Stiri 22 septembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 22.09.2020 1 EUR 4.8590

1 USD 4.1404

Prognoza meteo: Vine frigul. Când se strică vremea, ce anunţă meteorologii 22 septembrie 2020, 07:25 de Ionela Stănilă

Vremea se răceşte accentuat după data de 25 septembrie în majoritatea reginilor ţării, iar precipitaţiile, pe alocuri abudente, lovesc mai multe regiuni. Conform prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), la începutul lunii octombrie vremea se va încălzi din nouţ

Prognoza meteo pentru fiecare regiune până pe 4 octombrie:

Frig în Banat

În Banat, vremea va fi caldă până în data de 25 septembrie, cu temperaturi maxime ce se vor situa, în medie, în jurul a 28 de grade. Ulterior se va răci, astfel că media regională a valorilor maxime va scădea la 19...20 de grade în zilele de 28 şi 29 septembrie. La începutul lunii octombrie se întrevede un proces de încălzire, ce va însemnă o creştere a valorilor diurne spre o medie de 23...24 de grade. Nopţile vor fi tot mai calde în prima săptămână de prognoză, astfel de la o medie a acestora de 11 grade, se va ajunge la 14...16 grade în 26 septembrie. Pentru a doua parte a intervalului sunt prognozate minime, în medie, între 8 şi 10 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte după 23 septembrie, însă ploile vor fi pe arii mai extinse şi posibil însemnate cantitativ, în perioada 25 – 28 septembrie.

Vreme rece şi în Crişana

Până în 25 septembrie, în Crişana, vremea va fi caldă, cu maxime termice ce se vor situa, în medie, în jurul a 28 de grade, însă, în intervalul 26–29 septembrie se va răci semnificativ, astfel încât media maximelor va fi de 18...20 de grade. După acest interval se va încălzi uşor, astfel în primele zile ale lunii octombrie, la nivelul regiunii sunt prognozate maxime de 22...23 de grade. Tendinţa valorilor minime de temperatură va fi de creştere de la o

1

medie de 10 grade, până spre 14...15 grade în intervalul 24-26 septembrie. Pentru a doua săptămână de prognoză sunt estimate minime de 8...10 grade. Vor fi ploi după 23 septembrie, însă probabilitatea pentru cantităţi de apă mai însemnate va fi mai ridicată în perioada 25-28 septembrie.

Cald în Transilvania

În Transilvania, până în 25 septembrie, media regională a valorilor maxime va fi de 24...26 de grade, caracterizând o vreme caldă pentru această perioadă. Ulterior se va răci, chiar accentuat în perioada 28 – 30 septembrie, când media temperaturilor maxime va fi de 17...18 grade. Pentru primele zile ale lunii octombrie sunt estimate maxime uşor mai ridicate, în medie de 20...21 de grade. Nopţile vor fi răcoroase la începutul intervalului, cu o medie regională a temperaturilor minime de 7...8 grade, dar cu valori mult mai scăzute în depresiuni, însă până spre finalul săptămânii se va ajunge la o medie de 12...14 grade. Pentru a doua jumătate a intervalului sunt prognozate medii ale temperaturilor minime de 6...8 grade. În intervalul 25 – 28 septembrie vor fi ploi pe arii extinse, iar probabilitatea pentru cantităţi de apă mai însemnate va fi ridicată.

Maxime de 18 grade în Maramureş

În Maramureş, până în 25 septembrie, media regională a valorilor maxime va fi de 24...26 de grade, caracterizând o vreme caldă pentru ultima decadă a lunii septembrie. Ulterior se va răci, chiar accentuat în perioada 28 – 30 septembrie, când media temperaturilor maxime va fi de 17...18 grade, apoi spre începutul lunii octombrie se va încălzi uşor şi se vor atinge maxime în jur de 22 de grade. Minimele termice vor prezenta o tendinţă de creştere în prima parte a intervalului, de la o medie a acestora de 8 grade în prima noapte, până spre 14 grade în 26 septembrie. După această dată nopţile vor deveni tot mai răcoroase, cu o medie regională de 7...8 grade. În intervalul 25 – 28 septembrie vor fi ploi pe arii extinse, iar probabilitatea pentru cantităţi de apă însemnate va fi ridicată.

Scad temperaturile în Moldova

În Moldova, vremea va fi caldă până în jurul datei de 26 septembrie, chiar călduroasă în sudul regiunii, cu o medie regională a valorilor maxime cuprinsă între 26 şi 29 de grade. După această dată este prognozată o răcire semnificativă, astfel la finalul lunii septembrie, se vor atinge maxime în jur de 18 grade. În primele zile din octombrie temperaturile maxime vor fi uşor mai ridicate, spre o medie de 20...22 de grade. Valorile minime de temperatură vor fi în jur de 10 grade în primele zile, însă ulterior vor fi mai ridicate, iar la finalul primei săptămâni, media acestora va atinge 14...15 grade, cu mult peste regimul multianual. În a doua săptămână scăderea de

2

temperatură se va resimţi şi în regimul nocturn, astfel media regională a minimelor va ajunge la 9...10 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în intervalul 26 – 29 septembrie, când şi cantităţile de apă vor fi izolat mai însemnate.

Variaţii termice pe litoral

În Dobrogea, în prima jumătate a intervalului, valorile termice diune se vor situa peste mediile multianuale. În primele 3 zile, media temperaturilor maxime va fi de 24 de grade, iar în intervalul 24–27 septembrie, se vor atinge valori în jur de 26 de grade. Răcirea se va resimţi şi la nivelul acestei regiuni spre finalul lunii septembrie, când sunt estimate maxime, în medie, de 20 de grade. Regimul termic diurn nu va avea variaţii semnificative la începutul lunii octombrie, dar tendinţa va fi de creştere uşoară spre valori, în medie de 22 de grade. Valorile minime de temperatură vor fi în jur de 14 grade în primele zile, apoi spre finalul săptămânii, vor creşte la 16...18 grade. În a doua săptămână sunt prognozate minime, în medie de 12...13 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în 26 septembrie şi în perioada 28 – 30 septembrie.

