Stiri 27 ianuarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 27.01.2021 1 EUR 4.8745

1 USD 4.0189

Alertă de la ANM. Prognoza meteo 27-28 ianuarie 2021. Care sunt previziunile meteorologilor Antonia Hendrik, 27 ianuarie 2021,

ANM anunţă cod galben şi cod portocaliu în mai multe judeţe ale tării. Vor fi precipitații, ninsori şi viscol. În Bucureşti vremea rămâne predominant închisă.

 ANM a anunțat că se va depune un strat de zăpadă neuniformă, de 8-12 centimetrii. Iar vântul va sufla slab și moderat trecător. Cu intensificări ce vor atinge la rafală 30-40 km/h. Prognoza specială transmisă de ANM este pentru intervalul 27- 28.01.2021 ora 10:00.

Zona Muncipiului Bucureşti

Vremea se va menține predominant închisă. La ora 10 grosimea stratului de zăpadă era neuniformă și măsura între 5 și 10 cm. Iar până spre după-amiază, temporar, vor mai fi precipitații predominant sub formă de ninsoare. Şi se vor mai depune 1…3 cm.

Astfel la finalul intervalului este estimată o grosime a stratului de zăpadă de 6…12 cm. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 2 grade, iar cea minimă va fi de -3…-2 grade.

Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentele informații meteorologice, în funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice.

1

ANM: Fenomene vizate: intensificări ale vântului în următoarele zone:

În regiunile estice și sud-estice vântul va prezenta intensificări și local vor fi rafale în general de 50…60 km/h.

În zona Carpaților Meridionali și de Curbură rafalele vor atinge în general 55… 65 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m se vor depăși 75…85 km/h și va fi viscol.

Notă: în centrul și sudul Munteniei și local în Moldova, precum și în zonele de munte temporar va continua să ningă.

ANM anunţă  cod galben de ninsori şi viscol în Dobrogea, Muntenia, Moldova

Interval de valabilitate: 27 ianuarie, ora 10:00 – 28 ianuarie, ora 10:00

Fenomene și zone vizate: ninsori viscolite în Dobrogea, estul Munteniei și sud-estul Moldovei. În Dobrogea, estul Munteniei și în sud-estul Moldovei va continua să ningă moderat cantitativ și se va depune strat nou de zăpadă neuniform și consistent, iar vântul va avea rafale în general de 55…65 km/h, viscolind ninsoarea și determinând scăderea semnificativă a vizibilității.

ANM: Cod portocaliu de viscol în zonele Tulcea şi Constanţa

Pentru interval 27 ianuarie, ora 10:00 – 27 ianuarie, ora 21:00, sunt prevăzute următoarele fenoneme: viscol și vizibilitate redusă înjudețele Constanța și Tulcea

În cursul zilei de miercuri (27 ianuarie), în județele Constanța și Tulcea vor fi intensificări susținute ale vântului, cu rafale de 70…80 km/h, va ninge însemnat cantitativ, zăpada va fi viscolită și troienită, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m.

APIA si SUBVENTII

O NOUĂ SUBVENȚIE PE HECTAR PENTRU FERMIERII ROMÂNI! Agroinfo 27 ianuarie 2021

ANUNȚ! O nouă subvenție pe hectar pentru fermierii români pentru care sunt alocate, anul acesta, de 25 de milioane de euro! Anunțul l-a făcut ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Am alocat o sumă de 25 de milioane de euro pentru investiţii în culturi proteice ca să vedem cum o acceptă fermierii. Există o strategie a UE pentru

2

a creşte independenţa proteică a Europei, deoarece foarte multă proteină este adusă din SUA şi America de Sud.

Noi, pe de o parte, cultivăm doar soia nemodificată genetic, în schimb importăm la greu şroturi de soia, modificate genetic. Dacă tot există strategia aceasta, haideţi să vedem cum ar merge şi la noi. Poate unii fermieri vor vrea să cultive soia, să o şi proceseze dacă dăm bani europeni, pentru că dăm foarte mulţi bani pe importurile de şroturi de soia, a declarat ministrul agriculturii, pentru Agerpres.

Pe lângă schemele obișnuite de plată pe suprafață, SAPS, plata redistributivă, plata pe înverzire, fermierii care cultivă soia beneficiază și de sprijinul cuplat vegetal. Potrivit informațiilor furnizate pentru AGROINFO de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cuantumul pe hectar pentru sprijin cuplat soia, valabil pentru anul 2019, a fost de 212,88 euro/ha = 1.011,0948 lei/ha.

Pentru anul 2020, APIA nu a stabilit deocamdată cuantumul pe hectar pentru sprijin cuplat vegetal. Până la sfârșitul lui martie 2021, fermierii care au solicitat această formă de sprijin trebuie să depună anumite acte justificative. VEZI DETALII AICI! SUBVENȚII APIA PENTRU 2020 CARE AJUNG LA FERMIERI DUPĂ 31 MARTIE 2021!

AVIZUL CARE PUNE FRÂNĂ AJUTORULUI DE 300.000 DE EURO/FERMIER! Agroinfo 27 ianuarie 2021 - 07:47

BANI FERMIERI. Sprjinul de 300.000 de euro/beneficiar pentru construcția de abatoare de capacitate mică în zonă montană a fost cerut, anul trecut, doar de trei fermieri. Doar trei proiecte s-au depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), deși submăsura este deschisă din 13 iulie 2020 și termenul de depunere a fost prelungit până la 31 martie 2021. De ce nu se înghesuie crescătorii de animale să ceară acest ajutor care, aparent, este mare, iar de abatoare ar fi nevoie?

Ministrul agriculturii a spus că ajutorul de 300.000 de euro/beneficiar, disponibil la AFIR prin submăsura 4.2 Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole, Sector investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană, nu a fost cerut de crescătorii de animale din cauza unui aviz de la Ministerul Sănătății. Acest aviz nu le-ar fi fost dat fermierilor care vreau să facă abatoare din cauza celebrului Ordin al ministrului Sănătății care impune distanțele între localitate și fermă, între localitate și abatoare. Șeful MADR a declarat că acel ordin nu face diferența între un abator mare și unul de capacitate mică.

3

Din ce am înțeles, acolo e o problemă de avizare. Sunt abatoare de mică capacitate care sunt necesare în zonele izolate, nu neapărat în zonele montane, în cele car sunt descoperite, pentru că, am spus și cu alte ocazii, noi avem abatoare, deci o capacitate de abatorizare în România aproape de 4 ori mai mare decât necesar, decât numărul de animale. Doar că sunt polarizate, sunt abatoare foarte mari care sunt închise sau lucrează la subcapacitate, 20-30%. Au fost făcute într-o anumită perioadă, pe fonduri europene, probabil, cu o intensitate de sprijin mare, au fost niște facilități, s-au făcut, foarte bine că s-au făcut, dar ele nu sunt operabile. Și sunt zone întregi descoperite, mai ales acele zone izolate, zona montană, unde aceste module, abatoare de mică capacitate ar putea funcționa și să rezolve problema micilor fermieri. Pe această măsură 4.2 de procesare și marketing vor avea și-n perioada aceasta de tranziție o sumă importantă și pentru abatoare. Noi am găsit anul trecut doar acea sumă mică de 12 milioane euro și am dus-o în zona montană, pentru că nu era nimic pentru zona montană în acea perioadă.

Ce am înțeles apoi de la consultanți, dar și de la fermierii care au dorit, este un ordin al ministrului Sănătății care impune o anumită distanță față de localitate și care nu distinge între un abator, care poate să fie un abator foarte mare, unde mirosurile și deșeurile respective trebuie gestionate într-un anumit fel și un abator de mică capacitate, care, în alte țări europene este, practic, în localitate. Pentru că acolo se taie o vacă pe zi sau doi porci pe zi, se lucrează în partide separate, nici nu se lucrează zilnic. Este un abator care rezolvă toate, să zic așa, necesitățile fermierilor mici dintr-o anumită zonă. Acolo a fost singura problemă, nu primeau acel aviz. Că și eu m-am interesat ce s-a întâmplat, a declarat ministrul agriculturii, în cadrul emisiunii România Agricolă.

Cu toată această problemă, care nu se știe dacă s-a rezolvat, submăsura rămâne deschisă. Sunt 12 milioane de euro blocați aici, iar timp de 7 luni, din iulie 2020 de când s-a deschis sesiunea de depunere proiecte la AFIR, și până acum, ianuarie 2021, s-au depus trei proiecte, în valoare de 899.946 euro, conform site-ului oficial AFIR.

Fermierii care au scris mesaje către AGROINFO despre această submăsură, au sesizat și altă problemă. La ajutorul de 300.000 de euro cofinanțarea este prea mare, undeva în jur de 100.000 de euro. Greu de găsit printre crescătorii de animale din zona montană investitori într-un abator de capacitate mică, care să aibă pusă deoparte această sumă, spun fermierii.

CONDIȚII MINIME DE ACCESARE A AJUTORULUI PENTRU ABATOARE:

4

Solicitantul trebuie să:- demonstreze încadrarea în categoria beneficiarilor eligibili în baza documentelor de înființare sau a verificărilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa 1 la Tratatul pentru Funcționarea UE în scopul obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I;- demonstreze capacitatea de cofinanțare a investiției;- demonstreze viabilitatea economică a investiției în baza documentelor tehnico-economice;- nu fie în dificultate financiară în conformitate cu legislația în vigoare;- demonstreze că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat.

Finanțare nerambursabilă 50% pentru IMM-uri și 40% pentru alte întreprinderi. Valoarea ajutorului este de până la 300.000 de euro pentru abatoare de capacitate mică în zona montană.

Fermier lăsat fără subvenții din cauza incompetenței unui funcționar APIA27 ianuarie 2021

În anul 2020, agricultura, ca mai toate sectoarele din România, a fost grav afectată de pandemie. În acest context, statul a venit cu măsuri de sprijin pentru fermieri, pentru a-i ajuta pe aceștia să treacă mai ușor peste criză. Din păcate însă, unii agricultori, deși au respectat toți pașii necesari pentru accesarea sprijinului, au rămas fără subvenții din cauza neatenției sau incompetenței funcționarilor. Un astfel de caz ne-a fost adus la cunoștință de un agricultor din județul Hunedoara, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea.

”În data de 11 octombrie am fost la APIA și am depus actele pentru subvenția de criză pe măsura 21. Am tot așteptat să îmi intre banii, dar nu mi-a intrat nimic. Am sunat la APIA Ilia (județul Hunedoara) și mi-au răspuns că nu a fost înregistrată cererea. Păi cum să nu fie înregistrată din moment ce eu am depus toate actele? Mi-au spus că le pare rău și că am pierdut banii. Am fost și ieri acolo la centru și doamnele de acolo recunosc că au găsit dosarul meu într-un birou, dar nu le-au înregistrat”, ne-a povestit fermierul Daniel Ognean din județul Hunedoara.

Fermierul ne-a explicat că nu a primit număr de înregistrare la momentul depunerii actelor, spunând că de 20 de ani, nu a primit niciodată număr de înregistrare de la respectiva instituție. În cazul acesta, șansele de izbândă ale fermierului sunt foarte mici, iar cel mai probabil va rămâne fără subvenția de criză acordată prin Măsura 21.

5

Pe această cale, îndemnăm toți fermierii să fie atenți în momentul depunerii dosarelor și să respecte întocmai procedurile legale, cerând numărul de înregistrare de fiecare dată. Astfel, chiar și în cazul erorilor funcționarilor, fermierii pot face dovada depunerii actelor și își pot face dreptate mai departe, pe căile legale.

Nu este pentru prima dată când ne sunt semnalate nereguli sau cazuri de incompetență ale funcționarilor publici, car pot lăsa fermierii fără bani. În urmă cu câteva luni, în cadrul aceleiași emisiuni, consultantul Marian Vișu-Iliescu relata un caz în care proiectul pe submăsura 4.2 al unui fermier din județul Cluj a fost blocat de incompetența unui angajat DSV. Mai multe detalii despre acest episod puteți citi AICI.

Veste bună pentru tinerii fermieri! Condiția de 24 de luni pentru sumbăsura 6.1 ar putea fi modificată 27 ianuarie 2021

Interesul pentru accesarea fondurilor europene în rândul tinerilor fermieri din România este unul foarte ridicat în ultimii ani, existând, de fiecare dată, mai multe proiecte depuse decât bani disponibili. Totuși, există o condiție în ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 care le pune bețe în roate multor potențiali beneficiari. Este vorba de condiția ca aceștia să aibă maximum 24 de luni de la înregistrarea ca micro-întreprindere/întreprindere mică înaintea depunerii cererii de finanțare.

Există, totuși, o inițiativă din partea mediului asociativ, susținută, se pare, și de conducerea Ministerului Agriculturii, ca această condiție să fie modificată, iar plafonul să fie dus la 60 de luni. Fermierul Ion Păunel a venit cu mai multe detalii în acest sens în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”Am ridicat această problemă la întâlnirea cu domnul ministru și sperăm să venim cu un document bine întocmit, astfel încât să reușim să eliminăm această condiție de 24 de luni și să o ducem undeva la 60 de luni. Avem foarte mulți tineri care au încercat să acceseze în anii trecuți, nu au reușit, au făcut mai mult de 24 de luni, iar acum nu mai pot accesa submăsura 6.1 pentru instalarea tinerilor fermieri. Pentru a întineri satul românesc, pentru a dezvolta partea aceasta de fermă de familie și activitățile tinerilor în mediul rural, trebuie să venim neapărat cu această modificare”, a precizat Ion Păunel.

