Stiri 24-28 dec 2020, a doua parte

Masa de Crăciun. Cât te costă în 2020 și ce meniu poți să alegi 24.12.2020

Anul 2020 aduce pentru români un Crăciun atipic, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus. Cei mai mulți vor sărbători acasă, astfel că meniului mesei de Crăciun îi va fi acordat o și mai mare atenție. Cât costă o masă îmbelșugată de sărbători și ce preparate să alegi pentru zilele festive. 

Masa de Crăciun în 2020 va avea loc în formulă restrânsă, căci întâlnirile în grupuri mari nu sunt permise din cauza riscului de infectare cu Covid-19. Chiar și așa, românii sunt mari amatori de bucate tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă, pe care cei mai mulți pe preapră în propria gospodărie. 

Variante de meniu pentru masa de Crăciun

Meniu de Crăciun cu carne

De departe, preferatul românilor pentru masa de Crăciun este meniul compus din preparate cu carne. Aperitivul este în general compus din alimente tradiționale din porc, precum slănină, jumări, leber, tobă și diverse salate, între care salata de boeuf, una dintre cele mai populare la mesele festive. Un platou cu brânzeturi, șorici, ceapă și alte legume este o variantă clasică și gustoasă. 

În ceea ce privește felul principal, variantele meniului de Crăciun bazat pe carne sunt variante: piftie de porc sau curcan (sau răcitură în zona Moldovei), sarmale în foi de varză cu smântână și mămăligă, pomana porcului, cârnați afumați sau pastramă de porc. De la masa de sărbători nu

1

pot lipsi murăturile, gogonele, gogoșari, castraveți, conopidă sau varză murată. Un alt preparat servit de români în meniul mesei de Crăciun este caltaboșul. 

În ceea ce privește desertul, cozonacul este pe lista preparatelor tradiționale de Crăciun, alături de alte prăjituri, precum cornulețele cu gen, Negresă, Alba ca Zăpada sau tort cu ciocolată. 

Meniu de Crăciun vegetarian

Meniul pentru masa de Crăciun în familiile în care nu se consumă carne poate fi la fel de variat. Un aperitiv vegetarian va cuprinde mix de brânzeturi, alături de nuci și boabe de struguri, dar și salată "a la russe", varianta fără carne a celei clasice cu vită. 

Felul principal poate fi sub formă de ruladă de tofu cu ciuperci, sarmale din orez cu ciuperci și morcov în foi de varză, vinete împănate cu usturoi sau cârnați din linte roșie. 

Dulcele de la masa de Crăciun poate fi sub forma unui mousse de ciocolată combinat cu fructe proaspete, precum afine și zmeură. 

Cât te costă masa de Crăciun în 2020

Anul trecut, înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, bugetul alocat de români pentru perioada Crăciunului era în medie de aproximativ 1.189 lei, iar din această sumă 477 de lei erau destinaţi cheltuielilor pentru preparatele alimentare care alcătuiau masa de Crăciun. Mai apoi, urmau cadourile, arăta un studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru anul 2019. 

În 2020, însă, lucrurile stau complet diferit. Studiile au arătat că de la declanșarea pandemiei românii s-au arătat mult mai cumpătați în materie de cheltuieli.

Însă, în prezent, un kilogram de carne de porc variază între 15 și 20 de lei, un kilogram de orez costă în jur de 5 lei, un kilogram de ceapă 1,3 lei, iar unul de cartofi de la 1,2 lei în sus, în funcție de sortiment. Un litru de ulei de floarea soarelui pornește de la puțin peste 5 lei, în timp ce un kilogram de zahăr pleacă de la 2,55 lei/kilogram, acestea fiind alimentele de bază.

Pentru o masă de Crăciun pentru două persoane cu aperitiv, fel principal și desert românii ar cheltui în jur de 190 de lei.  Editor : A.A.

2

Reorientare în pandemie: unele pensiuni le livrează la domiciliu mâncare foștilor turiști care nu au mai ajuns anul acesta de Crăciun. Iancu scris ieri, 09:00

În București, hotelul Capitol a trimis clienților fideli, acasă, coșuri cu produse Turism Reorientare în pandemie: unele pensiuni le livrează la domiciliu mâncare foștilor turiști care nu au mai ajuns anul acesta de Crăciun. În București, hotelul Capitol a trimis clienților fideli, acasă, coșuri cu produse Liviu Pensiunile sunt, în acest an, de Sărbători, ocupate doar la jumătate față de anul trecut, însă unele dintre unități le livrează mâncare acasă foștilor turiști din anii trecuți, care, de această dată, s-au temut să ajungă de Crăciun. Cele mai cerute mâncăruri de către turiști sunt cele specifice Crăciunului - pomana porcului, șorici, caltaboș, sarmale, salată de boef și cozonaci, relatează pentru Profit.ro Marilena Stoian, fondatoarea Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC). Și hotelul Capitol din centrul Capitalei a trimis produse tradiționale clienților fideli, la domiciliu, spune Elena Vlad, Managing Shareholder. Dacă anul trecut, de Crăciun, pensiunile din România erau pline cu turiști, toate locurile fiind rezervate cu multe luni înainte, în acest an cererea a scăzut la jumătate. Cu toate acestea, unii dintre clienții fideli ai pensiunilor, care veneau în vacanțe de Crăciun nu doar pentru atmosferă, ci și pentru mâncare, au ținut legătura cu gazdele din anii trecuți.

"Un fenomen interesant care a apărut acum, în pandemie, este că mulți clienți care, dintr-un motiv sau altul, nu au mai putut ajunge la pensiune au solicitat mâncare acasă, iar unele pensiuni le-au livrat la domiciliu preparate specifice Crăciunului", spune Marilena Stoian. Este vorba de pensiuni din întreaga țară care livrează, în această perioadă, mâncare clienților din

3

diverse orașe. Cele mai cerute mâncăruri sunt pomana porcului, sarmalele, caltaboș, șorici, salată de boef etc.

Reprezentanta ANTREC afirmă că au fost foarte cerute și murăturile, dar și cozonacii făcuți după rețete tradiționale. "Aceste cereri pentru mâncare nu se opresc doar în preajma Crăciunului. Există deja destule și pentru intervalul dintre Crăciun și Revelion", a adăugat aceasta.

În București, conducerea hotelului Capitol, clasificat la 4 stele, a decis să sprijine clienții fideli din Capitală, care serveau masa la restaurantul unității, trimițându-le la domiciliu coșuri cu produse tradiționale, dar și cu fructe și legume. "Hotel Capitol din București, care găzduia peste 200 de persoane zilnic la prânz, pentru a nu renunța la personal și pentru a păstra legătura cu clienții casei, a propus pachete complete de Sărbători. Restaurantul Capitol a hotărât să vină în ajutorul clienților nu doar cu produsele tradiționale de Sărbători, dar și cu coșuri cu fructe sau legume, pentru a ajuta clienții să evite ieșirile la cumpărături în această perioadă", spune pentru Profit.ro Elena Vlad, Managing Shareholder Hotel Capitol.

DIVERSE

Carrefour a schimbat directorul magazinului din Brașov unde o fată de 18 ani a fost agresată de serviciul de pază De Cristian Otopeanu, Miercuri, 23 decembrie 2020, Incidentul petrecut pe 1 decembrie la un hipermarket Carrefour din Brașov, unde o tânără de 18 ani a fost acuzată că a furat „trei prosoape și un ceas de perete, în valoare de 77 de lei”, conform avocatei sale, Liliana Ștefănescu-Goangă, și agresată de firma de pază, a dus la înlocuirea directorului hipermarketului, Daniel Căciulă, a informat Carrefour România.

„Carrefour România anunță că, începând de astăzi, 23 decembrie, magazinul său din Calea București are un nou director. Alina Banea face parte din familia Carrefour de aproape 20 de

4

ani, trăiește în Brașov de aproape 10 ani și cunoaște foarte bine comunitatea locală și orașul”, a informat compania. Totodată, Carrefour România a precizat că „agentul de securitate implicat în incident nu mai face parte din personalul magazinului, iar managerul de securitate face, în prezent, obiectul unei cercetări interne”. Cu referire la fostul director, Daniel Căciulă, compania a informat că acesta „rămâne deschis la dialogul cu autoritățile, precum și cu organizația, care a demarat un audit intern, până la soluționarea întregului incident”.

Pe 1 decembrie, o fată de 18 ani, de etnie romă, a fost acuzată că a furat „trei prosoape și un ceas de perete, în valoare de 77 de lei”, conform avocatei sale, Liliana Ștefănescu-Goangă, de la Asociația „Femeile se implică”. Avocata a explicat că tânăra a făcut cumpărături în valoare de 362 de lei în hipermarketul brașovean Carrefour AFI, apoi s-a dus în magazinul Carrefour din Calea București, unde a fost acuzată de furt, pentru că nu a putut prezenta un bon pentru produsele pe care le avea în rucsac.

La solicitarea Libertatea, Poliția Brașov a oferit un comunicat prin care spune că, de fapt, tânăra este cercetată pentru două infracțiuni de furt, în aceeași zi, de la două magazine Carrefour din Brașov în care a fost pe 1 decembrie. Pe de altă parte, surse din anchetă au susținut pentru Libertatea că tânăra de etnie romă a fost surprinsă pe camerele de supraveghere în momentul sustragerii bunurilor. Tânăra de 18 ani a fost izolată într-o cameră și bătută de agenții de securitate, a susținut Asociația „Femeile se implică”.

LEX PROTECT BUZĂU a cerut insolvenţa VRANLACT J.P. Companii #Insolvenţa / 22 decembrie

LEX PROTECT BUZĂU SRL a solicitat aplicarea Legii 85/2014 împotriva VRANLACT SA, compania care construieşte bucata de autostradă Râşnov-Cristian, iar această cerere de insolvenţă a dus la constituirea Dosarului nr.1980/91/2020 de la Tribunalul Vrancea, conform portal.just.ro. Înfiinţată în anul 1991, societatea VRANLACT, având ca obiect de activitate "fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor", a înregistrat în anul 2019 un profit net de 172.787 de lei la o cifră de afaceri de 12.516.433 de lei şi datorii de 7.523.257de lei. Anul trecut, compania a avut un număr mediu de 66 de angajaţi, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.gov.ro).

5

GLOBAL

CRĂCIUNUL ÎN LUME! 25 de OBICEIURI BIZARE! Agroinfo 24 decembrie 2020

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI ÎN FIECARE COLȚ DE LUME. Noi, românii, mergem cu colinda, mâncăm sarmale și cozonac de Crăciun. Sunt locuri în lume unde există obiceiuri stranii de sărbătoarea Crăciunului. În Groenlanda se mănâncă piele crudă de balenă, în Africa se mănâncă larve de molie, nemții ar ascunde murături în brad. Iată 25 de obiceiuri care nouă ni se par stranii!

1. În Africa de Sud, masa de Crăciun cuprinde o „delicatesă” pe care nu oricine o apreciază. Localnicii se înfruptă cu larve ale moliei împărat, prăjite într-o baie generoasă de ulei.

2. Copiii din Austria își petrec Crăciunul cu frica lui Krampus, un demon despre care se spune că apare doar în această perioadă și îi bate cu o nuia pe copiii care au fost răi.

3. În Norvegia nu se face curățenie în Ajunul Crăciunului. Toate măturile sunt bine ascunse, pentru a nu fi furate de vrăjitoare.

4. În Japonia, reclamele pot avea un impact foarte puternic. Datorită unei campanii publicitare din 1974, familiile japoneze preferă să mănânce la KFC în Ajunul Crăciunului.

5. În Groenlanda, rețetele tradiționale de Crăciun nu sunt pentru cei slabi de înger. Spre exemplu, se mănâncă Mattak – piele crudă de balenă, servită cu grăsime. O altă „delicatesă” pe care doar localnicii o apreciază este Kiviac: 500 de păsări de talie mică, asemănătoare pinguinilor, introduse într-o piele de focă și lăsate la fermentat timp de 6 luni. Locuitorii din Groenlanda asociază festinul sărbatorii și cu dezgroparea unei păsări similare cu anatomia pinguinului, pe care o țin la "păstrare" sub pământ mai multe luni consecutiv și o consumă cu plăcere în seara de 25 decembrie.

6

Kiviac. Groenlanda6. În capitala Venezuelei, Caracas, oamenii participă la slujba din Ajunul Crăciunului într-un mod original: drumul spre biserică îl parcurg pe… role.

7. Nemții ascund o bucată de murătură în pomul de Crăciun, iar primul copil care o găsește primește un mic cadou.

8. În locul bradului, în Noua Zeelandă se împodobește un arbore ornamental, cu o coroană bogată de flori roșii, denumit Metrosideros excels sau Pomul de Crăciun din Noua Zeelandă.

9. În Portugalia, Crăciunul este și un moment de amintire a celor decedați. În dimineața de Crăciun, familiile pun farfurii și tacâmuri și pentru cei decedați, pentru a-i comemora.

