai bun până la”, ceea ce indică în mod normal sfârșitul anului în care aceste semințe au fost ambalate.

În plus, multe pachete de semințe includ o dată „valabil până la”, care nu reprezintă prospețimea semințelor, ci mai degrabă validitatea rezultată a unui test de germinare efectuat anterior înainte de ambalare.

Deși unii se pot întreba dacă este sau nu sigur să plantezi semințe care au depășit datele de expirare, știm că plantarea semințelor expirate nu va avea impact asupra rezultatului ultimei plante cultivate din acea sămânță.

Deci, vor crește semințele expirate? Da. Plantele cultivate din pachete expirate vor crește și vor produce recolte sănătoase și fructuoase, la fel ca și omologii lor mai tineri. Având în vedere acest lucru, se poate să ne lămurim atunci când expiră semințele?

Mai important, de ce avem nevoie de date de expirare pe ambalaje? Deși semințele nu „merg rău” din punct de vedere tehnic, datele de expirare sunt utilizate pe ambalajul semințelor ca măsură a probabilității viabilității. În funcție de tipul de semințe, condițiile de mediu și modul în care acestea au fost depozitate, rata de germinare a pachetelor de semințe mai vechi poate fi foarte afectată.

Cele mai bune condiții de depozitare pentru pachetele de semințe necesită o locație întunecată, uscată și rece. Din acest motiv, mulți cultivatori aleg să depoziteze viitoarele plante în borcane etanșe în locuri precum frigidere ori în pivnițe sau subsoluri. Mulți pot adăuga și boabe de orez în borcane pentru a descuraja prezența umezelii.

În timp ce condițiile adecvate de depozitare vor contribui la prelungirea duratei de viață a semințelor, viabilitatea multor tipuri de semințe va începe să scadă indiferent. Unele semințe vor menține rate ridicate de germinare timp de până la cinci ani, dar altele, cum ar fi salata verde, vor pierde vigoarea imediat după un an de depozitare.

Semințele expirate sunt încă bune? Înainte de a planta cu semințe expirate, există câțiva pași de urmat pentru a verifica dacă germinarea va avea sau nu succes (testarea semințelor). Când vă întrebați, „vor crește semințele expirate”, grădinarii pot efectua un simplu test de germinare. Pentru a testa viabilitatea dintr-un pachet de semințe, scoateți pur și simplu aproximativ

72

zece semințe din pachet. Umeziți un prosop de hârtie și așezați semințele în el.

Așezați prosopul de hârtie umed într-o pungă cu fermoar. Lăsați punga la temperatura camerei timp de zece zile. După zece zile, verificați germinarea semințelor. Ratele de germinare de cel puțin 50% indică un pachet de semințe moderat viabil.

Regula cu care toti detinatorii de tractoare trebuie sa se conformeze. Sanctiunile sunt drastic, februarie 9, 2021

Toti fermierii care circula pe drumurile publice cu tractoarele trebuie sa efectueze Inspectia Tehnica Periodica a utilajelor, sanctiunile pentru abaterea de la aceasta regula fiind unele drastice

Conformarea cu noua conditie este necesara chiar si pentru fermierii care se deplaseaza pe drumurile publice doar cateva zeci de metri pentru a ajunge la parcelele agricole, in caz contrar acestia riscand sa fie sanctionati.

Potrivit legii, ITP-ul este obligatoriu atat pentru utilajele cu motor (tractorul) cat si pentru cele care vin atasate acestuia (remorca). Totusi, pentru semanatoare si plug nu este necesara efectuarea inspectiei tehnice.

Neconformarea cu aceasta noua regula, intrata deja in vigoare, aduce sanctiuni drastice pentru fermieri. Persoanele care sunt prinse conducand pe drumurile publice fara ITP, risca o amenda cuprinsa intre 1.305 si 2.900 de lei dar si confiscarea certificatului si a placutelor de inmatriculare, care se vor restui proprietarului doar dupa ce ITP-ul va fi efectuat la RAR, nu la orice statie ITP. Tractoarele carora li se vor confisca placutele vor putea fi transportate doar pe platforma, pentru a fi supuse inspectiei tehnice.