Președintele SPA Olt a mai subliniat că această condiție nu este impusă de oficialii de la Bruxelles, astfel încât țara noastră ar putea să o modifice fără nicio problemă, atât timp cât întocmește o documentație așa cum trebuie.

6

”Poate unii au știut, alții nu. Dacă România face o documentație așa cum trebuie și susține acest lucru, Comisia Europeană nu are nimic împotrivă. Condiția de 24 de luni nu este una impusă de Bruxelles. Voi lupta cât voi putea ca această condiție să dispară și să mergem pe minim 60 de luni. Sperăm să se întâmple de anul acesta, dar dacă nu, măcar din viitorul PNS, pentru că este păcat. Avem foarte mulți tineri care și-au deschis afaceri în domeniul agricol, au preluat exploatații de la părinți, de la bunici și nu au nicio vină că proiectul a fost eligibil și nefinanțabil pentru că suma alocată în acea perioadă nu a ajuns pentru toți tinerii. Trebuie să le oferim această șansă a redepunerii”, a explicat Ion Păunel.

Potrivit informațiilor oferite de fermier, se pare că și actuala conducere a MADR este de acord cu modificarea acestei condiții, iar demersurile în acest sens vor începe să fie făcute în perioada imediat următoare, în grupurile de lucru pentru finanțările din perioada 2021-2017.

”Vă spun, să zicem, pe surse că se pare că vom avea sprijinul din partea conducerii MADR să facem acest demers și în perioada imediat următoare, când vom fi chemați la grupurile de lucru pentru finanțările europene 2021-2027 și creionarea noului PNS, vom susține acest demers, mai ales că Uniunea Europeană nu ne impune această condiție. Avem două lucruri care se bat cap în cap: dacă mă instalez pentru prima dată ca șef de exploatație la APIA, pot să primesc subvenția în plus pe hectar timp de 5 ani de zile. Dacă vreau să accesez submăsura 4.1, primesc o finanțare în plus de 20% tot timp de 5 ani de zile. Condiția de 24 de luni este doar la sumbăsura 6.1”, a mai adăugat Ion Păunel.

MADR a cerut să se păstreze caracterul facultativ al plafonării subvențiilor APIA pentru fermele mari, Angelica Lefter - 27 ianuarie 2021

Stadiul negocierilor privind noua Politică Agricolă Comună, discutat într-o videoconferință informală a miniștrilor agriculturii și pescuitului prezidată de președinția portugheză. Deși întâlnirea figura pe agenda ministrului Agriculturii,

7

Adrian Oros, din partea instituției a participat secretarul de stat Gheorghe Ștefan.

Videoconferința cu miniștrii agriculturii a avut loc la data de 25 ianuarie 2021, iar principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat pachetul de reformă al Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, chestiuni agricole legate de comerț și posibilitățile de pescuit pentru stocurile comune cu Regatul Unit, se mai arată în informare. Din partea României ar fi trebuit să participe ministrul Adrian Oros, lucru confirmat și de agenda sa făcută publică de MADR, însă la discuții a luat partea doar secretarul de stat Gheorghe Ștefan.

Videoconferința ce includea tema noii PAC figura pe agenda de lucru a ministrului Adrian Oros (sursa: Facebook.com/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)

”Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat pachetul de reformă PAC post-2020, chestiuni agricole legate de comerț și posibilitățile de pescuit pentru stocurile comune cu Regatul Unit. Comisia a informat miniștrii cu privire la aspecte agricole legate de comerț și le-a prezentat un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare despre impactul acordurilor comerciale. În acest context, au avut loc schimburi de opinii referitoare la aceste două subiecte. De asemenea, Președinția portugheză a înștiințat miniștrii despre stadiul negocierilor actualului proces de reformă a Politicii Agricole Comune”, se arată într-un comunicat de presă al MADR.

8

”Cu privire la reforma PAC, secretarul de stat Gheorghe Ștefan a făcut apel la Președinție și și-a exprimat susținerea pentru eforturile acesteia, astfel încât la negocierile reformei PAC din trialog să nu fie permisă o deviere prea mare de la elementele de mandat cuprinse în abordarea generală a Consiliului de miniștri din octombrie 2020, în special a aspectelor legate de caracterul facultativ al plafonării subvenției pentru fermele mari, al modului de implementare a sprijinului redistributiv, precum și a procentului de 20% pentru ring fancing pentru eco-scheme”, se precizează în comunicat.

Conform aceleiași surse, oficialul MADR a transmis necesitatea ca fermierii să rămână competitivi și să aibă perspectiva continuării activității și de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor UE, cu toate dificultățile ce decurg din noile ambiții de mediu și climă dar și din pandemia COVID. Eco-schemele reprezintă cheia viitoarei PAC și acestea trebuie să asigure un mod facil de aplicare și evitare a pierderii fondurilor alocate.

”Referitor la condiționalitatea socială, România susține poziția exprimată în cadrul Comitetului special pentru agricultură (CSA) și consideră că eventuala aplicare a acesteia nu trebuie să determine poveri administrative suplimentare și să penalizeze fermierii automat. În privința actelor de implementare și delegare se dorește demararea adoptării acestora și finalizarea cu celeritate a negocierilor tripartite, astfel încât administrațiile naționale să poată încheia la timp procesul de pregătire pentru noua PAC, în special redactarea Planului Național Strategic. În ceea ce privește Regulamentul privind Organizarea Comună a Piețelor, România apreciază rezultatele discuțiilor din CSA și susține abordarea Președinției din noul document având în vedere că unele dintre amendamentele Parlamentului European corespund cerințelor marii majorități a Statelor Membre din cadrul Concluziilor privind Strategia Farm to Fork”, se încheie comunicatul MADR.

9

10

La MADR se negociază noul program pentru legume în spații protejate De Food Biz La ian. 27, 2021 Noul program de minimis pentru legumele cultivate în spații protejate anunțat de ministrul agriculturii este tot mai aproape să se concretizeze. Astăzi are loc o primă întâlnire, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu reprezentanții fermierilor, pentru a începe negocierile privind ajutoarele de minimis acordate în acest an.

”Este vorba de un nou program al legumiculturii românești, dedicat doar legumelor cultivate în spații protejate. Avem 88 milioane de euro bani disponibili pentru România pentru tot ce înseamnă ajutor de minimis – bazna și mangalița, apicultură, legume cultivate în spații protejate și plante aromatice. Vedem care va fi suma alocată pentru legumicultură. Important este că se continuă un program de finanțare și pentru horticultură și sperăm că vom atrage cât mai mulți bani pentru acest sector

Este o primă rundă de discuții. Vreau să îi mulțumesc domnului ministru Nechita Adrian Oros și conducerii Ministerului că a fost invitat și un reprezentant al micilor fermieri din România”, a precizat președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, Ion Păunel, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

11

AGRO TV vă ține la curent cu toate detaliile de la întâlnirea de la MADR. Până acum, din declarațiile ministrului Adrian Oros, există posibilitatea ca legumele incluse în noul program de minimis să fie cele care sunt incluse și în sprijinul cuplat vegetal – tomate, castraveți, vinete, ardei și varză. Este important de precizat că nimic nu este bătut în cuie până acum, iar aceste detalii se vor stabili la întâlnirea de azi și întâlnirile ulterioare. Sursă articol Agro-Tv.ro, Editat de Cristian Florin Popescu

Iată ce subvenții în zootehnie vor fi acordate prin APIA, în anul 2021, meatmilk , 27 ianuarie 2021 După cum anunță Agenția Zonelor Montane, de la începutul lunii ianuarie 2021, APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) a reluat campania de plată finală, atât pentru sectorul zootehnic.

În prezent, pe lista APIA se află 5 (cinci) scheme pentru crescătorii de animale și 5 (cinci) scheme pentru sectorul vegetal. Scheme autorizate la plată, în luna ianuarie: 1. pentru sectorul zootehnic: 

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 185,0103 euro/cap de animal adică 901,462 lei/cap de animal; 

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte: 379,5340 euro/cap de animal adică 1.849,279 lei/cap de animal; 

-SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte: 160,3359 euro/cap de animal adică 781,236 lei/cap de animal; 

SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de mătase: 90,0000 euro/cap de animal adică 438,525 lei/cap de animal; 

SCZ – sprijin cuplat pentru specia ovine/caprine: 17,92 euro/cap de animal adică 87,217 lei/cap de animal.

AFIR si FINANTARI

12

Peste 180 milioane euro pentru promovarea produselor agroalimentare în UE și țări terțe, în 2021 Revista Fermierului Miercuri, 27 Ianuarie 2021

A fost adoptat Programul de lucru pentru 2021 referitor la acțiuni de informare/promovare privind produsele agroalimentare în UE și în țări terțe, cu un buget planificat de 182,9 milioane de euro. Ca urmare, DG AGRI și Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) organizează seminarul de informare „Info Day” în zilele de 28 și 29 ianuarie 2021.

Evenimentul „Info Day” din acest an, dedicat tuturor potențialilor solicitanți eligibili să depună propuneri pentru programe de informare/promovare privind produsele agricole, va avea loc online și va include un spațiu virtual intitulat „Oportunități de piață” pentru schimb de informații care ar putea duce la noi parteneriate. Se recomandă celor interesați să se înscrie online pe platforma web dedicată evenimentului: https://info-day-calls-for-proposals2021.b2match.io/

Agenda „Info Day” 2021 include prezentarea noilor orientări de politică ocazionate de strategia „Farm to Fork” pentru un sistem alimentar mai durabil și modul în care acestea se raportează la activitățile de promovare, examinarea campaniilor de comunicare în contextul pandemiei COVID-19, precum și oferirea unei imagini de ansamblu cu privire la modul de  dezvoltare a campaniilor de comunicare cu impact asupra producției și consumului durabil în UE, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sesiunile vor fi transmise în direct pe web, astfel:

28 ianuarie 2021: https://webcast.ec.europa.eu/info-day-on-the-calls-for-proposals-2021-28-01

13

29 ianuarie 2021: https://webcast.ec.europa.eu/info-day-on-the-calls-for-proposals-2021-29-01

Toate prezentările și înregistrările video vor fi disponibile online pe portalul CHAFEA.

14

15

16

Veste bună pentru tinerii fermieri! Condiția de 24 de luni pentru sumbăsura 6.1 ar putea fi modificată 27 ianuarie 2021

Interesul pentru accesarea fondurilor europene în rândul tinerilor fermieri din România este unul foarte ridicat în ultimii ani, existând, de fiecare dată, mai multe proiecte depuse decât bani disponibili. Totuși, există o condiție în ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 care le pune bețe în roate multor potențiali beneficiari. Este vorba de condiția ca aceștia să aibă maximum 24 de luni de la înregistrarea ca micro-întreprindere/întreprindere mică înaintea depunerii cererii de finanțare.

Există, totuși, o inițiativă din partea mediului asociativ, susținută, se pare, și de conducerea Ministerului Agriculturii, ca această condiție să fie modificată, iar plafonul să fie dus la 60 de luni. Fermierul Ion Păunel a venit cu mai multe detalii în acest sens în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”Am ridicat această problemă la întâlnirea cu domnul ministru și sperăm să venim cu un document bine întocmit, astfel încât să reușim să eliminăm această condiție de 24 de luni și să o ducem undeva la 60 de luni. Avem foarte mulți tineri care au încercat să acceseze în anii trecuți, nu au reușit, au făcut mai mult de 24 de luni, iar acum nu mai pot accesa submăsura 6.1 pentru instalarea tinerilor fermieri. Pentru a întineri satul românesc, pentru a dezvolta partea aceasta de fermă de familie și activitățile tinerilor în mediul rural, trebuie să venim neapărat cu această modificare”, a precizat Ion Păunel.

Președintele SPA Olt a mai subliniat că această condiție nu este impusă de oficialii de la Bruxelles, astfel încât țara noastră ar putea să o modifice fără nicio problemă, atât timp cât întocmește o documentație așa cum trebuie.

”Poate unii au știut, alții nu. Dacă România face o documentație așa cum trebuie și susține acest lucru, Comisia Europeană nu are nimic împotrivă. Condiția de 24 de luni nu este una impusă de Bruxelles. Voi lupta cât voi putea ca această condiție să dispară și să mergem pe minim 60 de luni. Sperăm să se întâmple de anul acesta, dar dacă nu, măcar din viitorul PNS, pentru că este păcat. Avem foarte mulți tineri care și-au deschis afaceri în domeniul agricol, au preluat exploatații de la părinți, de la bunici și nu au nicio vină că proiectul a fost eligibil și nefinanțabil pentru că suma alocată în acea perioadă nu a ajuns pentru toți tinerii. Trebuie să le oferim această șansă a redepunerii”, a explicat Ion Păunel.

17

Potrivit informațiilor oferite de fermier, se pare că și actuala conducere a MADR este de acord cu modificarea acestei condiții, iar demersurile în acest sens vor începe să fie făcute în perioada imediat următoare, în grupurile de lucru pentru finanțările din perioada 2021-2017.

”Vă spun, să zicem, pe surse că se pare că vom avea sprijinul din partea conducerii MADR să facem acest demers și în perioada imediat următoare, când vom fi chemați la grupurile de lucru pentru finanțările europene 2021-2027 și creionarea noului PNS, vom susține acest demers, mai ales că Uniunea Europeană nu ne impune această condiție. Avem două lucruri care se bat cap în cap: dacă mă instalez pentru prima dată ca șef de exploatație la APIA, pot să primesc subvenția în plus pe hectar timp de 5 ani de zile. Dacă vreau să accesez submăsura 4.1, primesc o finanțare în plus de 20% tot timp de 5 ani de zile. Condiția de 24 de luni este doar la sumbăsura 6.1”, a mai adăugat Ion Păunel.

