Stiri 11 ianuarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 11.01.2021 1 EUR 4.8709 +0.0005 +0.01 %

1 USD 4.0044

Vine gerul! ANM: Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie agrointeligenta.ro - 11 ianuarie 2021

După ninsorile abundente urmează zile cu ger! Vremea se va răci din 15 ianuarie în toata țara, iar până în 20 ianuarie vor fi episoade de ger, cu temperaturi de minus 12-14 grade, potrivit meteorologilor. Administrația Națională de Meteorologie a publicat luni prognoza pentru perioada 11 – 24 ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Banat

În primele zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi în jur de 2 grade, iar a celor minime de -4…-2 grade. În perioada 15 – 20 ianuarie, vremea va deveni rece, cu temperaturi maxime la nivelul regiunii de -6…-4 grade și minime ce vor scădea până la valori în jur de -12 grade. După acest interval este estimată o creștere de temperatură, astfel că valorile maxime vor fi, în medie, de 0 grade, iar media regională a minimelor va oscila între -8 și -5 grade.

Temporar se vor semnala precipitații în perioada 11…15 ianuarie, dar cu o probabilitate în creștere și după data de 19 ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Crișana

La începutul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime va fi de 0…2 grade, iar a celor minime de aproximativ -3…-2 grade, caracterizând un regim termic normal pentru această perioadă. Între 15 și 20 ianuarie, vremea se va răci accentuat devenind rece, geroasă în

1

timpul nopților, cu o medie a temperaturilor maxime în jurul valorii de -5 grade și minime ce vor prezenta o medie regională de -15…-13 grade. Procesul de încălzire estimat pentru finalul celor două săptămâni de prognoză va însemna o medie a temperaturilor maxime ce se va apropia de 0 grade și minime în jur de -6 grade.

Temporar se vor semnala precipitații în perioada 11 – 15 ianuarie, dar cu o probabilitatea destul de mare și după 19 ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Transilvania

În primele 3 zile ale intervalului se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, de 0…1 grad și minime în jur de -3 grade, cele mai scăzute valori urmând a se înregistra în zonele depresionare. Răcirea prognozată pentru perioada 14…20 ianuarie va însemna maxime termice negative în toată regiunea, la o medie ce va oscila între -8 și -4 grade și minime sub limita gerului, în general, cuprinse între -18 și -10 grade. Apoi, la începutul ultimei decade de ianuarie, vremea va intra într-un proces de încălzire, astfel media temperaturilor maxime va fi de aproximativ -2 grade, iar a celor minime se va situa între -10 și -7 grade.

Probabilitatea de precipitații se va menține ridicată în aproape tot intervalul, dar mai ales în prima săptămână de prognoză și după 20 ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Maramureș

Temperaturile maxime în primele 3 zile ale intervalului de prognoză vor fi jur de 2 grade, iar minimele ușor negative, la o valoare medie de -3…-2 grade. Ulterior, este prognozată o răcirea accentuată a vremii, care va determina valori medii ale maximelor termice exclusiv negative de aproximativ -8 grade în intervalul, 16 – 18 ianuarie, când și nopțile vor fi geroase, cu minime, ce vor scădea sub -15 grade. După 20 ianuarie, temperatura va fi în creștere, astfel încât media maximelor va ajunge la -2 grade, iar minimele la ninvelul regiunii vor fi de -10…-8 grade.

Vor fi precipitații pe aproape tot parcursul intervalului de prognoză, dar cu o probabilitate mai mare până în 14 ianuarie și la începutul ultimei decade din ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Moldova

Până în 14 ianuarie, pe fondul nebulozității persistente nu vor fi variații termice semnificative, astfel media valorilor maxime va fi de 0…1 grad, iar minimele vor fi de aproximativ -3 grade. Vremea va deveni rece în perioada

2

15 – 20 ianuarie, geroasă în timpul nopților, cu maxime la nivelul regiunii de -8…-4 grade și minime, în general, între -15 și -10 grade. Ulterior, tendința vremii va fi de încălzire la începutul celei de-a treia decade, când temperaturile vor fi apropiate de cele normale, cu valori medii de -3…-2 grade pentru maxime și de -10…-7 grade pentru cele minime.

Se vor semnala precipitații, local însemnate cantitativ la începutul intervalului, apoi temporar până în 15 ianuarie. Ulterior probabilitatea pentru precipitații va fi mai redusă.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Dobrogea

Până în 14 ianuarie nu se întrevăd variații semnificative în evoluția temperaturii, astfel media valorilor maxime va fi de 2…4 grade, iar minimele de 0…2 grade în primele două nopți, apoi de aproximativ -1 grad. Și în această regiune vremea se va răci și va deveni rece în perioada 15 – 20 ianuarie, când în cele mai reci zile, maximele vor fi negative, la o medie de -5…-3 grade, iar minimele vor scădea spre -10 grade. După acest interval, este estimată o încălzire treptată, astfel temperaturile se vor apropia de cele normale, cu maxime la nivelul regiunii de 0…2 grade și minime în jur de -4 grade.

Se vor semnala precipitații, local însemnate cantitativ în primele zile ale intervalului. Ulterior vor mai fi posibile precipitații, probabilitatea de apariție a acestora fiind mai mare după 20 ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Munteania

În primele zile ale intervalului, pe fondul menținerii nebulozității și a precipitațiilor, aplitudinea termică de la zi la noapte va fi redusă, astfel media regională a temperaturilor maxime va fi de 1 grad, iar a celor minime de -1…0 grade. După 14 ianuarie, vremea se va răci accentuat și va deveni rece, geroasă în timpul nopților, cu temperaturi maxime, în medie de -7…-4 grade și minime cuprinse, în general, între -14 și -10 grade. Ulterior se va încălzi treptat, astfel pentru perioada 20 – 24 ianuarie sunt prognozate temperaturi maxime, în medie, de 0 grade și minime de -8…-6 grade.

Se vor semnala precipitații, local însemnate cantitativ la începutul săptămânii. Ulterior vor mai fi posibile precipitații, probabilitatea de apariție a acestora fiind mai mare după 20 ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în Oltenia

3

În primele zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi de 2…3 grade, iar a celor minime de -2…0 grade. După 14 ianuarie, vremea se va răci accentuat și va deveni rece, cu temperaturi maxime negative în toată regiunea, la valori medii, de -7…-3 grade și minime ce vor scădea în cele mai reci nopți spre -15…-13 grade. La începutul celei de-a treia decadă, este estimată o încălzire treptată spre valori apropiate de mediile multianuale, astfel temperaturile maxime la nivelul regiunii vor fi în jur de 0 grade, iar minimele, în general, de -8…-6 grade.

Se vor semnala precipitații în primele două zile ale intervalului, apoi probabilitatea de apariție a acestora va fi mai redusă, urmând să crească după 20 ianuarie.

Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie în zonele de munte

În primele 3 zile ale intervalului se vor înregistra temperaturi în limite normale, respectiv o medie a valorilor maxime de -5…-3 grade și minime în jur de -8 grade. În perioada 14…20 ianuarie vremea va deveni rece, geroasă mai ales pe timpul nopților și dimineților. În cele mai reci zile din acest interval, media maximelor pentru întreaga zonă montană va fi de -12…-10 grade, iar minimele vor fi în jur de -18 grade. După acest interval, estimarea indică o creștere treptată a temperaturii, astfel media maximelor va fi de -6…-4 grade, iar minimele se vor situa în jurul valorii de -10 grade.

Vor fi precipitații pe aproape tot parcursul intervalului de prognoză, dar cu o probabilitate mai mare până în 14 ianuarie și după 20 ianuarie.

Alertă ANM de ninsori abundente! Județe sub atenționare meteo până mâine la 14.00 Ramona Dascălu 10 ianuarie 2021 Cod galben de ninsori abundente! Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare cod galben de ninsori abundente, strat de zăpadă consistent și intensificări ale vântului, care intră în vigoare începând din această după-amiază, începând cu ora 18:00. Fenomenele anunțate de ANM vor afecta partea de sud a țării până mâine, luni – 11 ianuarie, la ora 14:00.

Cod galben de ninsori abundente

4

Interval de valabilitate: 10 ianuarie, ora 18:00 – 11 ianuarie, ora 14:00

Fenomene vizate: ninsori abundente, strat de zăpadă consistent, intensificări ale vântului

Potrivit ANM, în cursul nopții de duminică spre luni (10/11 ianuarie), în sudul Banatului, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, precum și în Munții Banatului și în zona Carpaților Meridionali, iar în prima parte a zilei de luni (11 ianuarie) mai ales în Muntenia și zona Carpaților de Curbură vor predomina ninsorile, moderate și însemnate cantitativ și se va depune strat consistent de zăpadă, ce va depăși local 10…20 cm și izolat 30…40 cm.

Vântul va avea intensificări, cu rafale în general de 45…55 km/h în regiunile sudice și de 60…70 km/h în Carpații Meridionali și de Curbură, la altitudini de peste 1700 m, temporar viscolind ninsoarea.

De asemenea, începând de astăzi, de la ora 10:00 și până miercuri, 13 ianuarie, ora 10:00, se mai află în vigoare o informare meteorologică de precipitații mai ales sub formă de ninsoare, în general moderate cantitativ, în cea mai mare parte a țării.

”În intervalul 10 ianuarie, ora 10:00 – 13 ianuarie, ora 10:00 vor fi perioade în care se vor semnala precipitații în cea mai mare parte a țării, iar în jumătatea de sud se vor acumula cantități, local de peste 15…30 l/mp. Temporar va ninge și se va depune strat de zăpadă, local consistent, iar în sudul Câmpiei Române, Bărăgan și Dobrogea vor fi și intervale cu lapoviță și ploaie și se va forma polei”, arată ANM.

CEA MAI CĂLDUROASĂ LUNĂ DECEMBRIE DIN ULTIMII 60 DE ANI. TEMPERATURI şi PRECIPITAŢII ÎN FIECARE REGIUNE din ROMÂNIA Agroinfo 10 ianuarie 2021

ANUNŢ OFICIAL AL METEOROLOGILOR. Luna decembrie a anului 2020 a fost cea mai călduroasă lună decembrie din România în ultimii 60 de ani, iar suma precipitațiilor la nivel național a fost cu aproape 17 litri/mp mai mare decât media multianuală a perioadei 1981-2010.

CANTITĂȚI DE PRECIPITAȚII CĂZUTE ÎN LUNA DECEMBRIE 2020

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a anunţat, la începutul anului 2021, că suma precipitațiilor la nivel național a fost de 61,6 l/mp în

5

decembrie 2020, valoare mai mare decât media multianuală a perioadei 1981-2010, interval în care media anuală a precipitaţiilor a fost de 44,8 l/mp.

Precipitaţiile căzute în decembrie 2020 au depăşit mediile multianuale în aproape toate regiunile ţării.

La nivel regional, media precipitațiilor în decembrie 2020, comparativ cu media multianuală a intervalului 1981-2010 a variat astfel:Moldova:- decembrie 2020 - 57,7 l/mp, față de media intervalului 1981-2010 - 29,5 l/mpTransilvania:- decembrie 2020 - 45,9 l/mp, față de media 1981-2010 - 41,4 l/mpMuntenia:- decembrie 2020 - 83,3 l/mp, față de media 1981-2010 - 43,2 l/mpCrișana: - decembrie 2020 - 55,7 l/mp, față de media 1981-2010 - 62,2 l/mpOltenia:- decembrie 2020 - 81,9 l/mp, față de media 1981-2010 - 54,6 l/mpMaramureș:- decembrie 2020 - 62,2 l/mp, față de media 1981-2010 - 65,1 l/mpBanat: - decembrie 2020 - 51,2 l/mp, față de media 1981-2010 - 57,3 l/mpDobrogea:- decembrie 2020 - 53,1 l/mp, față de media 1981-2010 - 31,8 l/mp

La București, media precipitațiilor în decembrie 2020 a fost de 77,5 l/mp, față de media 1981-2010 - 45,5 l/mp.

TEMPERATURI ÎNREGISTRATE ÎN LUNA DECEMBRIE 2020

Luna decembrie a anului 2020 a fost cea mai călduroasă lună decembrie din România în ultimii 60 de ani, abatereă termică la nivel naţional fiind de plus 3,7 °C faţă de media climatologică a intervalului 1981-2010, urmată de luna decembrie a anului 1982 (+3,4°C) şi 2019 (+3.1°C). Acestea sunt top 3 cele mai călduroase luni decembrie, din 1961 şi până în prezent.

În decembrie 2020, cea mai mare tempratură medie lunară a fost înregistrată în Dobrogea, dar şi în celelalte regiuni temperaturile medii au fost pozitive.

Temperatura medie lunară la nivel național a fost de 2,9°C în decembrie 2020, valoare mai mare decât a perioadei 1981-2010 (-0,8°C).