Potrivit noilor modificari din Ordinul MAI, se inregistreaza la nivelul primarilor comunelor, al oraselor, al municipiilor si al sectoarelor municipiului Bucuresti numai tractoarele agricole sau forestiere, remorcile destinate a fi tractate de catre acestea, troleibuzele, mopedele si

73

cvadriciclurile usoare asa cum sunt prevazute in Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea si supravegherea pietei pentru vehiculele cu doua sau trei roti si pentru cvadricicluri, omologate potrivit legii, pentru care Regia Autonoma «Registrul Auto Roman» a emis cartea de identitate a vehiculului, masinile autopropulsate pentru care Regia Autonoma «Registrul Auto Roman» a emis atestatul tehnic, precum si tramvaiele si vehiculele cu tractiune animala.

Agrinvest Credit IFN SA, companie 100% cu capital românesc, este specializată în finanțarea sectorului agricol românesc agrointeligenta.ro - 9 februarie 2021

Agrinvest Credit IFN SA, companie 100% cu capital românesc, este specializată în finanțarea sectorului agricol românesc. În mai puțin de un an de activitate, Agrinvest Credit IFN SA a acordat fermierilor români credite de peste 10 milioane euro, iar țintă ambițioasă pentru anul 2021 este reprezentată de o creștere de minim 70% a creditelor a cordate.

Capitalul social al companiei a ajuns până la valoarea de aproape 5 milioane euro, cu mult peste minimul impus de către Banca Națională a României (BNR) pentru acest tip de instituție financiară. “Ne susținem partenerii fermieri atât prin intermendiul finanțărilor pe termen scurt, atât de necesare în ciclul de producție a cerealelor, precum și prin intermediul finanțării investițiilor în echipamente agricole, sisteme de irigații, ferme de cereale sau zootehnice și teren agricol. Produsele pe care le oferim sunt personalizate, plecând de la analiză financiară specifică fiecărui tip de client – persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, societăți comerciale sau societăți agricole – și până la modalitatea de rambursare a creditelor, corelată cu sezonalitatea puternică a acestei industrii”, spune Andra Pârvan, Director General al Agrinvest Credit IFN, cu experiență de peste 15 ani în

74

finanțarea companiilor mici și medii în bănci de prim rang precum ING Bank sau BRD Groupe Societe Generale.

Compania face parte din grupul Agrinvest, cu o prezența de peste 16 ani în agricultură, având afaceri anuale de peste 200 milioane de lei și peste 200 de salariați. Grupul are activități integrate de distribuție inputuri pentru fermieri, comerț cu cereale, dispunând pentru această activitate de capacități de depozitare de peste 250.000 de tone, precum și producție agricolă pe o suprafață de peste 5.000 ha.

“Agrinvest Credit IFN a fost creeata în urmă multiplelor solicitări de finanțare primite din partea fermierilor colaboratori. Astfel, la nivelul grupului Agrinvest, putem oferi un sistem integrat de produse și servicii, plecând de la consultanță tehnică și până la livrările de sămânța, pesticide, îngrășăminte, finanțare și achiziția cerealelor”, completează Directorul General al companiei.

Detalii suplimentare pe https://www.agrinvest.ro/ sau la telefon: +4 0238 727 750

Valentin Popa: Multă lume crede că dacă ești fermier, ești blindat de bani și fără griji! Ramona Dascălu - 9 februarie 2021

Fermierii români, văzuți ca niște ”țărani înapoiați” sau “mari bogătași”! Valentin Popa, fermier din județul Călărași și unul dintre vicepreședinții Asociației Forța Fermierilor, crede că în țara noastră cei care muncesc pământul sunt văzuți ca niște oameni plini de bani și fără griji, chiar și de către autoritățile care dețin frâiele agriculturii românești, de aici și piedicile care le sunt puse fermierilor.

