COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA
Carrefour: peste 7.425 tone de legume i verdeuri comercializate în 2020 au fost produse local , Anca Olteanu , 12 Aug 2021
Grupul Carrefour anun în 2020 o performan non-financiar de 115%, în cretere fa de 2019 (114%), ceea ce indic o depire a targetului iniial cu 15%.
Anul trecut, peste 7.425 tone de legume i verdeuri comercializate în 2020 au fost produse local, prin Cooperativa Vrti i peste 400 de fermieri s-au înscris în Programul Cretem România BIO. În plus, mai mult de 5.000 de persoane au contribuit la colectarea a aproximativ 100.000 de PET-uri, primind la schimb peste 28 de tone de fructe i legume româneti.
La nivel global, compania a introdus în 2018 un cadru complex de raportare CSR, prin intermediul CSR & Food Transition Index, care msoar impactul non-financiar al companiei în raport cu obiectivele de CSR setate, axat pe 4 arii: produse sustenabile (bio/organic, filierele calitii, pete provenit din surse certificate, produse certificate FSC, reducere cantitate ambalaje), impact magazine i logistic (emisii CO2, risip alimentar), angajai (training, egalitate de gen, sntate i siguran la locul de munc, incluziune persoane cu dizabiliti) i percepia consumatorilor asupra tranziiei alimentare (Act For Food). Media scorurilor obinute pentru fiecare indicator formeaz scorul general al indexului din acel an.
Act for Food
Act for Food – #NimicSuspect reprezint o iniiativ Carrefour prin care compania a interzis 100 de aditivi din compoziia tuturor produselor marc proprie. În 2020 au fost interzii 100 de aditivi din compoziia tuturor produselor locale marc proprie, incluzând gama Drag de România. 
Din 2016 pân în 2020, risipa alimentar din magazinele Carrefour a fost redus cu 8%. Aceste rezultate se bazeaz pe colaborrile dedicate cu ONG-uri, donaiile de produse cu termen scurt de expirare i vânzarea accelerat a produselor din magazine, care se apropie de termenul de expirare.
Susinerea productorilor locali 
Carrefour România a dezvoltat relaii cu furnizorii locali mici i medii i a continuat s fie un partener pentru Cooperativa de la Vrti, care a produs în anul 2020 peste 7.425 tone de legume i verdeuri. 
Carrefour a donat echivalentul a 25% din valoarea fiecrei ldie de verdeuri vândute ctre Fundaia pentru Dezvoltarea Agriculturii , pentru a susine dezvoltarea de programe sustenabile în domeniu.
Cretem România Bio
Cretem România Bio este un program care investete în dezvoltarea unei agriculturi locale curate i în urmtoarea generaie de cultivatori români cu certificare ecologic.
Ediia a doua a programului Cretem România Bio a fost lansat în 2020 - primul program naional de conversie la agricultura ecologic iniiat de un retailer, adresat agricultorilor locali care doresc s fac tranziia ctre un model de business de tip agricultur ecologic. Peste 400 de fermieri au fost interesai de conversia la agricultura ecologic i, în paralel, a fost lansat eticheta „În conversie la agricultura ecologic”, care marcheaz la raft produsele în proces de conversie. În total, Carrefour ofer în prezent peste 1.000 de produse BIO, reprezentând cea mai larg ofert de pe piaa retail din România.
Punem pre pe plastic
Aciunile din programul Punem Pre Pe Plastic: Vino cu caserola ta de acas a oferit clienilor posibilitatea de a utiliza caserole refolosibile pentru mâncare gtit i alimente vrac, reducând astfel din cele peste 5 milioane de caserole de plastic consumate anual în magazine, introducerea pungilor biodegradabile i compostabile a redus un consum de aproape 6 milioane de pungi de plastic pe lun, iar oferta de produse biodegradabile de la raft, dezvoltat în parteneriat cu Biodeck, a oferit clienilor posibilitatea de a reduce folosirea produselor de unic folosin din plastic.
Campania Plata cu PET s-a derulat în perioada 30 octombrie - 24 noiembrie 2020 în 6 orae: Braov, Baia Mare, Constana, Târgu Jiu, Iai i Bucureti Bneasa i a avut ca rezultate: peste 5.000 de persoane au adus la punctele de colectare Carrefour aproximativ 100.000 de PET-uri, primind la schimb peste 28 de tone de fructe i legume româneti; 17 ONG-uri din comunitile locale au colectat, la rândul lor, PET-uri, în schimbul crora Carrefour a oferit peste dou tone de fructe i legume româneti.
Carrefour a derulat i un program de colectare a uleiului alimentar folosit, prin care consumatorul primete 1 litru de ulei proaspt pentru 3 litri de ulei folosit. În 2020, peste 40.000 persoane au participat la iniiativ, fiind colectai 160.000 de litri de ulei alimentar, în schimbul a peste 55.000 litri de ulei proaspt.
Deschidem vinul românesc
În 2020, Carrefour a continuat s extind programul Deschidem Vinul Românesc, oferind acces productorilor la raft i încurajând consumul de produse româneti. Astfel, prin proiectul Vin din Regiunea Ta, 36 dintre cele mai iubite vinuri, din totalul de 75 disponibile pe baza criteriului de proximitate, au fost extinse la nivel naional în toat reeaua de hipermarketuri Carrefour i într-o selecie de supermarketuri, iar numrul cramelor mici i mijlocii a crescut de la 14 pân la 26 în 2020.
Proiectul Exclusiv la Carrefour a vizat încheierea de parteneriate cu crame româneti care s dezvolte vinuri exclusiv pentru Carrefour. La finalul anului 2020, 15 vinuri au fost create în cadrul programului, de ctre 5 crame: Aurelia Viinescu, Domeniul Bogdan, Via Viticola, Crama Davino i The Iconic Estate. Totodat, prin proiectul Premium, au fost listate peste 140 de vinuri în cadrul acestui pilon al programului, pân la finalul anului 2020.
Cutia cu Bucurie i Banca de Alimente sunt dou dintre proiectele derulate de Carrefour pentru susinerea comunitilor vulnerabile.
În 2020, Carrefour a dezvoltat un plan de aciuni i intervenie, menit s vin în sprijinul medicilor aflai în linia unu, prin asigurarea de alimente pentru spitalele din România, donarea a 200.000 euro pentru echipamente medicale, donarea a 20.000 de mti i asigurarea unor mese calde pentru medici, prin proiectul #dingrij.
Carrefour a sprijinit comunitile vulnerabile prin Cutia cu Bucurie, un kit ce asigur necesarul de hran pentru cel puin dou sptmâni, pentru o familie de trei persoane. În 2020, Carrefour a donat peste 4.100 de astfel de cutii, prin parteneriate cu 25 de ONG-uri. În total, peste 7.000 de persoane au beneficiat de Cutiile cu Bucurie.
Mai mult, Carrefour a oferit suport pentru continuarea activitii pentru partenerii din mediul ONG: alturi de Crucea Roie Român retailerul a relansat campania „Banca de Alimente” sub conceptul „Banca pentru Altcineva”, în care au fost strânse peste 19.300 de kg de alimente, oferite ctre peste 4.800 de beneficiari, cu ajutorul a peste 460 de voluntari implicai în program. 
Psihoterapeui pentru angajaii Carrefour
Carrefour a pus la dispoziia angajailor 300 de psihoterapeui, ca sprijin emoional pe toat perioada pandemiei.
Printre acestea, compania a avut în anul 2020, în medie, 6 ore i jumtate de training dedicate pentru fiecare angajat, crescând în medie cu 3.3 ore per angajat fa de anul 2019. Compania a oferit o asigurare de sntate suplimentar pentru 18.000 de angajai în decursul anului trecut.
Campania #PentruSuflet 2020 a venit în sprijinul unui numr de 9.020 de angajai cu o linie dedicat Carrefour, deservit non-stop de 300 de psihoterapeui în decursul a 9.826 de ore, ca sprijin emoional pe toat perioada pandemiei. Diversitatea i incluziunea social reprezint o alt component important a politicii de CSR a Carrefour România. În aceast direcie, 1,4% dintre angajaii Carrefour România sunt persoane cu dizabiliti.
Carrefour România are peste 360 de magazine din ar i ofer servicii de online shopping cu livrare acas sau Click & Collect: www.carrefour.ro i platforma Bringo.
Unu din ase magazine din Europa ale grupului Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, e deschis în România , Cristina Roca , 12.08.2021,
♦ Piaa local este, dup numrul de magazine, printre cele mai importante trei ri europene pentru grupul olandezo-belgian, alturi de Olanda i Belgia.
Gigantul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul reelei de magazine Mega Image, are în Europa circa 5.200 de magazine sub mai multe branduri i formate, iar dintre acestea aproximativ 880 sunt în România. Asta înseamn c unu din ase magazine e deschis pe plan local, conform calculelor ZF pe baza datelor din raportul trimestrial al grupului i a celor de pe site-ul propriu.
Datele sunt valabile la jumtatea anului i includ toate rile (opt) i toate magazinele, inclusiv cele în franciz sau cele operate în joint venture cum e cazul Pingo Doce în Portugalia unde grupul e acionar alturi de Jeronimo Martins, un retailer local ce controleaz printre altele liderul comerului din Polonia - Biedronka.
Topul celor mai mari i celor mai mici salarii din economie: IT-itii câtig cel mai bine, iar industria HoReCa pltete cele mai mici salarii , Ramona Cornea 12.08.2021,
„ IT-ul i industria petrolier sunt sectoare care conduc statisticile salariale de mult vreme. (...) În HoReCa, salariile sunt mici, dar se cunoate faptul c industria funcioneaz mai ales pe baza câtigurilor nefiscalizate – a baciului. Aici, aparent, nici angajatorii i nici salariaii nu preseaz ca situaia s se schimbe.“
Salariul lunar mediu net pe economie a ajuns la circa 3.540 de lei în luna iunie a acestui an, în cretere cu 1,5% fa de luna precedent i cu 7,4% fa de aceeai lun din anul 2020, conform datelor transmise de Institutul Naional de Statistic (INS).
„Vorbim despre «câtig» i nu despre «salariu», întrucât aceste cifre includ i oferirea de bonusuri i alte prime ocazionale. Creterile salariale estimate pentru acest an erau moderate, de circa 5%-7%, dar sunt i câteva industrii  care au oferit creteri salariale peste medie. Printre domeniile care angajeaz muli salariai i deci, care pot influena statisticile, notm telecomunicaiile, industria petrolier, industria prelucrtoare (mai ales auto i componente), dar i industria farmaceutic“, explic aceast cretere Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultan în management i resurse umane.
ZF 15 minute cu un antreprenor. Cosmin Beldean, general manager, Samsara: Anul acesta cred c vom avea venituri peste 2019 i duble fa de 2020. Ne-a ajutat mult prezena în Bucureti , 12.08.2021, Miruna Diaconu
♦ Operatorul de restaurante vegetariene Samsara Foodhouse, pornit în Cluj, a inaugurat primul su local din Bucureti în urm cu dou luni ♦ În ambele urbe compania face i livrri.