ALTELE

Adrian OROS întâlnire cu fermierii, ianuarie 27, 2021 agrimanet

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a avut ieri, 26 ianuarie 2021, consultări cu membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare (LAPAR, PRO AGRO, APPR și UNCSV) privind subiectele de actualitate aflate pe agenda fermierilor în această perioadă.

Din partea ministerului au participat secretarul de stat Aurel Simion, președintele Comisiei de Agricultură din Senat, George Scarlat, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR.

18

Principalele subiecte dezbătute au vizat:

refacerea infrastructurii de irigații, bugetul pentru anul 2021, fondurile mutuale, strategia de gestionare a apei, schimbările climatice, legea arendării, consultanță specializată oferită fermierilor, problemele din zootehnie.

În cadrul discuțiilor, am declarat că atât Ministerul, cât și mediul asociativ au același obiectiv, acela de a fundamenta un Plan Național Strategic cât mai viabil care să cuprindă soluții pentru majoritatea problemelor fermierilor. În ceea ce privește componenta de dezvoltare rurală din PNS, am transmis necesitatea de a sprijini zonele cu constrângeri naturale pentru prevenirea abandonului acestora.

În strategia privind noua PAC, atât strategia Farm to Fork, cât și cea legată de biodiversitate se dorește producerea unor alimente mai sănătoase, ce ar contribui la câștiguri echitabile pentru producătorii locali, conservarea resurselor naturale, în primul rând a solului, dar și a apei, conservarea peisajelor rurale, menținerea tradițiilor, prin promovarea produselor locale, tradiționale, dar și la dezvoltarea piețelor locale. Provocarea pentru MADR este aceea de a transforma aceste direcții de strategie ale PAC în oportunități de dezvoltare a agriculturii românești, mai ales prin păstrarea tradițiilor și acelor particularități din zonele rurale.

La finalul discuțiilor, cei prezenți au fost informați că în cursul săptămânii viitoare va avea loc o întâlnire privind consultările asupra perioadei de tranziție.

Întâlnire extrem de importantă. Oros promite bani pentru Banca de Resurse Genetice de la Buzău 26 ianuarie 2021 Întâlnire extrem de importantă în continuare proiectului Băncii de Resurse Genetice de la Buzău. Pentru prima dată, cercetătorul Costel Vânătoru, inițiatorul proiectului „Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale de la Buzău a explicat, față în față, care este necesitatea înființării unui astfel de obiectiv de cercetare la Buzău.

Întâlnirea a fost organizată de parlamentarii PNL de Buzău, respectiv deputatul Gabriel Avrămescu și senatorul Vlad Pufu, cel din urmă fiind un susținător al proiectului inițiat de Vănătoru.

19

Discuția s-a dovedit a fi una constructivă, dat fiind faptul că la final, ministrul Agriculturii a promis că după aprobarea bugetului va aloca finanțarea necesară demarării activității la Buzău.

”S-a stabilit ca, imediat după aprobarea Legii Bugetului de Stat, să fie alocată suma necesară pentru derularea tuturor pașilor pentru începerea activităţii la Buzău a acestui proiect de importanţă naţională”,  se arată în comunicatul emis de PNL Buzău.

La rândul său, Vănătoru a adăugat că a fost întâlnirea pe care o aștepta, tocmai pentru a avea ocazia de a-i prezenta personal ministrului Oros proiectul Băncii de Resurse Genetice de la Buzău.

”M-am întâlnit cu Ministrul Agriculturii și am prezentat situația Băncii de Resurse Genetice de la Buzău. A ascultat și a urmărit cu atenție toate cele spuse de mine și a promis că imediat ce vor fi alocați banii pentru Ministerul Agriculturii va finanța  Banca de Gene și vom putea începe activitatea. Așteptam această promisiune și această întâlnire pentru ca eu să pot să-i prezint care este situația, necesitatea, importanța acestei instituții la Buzău pentru că, se știe, dumnealui nu a venit recent la Ministerul Agriculturii, nu a avut toate aceste date. Era necesar această întâlnire, să audă de la mine toate aceste informații și să vadă documentele, să înțeleagă de ce avem nevoie de această bancă la Buzău. A făcut acest lucru și cred că este un pas important pentru Buzău și pentru agricultura românească. Am discutat și procedurile și fluxul tehnologic. Deocamdată, vorbim de o instituție nou formată care trebuie, în primul rând, dotată cu birotică, aparatură de laborator, personal specializat și după ce vom reuși să punem la punct aceste

20

aparate de bază atunci vom trece și la resurse. Avem nevoie de finanțare pentru a realiza aceste celule cu atmosferă controlată și abia apoi putem să trecem și la faza de colectare”, a spus Vănătoru.

Hotărârea de Guvern pentru înființarea Băncii de resurse genetice a fost adoptată în ședința din 12 septembrie 2019. Tot în perioada respectivă, a fost atribuit și un sediu la Buzău, respectiv în Parcul Crâng, în fostul sediu al societății Urbis Serv.

”Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău are ca obiect principal activitatea de explorare, inventariere, colectare, cercetare – dezvoltare și conservare a resurselor fitogenetice. Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău și de pe cuprinsul țării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție”, anunța proiectul de hotărâre din 12 septembrie.

Dacă bugetul Agriculturii va fi un dezastru, vina nu e la Finanțe! Vina va fi a ministrului Agriculturii! La luptă, domnule Oros, curaj, încă se poate obține victoria, pentru fermieri! Vlad Macovei - 27 ianuarie 2021

Pericol mare: Bugetul Agriculturii riscă să fie mic, spre foarte mic, în acest an. Nu vor fi bani pentru mai nimic din măsurile de sprijin ale fermierilor. Ministrul Adrian Oros vrea să le bage în cap unor lideri ai fermierilor că, de fapt, ministrul de Finanțe este de vină pentru acest dezastru probabil.

Nu! Stop! Este greșit! Nu vă lăsați manipulați! În realitate, de vină este chiar ministrul Agriculturii pentru că nu a reușit să impună sectorul agroalimentar între prioritățile bugetare. Niciodată nu vor fi bani pentru toate! Doar pentru priorități! Treaba ministrului Agriculturii este să fie bătăios, cu argumente, cu mediul asociativ alături de el, și să impună la Finanțe ca Agricultura să fie capitol prioritar în Legea Bugetului. Ministrul de Finanțe nu are responsabilitatea doar a Agriculturii, el lucrează cu materialul clienților. Însă, da, ce să vezi, ministrul Agriculturii are această responsabilitate!

21

Prin urmare, dragi fermieri, să spunem răspicat: Vina pentru un eventual buget insuficient al Agriculturii va aparține ministrului Adrian Oros! Poate s-o trezi în al doisprezecelea ceas! Curaj, domnule Oros, curaj! Asociația Forța Fermierilor vă încurajează să puneți agricultura în ofensivă, doar sunteți ministrul acestui sector, ce tot ne învârtim în jurul cozii… Este greu dar nu imposibil!

PS: Am relații bune cu oameni din toate partidele, cu unii sunt chiar prieten, le mai dau sfaturi, de cele mai multe ori nu le convine ce le zic, nu e niciun secret. Fac asta chiar dacă pentru mine, personal, politica de partid nu m-a atras niciodată și nici nu mă va interesa. Așadar, oare PNL, partidul cu numărul cel mai mare de politicieni pe care îi respect și cu care comunic, a făcut un calcul câte voturi a pierdut din partea fermierilor între alegerile locale și cele parlamentare? Dar o analiză cu privire la motivele pentru care aceste voturi ale fermierilor au fost pierdute? De unde vine supărarea lor și ce e de făcut? Dacă nu au făcut-o, pot să îi ajut și cu calculul și cu analiza, important este să punem agricultura în ofensivă!

Secară și-a reparat xeroxul: Ce avere are consilierul personal al ministrului Oros, Marian Păvălașc - 26 ianuarie 2021 21:34

După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat ieri, luni – 25 ianuarie, un material despre faptul că declarația de avere a lui Dorel Viorel Secară, consilier personal al ministrului Adrian Oros, nu este publicată corect, astăzi acest document a fost postat din nou pe site-ul Ministerului Agriculturii într-o formă revizuită. De marți, 26 ianuarie 2021, la un an și ceva de la numirea în echipa de conducere a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, în funcția de consilier personal al acestuia, Dorel Secară are o declarație de avere clară, lizibilă (https://madr.ro/docs/declaratii-avere/2021/26.01.2021_DA_DI_Dorel_Secara.pdf). Asta după ce în aceeași zi, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat un material despre faptul că acesta și-a ascuns, intenționat sau nu, averea publicând o declarație xeroxată și fotocopiată greșit, copie electronică din care nu se înțelegea absolut nimic.

22

Ce scrie în declarația de avere fotocopiată correct. Varianta clară a declarație de avere a lui Dorel Secară, care are data de 22 mai 2020 cuprinde: • terenuri: trei terenuri intravilane în comuna clujeană Borșa cu o suprafață totală de 6,37 de hectare, terenurile sunt deținute împreună cu familia; în aceeași comună, consilierul de la MADR mai are și mic teren agricol de 1,29 hectare, deținut și acesta împreună cu familia; • imobile: o casă în Cluj-Napoca de 279 mp, construită în 2010; o casă în Borșa de 165 mp, moștenire; o a doua casă în Borșa de 175 mp, achiziționată în 2006; patru apartamente în Cluj-Napoca (achiziționate între 2017 și 2019, fiecare cu o suprafața în jur de 50 mp) un spațiu comercial în Borșa de 1.000 mp. • autovehicule: două autoturisme Dacia (Logan – an 2014 și Duster – 2017), un autoturism Skoda din 2011, un tractor Case IH din 2010, două utilaje de tip bobcat (ani 2000 și 2010) și alte utilaje agricole. • activele financiare: în jur de 302.000 de lei în trei conturi; • active producătoare de venituri: 120 de capete de bovine și 173,66 hectare de teren luat în arendă; • datorii: 11.675 de lei, sumă provenită de la un card de credit.

Subvenții APIA de aproape 23.000 de euro pe an. Veniturile lui Dorel Secară pe anul 2019 au fost (n.r. – declarația publicată în 2020 se referă la veniturile anuale din anul precedent): 5.345 de lei din funcția de consilier al ministrului Oros, 30.800 de lei din management la propria fermă, 2.000 de euro din chirii, 110.000 de lei din subvenții agricole încasate pe un PFA și 140.000 de lei din activitatea PFA-ului.

Soția sa, Mariana Secară, este primar în comuna Borșa și a avut venituri anuale de 70.000 de lei.

Reamintim că reprezentantul MADR ne-a transmis că s-a ocupat el de publicarea declarației de avere, iar averea sa este obținută din agricultură.

Poziția Ministerului Agriculturii. Reprezentanții Ministerului Agriculturii ne-au transmis ca urmare a dezvăluirilor legate de declarația de avere a lui Dorel Secară că: ”Astăzi, 26 ianuarie 2021, cele două documente la care se face referire în articol – Declarația de avere și declarația de interese – ale dlui. Dorel Secară au fost actualizate pe site-ul www.madr.ro și acestea pot fi consultate în secțiunea Transparență instituțională https://madr.ro/transparenta-institutionala/declaratii-de-avere.html”.

23

De la Biroul de Presă ni s-a mai precizat că declarația de avere a lui Dorel Secară a fost completată în termen legal, până în luna iunie a fiecărui an. ”Facem precizarea că declarația de avere, precum și cea de interese au fost transmise către Direcția Management Resurse Umane, în termenul legal. Ulterior, acestea au fost transmise către ANI, împreună cu declarațiile întregului personal MADR care avea obligația depunerii”.

Vina pentru faptul că declarația de avere a lui Dorel Secară era practic ascunsă ar fi a unui aparat neperformant. ”Dintr-o regretabilă eroare, cauzată de aparatura de copiere nu atât de performantă, după anonimizarea datelor personale, calitatea scrisului la a doua scanare a avut de suferit, astfel încât documentele nu au fost foarte lizibile. Totuși, acestea se puteau regăsi la ANI. Actualizarea documentelor a fost posibilă prin utilizarea de aparatură de birou mai performantă”, ne-au mai explicat reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Aici mai precizăm că pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (declaratii.integritate.eu) cea mai recentă declarație de avere a lui Dorel Secară este cea din data de 29 mai 2020, dată din funcția de consilier județean.

Între declarația de avere dată din funcție de consilier județean și cea completată din funcția de consilier al ministrului Agriculturii nu sunt diferențe.

LEGISLATIV

MADR: Noi măsuri privind combaterea ambroziei Miercuri, 27 Ianuarie 2021 În ședința Guvernului din data de 27 ianuarie 2021 a fost adoptată Hotărârea referitoare la modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin HG nr. 707/2018.