”Din păcate, în România, multă lume are impresia că daca ești fermier, indiferent de categoria fermierului, ești blindat de bani și fără griji. Probabil, așa gândesc și cei care conduc destinele agriculturii, în România, cei care vor să pună piedici fermierilor și își doresc să distrugă agricultura. Nu se gândesc că indiferent de categoria de fermier la care te încadrezi sunt costuri, începând de la utilaje, împrumuturi, erbicide, semințe, plus munca la

75

care ești supus. Chiar dacă ai angajați, care să te ajute, asta nu înseamnă, că fiind „patron”(cum spun unii), nu muncești. Mulți se urcă pe tractoare și merg pe câmp, muncind cot la cot cu angajații sau au munca psihică, la birou”, a scris fermierul Valentin Popa într-o postare pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, fermierul călărășean susține că sunt mulți agricultori care dețin până în 200 de hectare și care își muncesc singuri pământurile, lucru pentru care merită apreciați la adevărata lor valoare.

”Sunt mulți fermieri care au de la 50 hectare în sus până la 100/150/200 hectare, care își muncesc singuri pământurile sau plătesc cu ziua să fie ajutați, când sunt în campanii. Unii fermieri se mai ajută între ei, ceea ce este de apreciat. Păcat că fermierii nu sunt apreciați la adevărata lor valoare, pentru munca fizică pe care o fac, și sunt considerați ”țărani înapoiați” sau “mari bogătași”. În schimb, munca lor și eforturile nu se văd niciodată”, consideră acesta.

Grecia, principalul furnizor de fructe al României De Viorela Pitulice La feb. 9, 2021

Importurile de fructe, ca de altfel și cele de legume, atârnă greu în balanța agro-alimentară a României, iar din păcate, sunt în creștere de la an la an.

Chiar și în pandemie, importurile s-au mărit, în primele zece luni din 2020 fiind înregistrat un volum de 704 199 tone de fructe, în valoare de 572 milioane de euro, față de 703 840 tone în sumă de 518 milioane de euro, în perioada similară din 2019, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).  Principalii furnizori au fost Grecia  –   159 555 tone, Germania –   87 680 tone, Polonia – 86 662 tone, Turcia  –  74 382 tone și Olanda – 51 921 tone.

Pe primul loc la produsele aduse din afară se află citricele – 166 162 tone, urmate de struguri – 34 865 tone, banane – 18 667 tone, curmale, smochine, avocado – 19 563 tone sau mere – 11 714 tone.

76

La nivelul întregului an 2019, importurile de fructe au atins 878 566 tone în valoare de 653 milioane de euro, principalii furnizori fiind Grecia – 205 046 tone, Germania – 112 986 tone, Polonia – 110 877 tone și Turcia – 75 830 tone.

Parteneriat pentru legumicultura: Patria Bank si Patria Credit sustin Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii 09 Februarie 2021

Patria Bank si Patria Credit semneaza un protocol strategic de colaborare cu Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDA), pentru urmatorii cinci ani, in valoare de 500.000 de euro. FDA este o organizatie independenta, creata cu viziunea si sustinerea financiara a Carrefour Romania, pentru sprijinirea si stimularea demersurilor de asociere ale producatorilor de legume, in special, si pentru oferirea de oportunitati de desfacere a produselor agricole, in general.

“Pentru Grupul Patria Bank, sa ne alaturam acestei initiative este o continuare naturala a ceea ce facem de ani buni: sustinem producatorii agricoli, legumicultorii si marii fermierii. Din experienta de peste 15 ani de lucru la firul ierbii, am vazut cum comunitatile cresc si prospera atunci cand activitatea economica si agricola se dezvolta. Si cum de multe ori efortul singular, dintr-o singura directie, nu este suficient, este important sa ne strangem impreuna, mai multi actori din agricultura, pentru a genera un impact mai amplu. Or asta ne dorim prin intrarea in acest parteneriat strategic, sa fim impreuna mai multi, cu resurse financiare si competente complementare, pentru un scop comun: crearea unui ecosistem prin care producatorul agricol sa aiba acces la resurse care il ajuta in toate etapele procesului de productie si desfacere.” a declarat Daniela Iliescu, Director General al Patria Bank.