Cosmin Beldean, general manager al lanului de restaurante vegetariene Samsara Foodhouse, se ateapt ca anul acesta veniturile companiei s creasc peste nivelul înregistrat în 2019 având în vedere c recent brandul a ajuns i în Bucureti, mai întâi cu serviciul de delivery, apoi cu un local offline.
„Sper la o dublare a veniturilor fa de anul trecut i cred c vom încheia 2021 mai bine i ca în 2019.“
În 2019, cel mai bun an pentru businessul Samsara, cifra de afaceri a srit de 11,4 mil. lei, pentru ca în pandemie s coboare la 8,2 milioane de lei. Profitul net a fost de 1,6 mil. le anul trecut. Samsara i-a dezvoltat divizia de livrri chiar înainte de pandemie, mizând pe faptul c acest segment va crete din ce în ce mai mult de la an la an.
„Ne-am pregtit zona de delivery s fie cât se poate de eficient. Odat cu pandemia, veniturile din acest canal s-au triplat, livrrile fiind majoritare în business.“
Atât în Bucureti, cât i în Cluj, grupul are atât operaiuni de delivery, cât i localuri fizice, cu servire la mas.
„Planul de investiii era pregtit (ca s venim în Bucureti - n.red.). Având în vedere c în situaii de criz se iau decizii de criz, am zis c e important s facem pasul acum. Este într-adevr o perioad mai dificil, dar avem timp s ne punem lucrurile la punct“, spune Cosmin Beldean, general manager, Samsara Foodhouse, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem economia s funcioneze în continuare?, un proiect Ziarul Financiar i Alpha Bank.
Compania a deschis mai întâi o buctrie central în zona Pipera, pe care a gândit-o atât pentru delivery, cât i ca buctrie-suport pentru restaurantele pe care grupul vrea s le dezvolte.
„Acesta a fost primul pas, s-a întâmplat anul trecut în octombrie i noi deja aveam aici clieni.“
Primul restaurant Samsara a fost deschis în Cluj, îns muli bucureteni tiau brandul ca urmare a vizitelor în oraul din centrul rii, având în vedere c anual sunt organizate aici festivaluri de muzic sau film la care vin români i strini din toate prile. În contextul în care vânzrile pe segmentul de delviery mergeau foarte bine, proprietarii Samsara au decis s deschid i un restaurant fizic în Capital. În cazul acestuia din urm, poziionarea e puin diferit, mâncarea fiind gândit într-o zon conceptual. Restaurantul are 200 de locuri, dintre care 130 se afl pe taras.
Povestea Samsara, din Cluj, a început în urm cu zece ani. Atunci s-a deschis ceainria Samsara Teehouse, iar dup trei ani a fost inaugurat restaurantul Samsara Foodhouse.
„Încercm s lucrm în paralel, pe de-o parte s aezm businessul actual, iar pe de alta s dezvoltm concepte care sunt pretabile i oportune de deschis în alte orae ale României. Deja am fcut câteva analize i ne uitm în direcia unor orae precum Timioara, Braov, Iai, Sibiu, Oradea“, precizeaz Cosmin Beldean.
i aici, executivul român spune c vrea s mearg mai întâi cu businessul de delivery, astfel încât s vad cât este de deschis piaa la un astfel de concept. Tot ca planuri de dezvoltare, Cosmin Beldean adaug c are în plan s ajung cu segmentul de livrri în mai multe zonele mari ale Bucuretiului, astfel c pân la începutul anului viitor vor mai fi înc dou puncte Samsara de delivery.
De asemenea, oficialii grupului analizeaz în prezent potenialul unui nou concept pe care vor s îl deschid în offline în Capital.
„Ne gândim s ducem businessul i la nivel internaional, îns provocrile sunt diferite, controlul businessului e mai complicat i trebuie s gsim soluiile atât operaionale, cât i financiare. Nu excludem faptul c putem s dezvoltm noi, prin fore proprii, dar nu excludem nici diferite variante de asociere“, adaug el.
Cosmin Beldean spune c atât în Cluj, cât i în Bucureti, grupul a încercat s se aprovizioneze doar de la productori locali. Astfel, în ceea ce privete îngredientele ce se pot achiziiona local, compania a încheiat parteneriate cu productorii din zonele din jurul celor dou orae. Pentru îngredientele exotice au fost nevoii s apeleze la furnizorii strini.
Restaurantele îi schimb meniurile i preurile, dar nu au mari sperane pentru urmtoarele luni. Problema pierderii unor angajai-cheie se acutizeaz Profit.ro scris astzi, 17:34
Restaurantele îi schimb meniurile i preurile, dar se ateapt i în urmtoarele trei luni la un trafic redus de clieni va rmâne în urmtoarele 3 luni, simultan cu problema pierderii unor angajai-cheie, care se acutizeaz.
Ateptrile restaurantelor pentru anul 2021 sunt ridicate, 40% dintre proprietarii care au rspuns unui sondaj estimând o revenire la un nivel de afaceri similar cu 2019, iar 55% prevzând o îmbuntire vs 2020, îns sub 2019. Dup un an 2020 cu multe modificri, modele de business par s se stabilizeze i în general s revin la abordarea pre pandemie, cu anumite modificri care par s fie încetenite (focus mai ridicat pe livrri decât înainte, simplificarea meniurilor, reducerea numrului de furnizori i a complexitii aferente gestionrii acestora). În ceea ce privete ateptrile legate de comportamentul clienilor, restauratorii anticipeaz creterea preferinei pentru a veni i a petrece timp în restaurant (47%), dar i scderea bonului mediu (26% în scdere vs. 60% la ediia precedent), conform Gault&Millau.
Peste 95% din restaurantele intervievate au implementat deja sau urmeaz s implementeze modificri minore sau mai semnificative ale afacerii în urmtoarele 3 luni, o tendin vizibil de la începutul pandemiei i care denot continua nevoie de adaptare a restaurantelor locale. Modificarea meniurilor (62% din restaurante) se evideniaz ca o recuren i reprezint un semn de maturizare a unei piee care continu s plaseze din ce în ce mai mult accent pe sezonalitate i produse locale.
Serviciile de livrare vor rmâne o component important a activitii în 2021, menionat de 45% de restaurante, în timp ce 38% vor introduce evenimente private, în condiiile permise lege. 33% din restaurante planific creterea preurilor în 2021, de departe cea mai ridicat pondere de la lansarea Barometrului în T3 2020 i doar 23% mai preconizeaz o diminuare adiional a activitii.
Modificrile menionate mai sus prezint un caracter mai uor reversibil, în acelai timp, îns, aproape 25% (vs. 33% la ediia precedent) din restaurante declar c în 2021 vor avea un model de business diferit fa de cel de la începutul pandemiei (e.g. alt poziionare de pre, concept diferit pentru meniu, experiena diferit promis), modificri care pot determina un peisaj gastronomic semnificativ diferit fa de 2019.
În urmtoarele 3 luni, traficul redus de clieni va rmâne în continuare principala provocare pentru restaurante, îns impactul este în scdere puternic fa de trimestrul precedent (menionat de ~51% din respondeni vs. 84% la ediia precedent). De asemenea, complexitatea msurilor impuse de autoriti nu mai pare s reprezinte o provocare decât pentru 13% din restaurante. Creterea costurilor capt importan, fiind menionat de 40% din respondeni i aduce presiune adiional asupra marjelor nete, dup ce în perioada precedent, prin negocieri, costurile cu furnizorii au stagnat sau au fost temporar reduse/ ajustate prin defalcarea plilor.
Pierderea unor angajai cheie/ alte probleme legate de piaa muncii se acutizeaz, fiind menionat de 46% din respondeni i reprezentând a doua cea mai mare provocare pentru restaurante în T2 2021. Aceast provocare reprezent o preocupare continu pentru antreprenorii din restaurante i înainte de 2020, din cauza exodului în afara rii al persoanelor din aceast industrie i pe cel al recalificrii profesionale i migrrii ctre cu totul alte sectoare.
În consecin, restaurantele analizate doresc în continuare ca publicul larg s manifeste o cretere a interesului pentru calitatea ingredientelor folosite (73%), dar i s ias în continuare la terase i/ sau restaurante la interior (77%).
Acestea sunt cele mai importante schimbri pe care restaurantele doresc s le observe în comportamentul clienilor pentru urmtoarele luni, urmate de creterea interesului pentru gustul oferit, mai degrab decât pentru celelalte elemente (39%) sau oferirea de feedback pe loc (38%). Concluziile se bazeaz pe circa 100 de chestionare i interviuri efectuate cu reprezentani (buctari-ef, manageri, proprietari) ai restaurantelor din peste 10 orae din România, analize cantitative i calitative ale pieei, precum i pe know-how-ul dezvoltat în ultimii ani. ZF 15 minute cu un antreprenor. Valentin Strugaru, fondator al Maison des Crepes: Vrem s ne extindem la nivel naional i s ajungem cu francize în orae mari precum Iai, Oradea, Cluj i Sibiu , 05.08.2021, Miruna Diaconu
♦ În acionariatul businessului local Maison des Crepes a intrat recent grupul City Grill, unul dintre cei mai importani juctori de pe piaa restaurantelor din România ♦ Grupul City Grill a preluat 49% din aciunile businessului fondat de antreprenorul Valentin Strugaru.
Valentin Strugaru, fondator al Maison des Crepes, un lan de restaurante bazat pe cltite dulci i srate, spune c îi dorete ca businessul su s se extind la nivel naional i vizeaz s intre pe pieele din Iai, Oradea, Cluj i Sibiu în sistem de franciz. Brandul Maison des Crepes are trei modele de franciz, iar investiia este direct proporional cu suprafaa.
„Împreun cu Drago Petrescu (fondatorul grupului City Grill - n.red.) am fcut un plan de dezvoltare la nivel naional în sistem de franciz. Considerm c piaa francizelor din România este mai pregtit ca niciodat. Atât francizaii, cât i francizorii sunt bine pregtii, sunt tineri care îi doresc s investeasc i care acum prind aripi i sunt i investitori maturi care vor s diversifice portofoliul i gsesc în piaa HoReCa o oportunitate“, spune Valentin Strugaru, fondator al Maison des Crepes, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem economia s funcioneze în continuare?, un proiect realizat de Ziarul Financiar i Alpha Bank.
Antreprenorul precizeaz faptul c exist trei tipuri de modele de franciz pentru Maison des Crepes, astfel c viitorii parteneri pot alege între un model de 100 mp, unul între 100 mp i 200 mp i un altul care depete 200 mp. „Piaa HoReCa este o piaa francizabil i are aceast etichet la nivel mondial, doar c astzi noi încurajm antreprenorii din România s învesteasc în francize locale pentru c astfel întrim economia. Suntem pregtii, avem coli de management foarte bune, am început s avem oameni pregtii, cred c e o perioad foarte bun s investim în asta i exist exemple de branduri locale care au avut succes“, explic el.