10. Ucrainenii nu se dau în vânt după beteală și globuri. Ei împodobesc pomul de Crăciun cu pânze de păianjen și păianjeni artificiali, originea acestei tradiții stând într-o legendă din Europa de Est.

11. În Cehia, fetele necăsătorite stau lângă o ușă și își aruncă un pantof peste umeri. Dacă pantoful cade cu vârful spre ușă, ele se vor căsători în următorul an.

7

12.În Ajunul Crăciunului, familiile din Estonia merg la saună împreună.Toți membrii familiei se expun aburilor cu proprietăți terapeutice semi-dezbrăcați, dintr-un motiv dificil de înțeles pentru ceilalți europeni care sărbătoresc nașterea Mântuitorului.În plus, estonienii sunt convinși că-n Seara și Noaptea de Crăciun, strămoșii lor îi vizitează pentru a-i ajuta să previzioneze vremea și recolta.

13. În Islanda, se spune că cei care nu primesc haine noi până în Ajunul Crăciunului vor fi devorați de un animal mitologic, pisica Yule, care, conform legendelor, mișună pe dealurile islandeze.

14. O tradiție suedeză implică budinca festivă de orez, în care cineva ascunde o migdală decojită. Conform legendelor, persoana care găsește migdala se va căsători în anul ce urmează.

15. În Marea Britanie, o tradiție veche de sute de ani spune că fiecare membru al familiei trebuie să amestece în budinca de Crăciun în sensul acelor de ceasornic, punându-și, în același timp o dorință, care se va îndeplini.

16. În loc să-l aștepte pe Moș Crăciun, copiii din Italia o așteaptă pe Befana, o vrăjitoare prietenoasă care aduce jucării și dulciuri pe 5 ianuarie. Și, totuși, au și italienii Babbo Natale, Moș Crăciunul nostru, care le aduce cadouri tuturor. De pe masa de Crăciun a italienilor nu lipsește lintea consumată cu ciolan de porc.

17. Etiopienii sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. În această zi, oamenii poartă haine albe, iar bărbații joacă ganna – un joc rapid, în care se folosesc crose și mingi de lemn.

18. În Guatemala, fiecare familie face curat în casă înaintea Crăciunului. Apoi, în fiecare cartier se formează o grămadă imensă de gunoi și mizerie, în vârful căreia se pune o figurină ce-l reprezintă pe diavol. Apoi, grămezii i se dă foc.

19. În luna decembrie, orașul Remedios din Cuba este gazda festivalului Parrandas. Cu această ocazie, orașul se împarte în două tabere și fiecare tabără trebuie să construiască un aranjament tematic din becuri, pentru a întâmpina Crăciunul.

20. În Slovacia, cel mai în vârstă bărbat din casă ia o lingură de budincă loksa, pe care o proiectează pe tavan – cu cât se lipește mai tare, cu atât mai bine.

8

21. Japonezii le trimit rudelor și prietenilor felicitări de Crăciun albe. Roșul, însă, este de evitat, deoarece această culoare este folosită, conform tradiției, pentru anunțurile funerare.

22. Ca și portughezii, și finlandezii își aduc aminte de cei decedați în ziua de Crăciun. Familiile din Finlanda aprind lumânări la mormintele celor dragi, iar cimitirele se transformă într-un loc feeric.

23. Grecii isi avertizează urmașii că, în seara de Crăciun, spirite rele numite Kallakantzaroi încearcă să intre pe coș, în locul lui Moș Crăciun. Pentru a ține departe prezențele malefice, grecii atârnă la gura sobei o mandibulă de porc.

24. În Africa de Sud, copiilor li se spune povestea lui Danny, un băiețel care și-a supărat bunica mâncând prăjiturile lăsate pentru Moș Crăciun. Furioasă, bunica l-a omorât pe Danny, despre care se spune că acum bântuie casele în ziua Crăciunului.

25. Poșta din Canada recunoaște adresa „Moș Crăciun, Polul Nord, Canada, HOHOHO”. Toate scrisorile trimise la această adresă sunt deschise și primesc un răspuns. (Surse folosite: ele.ro, incredibilia.ro)

UNIUNEA EUROPEANA

Masa de Crăciun în lume: ce se mănâncă în această zi şi ce semnificaţie au

Crăciunul este o sărbătoare petrecută în familie, iar familiile se reunesc în această zi în jurul unei mese bogate. Peste tot în lume există tradiţii şi obiceiuri, multe dintre ele legate de mâncare. Crăciunul este acea zi din an în care, mai mult ca oricând, mâncarea are o semnificaţie aparte.

De Crăciun ne răsfăţăm cu preparate pe care rareori le mâncăm în timpul anului. Tocmai de aceea ele par cu-atât mai gustoase în această zi. În plus, unele dintre felurile de pe masă au o anumită simbolistică, reprezentând crezurile şi tradiţiile fiecărui popor în parte.

9

Franţa

În Franţa, cina de Crăciun include o varietate de preparate ale gastronomiei fine: stridii, foie gras, curcan umplut cu castane şi multe brânzeturi. Nu degeaba francezii au peste 400 de sortimente de brânză. Desertul principal este celebra ruladă bûche de Noël (buturuga de Crăciun). În regiunea Provence, tradiţia spune că trebuie să existe 13 deserturi la masă, pentru a-i reprezenta Isus şi pe cei pe cei 12 apostoli ai săi. Prin deserturi francezii înţeleg nu doar tarte şi prăjituri, ci şi fructe proaspete, uscate sau fructe confiate.

Germania

Bucătăria germană e bogată în mâncăruri săţioase, iar masa de Crăciun nu face excepţie. Nemţii au şi ei o varietatre de preparate şi de tipuri de carne: gâscă, raţă, iepure şi Krustenbraten (friptură de porc şorici crocant), însoţită de garnituri precum găluştele de cartofi. Desertul tradiţional de Crăciun este un platou cu turtă dulce.

Ungaria

În Ungaria există câteva preparate care se mănâncă în special la această sărbătoare: supă de crap, sarmale, un tip de cozonac numit beigli. În plus, copiii decorează bradul cu diverse bombone de ciocolată învelite în staniol colorat. Sună cunoscut?

10

Italia

În sudul Italiei, masa obişnuită în ajunul Crăciunului este „Sărbătoarea celor şapte peşti”, numită şi La Vigilia. Masa este alcătuită în mod tradiţional doar din peşte sau crustacee - şapte soiuri, aşa cum sugerează şi numele - şi mâncăruri din legume. Caracatiţă, anşoa, cod, scoici şi anghilă sunt ingredientele principale din mâncăruri. Evident, în toată Italia se mânâncă paste, iar un preparat tradiţional de Crăciun este supa cu diverse paste umplute. Iar desertul preferat este, fără îndoială, cozoncul panettone.

Polonia

În Polonia, masă de Crăciun, numită Wigilia, include 12 feluri de mâncare fără carne (peştele este permis). Acestea simbolizează cei 12 apostoli. Borşul de sfeclă, heringul marinat, colţunaşii cu umpluturi de legume se numără  printre preparatele favorite ale polonezilor, iar desertul constă într-o prăjitură cu seminţe de mac şi un compot din fructe uscate, pentru digestie.

Marea Britanie

Pentru multă vreme, cina tradiţională de Crăciun în Marea Britanie consta într-o friptură de gâscă servită cu diverse garnituri. Astăzi, carnea de curcan este mult mai populară, de aceea curcanul întreg, umplut şi rumenit la cuptor, este alegerea multor familii. Garnituri

11

precum cartofii copţi şi varza de Bruxelles cu bacon, sosul de afine şi budinca Yorkshire sunt servite alături de friptură. Totuşi, celebra roastbeef (friptura de vită) este şi ea una dintre mâncărurile tradiţionale de Crăciun în Marea Britanie, la fel ca budincile flambate cu fructe uscate, de la desert.

Țara lovită de gripa aviară. 4,6 milioane de găini au fost sacrificate pentru a opri focarele Nicolae Comănescu 24 decembrie 2020,

În Japonia au fost mari probleme în acest sezon din cauza gripei aviare. Autoritățile au luat măsuri radicale.

Ca și cum nu ar fi fost suficientă problema pandemiei de coronavirus, autoritățile din Japonia se lovesc în ultima perioadă de un nou necaz. A fost descoperit un alt focar de gripă aviară și în aceste condiții s-a decis ca un număr record de 1 milion de găini de la o fermă de ouă să fie sacrificate.

Guvernatorul din Chiba, Kensaku Morita, a solicitat Ministerului Apărării să trimită soldaţi pentru a ajuta la sacrificarea celor 1,16 milioane de găini şi la îngroparea acestora în oraşul Isumi, situat la 80 de kilometri sud-est de Tokyo, în prima astfel de operaţiune desfăşurată în estul Japoniei în acest sezon. Morita a dat asigurări că focarul va fi controlat într-un timp cât mai scurt, într-un mod eficient.

Un sezon marcat și de gripa aviară. 32 de focare au fost identificate până acum

Muncitorii de la fermă au descoperit miercuri aproximativ 220 de găini moarte şi au raportat situaţia oficialilor din cadrul administraţiei locale. Acesta este cel de-al 32-lea focar de gripă aviară consemnat în Japonia în acest sezon, autorităţile guvernamentale ordonând în total sacrificarea a peste 4,6 milioane de găini. Cel mai recent focar a afectat treisprezece prefecturi, potrivit Ministerului Agriculturii, Silviculturii şi Pescuitului”, conform Agerpres.

Țara este marcată de un val de sinucideri

Altfel, „Țara Soarelui Răsare”, atinsă și ea de pandemia de coronavirus, stă prost la capitolul sinucideri. Numărul celor care aleg să-și ia viața este în creștere, iar în luna octombrie a fost înregistrat un record: 2.153 de oameni s-au sinucis, totalul în anul 2020 ajungând la 17.000! Prin comparație, mai puțin de 2.000 de japonezi și-au pierdut viața din cauza coronairusului.

12

BREXIT

Preşedintele Klaus Iohannis, după ce UE şi Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexitul: Acordul va proteja interesele companiilor şi ale cetăţenilor români, obiective-cheie ale României în aceste tratative Mediafax 24.12.2020

Acordul va proteja interesele companiilor şi ale cetăţenilor români - obiective-cheie ale României în aceste tratative, afirmă Klaus Iohannis după ce Uniunea Europeană şi Marea Britanie au ajuns la un acord privind relaţiile post-Brexit.

„România salută convenirea parteneriatului Uniunea Europeană - Marea Britanie privind relaţiile viitoare. Acordul va proteja interesele companiilor şi ale cetăţenilor români - obiective-cheie ale României în aceste tratative. Felicitări negociatorului-şef, Miche lBarnier şi echipei sale pentru efortul susţinut”, scrie pe Twitter Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană şi Marea Britanie au ajuns la un acord privind relaţiile post-Brexit, anunţă Guvernul de la Londra şi Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

„Tot ce le-a fost promis cetăţenilor britanici în referendumul din 2016 şi în scrutinul parlamentar de anul trecut este oferit prin acest acord. Am preluat din nou controlul asupra fondurilor noastre, asupra frontierelor, legilor, comerţului şi zonelor de pescuit. Acordul este o veste fantastică pentru familii şi companii în orice zonă din Marea Britanie", anunţă Guvernul Boris Johnson.

Bătălia peștelui: Cum au negociat la sânge UE și Marea Britanie miliardele de euro scoase din largul coastelor britanice 24 Decembrie 2020 • Încheierea unui acord post-Brexit între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii a fost complicată de negocierile intense cu privire la pescuit care au avut loc joi, în centrul discuţiilor fiind accesul

13

pescarilor europeni la apele britanice bogate în peşte, transmite AFP, citată de Agerpres.

Iniţial, Marea Britanie deţinea, la fel ca orice stat, o zonă economică exclusivă, care se întindea până la 200 de mile în largul coastelor sale. În UE, aceste zone sunt puse la comun de statele membre şi gestionate în comun.

Gestionată de Bruxelles, politica comună de pescuit guvernează aceste activităţi în Europa, iar Regatul Unit a acceptat să aplice regulile europene atunci când a aderat a UE, participând până în acest an la repartizarea cotelor către pescarii din fiecare ţări pentru diferite specii de peşte.

În Atlanticul de nord-est şi în Marea Nordului aproximativ o sută de specii de peşte sunt gestionate de Regatul Unit şi Uniunea Europeană. Un acces „restrâns” există pentru mai multe state europene în zonele situate între 6 şi 12 mile marine în largul coastelor britanice, în apele teritoriale, ca recunoaştere a activităţilor tradiţionale.

Capturile realizate de pescarii din UE în apele britanice reprezintă aproximativ 650 de milioane de euro în fiecare an. Flotele din opt state membre UE sunt responsabile pentru 40% din valoarea capturilor efectuate în zona economică exclusivă britanică, potrivit unui raport al Parlamentului European. Norvegia este şi ea prezentă.