Nopţi reci în Muntenia

În prima jumătate a intervalului, în Muntenia, vremea va fi caldă, local călduroasă în timpul dupăamiezelor în zona de câmpie. În primele 3 zile, media temperaturilor maxime va fi de 26...28 de grade, iar în intervalul 24–26 septembrie, se vor atinge valori de 29...30 de grade. Începând cu 27 septembrie se va răci accentuat, astfel media maximelor va scădea la 20...22 de grade. La începutul lunii octombrie, nu vor fi variaţii semnificative în evoluţia regimului termic diurn, dar tendinţa va fi de creştere uşoară spre valori, în medie de 22...24 de grade. Nopţile vor fi tot mai calde în prima săptămână de prognoză, astfel de la o medie a minimelor de 10 grade, se va ajunge la 16 grade în 26 septembrie, iar după această dată, treptat se va reveni la o medie în jur de 10 grade. După 25 septembrie, se vor semnala ploi, pe arii mai extinse şi posibil însemnate cantitativ în perioada 28 – 30 septembrie.

Ploi puternice în Oltenia

În Oltenia, vremea va fi caldă până în data de 25 septembrie, local călduroasă în sudul regiunii, cu temperaturi maxime ce se vor situa, în medie, între 26 şi 29 de grade. Ulterior se va răci, astfel că media regională a valorilor maxime va scădea la 20 de grade în perioada 28 – 30 septembrie. La începutul lunii octombrie se întrevede un proces de încălzire, ce va însemnă o creştere a valorilor diurne spre o medie de 22...23 de grade. Nopţile vor fi tot mai calde în prima săptămână de prognoză, astfel de la o

3

medie a minimelor de 10 grade, se va ajunge la 16 grade în 26 septembrie, însă ulterior se va reveni la minime, în medie de 9...10 grade. Sunt prognozate ploi mai ales în intervalul 25 – 29 septembrie, când vor fi posibile şi cantităţi de apă însemnate.

Vreme rea la munte

La munte, în perioada 21-26 septembrie valorile termice se vor situa peste mediile multianuale, cu maxime la nivelul zonei între 16 şi 18 grade şi minime tot mai ridicate, ce se vor apropia de 10 grade. Vremea se va răci după acest interval, iar pentru finalul lunii sunt prognozate maxime, în medie de 10 grade şi minime de 2...4 grade. În primele zile ale lunii octombrie se întrevede un proces de încălzire, ce va însemna o creştere a valorilor maxime spre 14 grade şi minime în medie de 4...6 grade. După 23 septembrie se vor semnala ploi, pe arii mai extinse în perioada 26 – 29 septembrie când şi cantităţile de apă vor fi local însemnate cantitativ.

Agrometeo: seceta pedologica si temperaturi mai mari decat normalul perioadei. Care sunt sansele de precipitatii septembrie 22, 2020

Vremea din urmatoarea perioada va fi mai calda decat normalul acestei perioade, in majoritatea regiunilor tarii, cu temperaturi care pot ajunge pana la 32 de grade Celsius. Seceta pedologica persista in majoritatea zonelor de cultura, iar precipitatiile din zielele urmatoare nu vor fi insemnate cantitativ, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 22-28 septembrie.

Caracteristici meteorologice

Intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai calda decat in mod obisnuit, in cea mai mare parte a zonelor de cultura. Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre 12…26°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C, pe aproape intreg teritoriul. Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 22…32°C, la nivelul intregii tari. Temperatura minima a aerului se va incadra intre 2…19°C, pe majoritatea suprafetelor agricole.

La adancimea de 5 cm in sol, temperatura medie diurna se va situa intre 14…25°C, favorabila parcurgerii fazelor incipiente de vegetatie la culturile de toamna infiintate pana la aceasta data. Se intrevad ploi locale, izolat sub forma de aversa, insotite de descarcari electrice si intensificari temporare ale vantului, indeosebi in vestul si nord-vestul tarii.

Caracteristici agrometeorologice

4

In stratul de sol 0-20 cm ogor continutul de umiditate va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), pe aproape intreg teritoriul agricol al tarii. Rezerva de apa din sol se va incadra in limite satisfacatoare, izolat in nordul si sudul Munteniei, sud-estul Transilvaniei.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Ca urmare, pe terenurile agricole cu deficite ridicate de apa in sol, atat ritmurile vegetative ale culturilor de rapita si orz de toamna semanate pana in prezent, cat si procesele de coacere si maturare ale speciilor prasitoare si pomi-viticole vor fi in continuare stanjenite.

De asemenea, la speciile de toamna infiintate pana in prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de seceta pedologica, ritmurile de crestere si dezvoltare (germinare, rasarire, infrunzire) vor fi incetinite. Cultura de floarea-soarelui se va recolta pe suprafete agricole extinse la scara intregii tari, izolat fiind posibila finalizarea acestora.

Hibrizii tardivi si semitardivi de porumb vor inregistra maturitatea deplina (30-100%) si recoltarea, pe intreg teritoriul agricol.

La sfecla de zahar vor predomina ingrosarea axei hipocotile si acumularea zaharului in radacina. Cultura de cartof va parcurge fazele de maturitate deplina si recoltare, in majoritatea bazinelor specializate. Pomii fructiferi si vita-de-vie se vor afla la coacerea si maturarea fructelor/boabelor/lemnului, continuandu-se totodata lucrarile de recoltare la soiurile ajunse la maturitatea tehnologica.

Culturile de toamna (rapita si orz) vor inregistra germinarea si rasarirea (10-50%), precum si formarea primelor frunze (10-25%), extinzandu-se suprafetele insamantate, in cea mai mare parte a regiunilor agricole.

In general, conditiile agrometeorologice vor favoriza continuarea lucrarilor agricole de sezon, respectiv recoltare, transport, depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, araturi, pregatirea patului germinativ, semanat etc., in aproape toata tara.