Investiia într-o franciz Maison des Crepes pornete de la 10.000 euro, iar modele au fost gândite astfel încât s fie accesibile pentru o palet mai larg de investitori.
În acionariatul businessului local Maison des Crepes a intrat recent grupul City Grill, unul dintre cei mai importani juctori de pe piaa de restaurant din România. Grupul City Grill a preluat 49% din aciunile businessului fondat de antreprenorul Valentin Strugaru. inta este ca sub acest brand s se deschid 30 de uniti în trei ani, conform datelor comunicate anterior.
Strugaru a lucrat anterior în cadrul Dominoís Pizza, o multinaional adus local în sistem de franciz, conform celor mai recente date ale ZF. Apoi a fondat businessul Maison des Crepes care are cinci uniti „ trei în Bucureti i câte una în Constana i Piteti. Antreprenorul va pstra aceste uniti proprii, dezvoltarea ulterioar urmând a se face în sistem de franciz.
În ceea ce privete extinderea pe plan internaional, antreprenorul spune c în prezent businessul su este pregtit în proporie de 70-80% pentru o astfel de dezvoltare, îns în viitor cu siguran va putea face acest pas.
„Cred c ne ajut s ieim pe piaa internaional i o s începem cu vecinii notri, avem deja câteva orae pe list, îns acum este prea devreme s ne gândim acolo“.
În prezent, meniul restaurantelor Maison des Crepes este format din 30 de tipuri de cltite împrite în dulci i srate, iar acestea din urm acoper toate cele trei mese ale zilei, iar majoritatea clienilor sunt femei.
Valentin Strugaru povestete c experiena sa în domeniul HoReCa l-a ajutat foarte mult în deschiderea propriului su business, astfel c atunci când a deschis primul restaurant Maison des Crepes a investit doar 7.000 euro i a fost gata în zece zile. Primul Maison des Crepes a fost deschis pe 6 decembrie 2016 în zona Dorobani din Bucureti.
ZF Agropower. Paul Cpuan, fondator Delicium – Jams and Syrups: Vrem s aplicm pentru fonduri europene pentru a construi bungalow-uri lâng plantaiile de zmeur i fructe de pdure , 05.08.2021, Ramona Cornea
„Pân acum am fcut totul din finanare proprie i de acum vrem s aplicm i noi pentru proiecte prin fonduri europene. Unul dintre ele va fi pentru construirea câtorva locuri de cazare.“
Paul Cpuan, fondatorul Delicium – Jams and Syrups, un business ce vinde sirop din fructe presate la rece i dulceuri din producia proprie de zmeur i fructe de pdure, vrea s acceseze fonduri europene pentru a construi i locuri de cazare pe terenul pe care are plantaia. Tânrul antreprenor are în localitatea Bora din judeul Cluj o plantaie de 7 hectare cu fructe, majoritar cu zmeur.
„Ne dorim ca în urmtoarea perioad s aplicm pentru fonduri europene. Pân acum am fcut totul din finanare proprie i de acum vrem s aplicm i noi pentru proiecte prin fonduri europene. Unul dintre ele vreau s fie pentru construirea câtorva locuri de cazare. M gândesc la bungalow-uri pentru c se potrivesc foarte bine cu locul“, a declarat Paul Cpuan în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susinut de Banca Transilvania i Profi.
Despre agroturismul din România, antreprenorul spune c înc exist loc de cretere, iar dezvoltarea pe acest segment reprezint viitorul businessului su.
„Cred c România are înc un potenial enorm pentru zona de agroturism i de pensiuni. Cred c este urmtorul pas, cel puin pentru noi. Am trecut de la producie de materie prim, la producie procesat, la restaurant, evenimente, iar urmtorul pas ar fi partea de cazare. A venit ca o nevoie, a venit la cererea clienilor. La nivel de ar, suntem înc la început în domeniul acesta.“
Absolvent de Horticultur, Paul Cpuan a fcut primul pas în business în urm cu cinci ani, atunci când a înfiinat o plantaie de zmeur pe o suprafa de 1,5 hectare, în care a investit circa 20.000 de euro.
Ulterior a extins cultura, a ridicat o fabric unde produce dulceuri, siropuri presate la rece i zacusc,  s-a autorizat ca restaurant, iar investiiile pân în prezent se ridicau la 350.000 de euro în luna noiembrie a anului 2020.
”Povestea Delicium a început acum circa 13-14 ani dup o vizit în Austria, când am ajuns în o mic plantaie de zmeur cu mai multe camere la intrare. Era un concept care la ei exista de mai mult timp, îns la noi nu ajunsese. În anul al treilea de studii la facultatea de horticultur i-am convins pe prinii mei s cumprm un teren i s înfiinm o plantaie de zmeur în localitatea Bora din judeul Cluj. Au trecut ase ani i am ajuns la o suprafa de aproape apte hectare pe care cultivm fructe de pdure, printre care zmeur, aronia, cpune, mure i afine, iar de anul acesta cultivm i legume în solarii”.
În 2018, Cpuan a construit un spaiu de procesare, l-a utilat, autorizat i de atunci proceseaz în el undeva la 40 de sortimente diferite de produse, iniial din fructele cultivate de ei, iar i ulterior i din fructele cultivate de ali productori din România.
”Nu reueam s vindem producia procesat, piaa era foarte competitiv i vindeam insuficient, adic produceam mai mult decât vindeam. Mi-am amintit de ideea din Austria i am decis s o adaptez la noi, s o integrez în contextul din România. Astfel, în 2019 am început s ne deschidem porile ctre clieni, ctre cei care vor s îi culeag singuri fructele. În 2019 au fost 5.000 de persoane la noi în ferm, iar în 2020 au fost 11.000 de persoane. Pân acum, în o lun i jumtate am avut circa 3.500 de participani la evenimentele noastre i la cules de fructe”.
Paul Cpuan spune c afacerea sa a trecut cu bine de anul 2020, iar o mare parte din reuita din 2020 este datorat pregtirii din iarn.  ”Eu iarna înv i m pregtesc pentru anul care vine, atunci am timp s fac acest lucru. Cred c m-am pregtit suficient de bine în aa fel încât s reuesc s îndeplinesc scopul stabilit din 2018, când am decis s triplez în fiecare an vânzrile. Am reuit chiar mai bine de atât în 2020, chiar dac a fost pandemia.”
Ministrul economiei, Claudiu Nsui: Sumele din lista pentru msura HoReCa nu sunt cele aprobate. Exist o limit de aplicare de 800.000 de euro, este o limit european, Ramona Cornea , 05.08.2021,
Pentru schema de ajutor de stat pentru companiile din industria HoReCa au aplicat peste 10.000 de companii, iar cea mai mare sum solicitat este de 83 mil. lei, sum ce nu poate poate fi primit, având în vedere c exist o limit de 800.000 de euro. Ministrul Claudiu Nsui nu a putut explica situaia sumelor din tabelul publicat de ministerul pe care îl conduce.
„Suma din tabel este cea pentru care au aplicat companiile, nu înseamn c este i aprobat. Acum ea intr într-un proces de evaluare i un funcionar va spune dac suma corect este aceea sau alta, fie nu este eligibil. Exist o limit de aplicare de 800.000 de euro, aceasta este o limit european“, a spus Claudiu Nsui în cadrul emisiunii ZF Live.
Cu toate acestea, companiile spun c au aplicat cu scderea cifrei de afaceri din 2020 fa de 2019. Reprezentanii ageniei de turism Christian Tour au spus sptmâna trecut pentru ZF c ei nu au solicitat suma din tabel.
În S1-2021, deficitul comerului alimentar al României a crescut spectaculos , meatmilk , 12 august 2021
În perioada 1.I-30.VI 2021, exporturile FOB au însumat 36168,7 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 46828,5 milioane euro.
În perioada 1.I-30.VI 2021, exporturile au crescut cu 26,5%, iar importurile au crescut cu 25,6%, comparativ cu perioada 1.I-30.VI 2020.
Deficitul balanei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.VI 2021 a fost de 10659,8 milioane euro, mai mare cu 1977,8 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.VI 2020.
În luna iunie 2021, exporturile FOB au însumat 6242,0 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 8085,9 milioane euro, rezultând un deficit de 1843,9 milioane euro.
Fa de luna iunie 2020, exporturile din luna iunie 2021 au crescut cu 28,9%, iar importurile au crescut cu 31,1%.
În privina comerului internaional cu alimente, animale vii, buturi i tutun, deficitul României a ajuns la cca. 1,7 miliarde de euro.
16 proiecte câtigtoare în cadrul programului „În Stare de Bine” obin finanare de peste 530.000 euro de la Kaufland , Alte articole , Carol Popa , Joi, 12 August 2021
Kaufland România împreun cu Fundaia pentru Dezvoltarea Societii Civile anun rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte al anului 2021 în cadrul programului „În Stare de Bine”. Astfel, au fost selectate 16 organizaii neguvernamentale care vor primi finanare în valoare total de peste 2.600.000 lei pentru urmtoarele 6 luni.
Cele 16 proiecte propuse spre finanare acoper domeniile de aciune ale programului – cultur, sport i via sntoas i vizeaz cu prioritate grupuri vulnerabile din întreaga ar, printre iniiative numrîndu-se:
• Program integrat de servicii pentru via activ i sntoas pentru persoanele vârstnice din Bacu, ce include servicii sociale, medicale i de îngrijire la domiciliu pentru cei bolnavi i încurajarea unui stil de via sntos i activ pentru cei rmai singuri; • Ateliere de desen, street dance, implicare civic i spectacole de jonglerie pentru copiii i tinerii din comunele Dumeti, igneti i Ungheni (Iai), provenii din familii vulnerabile; • Sprijin i consiliere pentru persoanele diagnosticate cu boala Charcot Marie Tooth, din toat ara; • Program inovator care folosete ahul ca metod de dezvoltare personal i incluziune pentru copiii din cartierul Stmrel (Satu Mare) i ase localiti din judeele Vaslui i Iai; • Program de sprijin pt mamele cu copii mici din comunitatea marginalizat din Dârvari (comuna Ciorogârla - Ilfov) - sprijin pentru obinerea actelor de identitate, analize i controale medicale, pachet sanitar, educaie pt via sntoas; • Ateliere culturale i de exprimare artistic pentru tineri cu deficiene de auz i vorbire din Bucureti, Buzu i Focani; • Activiti sportive pentru copii cu prini navigatori, care sunt supui riscului de vulnerabilitate emoional ca urmare a plecrii unuia dintre prini pe mare; • Program de asisten medical pentru viitoare mame din Oneti i Moineti (judeul Bacu), care provin din medii defavorizate.
Alturi de acestea, alte 7 proiecte se numr pe lista de rezerv. Proiectele propuse spre finanare au fost selectate dintr-un total de 210 proiecte trimise în competiie în perioada 23-25 iunie 2021, nevoia de finanare a tuturor acestor proiecte depind 7,3 milioane de euro.