24

Actul normativ vizează:

simplificarea procedurii de verificare a terenurilor infestate cu buruiana ambrozia, controalele fiind realizate de către autoritățile administraţiei publice locale, prin personal împuternicit de primar, de poliția locală sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu;

eficientizarea procesului de informare și conștientizare prin mass-media, online și în format letric, pentru limitarea ariei de extindere a acestei specii invazive și eradicarea acesteia;

prelungirea perioadei privind al doilea control asupra terenurilor infestate, în intervalul 6 iulie-31 octombrie, al fiecărui an;

verificarea autorităților administrației publice locale care nu aplică măsurile de control prevăzute de lege, de către o comisie stabilită prin Ordin al Prefectului, care are competența de a sancționa nerespectarea dispozițiilor legale;

creșterea nivelului de sancționare cu amenzi de la 1000 lei la 5000 lei pentru persoanele fizice și de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice care nu respectă prevederile legale privind distrugerea buruienii ambrozia.

Măsurile reglementate prin prezenta HG vor conduce la diminuarea suprafețelor de teren infestate cu buruiana ambrozia, a cantității de polen eliberată în atmosferă și implicit la menținerea unui mediu sănătos pentru populație.

Proiecte de acte normative Miercuri, 27 Ianuarie 2021 10:21 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

HOTARÂRE privind modul de reorganizare și funcționare a Sistemului național de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovineCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: paula.barbut@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

25

INTERNE

CARE ESTE PREȚUL CORECT PE KILOGRAMUL DE MIEL ÎN VIU PENTRU ANUL ACESTA! Agroinfo 27 ianuarie 2021 CÂT E MIELUL DE PAȘTE? Crescătorii de oi din România au plătit mai mult pentru furaje, prețul furajelor a crescut din cauza secetei de anul trecut, cheltuielile cu întreținerea animalelor a crescut în condiții de pandemie, astfel anul acesta ar trebui să crească prețul la miei pentru a-și recupera o parte din banii investiți, spun oierii.

Mai sunt trei luni până la sărbătorile pascale, iar ciobanii speră că preţul pe kilogramul de miel în viu va fi măcar cât cel de anul trecut sau mai mare pentru a-și recupera cheltuielile. Oierii spun că prețul ar putea fi între 11 lei/kg de miel și 13 lei/kg de miel. .

Vasile Vingărzan, cioban Dumitra, a declarat pentru Antena 1: "Sperăm să fie un an bun ca şi anul trecut, a fost un an foarte bun după foarte mulţi ani. Costurile sunt destul de mari anul ăsta. Chiar şi pentru întreţinerea oilor. Porumbul anul ăsta la fermieri e scump, iar crescătorii îl vor lua foarte scump".

Nici vânzarea nu va fi uşoară şi asta din cauza măsurilor anti-coronavirus.

Nicolae Sorin Lazăr, cioban Ighiu: "O să fie un pic dificil pentru că sunt multe restricţii, cu pandemia care ne urmăreşte şi nu ştiu ce-o să facem pentru piaţă. O să fie greu".

Anul trecut, în aprilie, prețul la kilogramul de miel în viu se situa între 12 lei/kg și 15 lei/kg, aproape dublu față de anul 2019 când prețul la kilogramul de miel în viu era extrem de mic, 7 lei/kg.

În supermarketuri, unde intră doar miei sacrificaţi în abatoare se dă numai 21 de lei pe kilogram, şi nici aici nu înţeleg de ce, pentru că am văzut la vânzare şi cu 35 de lei kilogramul. Îl iei din import şi pui un preţ de 35 de lei/kilogram şi de la ai tăi, din ţară, impui un barem de 21 de lei. Mi se pare ceva anormal, declara anul trecut, în aprilie, pentru Agerpres oierul Dan Petrescu din județul Argeș, Asociația Profesională a Ciobanilor din România.

STRUCTURA FERMELOR DIN ROMÂNIA! Agroinfo 27 ianuarie 2021 NUMĂR MIC DE FERMIERI CU SUBVENȚII MARI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a explicat care este structura, în acest moment, a fermelor din România. Șeful MADR a spus că sunt 790.000 de mici ferme, care cer subvenții APIA, practic, majoritatea cererilor

26

depuse la agenția de plăți, dar care nu se pot numi ferme sunt, mai degrabă, gospodării țărănești.

Structura fermelor din România este, într-adevăr, foarte polarizată, așa în linii mari, în procente mari. Cam 40% din terenul care se lucrează în România este lucrat de 0,56% din fermieri în ferme foarte mari, avem cele mai mari ferme din Europa, cu siguranță. Este specific unei anumite zone, și cultură mare. Specificul zonei a dus la aceasta, dar și modul de finanțare, de subvenționare, a dus la această situație.

Pe de altă parte, în cealaltă extremă, avem încă 40% din teren care este lucrat de 790.000 de ferme de subzistență. De fapt, aceste ferme de subzistență nu sunt ferme, sunt gospodării ale populației în zona rurală, ale părinților, ale bunicilor noștri, există o anumită activitate agricolă și zootehnică, dar sunt susținute și de salarii sau pensii. De aia le și spune de subzistență, pentru că nu ar putea exista pe piață, deci nu sunt ferme comerciale, nu ar putea să reziste pe piață. Aici lucrează, am spus, 790.000.

Și 20% din teren este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în ferme medii, între 30 ha și 300 ha. Cam asta este structura, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul emisiunii România Agricolă, video postat luni seara de ministrul Oros pe pagina sa Facebook.

Potrivit analizei SWOT, făcută de Ministerul Agriculturii, pentru a servi la elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, o sumă uriașă din valoarea totală a subvențiilor APIA pe suprafață este concentrată în mâna unui număr foarte mic de fermieri.

Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS, schema de plată unică pe suprafață, 0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață, precizează documentul MADR.

Documentul Ministerului Agriculturii subliniază punctele slabe pe care le are în acest moment agricultura din România:

Venituri mici în special în cazul fermelor zootehnice mixte (creşterea mai multor specii), precum şi în cazul exploatațiilor mixte de tip vegetal și animal, dar şi la nivelul exploatațiilor mixte vegetale/horticole- Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)- Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE- Dimensiunea economică a exploatațiilor scăzută (de 9,8 ori față de media UE)- Venituri mici ale fermierilor/lucrătorilor în agricultură comparativ cu

27

celelalte sectoare, ceea ce conduce la abandonarea activităților agricole în favoarea altor tipuri de activități- O pondere ridicată a suprafeţelor agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor, în special în zona montană- Gradul de dotare tehnică scade proporțional cu scăderea dimensiunii exploatației- Dotare/utilizare redusă cu sisteme de avertizare timpurie/protecție împotriva efectelor climatice adverse- Reticența fermierilor de a se organiza în structuri asociative cu rol economic- Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS (0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață- O volatilitate mare a veniturilor (cauzată de secetă, inundații, boli).- Vulnerabilitatea crescută a fermierilor în gestionarea riscurilor- Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor și servicii de consiliere și consultanță precare.-Nivel scăzut de informare asupra posibilităților de dezvoltare.

28

29

Buzău, Vaslui şi Dolj, judeţele cu cea mai mare rată a şomajului. Ilfov, Bucureşti, Timiş, zonele cu cea mai mică rată a şomajului , Ramona Cornea 26.01.2021, Buzăul a avut o rată a şomajului de 7,84% şi 13.468 de şomeri la finalul lunii decembrie 2020, Vasluiul a avut o rată a şomajului de 7,32 şi 9.770 de şomeri, iar în Dolj au fost o rată a şomajului de 7,09% şi 18.872 de şomeri, conform ANOFM.

Buzău, Vaslui şi Dolj au fost judeţele cu cea mai mare rată a şomajului în decembrie 2020, conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Astfel, Buzăul a avut o rată a şomajului de 7,84% şi 13.468 de şomeri la finalul lunii decembrie 2020, Vasluiul a avut o rată a şomajului de 7,32 şi 9.770 de şomeri, iar în Dolj au fost o rată a şomajului de 7,09% şi 18.872 de şomeri, conform sursei citate.

La polul opus, celei mai mici valori ale ratei şomajului au fost în judeţul Ilfov, 0,69% şi 1.441 de şomeri, municipiul Bucureşti – cu 1,24% şi 15.251 de şomeri, Timiş – cu 1,27% şi 4.446 de şomeri şi Cluj – 1,64% şi 6.108 şomeri în decembrie 2020.

Burghezia s-a mutat la stat: deşi au avut salariile întregi de-a lungul întregii crize şi niciun bugetar nu a fost concediat sau trimis în şomaj tehnic, cum s-a întâmplat cu sute de mii de angajaţi din sectorul privat, sindicatele “de stat” anunţă proteste cerând majorări de salarii Autor: 25.01.2021, Comentariu Iulian Anghel, editor politic ZF

♦ Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) anunţă proteste faţă de ceea ce numeşte „politica de austeritate“ a guvernului Cîţu ♦ Poliţiştii vor şi ei majorări de salarii, deşi au unele dintre cele mai mai mari venituri din economie.

30

Guvernul Cîţu se va confrunta cu ostilitatea majoră a celor 1,24 de milioane de angajaţi la stat care vor majorări de salarii. Ei nu acceptă îngheţatea salariilor la nivelul lui 2020. Planul de reducere a deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor sau prin stoparea majorării lor se confruntă, chiar din primele zile ale anului, cu ostilitatea sindicatelor din structurile de stat.

Sindicaliştii din învăţământ vor majorări de salarii. Venitul mediu net din învăţământ a fost în luna octombrie (ultimele date ale INS) de 3638 lei, cu 9% peste salariul mediu pe economie, de 3343 lei. Poliţiştii protestează pentru că vor “măcar” o majorare de salariu egală cu majorarea salariului minim pe economie, de 3%, decisă de guvern.

Salariul minim pe economie este, de la 1 ianuarie, de 1386 lei net, în creştere cu 3% faţă de decembrie. Cel puţin1,2 milioane de angajaţi din România (un sfert din totalul angajaţilor) au salariul minim pe economie, un număr aproape egal cu cel al angajaţilor la stat care au salarii de câteva ori mai mari. Bunăoară, salariul mediu în administraţia publică şi apărare a fost în octombrie de 5.098 lei – adică cu 52% mai mare decât salariul mediu pe economie şi de 3,7 ori mai mare decât salariul minim net. Şi, totuşi, poliţiştii cer să li se majoreze şi lor salariile pentru că s-a majorat salariul minim.

Cât câştigă un angajat din silvicultură şi pescuit: 3.100 de lei, în creştere cu 125% în ultimul deceniu. Un cherestegiu câştigă un salariu lunar net între 1.386 de lei şi 3.524 de lei, iar un silvicultor câştigă între 1.900 de lei şi 4.000 de lei, Ramona Cornea 26.01.2021,

♦ Circa 29.200 de oameni lucrau în silvicultură, pescuit şi acvacultură în noiembrie 2020, cu cu 2.700 mai mulţi faţă de aceeaşi lună din 2011.

Un angajat din silvicultură, pescuit şi acvacultură câştiga un salariu mediu net de aproape 3.100 de lei în noiembrie 2020, cu peste 15% mai mare faţă

31

de aceeaşi lună a anului precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ultimii 10 ani, salariile din acest sector al economiei au crescut cu circa 125%, însă nu au ajuns încă la salariul mediu pe economie, de 3.411 lei în noiembrie 2020.

În noiembrie 2020, circa 29.200 de oameni lucrau în silvicultură, pescuit şi acvacultură, în creştere cu 2.700 de persoane în ultimii 10 ani, de la 26.500 în noiembrie 2011, conform statisticilor de la INS. 

Achizițiile procesatorilor impulsionează piața domestică a grâului românesc. Jocurile Rusiei scutură prețurile din Constanța 27 ianuarie 2021 Prin intensificarea activității, piața domestică a grâului concurează deja cu cea de export din România, conform previziunilor făcute de analiștii Clubului Fermierilor Români (CF) în raportul anterior celui din data de 25 ianuarie 2021.

Cea mai recentă ediție a documentului realizat de specialiștii CF (cea de luni, 25 ianuarie a.c.) confirmă aceste estimări prin faptul că procesatorii importanți generează cerere pentru loturi de grâu, începând de la 1.000 tone, până la niveluri de 15.000 tone.

„Prețurile oferite sunt (…) competitive, între 1.070 și 1.100 lei tona (219,5 – 225,7 euro pe tonă), în regiunea de sud a României, ceea ce creează un nivel

32

de competiție între piața internă și cea de export”, își justifică afirmațiile analiștii CF.

Pe de altă parte, în ceea ce privește prețurile pentru recoltele viitoare, fermierii români sunt ofertați de către cumpărători, în mare parte exportatori, dar și de către procesatorii din piața internă, cu prețuri în echivalent CPT de 187-190 euro pe tonă, cu o diferență negativă de 4-7 euro în cazul grâului de furaj.

Semnarea contractelor forward. Adevăr sau provocare?

Analiștii CF susțin că producătorii agricoli români au început să semneze deja contractele forward de grâu recolta 2021, cu o tendință de maxim 1-1,2 tone la hectar.

„Precauția, precum am amintit-o de fiecare dată, devine un factor important în decizia de vânzare. Fundamentul acestei precauții este unul de ordin pecuniar: preferi să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau preferi să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?”, încearcă să-i convingă pe fermierii români experții Clubului.

Există însă semne de întrebare cu privire la contractele forward. De altfel, Ionuț Lungoci, directorul executiv al Cooperativei Dobrogea Sud, recunoștea, nu demult, în cadrul unei conferințe de specialitate, că organizația sa nu a încheiat contracte forward. Și a venit și cu argumente.

„Anul acesta nu am făcut contracte forward încă, pentru că nu suntem la un nivel mulţumitor faţă de preţul cerealelor pentru recolta din 2020. Preţurile sunt influenţate de politicile Rusiei în acest moment”, a afirmat Lungoci.