6

La nivel regional, temperatura medie în decembrie comparativ cu norma climatologică a intervalului 1981-2010 a variat astfel:

Moldova:- decembrie 2020: 1,6°C, față de media 1981-2010: -1,2°CTransilvania: - decembrie 2020: 1,8°C, față de media 1981-2010: -2,6°CMuntenia:- decembrie 2020: 3°C, față de media 1981-2010: -0,5°CCrișana: - decembrie 2020: 4,4°C, față de media 1981-2010: -0,1°COltenia:- decembrie 2020: 2,9°C, față de media 1981-2010: 0,2°CMaramureș:- decembrie 2020: 2,9°C, față de media 1981-2010: -1,4°CBanat: - decembrie 2020: 3,7°C, față de media 1981-2010: 0°CDobrogea:- decembrie 2020: 5,8°C, față de media 1981-2010: 2,2°C

La București, temperatura medie în decembrie 2020 a fost de 3,8°C, față de norma climatologică (1981-2010): 0,1°C. sursa: ANM

APIA si SUBVENTII

Au fost aprobate plafoanele alocate sprijinului cuplat în sectorul zootehnic meatmilk 11 ianuarie 2021

MADR informează că a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, privind anul de cerere 2020.

7

Valoarea totală a plafoanelor aprobate este de 114.156.810 euro, echivalentul a 556.229.056,7 lei. Fondurile se acordă crescătorilor de animale şi sunt repartizate astfel:

a) 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;

b) 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;

c) 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

d) 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de mătase.

Numărul estimat de beneficiari vizat de prezentul act normativ este de 18.845, iar sprijinul va fi acordat pentru un efectiv de circa 343.122 capete din care: 261.702 vaci de lapte, 70.942 taurine din rase de carne şi 10.478 bivoliţe.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2020 şi 2021.

Plăţile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2020.

Până la 1 februarie 2021 se depun la APIA cererile pentru subvenția la motorina utilizată în trimestrul IV din 2020 Revista Fermierului Vineri, 08 Ianuarie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 1 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2020 (trimestrul IV al anului 2020).

8

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21 euro/1.000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,5258 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente: a) documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; b) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9; c) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; d) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; e) adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; f) adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente: a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; c) situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; d) copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; e) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente: a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; c)

9

situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; d) copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații; e) situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; f) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; g) dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul/reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

10

TERMEN LIMITĂ 19 FEBRUARIE 2021: SUBVENȚII APIA PE HECTAR ȘI PE CAP DE ANIMAL PENTRU 2021! Agroinfo 04 ianuarie 2021

PLĂȚI DIRECTE APIA 2021! România trebuie să notifice Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021 cu privire la plățile directe acordate fermierilor și crescătorilor de animale pentru anul 2021, la valoarea acestor plăți, reducerea plăților, convergența plăților.

11

Noile prevederi sunt incluse în  REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.

Modificări în Regulamentul 1.307 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune!

Reducerea plăților directe:

Art. 11, Regulamentul 1.307: Statele membre reduc cuantumul plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier într-un anumit an calendaristic cu cel puțin 5 % pentru partea din sumă care depășește 150 000 EUR.

Înainte de aplicare, statele membre pot deduce salariile legate de o activitate agricolă plătite efectiv și declarate de fermier în anul calendaristic precedent, inclusiv impozite și contribuții sociale aferente ocupării forței de muncă, din cuantumul plăților directe care urmează să fie acordate fermierului în temeiul titlului III capitolul 1 într-un anumit an calendaristic. În cazul în care nu există date disponibile privind salariile plătite efectiv și declarate de fermier în anul calendaristic precedent, se utilizează cele mai recente date disponibile.

Atunci când un stat membru decide să acorde fermierilor o plată redistributivă și să utilizeze peste 5 % din plafonul național anual în acest scop, acesta poate decide să nu aplice prezentul articol.

Atunci când un stat membru decide să acorde fermierilor o plată redistributivă și aplicarea limitelor maxime îl împiedică să utilizeze peste 5 % din plafonul național anual, statul membru în cauză poate decide să nu aplice prezentul articol.

Niciun avantaj obținut prin evitarea reducerilor plății nu este acordat fermierilor în privința cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial, după 18 octombrie 2011, condițiile de evitare a efectelor prezentului articol.

12

În cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, statele membre pot aplica reducerea menționată la nivelul membrilor respectivelor persoane juridice sau grupuri atunci când dreptul național prevede ca fiecare membru să își asume drepturi și obligații comparabile cu cele ale fermierilor individuali care au statutul de șef al exploatației, în special în ceea ce privește statutul lor economic, social și fiscal, cu condiția să fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor în cauză.

Despre toate aceste decizii cu privire la reducerea plăților directe, România trebuie să notifice Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021, pentru anul 2021 și până la 1 august 2021 pentru plățile aferente anului 2022:

„Statele membre notifică Comisiei deciziile luate în conformitate cu prezentul articol, precum și orice produs estimat al reducerilor, până la data de 19 februarie 2021 pentru anul 2021 și până la data de 1 august 2021 pentru anul 2022.”

De asemenea, valoarea drepturilor la plată ale fermierilor și convergența plăților, calculul valorii unitare trebuie notificate Comisiei până la data de 19 februarie 2021, pentru plățile directe, subvențiile, aferente anului 2021.

Articolul 25. Valoarea drepturilor la plată și convergență. Regulament 1.307/2013: Statele membre calculează valoarea unitară a drepturilor la plată împărțind un procent fix din plafonul național. Prin derogare de la metoda de calcul menționată, statele membre pot decide să diferențieze valoarea drepturilor la plată, excluzându-le pe cele alocate din rezerva națională sau din rezervele regionale în 2015, pentru fiecare an relevant, pe baza valorii lor unitare inițiale.

Începând cu anul de cerere 2019 cel târziu, toate drepturile la plată dintr-un stat membru sau, când se aplică articolul 23, dintr-o regiune, au o valoare unitară uniformă.

Altă notificare pe care România trebuie să o facă la Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021 privește contractele de arendă.

Art. 28. Profit neașteptat. Regulamentul 1.307/2013: În sensul articolului 25 alineatele (4)-(7) și al articolului 26, un stat membru poate să prevadă, pe baza unor criterii obiective, că, în caz de vânzare, de acordare sau de expirare, în întregime sau parțial, a unui contract de arendare a unor suprafețe agricole după data stabilită în temeiul articolului 35 sau al articolului 124 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și înaintea

13

datei stabilite în temeiul articolului 33 alineatul (1) din prezentul regulament, majorarea sau o parte din majorarea valorii drepturilor la plată care ar urma să fie alocate fermierului în cauză este restituită în rezerva națională sau în rezervele regionale, dacă majorarea ar duce la obținerea unui profit neașteptat pentru fermierul în cauză.

Criteriile obiective respective sunt stabilite astfel încât să se asigure tratamentul egal al fermierilor și să se evite denaturarea pieței și a concurenței și includ cel puțin următoarele:

(a) o durată minimă a arendei; și

(b) proporția din plata primită care este restituită în rezerva națională sau în rezervele regionale.

AFIR si FINANTARI

Prefinanţarea europeană pentru proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi pusă la dispoziţia statelor membre până în vara acestui an, transmite Ministerul Finanțelor • 8 Ianuarie 2021

Comisia Europeană estimează că prefinanţarea pentru proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va putea fi pusă la dispoziţia statelor membre până în vara acestui an, în funcţie de evoluţiile şi eforturile acestora de a finaliza planurile naţionale, informează Ministerul Finanţelor printr-un comunicat.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a avut vineri o videoconferinţă cu Johannes Hahn, comisarul european pentru buget şi administraţie, în contextul adoptării legislaţiei orizontale aferente acordului asupra Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 şi pachetului de redresare Next Generation EU (NGEU), agreat în cadrul Consiliului UE în 17 decembrie. Din acelaşi pachet face parte şi Decizia privind resursele proprii ale Uniunii Europene (ORD) pentru perioada 2021-2027, care va trebui ratificată de statele membre, potrivit propriilor prevederi constituţionale, pentru a permite accesarea fondurilor aferente instrumentului NGEU.

14

„În cadrul discuţiilor, comisarul Hahn a oferit mai multe detalii privind data când statele membre ar putea primi prefinanţarea aferentă proiectelor din Planul National de Redresare şi Rezilienţă. Comisia Europeană estimează că prefinanţarea va putea fi pusă la dispoziţia statelor membre până în vara acestui an, în funcţie de evoluţiile şi eforturile statelor membre de a finaliza planurile naţionale. Conform acordului agreat între Consiliul UE şi Parlamentul European, prefinanţarea reprezintă 13% din anvelopa financiară disponibilă pentru fiecare stat”, se menţionează în comunicat.

Totodată, în cadrul discuţiilor a fost dezbătut şi aspectul privind ocuparea posturilor din cadrul instituţiilor europene, conform criteriului geografic, la nivel de top şi middle management. Comisarul Hahn l-a asigurat pe ministrul Finanţelor de sprijinul său în acest demers.

Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, aspecte privind calendarul şi principalele elemente ale noilor propuneri de resurse proprii, pe care Comisia Europeană intenţionează să le prezinte până în iunie 2021.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a subliniat că, pentru România, în contextul actual, este esenţial ca orice propunere de nouă resursă proprie să asigure o povară echitabilă între statele membre, pe baza nivelului de dezvoltare al acestora.

„Ambele părţi au apreciat că elementul crucial este asigurarea unor fluxuri financiare constante, care să asigure o bună implementare a pachetului de redresare. Cei doi oficiali au agreat o întâlnire în luna februarie la Bruxelles”, relatează Agerpres.

Datorii şterse de ANAF la început de an. Cui i se aplică facilitatea fiscala Roxana Dobre - 11 ianuarie 2021

Datorii şterse de ANF la început de an calendaristic. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a decis să anuleze în mod automat, fără vreo cerere sau document depus de contribuabili, datoriile mai multor categorii de români printre care și fermieri. Este vorba despre creanțele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului 2020, mai mici de 40 lei.

”Creanțele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanțelor fiscale datorate și neachitate de debitori”, conform alin. (5) art.266 din Codul de Procedură Fiscală.

15

Există și o excepție care se referă la creanțele fiscale administrate de organul fiscal local, care poate, prin hotărâre, să crească plafonul creanțelor fiscale care pot fi anulate. Conform unui comunicat al ANAF, companiile care au acumulat datorii mari în perioada de pandemie, vor putea să-și reeșaloneze plățile conform unui calendar.

În luna decembrie 2020, ANAF spunea că firmele cu datorii acumulate vor putea apela la o cerere de eșalonare a datoriilor. Astfel, din momentul în care este aprobată cererea, compania va avea un termen de 12 luni să plătească integral datoria.

”Contribuabilii persoane fizice și juridice puteau accesa eșalonarea la plata simplificată:

pe o perioada de cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii datorate după data declarării stării de urgență.

Pentru a accesa eșalonarea la plata simplificata firmele trebuiau să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

a) să fi depus o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. La cerere, se putea anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare;

b) să nu fi înregistrat obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență”, arată OUG 181/2020.

16

Noul formular: https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2021/01/AnexaDECL_UNICA2020-2021_31122020.pdf

ALTELE

17

ZERO TAXE pe SALARIILE DIN AGRICULTURĂ!Agroinfo : 10 ianuarie 2021

ANUNŢ MINISTRUL ECONOMIEI. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, vrea eliminarea impozitului pe salariul minim, iar primul domeniu în care ar putea fi aplicată această măsură este agricultura, unde sunt şi "salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare". De când ar putea fi aplicată această măsură.

18

Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem face să combatem cea mai mare problemă a României, şi anume sărăcia. E o măsură absolut realizabilă, dacă avem dorinţă politică să o facem. În programul de guvernare începem să facem asta din 2022 într-un domeniu anume. Nu vă ascund că sper şi cred că acesta va fi agricultura, pentru că în agricultură sunt şi salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare. O măsură „zero taxe” elimină această evaziune, pentru că o face nerentabilă. De ce să te mai ascunzi, să nu plăteşti totul prin bancă, dacă oricum nu mai există povară fiscala mare. Povara fiscală este cea care încurajează, de fapt, evaziunea fiscală, a declarat Năsui, la Antena 3.

La finalul lunii noiembrie 2020, deputatul USR Claudiu Năsui declara că măsura „zero taxe pe salariul minim”, inclusă în programul de guvernare al USR PLUS, ar urma să fie implementată gradual, pe parcursul a cinci ani, şi va viza în primul rând clasele sociale în care sunt cele mai mici salarii, notează Agerpres.

O familie din România câștigă, în medie, 5.300 lei pe lună. Orășenii primesc cu 1.000 de lei în plus față de cei din zona rurală. Pe ce cheltuiesc românii banii InCont.ro, 11 ianuarie 2021 09:52

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 5.302 lei în al treilea trimestru din anul trecut, iar cheltuielile totale au ajuns, în medie, la 4.444 de lei lunar/gospodărie, reprezentând 83,8% din nivelul veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni. La nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 2.068 lei pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.733 lei/persoană.

În mediul urban, veniturile medii lunare pe persoană au fost de 2.508,89 lei, iar în mediul rural de 1.551,56 de lei.Potrivit INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.961 lei lunar pe gospodărie (1.934 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 341 lei lunar pe gospodărie (133 lei pe persoană). În mediul urban, veniturile băneşti au reprezentat 96,3% din veniturile totale, iar în mediul rural 88,4%.Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,9% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,1%), veniturile din agricultură (1,9%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi

19

veniturile în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,3%).Potrivit INS, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii a fost de 2,4% la nivel urban şi de 10,9% din veniturile totale la nivel rural.