„Alturi de partenerii de la FDSC, continum cel mai generos program de finanare dedicat sectorului non-profit din România, prin care, anual, 1 milion de euro în granturi nerambursabile sprijin proiecte pentru comuniti. Anunm acum proiectele câtigtoare ale celui de-al doilea apel din 2021, care s-au remarcat prin coeren i diversitate în aciunile propuse, dovad c ONG-urile îi cunosc foarte bine beneficiarii. Felicitm toate organizaiile i le urm succes în implementare.”, a afirmat Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.
Programul #ÎnStareDeBine este susinut de Kaufland România i implementat cu sprijinul Fundaiei pentru Dezvoltarea Societii Civile. Valoarea total a granturilor nerambursabile alocate în cadrul programului se ridic la 1 milion de euro anual.
DIVERSE
Incendiu izbucnit într-o zon montan din România! Operaiunile de stingere sunt în plin desfurare ,12 august 2021, Ciprian Voinea Douzeci de pompieri militari de la detaamentele din Reia i Caransebe intervin, joi dimineaa, pentru stingerea unui incendiu de vegetaie uscat ce a fost semnalat în Munii Cernei, a informat Inspectoratul pentru Situaii de Urgen (ISU) Cara-Severin, citat de AGERPRES.
Pe parcursul unei recunoateri aeriene desfurate miercuri seara, au fost observate mai multe focare ale unui incendiu în zona Cracul Teiului de pe Vârful Arjana, Munii Cernei. Pentru stingerea acestora, la faa locului au acionat fore de intervenie ale detaamentului de pompieri din Caransebe, serviciului voluntar Cornereva i lucrtori silvici, îns pericolul nu a putut fi îndeprtat în totalitate.
Operaiunea de stingere a fost reluat joi, la locul incendiului fiind concentrate fore ale pompierilor militari din Reia i Caransebe i lucrtori silvici de la Ocolul Silvic Mehadia.
Pompierii militari intervin cu dou autospeciale cu ap, dou autoutilitare de teren cu traciune integral, bazine de ap cu capacitatea de 1.000 de litri, turbosuflante, pliciuni i lopei, a precizat ISU Cara-Severin. 
GLOBAL
Schimbrile climatice vor crete povara produs de patogenii culturilor agricole în unele pri ale lumii, dar o vor reduce în altele, arat cercettorii. 
Pe msur ce planeta se înclzete , impactul acestor boli ale culturilor vor scdea probabil în zonele tropicale, incluzând Brazilia, Africa subsaharian, India i Asia de Sud-Est, potrivit sciencedaily.com.
La latitudini mai mari (mai departe de ecuator), riscul de boal va crete – Europa i China fiind „deosebit de vulnerabile”. Un studiu publicat de Universitatea din Exeter, publicat în Nature Climate Change, spune c aceste schimbri vor urma îndeaproape variaiile de productivitate ale culturilor cauzate de înclzirea global.
Modelele sugereaz c temperaturile în cretere vor mri randamentele majoritii culturilor la latitudini ridicate, în timp ce tropicele vor avea câtiguri mici sau deloc.
Studiul constat, de asemenea, c SUA, Europa i China vor vedea probabil modificri majore în mixul de ageni patogeni (boli) care le afecteaz culturile.
„Agenii patogeni ai plantelor cauzeaz deja pierderi devastatoare de producie la nivel global. Cercetrile noastre anterioare au artat c duntorii i agenii patogeni ai culturilor se îndeprteaz de ecuator i acest nou studiu estimeaz riscurile cauzate de ei în urmtoarele decenii”, a declarat profesorul Daniel Bebber, de la Departamentul de Biosciences al Exeter i de la Global Systems Institute.
Profesorul a adugat c distribuirea rapid la nivel mondial prin comerul i transportul internaional înseamn c patogenii culturilor agricole vor ajunge probabil în toate zonele în care condiiile sunt potrivite pentru ei. Ratele de infectare cu ageni patogeni ai plantelor sunt puternic determinate de condiii, inclusiv de temperatur.
Studiul a utilizat informaiile existente cu privire la temperaturile minime, optime i maxime de infecie pentru 80 de ageni patogeni ai culturilor, precum fungii i oomicetele.
Cercettorii atrag atenia c avem doar câteva decenii la dispoziie pentru cercetare, iar încruciarea culturilor poate dura mult, aa încât trebuie s ia în calcul rezistena la agenii patogeni care nu au ajuns înc în anumite zone. De asemenea, ei subliniaz c muli ageni patogeni din zonele tropicale sunt insuficient studiai.
UNIUNEA EUROPEANA
Impactul crizei sanitare asupra comportamentului alimentar al europenilor, meatmilk , 12 august 2021 Blocajele, protecia i restriciile de funcionare de la domiciliu, împreun cu veniturile diminuate i timpul suplimentar  la dispoziia oamenilor, au condus la schimbri largi în atitudinile i comportamentul consumatorilor europeni, dup cum arat studiul cu titlul ”Pandemic impacts on european consumer food behaviour”, întocmit de Institutul European pentru Inovaie Tehnologic (EIT), de pe lâng Comisia European.
Schimbri semnificative
Potrivit sursei citate, în întreaga Europ asistm la schimbri semnificative în obiceiurile de cumprare a produselor alimentare, la produsele pe care le cumprm i le consumm i la modul în care gtim i mâncm. Sondajul realizat cu ajutorul a 5000 de consumatori din zece ri europene arat diferene interesante între ri i grupe de vârst, dar aceste tendine generale sunt general valabile.
Cumprturile sunt mai diverse i se consum mai mult decât înainte de criza sanitar. S-au raportat creteri semnificative ale cumprturilor online i cumprarea în vrac, precum i creterea net a consumului în aproape fiecare categorie de alimente (în special fructe, legume i fin).
Referitor la creterea planificrii i acordarea ateniei la ceea ce cumprm în general, consumatorii spun c s-au preocupat mai mult de proveniena local, de ambalare (tensiunile dintre igien i mediu), prospeimea, evitarea aditivilor i cutarea valorii.
Bucuria de a gti i o cretere a orelor de mas în gospodrie, înseamn acum mai mult, pentru oamenii care raporteaz o cretere a bucuriei convivialitii i a experimentrii cu reete, o reducere a utilizrii meselor ready-meal, o schimbare ctre orele de mas adecvate i mâncarea cu ali membri ai gospodriei.
Schimbri mai pronunate în sudul Europei
În ansamblu, aceste tendine sunt cele mai pronunate în rile din sudul Europei, probabil, influenate de variaiile de ar ale impactului i rspunsurilor COVID-19, combinate cu diferenele culturale i socio-economice pe termen lung. În ceea ce privete vârsta, observm schimbri mai mari de comportament în ambele direcii: în grupul cel mai tânr de 18-35 de ani, ale crui stiluri de via au fost modificate în mod mai dramatic de ctre pandemie, dar i cel mai puin în cel mai vechi grup, de 55+.
Dei este posibil s vedem unele comportamente care inverseaz obiceiurile în perioada de postpandemie, consumatorii din sondajul citat au spus c multe dintre schimbri vor fi de durat. Tendinele ascendente notabile pentru viitor includ:
• O bun aprovizionare cu alimente i o mare varietate va conta mai mult, dup post-pandemie.
• Abilitile, echipamentul de gtit i timpul necesar pentru a gti vor fi mai importante.
• Magazinele de alimente accesibile i accesul la alimente la preuri accesibile sunt prioriti sporite.
• Cunotinele nutriionale, alimentele sntoase i utilizarea alimentelor pentru controlul greutii vor conta mai mult.
• Oamenii intenioneaz s cumpere mai multe alimente locale i s reduc ambalajele nesustenabile i risipa de alimente.
De asemenea, trebuie s fim contieni de faptul c un numr mai mic dintre cei întrebai afirm c inteniile lor au mers în direcia opus i, în multe cazuri, inteniile oamenilor rmân neschimbate.
Cel mai pronunat, în general, este un accent sporit pe accesibilitatea i valoarea alimentelor i, odat cu aceasta, apare riscul de a crete inegalitile i lacunele de comportament în jurul unei alimentaii sntoase i durabile.
Ca urmare, rspunsul din partea factorilor de decizie politic i a sistemului alimentar va fi esenial pentru consolidarea i extinderea schimbrilor de comportament realizabile, care au un impact pozitiv pentru indivizi i societate.
Românii au un comportament de achiziie impulsiv
Odat cu pandemia COVID-19 i restriciile i anxietile asociate, în ceea ce privete cumprturile cu alimente, a existat o trecere accelerat la cumprturile online în toate rile analizate i a crescut semnificativ cumprarea în vrac. Constatri cheie:
• Cretere mare a cumprturilor de alimente online în general: 45% fac mai mult comer online, fa de 10%, în perioada anterioar (Grecia a crescut cel mai mult, cu 60% fa de 7%). Aceast tendin este cea mai pronunat în grupul de vârst 18-35 de ani, 41% raportând o cretere, fa de 33% anterior, din grupa de vârst de 36-55 i 24% din grupul de peste 55 de ani.
• Livrarea la domiciliu a reprezentat majoritatea, cu o cretere general de 41% mai mult, comparativ cu 20% anterior.
• Toate rile au înregistrat o cretere mare a achiziiilor în vrac; în general 47% au crescut acest comportament, fa de 11%, care l-au redus (Finlanda a raportat cea mai mare fluctuaie, la 52% fa de 5%).
Pe lâng trecerea la online, am vzut i mai multe magazine de alimente i schimbri semnificative în comportamentul de cumprare impulsiv:
• 45% dintre consumatori au declarat c intenioneaz s achiziioneze mai atent, comparativ cu doar 7% anterior (în Spania acest lucru a crescut la 53%, fa de 4%).
• În general, mai mult de jumtate dintre persoanele chestionate i-au schimbat comportamentul în ceea ce privete cumprturile neplanificate i aceste schimbri au fost destul de polarizate, 28% raportând achiziii impulsive mai mici (pân la 40% în Grecia), i 23% raportând mai mult (pân la 39% în România).
Consumatorii sunt mult mai chibzuii
Cumprtorii din întreaga Europ au fost afectai financiar de pandemia COVID-19, cu o treime (34%), dintre cei crora i-au pierdut parial sau total venitul, iar mai mult de jumtate au raportat dificulti în a face ca banii s dureze pân la sfâritul lunii. Nicio surpriz, atunci c sondajul arat c mai muli cumprtori verific întotdeauna preurile i trecerea la alimente/mrci mai puin costisitoare. Constatri cheie:
• Toate rile au artat o tendin marcat spre achiziionarea de alimente ieftine: în general 27% cumpr mai mult, fa de 9% fcând contrariul (cel mai pronunat în Spania la 35% fa de 4%).
• În concordan cu acest lucru, a existat un declin peste tot în numrul de achiziii de produse alimentare scumpe; în general 30%, fa de 15%-creterea acestor achiziii. (Spania, Polonia i Grecia prezint cea mai mare scdere a achiziiilor scumpe i Frana cea mai mare cretere).