Aproximativ un sfert din capturile franceze în termeni de volum şi aproximativ 20% în termeni de valoare provin din apele britanice. Dependenţa este şi mai mare pentru Belgia (50% din valoarea capturilor), Irlanda (35%), Danemarca (30%) şi Olanda (28%). Spania, Germania şi Suedia sunt şi ele vizate dar într-o proporţie mai mică.

Principalele specii de peşte vizate sunt heringul, macroul, merlanul, cărora li se adaugă calcanul, cambula şi codul negru.

14

La nivel comercial, Regatul Unit exportă între 60% şi 80% din produsele sale marine iar UE a absorbit anul trecut aproape 70% din exporturile britanice de peşte.

Pentru acordul post-Brexit, UE a propus să renunţe la aproximativ 25% din valoarea capturilor de peşte în apele britanice de către flotele europene, la finalul unei perioade de tranziţie de şase ani. Contrapropunerea Londrei a fost o reducere de 60% pe o perioadă de trei ani, inacceptabilă pentru europeni.

Ultima ofertă făcută de britanici: UE să renunţe la 25% pe o perioadă de tranziţie de cinci ani şi jumătate, după care regulile de acces reciproc la zonele de pescuit să fie renegociate anual.

Negociatorul european Michel Barnier a apreciat drept impracticabilă solicitarea britanicilor de a renegocia în fiecare an. „Vorbim de 100 de specii împărţite între UE şi Regatul Unit şi nu de cinci cum este cazul cu Norvegia”, cu care UE îşi ajustează anul cotele, a spus Barnier.

Sassoli: Deal on EU-UK future relations brings clarity for EU citizens and workers  24 dec 2020

Statement by the President of the European Parliament David Sassoli and the Head of Parliament's UK Coordination Group David McAllister on the agreement reached on future EU-UK relations.

“I welcome the fact that a deal has been reached today on the future relationship between the EU and UK which the Parliament will now scrutinise in detail. The Parliament thanks and congratulates the EU and UK negotiators for their intense efforts to reach, albeit at the last minute, this historic agreement. Although I still deeply regret the UK’s decision to leave the EU, I have always believed that a negotiated settlement is in the best interests of both sides. This deal can now form the basis for us to build a new partnership.

"In just a few days, EU law will no longer apply in the UK. The UK government was clear that it wants to leave the Single Market, Customs Union, and end free movement. Decisions have consequences - travel and trade between the EU and UK will not be as frictionless as before. It was

15

also the choice of the UK government not to allow for a smoother transition by an extension of the deadline to reach an agreement.

"The Parliament welcomes the intense dialogue and unprecedented exchanges and unity between the EU institutions throughout the process. However, Parliament regrets that the duration of the negotiations and the last-minute nature of the agreement do not allow for proper parliamentary scrutiny before the end of the year. The Parliament is now ready to react responsibly to minimise disruption to citizens and businesses and prevent the chaos and negative consequences of a no-deal scenario. The Parliament will continue its work in the responsible committees and the full plenary before deciding whether to give consent in the new year.

“Parliament has been clear from the outset on our red lines and we have worked closely throughout the negotiations with the EU’s chief negotiator, Mr Michel Barnier, who had our full support. Parliament has consistently advocated for a fair and comprehensive agreement and we are confident that our priorities are reflected in this final deal. If the European Parliament decides to approve the agreement, it will monitor closely how it is implemented.

"We would like to thank Vice President Maroš Šefčovič for his work to ensure that the Withdrawal Agreement is fully and faithfully upheld. For Parliament, protecting citizens’ rights and avoiding a return to a hard border on the island of Ireland have always been the priority.

"Regardless of Brexit, the EU and the UK continue to share common values and interests. We are both Unions built on democracy and respect for the rule of law and we face many common challenges - from climate change to terrorism. This agreement is a starting point on which to build our new partnership,” concluded President Sassoli.

David McAllister (EPP, DE), the head of the UK Coordination Group and Chair of the Committee on Foreign Affairs added: “I would like to thank Michel Barnier for his patient and tireless work. This is the end of a long and difficult process four years after the British referendum. Many things will change for the UK, since it will no longer participate in our Single Market and Customs Union. The EU has achieved its main objective, namely to preserve our unique model of integration and stability as well as to protect the long-term interests of EU citizens and businesses."

.....................................................

16

Instituţiile de prognoză prevăd că 2021 va fi pentru Europa de Est anul unei reveniri incomplete din criza provocată de pandemie. Însă ţările din regiune şi-au făcut un obicei din a întrece aşteptările Bogdan Cojocaru 24.12.2020,

Ce s-a schimbat pentru ECE în comparaţie cu criza anterioară este că între timp creşterea economică a devenit mai echilibrată - consumul şi investiţiile au devenit motoare de creştere, alături de exporturi -, iar stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit.

Pentru Europa de Est, 2021 va fi anul unei reveniri incomplete din recesiunea provocată de pandemia de COVID-19, la început mai lentă, iar apoi cu o viteză mai sănătoasă, apreciază cele mai multe instituţii de prognoză economică.

O caracteristică a predicţiilor economice din actuala criză este că scenariile cele mai sumbre nu s-au adeverit, iar o caracteristică a economiilor

est-europene din ultimii ani este că au evoluat în general mai bine decât s-a estimat. Spre exemplu, marea încetinire economică sincronizată de anul trecut a adus în pragul recesiunii economii mari cum este cea a Germaniei, dar dar nu a reuşit să frâneze semnificativ creşterile energice din est, aşa cum se aşteptau majoritatea experţilor.

Aceste lucruri arată că predicţiile economice nu sunt o ştiinţă exactă, iar incertitudinile fără precedent aduse de pandemie îngreunează orice calcul. Ceea ce este sigur este că crizele economice nu durează pentru totdeauna.

Actuala criză este diferită pentru Europa Centrală şi de Est (ECE), cred analiştii de la  Scope Ratings, o agenţie de rating germană. Economiile din regiune sunt mai bine poziţionate pentru a face faţă furtunii faţă de ramificaţiile multiple ale crizei financiare globale din 2008-2009. Cele mai multe prognoze arată că PIB-ul cumulat al ECE se va contracta în 2020 semnificativ mai puţin decât cel al zonei euro. Scope prevede o scădere economică de 5,3% pentru ţările estice, faţă de una de 8,9% pentru zona euro.

Ce s-a schimbat pentru ECE în comparaţie cu criza anterioară este că între timp creşterea economică a devenit mai echilibrată- consumul şi investiţiile au devenit motoare de creştere, alături de exporturi -, iar stabilitatea finan-ciară s-a îmbunătăţit. De asemenea, au crescut rata de ocupare a forţei de muncă şi salariile, ceea ce înseamnă o putere financiară mai mare pentru gospodării. Apoi, guvernele au dezvoltat strategii mai bune de gestionare a datoriilor, cu o proporţie mai mare a datoriilor în monedă locală. Stabilitatea

17

financiară s-a îmbunătăţit inclusiv prin scăderea pasivelor financiare externe. În aceste condiţii, economiile au devenit mai rezistente.

Scope Ratings estimează o creştere economică de 4,2% pentru România în 2021, asemănătoare cu cea din 2019, după o recesiune de 4,8% anul acesta. Campiona revenirii va fi Croaţia, cu un avans al PIB de 5,9% în 2021 - un titlu amar având în vedere că această economie, puternic dependentă de exporturi, va avea mult de tras pentru a recupera ce a pierdut prin recesiunea de peste 9% din acest an.

Mult de tras va avea şi Cehia, al cărei PIB este estimat să scadă cu 7% anul acesta şi să crească cu doar 4% în 2021. Nici economia Ungariei nu se va apropia prea mult de nivelul pe care l-a avut înainte de criză: scădere de 6% anul acesta şi creştere de 4,6% anul viitor. Din grupul marilor economii estice, Polonia va recupera cel mai mult din ce a pierdut din cauza pandemiei, cu o revenire de 3,5% în 2021 după o recesiune de 3,9% anul acesta. O ţară pentru care criza nu este grea este Lituania, cu o economie care după o scădere de 1,5% va creşte cu 3,5% în 2021.

Estimările diferă de la o instituţie de prognoză la alta, dar tendinţele sunt în general aceleaşi. Comisia Europeană injectează însă o doză de pesimism. Executivul european prevede pentru economia Poloniei o recesiune de 3,6% anul acesta şi o revenire de 3,3% în 2021. PIB-ul maghiar ar urma să scadă cu 6,4% în 2020 şi să crească cu 4% în 2021. Cehia şi-ar reveni cu 3,1% după recesiunea de -6,9% din 2020. Pentru România, experţii de la CE estimează o scădere a PIB de 5,2% anul acesta şi un avans de 3,3% în 2021. Acestea sunt cele mai recente prognoze ale CE, publicate în noiembrie.

Analiştii de la ING scriau în noiembrie, când al doilea val al pandemiei era abia la început, că după trecerea iernii statele din ECE ar trebui să se pre-gătească pentru o recuperare economică semnificativă, dar care va începe în al doilea trimestru din 2021. Pentru ei, o a doua recesiune este ceva sigur în condiţiile în care noul puseu al pandemiei şi restricţiile introduse pentru a-l slăbi vor eroda atât cererea internă, cât şi exporturile. Toate economiile din ECE vor înregistra scăderi trimestriale şi activitate redusă în primul trimestru din 2021. Revenirea aşteptată să înceapă în trimestrul II va fi în linie cu evoluţiile din zona euro.

Vaccinurile reduc riscul ca noi măsuri de lockdown să fie introduse în sezonul de iarnă 2021-2022 şi îmbunătăţesc perspectivele pentru comerţ, ceea ce va fi benefic pentru ECE. De asemenea, fondurile UE ar trebui să acţioneze ca o suspensie suplimentară faţă de şocurile economice create de pandemie. Însă investiţiile pe care le-ar susţine aceste fonduri se vor materializa probabil începând cu 2022.

18

De asemenea, analiştii de la ING apreciază că unele bănci centrale din regiune vor reacţiona la provocări relaxând şi mai mult politicile monetare - iar predispuse la astfel de măsuri sunt mai ales băncile din Polonia şi Ungaria -, însă acest lucru nu va împiedica revenirea monedelor locale pe piaţa valutară. Ei scriu că „preferă“ coroana cehă şi lira turcească.

Analiştii de la Scope scriu că, pentru a-şi păstra rezistenţa la crize, economiile din ECE trebuie să investească în pregătirea forţei de muncă şi în dezvoltarea pieţelor de capital interne şi să se concentreze pe investiţii care să furnizeze creştere economică pe termen lung.

......................................

Din ce țări vin produsele tipice Crăciunului în Uniunea Europeană / Ce state furnizează bunătățile pentru sărbători• 24 Decembrie 2020 • Ioana

Milonean

Majoritatea brazilor de Crăciun, ursuleților de pluș, lumânărilor, bunătăților pentru sărbători din țările Uniunii Europene sunt produse și exportate de anumite state membre ale blocului comunitar.

Conform Eurostat, biroul de statistică al UE, în anul 2019, aproape 70% din brazii de Crăciun au fost exportați în cadrul Uniunii de Danemarca.

Vinul și curcanii au venit din Franța – peste 50% din exporturile intracomunitare, lumânările din Polonia – 41%, schiurile din Suedia – 37%,

19

iar ciocolata din Germania – 31%.

MAREA BRITANIE

Noile condiţii de călătorie în Marea Britanie pentru cetăţenii români, Mediafax 27.12.2020,

Marea Britanie va introduce noi condiţii de călătorie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie 2021, în contextul expirării tranziţiei post-Brexit, fiind modificări fundamentale în privinţa documentelor şi scopului deplasărilor.

Românii, fără vize în Marea Britanie doar în scop turistic, cel mult şase luni

Cetăţenii români vor putea intra în continuare pe teritoriul britanic, fără vize, doar pentru călătorii în scop turistic care nu durează mai mult de şase luni într-un an. Cei care vor vrea să studieze sau să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de viză.

"Conform noilor reglementări anunţate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru şederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetăţenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare", a comunicat Ministerul român al Afacerilor Externe.

Intrarea pe teritoriul britanic se va face doar cu paşaport

Intrarea pe teritoriul Marii Britanii se va face în baza cărţii de identitate doar până pe 30 septembrie 2021, ulterior fiind necesar paşaport. "Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii

20

Britanii şi Irlandei de Nord se va putea realiza în baza paşaportului sau a cărţii de identitate româneşti valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza paşaportului valabil (paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar)", subliniază MAE.

SUA

Detroit: Sute de mașini aliniate la coadă pentru alimente. Profit.ro scris ieri, 16:29

Americanii donează mai mult ca oricând pentru persoanele cu dificultăți financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus Social Detroit: Sute de mașini aliniate la coadă pentru alimente. Americanii donează mai mult ca oricând pentru persoanele cu dificultăți financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus .

Sute de mașini se aliniază la coadă înainte de răsăritul soarelui pentru a primi alimente la centrele de distribuție ale organizației Forgotten Harvest din zona metropolitană a orașului Detroit, unde vizitele au crescut cu 50%. Donațiile în bani au crescut la rândul lor și sunt pe cale să le depășească pe cele de anul trecut, contribuind la distribuirea de ajutoare în timpul crizei provocate de pandemia de coronavirus, relatează Reuters.

Singurul lucru bun al acestei pandemii este că a făcut ca oamenilor să le pese mai mult de vecinii lor”, a declarat Christopher Ivey, director de marketing la Forgotten Harvest, una dintre cele mai mari bănci de alimente din statul Michigan, arată news.ro

Criza economia provocată de pandemie a adâncit decalajul între cei care au și cei care nu au în Statele Unite. Persoanele care pot lucra de acasă, deseori în slujbe bine plătite, se află într-o situație confortabilă. Dar peste 20 de milioane de americani depind de indemnizațiile pentru șomaj, iar foamea și sărăcia sunt în creștere.

Acest decalaj a fost însoțit de o creștere a donațiilor la băncile de alimente, de campanii de strângere de fonduri și alte alte ajutoare pentru americanii devastați financiar. Cea mai mare donație în scop caritabil din acest an pare a fi cea de 4 miliarde de dolari făcută de Mackenzie Scott, fosta soție a lui Jeff Bezos și acționară a Amazon. Dar mulți americani contribuie la rîndul lor, donând 10-50 de dolari, unii pentru prima oară.

21

Multe organizații nonprofit au avut de suferit în acest an, pentru că pandemia a dus la anularea galelor și a strângerilor de fonduri. Dar donațiile către organizațiile caritabile mici și mijlocii au crescut cu 7,6% în primele nouă luni ale acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize recente efectuate de Association of Fundraising Professionals, care urmărește aproape 2.500 de organizații. Numărul donatorilor a urcat cu 11,7%. Această tendință pare să fi continuat și în decembrie, care este cea mai activă lună pentru activitățile caritabile în SUA. Organizațiile de caritate au primit donații de 2,47 de milairde de dolari pe 1 decembrie, marțea de după Thanksgiving cunoscută sub numele de GivingTuesday, în creștere cu 25% față de 2019. ”Oamenii donează cum nu am mai văzut vreodată”, a declarat Woodrow Rosenbaum, director pentru date la GivingTuesday. Majoritatea donațiilor sunt mici, sugerând că oameni cu toate tipurile de venituri contribuie mai mult, a spus Rosenbaum.

Aproximativ 70% dintre donațiile către campaniile GoFundMe au fost în acest an de sub 50 de dolari, față de 40% în 2019, potrivit unui purtător de cuvând al site-ului de strângeri de fonduri. America’s Food Fund, înființat în acest an, a atras peste 40 de milioane de dolari pe GoFundMe, aceasta fiind cea mai mare campanie efectuată vreodată pe acest site.

Nurcile cu Covid-19 apar și în Oregon. Noi temeri cu privire la tulpini mutante Daniel Valeriu 27 decembrie 2020,

Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) a confirmat infectarea animalului care a scăpat dintr-o fermă aflată în carantină din luna noiembrie.

Într-un comunicat, Departamentul pentru Agricultură din Oregon a anunțat că o nurcă sălbatică a fost depistată pozitiv la Covid-19, în urma unui test efectuat de Laboratorul Național de Servicii Veterinare al USDA, confirmat la 22 decembrie, după ce nurca a fost capturată la 13 decembrie.

Aparent, nurca ar avea un „nivel scăzut” de coronavirus în organism. Nurca a scăpat dintr-o fermă furnizoare de blănuri din Oregon, care se afla în carantină de când zece mostre de nurcă au dat rezultate pozitive pentru coronavirus, la sfârșitul lunii noiembrie.

Împreună cu nurca, trei pisici și cinci oposum sălbatici au scăpat de asemenea de la ferma aflată în carantină, deși niciunul dintre celelalte animale nu a fost testat pozitiv pentru Covid-19, scrie Daily Mail.

22

„Cel mai scandalos este faptul că o nurcă infectată  poate scăpa chiar și dintr-o fermă aflată în carantină, punând astfel în pericol un număr incalculabil de animale sălbatice de  contacta coronavirus”, a declarat Lori Ann Burd, director al sănătății mediului la Center for Biological Diversity Centrul, pentru The Oregonian.

„Sper că acest caz de Covid-19 este limitat doar la nurca pe care au testat-o în natură, știm că acest virus este foarte contagios și un caz se transformă rapid în mai multe”, a adăugat ea.

Burd a avertizat că nurca infectată ar putea „nu numai să răspândească virusul printre nurcile sălbatice, ci să „dea naștere la o tulpină virală mutantă care amenință să compromită vaccinurile noastre recent create”.

SANATATE si GASTRONOMIE

Medicul nutriționist Mihaela Bilic: „Totul e bun la porc. Nu porcul e gras, ci de noi depinde ce bucată alegem și cum o gătim” 24.12.2020

Mihaela Bilic a postat pe Facebook un „Ghid de utilizare” a porcului, din vârful urechilor până în vârful cozii. Medicul nutriționist spune care sunt cele mai „nobile” părți din porc și cum se gătesc în așa fel încât să fie și sănătoase și gustoase.

Mihaela Bilic: Pentru că vin Sărbătorile, dacă nu miroase a porc în casa românului, se numește că nu e Crăciun.

De la vârful urechilor până la vârful cozii, totul e bun la porc. Și nu porcul e gras, ci de noi depinde ce bucată alegem și cum o gătim.

Este mare diferență între bucățile nobile și cele mai puțin nobile. Bucățile nobile sunt cele din partea superioară, unde avem cotletul, mușchiul, mușchiulețul, chiar și pulpa.

23

Pe măsură ce coborâm spre burtă bucățile încep să devină mai împănate și mai grase, și crește cantitatea de țesut conjunctiv.

Bucățile de calitatea întâi înseamnă fibră, mușchi și foarte puțină grăsime. Bineînțeles, sunt cele mai scumpe și cele mai gustoase.

Un amănunt vă spun. Acestea pot fi gătite doar un pic. Tratamentul termic nu trebuie să fie prelungit, pentru că în momentul în care lăsăm prea mult la cuptor, sau la grătar, proteinele, că doar proteine avem în bucățile astea, se întăresc. Și atunci, carnea, cu cât e mai tare, cu atât e mai greu de digerat.

În partea de pulpă avem și mai multă grăsime și începe să apară țesutul fibros. Ca să se înmoaie, are nevoie de apă și de gătit umed. Tocănița, o mâncare tradițională a românilor, combină în mod fericit și din punct de vedere nutritiv – ideal -, carnea cu legumele. Iar când se gătesc înăbușit, carnea e și mai ușor de digerat. Mai puneți și un strop de roșii, ca să creștem absorbția fierului din carne, și mâncarea e și gustoasă și sănătoasă. Editor : Liviu Cojan

Urmăriți materialul video pentru mai multe amănunte despre acest subiect.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/medicul-nutritionist-mihaela-bilic-ghid-de-utilizare-a-porcului-din-varful-urechilor-pana-in-varful-cozii-1423481

Mihaela Bilic, despre ,,descoperirea anului 2020"- alimentul care ajuta la tratarea bolilor grave Lizeta Oprea,Dupa cum sustine nutritionistul, substanta ce reprezinta ,,descoperirea nului 2020" exista in lapte si in secretiile oricarui animal, in lichidele secretate de organism.Mihaela Bilic a vorbit intr-un interviu recent despre ,,descoperirea anului 2020" - lactoferina, o glico-proteina care ,,ar putea sa fie peste Vitamina C", dupa cum spune medicul nutritionist.,,Dupa cum vad eu, descoperirea lactoferinei s-ar putea sa fie peste Vitamina C. Poate putini oameni stiu -vitaminele au fost descoperite in anul 1900, deci de o suta de ani, iar acum pe piata, suplimentele cu vitamine fac o cifra de afaceri de o suta de miliarde de dolari pe an.

24

Ganditi-va ca aceasta lactoferina este o glico-proteina din familia transferi-nelor. Ea transporta fierul. Are o capacitate aparte de a se lega de fier.Ea exista in lapte si in secretiile oricarui animal, in lichidele secretate de organism.Deci, pe langa lapte, la orice mamifer exista in saliva, in secretiile nazale, in lacrimi, in tot ceea ce inseamna sucuri digestive.De ce este prezentar Pentru ca are capacitatea incredibila - ca un fel de agent de paza la toate aceste orificii de intrare a agentilor patogeni in organism. Ea blocheaza multiplicarea virusurilor, bacteriilor, parazitilor, agentilormicrobieni. Lactoferina vine si ne asigura aceasta protectie.Toate studiile au aratat ca la pacientii care sufera de boli grave - de la HIV, hepatita C, inclusiv cei cu ulcer si gastrita, afectiuni tumorale -, peste tot nivelul lactoferinei e scazut.Au fost facute multe multe studii care au aratat aceste efect miraculoase ale lactoferinei, fara niciun effect secundar sau efect de supradozaj. De la Agentia Europeana a Medicamentului, pana la FDI-ul american, toatalumea a recunoscut fara niciun fel de retinere ca aceasta lactoferina este miraculoasa.Avem efect imunostimulator, fura fierul agentilor patogeni care nu se mai pot multiplica.Desi lactoferina a fost descoperita in anii 60, a aparut in prim-plan pentru ca s-au facut studii care arata ca ajuta pacientii infectati cu noul coronavirus. Si s-au facut studii pe ambele tulpini, stiindu-se de acest efect antiviral alei. Are efect antiviral pe toate virusurile grele. Pe HIV, hepatita C, herpes.Rezultatele studiilor sunt atat de incurajatoare, incat mi-e ciuda si zic ,,de ce nu o folosim ", ,,de ce nu am invatat despre ea in facultate<".Nu numai ca ajuta sa creasca imunitatea, dar scade si riscul de infectie.Putine lucruri m-au entuziasmat in cariera de medic.Dragi romani, avem lapte pe toate drumurile. Consumati lapte!Lactoferina e distrusa doar prin tratementul UHT, altfel, in fiecare litru de lapte exista 150 de miligrame de lactoferina. UHT este acea cutie de lapte care sta pe raft fara sa aiba nevoie de frigider.Lactoferina se afla in tot ce inseamna produse fermentate din lapte e bun - iaurt, lapte batut, smantana, branzeturi din lapte crud.Daca vrem sa fim sanatosi trebuie sa consumam 3 produse de la lactate zilnic - fie ca e vorba de iaurt, o cana de lapte, o bucatica de branza, sau doua linguri de smantana. Avem nevoie nu numai de calciu, acel gram pe zi pe care il aduc aceste produse.Sfatul meu este sa dati organismului acel calciu, si in acest fel o sa-i dati si lactoferina", a spus nutritionistul Mihaela Bilic la Digi24

* * *

25

Rețeta unei familii de secui care face de 45 de ani figurine de zahăr pentru pomul de Crăciun • 24 Decembrie 2020 •

Reprezentanţii Centrului de Cultură din Covasna au realizat mai multe materiale video despre obiceiurile tradiţionale de iarnă, printre ele aflându-se şi cel în care Miklos Ilona şi fiica ei, Tunde, din localitatea Sânzieni, prezintă modul de preparare a figurinelor din zahăr, transmite Agerpres.

Miklos Ilona spune că a învăţat să facă figurine colorate în urmă cu aproape 45 de ani în cofetăria lui Turoczi Tibor, iar pentru prepararea unei porţii sunt necesare trei kilograme de zahăr, un litru de apă, coloranţi şi arome, pe cât posibil cât mai naturale, cum ar fi mentă, portocale sau sucuri de zmeură, lămâie sau afine.

Pentru prepararea acestora mai e nevoie de făină sau amidon şi câteva matriţe în formă de flori, maşinuţe sau inimioare.

Miklos Ilona ne dezvăluie secretul ‘fabricării’ decoraţiunii cu gust. Zahărul se fierbe într-un litru de apă şi se amestecă bine până devine un sirop foarte gros. La topirea zahărului e nevoie de mare atenţie să nu se ardă, să nu se caramelizeze, ci să se formeze un sirop transparent care se fierbe până apar băşicuţe. Siropul se răceşte, după care se amestecă bine până devine spumos, apoi se adaugă esenţele, coloranţii, iar compoziţia se pune într-o pâlnie.

Separat, într-o tavă se pregăteşte un pat gros şi neted de amidon sau făină albă, pe care se imprimă matriţele în care va fi turnat apoi fondantul cu ajutorul pâlniei.

Figurinele turnate sunt lăsate la întărit, după care sunt scuturate de făină sau amidon cu ajutorul unei pensule şi sunt tăvălite uşor în zahăr pudră, continuă Miklos Ilona să explice cum prind formă decoraţiunile dulci.