Cei mai mulți bani se duc pe mâncare și taxe la stat

INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.De asemenea, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%).INS precizează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în trimestrul III 2020, în medie, 33,5% din consumul gospodăriilor.Pe locul II în structura cheltuielilor se află cele cu locuinţa, apa, electricitatea, gaze şi alţi combustibili, respectiv 14,6%, iar băuturile alcoolice şi tutunul, cu 8,6%, pe locul trei.

Studiu: 40 % consumatori au cheltuit mai puțin de Sărbători, decât anul trecut meatmilk 11 ianuarie 2021

Aproximativ patru din zece consumatori (38%) au cheltuit mai puțin de Crăciun decât anul trecut în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte 2020 Holiday Retail Survey.

Studiul subliniază că anxietatea legată de problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilorfață de cumpărăturile de sărbători, principalele motive pentru precauția lor fiind instabilitatea economică (50%) și planurile de a economisi (40%). Studiul a fost realizat în rândul apeste 4.000 de

20

consumatori din SUA și oferă informații despre modul în care pandemia influențează perioada sărbătorilor.

Călătoriile și experiențele sunt elementele la care au renunțat cei mai mulți dintreconsumatori de sărbători, 34% dintre aceștia investind mai puțin decât anul trecut în activități de socializare în afara locuinței. Cardurile cadou au fost preferatele consumatorilor (48%), urmate de articolele vestimentare (43%) și de jocuri și jucării (40%).

La polul opus, bijuteriile, jucăriile pentru animalele de companie, obiectele de decor și accesoriile (24%) au fost ultimele pe lista opțiunilor în materie de cadouri pentru sărbătorile din acest an. Pe măsură ce restricțiile instituite în contextul crizei globale de sănătate devin mai stricte în timpul sărbătorilor de iarnă, consumatorii au petrecut această perioadă aproape de casă și să se delecteze cu băuturi (33%) și alimente (30%),acestea fiind primele cumpărături pe care respondenții le-au făcut pentru ei de sărbători.

Fie că au făcut cumpărături pentru alții sau pentru ei înșiși, consumatorii au preferat mediul on-line, deoarece au putut evita aglomerația (65%), le este mai ușorsă comande de acasă (64%) și pot beneficia de transport gratuit (60%).

Jumătate dintre aceștia(51%) sunt anxioși atunci când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor în magazinele fizice în timpul sărbătorilor din cauza pandemiei de COVID-19 și 49% dintre e iau declarat că își vor relua comportamentul de cumpărături de dinaintea pandemiei numai atunci când va fi disponibil un vaccin. Pe lângă mediul on-line, consumatorii au preferat variantele comode de a face cumpărături, 69% dintre respondenți menționând că au ales magazinele care se află în proximitatea reședinței lor.

„La nivel global, în ultimele luni consumatorii au resimțit un nivel ridicat de anxietate și sunt preocupați de situațialor financiară. Pe măsură ce pandemia se prelungește, ei înclină spre un comportament prudent legat de cheltuielile de Crăciun. Această atitudine este valabilă și în România, deși consumul a crescut cu mai mult de 4% în luna octombrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în principal datorită produselor nealimentare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

De asemenea, este de menționat că noile obiceiuri de consum au devenit o sursă de creștere pentru comercianți anul acesta, deoarece unele bugete rezervate cândva pentru călătorii au fost redirecționate acum către aceștia”, a declarat Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.

21

În baza analizei comportamentului din timpul sezonului de sărbători, au fost identificate patru profiluri diferite de cumpărători, concluzionează studiul. Cumpărătorii festivi (27%), dornici să ia cadouri pentru alții și mai puțin pentru ei înșiși, și cumpărătorii eficienți (24%), care văd cumpărăturile ca pe o îndatorire și iau în considerare cel mult patru magazine, sunt profilurile predominante. Următoarele două profiluri identificate sunt cel al cumpărătorului responsabil(18%),care este dispus să plătească mai mult pentru produse durabile și preferă să cumpere de la comercianții locali decât de la lanțurile naționale de retail, și vânătorul de oferte (16%), care intenționează să alocemai mult de o lună pentru cumpărăturile de sărbători și așteaptă reducerile din această perioadăpentru a cumpăra articole costisitoare pentru el sau pentru casă.

Mai multe detalii despre Deloitte 2020 Holiday Retail Survey sunt disponibile aici. În plus, rezultatele chestionarelor aplicate de Deloitte pe LinkedIn privind tendințele comportamentului consumatorilor români în perioada sărbătorilor de iarnă pot fi consultate aici.

Importurile de alimente, creștere de peste 6% după primele 11 luni ale anului trecut 11 Jan 2021 | de Simona Popa

Deși datele Institutului Național de Statistică arată că România a importat mai puține bunuri în perioada ianuarie – noiembrie față de perioada similară a anului trecut, scăderea înregistrată în primele 11 luni ale anului trecut fiind de 7,7%, trendul de scădere nu se menține și când vine vorba despre alimente, băuturi și tutun.

Concret, în cazul alimentelor și animalelor vii, datele INS arată un avans al importurilor de 6,1% în perioada analizată, până la valoarea de 6,49 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o pondere de 8,8% din totalul mărfurilor importate.În privința băuturilor și tutunului însă, la finalul lunii noiembrie evoluția a fost una mult mai modestă. Companiile din România au importat mărfuri din această categorie în valoare totală de 672 de milioane de euro, cu 0,4% peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Chiar și în aceste condiții, acest segment continuă să reprezinte 0,9% din totalul importurilor realizate în intervalul ianuarie – noiembrie 2020.

Dacă vorbim despre exporturi de alimente și animale vii, primele 11 luni ale acestui an au venit cu modificări semnificative față de perioada similară din 2019, valoarea cumulată a mărfurilor vândute peste hotare fiind de 3,97 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 9,6%. În cazul băuturilor se mențin însă creșterile procentuale mari (+39,4%), deși valoare cumulată abia

22

depășește 1,43 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, în ponderea totală a exporturilor, acest segment reprezintă doar 2,5%, potrivit datelor INS.

Cumulat, în perioada ianuarie – noiembrie 2020, exporturile au însumat 57,1 de miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la valoarea totală de 73,5 miliarde de euro. În aceste condiții, după primele 11 luni din acest an, deficitul balanței comerciale a fost de 16,43 miliarde de euro, cu peste 908 milioane de euro peste nivelul înregistrat în primele 11 luni ale anului trecut.

Vânzările de alimente, băuturi și tutun, +5,7% la 11 luni 07 Jan 2021 | de Alina Dragomir

Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a înregistrat în primele unsprezece luni ale anului trecut o creștere de 5,7% în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, în timp ce vânzările brute s-au majorat cu 5,3%, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.

În luna noiembrie a anului trecut, vânzările brute de alimente și băuturi au raportat o creștere de 1,9% prin comparație cu luna noiembrie a lui 2019, în timp ce vânzările raportate în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare au înregistrat un avans de 4,6%, mai arată datele INS.

Față de luna octombrie a anului trecut, vânzările au înregistrat în luna noiembrie o scădere de 2,2% ca serie brută și un declin de 0,3% în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.

Per ansamblu, comerțul cu amănuntul, cu excepția vânzărilor de autovehicule, s-a majorat în intervalul ianuarie-noiembrie 2020 cu 2,1% ca serie brută și cu 2,2% ajustat sezonier.

……………………….

LEGISLATIV

Proiecte de acte normative Luni, 11 Ianuarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN privind modificarea și completarea anexelor nr. 1 și nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, și pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de

23

promovare a vinurilor. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

CINE LUCREAZĂ PĂMÂNTUL ROMÂNIEI! FERME MICI versus FERME MARI Agroinfo 11 ianuarie 2021

STATISTICI OFICIALE. Cum se împarte suprafaţa agricolă utilizată în România între fermele de subzistenţă, fermele mici, medii şi mari.

În anul 2016, România avea 3.422.030 exploatații agricole (cu 11,3% mai puţine faţă de anul 2010), reprezentând 32,7% din totalul exploataţiilor agricole din UE28, arată datele cuprinse în analiza SWOT, pe baza cărora Ministerul Agriculturii va elabora Programul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027.

În ceea ce privește structura pe categorii a exploatațiilor agricole, din analiza datelor statistice constatăm că se păstrează caracterul de polarizare a agriculturii din România, se arată în documentul oficial al MADR.

92% DIN EXPLOATAŢII AU SUB 5 HA

Datele citate de MADR relevă că, în anul 2016, exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 milioane, reprezintau 91,8% din totalul exploataţiilor (3.422.030) şi utilizau 28,7% din SAU (suprafaţa agricolă utilizată) totală.

72% DIN EXPLOATAŢII AU SUB 2 HA şi LUCREAZĂ 1,53 MILIOANE HA

Dintre acestea, 2.480.770 de exploataţii, adică 72% din totalul exploatațiilor înregistrate în 2016, aveau mai puţin de 2 ha. În mare măsură, terenul agricol utilizat de acestea era în proprietate și era exploatat în vederea

24

obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără a fi desfășurată activitate economică orientată către piață, se mai arată în documentul MADR. Cu alte cuvinte, exploataţii de subzistenţă. Aceste exploatații mai mici de 2 ha utilizau, în total, 1,53 mil. ha, reprezentând 12,24% din SAU.

În categoria exploataţiilor de 2-5 ha se regăseau, în 2016, 660.000 de exploataţii, care lucrau peste 2 milioane ha.

FERME PESTE 5 HA

Analiza datelor privind fermele peste 5 ha, pentru anul 2016, arată următoarele:În categoria de ferme cu dimensiunea de 5-50 ha erau 262.930 ferme (7,7% din totalul exploataţiilor) care exploatau 20,2% din SAU (suprafaţa agricolă utilizată);În categoria 50-100 ha erau 6.010 ferme (0,17% din totalul exploataţiilor) care lucrau 3,3% din SAU;În categoria peste 100 ha erau 12.310 ferme (0,36% din totalul exploataţiilor), iar acestea exploatau 48% din SAU totală.

Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) înregistrată în anul 2016 era de 12,502 mil. ha (mai mică cu 6% decât în 2010, când SAU a fost 13,306 mil. ha), din care: terenurile arabile (63,47%), păşuni şi fâneţe (33,44 %) și culturi permanente (2,34%).

25

Din cele 3.422.030 exploatații înregistrate statistic în 2016, doar 901.507 au solicitat plăți directe pe suprafață (SAPS) la APIA, suprafața totală solicitată la plată fiind de 9.177.354 ha.

CÂT VALOREAZĂ FERMELE DIN ROMÂNIA: 95% DIN EXPLOATAŢII, SUB 8.000 EURO!Agroinfo 11 ianuarie 2021

FERMIER SĂRAC, FERMIER BOGAT. Dimensiunea economică medie a exploaţiilor agricole din România este de aproape zece ori mai mică decât în UE. Avem 1.600 de ferme care valorează mai mult de jumătate de milion de euro, dar peste 2,3 milioane de exploataţii care nu fac nici 2.000 euro, relevă datele dintr-un document oficial al Ministerului Agriculturii.

Un decalaj mare faţă de UE28 există şi în cazul dimensiunii economice/exploatație agricolă, de 9,8 ori mai mică în România: 3.537,5 euro producţie standard (SO)/fermă în România; 34.784,4 euro SO/fermă în UE28, arată datele din analiza SWOT, pe baza cărora Ministerul Agriculturii elaborează Programul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027.

APROAPE 95% DIN FERME VALOREAZĂ SUB 8.000 EURO SO

Cea mai mare parte a exploataţiilor agricole din România înregistrează un nivel scăzut de dezvoltare economică. La nivelul anului 2016, mai mult de 3,236 milioane de exploatații (94,57% din numărul total de exploatații) se încadrau în categoria sub 8.000 euro SO, iar peste 2,333 milioane de exploataţii nu valorau nici măcar 2.000 euro SO.

Doar 5,44% (185.980 exploataţii) din totalul exploatațiilor din România atingeau dimensiunea economică de peste 8.000 euro SO. Dintre acestea, în categoria 8.000 - 15.000 euro SO erau aproximativ 114.160 exploatații agricole (61,4% din totalul exploatațiilor peste 8.000 euro SO).

26

FERME MEDII Exploatațiile cu dimensiunea cuprinsă între 15.000 - 250.000 euro SO erau în număr de 68.030, adică 36,6% din totalul exploatațiilor de peste 8.000 euro SO. Acestea reprezintă segmentul important în care există nevoia de investiții pentru depășirea lacunelor legate de dotare și productivitate, notează MADR.

95% din numărul total de exploatații care au primit finanțare prin PNDR 2014 - 2020, submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole, fac parte din această categorie.

FERME MARI Exploatațiile de peste 250.000 euro SO erau, în 2016, în număr de 3.790: 2.180 ferme între 250.000 și 500.000 euro SO și 1.610 ferme care valorau peste 500.000 euro SO.