Recomandari de specialitate

Continuarea lucrarilor de recoltare, transport si depozitare a produselor agricole de sezon;

Eliberarea terenurilor de resturile vegetale; Efectuarea araturilor de toamna;

5

Pregatirea patului germinativ in vederea insamantarii culturilor de toamna in epoca optima (15 septembrie-20 octombrie), in special in zonele cu o aprovizionare satisfacatoare cu apa in stratul arabil al solului. Sursa: ANM

APIA si SUBVENTII

Adrian Oros: “Fermele sub 5 hectare trebuie scutite de conditionalitati pentru subventii” 22 septembrie 2020

Adrian Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a participat în data de 21 septembrie 2020, la reuniunea Consiliului de miniștri AgriFish, care a avut loc la Bruxelles. Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat pachetul de reformă a PAC post-2020 și Regulamentul privind Planurile strategice PAC, se arată în comunicatul MADR remis AGRO TV. De asemenea, s-au desfășurat informări și schimburi de opinii cu privire la comerțul agricol, precum și discuții ce vizează etichetarea nutrițională în câmpul vizual principal al ambalajelor alimentare.

În cadrul discursului său, Oros a susținut necesitatea discutării și clarificării aspectelor privind ambiția de mediu a PAC, în vederea obținerii unui acord ce vizează pachetul PAC.

Din perspectiva României, condiționalitatea, eco-schemele și contribuția de mediu din Pilonul 2 reprezintă cele mai relevante elemente pentru ambiția de mediu și climă. Adrian Oros a subliniat că este necesară clarificarea modalităților în care aplicarea obligatorie a eco-schemelor de către Statele Membre nu atrage după sine un risc major de neutilizare a fondurilor alocate pentru aceste intervenții.

Referitor la stabilirea unui procent minim din bugetul FEGA pentru eco-scheme, ministrul Adrian Oros a apreciat necesitatea ca această decizie să fie lăsată la latitudinea Statelor Membre. În acest context, ministrul a precizat că România nu poate susține introducerea unui procent minim pentru eco-scheme în forma propusă, dar în spiritul compromisului, poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual. În egală măsură, România propune flexibilitate în transferul între eco-scheme și alte plăți directe, fără aprobarea anuală a Comisiei pentru utilizarea eficientă și evitarea pierderii de fonduri. Totodată, ministrul a exprimat necesitatea elaborării unei liste orientative a eco-schemelor de către Comisie. Ministrul a susținut că pentru GAEC 9 procentul de 5% nu ar trebui crescut, având în vedere că pe terenurile ocupate cu elemente productive, respectiv, culturile fixatoare de azot și strat vegetal nu sunt aplicate produse fitosanitare.   

6

”Considerăm că fermele sub o anumită suprafață, spre exemplu 5 hectare, trebuie scutite de condiționalitate”, a subliniat Adrian Oros în intervenția sa.

Totodată, ministrul Oros a transmis că România susține intenția Președinției germane de a menține plățile pentru zone cu constrângeri naturale în procent de 30%. De asemenea, ministrul a afirmat că un aspect extrem de important pentru ambiția de mediu și climă a noii PAC este stabilirea corectă a ratei de cofinanțare UE pentru măsurile de mediu și climă și stipularea clară a ratei de contribuție a UE de 85% pentru regiunile mai puțin dezvoltate.

Referitor la plata redistributivă, țara noastră consideră că trebuie să se acorde o mai mare flexibilitate Statelor Membre, ținându-se cont de specificul fiecărei regiuni/categorii de fermieri, cât și de politica națională de dezvoltare a agriculturii. În acest sens, a fost susținută eliminarea prevederii limitative a plății redistributive sau modificarea acesteia, astfel încât fiecare Stat Membru să aibă flexibilitatea de a stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere fără constrângerea de a se încadra în plata medie pe hectar pentru plăți directe.    

În ceea ce privește sprijinul cuplat pentru venit, Adrian Oros a transmis susținerea României pentru o alocare a cel puțin 15% din plafonul național pentru sprijinul cuplat și ca în lista produselor eligibile pentru plăți cuplate să fie introduse carnea de pasăre și de porc.

În privința Noului Model de Livrare, ministrul și-a declarat aprecierea pentru propunerile Președinției germane privind clarificarea indicatorilor ce oferă mai multă flexibilitate Statelor Membre în procesul de planificare și implementare, afirmând totodată că pentru simplificarea şi reducerea birocrației, sunt necesare ghiduri metodologice clare și detaliate din partea Comisiei pentru a garanta aplicare unitară la nivelul Statelor Membre.

Pe subiectul etichetării, ministrul a afirmat că țara noastră susține aplicarea unui model armonizat la nivelul Uniunii Europene prin intermediul căruia să fie furnizate informațiile nutriționale ale produsului alimentar într-un mod simplu, vizibil și ușor de înțeles de către consumator. România își propune să aibă o contribuție substanțială la stabilirea unei scheme armonizate la nivelul UE și, în general, în atingerea obiectivelor din strategia Farm to fork, care vor permite consumatorilor sa aibă acces la alimente sănătoase, sigure și nutritive.

Ministrul a atras atenția că educarea consumatorilor este esențială pentru a aplica eficient aceste scheme și a înțelege mai bine ceea ce înseamnă dietele sănătoase și importanța creșterii activității fizice pentru a promova sănătatea.

7

De asemenea, Adrian Oros și-a exprimat speranța că se va putea identifica un sistem de etichetare care să susțină consumatorii în alegerile lor dar și producătorii, în special pe cei care duc mai departe identitatea culturală și gastronomică.

În cadrul Reuniunii de astăzi a avut loc o declarație comună a mai multor state membre, printre care și România (BG, HR, CY, CZ, FR, HU, IT, LV, LU, PL, RO, SK, SL și ES) privind nevoia de a dezvolta culturile de proteine vegetale în cadrul agriculturii UE în vederea reducerii importurilor UE, precum și pentru atingerea obiectivelor din reforma PAC, Farm to Fork și Green Deal.

Apicultură: DAJ plătește subvenția de 25 lei/familia de albine Revista Fermierului Marți, 22 Septembrie 2020

De azi, marți, 22 septembrie 2020, Direcțiile Agricole Județene (DAJ) pot începe plata ajutorului de minimis către apicultori, respectiv 25 de lei pe familia de albine.

În cursul zilei de luni, 21 septembrie, conturile DAJ au fost alimentate cu sumele necesare, iar pasul următor este plata către beneficiarii acestei scheme de ajutor, anunță Ministerul Agriculturii.