După strângerea figurinelor pe o farfurie, se netezeşte din nou patul de făină sau amidon din tavă, se lasă puţin la răcit, după care se imprimă alte forme în care se toarnă fondantul cu alte arome şi alte culori. La final, când toate

26

sunt gata, sunt legate cu aţă şi agăţate în pomul de Crăciun.

https://www.g4media.ro/reteta-unei-familii-de-secui-care-face-de-45-de-ani-figurine-de-zahar-pentru-pomul-de-craciun.html

DOSAR

De la roșia organică la corpul bio Codrin Dinu VASILIU Aparut in Dilema veche, nr. 868, 26 noiembrie - 2 decembrie 2020

Roșia organică este o roșie cu etichetă. O etichetă cu un logo care constă într-un patrulater cu fundal oliv deschis, în care 12 stele specifice siglei Uniunii Europene simulează o frunză. Este singura siglă utilizată la nivelul Uniunii Europene pentru a semnala faptul că avem de a face cu un produs certificat ecologic. O siglă care, prin culoare și însemne, face trimitere directă la ecologic, bio, organic, adică la singurele sinonime acceptate, din punct de vedere legal, pentru produsul certificat ecologic. Dar, în contraefect, aceeași siglă trimite și la senzația de produs natural, proaspăt, rural, local.

Organic, de exemplu, trimite la un produs care este obținut în condiții cît mai naturale, bio la un produs care nu este contaminat de așa-zisele chimicale, iar ecologic ne dă vaga impresie a unui aliment obținut în profund respect față de mediul înconjurător. Și aici trimiterile încep să se contamineze reciproc, iar lucrurile devin cel puțin interesante atît în ceea ce privește consumul, cît și producerea și distribuția produselor alimentare ecologice.

Îmi propun să vorbesc aici în primul rînd despre cumpărător. Simplificînd lucrurile, consumatorul este un corp cultural care, pe tot lanțul de achiziție și consum, are următorul comportament: alege, cumpără, mușcă, mestecă,

27

înghite și percepe efectele mîncării asupra propriului corp. Astfel, el devine un agent care face legătura dintre mîncarea, concepută ca produs alimentar și trupul în calitatea sa de corp al sănătății. Și tocmai această situație pune consumatorul pe poziția unor reconfigurări mentale atît ale hrănirii, cît și ale asigurării propriei sănătăți printr-o alimentație calculată, raționalizată, ideologizată. Consumatorul nu se mai hrănește ca altădată. Nu mai cumpără pur și simplu pîine, nu mai mestecă pur și simplu carne, nu mai înghite pur și simplu un măr, nu mai experimentează pur și simplu gustul roșiei. Nu se mai hrănește cu alimente, ci consumă produse alimentare. Împachetate în clasificări, recomandări, calificări. Produs tradițional, produs montan, produs local, produs certificat ecologic, produs țărănesc, produs de origine controlată sau protejată, produs bio, produs organic, produs ecologic.

Nu este vorba despre un fenomen pe care ar trebui să-l înțelegem în sens negativ. Dar diferențele merită precizate. Pentru că, strict vorbind, corpul nostru asimilează noua civilizație în care trăiește. Iar această civilizație ne învață că trebuie să mîncăm mai bine. Să nu mai stăm cu dușmanul la masă, ci, dimpotrivă, să ne așezăm cu prietenul nostru durabil la un dejun sustenabil. Dar, pe de altă parte, este clar că, din punct de vedere psihosocial, ne confruntăm cu o serie de distincții care înlocuiesc vechile categorii prin care, în gastronomia privată, împărțeam alimentele prin criterii mult mai rudimentare: carne, fructe, pîine, băuturi și legume. Iar noua taxonomie, pe lîngă faptul că stabilește limite nutriționale și medicale produsului alimentar, constituie și o bază socio-economică globală pentru achiziția și consumul produselor alimentare. În lipsa acestui nou sistem de clasificare și identificare, cu greu ar putea avea loc o aliniere globală a socio-economiei achiziției și consumului. Dar această nouă conceptualizare, prin diferite resemantizări, este solicitată la ambele ei capete: atît în zona producției și distribuției, cît și în cea a consumului. Într-o nouă internațională a produsului alimentar, nu de puține ori, producătorul și consumatorul interpretează în sens personal aceste noi conotații ale alimentelor.

Și pentru că veni vorba despre un caracter internațional, cînd avem de a face cu achiziția de produse alimentare, putem spune că, atunci cînd cumpăr un produs alimentar ecologic, mă încadrez într-un fenomen global și am parte de o experiență globală. De altfel, „un simplu drum pînă la cel mai apropiat mall înseamnă o experiență globală”, spune George Ritzer. Deoarece produsul alimentar bio este conceptualizat la nivelul imaginarului global și este importat sau exportat pe circuite economice, politice și sociale transnaționale. În același timp, să nu uităm, este vorba și despre o experiență locală, întrucît consumatorul reinterpretează acest concept global în termenii culturii sale locale. Într-unul dintre studiile la care am participat, noi am

28

numit acest fenomen prin următoarea expresie: etnocentralizarea produsului alimentar ecologic. Astfel, semnificația hranei bio devine una glocală, termen care desemnează un fenomen în care globalul și localul funcționează în același timp și se influențează reciproc. Detaliind puțin lucrurile, noi am observat că un procent destul de ridicat al consumatorilor români, în cunoștință sau necunoștință de cauză, refuză să considere produsul bio, organic sau ecologic în semnificația sa strict juridic-administrativă. Conștient sau nu de legislația care spune că singurul produs ecologic este cel certificat ecologic, pentru consumatorul român produsul bio are o semnificație profund emoțională, fiind identificat mai ales în zona produsului tradițional („ca la bunica”), rural („de la țară”), natural („fără chimicale”), țărănesc (provenind din înțelepciunea gastronomică a țăranului). Această situație ar putea fi explicată prin faptul că decizia sa se joacă în zona conceptului-umbrelă de produs alimentar sănătos. Iar, sub această umbrelă conceptuală, consumatorul consideră că produsul sănătos și, prin extensie, ecologic este prea puțin echivalent cu ceea ce spune legea că ar trebui să fie produsul bio.

O astfel de situație, în comunitatea de cercetare, este calificată destul de mult în zona confuziei consumatorului. Se consideră de la sine că avem de a face cu un consumator derutat, care confundă produsul ecologic cu produse pe care le consideră el, cu de la sine putere, ca fiind sănătoase. Totuși, eu nu cred că avem de a face cu o confuzie în modul cel mai strict. Cred că ne confruntăm mai curînd cu o simulare. Consumatorul, în procesul său de achiziție, simulează ecologicul în zona unor produse care nu sînt certificate, dar produc suficiente justificări strategice pentru achiziție și consum. Pentru că motivațiile de achiziție și consum sînt mult mai complexe în contextul achiziției de produse ecologice. Iar aceste motivații au destul de multe influențe. Sînt determinate, pe de o parte, de anumite mituri urbane; există, de exemplu, mitul că anumiți distribuitori stropesc produsele ecologice pentru a rezista mai mult la transport și depozitare, avîndu-se în vedere gradul lor ridicat de perisabilitate (eu nu am întîlnit dovezi care să infirme sau să confirme acest mit). Sînt influențate de prețuri și, în acest caz, consumatorul încearcă să cumpere un produs cît mai ieftin, dar cît mai apropiat calitativ de produsul certificat. Există influențe care țin de experiența senzorială a consumatorului, de memoria gastronomică, de locul de achiziție, de decizia de achiziție luată la nivelul familiei și multe altele. Pe de altă parte, oricît de complexe ar fi aceste influențe, toate sînt strîns legate de gradul de încredere pe care îl dezvoltă un consumator. Deși este vorba și despre educație în rîndul consumatorilor, în loc să vorbim despre confuzia acestora ar trebui să găsim instrumente prin care să creștem încrederea lor în producătorii bio și în oferta acestora.

29

Și pentru că ajungem la problema producătorului și a distribuitorului, trebuie aduse cîteva aspecte în discuție. Într-un articol din 2009, Vintilă Mihăilescu și Bogdan Iancu vorbeau despre patrimonializarea gustului în România. Ne aflam într-o perioadă în care unii dintre marii producători se foloseau de sensibilitatea și nostalgia consumatorului pentru a asocia produse obținute la nivel industrial cu termeni amintiți deja aici: gust, de la țară, de la noi, de la bunica și așa mai departe. Acest tip de marketing începe, bineînțeles, în primii ani de după căderea comunismului, dar își atinge maximul cam în perioada în care a fost scris acest articol. Și, pentru că fiecare sistem discursiv ideologic se află în strînsă legătură cu generația care îl acceptă și îl pune în mișcare, după 2010, din partea producătorilor și consumatorilor mai tineri, apare o contrareacție la acest fenomen, deși ea se joacă în chiar termenii deja puși în mișcare. Noul discurs păstrează vechea retorică, dar schimbă personajele aruncate în joc. Dacă înainte de 2010 aveam de a face cu o pliere a produsului alimentar industrial pe valorile tradiționale, acum, prin aruncarea în joc a micului producător, avem de a face cu încercări de calchiere a produsului tradițional pe produsul certificat ecologic. Sub umbrela sănătății corpului hrănit bine, apar pe piață discursuri care promovează produsul țărănesc, rural sau tradițional ca fiind echivalent cu produsul certificat ecologic, deși nu este vorba decît despre o echivalență simbolică. Am observat că există enorm de mulți producători corecți și nu la aceștia mă refer aici. Și nu vreau nici să fiu înțeles greșit. Pentru că sînt un susținător convins al micului producător. Dar nu este nici corect, nici măcar legal să îmi promovez un produs ca fiind ecologic atît timp cît acesta nu este certificat ecologic.

Codrin Dinu Vasiliu este cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane” al Academiei Române, Filiala Iași.

Surpriză: Câţi oameni lucrează de fapt în România. Numărul de salariaţi din companiile de stat şi din cele private

Autor: Ramona Cornea Postat la 24 decembrie 2020 270 afişări

30

Evoluţia numărului total de salariaţi, al angajaţilor din companiile publice şi din cele private şi a numărului de pensionari

Anul 2018 a bifat un record istoric, după ce numărul de salariaţi din România a trecut pentru prima dată în ultimii zece ani de 4,9 milioane. Conform datelor de la Institutul Naţional numărul salariaţilor din economie a sărit de 5 milioane atât în 2018, cât şi în 2019.

Apropierea numărului de angajaţi din 2019 de cel din 1998 ar putea însemna o revenire la starea economiei de acum douăzeci de ani, însă rămâne de văzut cum vor arăta statisticile la finalul anului 2020 şi ce impact va avea pandemia de COVID-19 asupra pieţei muncii locale.

mpărţirea numărului total de angajaţi din economie pe companii publice şi private este făcută conform statisticilor de la INS, însă numărul angajaţilor

31

din companiile publice nu reflectă îndeaproape totalul angajaţilor de la stat, dat fiind faptul că în care multe structuri ale statului precum Ministerul Apărării, SRI sau SIE ţin secrete aceste informaţii, iar unele tipuri de angajaţi precum funcţionarii publici nu sunt raportate în sistemul REVISAL al Inspecţiei Muncii.

Numărul pensionarilor a rămas constant în ultimii ani. Cea mai mare valoare a înregistrat-o în 2014, când numărul pensionarilor din economia locală a trecut de 5,19 milioane, conform datelor de la Casa Naţională de Pensii.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică  Casa Naţională de Pensii Publice * Numărul salariaţilor, în trend ascendent

* * *

Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal Postat la 24 decembrie 2020 Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.

Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

32

Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

* * *

Cum trăiau românii Crăciunul în urmă cu 35 de ani: În casă avem 14 grade, toată ziua n-am avut apă caldă 24 decembrie 2020, 22:18 de Stefan Both

Coadă la pâine în Epoca de Aur Tinerii născuţi după 1990 nu îşi pot imagina cum era viaţa în România comunistă. Au aflat din poveştile părinţilor şi din cărţi. Jurnalistul Neculai Constantin Munteanu a propus o mică incursiune în trecut.

Neculai Constantin Munteanu, disident anticomunist, vocea principală a postului Radio Europa Liberă începând din anul 1980, a povestit pe Facebook cum trăiau românii de rând Crăciunul în plină epocă de Aur al comunismului. Jurnalistul a selectat câteva povestiri din cartea Arhitect în Epoca de Aur, de Gheorghe Leanu (Academia Civică, 2004).