“Menirea Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii este aceea de a crea si implementa programe de dezvoltare rurala prin activitate economica. Provocarea este sa reusim sa extindem modelele in cat mai multe zone, pentru ca o schimbare profunda sa devina vizibila la nivelul intregului

77

sistem. Pentru aceasta, este nevoie de parteneriate durabile cu toti actorii cheie din agricultura dar mai ales cu sectorul privat. Astazi, in numele Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii, salut sustinerea pe care Grupul Patria Bank o demonstreaza pe termen lung pentru acest proiect ambitios. Impreuna cu Carrefour Romania, care a contribuit cu viziune si sprijin financiar la crearea Fundatiei, Patria Bank si Patria Credit isi arata, astfel, deschiderea si sustinerea investitiilor in generatiile viitoare, prin dezvoltarea agriculturii responsabile. Cele trei companii si-au luat un angajament pe termen lung cand au ales sa contribuie la crearea, respectiv la sustinerea acestui organism independent iar impreuna avem convingerea ca vom aduce schimbari vizibile in comunitatile rurale.” a declarat Romeo Vasilache, Direct Executiv al Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii.

 “Cred ca este momentul sa dam noi un exemplu de asociere si de facut lucruri impreuna, noi cei din jurul producatorilor agricoli - retaileri, finantatori, asiguratori, producatori de inputuri etc. Si prin aducerea impreuna a resurselor si know-how-ului sa putem stimula asocierea producatorilor agricoli si cresterea autonomiei si puterii cooperativelor si asociatiilor. Totul concret si pragmatic, cu actiuni si interventii care sa aiba un impact real. Am creat si dezvoltat in Patria Credit modele de suport si asociere care au dus la dezvoltarea comunitatilor rurale si vom aduce acest knowledge si in parteneriatul cu Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii.” a mentionat Raluca Andreica, Director General Patria Credit.

Parteneriatul s-a concretizat prin semnarea unui protocol de colaborare pe termen lung (5 ani) si intentia Grupului Patria Bank de a sustine activ, incepand cu anul 2021, atat financiar cat si non-financiar, activitatea si proiectele Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii. Grupul Patria Bank se va implica activ in sustinerea proiectelor FDA, iar suportul financiar oferit va creste progresiv in urmatorii ani, ajungand pana la 500.000 de euro, pe masura ce obiectivele fundatiei sunt atinse si impactul interventiilor aduce plus valoare pentru producatorii agricoli si comunitatile din care acestia fac parte.

Anul 2021 este si anul maturizarii primelor interventii importante ale Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii prin parteneriate locale in judetele Iasi si Cluj, precum si in Sud Muntenia. 

Despre Grupul Patria Bank | www.patriabank.ro | www.patriacredit.ro  

Grupul Patria Bank include Patria Bank, Patria Credit IFN si SAI Patria Asset Management. 

78

Patria Bank este o banca romaneasca, listata la Bursa de Valori Bucuresti, cu prezenta la nivel national, fiind dedicata cresterii gradului de bancarizare in Romania si sustinerii antreprenorilor locali. Grupul Patria Bank are ca actionar majoritar Fondul de Investitii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), un fond de private equity ai carui principali investitori sunt BERD (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare), FEI (Fondul European de Investitii, parte a Grupului Bancii Europene pentru Investitii), DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KFW) si BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Marii Negre).

Patria Credit IFN SA este o institutie financiara nebancara (IFN) specializata in finantarea agricultorilor si a microintreprinderilor, in special din mediul rural. Patria Credit este membra a European Microfinance Network (EMN) si Microfinance Centre (MFC).