16.296 de apicultori au depus cerere pentru a beneficia de ajutorul de minimis, pentru un total de 1.506.068 familii albine. Suma totală alocată pentru această schemă de ajutor este de 37.651.700 lei.

8

Ultima zi pentru depunerea cererilor în vederea obținerii sprijinului a fost 15 septembrie 2020.

ADIO SUBVENȚIE LA TOMATE?! Agroinfo 22 septembrie 2020

ANUNȚ FĂCUT DE UN OFICIAL DIN MINISTERUL AGRICULTURII! Programul de ajutor de minimis pentru cultivatorii de tomate în spații protejate se încheie anul acesta, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru. Programul este în al treilea an, iar ajutorul de minimis se acordă pentru trei exerciții financiare. Oficialul din MADR a declarat că nu are un răspuns clar, la acest moment, legat de acordarea plăților pentru ciclul 2 al Programului.

Știți că au fost multe discuții pe subiectul ăsta. La momentul ăsta nu am un răspuns foarte clar legat de continuarea programului sau nu, dar așa cum a fost discuția în primăvară, când am discutat cu reprezentanții legumicultorilor, fără să le promit că prelungim și așa mai departe, așteptăm să vedem rectificarea bugetară din luna octombrie și dacă va fi o rectificare pozitivă, putem să discutăm și de ciclul doi la Programul Tomata, ținînd cont că e un ajutor de minimis care se încheie anul acesta, pentru că e exercițiul la trei ani fiscali, a declarat secretarul de stat MADR, Emil Florian Dumitru, luni seara, la Agro TV.

Acesta a mai spus că fermierii au încasat anul acesta, pentru ciclul 1 al Programului Tomata, mai puțin cu 700 de euro per beneficiar pentru că au fost mulți cultivatori eligibili pentru încasarea minimisului, iar bugetul total alocat s-a împărțit la toți.  

Anul trecut, în noiembrie, am suplimentat bugetul cu 12 milioane de euro, că nu ajungeau banii, pentru ce lăsaseră și bugetaseră anul trecut fosta conducere. Anul acesta, cele 39,5 milioane de euro au fost puse la bătăie pentru ciclul 1 și au fost solicitări ale fermierilor să se prelungească termenul în care se pot comercializa tomatele tocmai ca să intre în Program și atunci, văzînd că e un număr mare de solicitări, am permis lucrul ăsta. E adevărat că suma de 39,5 milioane de euro s-a împărțit la mai mulți beneficiari eligibili și atunci a fost redusă proporțional (subvenția n.r.) cu aproximativ 700 de euro pe beneficiar, a spus secretarul de stat MADR.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, fermierii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp;b) să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp;

9

c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate, la data depunerii cererii;d) să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat începând cu data înființării culturii; e) să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Cuantumul ajutorului a fost stabilit la 3.000 de euro/1.000 mp cultivați cu tomate în spații protejate, dar anul acesta, cultivatorii au încasat mai puțin cu 700 de euro, așa cum a declarat oficialul Ministerului Agriculturii.

SUBVENȚIE DIRECTĂ PENTRU CARNE DE PORC ȘI DE PASĂRE! Agroinfo 22 septembrie 2020

OFICIAL. Crescătorii de porci și cei de pasăre din România nu beneficiază, la acest moment, de o subvenție directă. Singurul ajutor acordat acestor crescători este plata pentru bunăstarea animalelor. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a solicitat ieri, la Bruxelles, în cadrul Consiliului AGRIFISH, să fie introduse pe lista sprijinului cuplat și carnea de porc și de pasăre.

Sprijinul cuplat pentru venit, România susține alocarea a cel puțin 15% (din bugetul pentru plățile directe n.r.). Solicităm în lista produselor eligibile pentru plăți cuplate să fie introduse și carnea de pasăre și porc, a cerut ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul Consiliului AGRIFISH.

În cazul în care Consiliul AGRIFISH este de acord cu această nouă subvenție, adoptă această propunere, și este aprobată de către Comisia Europeană și Parlamentul European, crescătorii de porci și de păsări din România ar putea beneficia în noul exercițiu financiar 2021-2027 de acești bani.

În acest moment, de sprijin cuplat zootehnic (SCZ) beneficiază crescătorii de bovine, de bivolițe, cei de ovine și caprine și cei care se ocupă de viermi de mătase. SCZ este subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal. Vă reamintim valorile acestei subvenții pentru anul de cerere 2019:

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC!

Sprijin cuplat ovine/caprine  17,7173 euro/cap de animal = 84,1500 lei/cap de animal

10

Sprijin cuplat bivolițe de lapte 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal

Sprijin cuplat vaci de lapte 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal

Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal

Sprijin cuplat viermi de mătase  78,2609 euro/kg = 371,7079 lei/kg.

Consiliul AGRIFISH (Agricultură și Pescuit) reunește miniștrii agriculturii din toate statele membre ale UE. La reuniuni participă și comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară sau comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit. Consiliul Agricultură și Pescuit adoptă acte legislative într-o serie de domenii care privesc agricultura, producția alimentară, dezvoltarea rurală și gestionarea pescuitului.

Consiliul adoptă, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, acte legislative într-o serie de domenii legate de agricultură și pescuit. Printre domeniile politicii agricole se numără politica agricolă comună (PAC), normele privind piața internă pentru agricultură, silvicultura, producția ecologică, calitatea producției și siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale.

CE ANUNȚĂ ACUM UN OFICIAL DIN MADR DESPRE AJUTOARELE PENTRU MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE! Agroinfo 22 septembrie 2020 AJUTOARE DE CRIZĂ. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, anunță că până la sfârșitul acestei săptămâni va fi elaborat ghidul pentru depunerea cererii la APIA pentru așa-zisele ajutoare de criză acordate crescătorilor de bovine care au subt 91 capete de animale, crescătorilor de ovine și/sau caprine, dar și legumicultorilor. Este vorba despre deja cunoscuta Măsură 21.