Impactul parității euro-dolar și efectele sale asupra prețului grâului în portul Constanța

Analiștii CF scriu în raportul lor că, în prezent, există o cerere de materie-primă în bazinul Mării Negre, iar așteptarea ar fi una din „cheile momentului”, durata ei fiind generată de momentele în care cumpărătorii tradiționali vor căuta aprovizionarea.

„După zvonurile privind punerea în așteptare a taxei rusești, prețurile au coborât în câteva zile, de la nivelul de 249-250 euro/tonă FOB Constanța, la nivelul de 232-233 euro/tonă. În acest moment, prețul în paritatea CPT Constanța este situat la nivelul de 225-226 euro/tonă. Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea în FOB, este de 5-5,5 euro/tonă. Deci un nivel în

33

FOB de 232 euro/tonă. Paritatea euro-dolar generează un preț de 282-283 dolari americani/tonă”, explică specialiștii.

Mai mult, așteptarea despre care fac vorbire analiștii CF ar mai avea un argument. Vorbim despre un calcul de competitivitate care ar indica faptul că, în următoarele licitații pentru Egipt, originea românească are șanse foarte mari să domine.

„Grâul american HRW are o cotație indicativă de 286,5 dolari americani/tonă în paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistică calculată de minim 26-28 dolari americani/tonă, indicația fiind de 25,75 dolari americani/tonă pentru destinația Mediterana de Vest.

România însă are o cotație logistică de 12,75-13 dolari americani/tonă, competitivă față de Rusia și Ucraina, cu minim 1-1,5 dolari americani/tonă. Ce mai poate cântări, de asemenea, este specificația de calitate care pentru HRW este 11% proteină, în timp ce grâul românesc are 12% bază”, motivează experții în raport.

Rusia își îndeamnă fermierii să vândă forward, în ciuda unei raportări nerealiste

Potrivit aceluiași raport CF care citează analiști din piață, nivelul recoltei din Rusia, în cel mai optimist scenariu, va fi situat la nivelul de 75-76 milioane de tone, nicidecum la 80 de milioane de tone, cum se vehiculează mai nou de către unii experți ruși.

Conform documentului citat, asta se întâmplă pentru a se crea piață și ofertă, concomitent cu inocularea faptului că prețul va scădea din cauza abundenței și, astfel, fermierii vor începe să vândă forward.

Apoi, mai scriu analiștii CF, ca o consecință firească a realizării faptului că recolta anului 2020 nu a avut dimensiunea raportată, statul rus instituie o taxă de export în două trepte, 25 respectiv 50 euro pe tona de grâu (concomitent cu taxarea semințelor de floarea-soarelui, a porumbului și a orzului), în încercarea de a stopa inflația asupra produselor alimentare de bază.

„Astfel, cu un potențial de export inițial de 40 milioane de tone de grâu, circa 20,7 milioane efectuate până la această oră și cu o reducere de potențial de export până în jurul valorii de 36 milioane de tone, Rusia aruncă piața grâului în sus.

34

„Explozia prețurilor din lipsa ofertei și-a făcut loc ca o undă seismică în toată lumea, corecția aplicându-se peste tot în lume.

„Fermierii ruși care nu au vândut marfa sunt efectiv captivi, fără opțiuni decât cele existente. Pe măsură însă ce timpul trece și ne vom apropia de recolta 2021, ei vor fi nevoiți să vândă în piață internă, la un preț mic sau la un preț mult mai mic pentru piața de export, căci nivelul taxei de 50 de euro la ei se va cuantifica.

„Nu vor putea să țină marfa pentru 2021, din simplul motiv că diferența de preț între recolta veche și cea nouă este de 35 euro pe tonă în sens negativ, iar după toate sursele, guvernul rus va menține taxa și după 30 iunie 2021, deci vor vinde cu un minus de 80 euro pe tonă.

„În susținerea celor de mai sus, statul rus încearcă să controleze prețurile. Intenția următoare este de a regulariza prețurile la cartofi, ouă, paste făinoase”, au mai explicat analiștii Clubului.

În fine, analiștii CF afirmă că fluctuația recentă de pe piața grâului românesc își are originea în mașina estică de propagandă.

Astfel, scriu cei din Clubul Fermierilor, din Rusia a apărut un zvon conform căruia Executivul de la Moscova ar urma să suspende taxa de export la grâu, din motive de ineficacitate.

„Adică, cu taxă cu tot, fermierii ruși vor dori să exporte grâul în loc să-l dirijeze către piața internă. Ilaritatea acestui zvon apare în contextul în care fermierii ruși nu vând grâul, ci încearcă, prin diverse mijloace, să elimine taxa.

Efectul fundamental al acestui zvon a fost coborârea prețurilor într-un ritm foarte abrupt. Raportându-ne la piața românească de agribusiness, prețurile au coborât de la 242 euro tonă acum 3-4 zile, la un neverosimil 224 euro/tonă, o corecție de circa 18 euro pe tonă”, au conchis pe acest subiect analiștii CF.

ZF Agropower. Sorin Ignat, Banca Transilvania: „Formele asociative pot genera investiţii mai mari decât fiecare fermier în parte. Putem concura cu cei care aduc produse mai ieftine din afară, având o economie de scară“27.01.2021,

35

„Mergând individual în investiţii vom fi jucători de nişă, vom avea un produs foarte bun cu care vom concura între noi. Asociindu-ne putem să aducem valoare mai multă produselor“.

Scopul asocierii în agricultură ar trebui să fie aducerea sau creşterea valorii adăugate din ferme pe termen lung, mai ales că statul a început să încurajeze asocierea prin măsuri fiscale, avantaje şi opotunităţi de care jucătorii din agrobusiness ar trebui să profite, consideră Sorin Ignat, director agrobu-siness în cadrul Băncii Transilvania.

„Formele asociative pot genera investiţii mai mari decât fiecare fermier în parte. Putem concura cu cei care aduc produse mai ieftine din afară, având o economie de scară. Preţul cerealelor este aproximativ egal, diferenţa de preţ (la raft – n. red.) vine probabil din costurile fixe, costurile de logistică şi celelalte costuri date de economia de scară. Mergând individual în investiţii vom fi jucători de nişă, vom avea un produs foarte bun cu care vom concura între noi. Asociindu-ne putem să aducem valoare mai multă produselor“, a spus Sorin Ignat.

El a fost prezent la videoconferinţa ZF BT Agropower „Agricultura în 2020 şi premise pentru 2021“. Ziarul Financiar a început o serie de videocon-ferinţe săptămânale, dedicate agrobusinessului susţinută de Banca Transilva-nia.

Bancherul a afirmat că pentru Banca Transilvania agricultura este domeniu strategic, având echipe care fac doar business în agricultură. În plus, el spune că unul dintre obiectivele companiei pe care o reprezintă este susţinera creşterii valorii adăugate în ferme şi a investiţiilor care aduc valoare adăugată în ferme. „Lichiditate există, însă trebuie să găsim împreună cu fermierii utilitatea, astfel încât ei să poată să producă mai mult.“

„Investiţiile în creşterea valorii adăugate au fost şi sunt în continuare în planul fermierilor şi au nevoie de bani, indiferent care va fi sursa de finanţare. Important este ca orice investiţie să fie tratată ca şi cost de oportunitate“, mai spune Sorin Ignat.  

Pe lângă acest obiectiv, el adaugă că Banca Transilvania finanţează investiţiile în terenuri, în comasare sau în dezvoltarea fermelor. De

36

asemenea, susţine şi investiţiile în irigaţii. „Ne concentrăm pe susţinerea pe termen lung a fermierilor.“

Ignat crede că este important ca orice investiţie să fie dimensionată în contextul nevoii. Acesta susţine că este necesar ca România să facă investiţii în irigaţii, dar nu neapărat pentru anii secetoşi, ci să aibă în vedere investiţii ca potenţial de creştere a producţiilor pe termen mediu.

„Dacă am fi avut un milion de hectare irigate în 2020, ar fi fost cu siguranţă un avantaj competitiv major pentru fermierii din România, în contextul în care şi preţurile au fost mai mari faţă de anii precedenţi. În condiţiile în care producţiile ar fi fost poate nu la nivelul unui an obişnuit din punct de vedere pluviometric, ar fi fost cu siguranţă mai mari decât cele de anul trecut în zonele Dobrogea, Bărăgan, Moldova“, adaugă el.

Producţia de cereale estimată pentru anul 2019 este de sub 18 milioane de tone de cereale, o scădere de peste 40% faţă de anul precedent, conform Comisiei Europene şi datelor de la Ministerul Agriculturii.

Totuşi, deşi 2020 a fost un an provocator, Sorin Ignat consideră că a adus şi oportunităţi în piaţă, cea mai importantă dintre ele fiind programul IMM Invest, care chiar dacă a fost creat ca o soluţie de criză la pandemia de COVID-19, a adus cash cu sprijin de grant în business.

„O altă oportunitate a fost reaşezarea pe alocuri a lanţului valoric şi reorien-tarea unor jucători către piaţa internă. De asemenea, a crescut cererea de produse de la agricultori şi producători români. În plus, online-ul a înre-gistrat o creştere importantă. Noi am susţinut parteneri să investească în online să aibă acces la piaţă“, mai spune Ignat.

El crede că este „de datoria noastră să producem astfel încât să reducem deficitul balanţei comerciale, dar la fel de mult este datoria noastră să consumăm ce producem“. Acesta menţionează că producătorilor le este greu să ajungă cu un produs în raft şi să îl menţină acolo, motiv pentru care ar trebui să se concentreze pe fidelizezarea clienţilor.

„Anul 2021 ar trebui să fie un an mai bun decât anul trecut. Uitându-ne la statistici, după secetă a urmat un an mai bun. Perspectivele sunt mai bune decât anul trecut, dar rezultatul în agricultură se vede când duci producţia în hambar. Până atunci mai sunt câteva luni importante şi nu putem spune exact. Aşteptările sunt ca 2021 să fie un an peste 2020“, a spus Sorin Ignat.

37

Videoconferinţa ZF BT Agropower 2021: Agricultura în 2020 şi premise pentru 2021. Semnal bun din agricultură: Fermierii încep anul cu investiţii în procesare, depozitare, modernizare sau creşterea capacităţii, iar bancherii spun că există lichiditate 26.01.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/videoconferinta-zf-bt-agropower-2021-agricultura-2020-premise-2021-19882865

♦ IMM Invest, deşi un program creat ca un ajutor de stat pentru o situaţie de criză, a fost o oportunitate pentru fermieri să-şi asigure capitalul în companii, dar şi pentru a face investiţii, au concluzionat speakerii de la videoconferinţa ZF BT Agropower „Agricultura în 2020 şi premise pentru 2021“, organizată luni, 25 ianuarie, de Ziarul Financiar.

♦ Ziarul Financiar începe o serie de videoconferinţe, săptămânală, dedicată agrobusinessului, susţinută de Banca Transilvania.

Anul agricol 2021 este promiţător, culturile de cereale semănate în toamna anului trecut sunt într-un stadiu bun, astfel că fermierii nu au lăsat planurile de investiţii deoparte, ba chiar au demarat proiecte încă din primele zile ale anului în procesare, depozitare, modernizare sau creşterea capacităţii, iar bancherii spun că acolo unde văd utilitatea investiţiei, dau bani.

„Avem în derulare o investiţie din fonduri europene, sperăm într-o lună să începem construcţia, facem unei FNC (fabrici de nutreţuri combinate – n.red) pentru a deservi fermele membre ale cooperativei, în număr de 78 şi 30 de ferme colaboratoare. Bugetul de investiţii pentru FNC este de 3,2 mil. euro. Mai vrem să accesăm IMM Invest pentru procesare, să achiziţionăm o unitate unde producem brânzeturi, care va costa câteva sute de mii de euro şi mai dorim să achiziţionăm un camion, cu circa 150.000 de euro“, a spus Ioan Opriţa, director general al Cooperativei Someş Arieş în cadrul videoconferinţei ZF BT Agropower „Agricultura în 2020 şi premise pentru 2021“.

38

Evenimentul organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul acordat de Banca Transilvania, ieri, 25 ianuarie, a adus la masa discuţiilor atât reprezentanţi bancari, cei care finanţează sectorul agricol din ce în ce mai mult, lucru pe care îl putem vedea în soldurile creditelor la final de an alocate acestui sector, cât şi reprezentanţi ai unora dintre cele mai importante cooperative şi asociaţii din România.

Ioan Opriţa, cel care conduce una dintre cele mai mari cooperative agricole din România, cu o cifră de afaceri de 48 de milioane de lei, susţine că finanţarea nu a fost niciodată o problemă pentru cooperativa Şomeş Arieş. Acesta spune că formele asociative devin interesante pentru bănci când fermieri învaţă „să fie mai prudenţi, mai vigilenţi“.

„Agricultura este domeniu strategic pentru Banca Transilvania. Avem echipe care fac doar business în agricultură, avem parteneriate dedicate unor anumite lucruri, am fost parteneri în cadrul programului IMM Invest, vom fi parteneri în cadrul programului Agro IMM Invest şi suntem parteneri în diverse alte programe. Lichiditate există, însă trebuie să găsim împreună cu fermierii utilitatea, astfel încât ei să poată să producă mai mult. Un obiectiv este susţinerea creşterii valorii adăugate şi a investiţiilor care aduc valoare adăugată“, a spus Sorin Ignat, director agribusiness la Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active din România.

Bancherul menţionează că investiţii în creşterea valorii adăugate au fost şi sunt în continuare investiţii în planul fermierilor, chiar şi în 2021. De asemenea, adaugă că se concentrează pe susţinerea pe termen lung a fermierilor.