SUB 1% DIN EXPOATAŢIILE AGRICOLE DIN ROMÂNIA SUNT FIRME CU PERSONALITATE JURIDICĂ

Din punct de vedere al formei de organizare juridice, la nivelul anului 2016, 0,8% din numărul total de exploatații agricole aveau personalitate juridică, 98,8% erau organizate ca exploataţii agricole individuale (persoane fizice, persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale), iar 0,4% ca întreprinderi familiale, mai arată datele din analiza SWOT a MADR.

Cum poţi mânca zmeură şi mure „proaspete” în toiul iernii. Oferta unui fermier buzoian 10 ianuarie 2021, Iulian Bunila

Fructele congelate Cine vrea să mănânce fructele de pădure româneşti, le poate găsi congelate printr-un sistem care le conservă calităţile. După dezgheţare, ele sunt ca şi proaspete. Murele şi zmeura congelate se află în oferta unui fermier buzoian care a investit anul acesta într-o instalaţie de ingheţare a fructelor

Soţii Marian şi Dana Tudor cultivă în comuna Verneşti, pe o suprafaţă de peste 35.000 de metri pătraţi, o mare varietate de fructe de pădure. Printre butaşii de muri şi zmeuri, cresc inclusiv plante exotice, precum aronia sau tayberry. Pentru că judeţul Buzău asigură un sfert din necesarul de fructe

27

pentru toată ţara, soţii Tudor s-au gândit să înfiinţeze un centru de colectare, cu depozit frigorific şi fabrică de prelucrare a fructelor. Investiţia depăşeşte 120.000 euro. După finalizarea lucrărilor de amenajare a punctului de colectare din Verneşti, programată pentru vara anului 2021, peste 600 de tone de fructe vor putea fi colectate şi puse la congelat pentru iarnă.

Prin îngheţarea rapidă la -40 de grade Celsius, fructele îşi păstrează calităţile nealterate, spune proprietarul depozitului. ”Avem un tun de îngheţare rapidă, cu temperaturi de la minus 20 la minus 40 de grade. Fructul îngheaţă instant şi îşi va păstra atât structura moleculară, cât şi proprietatea fructului”, declară Marian Tudor, fermier. Instalaţiile de congelare au fost puse în funcţiune din această toamnă, spune Marian Tudor, astfel că a reuşit să pună la păstrare pentru iarnă peste 12 tone de fructe, din recolta proprie, urmând ca de la anul să ridice capacitatea de congelare. Soţii Tudor vând zmeura şi murele congelate în caserole, atât la poarta fermei, cât şi prin comenzi online, prin reţelele de socializare. Pe lângă frucute congelate, aceştia mai au în ofertă gemuri şi siropuri naturale produse din fructe de pădure. Fabrica va produce inclusiv prafuri şi batoane din fructe uscate.

LISTA celor 98 de COMUNE din ROMÂNIA cu CADASTRUL FINALIZAT. SITUAŢIA TERENURILOR de la APIA!Agroinfo10 ianuarie 2021

DATE OFICIALE ANCPI. Din aproape 3.200 de unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) din România, doar 98 de comune au finalizate lucrările de înregistrare în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Din totalul de 3.181 de unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) din România, până la data de 31 decembrie 2020, au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică prin Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) în 98 de UAT-uri în integralitate, precum şi în sectoare cadastrale, pentru o suprafaţă totală de 2.512.609,5 ha, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

28

În anul 2020 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 19 UAT-uri în integralitate, precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală aferentă de 734.068,26 ha.

La finalul anului 2020, erau în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 1.763 UAT-uri, cu o suprafață estimată de 3.686.053,02 ha.

Numărul proprietăţilor înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară la data de 31 decembrie 2020 era 16.665.986.

Redăm mai jos LISTA CELOR 98 DE UAT-URI CU LUCRĂRI DE CADASTRARE FINALIZATE LA 31 DECEMBRIE 2020. Potrivit datelor ANCPI, în aceste comune au fost DESCHISE 944.802 CĂRŢI FUNCIARE, iar suprafața aferentă cărților funciare deschise este de 623.316,75 HECTARE.JUD. ALBA: CIUGUD, HOREA, SÂNTIMBRU, SPRING, VINŢU DE JOSJUD. ARAD: BÂRSA, FÂNTÂNELE, FRUMUȘENI, GHIOROC, ŞIRIAJUD. ARGEŞ: ALBOTA, CĂLDĂRARU, IZVORU, LUNCA CORBULUI, MIROȘI, RECEA, UNGHENIJUD. BIHOR: BOROD, BORȘ, MĂDĂRAȘ, SÂNTANDREI, TULCAJUD. BRAŞOV: CRIZBAVJUD. BRĂILA: MOVILA MIRESII, TUDOR VLADIMIRESCUJUD. BUZĂU: CILIBIA, GLODEANU SĂRAT, LUCIU, MĂRĂCINENIJUD. CARAȘ-SEVERIN: MĂURENIJUD. CĂLĂRAŞI: CRIVĂŢ, FRUMUŞANI, NANA, ROSETI, ȘTEFAN VODĂJUD. CLUJ: AGHIREŞU, BORȘA, CHINTENI, ICLOD, VULTURENIJUD. CONSTANŢA: GÂRLICIUJUD. DÂMBOVIŢA: BILCIUREȘTI, CORBII MARI, DOBRA, VULCANA BĂIJUD. DOLJ: BRĂDEŞTI, COŢOFENII DIN DOS, DRĂNIC, GOICEA, MISCHIIJUD. GALAŢI: BĂLENI, MATCA, VALEA MĂRULUI, VÂRLEZIJUD. GORJ: BUSTUCHIN, HUREZANI, ȚÂNȚĂRENIJUD. HARGHITA: REMETEA, SÂNCRĂIENIJUD. HUNEDOARA: CERBĂL, GHELARI, LELEȘEILFOV: 1 DECEMBRIE, COPĂCENIJUD. MEHEDINȚI: ROGOVAJUD. MUREŞ: SASCHIZJUD. NEAMȚ: DOBRENIJUD. OLT: BRASTAVĂȚU, BREBENI, IANCU JIANU, MILCOV, OBOGA, VALEA MARE, VĂDASTRA, VIȘINA, VIȘINA NOUĂ

29

JUD. PRAHOVA: OLARIJUD. SUCEAVA: MĂNĂSTIREA HUMORULUI, MOARAJUD. TELEORMAN: CIUPERCENI, FRĂSINET, LIȚA, MÂRZĂNEŞTI, ORBEASCA, SAELELE, STEJARU, TRAIANJUD. TIMIŞ: BALINȚ, BARA, BETHAUSEN, LENAUHEIM, ORŢIŞOARA, SÂNANDREI, SECAȘJUD. TULCEA: LUNCAVIȚA, VĂCĂRENIJUD. VÂLCEA: DICULEȘTI, FĂUREȘTI

SUB 57% DIN TERENURILE APIA SUNT ÎNREGISTRATE ÎN SISTEMUL DE CADASTRU ŞI CARTE FUNCIARĂ

În ceea ce priveşte înregistrarea terenurilor agricole ce fac obiectul subvenţiilor APIA, datele ANCPI arată că, din totalul de 9,54 milioane ha de terenuri agricole pentru care APIA le plăteşte subvenţii fermierilor din România, până la finalul lunii decembrie 2020 au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 5,41 milioane ha (56,65%).

Anul trecut, ANCPI anunţa că, la finalul lunii iulie 2020, erau cadastrate 5,08 milioane ha (53%) din terenurile agricole de la APIA şi erau contractate aproximativ 4,10 milioane ha (43%), cu termen de finalizare anul 2020, ţinta fiind cadastrarea a aproximativ 96% din totalul suprafeţei subvenţionate de APIA până la finalul anului care tocmai s-a încheiat.

Datele ANCPI arată însă că, în ultimele şase luni din 2020, s-a reuşit cadastrarea a doar 3,65% (sub 350.000 ha) din terenurile înregistrate la APIA.

Trufex din Timişoara face 1 milion de lei din vânzarea trufelor pe piaţa locală şi la export. Un borcan cu trufe costă în jur de 50-60 lei Alexandra Matei 11.01.2021,

Compania Trufex Europe din Timişoara, business pornit în urmă cu 17 ani de Felix Biriescu, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de un milion de lei din vânzarea trufelor culese din pădurile din România pe pieţele externe, dar şi în câteva băcănii din România şi în magazine din reţeaua Mega Image.

30

„Trufele le luăm din pădurile de la noi. La început eram foarte puţin oameni cu businessuri de acest gen, ne ştiam între noi, acum sunt mii de culegători de trufe“, a declarat pentru ZF Felix Biriescu, fondatorul businessului Trufex, deţinut de compania Trufex Europe SRL.

Pe piaţa locală vânzările sunt intermediate de magazinul online, dar fondatorul Trufex a iniţiat şi o colaborare cu magazinele Mega Image. Pentru că România nu e un mare consumator de trufe, spune fondatorul, afacerea se axează foarte mult pe producerea şi exportul lor apoi în Uniunea Europeană.

Felix Biriescu spune că sunt şi restaurante care folosesc produsele Trufex, iar compania are şi câteva colaborări cu băcănii mici de cartier, în Constanţa, Cluj sau Braşov.

„Nu îmi doresc intrarea în toate supermarketurile cu produsele noastre. Nu vreau să fie un produs pe care să-l găseşti peste tot, pentru că ar deveni banal, iar trufele nu sunt pentru toată lumea“.

Prin impozitul pe terenurile agricole putem construi o agricultură irigată ianuarie 11, 2021 agrimanet

Prin impozitul pe terenuri putem construi o agricultură irigată

Pentru a stimula fermele mici și mijlocii, taxa ar trebui să înceapă de la 50 de hectare, de exemplu.

Viitorul agriculturii nu va fi fără irigare. Dacă acum 30 de ani luna cea mai secetoasa era considerata luna august, acum seceta din ultimii ani, și mai ales în 2019 și 2020, începe în a doua jumătate a lunii mai și durează până la sfârșitul lunii octombrie.

Seceta afectează pregătirea terenului, însămânțarea de toamnă, germinarea, dezvoltarea și iernarea cu succes. Daca nu gândim în direcția agriculturii irigate, mai bine ne lasam!

31

Problema irigațiilor trebuie rezolvata printr-o strategie națională de irigare, nu fragmentată. 

2021 este anul în care măsurile pentru noua perioadă de programare 2021-2027 vor fi clare și se așteaptă ca proiectele de refacere a sistemelor de irigații din țară să înceapă în cele din urmă. 

Introducerea unei taxe funciare ar putea fi o sursă serioasă pentru stat pentru a construi/intretine un sistem hidroameliorativ. Acest lucru necesită o decizie politică și de stat.

Aceasta taxa/impozit nu va afecta fermierii mici si mijlocii. Trebuie un proiect pentru o taxă progresivă asupra terenurilor, iar proprietarii de terenuri de până la 50 de hectare să fie scutiți de aceasta pe o anumita perioada de timp. Taxa/impozitul trebuie diferențiat în funcție de calitatea terenului, de categoria de folosinta a acestuia, etc.

Asa cum exista o infrastrutura rutiera, trebuie sa existe o infrastructura agricola!

Vor sari cei din afara sistemului agricol si vor spune ca dupa ce primim subvetii, despaguiri, etc, mai vrem ca si impozitul pe terenuri sa fie directionat tot in agricultura! Da! Pentru a avea siguranta alimentara! Da, pentru a putea sa aiba acces la produse agroalimentare la preturi mici!

Inainte de a sari sa comenteze sa stie ca fermierul este cea mai ieftina forta de munca!

ANSVSA: Situația evoluției Pestei Porcine Africane la finalul anului 2020 meatmilk 11 ianuarie 2021

ANSVSA informează că la finalul anului 2020 erau active un număr de 409 de focare PPA, din care 4 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A.

În cursul anului 2020, au fost ucise un număr total de 194.211 porcine, din care:

32

181.265 de porcine în exploatații comerciale profesionale; 743 de porcine în exloatații de tip A; 12.203 de porcine în exploatațiile nonprofesionale.

Valoarea totală a despagubirilor acordate pentru proprietarii a căror animale au fost afectate de virusul pestei porcine africane, până la această dată, este în sumă de 204.109.981 lei.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor se face la valoarea de piață, în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor, conform art. 2 lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei.

Documentația aferentă acordării despăgubirilor se depune la direcția sanitară-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, în termen de cel mult 30 de zile de la uciderea, tăierea sau afectarea porcinelor.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie și până în prezent, au fost diagnosticate 4.181 de cazuri la mistreț conform datelor prezentate în graficul numărul 2.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreț se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Un nou val de pestă porcină africană continuă să se extindă în ferme și gospodării 10 ianuarie 2021

În doar o săptămână, de la începutul anului, medicii veterinari din Vrancea au confirmat două forcare de pestă porcină, în două localități diferite.

Dacă primele suine moarte au fost găsite într-o fermă din Golești, următorul focar a fost depistat într-o gospodărie din comuna Pufești. ”În data de 06.01.2021, a fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane într-o gospodărie situată în localitatea Pufesti, Com.Pufesti, județul Vrancea, având ca efectiv total 5 porci, din care 1 scroafa a murit. În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic și Sănătate

33

Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgență”, se arată într-un comunicat emis de Direcția Sanitar Veterinar Vrancea.