• Consumatorii au raportat c au cumprat mai multe mrci necunoscute, în general cu 22% mai mult, fa de 12% mai puin, cu o cretere net în România (Marea Britanie artând cea mai mare schimbare, la 30%, fa de 7%).
• În acelai timp, a existat, de asemenea, o cretere general a numrului de cumprturi de mrfuri de marc dar împrirea a fost mai strâns aici, 18% cumprând mai mult, fa de 13% mai puin.
• Aproape o treime (32%), din totalul consumatorilor au declarat c acum verific întotdeauna preurile chiar i la produsele alimentare mai ieftine, comparativ cu 13% anterior, (Grecia fiind cea mai mare la 39% fa de 12%).
• Cu toate acestea, muli oameni înc se mai delecteaz cu delicii gustoase i delicatese: în general 26% fac asta mai mult, în timp ce 21% o fac mai puin. (Cu 34% mai mult i cu 11% mai puin în Marea Britanie).
Consumul a crescut
În general, vedem consumatorii care raporteaz un consum mai mare, în aproape fiecare categorie, întrucât blocajele COVID-19 i creterea numrului de lucrri la domiciliu, în Uniunea European, au condus oamenii s petreac mai mult timp acas i au afectat comportamentele alimentare i alegerile alimentare:
• Categoriile care au prezentat cele mai mari creteri au fost fructele (consumul a crescut cu 32%, fa de 9% în scdere) i legumele i leguminoasele (creterea cu 27% fa de scderea cu 8%).
• Urmtorul a fost fina; toate rile au raportat o cretere a consumului, cu 27% în general, spunând c au consumat mai mult fin (fa de 9% mai puin). În Italia, aproape jumtate (49%), au consumat mai mult fin (fa de 7% mai puin).
• Între timp, 24% au declarat c au consumat mai multe produse lactate (comparativ cu 6% mai puin), iar în Spania o treime (33%), au folosit mai multe produse lactate (comparativ cu doar 3% mai puin).
• Utilizarea ierburilor i a condimentelor a crescut peste medie, dar nu la fel de mult ca ciocolata i dulciurile (cu 28% mai mult fa de 13% mai puin) i chipsurile i gustrile (cu 28% mai mult fa de 16% mai puin).
• Toate rile au raportat o cretere a consumului de psri de curte (în general cu 21% mai mult, fa de 10% mai puin), în timp ce petele a avut un consum mai mixt (cu 19% mai mult, fa de 15% mai puin), iar consumul de carne a crescut o cantitate mic peste tot, în afar de Frana i Germania (cu 19% mai mult, fa de 15% mai puin).
• Alcoolul a fost una dintre cele dou categorii care au artat o scdere general a consumului. În total, 24% au raportat c consum mai puin alcool, comparativ cu 20% care consum mai mult, dar aceast tendin a fost inversat în Marea Britanie, Finlanda i Suedia i, în general, în grupa de vârst 18-35 de ani.
• Cealalt categorie care a înregistrat o scdere general a consumului a fost aceea a alimentelor de uz convenabil (26% au raportat mai puin utilizare, fa de 22% mai mult), dar comportamentul a fost destul de polarizat: în Grecia 46% au folosit mai puin (vs 21% mai mult), dar consumul a crescut în Marea Britanie, Finlanda, Germania i România.
Mai mult atenie acordat ambalajelor
În general, odat cu pandemia de COVID-19, oamenii au acordat mai mult atenie modului în care sunt ambalate alimentele i informaiilor de pe ambalaj legate de igien, prospeime, aditivi i durabilitate. Constatri cheie:
• În general, oamenii din fiecare ar raporteaz o preferin crescut pentru mrfurile preambalate din motive de igien: total cu 33% mai mult, fa de 14% mai puin. (România cel mai mult cu 49% vs 11%).
• În acelai timp, observm o cretere mai mic a persoanelor care caut produse alimentare neambalate durabile sau ambalaje biodegradabile/reciclabile: cu 29% mai mult fa de 15% mai puin.
• Exist o tendin de cretere general pentru ca oamenii s verifice întotdeauna datele de „ambalare / utilizare pân” pentru prospeime: cu 36% mai mult, fa de 9% mai puin (Spania 46% fa de 5%).
• i peste tot consumatorii fac mai mult pentru a încerca s evite produsele cu aditivi i conservani artificiali: total cu 34% mai mult, fa de 12% mai puin (România 47%, fa de 14%).
Schimbarea comportamentelor de gtit i de mas
Cu oameni care petrec mai mult timp acas în toate rile, observm o cretere semnificativ a numrului de consumatori care se bucur i experimenteaz gtitul acas, precum i mesele de uz casnic mai regulate. Constatri cheie:
• În toate rile, oamenii au raportat o cretere a gradului de petrecere a timpului de gtit; în general, 36% au fcut-o, fa de 13%, raportând o scdere. În grupul de vârst 18-35 de ani, 43% au raportat o cretere, dei 17% au spus contrariul (36-55 ani 39% vs 12%; 55+ 29% vs 12%).
• Un numr i mai mare de oameni au raportat c au experimentat mai mult cu reete noi (în general 39% au experimentat mai mult, fa de 11% mai puin). Aceste tendine ascendente au fost cele mai pronunate în Spania, Italia i Grecia i mai puin în Suedia i Germania.
• Aceast cretere a gtitului acas a corespuns cu o reducere general a consumului de alimente gata preparate; acest lucru a fost adevrat peste tot, dar în Spania, 33%, au folosit mai puin gtitul acas, fa de 19% mai mult.
• Consumatorii au raportat, de asemenea, o schimbare a orelor destinate gustrilor, mai degrab, decât dup orele de mas stabilite (adevrat peste tot, dar în Marea Britanie, în general, 30% fac acest lucru mai puin, comparativ cu 19%, mai mult); dar 18-35 de ani au evoluat invers: 30% au crescut gustrile peste mese fixe (comparativ cu 25% mai puin).
• Luatul mesei în familie a crescut peste tot: în total, 29% au raportat acest lucru, mai mult, comparativ cu 12% mai puin (cea mai mare cretere în Spania, cu 44% fa de 7%).
• În general, consumatorii din fiecare ar au considerat c mâncarea i masa au devenit o parte mai important a vieii lor sociale (în general 29% au fost de acord, în timp ce 17% au simit contrariul).
Comportamentul consumatorilor din câteva ri ale Uniunii Europene
Finlanda: Oamenii din Finlanda prezint în general mai puine schimbri de comportament, jumtate spunând c s-au luptat financiar în timpul pandemiei i 61% au mai mult timp.
Ei nu raporteaz nicio schimbare general a mesei, ca gospodrie, i creteri mai mici în consumul de gtit i produse, decât cea mai mare parte a Europei, dei raporteaz cea mai mare cretere net a alimentelor convenabile i o mic cretere net a alcoolului.
Între timp, 52% au crescut achiziiile în vrac (fa de 5% mai puin), iar cumprturile online au crescut semnificativ, împrind în mod egal între livrare i ridicare. De asemenea, observm o cretere a cumprrii produselor ambalate din motive de igien i o scdere a cutrii de ambalaje durabile.
Frana: Puin peste jumtate (52%), dintre consumatorii francezi, raporteaz mari probleme financiare în timpul pandemiei COVID-19, iar 68% spun c au avut mai mult timp. În general, consumatorii prezint o cretere uor sub medie a cumprturilor online, a achiziiilor planificate i a achiziiilor în bloc, dar cea mai mare cretere a cumprrii directe de la productori i furnizori (cu 38% mai mult fa de 15% mai puin).
De asemenea, sunt mai predispui decât cei mai muli s compare etichetele produselor alimentare i mai puin probabil s treac la produse ieftine sau s selecteze produse ambalate din motive de igien.
Acestea arat creteri mai mici ale chipsurilor i ciocolatei i 36% au petrecut mai mult timp gtind, cu o reducere net a consumului de carne (19% consumând mai puin fa de 16% mai mult).
Germania: În Germania, mai puini oameni raporteaz c se lupt financiar sau c au timp mai mult, decât în alte pri ale Europei i, de asemenea, observm schimbri mai mici în comportamentele legate de alimente în timpul pandemiei. Exist însî o schimbare semnificativ ctre cumprturile online i mai mult ctre o planificare atent i cumprri în vrac, precum i o tendin moderat ctre produse ieftine i mrci necunoscute.
În general, consumatorii raporteaz creteri modeste ale consumului în majoritatea categoriilor, dar Germania este singurul loc, altul decât Frana, care arat o reducere general a consumului de carne, cu 17% consumând mai puin fa de 10% mai mult. Un sfert dintre germani spun c au gtit mai mult i 30% au folosit mai puine mese gata.
Grecia: Oamenii din Grecia raporteaz cea mai mare dificultate financiar din timpul pandemiei (69% cu probleme) i peste trei sferturi (76%) au avut mai mult timp. Aici vedem cea mai mare cretere a cumprturilor online, 60% mai mult, fa de 7% mai puin, apeleaz la cumprarea în vrac i verificarea întotdeauna a preurilor, precum i o schimbare notabil ctre alimentele mai puin costisitoare.
Consumatorii greci raporteaz creteri semnificative ale consumului de producie, în special fructe, legume i ierburi, dar i cea mai mare cretere a consumului de carne i al doilea cel mai mare pentru ciocolat i chipsuri. Grecia a raportat cea mai mare scdere a consumului de alcool. A fost o cretere mare a gtitului, a încercat reete i a lua masa împreun.
Italia: Italia a avut un blocaj îndelungat i 63% dintre consumatori declar c se lupt financiar în timpul pandemiei, 80% având mai mult timp decât de obicei. În general, observm schimbri mari de comportament, inclusiv unele dintre cele mai mari creteri ale cumprturilor online, planificare i cumprare în vrac, precum i verificarea preurilor i utilizarea în funcie de date i evitarea aditivilor.
Consumatorii italieni raporteaz cea de-a doua cea mai mare cretere a consumului de legume i cea mai mare în fin (49% folosind mai mult), plus o scdere puternic a cumprrii de alimente scumpe, dar i cea mai mare cretere a cumprrii mrcilor. Italia este în top trei, pentru mai mult timp alocat gtitului i mâncând împreun, peste jumtate încercând reete noi i cea mai mare scdere a meselor gata.
Polonia: În Polonia, 53% dintre cei întrebai au declarat c au avut probleme financiare în timpul pandemiei i 66% au avut mai mult timp pe mâna lor. Cumprturile online au crescut mai puin decât media, dar totui, în mod semnificativ, iar achiziiile în vrac sunt cele mai mari aici. Polonia este printre primele trei ri în ceea ce privete creterea raportat a achiziiilor i consumului planificat de fructe, lactate i ierburi i condimente.
Consumatorii de aici prezint una dintre cele mai mari scderi ale achiziionrii de alimente scumpe i sunt singurii care arat o scdere general a cumprrii mrcilor. Gtitul i gtitul la domiciliu împreun, au crescut în conformitate cu media european, iar Polonia arat cea de-a doua cea mai mare scdere a meselor ready-meal (cu 41% mai puin fa de 15% mai mult).