„Principala oportunitate de anul trecut a fost relaţia foarte bună cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru reînfiinţarea culturilor pentru 20.000 de hectare cu costuri mici timp de 8 luni. Este o şansă pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuită, pe care unii nu au folosit-o. Într-adevăr, băncile refuză cooperativele care nu se capitalizează“, a afirmat Ionuţ Lungoci, CEO al cooperativei Dobrogea Sud.

El adaugă că pe lângă banii de la stat, au obţinut bani şi dintr-un program cu finanţare europeană şi urmează să discute cu ceilalţi membri cooperatori dacă investiţia va fi în procesare sau în servicii pentru membrii care să le uşureze munca.

De altfel, Gabriel Stanciu, preşedintele cooperativei Braicoop, formată din peste 50 de fermieri din Brăila, spune că programul IMM Invest a fost o oportunitate şi pentru compania pe care o reprezintă, dar şi individual, pentru el ca fermier, să obţină bani pentru investiţii.

39

„Oportunitatea anului 2020 a fost programul IMM Invest, am accesat bani ca cooperativă şi individual. Acest ajutor a fost o gură de oxigen pentru agricultura românească. Acum, încercăm să finalizăm o investiţie în spaţii de depozitare, pentru că vrem să aducem plus valoare prin depozitare în spaţiile noastre“, a explicat fermierul.

Totodată, Adriana Szekely, preşedinte al cooperativei Timlact Agro, formată din 24 de ferme, mici şi mijlocii, cu un efectiv de circa 4.000 de capete de bovine şi aproape 4.000 de hectare cultivate cu cereale, precizează că IMM Invest a fost o oportunitate şi pentru cooperativa pe care o reprezintă şi au accesat aceste fonduri. „Mai avem în derulare un proiect de modernizare a fabricii, vrem să mărim capacitatea, şi ar trebui să încep implementarea curând. Vrem să convingem mai mulţi fermieri că e necesară asocierea. Noi, am început în 2009 cu obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativă şi ca fermă“, a spus Adriana Szekely.

După un an de secetă severă, dublată de pandemia de COVID-19, cu scăderi de peste 40% a producţiei de cereale, sub 18 mil. tone, în sud-estul României şi în Moldova, vorbind despre producţii foarte mici sau chiar inexistente, fermierii au speranţa că 2021 va fi un an mai bun şi au făcut în continuare bugete pentru investiţii.

Sorin Ignat, director agribusiness Banca Transilvania

► Dacă am fi avut un milion de hectare irigate în 2020, ar fi fost cu siguranţă un avantaj competitiv major pentru fermierii din România, în contextul în care şi preţurile cerealelor au fost mai mari faţă de anii precedenţi.

► Este necesar să facem investiţii în irigaţii, dar nu neapărat pentru anii secetoşi, ci să avem în vedere investiţii ca potenţial de creştere a producţiilor pe termen mediu.

► Ne concentrăm pe susţinerea pe termen lung a fermierilor. În continuare susţinem investiţiile în terenuri, în comasare sau în dezvoltarea fermelor.

► Lichiditate există, însă trebuie să găsim împreună cu fermierii utilitatea, astfel încât ei să poată să producă mai mult. Un obiectiv este susţinera creşterii valorii adăugate şi a investiţiilor care aduc valoare adăugată.

40

► Formele asociative pot genera investiţii mai mari decât poate fiecare fermier în parte. Asociaţi putem concura cu cei care aduc produse mai ieftine, având o economie de scară.

► În 2020, IMM Invest, deşi a fost o soluţie de criză, a fost o oportunitate pe alocuri, pentru că a adus cash cu sprijin de grant în business. O altă oportunitate a fost reaşezarea lanţului valoric şi reorientarea unor jucători către piaţa internă.

► 2021 ar trebui să fie un an mai bun. Uitându-ne la statistici, după secetă anul următor a fost mai bun. Perspectivele sunt mai bune, dar rezultatul în agricultură se vede când duci producţia în hambar.

► Important e să dimensionăm orice investiţie în contextul nevoii. Dacă ne uităm la cifre, avem capacităţi de depozitare, dar important e să le facem acolo unde e nevoie.

Gabriel Stanciu, preşedinte Braicoop

► Anul 2020 a însemnat producţii de 9-10 tone/hectar la porumb. La noi s-a irigat, dar am avut şi suprafeţe irigate, cultivate cu grâu, unde producţiile au fost de numai 1,5-4 tone/hectar.

► Continuăm dezvoltarea irigaţiilor în judeţul Brăila, încercăm să atragem cât mai multe fonduri europene, iar fermierii se dotează cu echipamente pentru irigaţii.

► În condiţii meteorologice normale şi dacă avem irigaţii, creşte producţia cu 30-35%.

► Anul 2020 ne-a disciplinat. Şi-a pus amprenta asupra atitudinii fiecărui fermier şi ne-a făcut mai responsabili.

► O oportunitate a anului 2020 a fost programul IMM Invest. Am accesat bani ca cooperativă şi individual, acest ajutor fiind o gură de oxigen pentru agricultura românească.

41

► Am fost invitaţi la o discuţie cu ministrul Agriculturii, iar ideea care s-a desprins este că ministrul vrea să susţină cooperativele funcţionale.

Ionuţ Lungoci, CEO Cooperativa Dobrogea Sud

► În luna aprilie ar trebui să avem apă pe principalul canal de irigaţii din Dobrogea, care deserveşte o suprafaţă însemnată, însă nici nu s-a curăţat şi sunt cel puţin 10.000 tone de deşeuri în el.

► Principala oportunitate de anul trecut a fost relaţia foarte bună cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru reînfiinţarea culturilor pentru 20.000 ha cu costuri mici timp de 8 luni. Este o şansă pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuită, pe care unii nu au folosit-o.

► Dacă am avea o suprafaţă irigată, am avea o constanţă, am avea posibilitatea să concurăm  de la egal la egal sau chiar să întrecem cu mult ţările vecine şi să diversificăm ce facem.

► Eu am apucat vremea cu canalele irigate cu apă şi cred că şi noi suntem de vină pentru distrugerea lor. Acum şi dacă am avea irigaţii, nu avem motopompe pentru irigaţii, nu avem sisteme pentru irigaţii, dar fermierii din cooperativă sunt dispuşi să investească în echipamente pentru irigaţii dacă pot uda.

► Anul acesta nu am făcut contracte forward încă, pentru că nu suntem la un nivel mulţumitor faţă de preţul cerealelor pentru recolta din 2020. Preţurile sunt influenţate de politicile Rusiei în acest moment.

Lucian Florea, preşedinte Asociaţia Fruleg

► În ultimii doi ani au fost probleme cu seceta şi cred că trebuie să realizăm din ce în ce mai mult că vom suferi din cauza lipsei de precipitaţii şi va trebui să facem o analiză pertinentă şi corectă la ce avem de făcut în

42

următorii ani împreună cu Ministerul Agriculturii. Aş provoca pe toată lumea la o întâlnire la sediul instituţiei să discutăm despre ce putem face cu irigaţiile.

► În România nu avem cadrastru general, mulţi proprietari sunt decedaţi sau plecaţi în străinătate şi se blochează investiţiile în irigaţii la obţinerea acordului proprietarilor, în scris, notarial. Ar trebui modificată această lege.

► Cred în asociere şi sfătuiesc pomicultorii să se asocieze, pentru că pot valorifica producţia în alte pieţe decât piaţa tradiţională.

► Noi am investit foarte mult în depozite, în linii de sortat, de ambalat şi în transport. Un alt avantaj al membrilor noştri este trasabilitatea produsului. Avem contracte cu lanţurile de supermarketuri şi hypermarketuri, avem piaţă de desfacere.

► Dacă se înfiinţează foarte multe cooperative nu e neapărat sănătos. Cred în asocierile pe baze sănătoase.

  Adriana Szekely, preşedinte Cooperativa Timlactagro

► În prima parte a anului 2020 am avut şi noi probleme la cultura mare, dar scăderea producţiei a fost doar de 30%. Au urmat ploi care ne-au ajutat la culturile de primăvară. 

► Procesăm în făbricuţa noastră o cantitate de lapte relativ redusă faţă de cât fac membrii noştri, aproximativ 10%, dar avem parteneriate cu alţi doi procesatori mari din România.

► În 2020 a fost o oportunitate pentru noi faptul că consumatorul s-a întreptat spre produsul local. S-a văzut o creştere de 400% a online-ului, de la 30 de comenzi pe zi la peste 100. Am observat şi orientarea clientului către magazinele micuţe, de lângă locuinţă.

► Sperăm că 2021 va fi un an mai bun, vrem să convingem mai mulţi fermieri că e necesară asocierea. Noi am început în 2009 cu obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativă şi ca fermă.

43

► Cred că trebuie să existe o bună corelare între colectare, depozitare şi procesare şi apoi să ne gândim la vânzare. Degeaba facem doar ferme care produc materii prime, pe care le vând ieftin.

 

Ioan Opriţa, director general Cooperativa Someş Arieş

► În primăvara anului 2020 am avut probleme, păioasele de toamnă au avut o scădere de 20%, dar după aceea au venit ploile şi ne-au ajutat.

► Am avut un suprplus de lapte anul trecut şi ne-a dat bătăi de cap valorificarea lui, pentru că a scăzut consumul.

► Culturile de păioase din toamnă nu sunt într-o stare foarte bună, sunt mici pentru că s-a semănat târziu. Sperăm că îşi vor reveni.

► Cu 50 de hectare concesionate de stat ce să faci? Pentru cultura mare e puţin, pentru zootehnie ai nevoie de animale, de utilaje. Este un ajutor, dar este o măsură populistă.

► 2021 este un an imprevizibil. Pandemia nu va trece. Trebuie să creăm parteneriate solide, cu parteneri serioşi.

►  Încă nu am făcut contracte forward.

Sunt necesare măsuri URGENTE pentru sprijinirea pieței cărnii de porc, 27 ianuarie 2021

Chiar dacă, în urmă cu două săptămâni, costul de achiziție al unei carcase clasă S era cu aproape șapte euro mai mare în Ungaria față de România, tot vecinii maghiari sunt mai vocali atunci când vine vorba de scăderea semnificativă a pieței cărnii de porc.

Ei spun că în ceea ce privește vânzările înregistrate în piața cărnii de porc, atât pe plan intern, cât și extern, acestea ar fi fost sever afectate, în timp ce prețul materiei prime ar fi scăzut semnificativ, în paralel cu o creștere accentuată a prețului hranei pentru animale.

44

Ca rezultat, a precizat Zsolt Feldman, secretar de stat în Ministerului maghiar al Agriculturii şi Dezvoltării, ar fi avut de suferit atât producătorii, cât și procesatorii.

În acest context, sunt necesare măsuri urgente la nivelul blocului comunitar (UE27) pentru a îmbunătăți situația actuală a cărnii de porc, au anunțat luni, 25 ianuarie 2021, 13 state membre UE, inclusiv Ungaria, în cadrul videoconferinței miniștrilor Agriculturii din UE, transmite MTI, citată de Agerpres.

Cu toate că ministerul de resort din Ungaria a oferit sprijin temporar, prețurile cărnii de porc sunt prea scăzute, iar sectorul s-ar putea confrunta cu dificultăți serioase dacă nu se iau urgent măsuri, a continuat oficialul maghiar. În acest context, el a cerut Comisiei Europene (CE) să acționeze imediat.

La acest moment, forul comunitar monitorizează cu atenție situația din sectorul de creștere a suinelor și, deocamdată, nu intenționează să adopte măsuri urgente, a continuat Feldman pe această temă.

Pandemia de COVID-19 a afectat prețurile la carne la producători

În contrapartidă, oficialitățile române nu au emis niciun comunicat de presă pe această temă, ca urmare a videoconferinței miniștrilor Agriculturii ai UE.

Doar Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), într-o declarație pentru ZF de la începutul acestui an, preciza că pe lângă epidemia de pestă porcină africană (PPA), şi pandemia de COVID-19 a afectat producătorii, preţurile la carne fiind foarte mici pentru producători.

„Acum consumul a scăzut, preţurile la lapte şi la carne sunt foarte mici, la pierderi nu ne mai gândim, despre majorări de salarii nu putem vorbi în următorul an, am făcut restructurări de personal, am redus bugetul pentru investiţii, noi, firmele româneşti, am rămas fără bani. HoReCa reprezenta 20% din vânzările noastre”, a afirmat Minea, și el întreprinzător în sectorul cărnii.

El a adăugat că țara noastră are capacitatea să satisfacă jumătate din necesarul de carne de porc din Europa, dar trebuie să se focuseze pe eradicarea virusului pestei porcine africane, astfel încât abatoarele şi fabricile locale să lucreze la capacitate maximă.

45

„Abatoarele existente şi fabricile autorizate pot procesa la capacitate maximă de 4-5 ori mai mult decât producţia de carne din România, am putea hrăni România şi jumătate din Europa, dar noi facem doar 30% din carnea de porc de consum pentru România. (…) Trebuie să eradicăm pesta porcină, pentru că pune piedici dezvoltării”, spunea Sorin Minea.

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, România a crescut 3,9 milioane de porci, însă doar 289.000 de tone de carne a provenit din porci născuţi şi crescuţi în România, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

La data de 11 ianuarie 2021, în România, carcasa de porc clasă S (peste 60% țesut muscular, bucată de 100 kg) avea un preț de 120,39 euro, față de cel înregistrat la data de 27 iulie 2020 când aceasta se situa la un nivel de 157,45 euro.