Gospodaria din localitatea Pufesti a fost plasata sub supraveghere oficială de pestă porcină africană, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, precum și de dezinfecție a exploatației.Pentru a preveni răspândirea bolii, Centrul Local de Combatere a Bolilor Vrancea a dispus, conform planului de măsuri adoptat, eliminarea porcilor din exploataţie prin evaluare, eutanasiere, îngropare sau incinerare, si dezinfecţia.

Cazul combinelor „neconcurențiale”: Ce înseamnă să lași briciul pe mâna nepricepuților! Vlad Macovei - 10 ianuarie 2021

“Am cooperat și vom coopera pe deplin cu autoritățile statului pentru aflarea adevărului. Am pus și vom pune la dispoziția acestor autorități, toate documentele și declarațiile solicitate. Nu am încălcat legea. Ne vom lupta pe toate căile juridice permise și vom folosi toate instrumentele legale și morale pentru a ne dovedi nevinovăția și pentru a anula aceste decizii administrative pe care le considerăm incorecte și arbitrare.

Pentru noi, cel mai important lucru este de a le oferi fermierilor români mașini agricole performante, cu care să facă diferența. Miza noastră este dezvoltarea agriculturii naționale și pentru aceasta suntem aici, în această piață. Clienții noștri, mulțumiți de produsele și serviciile noastre, sunt cea mai bună garanție că nu am greșit cu nimic.

Susținem orice activitate de control, în transparență și bună-credință, din partea instituțiilor statului, în sectorul în care ne desfășurăm activitatea, în totalitatea acestuia”.

Așa AR FI TREBUIT să sune comunicatul firmelor de utilaje agricole care au fost amendate de Consiliul Concurenței, comunicat ce ar fi trebuit publicat imediat după anunțul oficial. Mai ales că unele lucruri atrag atenția: valoarea amenzii, duritatea acuzațiilor comparate cu faptele incriminate, alte

34

neclarități. Vorbind de un brand care este apreciat de fermieri, Claas, cu atât era mai mare nevoie de o comunicare de criză eficientă.

Cei care doresc să afle mai multe despre acest subiect, pot consulta articolul inițial AICI!

Fermierii au dreptul să afle de acest caz, este relevant pentru că banii lor sunt la mijloc, de asta și scriu acest text. Nu uitați niciun moment, repet, că la mijloc sunt banii fermierilor, ai cititorilor Agrointeligența. Practicile neconcurențiale incriminate de Consiliul Concurenței sunt despre modul în care ar fi fost tratați fermierii. Nu amenzile sunt importante ci acuzația că înțelegerile neconcurențiale ar fi fost făcute pe spinarea celor mulți, care plăteau bani mulți.

Momentul pentru a gestiona corect comunicarea din partea celor acuzați, a fost ratat din cauza aroganței și desconsiderării publicului. Comunicarea de criză nu înseamnă să ascunzi ce s-a întâmplat (oricum se află), beneficiind de niște relații printr-o parte a presei agricole. Nu a ajutat la nimic, toți fermierii, toți cei din agribusiness au aflat. De asemenea, a folosi niște proxy, care nu stăpânesc nimic în termen de comunicare publică, ca să arunce niște “șopârle” prin social-media, care, chipurile, să ridice semne de întrebare cu privire la justificarea investigației și a amenzilor este, iarăși, o manevră stângace și, prin urmare, ineficientă.

Faptul că sesizarea a venit dintr-o sursă anonimă, pe o platformă online creată exact în acest sens, nu asta pune sub semnul întrebării acuzația. Amenda nu a fost dată în urma delațiunii anonime (punem pariu că a fost un fermier mai informat/supărat?), este o afirmație falsă. În urma sesizării, ceea ce s-a întâmplat este că a pornit investigația, care a durat ceva vreme. Iar în urma investigațiilor și dovezilor găsite de investigatorii de la Consiliul Concurenței, susțin aceștia, au fost aplicate amenzile, de abia atunci.

Semnele de întrebare, când lași maimuțele (cu sensul de nepricepuți, la figurat) cu briciul, se transformă în semne de exclamare. Și nu în direcția dorită, căci fermierii nu sunt niște proști, să știți asta de la mine!

O nouă fermă de găini ouătoare, în plan de înființare Ramona Dascălu - 11 ianuarie 2021

Fermă de găini ouătoare în plan de înființare! Societatea Agroseven SRL a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța documentația pentru întocmirea Planului Urbanistic Zonal necesar pentru înființarea unei ferme de găini ouătoare, în localitatea constănțeană Mihail Kogălniceanu, care va adăposti va adăposti 9.900 de capete. Investiția este finanțată atât din fonduri europene cât și private.

35

Terenul pe care se va înființa ferma are în jur de 30.000 mp și se află la intrarea în localitatea Mihail Kogălniceanu.

Potrivit ziuaconstanta.ro, în cadrul fermei vor fi admise următoarele: activităţi agricole şi industriale cu profil nepoluant, desfăşurate în construcţii, şi care necesită suprafaţă de teren adiacentă; ferme de diferite dimensiuni, de creştere a animalelor şi păsărilor, albinărit, etc.; sere, silozuri, depozitare primară a produselor agricole; funcţiuni complementare agriculturii: birouri administrative, unităţi care ţin de industria alimentară: mori, fabrici de prelucrare a produselor agricole, furajelor, etc.; unităţi de industrie uşoară; unităţi de cercetare in agricultură, control al calităţii.

Asociaţi persoane fizice ale societății beneficiare sunt Etem Ersin Seven, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99%/99%, şi Azis Nejmedin, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 1% /1%. Administrator este Etem Ghiuler, născut în localitatea Cobadin, județul Constanța.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Dorin Cojocaru, Patronatul Industriei Laptelui: Companiile ar trebui să facă investiţii în creşterea competitivităţii, prin care să-şi crească cota de piaţă Florentina Niţu 11.01.2021,

Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL): Ungaria şi Polonia ne iau locul la raft.

„Dacă nu investeşti într-o astfel de situaţie pentru a deveni competitiv, pierzi startul în piaţă postpandemie“.

Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), consideră că anul 2020, an în care pandemia de COVID-19 şi-a pus amprenta asupra domeniului medical, în special, dar şi asupra economiei, nu a însemnat o criză şi pentru industria alimentară, ci, dimpotrivă, a fost o oportunitate de dezvoltare pe care unii antreprenori au fructificat-o, iar alţii au ratat-o.

36

„Dacă nu investeşti într-o astfel de situaţie pentru a deveni competitiv, pierzi startul în piaţă postpandemie. Companiile ar trebui să facă investiţii în creşterea competitivităţii, prin care să-şi crească cota de piaţă şi brandul de ţară, dar şi să pună pe masa consumatorului produse mai ieftine“, a spus Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.

Ce s-a întâmplat cu sacrificările de animale și producția de carne în noiembrie 2020. INS vine cu lămuriri 11 ianuarie 2021

Sacrificările de animale și producția de carne au crescut la speciile bovine şi porcine în noiembrie 2020, faţă de luna octombrie a aceluiași an, a anunțat luni, 11 ianuarie 2021, Institutul Național de Statistică (INS).

Și asta în condițiile în care la speciile ovine/caprine și păsări, sacrificările și producția de carne s-a diminuat în același interval, potrivit Agerpres.

Față de aceeași lună a anului 2019 s-au înregistrat scăderi la toate speciile de animale şi păsări, atât la sacrificări, cât şi la producţia obţinută, precizează sursa citată.

Concret, în luna noiembrie a anului trecut au fost sacrificate 51.000 de capete de bovine, în creştere cu 8,5% faţă de octombrie 2020, dar în scădere cu 7,3% faţă de noiembrie 2019. Producţia de carne obţinută în noiembrie 2020 de la animalele sacrificate a ajuns la 8.330 tone, faţă de 7.583 tone în octombrie 2020 şi 9.274 tone în luna noiembrie a anului anterior.

Tot în noiembrie 2020 s-au sacrificat 385.000 de capete porcine, cu 10,3% mai multe faţă de luna anterioară şi cu 3,7% mai puţine decât în noiembrie 2019. Producţia de carne de porc raportată a fost de 34.629 tone (31.457 tone în octombrie 2020 şi 35.373 tone în noiembrie 2019).

În ceea ce priveşte sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele INS consemnează un total de 321.000 de capete în noiembrie 2020, în scădere faţă de luna octombrie 2020 cu 13,7% şi cu 17,7% faţă de noiembrie 2019. Anul trecut, în luna noiembrie, s-a obţinut o producţie de carne din aceste specii de 4.769 tone, în octombrie 2020 – 5.451 tone, iar în noiembrie 2019 – 5.569 tone.

Aceleași date ale INS relevă că sacrificările de păsări au totalizat în noiembrie 2020 mai bine de 23,62 milioane de capete, iar producţia de carne obţinută a fost de 40.086 tone. În octombrie 2020 au fost sacrificate 25,23 milioane de păsări (43.143 tone producţia de carne), iar în noiembrie 2019

37

au fost 23,91 milioane de păsări sacrificate şi o producţie de carne de 42.342 tone.

Greutatea medie în carcasă consemnată în luna noiembrie a anului trecut a fost de 163,3 kilograme la bovine, 89,9 kilograme la porcine, 14,9 kilograme la ovine/caprine şi 1,7 kilograme la păsări.

Grafic ZF: Evoluţia salariilor medii nete din fabricarea băuturilor şi a salariului mediu net pe economie în perioada octombrie 2011 - octombrie 2020

Cine sunt antreprenorii care au construit cele mai mari fabrici de produse alimentare şi băuturi din România: Primii zece au 10% din industria alimentară locală Florentina Niţu 10.01.2021,

♦ Bogdan Belciu, partner Boston Consulting Group: Nu avem nicio firmă românească din producţia de alimente care să aibă o cifră de afaceri de 1 mld. lei, nu avem prea multe nici de 400-500 de milioane de lei ♦ În top 500 companii din România în 2019 sunt doar 9 firme antreprenoriale din industria alimentară şi a băuturilor cu capital românesc.

38

Romaqua Group, cel mai mare îmbuteliator de apă minerală naturală cu branduri precum Borsec, Aquatique şi Stânceni, controlat de antreprenorii Octavian Creţu şi Nicolae Palfi, se află pe prima poziţie în topul firmelor cu acţionariat românesc din industria alimentară şi a băuturilor, cu o cifră de afaceri de 843 de milioane de lei în 2019, cele mai recente date publice disponibile. Din cele 170.000 de firme din sector, niciuna nu a ajuns la venituri nete de 1 mld. lei.

„Fondurile europene sunt o oportunitate de creştere, dar firmele româneşti trebuie să fie mai proactive în gestionarea businessului, reducerea costurilor, eficentizarea cheltuielilor, gestionarea mai bună a cash-ului, iar complementând cu fonduri europene să poată face investiţii în zonele care prezintă oportunităţi. Nu avem nicio firmă românească din producţia de alimente care să aibă o cifră de afaceri de 1 mld. lei, nu avem prea multe nici de 400-500 mil. lei“, a spus Bogdan Belciu, partner Boston Consulting Group, în cadrul videoconferinţei ZF/BRD – buget 2021.

Afaceri de la zero. Anca Ciutacu şi tatăl ei au pus pe piaţă brandul Miere cu Drag în urmă cu doi ani, pentru a continua o tradiţie mai veche a familiei în domeniul apiculturii 09.01.2021, Alina-Elena Vasiliu

Ca cifră de afaceri, în 2020 au avut circa 20.000 de euro, iar obiectivul pentru 2021 este creşterea cu 50%.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-anca-ciutacu-si-tatal-ei-au-pus-pe-piata-brandul-19853674

Anca Ciutacu se ocupa de fotografie înainte de a decide să ia în propriile mâini tradiţia familiei în apicultură şi să fondeze, alături de tatăl ei, Lucian, businessul Miere cu Drag. De la uzul propriu, ei au ajuns să vândă online mai ales în Bucureşti, iar acum se gândesc să dezvolte şi mai mult stupina din pădurea Reşca, judeţul Olt.

39

„Tatăl meu a învăţat apicultura de la tatăl lui, care i-a făcut primii stupi cadou în anul 2007, că la noi aşa este, meseria se transmite de la tată la copii. Recoltăm în cantităţi mici, lucrăm artizanal. Ne desfăşurăm activitatea în pădurea Reşca. Acolo recoltăm manual, îmbuteliem manual şi ne ocupăm de ambalare. Ulterior, transportăm totul la Bucureşti. Am investit peste 15.000 de euro în ultimii ani, în amenajarea locului pentru recoltare, o maşină pentru livrări şi alte lucruri necesare“, a povestit Anca Ciutacu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Sortimentele de miere pe care le produc diferă de la un la altul. În 2019 de pildă, când au intrat pe piaţă, au avut miere polifloră, miere de mană, miere de păducel, însă nu pot avea sortimente fixe an de an, deoarece sunt multe variabile de care depinde totul. Printre ele, se numără plantele care le plac cel mai mult albinelor şi mierea pe care o dau ele de la un an la altul.