România: Problemele financiare din România au afectat 56% dintre consumatorii români în timpul pandemiei, iar 73% au declarat c au timp suplimentar. Aici observm creteri mari ale consumului de produse, în special legume, lactate, carne i psri, în timp ce consumul de alcool a sczut cu 33%.
A existat o cretere semnificativ a cumprturilor online, a achiziiilor planificate i a achiziiilor în vrac, dar i cea mai mare cretere a cumprturilor impulsive (39% mai mult, fa de 21% mai puin).
Cumprtorii de aici au fost al doilea grup naional cel mai probabil s verifice întotdeauna preurile. Totui, România a fost singurul loc care a artat o scdere net a cumprrii mrcilor necunoscute (în timp ce cumpra mai multe mrci), iar 49% spun c aleg mai multe produse ambalate din motive de igien.
Spania: În general, vedem consumatorii din Spania care raporteaz cea mai mare schimbare de comportament în timpul pandemiei. Nu este surprinztor, având în vedere c acetia scot cel mai mare scor, pentru c au avut mai mult timp decât de obicei (81%), i s-au situat în primele patru ri cu probleme financiare determinate de pandemia de COVID-19.
Spania a raportat cea mai mare cretere a magazinelor de produse alimentare planificate i livrarea la domiciliu, precum i compararea etichetelor produselor i verificarea prospeimii, plus cea mai mare cretere a consumului în aproape toate categoriile. Peste jumtate dintre consumatorii spanioli au spus c s-au bucurat de mai mult timp gtind i experimentând cu reete noi i au raportat, de asemenea, cea mai mare cretere a meselor luate împreun, ca gospodrie.
Suedia: Consumatorii suedezi raporteaz cea mai mic schimbare de comportament în ansamblu, probabil, parial o consecin a unei abordri mai uoare de blocare decât alte ri din Europa i mai puine raportri privind luptele financiare în timpul pandemiei. Totui, observm o cretere semnificativ a planificrii achiziiilor alimentare, a cumprturilor online i a cumprrii în bloc.
Au existat mici creteri nete ale consumului de mese, ca gospodrie, i experimentând reete noi i o scdere a alimentelor ready-meal consumate i a cumprrii mrcilor. De asemenea, creterea sub medie a consumului de produse, cu produse lactate relativ ridicate i 30% folosind mai puine alimente convenabile (comparativ cu 17% mai mult).
(Ex-UE) Marea Britanie: În Marea Britanie, puin peste jumtate dintre consumatori (52 %), spun c s-au luptat financiar în timpul pandemiei, puin mai bine decât majoritatea rilor, iar 67% au declarat c au mai mult timp. În ceea ce privete cumprturile alimentare, vedem a doua cea mai mare cretere a cumprturilor online aici (54%), dar i cea mai mare scdere (14%) i schimbri notabile ctre magazine planificate, achiziii în vrac i mrci necunoscute.
Consumatorii din Marea Britanie urmeaz tendina general de cretere a consumului de produse în majoritatea categoriilor, inclusiv fructe i legume, dar raporteaz cea mai mare cretere a cerealelor, a alimentelor convenionale, a alcoolului i a gustrilor gustoase. Britanicii gtesc mai mult decât media, dar prezint i cea mai mare cretere a gustrilor în timpul orelor de mas stabilite.
Gtitul va conta mai mult
În general, oamenii spun c gtitul va conta i mai mult pentru ei, dup ce pandemia se va fi încheiat. Constatri cheie:
• 27% spun c a avea timp s gteasc mesele va fi mai important în post-pandemie, comparativ cu 5% mai puin. (Grecia 37% vs 6%; Frana 32% vs 4%, Spania 31% vs 4%, Italia 31% vs 5%).
• 24% spun c a avea abiliti de gtit bune va conta mai mult în post-pandemie, comparativ cu 6% mai puin (cel mai mare în Grecia 31% vs 10% i Spania 29% vs 4%).
• 22% spun c va fi mai important s aib echipamentul potrivit pentru a face gtitul mai uor, comparativ cu 6% mai puin (cel mai mare în România, 32%, fa de 4% i Grecia 32% fa de 8%).
• 21% afirm c va conta mai mult s aib produse rapide i uor de preparat, dar 10% spun c va conta mai puin (în Grecia cu 29% mai mult, fa de 11% mai puin, dar în Finlanda 14% fa de 11%).
Costul i accesul la alimente vor fi mai importante
În general, oamenii spun c accesibilitatea i accesul la alimente vor conta mai mult în post-pandemie:
• 28% dintre consumatori, în general, afirm c va fi mai important s cheltuim cât mai puin pe alimente, fa de 9 % care nu sunt de acord (Grecia este cu 39% mai mult, fa de 7% mai puin).
• 32% afirm c accesul la alimente la preuri suficient de mici va fi mai important în post-pandemie, fa de 4%, care spun c va fi mai puin important (Grecia din nou, cel mai mare cu 47% fa de 3%).
• 30% dintre cei întrebai spun c magazinele alimentare accesibile vor conta mai mult, comparativ cu 3% spunând mai puin. (Spania 37% vs 2%; Grecia 37% vs 5%; iar România 36% vs 4%).
• 31% spun c ajutorul de la prieteni i familie va fi mai important dup COVID-19, comparativ cu 5% care consider c va conta mai puin. (Grecia cu 49% mai mult, fa de 5% mai puin).
Contribuabilii europeni pltesc prea des i prea mult în locul poluatorilor , , Alte articole ,   Carol Popa , Joi, 12 August 2021
Potrivit unui raport publicat în aceast sptmân de Curtea de Conturi European, în Uniunea European principiul „poluatorul pltete” nu se aplic decât într-o mic parte din cazuri. Dei principiul este reflectat în politicile de mediu ale UE, acesta nu acoper înc toate situaiile i aplicarea sa variaz atât de la un sector economic la altul, cât i de la un stat membru la altul.
 În raportul supus dezbaterii Comisiei Europene, Curtea de Conturi European subliniaz c, în consecin, uneori sunt folosii bani publici pentru finanarea aciunilor de curare în loc s fie folosii banii celor care polueaz. În UE, aproape 3 milioane de situri sunt potenial contaminate, în principal ca urmare a activitii industriale i a tratrii i eliminrii deeurilor. ase din zece corpuri de ap de suprafa, cum ar fi râurile i lacurile, nu sunt într-o stare chimic i ecologic bun. De asemenea, poluarea aerului, care reprezint un risc major pentru sntate în UE, afecteaz vegetaia i ecosistemele. Toate acestea genereaz costuri semnificative pentru cetenii UE.
 Potrivit principiului „poluatorul pltete”, poluatorii sunt responsabili pentru poluarea pe care o provoac i pentru daunele aduse mediului. Costurile asociate polurii ar trebui s fie suportate de poluatori, nu de contribuabili.
 „Pentru ca ambiiile UE menionate în Pactul verde al UE s se concretizeze în mod eficient i echitabil, este necesar ca poluatorii s plteasc pentru daunele pe care le provoac mediului”, a declarat Viorel tefan, membrul Curii de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Pân în prezent îns, contribuabilii europeni au fost mult prea des obligai s suporte costurile pe care ar fi trebuit s le plteasc poluatorii”, a mai spus acesta.
 Curtea a constatat c principiul „poluatorul pltete” este unul dintre principiile eseniale care stau la baza legislaiei i a politicilor de mediu ale UE, dar c acesta este aplicat în mod inconsecvent i în msuri diferite. Chiar dac Directiva privind emisiile industriale acoper cele mai poluante instalaii, majoritatea statelor membre înc nu trag la rspundere industriile atunci când emisii permise provoac daune mediului. Directiva nu impune industriilor nici s suporte costurile impactului polurii reziduale, care se ridic la sute de miliarde de euro.
 În mod similar, legislaia UE privind deeurile încorporeaz principiul „poluatorul pltete”, de exemplu prin „rspunderea extins a productorilor”, dar Curtea observ c adesea sunt necesare investiii publice semnificative pentru a acoperi decalajul în materie de finanare.
Poluatorii nu suport integral nici costurile legate de poluarea apei. De obicei, gospodriile din UE suport cea mai mare parte a costurilor, dei consum doar 10 % din ap. Principiul „poluatorul pltete” rmâne dificil de aplicat în cazul polurii care provine din surse difuze, în special din agricultur.
Fond de reconstrucie dup inundaii de peste 20 de miliarde EUR. Aa da! Diana Vasilescu ,12 august 2021
Fondul de reconstrucie dup inundaii avut în vedere de autoritile germane va trece de 20 de miliarde de euro, adic mai mult decât dublu fa de estimrile iniiale, au declarat luni pentru Reuters dou surse din apropierea discuiilor, informeaz Agerpres .
La mijlocul lunii iulie, inundaii grave au devastat mari pri din vestul Germaniei, precum i din rile vecine Belgia i Olanda. Landurile Renania de Nord-Westfalia i Renania-Palatinat au fost cele mai afectate, dar i Bavaria i Saxonia au avut de suferit.
180 de persoane i-au pierdut viaa în inundaiile care au afectat vestul Germaniei în zilele de 14 i 15 iulie i numeroase case, drumuri, ci ferate i poduri au fost distruse.
În primele lor estimri, oficialii germani apreciau c reconstruirea zonelor afectate de inundaii va costa peste 10 miliarde de euro, îns analizele detaliate efectuate ulterior au dus costurile mult mai sus.
Guvernul federal de la Berlin i guvernele landurilor au convenit deja c vor împri în mod egal povara fiscal.
Ministrul german al Finanelor, Olaf Scholz, care este i candidatul social-democrailor pentru postul de cancelar la alegerile parlamentare din septembrie, a spus c oamenii vor putea conta pe ajutoare de urgen în valoare de peste 400 milioane de euro.
Sursele citate de Reuters susin c fonduri de reconstrucie în valoare de peste 20 de miliarde de euro vor fi înfiinate pe parcursul mai multor ani. Potrivit surselor, mari, cancelarul Angela Merkel, ministrul Finanelor, Olaf Scholz, i liderii landurilor vor avea o teleconferin la care vor discuta despre ajutoarele de urgen i fondurile de reconstrucie pentru victimele inundaiilor.
În luna iunie a acestui an, cabinetul de la Berlin a aprobat un proiect de buget pentru anul viitor care prevede emiterea de noi datorii în valoare de aproape 100 miliarde de euro, în ideea de a putea finana noile msuri de combatere a pandemiei de COVID-19, ceea ce ar duce împrumuturile totale contractate de Germania în perioada 2020-2022 pân la un nivel de 470 miliarde de euro.
Începând din luna martie a anului trecut i pân în prezent, cancelarul Angela Merkel i ministrul Finanelor, Olaf Scholz, au implementat un set de msuri fr precedent de salvare i sprijinire, în ideea de a proteja cea mai mare economie a Europei de impactul pandemiei de COVID-19.