Astăzi (luni n.r.) am aprobat în procedură scrisă și avem avizul 45 prin care am aprobat fișa Măsurii 21, ea a fost aprobată, de principiu, și de către Comisia Europeană. Teoretic, până la sfârșitul săptămânii, îmi doresc să definitivăm ghidul de depunere a cererilor și fermierii să depună cereri la APIA, pentru că APIA est instituția pe care noi am considerat că este cea mai îndreptățită, prin ea să se deruleze această schemă și să primească cereri. Când se va închide sesiunea de cereri, să începem să facem plățile. Avem 150 de milioane de euro pe Măsura 21, pe care-i avem la dispoziție și

11

pe care putem să-i plătim de îndată, a declarat secretarul de stat MADR, Emil Dumitru, luni seara la Agro TV.

Vă reamintim ce ajutoare excepționale, acordate în contextul crizei sanitare, primesc crescătorii de bovine care au sub 91 de capete de animale și crescătorii de ovine și/sau caprine.

SECTORUL BOVINE

Condiții de eligibilitate specifice sectorului bovine:

Solicitantul deține minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin trebuie să aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020;

Sprijinul pentru sectorul bovine/exploatație va fi:

între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

În cazul în care un fermier are o exploataţie mixtă (zootehnic și vegetal sau sector zootehnic - specii de animale diferite sau sector vegetal culturi anuale sau perene diferite), care se încadrează în aria de eligibiliate, fermierul poate solicita sprijin pentru mai multe specii de animale sau pentru ambele sectoare – vegetal şi zootehnic, dar sprijinul cumulat pe care îl poate primi prin Măsura 21 din PNDR 2020 nu poate depăşi 7000 Euro/fermier/exploataţie.

SECTORUL OVINE/CAPRINE

Măsura 21 PNDR 2020 - Condiţii de eligibilitate şi de acordare a sprijinului generale:

Solicitantul trebuie să fie fermier activ, conform definiţiei în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013 şi să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;

12

Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020;

Condiţii de eligibilitate specifice sectorului ovine - caprine:

Solicitantul deţine minimum 50 capete femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;

Fiecare femelă adultă din specia ovine/caprine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 31 martie 2020;

Sprijinul pentru sectorul ovine-caprine/exploataţie va fi:

între 50-100 capete- 500 Euro/exploataţie între 101-200 capete- 800 Euro/exploataţie între 201-300 capete- 1300 Euro/exploataţie între 301-400 capete- 1700 Euro/exploataţie între 401-500 capete- 2100 Euro/exploataţie peste 500 capete - 2500 Euro/exploataţie

Atât pentru crescătorii de bovine, cât și pentru cei de oi și capre, ajutorul urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021.

AFIR si FINANTARI

Nouă măsură cu fonduri europene pentru fermierii români din ianuarie 2021! 22 septembrie 2020

Fermierii români vor putea accesa, începând cu ianuarie 2021, o nouă submăsură pentru a-și moderniza fermele! Anunțul a fost făcut de secretarul de stat MADR Emil Dumitru, în emisiunea ”Agricultura la Raport”, în exclusivitate la AGRO TV. Potrivit oficialului MADR, ministerul se pregătește să lanseze o nouă submăsură pe măsura 4.1 din PNDR, pentru echipamentele de irigat. Astfel, fermierii vor putea accesa fonduri europene pentru a-și cumpăra echipamentele necesare ca să își irige culturile agricole.

”Dacă un fermier, din 1993 nu a văzut nicio perspectivă ca acea stație de pompare de bază fie pusă în funcțiune și să umple canalele principale și secundare de irigații, nu a avut niciun interes să-și cumpere echipamente de irigat. Sunt colegi fermieri, acolo unde am pus în funcțiune o stație care nu a fost pornită din 1993 și nici nu a fost cuprinsă în vestitul plan de reabilitare,

13

care și-au cumpărat acum echipamente de irigat. Un fermier a investit 600.000 euro, iar altul 200.000 euro. E clar că într-acolo se va merge.

Chiar astăzi am făcut o ședință cu colegii de la autoritatea de management și vrem ca pe măsura 4.1 să creăm o submăsură pe echipamente de irigat pe care să o lansăm din ianuarie 2021, tocmai pentru ca acei fermieri care au perspectiva de a avea apă pe canale să poată să irige.

Era foarte târziu, aprilie-mai, când am dat drumul la apă. O parte din culturi erau deja compromise, dacă vorbim de culturile de toamnă, iar la cele de primăvară din nou seceta a fost foarte cruntă. Dacă vor avea apă și vor avea pivoți de irigat sau tamburi sau aripi de ploaie, cu siguranță fermierii își vor slava o parte importantă din recoltă”, a explicat Emil Dumitru în exclusivitate pentru AGRO TV.

Pe lângă aceste fonduri europene care vor putea fi accesate de fermieri începând cu anul viitor, secretarul de stat a mai vorbit și despre planul național de reabilitare și reziliență, în care o sumă considerabilă de 6,5 miliarde de euro va fi alocată pentru a reabilita sistemele de irigații, desecare, drenaj și combaterea eroziunii solului.

Liceele agricole, susținute financiar de MADR Mihaela Prevenda Marți, 22 Septembrie 2020

Ministerul Agriculturii anunță că se află în plin proces de semnare a contractelor de finanțare pentru investiții specifice și asigurarea unor cheltuieli materiale pentru un număr de 56 de licee tehnologice cu profil preponderent agricol.

„Prin implementarea măsurilor cuprinse în contractele de finanțare, MADR vizează dezvoltarea învățământului liceal agricol românesc, având ca scop realizarea obiectivului de întinerire și profesionalizare a forței de muncă din agricultură. Susținerea financiară, prevăzută în contractul de finanțare, se realizează în baza unui Program anual de investiții specifice activității de învățământ în domeniul agriculturii”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.

14

Programul de investiții specifice pentru anul 2020 a fost elaborat în funcție de necesitățile fiecărui liceu agricol și aprobat de MADR, iar finanțarea se asigură de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii.

Valoarea totală a finanțării pentru anul 2020 este de 10 milioane lei.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CELE 50 DE HECTARE PENTRU TINERII FERMIERI! Agroinfo 22 septembrie 2020

ANUNȚ. Proiectul de hotărâre de Guvern privind atribuirea a maxim 50 de hectare pentru tinerii fermieri care se instalează ca șefi de exploatație agricolă ar putea fi aprobat joi, în ședința de Guvern, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru.