„Sărbătorile de iarnă au fost o perioadă aglomerată, am avut multe comenzi. Tocmai de aceea ne-am gândit ca, în 2021, în perioadele de vârf – precum sărbătorile de iarnă, mărţişorul sau după recoltare – să angajăm pe cineva. Ca cifră de afaceri, în 2020 am avut circa 20.000 de euro. Obiectivul pentru 2021 este mărirea cifrei de afaceri cu 50% şi implicit a profitului.“

Brandul Miere cu Drag este prezent doar online deocamdată, stocurile fiind prea mici pentru a putea intra în băcănii. Cei doi antreprenori, tată şi fiică, se gândesc însă să dezvolte în continuare stupina, atât cât le permit arealul şi flora din zonă.

„Mi s-a părut foarte fain să lucrez împreună cu tatăl meu şi, deşi suntem din generaţii diferite, să văd că suntem de acord pe punctul cel mai important: menţinerea caracterului natural al producţiei şi evitarea industrializării ei.

40

Noi am primit multe oferte de dezvoltare a afacerii şi le-am refuzat, întrucât presupuneau creştere forţată şi renunţarea la metodele naturale de creştere a stupinei. Tatăl meu locuieşte lângă pădurea Reşca, iar eu în Bucureşti, astfel că reuşim să avem grijă de stupi în permanenţă şi să ne ocupăm şi de livrările din Capitală“, mai spune Anca Ciutacu.

Pe lângă pădurea Reşca, cei doi au căutat şi alte zone propice pentru producţia de miere şi au găsit un areal cu plantaţii de pomi fructiferi şi lanuri de lavandă, de unde îşi vor lărgi gama de sortimente naturale.

„Albinele solicită enorm de mult timp. Pentru curăţenie, îngrijire, ca să înţelegi ritmurile lor de trai şi deci de producţie, ce populaţii de flori le plac mai mult şi aşa mai departe. Multă lume se apucă de albinărit, tentată de sumele mai degrabă reduse de intrare în domeniu, de abundenţa ofertelor de vânzare de populaţii de albine. Şi aşa cum se apucă, aşa se şi lasă, când văd cât este de lucru şi că recompensa nu e imediată. Mai mult, recompensa nu e lineară. Ai ani buni şi ai ani în care pierzi enorm, din diferite motive şi mai ales dacă optezi pentru metode de creştere naturală.“

Anca şi Lucian Ciutacu plănuiesc să deschidă o băcănie în Bucureşti, unde şi-au format deja un public fidel. Au însă clienţi şi din Sinaia sau Cluj-Napoca, dar şi din mai multe ţări din Europa de Vest. Preţurile mierii pe care o produc diferă în funcţie de sortiment şi sunt cuprinse între 37 şi 50 de lei pe kilogram.

Etichetele inteligente și active ar putea „revoluționa comunicarea în sectorul alimentar” By RO.aliment January 11, 2021

Etichetele inteligente care utilizează tehnologia de ultimă generație pentru a oferi cumpărătorilor o serie de informații noi despre produse ar putea crea o linie directă de comunicare între consumatori și producători și ar contribui la promovarea unei noi ere de încredere între aceștia, potrivit unui nou proiect de cercetare.

41

Proiectul Smart Tags, finanțat de inițiativa de inovare EIT Food și coordonat de Centrul de cercetare tehnică VTT din Finlanda, analizează ambalaje inovatoare care ar putea fi adoptate de-a lungul diferitelor lanțuri alimentare și de aprovizionare.

Proiectul finanțat de EIT Food lucrează cu producătorii, consumatorii și comercianții cu amănuntul pentru a dezvolta o etichetare inteligentă similară codurilor QR. Proiectul include parteneri din domeniul cercetării, ai industriei alimentară și dezvoltatori de tehnologie din toată Europa. Partenerii sunt Universitatea din Reading (Marea Britanie), Universitatea din Varșovia (Polonia), KU Leuven (Belgia), Matis (Islanda), AZTI (Spania), DouxMatok (Israel) și Maspex Group (Polonia).

Construirea încrederii între consumator și producător

Proiectul vizează etichetele active și inteligente – care oferă informații, printre altele, dacă produsul din ambalaj este alterat, prospețimea acestuia, temperatura din ambalaj, adecvarea pentru dieta personală, durabilitate, origine, alergeni potențiali, rețete și instrucțiuni depozitare – ce permit cumpărătorilor să obțonă informații rapide și mai bune despre alimentele și băuturile pe care le consumă.

Dezvoltarea unor noi sisteme de etichetare ar putea permite producătorilor și comercianților cu amănuntul să reducă cantitatea de deșeuri alimentare și ar putea include, de asemenea, informații detaliate despre originea ingredientelor și termenul de valabilitate.

„Consumatorii vor să afle mai multe despre alimentele pe care le consumă nu numai înainte de a cumpăra produsele, ci și după ce le-au cumpărat”, a declarat dr. Giuseppe Nocella, profesor asociat la Școala de Agricultură, Politici și Dezvoltare de la Universitatea din Reading. „Ei doresc să fie asigurată o comunicare într-un mod prietenos, nu numai cu privire la calitatea, siguranța și durabilitatea produselor alimentare și băuturilor pe care le consumă, ci și cu privire la modalitățile de reciclare și de a dispune de aceste produse. Aceste noi sisteme de comunicare, oferind un mod mult mai ușor, rapid și direct pentru consumatori să verifice calitatea și siguranța produselor lor, poate fi văzută ca un factor cheie pentru a spori încrederea pe lanțul alimentar de la fermă la furculiță făcându-l mai transparent.“

Inovații interesante în etichetare inteligentă

Multe mărci explorează în prezent inovațiile în materie de etichetare pentru a oferi consumatorilor informații mai bune despre alimentele și băuturile pe care aceștia le consumă.

42

De exemplu, produsul Flora Plant de la Upfield introduce etichetarea cu privire la amprenta de carbon, pe ambalaj, la 100 de milioane de pachete de margarină, până la sfârșitul anului 2021 pentru a „ajuta consumatorii să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la impactul asupra mediului al alimentelor pe care le aleg”.

Alte start-up-uri explorează tehnologia de etichetare pentru a face față problemei cumpărătorilor care aruncă inutil alimentele și băuturile care depășesc data recomandată pentru consum. Innoscentia, cu sediul în Suedia, de exemplu, utilizează tehnologia digitală, pentru a le oferi clienților o monitorizare în timp real a cărnii lor, care le spune, prin intermediul unui smartphone, când carnea este pe cale să dispară de la raft.

Mimica, cu sediul în Marea Britanie, oferă tehnologii similare pentru ambalarea alimentelor: o etichetă umplută cu un gel lichid care se întărește pe măsură ce mâncarea sau băutura din ambalaj se strică. Prin urmare, o etichetă cu „denivelări” indică faptul că alimentele nu mai sunt bune de mâncat.

Prea complexe și costisitoare?

Cu toate acestea, mulți dintre actorii din industrie se plâng că noua etichetare a produselor alimentare care vizează abordarea problemelor precum risipa de alimente și amprenta de carbon a inddustriilor alimentare este adesea prea complexă, consumatoare de timp și costisitoare de implementat, în special pentru companiile mai mici.

„Cercetăm aceste aspecte, analizând atât tipul de etichete inteligente ce ar putea fi adoptate de părțile interesate, cât și cât de mult sunt dispuși să plătească consumatorii pentru diferite etichete inteligente în mai multe țări europene”, a răspuns Nocella. „Aceste rezultate vor fi disponibile la începutul noului an.“

Nestlé lansează produse lactate funcționale pentru a sprijini mobilitatea la bătrânețe By RO.aliment January 11, 2021

Nestlé a lansat un produs lactat pentru adulți în China, care conține ingrediente ce susțin cei trei piloni ai mobilității

43

eficiente – sănătatea oaselor, forța musculară și funcționalitatea articulațiilor.

Noua băutură sub formă de pulbere, care a fost lansată sub marca Yiyang Active, a fost dovedită clinic că sporește mobilitatea în timpul îmbătrânirii și este primul produs cu aprobare funcțională a alimentelor în China.

„Această aprobare este o recunoaștere a efortului științific remarcabil realizat de echipele noastre pe o perioadă lungă de timp”, a declarat Catherine Macé, șef adjunct al Institutului Nestlé de Științe ale Sănătății.

Produsul a fost dezvoltat de Nestlé R&D și testat prin intermediul unui studiu clinic în colaborare cu al treilea spital al Universității Peking.

„Rezultatele studiului clinic au arătat că produsul în combinație cu activitatea fizică adaptată a dus la o creștere semnificativă a mobilității persoanelor în vârstă cu disconfort articular și astfel le-a îmbunătățit calitatea vieții”, a declarat Marie Noëlle Horcajada, cercetătorul Nestlé care a condus studiu.

Mayank Trivedi, șeful Unității de afaceri strategice pentru produse lactate Nestlé, a adăugat: „Suntem foarte mândri că lansăm primul nostru produs din categoria alimentelor funcționale. Folosind știința și expertiza noastră, căutăm să ne extindem oferta în portofoliul nostru din China și nu numai pentru a oferi produse nutritive de mare gust cu beneficii vizate pentru sănătate.”

2020 = anul reinventarii fortate, 2021 = anul solutiilor si sperantei! By RO.aliment January 11, 2021

Dragi cititori,

În urmă cu cinci ani, când am scris primul capitol RO.aliment, nu ne gândeam că vom ajunge să tragem astfel de concluzii, deși indiferent de ele important este să fim încrezători și sănătoși și poate, cu puțin noroc, să ne întâlnim la evenimentele RO.aliment, fizic, nu doar online.

44

2020 a fost anul reinventării forțate. Chiar și în perioade de vârf, în care în mod normal vânzările erau semnificativ mai mari, am asistat la pierderi majore. A fost momentul în care am înțeles că este esențial să ne reînventăm și să ne adaptăm schimbărilor în pas cu ritmul vostru. Ne-ați confirmat că este mai important ca niciodată să vă furnizăm informații de calitate, din sfera subiectelor de necesitate pentru voi. Am premiat în continuare, la concursul Gustul Ales, cele mai calitative produse alimentare realizate în România, am adus specialiști de talie mondială în fața voastră pentru a vă ajuta să găsiti răspunsurile pe care le căutați.

2020 a adus pierderi semnificative dar și oportunități fantastice și ne-a predat cea mai importantă lecție de solidaritate.

Mulțumim partenerilor și colaboratorilor care ne-au acordat încredere in 2020 și îi asteptăm alături de noi și în 2021!

2020: Pierderi

Industria laptelui: Până în 2020, HoReCa prelua 36% din totalul vânzărilor de lapte pentru procesare, iar școlile 6% – ambele închise sau restricționate mare parte din a

Industria cărnii de porc: producătorii români pot susține doar 30% din consumul intern de carne de porc și chiar și așa, vând în pierdere, cu 30% sub costul de producție

Industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase: De Paște anul trecut, au fost vânduți cu 30-40% mai puțini cozonaci în raport cu cifrele raportate pentru 2019. Finalul de an a venit cu creșteri de prețuri la materia primă, doar făina fiind cu 35% mai scumpă în decembrie 2020 față de 1 iulie 2020

Situația se repetă în multe alte ramuri ale industriei agroalimentare, astfel că deducem ușor amploarea pierderilor suferite pe parcursul anului 2020.

2020: Oportunități

În 2020, au fost cu peste 400% mai multe comenzi online Serviciile de livrare la domiciliu au crescut proporțional Plata cu cardul: valoarea tranzacțiilor a crescut cu 10% doar în

trimestrul al doilea din 2020 Mulți producători și operatori HoReCa și-au creat propria platformă

de comenzi online sau au contractat serviciile unei companii de acest fel.

45

2020: Solidaritate

Diversificarea a fost lecția învățată de toți – producători, procesatori, operatori. „Nu îți pune toate ouăle într-un singur coș” nu a mai fost doar lait-motivul industriei de capital, ci și a industriei agroalimentare. Tot mai mulți români au cumpărat produse realizate în țara noastră, afirmând că vor să susțină economia locală. Retailerii au creat aplicații pentru smartphone, înțelegând importanța acestui segment (la nivel mondial, peste 2,5 miliarde de oameni utilizează un telefon inteligent).

Evenimentele RO.aliment au trecut în online, cu un număr record de participanți, fapt ce ne demonstrează că RO.aliment este canalul prin care specialiștii din industria alimentară și a suplimentelor accesează informațiile necesare atât prin seminarii și conferințe cât și prin newsletter-ul trimis zilnic zilnic.

SĂ NE REVEDEM CU BINE ÎN 2021!

Transformați schimbarea în avantaj și profitați de oportunitățile oferite de agenția RO.aliment pentru a vă consolida poziția pe piață sau pentru a debuta într-o nouă ramură de activitate.