 Despre Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii | www.fdagri.ro  

Fundatia Pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDA) este o organizatie independenta care a luat nastere in 2019. Rolul ei este de a contribui la implementarea si diseminarea la nivel national a unor modele asociative in agricultura care sustin productivitatea, calitatea si ofera fermierilor mici si mijlocii acces la piata si consiliere in obtinerea de fonduri si in aplicarea de metode agricole moderne.

Pentru o dezvoltare pe termen lung, Fundatia isi propune sa implementeze programe pentru pregatirea urmatoarei generatii de fermieri, prin sprijinirea de oportunitati educationale si campanii de informare a consumatorilor. Pentru a avea un impact strategic asupra mediului agricol din Romania, Fundatia va promova bune practici si va sustinte continuitatea programelor prin atragerea de resurse publice si private. Parte importanta din misiunea FDA o constituie coalizarea actorilor cheie ce pot contribui la schimbarea sistemica a agriculturii: ONG-uri, autoritati, certificatori, integratori si finantatori.

79

INDUSTRIE ALIMENTARA

Analiză: Doar 2 din 10 români cumpără lactate de la producători locali. Majoritatea preferă să le achiziţioneze din supermarketuri, Cristina Bellu 09.02.2021,

Majoritatea românilor preferă să cumpere produse lactate din reţelele de supermarketuri sau hypermarketuri, în detrimentul pieţelor sau a magazinelor din proximitatea casei, arată un studiu privind consumul produselor lactate în rândul românilor realizat de Reveal Marketing Research.

Astfel, în medie, 57% dintre români preferă varianta supermaketurilor, comparativ cu doar 18% care merg la piaţă pentru a cumpăra lactate, şi cu 16% care preferă magazinele din apropierea casei.

Datele Reveal Marketing Research  arată că, în medie, 16% dintre români consumă zilnic sau aproape zilnic lactate, iar 19% dintre aceştia au în medie un consum de lactate de 2-3 ori pe săptămână.

Cand vine vorba de categorii de produse preferate de români, pe primul loc se afla laptele – consumat zilnic de o treime din români (33%). Alte produse incluse de români în alimentaţia lor zilnică sunt iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte bătut (menţionate de 21%), untul (menţionat de 20%) şi brânza telemea (menţionată de 18%).

În ceea ce priveşte preferinţa pentru un anumit brand, 36% dintre români obişnuiesc să cumpere mereu acelaşi brand, indiferent de promoţiile de la raft, în timp ce 46% dintre aceştia afirmă că alternează aceleaşi branduri, în funcţie de promoţiile găsite în magazin. În schimb, doar 12% dintre români spun că îşi fac aprovizionarea cu produse lactate, în funcţie de promoţiile de la raft şi nu cumpără mereu aceleaşi brand.

Studiul, derulat de Reveal Marketing Research  pe un eşantion de 1.011 respondenţi cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban şi rural în perioada 19-25 ianuarie 2021, şi-a propus să investigheze şi schimbările aduse de pandemie în ceea ce priveşte criteriile de alegere a produselor lactate.

Pentru 60% dintre aceştia noul context nu a adus schimbări în comportamentele lor de achiziţie. Ei declară că în continuare cumpără aceleaşi produse lactate ca înainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declară că au avut loc nişte schimbări – 36% spun că pe lângă produsele pe care le cumpărau şi înainte, adaugă în coş şi produse pe care le consideră

80

mai sănătoase iar 4% declară că acum cumpără alte produse decât înainte – produse considerate a fi mai sănătoase.