Ajutorul european de maxim 50.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri ca șefi de exploatație agricolă vine la pachet cu atribuirea a maxim 50 de hectare de teren agricol. Cel puțin așa a promis ministrul agriculturii, Adrian Oros. Secretarul de stat MADR Emil Dumitru a anunțat luni seara că proiectul de hotărâre de Guvern pentru atribuirea terenului agricol tinerilor fermieri ar putea fi aprobat în ședința Executivului, ținută joi, 24 septembrie 2020.

În ședința de Guvern de joi, dacă avem toate avizele să adoptăm și hotărârea de Guvern, vestita hotărâre de Guvern, cu acordarea de până la 50 hectare din terenul ADS-ului (Agenția Domeniilor Statului n.r.) la tinerii fermieri, a declarat secretarul de stat MADR, Emil Florian Dumitru, luni seara, la Agro TV.

Oficialul din MADR a mai spus că în noua Politică Agricolă Comună, PAC, sprijinul pentru tinerii fermieri ar putea crește de la 50.000 de euro la 100.000 de euro.

Instalarea tânărului fermier, o să vedem cum o să arate până la urmă regulamentul (regulamentul european n.r.), dacă va fi cu 50.000 de euro sau 100.000 de euro, a spus acesta.

Tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la Agenția Domeniile Statului în suprafață de 50 de hectare!  Astfel, pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi submăsurii 6.1 din PNDR "Instalarea tinerilor fermieri", vom încerca să alocăm aceste terenuri pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră anul acesta și care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte

15

important ca de acest teren să beneficieze cei care se încadrează în categoria de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Momentan, România are o suprafață de 230.000 de ha suprafață concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri, anunța ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe data de 21 ianuarie 2020, pe pagina sa oficială Facebook.

ALTELE

Emil Dumitru, despre Casa Unirea: ”La 1000 lei venit, cheltuiau 3500. Am facut plangeri la DNA!” 22 septembrie 2020

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea a făcut subiectul multor controverse, odată cu schimbarea conducerii de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de anul trecut. Promovat cu mult fast de fosta conducere, proiectul nu se bucură de aceeași susținere și din partea echipei actuale de la MADR. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat Emil Dumitru a venit cu clarificări despre Casa Unirea și a vorbit despre problemele acestui proiect.

”La Casa de Comerț Agroalimentar Unirea s-au furat bani. Am făcut plângeri la DNA, ce puteam să facem? Au plătit un avans la un depozit supraevaluat cu ”doar” vreo 600.000 de euro supraevaluat… așa, puțin… Au cumpărat icre de crap din China, și-au angajat pe cumetrii, nu pe competență, tot felul de oameni – o casă de comerț cu 56 de angajați fără obiectul muncii. Aveau vestitul magazin din blocul Dunărea unde plăteau vreo 4500 euro chirie. Ca să își facă telespectatorii o părere, apropo de Casa de Comerț Unirea, la 1000 lei venit cheltuiau 3500 lei. Asta da performanță economică…

I-am găsit fără buget aprobat conform procedurilor, aveau închiriat undeva pe lângă București un depozit unde țineau niște bărci, deci nu aveau nicio treabă cu activitatea de la Casa Unirea. Au dat 4 corturi, vezi-doamne că fac ei niște centre de colectare pe la Olt, fără niciun fel de plată. Care au fost criteriile?

Instituția aceasta va trebui reclădită pe niște principii ale economiei de piață, în care fiecare angajat de acolo să poată aduce niște beneficii. Dacă nu putem să obținem profituri mari, măcar să regăsim produsele micilor

16

producători puse de o manieră corespunzătoare în fața consumatorului. Ca să faci lucrul acesta, trebuie să urmezi niște pași. Noi am făcut în toată această perioadă o muncă administrativă. O să încercăm, împreună cu organizațiile profesionale, o să am discuții în bazinele legumicole, să vedem ce putem să finanțăm, dar de o manieră în care să se vadă și niște rezultate. Noi trebuie să finanțăm niște depozite, sortare, ambalare, etichetare.

Legat de Casa Unirea, cei care au crezut că poate fi o instituție cu 20 de milioane de euro de unde în mod clientelar să își tragă niște băieți deștepți ceva avantaje, se înșală amarnic. Acolo trebuie cheltuit fiecare leu în mod transparent și conform legislației”, a precizat Emil Dumitru pentru AGRO TV.

Emil Dumitru: ”Despagubirile reprezinta un gest de solidaritate, dar NU sunt o solutie!” 22 septembrie 2020

Procesul de plată a despăgubirilor pentru fermierii afectați de secetă a fost demarat la sfârșitul săptămânii trecute, iar începând de astăzi, banii vor ajunge în conturile fermierilor. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat Emil Dumitru a vorbit despre aceste despăgubiri, care reprezintă un gest de solidaritate pentru fermieri. Oficialul MADR a subliniat însă că acestea nu reprezintă o soluție pe termen lung, iar România trebuie să investească masiv în sistemele de irigații pentru a combate astfel de situații în viitor.

“(Despăgubirile – n.r.) sunt un gest de solidaritate pentru fermieri, dar noi credem că nu aceasta este soluția pe termen lung. Dacă nu vom fi suficient de inteligenți să reabilităm infrastructura principală și secundară de irigații, seceta pedologică și în general schimbările climatice nu ne așteaptă să ne hotărâm.

În programul național de irigații, din 2015, când s-a aprobat legea, și până astăzi, s-au contractat, s-au achitat sume de aproximativ 170 milioane de

17

euro. Noi plătim acum 240 de milioane de euro pentru despăgubiri. De asta, pe programul național de recuperare și reziliență, avem o sumă impresionantă pe care va trebui să o contractăm cât mai repede – 6,5 miliarde de euro pentru irigații, desecare, drenaj, pe construirea a 8 centre regionale de depozite și pe combaterea eroziunii solului”, a precizat secretarul de stat MADR în exclusivitate pentru AGRO TV.