Calendar evenimente 2021 – vezi mai multe detalii, AICI

Maratonul de Nutriție, Nutrienți și Sănătate – ONLINE, început de martie 2021

RO.aliment SHOW (fost INGREDIENTS SHOW) – online, mai-iunie 2021

ESE – Etichetare.Siguranță.Etică – București, noiembrie 2021

CONCURSUL “Ora de bun gust” București, online, decembrie 2021

Pentru detalii legate de înscrieri, parteneriate sau oferte personalizate pentru prezența online, vă rugăm să ne contactați din timp la office@roaliment.ro sau la telefoanele:

744 162 991 – Claudia Bocean – Manager +40727 001 904 – Elena Dumitru – Account Manager +40 771 677 218 – Teodora Nuta – Account Manager +40 726 583 612 – Dr. Liviu Panta

46

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Pâinea neambalată, în mijlocul unui scandal privind transmiterea COVID-19 10 ianuarie 2021, 13:33 de Elena Deacu

Pâinea neambalată, în mijlocul unui scandal privind transmiterea COVID-19 Mai multe asociaţii afirmă că pâinea neambalată este o sursă majoră de transmitere a COVID-19, acestea promovând un clip publicitar în acest sens. ANPC şi ANSVSA s-au dezis de reclamă, după ce numele lor a fost menţionat în spot, iar ROMPAN afirmă că informaţiile din clip sunt „false, defăimătoare şi nefondate”.

Rezultatele studiilor realizate de Universitatea Bucureşti, Institutul Politehnic Bucureşti, precum şi de către alte organizaţii internaţionale, conform cărora virusul COVID-19 poate fi regăsit pe produsele de panificaţie neambalate mai multe ore de la contaminare, au fost transmise atât Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), cât şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), „dar aceste instituţii nu au luat nicio măsură de prevenţie”, susţin reprezentanţii Asociaţiei Preţuieşte Calitatea. Precizările organizaţiei survin după ce, recent, ANPC şi ANSVSA au comunicat în mod oficial că se dezic de spotul publicitar promovat de Asociaţia Preţuieşte Calitatea în care se menţionează faptul că virusul COVID-19 poate fi regăsit pe produsele de panificaţie neambalate mai multe ore de la contaminare.

În plus, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN consideră că în acelaşi material sunt conţinute „informaţii false, defăimătoare şi nefondate”. „Studiul realizat de Universitatea Bucureşti arată că virusul COVID-19 poate fi regăsit pe produsele de panificaţie neambalate mai multe ore de la contaminare. Studii similare care au arătat capacitatea de supravieţuire a virusului pe suprafeţe au fost făcut de multe alte organizaţii internaţionale. Institutul Politehnic Bucureşti prin Facultatea de Automatică a estimat matematic şansă de contaminare prin pâinea neambalată şi a rezultat că aproximativ 500 de

47

persoane pot să se contamineze zilnic cu acest virus prin atingerea pâinii neambalate. Aceste studii au fost remise spre ştiinţă către ANPC şi ANSVSA, dar aceste instituţii nu au luat nicio măsură de prevenţie”, au precizat, în replică, Asociaţia Preţuieşte Calitatea, într-un comunicat de presă, transmis Agerpres. ADVERTISING Potrivit sursei citate, organizaţia a decis să transmită publicului larg rezultatele acestor studii prin intermediul unui spot publicitar şi menţionează, totodată, că „textul spotului nu a fost întocmit sau agreat de ANPC şi ANSVSA”.

„Numele acestor instituţii apare în spot în contextul în care lor le revine responsabilitatea de a lua măsuri de prevenţie şi de asigurare a unor standarde de igienă şi siguranţă alimentară ţinând cont de concluziile studiilor menţionate. Vineri, 8.01.2021, s-a solicitat distribuitorilor oprirea difuzării spotul, urmând ca acesta să fie modificat corespunzător. Informăm reprezentanţii acestor instituţii că, indiferent dacă personal cred sau nu în existenţa COVID, că indiferent dacă personal cred că riscul de îmbolnăvire este scăzut şi ca urmare nu merită atenţia, că indiferent dacă personal cred sau nu în studiile efectuate de două dintre cele mai reputate instituţii academice din România, au obligaţia să asigure standarde înalte de protecţie alimentară. Pâinea neambalată este depozitată pe paviment, expusă la rozătoare şi la insecte, expusă prin contactul cu manipulatorii şi cumpărătorii, la COVID. Fiecare dintre noi a avut ocazia să vadă persoane care testează cu mâna produse pe care ulterior le pun la loc în vitrină. Pâinea neambalată nu poate fi spălată, dezinfectată sau în alt mod curăţată. În concluzie, solicităm ANSVSA să îşi respecte propriile regulamente care impun strict produse ambalate la raft, iar ANPC să oblige la etichetarea acestora”, avertizează Asociaţia Preţuieşte Calitatea. Recent, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN a anunţat că este profund îngrijorat de apariţia şi difuzarea în spaţiul public a unui clip care conţine „informaţii false, defăimătoare şi nefondate” despre produsele de panificaţie neambalate şi anunţă că vor face toate demersurile legale pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Este vorba despre clipul distribuit de Asociaţia „Preţuieşte Calitatea”, cu mesajul: „Zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de COVID-19, din cauza consumului de pâine neambalată”. De asemenea, ANPC şi ANSVSA, ale căror nume sunt menţionate în clipul publicitar, au reacţionat şi au comunicat, în mod oficial, că se dezic de acest material şi de conţinutul acestuia, considerându-l „profund şi total neadevărat”, în condiţiile în care nu au participat şi nu au girat apariţia acestuia. Astfel, cele două instituţii au anunţat că vor sesiza Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) cu privire la apariţia şi difuzarea acestui clip în spaţiul public.

48

SCANDAL: PÂINEA NEAMBALATĂ TE POATE ÎMBOLNĂVI DE COVID-19! ROMPAN, ANSVSA şi ANPC REACŢIONEAZĂ! Agroinfo 10 ianuarie 2021

REACŢII OFICIALE. Reprezentanţii ROMPAN, ai ANSVSA şi ai ANPC au reacţionat, după ce o asociaţie pe nume „Preţuieşte Calitatea” a difuzat public un videoclip în care afirmă că „zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de COVID-19 din cauza consumului de pâine neambalată” şi îndeamnă consumatorii să cumpere pâine ambalată.

Reprezentanţii Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase ROMPAN susţin că videoclipul difuzat în spaţiul public conţine „informaţii false, defăimătoare şi nefondate” despre produsele de panificaţie neambalate.

Conducerea ROMPAN mai afirmă că industria de morărit şi panificaţie este atacată într-un mod reprobabil prin intermediul acestui clip şi al altor mesaje similare, iar preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu, a anunţat că va sesiza toate instituţiile statului român cu competenţe în domeniu şi va întreprinde toate măsurile legale ce se impun pentru apărarea drepturilor şi intereselor membrilor săi şi ale consumatorilor, dar şi pentru tragerea la răspundere a persoanelor ce se fac vinovate de apariţia şi difuzarea în spaţiul public a acestui clip.

Acesta a precizat că, potrivit declaraţiilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), nu există dovezi potrivit cărora virusul Sars-Cov-2 s-ar transmite prin consumul de alimente, respectiv prin pâine. Nu trebuie să alarmăm populaţia prin informaţii false în ceea ce priveşte transmiterea virusului prin intermediul alimentelor, cu atât mai mult al pâinii neambalate, un produs sigur din punct de vedere alimentar. Mesajul care trebuie să ajungă la consumator fiind acela că pâinea comercializată neambalată nu este factor de contaminare cu Sars-Cov-2 atâta timp cat sunt respectate toate măsurile de igienă impuse de prezenta situaţie. Inducerea în mod direct a mesajului că doar pâinea ambalată este sigură pentru consum este un mesaj foarte grav cu implicaţii majore atât asupra consumatorilor de pâine din România, cât şi asupra industriei româneşti de panificaţie, pentru care tradiţia este aceea de a se consuma pâinea în stare cât mai proaspătă, care, din punct de vedere al calităţilor senzoriale, se încadrează în tipologia consumatorului român, a transmis Aurel Popescu.

Acesta a precizat că ROMPAN a sesizat în mod oficial, pe 7 ianuarie 2021, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

49

(ANSVSA), ale căror nume au fost inserate în materialul video, inducându-se astfel în mod direct impresia că aceste instituţii girează informaţiile defăimătoare din videoclip.

ANSVSA şi ANPC au comunicat oficial că se dezic de conţinutul videoclipului, considerându-l „profund şi total neadevărat”, în condiţiile în care nu au participat şi nu au girat apariţia acestuia. De asemenea, cele două instituţii au anunţat că vor sesiza Consiliului Naţional al Audiovizualului cu privire la apariţia şi difuzarea acestui clip video în spaţiul public.

În replică, Asociaţia invocă un studiu realizat de Universitatea Bucureşti şi care "arată că virusul COVID-19 poate fi regăsit pe produsele de panificaţie neambalate mai multe ore de la contaminare” şi susţine că „Institutul Politehnic Bucureşti prin Facultatea de Automatică a estimat matematic şansa de contaminare prin pâinea neambalată şi a rezultat că aproximativ 500 de persoane pot să se contamineze zilnic cu acest virus prin atingerea pâinii neambalate. Aceste studii au fost remise spre ştiinţă către ANPC şi ANSVSA, dar aceste instituţii nu au luat nicio măsură de prevenţie”.

De asemenea, Asociaţia se apără precizând că „numele acestor instituţii apare în spot în contextul în care lor le revine responsabilitatea de a lua măsuri de prevenţie şi de asigurare a unor standarde de igienă şi siguranţă alimentară, ţinând cont de concluziile studiilor menţionate”. Reprezentanţii Asociaţiei "Preţuieşte Calitatea" au mai precizat că au cerut deja distribuitorilor oprirea difuzării spotului video, urmând ca acesta să fie modificat corespunzător şi că „solicită ANSVSA să îşi respecte propriile regulamente care impun strict produse ambalate la raft, iar ANPC să oblige la etichetarea acestora”.

RADU LUPESCU, MEDIC ROMÂN DECORAT DE MACRON PENTRU LUPTA ANTI-COVID: "În brutării industriale toate produsele trebuie ambalate"J.P #Protecţia consumatorilor / 11 ianuarie În brutării industriale toate produsele de panificaţie trebuie ambalate, iar în cele artizanale vânzătoarea ar trebui sa poarte mănuşi pentru a servi şi a evita atingerea pâinii, potrivit medicului român Radu

50

Lupescu, preşedintele Asociaţiei medicilor din clinica Rhena de la Strasbourg.

Domnia sa ne-a declarat: "În brutării industriale, în mod clar trebuie totul ambalat. În cele artizanale, vânzătoarea ar trebui sa aibă mănuşi pentru a servi şi a evita atingerea pâinii. Şi mască în mod permanent, bineînţeles. Aceste norme de igienă trebuie scrise, dar probabil că e mai bine să se facă incitativ decât punitiv, intr-o primă etapă. Va fi mult mai uşor de acceptat dacă agenţii economici înţeleg ce au de câştigat din asta (publicitate, încrederea consumatorilor etc). În Franţa, majoritatea brutăriilor folosesc astfel de mănuşi, iar supermarketurile vând pâinea ambalată. Spre exemplu, eu nu cumpăr produsul dacă nu sunt respectate aceste norme. Aceste măsuri trebuie respectate şi în afara contextului actual. Uitaţi-vă la epidemia de gastroenterită şi de gripă. Practic, nu există în acest an niciun caz grav de gripă - la copiii mici sunt extrem de puţine brichiolite, iar gastroenterita este la un nivel extrem da scăzut. Toate acestea datorită măştilor, spălatului pe mâini etc. Trebuie să fie o lecţie pentru noi toţi".

Un colectiv de profesori de la Universitatea Politehnică Bucureşti a realizat un studiu din care reiese că 500 de persoane se contaminează zilnic cu COVID-19 la nivelul României, ca urmare a manipulării produselor de panificaţie neambalate.

Rezultatele obţinute în urma studiului arată că virusul Sars-Cov-2 se poate transmite prin intermediul unei pâini neambalate infectate vândute într-un magazin. Prin extensie către alte produse alimentare pe bază de pâine (sandwich-uri, hamburgeri şamd), impactul în societate este imens. În acest caz, infecţia se poate produce pe loc (o persoană infectată a pus mâna pe una sau mai multe pâini şi le-a infectat, iar o persoană neinfectată a atins una din acele pâini şi a luat virusul) sau pe termen mai lung (o persoană neinfectată a luat o pâine infectată acasă şi a mâncat-o împreună cu familia).

Studiul de la Politehnica Bucureşti vine în continuarea concluziilor unui alt studiu, prezentat în septembrie 2020 de către Universitatea din Bucureşti, care a aratat că virusul poate să rămână activ chiar şi ore bune pe produsele neambalate.

Reamintim faptul că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) urmează să definitiveze forma unui proiect de Ordin care reglementează vânzarea pâinii în vrac. Forma sa iniţială prevede: "Pentru pâinea şi produsele de panificaţie care nu se prezintă, la comercializare, într-un ambalaj de protecţie sanitară operatorul economic ce comercializează produsul are obligaţia de a furniza aceste produse prin intermediul «vânzării asistate», respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la

51

cerere, produsul către consumator. (...) Se interzice comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie nepreambalate prin «autoservire» către fiecare consumator. prin care cere ca toate produsele de panificaţie să fie ambalate sau să existe un vânzător dedicat care să îi servească pe clienţi".

Forma iniţială a proiectului a fost dezbătută de reprezentanţii industriei de panificaţie, autorităţi şi alţi specialişti în 14 octombrie, cei prezenţi la discuţii având opinii contradictorii pe subiect.