Proiect european de 13,8 mil. lei pentru realizarea unui centru multifuncţional în oraşul Balş, judeţul Olt, Laurentiu Cotu 09.02.2021,

Primăria oraşului Balş, judeţul Olt, a accesat un proiect european de 13,8 mil. lei (2,8 mil. euro) pentru realizarea unui centru multifuncţional destinat organizării de evenimente şi festivităţi culturale şi recreative, precum şi pentru amenajarea unui spaţiu public în aer liber. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, destinat îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor, dezvoltării şi creşterii atractivităţii oraşului, Axa Prioritară 13 - ’’Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii’’.

’’Proiectul este important pentru oameni, care vor avea spaţii de relaxare, unde să îşi petreacă timpul liber, să se recreeze. Beneficiarii proiectului sunt atât locuitorii oraşului Balş, cât şi cei din zonele rurale apropiate, care vor beneficia de locuri de muncă în cadrul infrastructurilor create şi de spaţii pentru evenimente şi activităţi culturale şi recreative, organizate deopotrivă în aer liber şi în interiorul centrului multifuncţional’’, a declarat Marilena Bogheanu, directorul general al Agenţiei De Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.

Sphera Franchise Group inaugurează primul restaurant KFC de tip Drive Thru din portofoliul Grupului, în Italia, 9 februarie 2021,

Sphera Franchise Group anunță inaugurarea primului restaurant din acest an. Noua unitate KFC din Italia este situată în zona de coastă a Peninsulei, în localitatea Pomezia (Lazio), la adresa Via del Mare nr. 16. Aceasta este prima locație de tip Drive Thru din portofoliul Grupului, la nivel internațional, și se remarcă prin suprafață și amplasament –  restaurantul este dispus pe 3 niveluri, beneficiind de peste 800 mp, dintre care zonele dedicate consumului ocupă aproximativ 300 mp, potrivit unui comunicat.

81

Sphera Franchise Group a inaugurat în 2017 primul său restaurant KFC din Italia, iar de atunci și până în prezent, a înregistrat o ascensiune semnificativă, ajungând la 19 locații, plasate în puncte strategice precum Lazio, Trivenetto, Piemont sau Grandi Stazioni S.p.A.

Noul restaurant dispune de aproximativ 160 de locuri la mese, incluzând atât spațiul interior, cât și terasa proprie. Consumatorii beneficiază de o experiență completă, sigură și digitalizată în noul restaurant, atât în zona de Dine-In (începând de la meniurile digitale, până la kiosk-urile prin intermediul cărora pot plasa comenzi într-un mod rapid și facil), cât și la noul serviciu de tip Drive-Thru.

De asemenea, restaurantul dispune de sistemul free refill pentru băuturile răcoritoare, Wi-Fi gratuit și spații special create pentru încărcarea dispozitivelor electronice, totul într-un cadru modern, cu accente urbane, specifice tuturor locațiilor KFC.

„Începem anul 2021 consolidând portofoliul de restaurante KFC prin deschiderea unei noi locații în Italia, o piață strategică pentru businessul Sphera Franchise Group și o dovadă a strategiei de expansiune propusă pentru acest an. După o analiză atentă a obiceiurilor de consum la nivel local, am decis să investim în dezvoltarea primei locații de tip Drive-Thru a Grupului, pe plan internațional. Ne propunem să continuăm eforturile noastre pentru identificarea celor mai potrivite amplasamente în vederea extinderii rețelei de restaurante, precum și oferirea de servicii cât mai diversificate – Dine In, takeaway, iar mai nou și Drive Thru. Astfel, ne dorim să ajungem și mai aproape de fanii brandului și să le oferim produsele preferate, în cele mai sigure și totodată moderne condiții”, a declarat Dan Ilie, General Manager US FOOD NETWORK S.R.L., entitate afiliată Sphera Franchise Group S.A.

În completarea procedurilor de igienizare specifice brandului, angajații din restaurant sunt dotați cu măști de unică folosință și sanitarizant. Suprafețele din bucătarie și din întreaga locație sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi, în incintă sunt amplasate recipiente cu dezinfectanți pentru clienți și este încurajată plata cu cardul.

... citeste si partea a doua ...

82