Și asta în timp ce în Ungaria, prețul era de 127,05 în ziua de 11 ianuarie 2021, iar la data de 27 iulie 2020 acesta se situa la un nivel de 153,31 euro.

ASTĂZI la MADR: Se negociază noul program pentru LEGUME în spații protejate 27 ianuarie 2021

Noul program de minimis pentru legumele cultivate în spații protejate anunțat de ministrul agriculturii este tot mai aproape să se concretizeze. Astăzi are loc o primă întâlnire, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu reprezentanții fermierilor, pentru a începe negocierile privind ajutoarele de minimis acordate în acest an.

”Este vorba de un nou program al legumiculturii românești, dedicat doar legumelor cultivate în spații protejate. Avem 88 milioane de euro bani disponibili pentru România pentru tot ce înseamnă ajutor de minimis –

46

bazna și mangalița, apicultură, legume cultivate în spații protejate și plante aromatice. Vedem care va fi suma alocată pentru legumicultură. Important este că se continuă un program de finanțare și pentru horticultură și sperăm că vom atrage cât mai mulți bani pentru acest sector

Este o primă rundă de discuții. Vreau să îi mulțumesc domnului ministru Nechita Adrian Oros și conducerii Ministerului că a fost invitat și un reprezentant al micilor fermieri din România”, a precizat președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, Ion Păunel, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

AGRO TV vă ține la curent cu toate detaliile de la întâlnirea de la MADR. Până acum, din declarațiile ministrului Adrian Oros, există posibilitatea ca legumele incluse în noul program de minimis să fie cele care sunt incluse și în sprijinul cuplat vegetal – tomate, castraveți, vinete, ardei și varză. Este important de precizat că nimic nu este bătut în cuie până acum, iar aceste detalii se vor stabili la întâlnirea de azi și întâlnirile ulterioare.

Rămâneți pe AGRO TV pentru detalii.

Stimularea asocierii ar scădea economia neagră din agricultură, care nu este mică. 26 ian, 2021 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Un furnizor din Programul "Porc născut și crescut în România" al Kaufland este singura companie refuzată la plata despăgubirilor pentru pestă .O fermă de reproducție din cadrul Cooperativei Siliștea Producție Suine Cooperativă Agricolă, care produce pentru retailerul german Kaufland în cadrul programului “Porc născut și crescut în România" este singurul producător de carne de porc refuzat, anul trecut, la plata despăgubirilor pentru pesta porcină africană. ANSVSA susține că ferma nu a respectat normele de biosecuritate impuse prin lege exploatațiilor de animale autorizate sanitar-veterinar. Compania a apelat la instanță pentru a clarifica situația.

Din datele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), societatea Ferma Cotorca SRL a fost sancționată contravențional pentru că nu a asigurat și nu a respectat normele de biosecuritate în exploatațiile de animale autorizate sanitar-veterinar, conform legislației specifice. În plus, în baza aceluiași cadru legal, compania a fost refuzată la plata despăgubirilor ce se acordă în mod normal exploatațiilor afectate de pesta porcină africană (PPA).

47

“Conform informațiilor puse la dispoziție de reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Buzău, societatea Ferma Cotorca SRL a fost sancționată contravențional conform prevederilor art 9,pct. (1), lit d) din H.G. nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, această sancțiune atrăgând după sine, conform aceluiași act de reglementare, refuzul la plată formulat de DSVSA Buzău’, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii ANSVSA. Compania a contestat sancțiunea în instanță, urmând ca în funcție de soluția instanței “să se acționeze în consecință”, mai transmite ANSVSA.

Potrivit articolului de lege citat, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoana fizică sau juridică proprietară de animale: neasigurarea și nerespectarea normelor de biosecuritate în exploatațiile de animale autorizate sanitar-veterinar. "Până nu avem o decizie definitivă a instanței, nu ne putem pronunța. Am contestat amenda aplicată și așteptăm finalizarea dosarului", a explicat Adrian Balaban, CEO al Cooperativei Siliștea Producție Suine din care face parte Ferma Cotorca SRL. Potrivit acestuia însă, nota de constatare emisă de DSV urmare a controlului efectuat a fost încheiată după ce firma a intrat sub controlul autorităților, așa cum se întâmplă în mod obișnuit la apariția unui focar de pestă porcină africană într-o unitate de producție. "Ferma nu mai era în administrarea noastră ( din punct de vedere sanitar veterinar n.red) atunci când s-a efectuat controlul și s-a dat amenda", mai explică Balaban. Potrivit acestuia, compania ar fi trebuit să primească de la stat, în contul despăgubirilor pentru PPA, în jur de 8 milioane de lei. Virusul PPA a fost depistat în ferma de reproducție Cotorca în aprilie 2020, fiind neutralizate aproximativ 7.000 de capete. Ferma și-a reluat activitatea Din decembrie 2020, ferma de reproducție și-a reluat activitatea, existând deja 1.000 de scroafe pe care compania le-a achizionat de la furnizori din România.

"Ferma a fost dezinfectată, igienizată și repopulată. Avem aproximativ 1.000 de animale acum", mai spune CEO-ul Cooperativei potrivit căruia, deși activitatea Fermei Cotorca a fost grav afectată, nu au existat sincope în aprovizionarea cu carne către Kaufland. Menționăm, de asemenea, că fiind o fermă de reproducție, animalele de acolo nu erau destinate consumului uman. "Ferma este într-o situație foarte dificilă, dar nu au fost afectate livrările către Kaufland. Suntem pe un trend ascendent", a conchis managerul, neîncrezător în sprijinul statului pe viitor. "Pentru 2021 nu ne-am bugetat investiții. În condițiile în care la nivel național evoluează în continuare pesta porcină, noi nu mai investim. Statul nu ne ajută,

48

dimpotriva, ceea ce înseamnă că nu reușești să dezvolți ceva", mai spune Balaban. Ferma Cotorca, un furnizor indirect al Kaufland Din datele termene.ro, Ferma Cotorca SRL, un business de 2,4 milioane de euro în 2019, este controlată de cetățeanul grec Galanakis Emmanouil, societatea deținând, la rândul său, 14% din părțile sociale ale Cooperativei Siliștea Producție Suine Cooperativa Agricolă. De altfel, potrivit site-ului oficial al Cooperativei care operează sub brandul Pork&Co, Ferma Cotorca funcționează ca o unitate de reproducție scroafe și face parte din Cooperativă alături de alte șase companii care desfășoară activități precum: procesare soia, reproducție și îngrășare.

“Pork&Co este singura Cooperativă din România care produce porc 100% românesc (conceput,născut,hrănit și crescut în România) și care deține tot fluxul de producție: furaj, părinți linie maternă și paternă), purcei, porc pentru abatorizare”, se precizeaz[ pe site-ul Cooperativei. Din acest motiv, de anul trecut, Cooperativa este furnizorul de carne proaspătă de porc în cadrul Programului ,,Porc născut și crescut în România”, o inițiativă prin care retailerul Kaufland și-a propus să pună pe rafturi carne provenită de la animale de origine 100% românească. Carnea de porc ce provine din program se găsește în magazine în cadrul Raftului Românesc, semnalizat corespunzător la vitrinele cu servire asistată. “În prezent, în toate magazinele Kaufland este livrată săptămânal carne proaspătă de porc ce provine de la peste 5000 de porci născuți și crescuți în România. Demersul, început acum 3 ani, vine ca răspuns la faptul că 60% din carnea de porc din România provenea din import. Programul cuprinde momentan 7 ferme de porci din țară, grupate în Cooperativa Agricolă Siliștea Producție Suine, ce furnizează carne proaspătă de porc în magazinele Kaufland România, în volum de peste 2000 de porci pe săptămână”, anunța retailerul în noiembrie 2020, la lansarea Programului. Pesta porcină a afectat anul trecut 25 de exploatații comerciale de porcine și alte 610 exploatații non-comerciale, despăgubirile totale ajungând la 190 de milioane de lei.

Interesul consumatorilor pentru vin românesc a crescut, producătorii așteaptă și un semn de la stat. “Autoritățile să realizeze că putem apărea și noi pe harta vinurilor mondiale pentru că avem cu ce, avem cu cine.” Profit.ro scris astăzi, 13:00Agribusiness Interesul consumatorilor pentru vin românesc a crescut, producătorii așteaptă și un semn de la stat. “Autoritățile să realizeze că putem apărea și noi pe harta vinurilor mondiale pentru că avem cu ce, avem cu cine.” Profit.ro Degustările, promovarea intensă a cramelor românești, dar și calitatea pe care o oferă în ultima vreme vinurile autohtone au făcut ca românii să

49

consume vinuri cât mai locale. În trecut, tendința cumpărătorilor era să aleagă de la raft băuturile ieftine, însă pentru ultimii ani experții semnalează o educare a consumatorilor, care au încercat vinurile de clasă medie sau premium și apoi au devenit fideli acestor produse.

Înainte de pandemia de COVID-19, atât cramele, cât și magazinele de specialitate s-au îndreptat spre publicul tânăr. Au fost organizate degustări cu angajații companiilor IT, diverse firme au organizat team-buildinguri în crame, iar restaurantele au jucat de asemenea un rol important: au inclus în meniuri vinuri atent selecționate. În ceea ce privește sortimentele de vin alb și roșu, preferințele consumatorilor sunt aproape egale, însă în perioada sărbătorilor de iarnă interesul pentru vinurile rose a crescut considerabil. “Pentru noi a fost o surpriză pentru că vinurile rose sunt specifice perioadei de vară. Sunt fresh, mai proaspete și cu un conținut alcoolic mai scăzut. În principal, erau consumate la terase, când era cald, însă probabil – din cauza pandemiei – oamenii nu au mai ieșit în oraș și au preferat acest tip de vin, în confortul casei. Cred că devine un trend tot mai răspândit în rândul consumatorilor. Doamnele preferă în general rose-urile, mai ales dacă acestea au și o anumită cantitate de zahăr rezidual, însă există și excepții, bineînțeles” susține Laszlo Veiszenbacher, oenologul Cramei Dealul Dorului. Pe de altă parte, anul 2020 a fost foarte greu pentru industria vinului românesc. Pandemia de COVID-19 a diminuat consumul și vânzările, iar exportul a avut și el de suferit. Sprijinul statului pentru cramele din România este considerat insuficient.

O gură de oxigen a fost perioada sărbătorilor, când vânzările au crescut. Chiar dacă nu a existat consum în HoReCa, oamenii au cumpărat vin din hypermarketuri și magazine mici, iar în acest fel cramele pot să susțină

50

lucrările care urmează să aibă loc în vie, în perioada următoare. “Odată cu apariția vaccinului sperăm să revină lucrurile la normal în perioada următoare, pentru că am rezistat cu greu. Avem nevoie să funcționeze restaurantele, pentru că oamenii deja au început să consume vinuri românești, vinuri produse în țara noastră, vinuri de o calitate tot mai bună. În schimb, noi, producătorii, ne vom da toată silința să producem calitate. Pe de altă parte avem nevoie de mai multă implicare din partea statului, să ajute la marketingul vinului românesc dincolo de hotare, să realizeze că putem apărea și noi pe harta vinurilor mondiale pentru că avem cu ce, avem cu cine”, a spus Doru Husarciuc proprietarul Cramei Dealul Dorului.

Productia de peste obtinuta de Romania intre 2016 si 2019, scazuta fata de potential, ianuarie 27, 2021

Productia de peste obtinuta din pescuit si acvacultura in perioada 2016-2019 a inregistrat un nivel scazut, comparativ cu potentialul de productie si piata a Romaniei, se arata intr-un raport publicat de Curtea de Conturi.

Institutia a realizat, in perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanta administrarii si exploatarii resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale si a acvaculturii in perioada 2016 – 2019. Entitatile auditate au fost Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA si Agentia Domeniilor Statului (ADS), conform unui comunicat al Curtii de Conturi.

Potrivit auditorilor Curtii de Conturi, principalele cauze ale productiei sub potential au fost: faptul ca nu au fost concesionate integral amenajarile piscicole aflate in domeniul public si privat al statului si administrate de ANPA, iar cele aflate in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost exploatate piscicol in proportie de numai 57%; ˜ productivitatea la hectar redusa, obtinuta in fermele de acvacultura, foarte apropiata de nivelul

51

productivitatii piscicole a mediului natural; lipsa productiei din acvacultura marina; slaba performanta a operatorilor economici, care detin ambarcatiuni si dotari insuficiente si invechite; specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari; pescuitul ilegal, nedeclarat si nereglementat.

In perioada auditata, consumul de peste si produse din peste a fost acoperit in proportie de peste 80% din surse externe (importuri si achizitii intracomunitare). Productia nationala de peste, obtinuta din pescuit si acvacultura, a oscilat in perioada 2016 – 2018, astfel: 19.787 de tone in 2016, 22.718 de tone in 2017 si 20.472 de tone in 2018.

In clasamentul productiei din acvacultura al statelor membre UE, Romania s-a situat in anul 2016 pe locul 16, cu o productie de 12.605 de tone (0,97% din productia UE). In anul 2017, Romania a coborat pe locul 18, cu o productie de 12.798 de tone (0,93% din productia UE). Astfel, cele doua pozitii pierdute au fost ocupate de Bulgaria si Malta, care au inregistrat cresteri semnificative ale productiei interne, de aproximativ 26% fata de anul precedent, se mai mentioneaza in comunicat.