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata meatmilk 11 ianuarie 2021

În luna octombrie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut faţă de luna precedentă, ca serie brută cu 0,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 0,1%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut atât ca serie brută cu 2,6%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,0%.

În perioada 1.I-31.X.2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-31.X.2019, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,8%, respectiv cu 2,1%.

Octombrie 2020 comparativ cu septembrie 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 0,2%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-7,9%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-5,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-3,5%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-1,1%) și activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-0,3%).

Creșteri au înregistrat comerţul cu ridicata nespecializat (+8,2%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+7,6%) şi comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+2,9%).

52

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 0,1%.

Octombrie 2020 comparativ cu octombrie 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 2,6%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-30,7%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-11,3%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-1,4%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,9%).

Creșterii auînregistrat comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+18,7%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+3,3%) și comerţul cu ridicata nespecializat (+3,1%). Comerţul cu ridicata specializat al altor produse a rămas la același nivel. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, în termeni nominali, a scăzut, pe ansamblu, cu 1,0%.

Perioada 1.I-31.X.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.X.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.X.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.X.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 2,8%, datorită creșterii comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+21,6%), comerţului cu ridicata nespecializat (+6,4%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+4,4%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+3,4%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+1,3%).

Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-4,1%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-3,2%) şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-2,5%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile

53

lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.X.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.X.2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 2,1%.

DAbo Doner, franciză deţinută de omul de afaceri Dan Paştiu din Sibiu, deschide în Anglia al treilea restaurant operat în afara ţării. Investiţia trece de 150.000 de euro Cristina Bellu 11.01.2021,

Reţeaua DAbo Doner, franciză deţinută de omul de afaceri Dan Paştiu din Sibiu, a deschis un restaurant în Londra (Anglia), al treilea din reţeaua operată în afara ţării, dintre care două unităţi sunt localizate în Ungaria.

Ideea de a duce DAbo Doner pe piaţa din Londra face parte din planurile mai vechi ale francizei, dar care au fost îngreunate până acum de contextul pandemic şi de restricţiile impuse în Anglia, în toate valurile de carantină, potrivit informaţiilor transmise de oficialii companiei.

Investiţia totală în unitate a depăşit 150.000 de euro.

“Am ales Anglia deoarece este ţara cu cea mai mare piaţă de consum pentru astfel de produse, mult peste Germania, Franţa sau Italia, iar din punct de vedere calitativ, produsele DAbo sunt superioare celor deja existente pe piaţa britanică, de aceea suntem siguri că vor avea succes”, explică Ovidiu Pop, francizat DAbo Doner.

Compania îşi propune să deschidă anul acesta în Londra încă cinci restaurante şi estimează că va ajunge în toată Anglia la 40 de restaurante în următorii trei ani. Acestora li se adaugă deschiderea de noi unităţi în Ungaria, sub Master Franciză, prin intermediul partenerului din franciza DAbo care are unităţi deschise în Satu Mare şi Baia Mare, dar şi în Bulgaria, prin intermediul partenerului care deţine deja două unităţi sezoniere pe litoral şi un restaurant permanent în Mangalia.

54

“Fiecare parteneriat ne duce cu un pas mai aproape de îndeplinirea planului nostru măreţ de expansiune, acela de avea o prezenţă consistentă DAbo în fiecare ţară din Europa”, explică Dan Paştiu, fondator DAbo International.

Potrivit acestuia, franciza merge mai departe şi cu celelalte planuri începute în 2020 şi întârziate de contextul pandemic, mai exact deschiderea de noi restaurante în Spania şi Luxemburg. În România, DAbo are în plan să deschidă încă 30 de unităţi până la finalul anului.

Radu Savopol, cofondator 5 to Go: În următorii cinci ani putem ajunge la 1.000 de cafenele în România Cristina Bellu 11.01.2021,

Radu Savopol, cofondator 5 to Go Reţeaua de cafenele 5 to Go a încheiat 2020 cu peste 220 de unităţi pe plan local, iar planurile de extindere vor continua şi în următorii ani, potrivit lui Radu Savopol, cofondator 5 to Go.

“Există un potenţial enorm de dezvoltare care poate fi exploatat, aşa că şi obiectivele pe care eu şi echipa ni le setăm sunt ambiţioase pe plan mediu şi lung. Cred că putem depăşi 300 de locaţii în 2021, cu accent pe dezvoltare masivă la nivel regional, pe consolidare în Capitală, mai ales în cartiere, şi prin parteneriate cu diverse businessuri, şi cred că vom putea ajunge la un total de 1.000 de cafenele în România, în următorii cinci ani”, spune Radu Savopol.

Totodată, compania are în plan să dezvolte şi divizia de retail şi să meargă cu extinderea businessului în afara ţării.

“Ne vom concentra şi pe dezvoltarea diviziei de retail şi îmi doresc să reuşim extinderea în plan internaţional a businessului”, completează Radu Savopol.

5 to go a luat naştere în 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Astăzi, reţeaua a depăşit pragul de 220 de locaţii şi este cel mai extins lanţ de cafenele din Europa de Est, dar şi cea mai accesată franciză din România.

55

Radu Savopol şi Lucian Bădilă sunt fondatorii 5 to go, cei care au adus pe piaţa HoReCa din România conceptul de preţ unic pentru toate produsele comercializate.

Aplicatia ialoc a ajuns la un milion de oameni asezati la mese in peste 2000 de restaurante din principalele orase din tara On ian. 11, 2021 

Aplicatia ialoc incepe 2021 cu atingerea pragului de un milion de oameni asezati la mese in peste 2000 de restaurante din principalele orase din Romania: Bucuresti, Brasov, Iasi, Sibiu, Timisoara, Cluj, Arad, Constanta, Bacau, Suceava si Satu Mare.

Unul dintre cele mai afectate sectoare de criza pandemica este horeca, care a suferit pierderi semnificative in 2020. Pe de o parte, capacitatea mult mai redusa a restaurantelor a scazut vanzarile, unele locuri avand disponibilitate de aproximativ 25% din intreg numarul de locuri destinate clientilor, in timp ce 30% dintre restaurante sunt inchise pe perioada nedeterminata.

Pe de alta parte, clientii sunt mult mai precauti si prefera sa evite locurile publice de petrecere a timpului liber, mai ales prin prisma stirilor despre nerespectarea distantarii sociale in locuri si zone deja consacrate cu public numeros.

“Pragul de un milion de oameni asezati la masa, atat prin intermediul aplicatiei, cat si prin soft-ul dezvoltat pentru restaurante pentru a gestiona

56

rezervarile, este unul dintre momentele cheie ale maturitatii aplicatiei pe care am creat-o. Expansiunea nationala a marit considerabil numarul de rezervari, chiar daca nu trecem prin cea mai favorabila perioada. De asemenea, crearea de produse noi, cum a fost cazul cardurilor cadou pentru a fi folosite ulterior la restaurante, cafenele si alte magazine mici a ajutat la cresterea notorietatii brandului ialoc si dobandirea unor noi publicuri care inteleg ca incercam sa aducem plus valoare afacerilor din acest domeniu, puternic afectate de criza”, a precizat Cosmin Magureanu, CEO si co-fondator ialoc.

Din punct de vedere al oraselor unde este cel mai des utilizata aplicatia, Bucurestiul conduce topul, urmat de Cluj Napoca si Brasov, la care se adauga peste 37.248 de recenzii reale lasate de utilizatorii nostri care au rezervat prin ialoc.

La Bucuresti, Switch.Eat, Nomad Skybar si Journey Pub au fost locurile preferate de utilizatorii ialoc, in timp ce bucatariile internationala, americana si urbana au devenit cele mai cerute, potrivit datelor aplicatiei.

Ca obicei de iesit in oras, cea mai rezervata zi a fost sambata, iar ora cu cele mai multe rezervari este 19.00, intervalul cel mai des ales de catre utilizatori fiind pentru cina, intre 17.00 – 21.00.

“2020 a insemnat pentru ialoc o scadere cu 75% a numarului de rezervari incepand cu luna martie, insa am reusit sa lucram mai bine cu partenerii existenti, sa le intelegem nevoile si sa ii ajutam, pe cat posibil, cu simplificarea procedurilor si cu o comunicare mai facila catre public. Sistemul de rezervari al ialoc a ajutat in prima faza a redeschiderilor restaurantelor in iunie, iar apoi am consolidat parteneriatele cu afacerile din horeca. Previzibil, a scazut si numarul de oameni care au iesit la masa, de la 4.94 in 2019 la 3.47 in 2020,” explica Cosmin Magureanu.

Pentru 2021, ialoc va continua promovarea cardurilor cadou ca alternativa pentru iesirile in oras, mai ales ca majoritatea restaurantelor si cafenelelor inscrise in program ofera si servicii de take-away. De asemenea, ialoc isi propune sa deschida noi orase din Romania in care sa se poata faca rezervari prin intermediul aplicatiei, dar si un sprijin mai consistent pentru domeniul horeca prin lansarea unor servicii noi.

Mall-ul Shopping City Satu Mare colectează separat deșeurile clienților Posted by: Oana Racheleanu in Business, CSR, Poluare 9 January 2021 Mall-ul Shopping City Satu Mare a implementat prima inițiativă de colectare separată și administrare a deșeurilor la sursă. Clienții pot preda aici deșeuri pe categorii: hârtie și carton, plastic și deșeu menajer.

57

La Shopping City Satu Mare s-au instalat recipiente de colectare selectivă compartimentate după tipul de deșeu: hârtie și carton, plastic și deșeu menajer. Prin realizarea procesului de colectare selectivă, în viitor, clienții centrului comercial pot contribui la reducerea consumului de energie, reducerea poluării, păstrarea unui mediu curat și reducerea cantităților de deșeuri depozitate, cu efecte pozitive vizibile și imediate asupra orașului și a naturii.

De asemenea, în zona de food court a mall-ului este în curs de implementare un sistem de colectare selectivă pentru reciclarea corectă a deșeului menajer și reducerea plasticului, o strategie proactivă de colectare a deșeurilor la sursă. Bazată pe regula celor 4R: Refolosește, Redu, Reciclează, Repetă!, inițiativa face parte din economia circulară și este un mod de a proteja mediul, prin reducerea cererii pentru resurse naturale noi și o conservare a resurselor limitate neregenerabile.

„Natura unui MULȚUMESC” este o campanie de conștientizare și educare adresată atât clienților, cât și reprezentanților din centrul comercial, și susține comportamentul responsabil față de mediul înconjurător. În calitate de promotor al inițiativelor pentru protecția mediului, Shopping City Satu Mare încurajează publicul să adopte un stil de viață prietenos cu natura, punând la dispoziție cadrul optim pentru colectarea diferențiată a deșeurilor.

Proiectul „Natura unui MULȚUMESC” este comunicat sub umbrela #ResponsiblyTogether (Responsabili, Împreună), platformă de responsabilitate socială ce reprezintă centrul comercial la nivel de grup pentru dezvoltarea și susținerea comunităților. Aceasta va reuni toate inițiativele centrului comercial, dedicate pilonilor de sustenabilitate precum educația, comunitatea și protecția mediului.

58

DIVERSE

Riscă închisoarea pentru că a declarat în fals două hectare de teren la APIA! Ramona Dascălu - 11 ianuarie 2021

Subvenție obținută pe nedrept. Pentru o sumă de aproape 1.500 de lei, obținută după ce a depus mai multe acte false la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), o agricultoare riscă acum pedeapsa cu închisoarea. O sumă mult mai mare de bani este imputată de procurorii anticorupție unei asociații de crescători care ar fi solicitat și obținut pe nedrept subvenții în valoare de un milion de lei.

O femeie din județul Iași riscă o pedeapsă de 1 an şi 4 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de doi ani, după ce în 2016, aceasta a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură mai multe documente, care atestau complet fals că ar deţine o suprafaţă de 2,04 ha şi mai multe animale. În baza documentelor respective, femeia a încasat fonduri nerambursabile în valoare de 1.447 lei.

Pe parcursul cercetărilor, femeia şi-a recunoscut fapta şi a restituit integral prejudiciul constatat. Ca urmare, procurorii DNA au propus o pedeapsă de 1 an şi 4 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Decizia acestora urmează să fie supusă spre aprobare magistraţilor Tribunalului, scrie ziaruldeiasi.ro.

Prejudiciu de un milion de lei adus APIA de o asociație de crescători

Un prejudiciu mult mai însemnat a fost constatat în cazul unei asociaţii de crescători de animale din Balş. Conform rechizitoriului, asociaţia „Eco-Prod“ Balş ar fi solicitat şi obţinut pe nedrept de la APIA, în baza unor documente şi declaraţii false, inexact sau incomplete, subvenţii în valoare de 1,06 milioane de lei, pe parcursul perioadei 2010-2014. Cea mai mare parte a sumei, respectiv 908.000 lei este imputată de procurori în solidar asociaţiei şi preşedintelui Vasile Golduţ, fiind dispus sechestrul asiguratoriu asupra averii acestuia. Dosarul a fost trimis spre judecare tot la Tribunal.

... citeste si partea a doua ...

59