33

25 decembrie 1985

Deşi e Crăciunul, azi la 6 dimineaţa, pe întuneric beznă, mi-am lăsat maşina la coadă la benzină. Apoi am stat la coadă la lămâi, se dădea câte 1 kg. Apoi la coadă la brânză telemea de 42 lei kg. N-am mai văzut aşa ceva cred că de 6 luni, cel puţin! Venit acasă cu asemenea daruri, Vivi m-a sărutat şi a mâncat toate firimiturile de telemea din punga de plastic în care fusese ambalată. N-am făcut brad, n-am mai avut când să stau la coadă şi la brad. Azi e Crăciunul. În casă avem 14 grade C, toată ziua n-am avut apă caldă. Seara am încălzit o oală cu apă, ca să ne spălăm înainte de a ne înveli în aşternuturile curate pe care Vivi le-a schimbat, conform datinei, şi în aceste zile de sărbătoare.

Sărbătoarea o păstrăm în sufletele noastre de români, dar e nespus de tristă în acest an, ca niciodată de când mă ştiu.

Azi am stat 40 de minute la coadă la "Premialul" din Piaţa Amzei pentru 1 kg de caşcaval. N-am mai prins caşcaval de peste 6-8 luni. Nu puteam rata ocazia. Se dădea numai în jur de 1 kg. Era să întârzii la slujbă pentru prima dată în 29 de ani... dar am ajuns transpirat şi gâfâind exact la 8 fără 1 minut pe poarta Institutului. De o săptămână, tot Institutul "Proiect Bucureşti" este absolut neîncălzit.

34

26 decembrie 1986

Afară sunt minus 9 grade C, minus 11 grade C, ger, vânt puternic, crivăţ din nord-est. În ateliere atmosfera este de cavou, inumană, caloriferele absolut reci, nu există nici un pic de presiune la gaze! Se lucrează cu mănuşi, cu pufoaice, căciuli pe cap, îmbrăcaţi cu toţii ca afară.

13 februarie 1987

Responsabilul de scară a venit aseară să ne prelucreze punct cu punct prevederile draconicului decret al sărăciei şi mizeriei. Erau înşirate toate prevederile anticivilizaţie la care suntem nevoiţi să răspundem: să nu folosim aspiratoarele, frigiderele, congelatoarele, un singur bec în cameră, etc, etc. Colac peste pupăză, alţi zeloşi de la ICAB au descoperit că se poate face economie de energie dând un program de 5 ore pe zi de apă rece. De la 6 la 8 dimineaţa şi de la 19 la 22 seara. În rest, ţevile de apă caldă şi apă rece sunt golite. Am semnat că am luat la cunoştinţă de decret. (...) Obosit, târându-mă prin noroaiele Bucureştiului, prin clisa respingătoare, lipicioasă, apoasă de 3-5 mm, prin bălţile ce împânzesc trotuarele, am ajuns acasă să mănânc de prânz la ora 19.30. Nu era apă nici să te speli pe mâini. Rezervorul de la closet era gol. Pe la ora 20.30 a început să ţârâie apa rece.

35

Apa caldă, nimic. E a treia zi fără apă caldă. Neculai Constantin Munteanu în anul 1990

Carnea era un nume generic în care întrau la grămadă şi vita, şi porcul, şi puiul, şi oaia Într-o postare mai veche, Neculai Constantin Munteanu îşi aduce aminte de anii în care pâine, zahărul, uleiul sau untul se dădeau pe cartelă. „În arhiva mea am un document care probează că în 1986 sau 1987, la Braşov, nu numai pâinea şi zahărul se dădeau pe cartelă. Tot pe cartelă se dădeau uleiul, făina, mălaiul şi untul. Normal, comunismul făcuse progrese mari în îngroparea capitalismului, România era pe calea construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, iar românii trăiau în belşugul şi în bezna anilor lumină şi a bezmeticului ei conducător, Nicolae Ceauşescu. Dar şi cartela avea retorica ei. Era doar virtuală. Nu garanta nimic. Se "dădea" ce se "băga". Existau şi luni în care un produs sau altul nu se dădea deloc, după cum puteţi constată din însemnările lunare, în creion, pe dosul cartelei, ale braşoveanului care mi-a pus-o la dispoziţie. Cât despre carne, carnea era un nume generic în care întrau la grămadă şi vita, şi porcul, şi puiul, şi oaia şi se alternau adidaşii, picioare de porc, fraţii Petreuş, nişte pui amărâţi, doi la kilogram, oase de porc afumate, cu vagi urme de carne, oase de vită pentru supă etc. etc. etc. Să nu-i nedreptăţesc pe comunişti, singurul aliment care se găsea, la liber şi din belşug, era… picioare de peşte! Cam aşa a fost, nostalgicilor!”, a scris Munteanu.

* * *

Cum a schimbat pandemia modul de a călători: clasicul city-break a fost înlocuit de rural-break. Ce înseamnă asta? Cristina Roşca 25.12.2020, Înainte de pandemie, termenul de city-break intrase atât de bine în vocabularul călătorilor încât părea prezent aici de când lumea, deşi de fapt ultimii 3-4 ani au fost cei care au popularizat atât de tare acest tip de vacanţă de 2-3 zile într-un oraş străin. Cursele dese şi la preţuri mici ale companiilor aeriene de tip low-cost au fost principalul “vinovat” pentru faptul că, o dată pe lună sau poate ceva mai rar, cuplurile sau grupurile de prieteni ori chiar familii întregi se urcau la bord cu doar un rucsac având în minte o cină la Roma, o cafea la Paris sau o plimbare la Londra. Preţul unui

36

bilet, dacă era cumpărat din timp, ajungea uneori chiar la sub 100 de lei, mai puţin decât ar fi costat un bilet de tren prin ţară. Unde mai pui că şi ajungeai mai repede.

Recunosc, am fost şi sunt în continuare mare fan al city-break-urilor şi mai ales al biletelor de avion ieftine cu care am văzut aproape toată Europa şi chiar lumea. Una dintre activităţile mele preferate de timp liber era să caut oferte la bilete de avion. Aşa cum lumea se uită la fotbal sau la seriale, eu mă uitam după promoţiile companiilor aeriene. Şi am făcut asta până în februarie 2020. În martie, la jumătatea lunii, am avut ultimul zbor.

Pandemia a pus în cui pentru cei mai mulţi oameni pofta de a călători. De fapt, e greşit să spun că le-a pus pofta-n cui pentru că ea există încă. Nu poţi să le iei oamenilor una dintre activităţile preferate şi să te aştepţi să nu îşi mai dorească să facă asta. Ba din contră, îşi doresc mai mult ca niciodată şi toate studiile arată că atunci când va fi posibil, avioanele vor fi iar pline iar biletele se vor tranzacţiona din nou ca acţiunile la bursă. Acum, doar curajoşii cumpără astfel de bilete şi doar „nebunii” pleacă pe bune în destinaţii mai apropiate sau mai îndepărtate care se pot închide peste noapte. Şi totuşi, pe călători nu-i poţi ţine în casă. Vacanţele nu dispar, ele se schimbă.

Şi astfel, pandemia a schimbat conceptul-vedetă al călătoriilor care în 2020 a devenit din city-break, rural-break. Ce înseamnă asta? În România cel puţin, vacanţele anului 2020 au stat sub auspiciul câtorva concepte: siguranţă, izolare şi autentic. Astfel, oamenii au căutat locuri unde să nu existe aglomeraţie, unde să fie respectate protocoalele sanitare şi unde peisajul şi locul să încânte. Norocul face că România este cunoscută pentru zona sa

37

rurală. Mai bine de 50% din populaţie încă locuieşte la sat (cea mai mare pondere din Europa).

Şi tot aici s-au dezvoltat o serie de pensiuni şi cazări – poate deja câteva sute de astfel de unităţi – la standarde şi la preţuri demne de Vestul Europei. Aceste destinaţii în sate precum Cund (jud. Mureş), Măgura (Braşov) ori Zăbala (Covasna) au fost nu doar căutate în acest an, dar când vremea era frumoasă gradul de ocupare era de 100%. Şi să vrei şi nu găseai unde să te cazezi.

Aceste cabane, castele, conace sau pensiuni sunt doar punctul de plecare către drumeţii pe dealuri şi munţi, către plimbări prin sate tradiţionale sau către un picnic ori o degustare de vin la iarbă verde. Cert e că România e o ţară suficient de întinsă cât să găzduiască toţi aceşti călători fără să se aglomereze. Zic asta pentru că în 2020 nu ne-am dorit aglomeraţie.În mod normal, tot la satele din România se organizau brunch-uri tradiţionale sau drumeţii cu zeci sau chiar 100 de oameni. Dar asta pare acum din altă eră.

Acest tip de turism rural, care există în alte ţări şi este chiar bine pus la punct, ar putea fi un motor pentru dezvoltarea viitoare a turismului românesc care până acum a fost un fel de unicorn. Toţi îi vedeau potenţialul, dar el de fapt nu şi l-a atins niciodată.

Publicaţiile străine de specialitate au inclus Transilvania, Delta Dunării sau chiar România toată pe lista de destinaţii ce trebuie văzute, dar numărul turiştilor străini nu a ajuns nici măcar la 3 milioane pe an în vremurile bune, pre-pandemie. A fost nevoie poate ca românii să îşi descopere primii ţara ca să vine apoi şi alţii. Cine ştie? Cert e că înainte de pandemie mulţi (cu mine în frunte) luau drumul străinătăţii şi lăsau România pentru când or să fie autostrăzi, condiţii ca în Occident sau pentru la bătrâneţe.

Va schimba pandemia viitorul turismului românesc? „Turismul se va aşeza pe o nouă şină pentru că românii vor descoperi mai mult România şi o să descopere mai mult turismul de bună calitate pe care România îl poate promova. Dacă la schi şi la litoral nu suntem campioni, în schimb, la turismul de nişă, ecoturismul, suntem“, preciza recent Dragoş Anastasiu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din turism. El mai spunea că România poate primi 10 milioane de vizitatori de peste hotare şi pariul său era fix pe acest tip de turism rural.

Ei bine, poate chiar a făcut şi pandemia ceva bun şi a ridicat la rang de trend rural-break-ul. Rămâne de văzut dacă a fost doar un trend pasager sau e una dintre acele tendinţe „evergreen” cam ca micuţa rochie neagră. Nu există garderobă completă fără ea.

38

25 – 27 decembrie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest Catalin Paduraru 25.12.2020, 42 de ecrane deschise, 6 „meeting rooms”, 1 „main room”, 5 camere TV în studio (fixe, macara, dolie, traveling), 2 camere în afara cadrului, sute de ore înregistrate, 6.000 de eşantioane trimise în toată lumea, jurizare electronică pe soft românesc (al doilea din lume) = VINARIUM. Primul concurs internaţional OIV & VINOFED organizat în format mixt online – ad locum. Singura competiţie desfăşurată în plină pandemie (în luna Mai au fost cele mai dure restricţii), exact la data programată – atunci când TOATE concursurile internaţionale afişau bannere: „Cancelled / Postponed”. Vinurile tinere (albe şi rose) din producţia 2019 aveau nevoie de o ierarhizare şi o bună comunicare la început de an 2020. Am făcut-o cu costuri de energie, de risc şi, bineînţeles, financiare, dar am obţinut o poziţionare excelentă a României, am livrat o dovadă că inteligenţa şi persuasiunea nu ne sunt străine. De la vârful organizaţiilor internaţionale şi din partea „semnăturilor” puternice de pe mapamond au plecat în lume mesaje de apreciere şi de recunoaştere – fără echivoc - a întâietăţii demersului „Made în Romania”.

Mulţi dintre Dvs. care aflaţi – poate - pentru prima oară de această reuşită, dar şi cei care ştiţi deja despre puterea evenimentului istoric VINARIUM 2020,  vă puteţi întreba unde a fost mass media românească, unde au fost influencerii faimoşi, unde au fost oficialităţile...Pentru că ştim răspunsul, vă propunem să privim cu optimism la ceea ce putem face noi prin noi înşine.

Mass media este modelată de gregar dar, să nu ne ascundem după deget, şi modelează gregarul cu un apetit care se va aduna într-un decont greu. În rest, administraţia & „influenţării” s-au scăldat în zeama călduţă (şi mirositoare) a incompetenţei, dezinteresului sau, dimpotrivă, în cea a interesului lipit de propria persoană.

Pentru că se apropie finalul de an, pentru că pregătim ediţia 2021, îndrept un gând de recunoştinţă şi respect tuturor partenerilor care au ajutat decisiv la ridicarea acestei construcţii.

Sper ca munca oenologilor care au creat vinuri valoroase – premiate VINARIUM – să fie răsplătită prin alegerea acestor vinuri de către Dvs. Medalia pe care o găsiţi pe sticle le este şi vă este dedicată. VINARIUM – În semn de preţuire!

39

 

1. Domeniul Aristitei, Vizionar - Fetească Neagră 2019

2. Aurelia Vişinescu, Anima - 3 Fete Negre 2015/2016/2017

3. Davino - Flamboyant 2016

...............

1. Domeniul Aristitei, Vizionar - Fetească Neagră 2019

Proaspăt oferită pieţei! Cel mai nou vin premium!

Are toate datele pentru a sta pe masa festivă de Crăciun şi de Revelion.