.................................................................
UNGARIA
Caz de grip porcin african depistat în centrul Ungariei, Catalina Apostoiu , 12.08.2021,
Mostre din carcasa unui porc mistre gsit în apropiere de Bicske, în zona central-vestic a Ungariei, au fost testate pentru virusul gripei porcine africane, iar rezultatul a ieit pozitiv, a anunat autoritatea pentru sigurana alimentar, Nebih, potrivit Hungary Today.
Autoritatea i-a avertizat pe cresctorii de porci s respecte regulile de prevenie.
GERMANIA
Companiile germane nu renun la lanurile actuale de aprovizionare , Catalina Apostoiu , 12.08.2021,
În pofida pandemiei, doar câteva companii din Germania au recurs la lanuri noi de aprovizionare, relev un studiu ifo realizat pentru Konrad Adenauer Foundation.
 
SANATATE si GASTRONOMIE
Moartea lent vine la pet. Înghiim sute de substane nocive lunar. „Mai multe bacterii decât pe WC” 11 august 2021, 20:16 de Andrei Luca
Moartea lent vine la pet. Înghiim sute de substane nocive lunar. „Mai multe bacterii decât pe WC” FOTO: Andrei Luca Bolile grave, uneori chiar mortale, pot veni din lucrurile la care ne ateptm cel mai puin, ba chiar din cele pe care le consumm zilnic i de care avem, în mod ironic, nevoie vital.
Milioane de litri de ap au fost gsite în aceast var de ctre comisarii Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorului depozitate în condiii de temperatur necorespunztoare. Specialitii au atras atenia în mai multe rânduri despre faptul c apa la pet poate duna organismului, mai ales dac aceasta nu este depozitat corespunztor. Fizicianul i cercettorul ieean, Silviu Gurlui, spune c în compoziia pet-urilor apar compui de tratament specifici care asigur plasticitate, culoare, duritate, sau rezisten la raze UV. Acesta spune c printre compuii cei mai periculoi regsii în apa din pet-uri se afl stibiul, cunoscut i sub denumirea de antimoniu.
Antimoniul (stibiul) este considerat substan cancerigen de ctre Agenia Internaional de Cercetare în Cancer, parte din Organizaia Mondial a Sntii. „Stibiul poate induce afeciuni pulmonare, atunci când este respirat direct din aer sau afeciuni cardiovasculare, afectiuni gastroenterologice, mutaii genetice i cancer în condiii extreme. Afecteaz femeile însrcinate i produc malformaii, dac persoanele sunt expuse pe termen lung la concentraii mari”, a declarat profesorul Silviu Gurlui. Conform specialitilor, stibiul din apa din pet crete de peste zece ori timp de dou, trei luni, dac termperatura crete de la 22 la 40 de grade Celsius. Stibiul ajunge rapid în ap mai ales în prima parte a depozitrii.
„Stibiul în ap este mai mult în pet-urile cu ap carbogazoas, precum i în sucurile carbogazoase. Se gsete ceva mai puin în apa plat. Cauza accelerrii difuziei de stibiu în cazul coninutului carbogazos este interaciunea fizic mai puternic între CO2 i pereii sticlei. Acelai fenomen accelereaz i degajarea de acetaldelhid, mai mult în cazul apei carbogazoase”, a mai explicat Silviu Gurlui. Din cercetrile fcute, se pare c sticlele de volum mai mic produc mai mult stibiu decât cele de volum mare, iar culoarea sticlei nu pare s conteze în accelerarea difuziei poluanilor în apa din sticl. Stibiul din ap nu este singurul care atac organismul din ce în ce mai slbit al oamenilor. Acesta este cumulat cu cel din aer. Din totalul pulberilor rezultate din frânarea mainilor, în aer exist 0,5% stibiu din masa total PM10 din aer. Acest lucru înseamn c, la fiecare frânare, în PM10 din aer avem 30 de micrograme de stibiu. „S ne gândim câte maini sunt la un semafor pe trafic intens. S ne imaginm câte frânri se fac, înmulim cu numrul de ore i vedem ce e în aerul respirabil din zona semafoarelor. La amiaz, umiditatea scade, intensitatea radiaiei solare crete, iar radiai care interacioneaz direct cu aceste pet-uri amplific dispersia poluanilor în ap sau în atmosfer, mai ales când aceste pet-uri sunt aruncate în ap sau prin câmp deschis”, a mai subliniat profesorul ieean.
O ton de PET-uri într-o via
Acesta spune c doar 1% din totalul maselor plastice de la nivel mondial este reciclat, iar restul omoar planeta, vieuitoarele i implicit oamenii. 30% din totalul de mase plastice de pe glob este cauzat de pet-uri, spune cercettorul. Acesta mai adaug faptul c fiecare om folosete circa 15 kg de pet-uri anual pentru consumul apei, ceea ce înseamn aproape o ton, într-o via. Reciclarea unei tone de pet ar fuce la un câtig echivalent cu 700 kg de petrol. „Reciclarea pet-urilor necesit tehnologie foarte pretenioas i mult rigoare tiinific. Produii de ardere, fr filtre i tehnologii de depoluare, chiar i accidental scpate în aer, sunt de o nocivitate maxim. Nimeni din ar nu îi poate detecta i msura corespunztor. Pet-ul sau materialele plastice aduse la temperaturi mari relanseaz în mediu compui foarte toxici. Nu recomand înclzirea alimentelor în materiale PVC sau în pet, la microunde. Acestea sunt foarte toxice pentru alimente”, adaug Silviu Gurlui.
Pentru a evita o astfel de poluare extrem de periculoas, nu este recomandat aruncarea pet-urilor în foc sau s aprindem focul cu acestea. Ele emit otrvuri de o gravitate maxim. Profesorul ieean recomandm sticlele clasice, pentru a ne proteja pe noi i mediul înconjurtor. „De câte ori putei, luai exclusiv sticle clasice, din sticl. Ele nu polueaz, rezist la UV, la temperaturi ridicate i se pot recicla uor. Ne gândim c pet-urile conin i microparticule de plastic. Sunt câte 10 pe fiecare litru, ceea ce înseamn c dac pe zi servim doi litri de ap, rezult c în fiecare lun avem cam 50 de litri consumai. Dac toat aceast ap este la pet, avem 500 de particule nocive pe care le înghiim lunar. Asta, pe lâng compuii chimici eliberai din pereii pet-ului, în timp.
Ce spun medicii
Medicii atrag i ei atenia asupra produselor din plastic în general, nu doar a pet-urilor cu ap. Acetia spun c bacteriile atac i provoac boli pe termen lung, neavând neaprat efecte imediate. „Partea problematic este c substanele periculoase se regsesc în aceste recipiente, de fapt în toate produsele din plastic. Pot ajunge în alimentaie i pot fi toxice. Provoac tulburri hormonale care duc la boli endocrine i infertilitate. Ele pot avea efect negativ i asupra ficatului, aa c din punctul meu de vedere trebuie crescute standardele de producie i de calitate. De poluarea din ap i din papa nu ne putem feri. Ce ar fi s existe la nivelul fiecrui stat membru UE nite centre de control al calitii care s analizeze orice fel de produs care vine de pe piaa intern sau extern? Vreau s am certitudinea c nu am cancer în farfurie, în România”, a declarat Tudor Ciuhodaru, medic primar la Spitalul „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iai.
Nivelul bacteriilor dintr-un singur pet reciclat poate fi mai mare decât nivelul acestora dintr-o toalet. „Riscurile cresc odat cu reutilizarea lor, cu expunerea la soare. Dac vorbim despre utilizarea produselor de plastic, gândii-v câte bacterii pot fi recilculate într-o sticl refolosit de nu tiu câte ori. Nivelul de bacterie pe unitate este mai mare decât cel de pe capacul de WC. Dac nu sunt depozitate aa cum trebuie, lucrurile pot lua o turnur cu totul problematic. Ele nu au gust, miros, nu se vd i nu au toxicitate imediat, dar au efecte devastatoare pe termen lung”, a conchis medicul ieean.
Impactul apei îmbuteliate asupra mediului este „de pân la 3.500 de ori mai mare decât cel al apei de la robinet”, potrivit unui studiu realizat de Institutul din Barcelona pentru Sntate Global (ISGlobal). De asemenea, cercettorii consider c impactul apei îmbuteliate asupra ecosistemelor este de 1.400 de ori mai mare decât cel al apei de la robinet. DOSAR
Efectul Terracalco în exploataia fermierului Gelu Barna, afectat de secet i grindin: Producii peste ateptri la rapi i foarte bune la grâu! Culturile de primvar se prezint excelent!
Dr. Ing. Bogdan Costea Dr. Ing. Bogdan Costea - 12 august 2021 12:11
Anul agricol 2021 pare ieit din comun, cu producii excelente la cerealele pioase i rapi, dar în care i culturile de primvar promit mult. Într-adevr, avem pe alocuri, o scdere a indicilor calitativi la pioase din pricina ploilor, dar totui randamentele obinute la hectar compenseaz.
Dup cum v-am obinuit, ne place s ne ludm fermierii care folosesc Terracalco, cu rezultate foarte bune. Am fost zilele trecute în Timi, în ferma unui tânr i de succes fermier, Gelu Barna, ce lucreaz 800 ha. Trebuie menionat c anul acesta în zona de vest, culturile de primvar nu artau prea bine, din cauza lipsei precipitaiilor. Totui, am gsit aici culturi excelente i un fermier deschis, dornic s împrteasc tehnologiile folosite i rezultatele obinute.
Terenurile fermierului nostru nu sunt cele mai bune din Timi, nici pe departe. Sunt medii, luto-nisipoase, acide, cu probleme la pregtire fr randamente excepionale la unitatea de suprafa. Sunt cumva, dac putem spune aa, nespecifice zonei de vest (zon cu terenuri bune), solurile fiind mai slabe.
Totui, producii peste ateptri la rapi, producii foarte mari la grâu, chiar la grâu de primvar. Porumbul arat excelent pentru zona de vest (dup o secet cumplit) iar soia nu mai are nevoie de caracterizri – se poate observa în poze.
Dar ce a fcut atât de special fermierul? ”Aici am avut rapi. Producie peste ateptri. Chiar dac am avut grindin de 2 ori, plus alte neplceri. Noi am aplicat pe toate suprafeele ce le cultivm Terracalco, în doz de 350 kg/ha, înainte de însmânare. Avem în general, un teren greu de lucrat, iar în condiiile unui an secetos, lucrurile se complic. Am observat c dup ce am recoltat rapia, terenul s-a pregtit foarte bine i uor în comparaie, de exemplu, cu anul trecut, iar aici zicem c e meritul Terracalco. Am identificat nite zone cu bltiri mai accentuate, unde va veni semnat rapia, unde scarificm la 70 cm i intrm cu o doz ceva mai mare de Terracalco, undeva între 500-800 kg/ha.”