Emil Dumitru a mai subliniat că doar pe componenta de irigații sunt alocate 3,5 miliarde de euro, pentru infrastructura principală, dar există și posibilitatea construirii unor sisteme de irigații locale, pentru fermierii care nu se află în zonele pe unde trec canalele principale.

”Dacă nici de data aceasta nu vom fructifica această oportunitate unică pe care o avem, suntem de condamnat cu toții, întreaga clasă politică, indiferent de culoare. Eu cred că aceasta este soluția, dar nu este singulară. Oricâte eforturi ai face să irigi, dacă ai și arșiță și nici nu ai o iarnă în care să reduci riscul de viscol, asta înseamnă că trebuie să investim în perdele de protecție. Este o măsură pe care noi o vom finanța și vom și plăti suplimentar o subvenție pentru fermierii care aleg această ecoschemă”, a mai subliniat Emil Dumitru.

În sprijinul sectorului vitivinicol, modificări și completări ale unor acte normative Revista Fermierului Marți, 22 Septembrie 2020

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un Ordin pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol, având în vedere că sectorul a fost afectat în acest an și de pandemia de COVID-19.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (n.r. 22 septembrie 2020), pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.

ANIF: mai mult de 1 milion de hectare de teren agricol, irigate in 2020. Iata judetele care au beneficiat cel mai mult septembrie 22, 2020

18

In anul 2020, peste 1 milion de hectare de teren agricol au fost irigate, iar 2.572 km de canale de irigatii au fost umplute cu apa, precizeaza Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF).

Conform agentiei, judetele in care s-a irigat cel mai mult au fost: Braila (345.160 ha), Dolj (137.933 ha), Ialomita (126.658 ha) si Galati (94.857 ha).

Potrivit informatiilor oficiale, in acest an, s-au irigat 1.006.435 de hectare, din care udarea I a reprezentat 418.373 de hectare, 2.572 km de canale au fost umplute cu apa, iar suprafata ce poate fi deservita ca urmare a umplerii canalelor este de 763.791 de hectare.

„Reamintim faptul ca Guvernul Romaniei, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, asigura si in acest an, in baza Legii 133/2017, completata de Legea 130/2018, apa gratuita pana la punctele de livrare, acolo unde sunt incheiate contracte pentru anul 2020. Avand in vedere lipsa precipitatiilor si cresterea deficitului de apa din sol din acest an agricol, ANIF invita, in continuare, toti fermierii care inca nu au incheiat contracte pentru livrarea apei sa faca demersuri in acest sens. Pana la aceasta data fermierii au incheiat contracte cu ANIF pentru o suprafata de 918.303 de hectare”, se mentioneaza in comunicat.

ANIF a declansat mai devreme campania de irigatii din acest an, in unele judete chiar din luna martie, pe fondul deficitului de apa din sol din cauza lipsei precipitatiilor pe o perioada foarte mare de timp.

Acte normative care se modifică și completează

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1079 și 1079 bis din 20 decembrie 2018.

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.531/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de investiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31, din 11 ianuarie 2019.

Anexele nr. 1 şi nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru

19

finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, și pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 şi 36 bis din 14 ianuarie 2019.

Anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 28 august 2020.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, din 19.02.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 264/2020 la 21.09.2020

Ordinul nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 264/2020 la 21.09.2020

Ordinul nr. 264/2020 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 861 din 21.09.2020. A intrat în vigoare la 21.09.2020

Ordinul nr. 1715/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 864 din 22.09.2020. A intrat în vigoare la 22.09.2020

Ordinul nr. 1716/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 864 din 22.09.2020. A intrat în vigoare la 22.09.2020

Ordinul nr. 1717/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 864 din 22.09.2020. A intrat în vigoare la 22.09.2020

Ordinul nr. 1718/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de

20

animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 864 din 22.09.2020. A intrat în vigoare la 22.09.2020

Hotărârea nr. 772/2020 privind transmiterea cu titlu gratuit a suprafeţei de 143,9250 ha, fond forestier din grupa I funcţională - vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie, subgrupa 1.4.a - păduri special amenajate în scop recreativ (păduri-parc), din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al municipiului Suceava, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 864 din 22.09.2020. A intrat în vigoare la 22.09.2020

Ordinul nr. 1699/2020 pentru aprobarea derogării în scopul cercetării ştiinţifice pentru unele specii de peşti, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 862 din 21.09.2020. A intrat în vigoare la 21.09.2020

Ordinul nr. 1060/2857/2020 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19, Ministerul Fondurilor Europene - MFE Modificat de Rectificare 2020 la 18.09.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 1245/2020 de modificare şi de rectificare a Regulamentului (UE) nr. 10/2011 privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.09.2020

............................

Proiecte de acte normative Marți, 22 Septembrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicolCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

21

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

Ce este „Tuta Absoluta” şi cum a reuşit să pună pe butuci afacerile unor fermieri din România 18 septembrie 2020, 21:39 de Iulian Bunila

Plantă atacată de Tuta Absoluta FOTO paradisulverde.ro

Tuta Absoluta, cunoscută şi ca „fluturele ucigaş”, distruge partea verde a plantei şi este imun la toate insecticidele existente pe piaţă. Efecte vor fi din plin. Roşiile româneşti vor dispărea mai repede de la tarabe iar fabricile de conserve trebuie să se orienteze peste hotare după materia primă.

Tuta Absoluta este cel mai nou dăunător apărut în ţara noastră, semnalat în 2012 pe un lot de legume importate din Spania. Este o molie de dimensiuni mici, cu un zbor haotic. Este foarte agresiv şi este prezent în toate bazinele legumicole din România. Tomatele sunt cele mai vulnerabile. Fluturii consumă partea verde a vrejului, iar larvele pătrund în roşie şi o strică.