Un vis arătos, rubiniu strălucitor, care mai păstrează un halou violaceu abia perceptibil.

Mirosul şi gustul se leagănă între „fructe confiate, curmale, stafide, prune uscate” şi „notele [...] picante”.

Curajul de a-l livra fără baricare iubitorilor de Fetească Neagră este de admirat, iar rezultatul spectaculos. Deşi descriptorii de mai sus pot induce o plasare către supracopt, vinul este foarte viu şi... tineresc.

Foarte probabil, o nouă vedetă in Dealu Mare.

Felicitări Cristi Tudor!

40

Poftă bună, dragi cititori!

Deocamdată, vinul poate fi achiziţionat de la cramă sau de pe pe site-ul producătorului www.domeniularistitei.ro prin formularul de contact.

...........................

2. Aurelia Vişinescu, Anima - 3 Fete Negre 2015/2016/2017

Nu, nu e o greşeală. Vinul este obţinut din Fetească Neagră din trei recolte. Iar seria pe care am ales-o eu este... 007 (sună prea bine: „Sunt Fetească. Fetească Neagră”)

Nu vom şti exact care sunt proporţiile în care au fost asamblate cele trei recolte şi nici care şi cât s-au bucurat de maturare la stejar.

Important este rezultatul finit: un vin puternic (foarte puternic), arome primare, secundare şi terţiare în buchet (!), supraplin retronazal şi „lungime” de manual. Lipseşte ceva pentru prezenţa pe podium?

Aşteptăm nota publicului. Juriul a decis.

Afişat astăzi pe www.vindor.ro ,  aici.

................................

3. Davino - Flamboyant 2016

Dacă sunt Sărbători, haideţi să ne răsfăţăm!

Cabernet Sauvignon, Merlot şi Fetească Neagră.

Turnăm în decantor şi uităm puţin de vinul nostru, timp în care antreurile şi vinurile de deschidere se vor fi dus deja.

Ne aducem aminte de el exact când trebuie.

Lumea vorbeşte deja mai încet, foamea s-a mai potolit, simţim sărbătoarea.

Că vine curcanul, căprioara, mielul, carnea de vită-n sânge, raţa, mai puţin contează.

Ba, poate, ar trebui s-avem prima sorbitură înainte de sosirea felului principal. E nevoie de concentrare. Un plonjeu cognitiv într-un lichid cu încărcătură semiotică. Aşa se nasc expresiile „E un dar divin! ”. Şi e.

41

Pe www.vinexpert.ro îl găsiţi aici.

Dacă vă simţiţi bine în preajma vinului, vă fac o invitaţie: urmăriţi emisiunea „Fraţi de Viţă” de pe TVR2. Sâmbăta de la 17:00 şi duminica, în reluare, de la 12:00. Bineînţeles, cu... un pahar de vin în mână! Arhiva emisiunilor „Fraţi de Viţă” pe TVRPlus.

 Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

 * * *

I-am provocat pe antreprenorii locali să ne spună cum va arăta în acest an, în plină pandemie, masa de Crăciun, cu cine vor petrece, unde şi ce nu va lipsi. Ce ne-au răspuns? 25 dec 2020 Cristina Roşca

Cu puţin timp înainte de sărbători, i-am provocat pe antreprenorii locali să ne spună cum va arăta în acest an, în plină pandemie, poate cea mai aşteptată perioadă din an.

Vor mai fi Crăciunul şi anul nou ocazii perfecte pentru a sta alături de cei dragi la poveşti sau formula va fi restrânsă în 2020 la doar familia apropiată? A schimbat COVID-19 multe pe lume, dar a schimbat şi meniul de sărbători? Şi asta am încercat să aflăm. Nu de alta, dar avem nevoie de un strop de normalitate.

42

 Matei Ladea, coproprietar al businessului de costume bespoke Sarto şi al Loake Shoes România

„Dat fiind că se încheie un an MARATON cu surprize, o cursă cu obstacole în viaţa privată şi de business, sărbătorile le vom petrece în linişte, căutând relaxarea. Suntem recunoscători pentru că suntem toţi bine şi sănătoşi, familia, prietenii şi colegii şi ne bucurăm că business-ul nostru este în continuare în creştere.

Poate nu ne vom vedea personal cu toţi cei apropiaţi, spre binele tuturor, însă le vom trimite câte o felicitare scrisă de mână în loc de tradiţionalele SMS-uri şi cadouri fără mesaj, întrucât anul acesta ne-a reamintit de necesitatea interacţiunii personale şi de importanţa celor din jurul nostru. Parcă singuri, în izolare cu device-uri, ne pierdem din umanitate.

Toată lumea încearcă să fie politically correct când vine vorba de izolare şi pandemie ñ totul până la piftie şi cozonaci. Personal sunt un mare fan al salatei de boeuf şi al afumăturilor - la farfurie şi la pahar :). De reţinut este însă, că sănătatea noastră nu ţine doar de viruşi, ci şi de alimentaţie şi de obiceiurile de consum dezvoltate în timp. În concluzie vom fi cât mai light pe masă pentru a fi cât mai safe în jurul ei.“

 

Teodora Burz, fondator al brandului de modă Styland

„În fiecare an, sărbătorile le-am petrecut acasă, în România. Şi anul acesta vom face la fel, probabil în Bucureşti sau alături de familie, lângă Timişoara, asta dacă nu vom avea restricţii.

43

Când vine vorba de masa de sărbători, ce pot să zic e că nu va fi diferită. Masa noastră este ornată pe tot parcursul anului, pentru că fiecare cină acasă are un rol important. Desigur că în perioadă Crăciunului ea este îmbogăţită cu câteva elemente decorative specifice perioadei. Meniul conţine mereu preparate făcute de mine, fiind incluse toate sortimentele noastre preferate. Supa cu tăiţei de casă şi pătrunjel verde este nelipsită, dar şi prăjitura copilăriei «Albiniţa»“.

 

Sebastian Mîndroiu, cofondator al biroului de arhitectură Picktwo Studio

„Dacă vorbim de planuri, ce pot să zic e că în acest an, cu siguranţă, vom sărbători acasă! Nu cred că e o perioadă bună pentru călătorii, şi chiar dacă vom merge să vizităm prieteni sau rude, cu siguranţă va fi pentru o perioadă foarte scurtă de timp şi respectând toate măsurile de protecţie - mască, distanţare. Nu vrem să riscăm să mergem la munte sau în altă vacanţă. Cred că cele mai sigure planuri pentru acest an sunt: Crăciunul pe Netflix şi Revelionul pe HBO GO :).

În acest context, nelipsit pe masa de sărbători cred că poate fi doar vinul. :) Pentru că în trecut petreceam sărbătorile în familie, mama se ocupa de preparatele tradiţionale. La noi în familie, pregătirile durează în mod normal 5-7 zile (în cel mai bun caz), şi bifăm toate produsele must have: sarmale, friptură, cozonac, salată boef. 

Acum, dacă vom sărbători acasă, cred că vom încerca să gătim fără carne. Probabil vom încerca să facem sarmale vegetariene şi sperăm să ne iasă un cozonac bun! 

Dacă în alţi ani se vorbea despre linişte şi reflecţie în perioada sărbătorilor, cred că acum nu avem nicio scuză să nu abordăm o gândire introspectivă şi să analizăm anul care se încheie, să vedem cum am gestionat provocările şi unde am putea să facem mai bine.“

44

Alexandru Piţigoi, fondator al bistroului şi magazinului de brânzeturi Mesange Fromagerie

„Deocamdată nu am planificat ceva concret pentru sărbători, dar cel mai probabil voi sta acasă cu familia, ca de obicei de Crăciun.  Vom pregăti meniul obişnuit şi cu siguranţă nu vor lipsi brânzeturile, pentru că ne şi plac foarte mult, pe lângă faptul că am o afacere în domeniu!  E dificil de spus însă ce brânzeturi vom alege, pentru că avem în magazin peste 100 de sortimente şi nu aş putea de acum să ştiu pentru ce voi opta, mai ales că toate îmi plac la fel de mult!“

 

Diana Staicu, proprietară a Scandinavian Design House, care grupează activitatea magazinelor de mobilier şi decoraţiuni BoConcept, Fleximo şi Vox

„Uitându-mă în urmă, pot spune că pentru mine anul 2020 a fost un an intens pe toate planurile, dar şi un an în care am început să mă descopăr pe mine însămi, să mă analizez mai bine şi să învăţ să mă trec pe „lista de priorităţi“. La final de an, mi-am propus să-mi petrec sărbătorile în linişte, alături de persoane dragi mie, să mă deconectez total. Voi face Lego cu băieţelul meu care deja visează la cadoul de la Moş Crăciun. Şi probabil că filmele şi cărţile bune vor fi delicatesa mea de sărbători!

Iar când vine vorba de această perioadă, nu putem să uităm gastronomia, aşa că preparatele tradiţionale cu siguranţă vor fi vedetele, dar fără excese. Eu le asociez cu copilăria, cu vacanţele de iarnă la bunici şi cu sărbătorile de iarnă

45

alături de toţi cei dragi. Nu-mi pot imagina un Crăciun fără miros de cozonac făcut în casă, mere coapte şi scorţişoară. Ar fi ideal să avem şi puţină zăpada.“

 

Emil Munteanu, proprietarul hotelului Atra Doftana

„Anul acesta este unul imprevizibil, în care cu toţii, indiferent de domeniul de activitate, ne aflăm într-o mare dificultate când vine vorba despre a face planuri. Desigur că preocuparea pentru a avea continuitate în ceea ce facem ne dă şi motivaţia şi curajul de a răzbi în această pandemie.

Cu toate aceste riscuri pe care le împărtăşeşte întreaga industrie a ospitalităţii, în oaza noastră izolată şi liniştită de la Atra, departe de aglomeraţia zonelor comerciale tradiţionale, vom crea o atmosferă intimă, caldă şi plăcută, cu foc în şemineu, decoraţiuni şi muzică în surdină, foc de seară şi vin fiert cu scorţişoară, şampanie şi artificii, fără petreceri somptuoase. De asemenea, vom pregăti pentru comercializare coşuri cu bunătăţi din Cămara Atra by Chef Ionuţ Gagiu, care vor oferi delectare celor norocoşi să primească un astfel de dar.  

Intimitatea spaţiului şi a atmosferei va fi completată de un mare răsfăţ gastronomic. Aici nu avem bariere! Şi doar cu scopul de a vă stârni imaginaţia şi de a vă provoca senzorial, vom celebra sărbătorile cu: sfeclă coaptă (din grădina Atra), păstrăv afumat de noi (achiziţionat din păstrăvăriile din Valea Doftanei) şi cremă de brânză (de la fermierii locali), cotlet de mangaliţă cu mămăligă prăjită în mălai cu urdă şi ciuperci de pădure culese de Leontin din Munţii Baiului, piept de porumbel cu piure de gutui (din curte de la colega noastră Cristina) şi sos de vin cu cătină (culeasă din pădure).

Nu va lipsi prăjitura de ciocolată cu îngheţată de busuioc făcută în casă, dar şi multe altele care aşteaptă să fie descoperite şi savurate.“

* * *

46

Viitorul bate la uşă: California a aprobat primul serviciu de livrare fără şofer Dorin Oancea 25.12.2020,

California a aprobat un serviciu comercial de livrare fără şofer, pentru prima dată. Startup-ul Nuro intenţionând să înceapă operaţiunile comerciale de anul viitor, anunţă BBC.

Compania a testat vehiculele R2 în aprilie, dar aprobarea îi va permite să taxeze oamenii pentru serviciile sale.

Vehiculele firmei vor avea o viteză limitată la 35 mile pe oră, (56 km/h) şi vor trebui să opereze în condiţii de „vreme frumoasă”.

Nuro a fost fondată de doi foşti ingineri Google şi are finanţare de la firma japoneză Softbank.

R2 foloseşte radarul, imagistica termică şi camere de 360 de grade pentru a-şi coordona mişcarea. Maşina nu dispune de volan, pedale sau oglinzi laterale.

Vehiculul are forma unui ou şi este mai mic decât majoritatea maşinilor din SUA. De asemenea, are două compartimente cu temperatură controlată pentru livrări. Uşile se ridică pentru a prezenta articolele odată ce destinatarul a introdus un cod.

În timpul unor teste desfăşurate în Houston, Texas, în februarie, R2 a livrat pizza pentru Domino's Pizza, alimente din lanţul de supermarketuri Kroger şi produse Walmart.

Un expert în transporturi a declarat că problemele de siguranţă vor continua să fie o preocupare.

În octombrie, taxiuri fără şofer au început să opereze în Phoenix, Arizona, ca parte a serviciului Waymo ce aparţine Google.

Un serviciu similar, susţinut de gigantul online de tehnologie şi comerţ cu amănuntul Alibaba, este în prezent testat în cel mai mare oraş din China, Shanghai.