Prioritatile MADR: trebuie sa consolidam ferma de familie. Ce masuri de sprijin se intrevad? ianuarie 27, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca in perioada urmatoare este necesar sa fie sustinuta ferma de familie intrucat, fara aceasta „viata la tara nu prea are sens si nu are perspectiva”, a spus oficialul.

Adrian Oros, care a precizat ca aceasta este una dintre prioritatile sale in calitate de ministru, a explicat ca sprijinul fermei de familiei va veni dintr-o plata redistributiva de la Pilonul I – Plati directe, catre fermele de familie.

„Trebuie sa avem grija, sa mentinem acest echilibru, pentru ca Romania are cele mai multe ferme, avem 830.000 de ferme, dar acestea sunt foarte

52

polarizate. 40% din terenul care este lucrat este lucrat de 97% dintre fermieri, în ferme de sub cinci hectare. 40% din suprafata este lucrata de 0,57% dintre fermieri, cu ferme de peste 300 de hectare, avem ferme de 56.000 de hectare, de 10.000, de 30.000 de hectare, avem, probabil cele mai mari ferme din Europa, dar si cele mai numeroase si mai mici ferme din Europa si abia 20% din teren este lucrat în ferme de familie, în ferme medii. Noi trebuie, în urmatoarea perioada, sa consolidam foarte mult aceasta ferma de familie, încat ea sa devina o ferma comerciala, o ferma care sa reziste pe piata provocarilor viitoare”, a precizat ministrul Agriculturii.

Seful MADR a vorbit si despre sustinerea pietei locale, apreciind ca producatorii romani, in special cei mici „au o putere de negociere foarte slaba si nu reusesc intotdeauna sa-si vanda produsele la preturi avantajoase”.

De aceea va fi incurajata cooperativa, care este considerata „singura solutie realista pentru micii producatori”, dar si dezvoltarea pietei publice locale, care sa dea primarilor posibilitatea de a face achizitii relevante pentru nevoile producatorilor locali.

In ceea ce priveste promovarea produselor autohtone, ministrul a vorbit despre o retea nationala de colectare, depozitare, distributie, si promovare a acestora.

„Avem un program prin care vom înfiinta o retea nationala de colectare, depozitare, distributie si promovare a produselor romanesti, prin construirea a opt depozite mari, regionale, în fiecare regiune de dezvoltare, care sa aiba si rolul de a adaposti rezerva strategica, rezerva de stat, pentru ca nu stim ce vremuri veni, în acelasi timp, în jurul acestor depozite sa se lege toate depozitele fermierilor sau procesatorilor si mici si mari, astfel încat cine doreste sa valorifice produsele prin aceasta retea de produse romanesti sa aiba aiba posibilitatea sa o faca”, a spus Oros.

Nou caz de gripă aviară! Restricții impuse pentru crescătorii de animale din zona focarului! Ramona Dascălu - 27 ianuarie 2021 12:14

Un nou caz de gripă aviară descoperit la noi în țară și restricții stricte impuse crescătorilor de animale și fermelor din zona focarului. La fel ca și în primul caz în care s-a confirmat virusul, este vorba de județul Constanța și de păsări sălbatice. Astfel, și de această dată, gripa aviară a fost confirmată tot la lebede găsite moarte în județul Constanța, în zona Capul Turcului din Eforie Sud.

Reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ( DSVSA) Constanța au precizat, într-o adresă oficială remisă primăriei

53

orașului Eforie, că probele prelevate de la cadavrele de lebădă au fost examinate la Constanța, prin investigații de Biologie Moleculară, respectiv identificarea genomului virusului influenței aviare prin testul Real Time RT-PCR, cu rezultat pozitiv urmând a fi expediate probe reprezentative la LNR – ISDA București pentru confirmare.

”Urmare a confirmării în data de 25.01.2021 a unui nou caz de influență aviară la lebede găsite moarte in zona Digului Capul Turcului din Eforie Sud, județul Constanța, au fost notificate toate structurile implicate, cu aplicarea măsurilor impuse prin Manualul Procedural”, se arată într-un comunicat DSVSA Constanța.

Potrivit presei locale, au fost luate o serie de măsuri comunitare de combatere a influenței aviare:

Recensământul și identificarea tuturor exploataţiilor din zonă ce deţin păsări domestice și sălbatice;

Toate păsările sunt plasate și ținute în clădiri închise pentru a impiedica venirea în contact a păsărilor domestice cu cele sălbatice ;

Prevenirea oricărui contact direct și indirect între păsările sălbatice vii, în special cele de apă, și păsările de curte și alte păsări, în special rațele și găștele;

Interzicerea accesului la luciu de apă a rațelor și găștelor domestice pentru prevenirea oricărui contact direct și indirect cu păsările sălbatice vii;

Separarea rațelor și găștelor domestice de alte păsări de curte;

La intrare și ieșirea din explotații se vor respecta condițiile de biosecuritate (limitarea accesului în curtea păsărilor la o singură pesoană și asigurarea mijloacelor de protecţie pentru interzicerea accesului şi contactului cu păsările sălbatice);

Interzicerea adăpării păsărilor de curte cu apa de suprafată, provenită din lacuri, balți;

Informarea de către propietari a oricăror semne de boală sau mortalitate;

În cazul identificării păsărilor moarte, sălbatice sau domestice, se va contacta in regim de urgență medicul veterinar de liberă practică sau DSVSA Constanța pentru dirijarea acestora la LSVSA din DSVSA Constanța in vederea efectuarii examenului de laborator;

54

Dezinfecția echipamentelor și vehiculelor uitilizate pentru transportul păsărilor sau altor materii posibile purtătoare de virus;

Interzicerea de mișcare din/sau în afara exploatațiilor fără aprobarea autorității competente, respectiv DSVSA Constanța;

Proprietarii țin evidența persoanelor care intră și ies din exploatație;

Interdicția de evacuare sau de răspândire a așternutului, gunoiului de grajd și dejecțiilor în afara exploatațiilor;

Interzicerea circulației sau a transportului a păsărilor, ouălelor, cărnii și cadavrelor păsărilor;

Vehiculele și echipamentele utilizate pentru transportul păsărilor, cadavrelor, hranei, gunoiului și a apelor uzuale sunt curatate și dezinfectate dupa contaminare;

Interzicerea ieșirii și intrării de păsări din exploatație fără aprobarea autoritații locale;

Expedierea din zona de control a cărnii proaspete, a cărnii tocate, a cărnii separate mecanic, a preparatelor şi a produselor din carne provenite de la păsări domestice originare din zonele de control şi de la vânat sălbatic cu pene din zona respectivă;

Interzicerea târgurilor, piețelor si expozițiilor.

Intensificarea supravegherii oficiale a populaţiilor de păsări sălbatice, în special a păsărilor de apă, şi monitorizarea suplimentară a păsărilor moarte sau bolnave, dacă este necesar cu cooperarea vânătorilor şi a ornitologilor, şi raportarea descoperirilor de păsări moarte autorităţilor competente, precum şi îndepărtarea, la cât mai mare distanţă, a carcaselor de păsări moarte, de către un personal instruit în prealabil în legătură cu măsurile de autoprotecţie împotriva infectării cu virus şi de prevenire a răspândirii virusului la animalele susceptibile.

În urmă cu două săptămâni, tot în județul Constanța, dar în zona portului, în Dana 30, au fost descoperite 13 cadavre de lebede, iar în urma analizelor s-a constatat că două dintre ele erau infectate cu gripa aviară.

INDUSTRIE ALIMENTARA

55

Abatorul Periş a ajuns din pragul falimentului la afaceri de 70 de milioane de euro în cinci ani Bogdan Grama Florentina Niţu, 27.01.2021, Bogdan Grama, directorul general al companiei Abatorul Periş din ju-deţul Dâmboviţa, cumpărată în 2015 de holdingul Agricover, grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, de la Romsuintest Periş, companie aflată în procedură de faliment, estimează o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro în 2020, după ce şi-a extins puternic canalele de vânzare.

„Anul 2020 a creat un context neobişnuit pentru orice business, pentru simplul fapt că nimeni nu a prevăzut vreodată o pandemie. Datorită implicaţiilor s-a intrat într-un scenariu de criză, cu multe necunoscute, însă am ştiut să reacţionăm şi să ne mobilizăm extrem de rapid. (...) Pentru 2020 estimăm o cifră de afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro, un rezultat bun, care ne facem să fim încrezători în potenţialul de creştere al businessului“, a spus pentru ZF Bogdan Grama.

În prezent, compania are parteneriate cu peste 45 de ferme de porci din România şi operează un lanţ propriu de 29 de magazine Periş Cash & Carry. De asemenea, din noiembrie 2020 semipreparate din carne de porc sunt listate pe platforma de livrare Bringo.

Anual, Abatorul Periş comercializează circa 38.000 de tone de carne de porc sub formă de carcasă, piese tranşate şi produse proaspete procesate. Majo-ritatea, 70% din producţie, ajunge în retail. „În plus, am dezvoltat conceptul de măcelărie Periş shop in shop în diverse magazine de tip key account.“

Compania îşi propune să crească capacitatea de producţie şi să exindă re-ţeaua de magazine şi în 2021. „Continuăm invetiţiile, conform strategiei noastre de business.

56

Scandia Sibiu: Piețele din Europa și din lume sunt suprasaturate cu produse Viorela Pitulice La ian. 27, 2021

Piețele din Europa și din lume, în general, sunt suprasaturate cu produse, astfel încât “route to market” a devenit o parte foarte importantă din strategia unei companii, susțin reprezentanții Scandia Sibiu, cel mai mare producător intern de conserve din carne de porc.

De la ei am aflat care sunt abordările pe care trebuie să le aibă producătorii în atacarea unor noi piețe, dar și cum reușește compania să mențină un ritm de creștere a vânzărilor de 20% în fiecare an, după relansarea exportului în 2008.

Iată ce au răspuns reprezentanții Scandia Food la întrebările FoodBiz:

Ce anume face ca un produs sa poate fi declarat competitiv pe piață?

În faza de penetrare a unei piețe noi, aceasta înseamnă abordarea unuia din două segmente:

1. Marca proprie sau prim-preț2. Gourmet sau “Special added value” (i.e. bio, vegan, tradițional, etc).

În industria agro-alimentară, dacă luam cazul strategiei de prim-preț, România își pierde din ce în ce mai mult din competitivitate;

–       dependența de materii prime din import, în special în cazul cărnii de porc, ceea ce impune un dublu handicap (cost de transport de adus și cost de transport de trimis),

–       costurile de carburant care până anul acesta erau în continuă creștere, componenta principală aici fiind taxele și accizele impuse pe carburanți

57

–       costurile cu mâna de lucru (în multe unități ele s-au dublat în ultimii patru ani – o rată mult mai mare de creștere decât inflația sau indicii de putere de cumpărare).

Toate aceste aspecte cumulate au trebuit să fie contrabalansate (offset) de creșteri de productivitate, de reduceri de risc și obțineri de bani de lucru mai ieftini precum și de o inflație predictibilă si moderată.

Acest lucru nu este mereu posibil, astfel că din ce în ce mai multe companii producătoare românești se uită la produse cu valoare adăugată mare, ce oferă o creștere calitativă a producției și o creștere economică sustenabilă, industria producând ceva ce se caută cu adevărat pe termen lung.

Astfel, noua “generație” de produse competitive (la export) nu mai este atât de preocupată de preț unitar de producție, deși acest aspect rămâne în continuare important, ci mai mult de valoarea reală adăugată a produsului, intrinsec, de îmbunătățirea percepției posibililor cumpăratori asupra produsului, prezentarea sa și căile de punere pe piață.

– Ce ne puteti spune despre exporturile companiei dumneavoastră?

Tranziția de la Industria Cărnii Sibiu, un conglomerat ce avea rețea de magazine, abator, ferme, fabrică, unități separate de stocare la rece (frigorifer) la Grupul Scandia în ultimii 20 ani a fost una marcată de schimbari profunde.

Noi am folosit acest timp pentru eficientizare, modernizarea și diversificarea grupului. Ca referințe numerice, Scandia înainte de 1989 producea într-un an de vârf 1.600 tone de produse destinate integral exportului. În 2020, cifra aceasta este mai mult de dublă la export, iar exportul reprezintă doar 12% din întreaga producție. Pe lângă cunoscutele conserve pe bază de carne sau pateu, Scandia acum produce și conserve de legume, gemuri și dulcețuri, conserve de pește, alune “nobile”, semințe și drajeuri de ciocolată.

Suntem o companie ce introduce și încurajează inovația în toate aspectele producției, avem un departament de marketing propriu care in ultimii ani a supervizat procese de branding și re-branding de success, o diversificare de

58

gamă și produse nemaiîntâlnită în istoria grupului nostru. Acest proces bineînțeles ne-a ajutat să ne dezvoltăm oferta și vânzările la export.

De când a fost relansat exportul, în anul 2008 – chiar înainte să lovească criza – nu a existat an fără o creștere a vânzărilor de la an  la an de cel puțin 20%. Aceasta s-a realizat la început cu produse mai ieftine pe mărci ale clienților, ca mai apoi să ne permită să vindem cu brandurile noastre. Principalul aspect ce ne-a ajutat a fost seriozitatea în abordare, deschiderea față de client, inclusiv în momente mai dificile și continua adaptare la condițiile de piață, dar și mărimea noastră ca grup și ancorarea puternică în piața internă.

... citeste si partea a doua, te rog ...

59