Sperane mari la cultura de porumb
Cultura de porumb arat excelent pentru condiiile acestui an, în zona de vest, afectat masiv de secet. Dup cum se poate observa i în poze, porumbul, afectat i de grindin de 2 ori, arat excelent. “Aici la sola asta de porumb, am aplicat Terracalco înainte de semnat, adic am intrat cu Terracalco peste artur la final de martie, apoi frez, apoi am semnat. Ce am observat aici, e c dup o ploaie torenial, nu se mai face crust aa ca înainte. A fost o problem aici, în zon, unii fermieri utilizând pentru a scpa de crust, sapa rotativ, dar noi nu. Cauza o fi, ori Terracalco, ori freza. Ei au pregtit cu combinatorul, noi cu freza i am dat în plus Terracalco. Porumbul arat foarte bine pentru lipsa de precipitaii de pe zon, sperm la un 7 tone/ha, chiar dac a fost lovit de 2 ori de grindin”, mai arat acesta.
Fermierul ne mai spune c a aplicat pe toate cele 800 ha pe care le cultiv, o doz de 350 kg de Terracalco, planificându-i un astfel de program, cu o astfel de doz în fiecare an. “E o doz ok, un cost mic la unitatea de suprafa, cu beneficii pe care le vedem atât din punct de vedere fizic, îmbuntind structura solului, cât i chimic i biologic. Deja am introdus Terracalco în tehnologia noastr, credem în produs, ne demonstreaz c este un produs bun i vom aplica în fiecare an, înainte de semnat”, ne spune fermierul.
Plusurile care se vd din utilizarea produsului ni le arat fermierul. “Din discuii cu colegi de-ai mei fermieri, avem cam aceleai soluri, poate ei au puin mai bune decât mine, dar la producia la grâu am fost peste ei. Întrebarea era, ce am fcut eu în plus? În plus, nu era decât Terracalco, dar în minus erau nite kilograme de azot substan activ”, ne spune Gelu Barna, mândru pe bun dreptate de culturile sale.
De asemenea, ne-a artat cultura de soia. Arat foarte bine, în condiiile unui an secetos. Se vedea i acolo influena Terracalco, în sensul c aveam un sol afânat, bun, cu umiditate bun la 7-10 cm.
Dup cum aminteam, este foarte important s inem cont la aplicare, în lipsa analizelor de sol (aciditate hidrolitic i pH) de urmtoarele aspecte:
Cât TERRACALCO® aplicm?
În funcie de efectele dorite i doze, se poate administra asfel:
O doz de 200-500 kg/ha, pe solurile uoare –medii cu efect clar i direct în:
-deblocarea i folosirea total a îngrmintelor aplicate;
-afânarea i stru
-consum specific în Ca
2. O doz între 500-1000 kg/ha se aplic pe solurile grele cu scop clar în afânarea solului, creterea pH-ului i deblocarea elementelor nutritive (sau scderea pH ului spre neutru pe solurile cu srturate, exces de Na).
3. O doz > de 1000 kg/ha se aplic în urma analizelor de sol, pe suprafeele cu probleme mari, sol foarte greu, argil > 40 %, dorina de rezultate rapide.
Pentru a avea rezultate perfecte, msurabile i un sol afânat, cu un pH în ap neutru, ideal oricrei culturi, specialitii notrii din teren vor crea un program de aplicare a TERRACALCO® pe unul sau mai muli ani, cu efectuarea de analize de sol i monitorizarea acestora.
Cum i când aplicm TERRACALCO®?
-Aplicm cu orice main de împrtiat îngrminte chimice granulate;
-Obligatoriu dup aplicare încorporm pentru rezultate imediate;
-La pregtirea terenului, apoi încorporm (de la 60 zile înainte i pân la 5-7 zile înainte de semnat), la rpit, grâu su orz;
-Putem aplica atât înainte de o lucrare de baz a solului cât i de o lucrare superficial (combinator, disc);
-Nu conine ap, sau cantiti nesemnificative, este granulat i se aplic cu uurin ca un îngrmânt.
Pentru ce aplicm TERRACALCO®?
Terracalco se aplic cu succes pentru rezolvarea problemelor ce in de structura solului (el afânând solul), deblocheaz fosforul, potasiul i crete numrul bacteriilor nitrificatoare, îmbuntete fauna din sol (microorganisme, râme etc), tamponeaz efectele secundare nocive ale azotului (acidificare, compactare) i rezolv problemele de aprovizionare în calciu, ale tuturor plantelor de cultur.
În concluzie, Terracalco® i-a dovedit eficacitatea în îmbuntirea radical a solului, aducând reale beneficii solului, iar în baza unui program de aplicare fie doz unic, fie fcut pe 2-3-4 ani, crete în timp record calitatea i cantitatea produciilor.
TERRACALCO®95 se dizolv foarte bine (o ton de Terracalco 95 conine aproximativ 25.000.000 granule!), bineîneles în funcie de umiditate i încorporare, între 75-100% imediat, apoi dac rmâne, restul cantitii pe parcurs (astfel c va aciona imediat, deblocând elementele nutritive, dar i în timp, reuind s aprovizioneze cultura cu calciu, îmbuntind pe termen lung solul). Foarte important, din prima lun de la administrare se vd deja efectele (demonstrabile cu analize de sol).
Avantajele folosirii sale sunt:
puterea de neutralizare mult mai ridicat fa de orice alt produs pe baz de calciu;
doz mic la unitatea de suprafa, comparativ cu orice alt amendament;
aciune rapid, dizolvându-se aproape instant;
intr în aciune mai rapid decât orice alt amendament;
produs granulat (se împrtie cu MA-ul cu care împrtiem fertilizanii) pân la 36 m;
produs uor manevrabil (ambalat la big-bag) – astfel costurile cu manipularea i împrtierea scad enorm;
datorit intrrii rapide în reacie, se recomand a se folosi atât pentru campania de primvar (ianuarie- aprilie) cât i pentru cea de toamn (iunie – decembrie), în funcie de cultur care urmeaz.
Mulumim fermierilor care au folosit, care folosesc i vor folosi Terracalco i îi asigurm de tot suportul necesar cu scopul îmbuntirii maxime a solului, cu rezultat în realizarea de recolte cât mai îmbelugate cu cheltuieli acceptabile.
Pentru detalii suplimentare precum, discuii i întrebri contactai echipa Carmeuse Agricultur!
* * *
Compania UTILBEN ofer toate agregatele necesare fermierilor pentru pregtirea fânului ”ca la carte”! agrointeligenta.ro - 11 august 2021
Fermierii care pregtesc fânul i vor s fac acest lucru ca la carte au nevoie de un numr mare de echipamente agricole. Aceast operaiune necesit urmarea mai multor pai, iar parcurgerea cu brio a fiecrei etape depinde de un anumit agregat. Cele mai utile echipamente pentru pregtirea fânului sunt prezentate de UTILBEN.
Tierea fânului se poate face cu o cositoare cu lam sau cu o cositoare cu disc. Cositoarea cu lam este printre primele agregate de acest fel create. Este compus dintr-o bar metalic, de 1,5 – 2 metri lungime, pe care sunt aezate mai multe lame care acioneaz ca nite foarfeci. Cositoarea cu lam este un agregat compatibil cu majoritatea tractoarelor de pe pia, inclusiv cu cele compacte. La capitolul dezavantaje, notm faptul c aceasta se poate bloca dac lamele nu sunt foarte ascuite sau dac viteza de deplasare a utilajului este prea mare.
Cositoarea cu tamburi este cel mai folosit agregat pentru tierea fânului i recomandarea UTILBEN, companie care v ofer soluii complete în domeniul agricol. Construcia cositoarei presupune discuri rotative care sunt montate paralel, de-a lungul agregatului. Pe aceti tamburi care se învârt cu vitez, sunt montate cuite mici care taie fânul. O cositoare cu tamburi poate tia culturi care depesc i 3 metri înlime. Acest agregat are avantajul de a-i face bine treaba i la o vitez mare de deplasare.
Odat ce fânul este tiat, acesta trebuie uscat. Altfel, prinde mucegai i nu mai poate fi folosit ca hran pentru animale. Atenie îns, dac uscai fânul prea tare, se va distruge. Pentru a usca fânul aa cum se cuvine, acesta trebuie întins i învârtit. Avei nevoie de o main de întors fânul, pentru a face aceast operaiune rapid i pentru a deveni cu adevrat productiv. Cu ajutorul unui asemenea agregat, avei garania c fânul este uscat pe toate prile. Prin efectuarea acestei proceduri, fânul este rostogolit i circulaia aerului este optimizat.
Pasul urmtor este pregtirea fânului pentru balotare prin greblare. Pentru asta, avei nevoie de o grebl mecanizat, care s v asigure eficien maxim în câmpul muncii. Sunt doua tipuri de astfel de agregate. Primul este grebla de tip soare, care nu necesit un circuit hidraulic pentru a funciona sau motorizare. Desigur, acest agregat este mai ieftin decât grebla rotativ.
Grebla rotativ se descurc fr probleme cu fânul umed i cantiti grele. În plus, irul de fân este uniform i rezultatul este de calitate, pentru c, spre deosebire de grebla de tip soare, grebla rotativ nu amestec fânul cu prea multe buci de pmânt. Totui, vorbim despre o variant mai scump, pentru c este un agregat motorizat.
Balotarea este urmtoarea etap în pregtirea fânului, creia trebuie s îi acordai o importan deosebit. Baloturile de fân pot lua form cilindric sau cubic. Forma balotului trebuie aleas în funcie de numrul i tipul de animale pe care le vei hrni cu fân. Aadar, sunt dou tipuri de prese de balotat: pres pentru obinerea de baloturi rotunde i pres pentru baloturi dreptunghiulare.
Dup pregtirea fânului urmeaz transportarea i depozitarea în siloz.
UTILBEN dispune de o divizie de echipamente agricole noi, care le ofer fermierilor români cele mai bune soluii tehnice, indiferent de sezon.
Compania UTILBEN are 15 ani de experien în domeniu i se afl între liderii furnizorilor de utilaje. Peste 70 de profesioniti sunt pregtii s v ofere soluii complete în domeniul agricol, pentru toate tipurile de lucrri.
UTILBEN, garania utilajelor fiabile!
Telefon: 0733 040 000
* * *
* * *
VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne înva cum putem s scpm de costrei , 12 august 2021
Costreiul (Sorghum halpense) este una dintre cele mai pagubitoare buruieni din culturile agricole. Infesteaza cu precadere culturile de porumb, floarea soarelui si soia, dar sigur il intalnim si in alte culturi agricole cum ar fi: in, mazare, sorg, naut, fasole, sfecla de zahar, etc.
Dr. Ing. Horia Ghibu ne înva cum putem s scpm de costrei
Din când în când, atunci când are rgaz dup zilele chinuitoare de munc i, mai ales, dup chinul gândurilor, câte un fermier îi vars oful, întrebând: ”Oare, câte ferme de animale se vor închide?” Întreab pentru c vede c nu primete ajutor aa