* * *

47

Bradul de Crăciun și o rivalitate istorică în Statele BalticeOvidiu Nahoi 24 Decembrie 2020

Riga, Letonia, decembrie 2019

În fiecare decembrie, după cum scrie Courrier International, Letonia și Estonia dezgroapă o rivalitate istorică: în care dintre cele două țări a fost instalat mai întâi primul pom de Crăciun într-o piață publică?

Și, cum se întâmplă adesea în astfel de situații, „răspunsul depinde de cui i se pune întrebarea”, notează publicația letonă LSM.

Letonia va susține că a fost prima, în 1510: „O placă prinsă între pavajele Pieței Primăriei din Riga atestă, în opt limbi, că acesta este locul unde bradul a fost instalat întâia dată.

În vitrinele Muzeului de Istorie al Orașului Riga puteți admira chiar și o decorație folosită în secolul al XVI-lea pentru primii brazi de Crăciun. Este vorba despre o bilă mică din sticlă cu cârlig din fier forjat.

De câțiva ani, bradul este prezent, de fapt, în toate anotimpurile, de când a fost ridicată o sculptură din bronz în aceeași piață din capitala Letoniei”.

La Tallinn, 300 de kilometri mai la nord, lucrurile se văd cu totul diferit. Aici se spune că primul brad a fost ridicat în 1441. Dar nicio placă și nicio sculptură nu vin să susțină acest fapt.

Cu toate acestea, capitala Estoniei are un argument puternic: aici s-a instalat cu adevărat un brad, în timp ce dincolo, la Riga, „se spune că negustorii ridicaseră doar un imens candelabru în formă de copac decorat cu flori uscate, fructe, legume și chiar figurine din paie”.

Totuși, cele două țări baltice sunt de acord asupra unui punct. Tradiția de decorare a unui copac de Crăciun vine de la ghildele medievale numite

48

”Capetele negre”, comunități de tineri germani necăsătoriți care locuiau în Tallinn și Riga, două orașe hanseatice la acea vreme.

La începutul secolului al XV-lea, cele două orașe aparțineau Livoniei, un teritoriu care cuprindea aproximativ Letonia și Estonia de astăzi și care se afla sub stăpânirea germană.

Prin urmare, un deputat leton a propus o rezoluție comună cu partenerii săi estonieni pentru a susține acest trecut comun și a face ca toată lumea să cadă de acord, în cele din urmă. Însă propunerea n-a fost însușită și de partea estoniană.

Dar dacă istoricii sunt împărțiți cu privire la fiabilitatea surselor și a diferitelor versiuni, legendele circulă în ambele țări și, în cele din urmă, nu fac decât să atragă turiști în cea mai rece și mai întunecată perioadă a anului din statele baltice – bineînțeles, atunci când nu sunt restricții sanitare, amintește LSM.

Dar, așa cum se spune, când doi se ceartă, al treilea câștigă. De câțiva ani încoace, pomul de Crăciun din Vilnius, Lituania, cea de-a treia republică baltică, a fost recunoscut ca fiind cel mai frumos din Europa.

* * *

Povestea românului care a cucerit Queens Night Market cu rețeta sa de kürtös kalács. Cu desertul moștenit de la bunica, la marile festivaluri din New York 25 Decembrie 2020 • Ovidiu Hațegan

Un român din Cugir, județul Alba, a reușit să construiască o afacere de succes la New York, cu un produs de patiserie tradiţional în Transilvania. Radu Sîrbu a dus aroma şi gustul colacului cu nucă, din inima Transilvaniei, la cea mai importantă piață de mâncare tradițională din Queens Night Market, unde reprezintă România

Nu a fost ușor. Radu a povestit pentru G4Media cum și-a construit afacerea și cum a reușit să devină un reper pe piața festivalurilor din oraș. A împărtăşit cu americanii desertul pe care i-l pregătea bunica lui, i-a adăugat migdale, ciocolată sau nucă de cocos şi i-a înnebunit pe new yorkezi. Anual, merge la Romanian Festival on Broadway și nu doar acolo, unde oamenii stau la coadă pentru a gusta exoticul desert. .

49

Kürtös kalács le este prezentant americanilor drept un desert vechi de sute de ani din Transilvania, România. Radu știe toată procedura de la bunica sa.”Ne facem aluatul de la zero, doar cu ingrediente proaspete.

După ce aluatul crește, rulăm manual desertul, îl scufundăm în zahăr și-l coacem la jar până când ajunge la culoarea perfectă de caramel. Apoi îl presărăm cu toppinguri la alegere.

Rezultatul este o prăjitură în formă cilindrică, goală, cu un interior moale de aluat și un exterior crocant și dulce” explică Radu cum se ajunge la ”gustul dulce al Transilvaniei”.

”Am plecat din România în 2002, am ajuns la New York și am rămas în New York… În România am avut un mic magazin de componente de calculatoare, vânzări de calculatoare. Când am venit în State, am schimbat absolut totul. Am lucrat ca șofer în prima perioadă, cu cineva pe Wall Street, apoi am găsit un job și am lucrat pentru o agentă imobiliară, una dintre cele

50

mai bune din lume

Cum a apărut Twister Cake

Ideea cu Kürtös kalács a venit după am fost la câteva festivaluri românești prin 2004, 2005 și erau niște cozi infernale la cei care făceau acest desert, pentru că nu făcea nimeni în state și erau și ei la început.

Un prieten din Cluj mi-a dat ideea. Mi-a spus, ar trebui să faci ceva tradițional românesc în State și atunci mi s-a aprins becul și am zis că asta tre să fac. Așa a apărut Twister Cake.

În familia mea se face Kürtös de generații. Încă mai am instrumente (de rulat) de la stră-străbunica mea, care erau folosite pe jar. Am crescut cu acest desert.

Bunica mea făcea pentru mine și pentru nepoții ei Kürtös kalács. Bunicul meu făcea o găleată mare de jar și efectiv erau rulați de mână. Îți dai seama că stăteau 5 copii așteptând cu apă în gură să se termine… Din păcate nu am poze cu asta, am o singură poză cu părinții mei făcând Kürtös kalács”.

Radu spune că americanii consideră acest desert ca fiind unul exotic. Se întreabă de ce este gol pe dinăuntru. Pentru că pare mare și se așteaptă să fie umplut. Radu le spune că e umplut cu dragoste.

”Prima reacție, mă întreabă ce este și atunci eu le explic povestea, ce este, de unde se trage, le povestesc despre bunicii mei, despre Transilvania, despre faptul că este un desert care acum 300 sute de ani era servit la nunți… După ce le povestesc și le arăt cum se face, vor să încerce.

Ca să îl fac și mai exotic, de 3 ani îl produc și în formă de con și pun în el înghețată”. Costă în general 8 dolari, dar la festivalurile românești și ungurești, prețul ajunge și la 10 dolari. Twister Cakes Bakery a devenit o brutărie mobilă deținută și administrată de familie din 2010.

51

”Am început cu un cuptor. La început singur, apoi am găsit un prieten, apoi încă un prieten. În primii 5 ani am mers doar la festivaluri mai mici. Ne-am ridicat foarte mult din 2015, de când am intrat la o piață internațională de mâncare aici în Queens și am crescut foarte mult. Între timp m-am și căsătorit și am luat pe urmă câte 2 evenimente pe weekend și am crescut și mai mult. Ca să îți dau și în numere, în fiecare an creștem de 5 ori. Am crescut încet și sigur, nu am sărit etape, nu am avut investitori, încerc să țin afacera pentru noi, pentru familie” spune Radu.

Își desfășoară cea mai mare parte a activității în Queens, pe care îl consideră cel mai divers cartier din lume. Dar merge și la toate festivalurile românești, inclusiv la cel de pe Broadway, care se ține o dată pe an.

Birocrație în SUA

Radu consideră că este destul de lejer. Spune că este foarte simplu, pentru că totul se desfășoară online. ”Nu pierzi luni întregi dacă vrei să îți faci o afacere. Pentru autorizațiile locale, în momentul în care ai compania, îți trebuie o autorizație să poți să vinzi, să te aibă în evidență. După această autorizație de poți duce la echivalentul DSV, să îți facă autorizația… e foarte simplu și acolo” spune Radu.

Pandemie

Radu spune că în pandemie, afacera a crescut. ”Toată lumea a stat acasă și au comandat online. Eu având websiteul făcut pentru vânzări online de către soția mea, vânzările au explodat din martie, aprilie. Pur și simplu, greu am făcut față de Paște și acum de Crăciun.

Făcând toată chestia asta online, a fost un avantaj foarte mare pentru noi. În plus de asta, am stat acasă. Având un spațiu comercial unde am preparat tot ce am livrat, a fost foarte ușor pentru că am petrecut foarte mult timp cu copiii.

Cartea

”Cartea în care sunt inclus și eu… Este despre marketul la care vând din 2015 și în care sunt prezentați câțiva comercianți care sunt printre cei mai faimoși.

Cartea este despre lume, despre țările care participă acolo. Eu reprezint România și cred că e un lucru foarte important. În carte e mai detaliată povestea mea, mai multe amănunte… Tot acolo am rețeta, una dintre cele mai greu de pus în practică din toată cartea”, mai spune Radu Sîrbu.

52

https://youtu.be/D29Cq7jDKHo sursa foto: Radu Sîrbu, arhiva personal .

Vinul de azi: Bin 28 Kalimna Shiraz 2017 - 91 puncte Robert Parker, 91 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris ieri,

Succesul cramei Penfolds a fost generat de generațiile de inovatori și vizionari care au condus-o încă de la înființare, în 1844, până astăzi. Știința, arta și inovația și-au dat mâna pentru că Penfolds să devină unul dintre cei mai respectați și apreciați producători din Australia.

53

De acolo vine și recomandarea zilei, Bin 28 Kalimna Shiraz 2017. Robust și complex în arome, vinul are o frumoasă culoare de roșu purpuriu cu tente de granat. Olfactiv, regăsim note aromatice, de lemn dulce roșu, coacăze roșii, goji și zmeură sălbatică.

Pe palat, vinul este foarte bine echilibrat, păstrând aici aromele fructate, în special cele de fructe negre, la care se adaugă taninurile nisipoase. Degustați acest vin la 16-17 grade Celsius, alături de carne de vită la grătar sau alte preparate cu carne de vită, friptură de miel sau brânzeturi. Vinul poate fi cumpărat de AICI. Material în parteneriat cu Unvinpezi.ro

* * *Un monolit făcut din turtă dulce a fost descoperit în San Francisco de Crăciun 27 decembrie 2020, George-Andrei Cristescu

VIDEO Monolitul din turtă dulce din San Francisco, FOTO Twitter Jeffrey Tumlin Un nou monolit din seria construcţiilor misterioase care au împânzit lumea în ultimele luni a fost găsit în San Francisco de Crăciun, doar că în acest caz lucrurile sunt puţin diferite: monolitul nu este construit din metal, ci din turtă dulce.

https://youtu.be/WTqxERNdxYo

Monolitul din turtă dulce este doar cel mai recent dintr-o listă tot mai lungă de construcţii similare apărute din neant în diferite locuri. La fel ca primul monolit descoperit, cel din Utah, construcţia din San Francisco are trei feţe, iar părţile sale rectangulare par ţinute împreună de o cremă de prăjitură. La fel ca în cazul celorlalte structuri descoperite în jurul lumii, este neclar cine e responsabil de existenţa acestui monolit special.

„Am fost destul de şocat când am văzut prima dată monolitul din turtă tulce”, a declarat Josh Ackerman, un locuitor al oraşului San Francisco, pentru BBC. Bărbatul, care a postat pe Twitter mai multe fotografii ale

54

monolitului, a spus că a văzut o postare pe o reţea de socializare care anunţa apariţia monolitului în dimineaţa de Crăciun, dar nu i-a venit să creadă, declarându-se complet surprins în momentul în care a ajuns ulterior în apropierea structurii. „Într-un sens, am simţit că monolitul din turtă dulce surprinde perfect excentricitarea acestui oraş şi că reprezintă unul dintre multele motive pentru care iubesc San Francisco”, a mai spus acesta. Din păcate pentru curioşi, din cauza condiţiilor meteo din San Francisco şi a materialului perisabil din care era construit, monolitul s-a prăbuşit în cursul zilei de sâmbătă. Construcţiile de acest fel au început să apară în diferite zone ale lumii după descoperirea primului monolit în Utah, la sfârşitul lunii noiembrie.

A doua construcţie similară cu cea din Utah care a ajuns în atenţia presei internaţionale a fost găsită în judeţul Neamţ, în apropierea unei cetăţi dacice. Acesta a dispărut într-un mod la fel de misterios ca cel în care a apărut. Recent, un alt monolit a apărut în România pe plaja de la Vadu. Nimeni nu ştie exact cine şi de ce construieşte aceste structuri. Explicaţia cea mai plauzibilă pare să fie cea conform căreia un artist a construit monolitul din Utah, iar celelalte structuri sunt simple imitaţii.

* * *

55