„Şi în fruct pătrunde şi depune ouăle acolo, depune iarăşi unde două roşii se lovesc între ele. Din cauză că frunza e uscată, fructul nu se mai poate alimenta cum trebuie se coace la mărimea asta mică”, spune Gheorghe Chiriţă, legumicultor din Buzău. Gheorghe Chiriţă produce tomate de peste 30 de ani. Nu-şi aminteşte să mai fi suferit vreodată pagube atât de mari din cauza unui dăunător. Plantele din solarii s-au uscat înainte ca pătlăgelele să atingă dimensiunea normal. S-au copt, însă au semnele atacului de molie şi sunt foarte mici. Fermierul se pregăteşte să distrugă plantaţia. ”Producţia pe care eu trebuia să o am, dacă am făcut jumătate. Pentru că de exemplu planta asta trebuia să fie până sus. Din cauză că s-a uscat, nu a mai avansat. Tuta asta exact la vârf se ridică mai întâi apoi pleacă în jos. Am avut roşii mari, dar acum din cauză că a terminat frunza fructul nu se mai

22

poate alimenta şi desigur nu se mai dezvoltă. Nu mai sunt bune de nimic. Le scot şi le dau foc pentru că mai sunt larve înăuntru. Trebuie ars tot”, declară legumicultorul buzoian.

Problema fermierului buzoian o au mai toţi cultivatorii de tomate, în special cei cu sere şi solarii. Cercetătorii afirmă că lupta cu acest dăunător va fi îndelungată, pentru că ”el îşi creează precum păianjenul propriile rute de transport, fire minuscule şi dese, şi distruge întreaga parte verde a frunzei”.

Soluţiile de combatere sunt ineficiente.

Această insectă, în ciuda dimensiunii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%. ”Aceasta este o capcană cu apă şi ulei deasupra. Molia se lipeşte de ulei şi pică. Este puţin faţă de cât se înmulţesc. O singură femelă depune cel puţin 250 de ouă”, declară Gheorghe Chiriţă. Atacul fără precedent al moliei va avea urmări inclusiv în industria alimentară. Vor avea probleme cu aprovizionarea şi fabricile de conserve, care şi-aşa sunt nevoite să importe materie primă atâta vreme cât România asigură doar o cincime din necesarul legume şi fructe pentru industrializare,

”În unitatea noastră de producţie Legume Fructe avem o capacitate de procesare de 10.000 de tone pe sezon, materie pe care o asigurăm din fermele proprii dar şi din altele, după ce ne asigurăm de parametri de calitate, soiuri. Anul acesta fermierii au avut pierderi foarte mari din cauza dăunătorilor. Această situaţie a afectat în termeni de productivitate iar cultura va fi redusă. Toate aceste lucruri se adaugă situaţiei existente deja, anume că se asigură doar 20 la sută din necesarul pentru industrie”, spune

23

Cosmin Gheorghe, administrator Legume-fructe Buzău. Fermierii şi procesatorii cer deopotrivă o intervenţie rapidă a statului în combaterea acestui dăunător periculos. Sunt necesare subvenţii pentru descoperirea unor mijloace de combatere. O echipă de cercetare din Buzău a amenajat un lot experimental în care încearcă stoparea acestei insecte cu ajutorul altor dăunători din flora spontană, aşa-numiţii prădători, care se hrănesc cu ouăle acestuia.

Cooperativele agricole au atras fonduri europene de peste 38 mil. lei în 2020 pentru investiţii în extindere, depozitare sau procesare. În prezent, în România există peste 1.500 de cooperative agricole, numai anul trecut fiind înfiinţate 190 de astfel de asocieri Florentina Niţu 22.09.2020,

În primele luni opt luni din 2020, 18 cooperative agricole au atras fonduri europene de peste 38 mil. lei în 2020 pentru investiţii în extindere, depozitare sau procesare, arată datele de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Cooperativele agricole sunt o alternativă viabilă pentru facilitarea obţinerii de fonduri europene, tot mai mulţi români reuşind să treacă peste barierele emoţionale şi neîncredere în ultimii ani şi alegând să se asocieze pentru a-şi asigura continuitatea pe piaţă“, explică Gabriel Dan Ieremia, consultant în accesarea fondurilor europene.

În prezent, în România există peste 1.500 de cooperative agricole, numai anul trecut fiind înfiinţate 190 de astfel de afaceri, potrivit datelor Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor. Maximul ultimului deceniu a fost atins în 2018, atunci când au fost înfiinţate 280 de cooperative agricole.

Numărul cooperativelor agricole din România creşte de la an la an, iar unii dintre factorii care-i determină pe fermieri să se asocieze sunt că pot accesa fonduri europene mai facil, pot negocia mai bine preţul materiilor prime

24

agricole şi îşi pot asigura o piaţă de desfacere stabilă şi preţuri de vânzare ale mărfii mai mari.

ANSVSA a stabilit cele 3 zone din Marea Neagră de unde pot fi recoltate fructe de mare pentru consum uman A.P. Miscellanea / 22 septembrie

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a stabilit cele trei zone de pe litoralul românesc al Mării Negre din care pot fi recoltate fructele de mare (midii şi vongole) pentru consum uman, potrivit unui comunicat de presă, scrie g4media.

- zona cuprinsă între Perişor şi Chituc (Tulcea), cu o suprafaţă de cca. 215 mile marine pătrate

- zona cuprinsă între Năvodari şi portul Constanţa (Baia Mamaia), cca. 109 mile marine pătrate

- zona cuprinsă între Agigea şi Mangalia, cu o suprafaţă de cca. 101 mile marine pătrate

Conform Regulamentelor Uniunii Europene, din raţiuni de siguranţă alimentară, moluştele bivalve vii pot fi introduse pe piaţă pentru consumul uman numai din zone clasificate de către autoritatea competentă a ţării respective.

Stabilirea celor trei zone e primul pas pentru dezvoltarea unor activităţi economice precum pescuitul midiilor şi vongolelor sau deschiderea de crescătorii.

Instituţiile responsabile pentru clasificarea zonelor de producţie a moluştelor bivalve vii din teritoriile româneşti ale Mării Negre sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia Naţionala de Pescuit şi Acvacultură, Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Administraţia Naţională Apele Române, notează g4media.

25

Clasa A semnifică o calitate superioară a apelor din punct de vedere microbiologic, ceea ce permite introducerea directă pe piaţă pentru consumul uman a moluştelor bivalve vii, fără a mai fi necesară purificarea sau relocarea acestora.

De asemenea, în conformitate cu prevederile legale, au fost recoltate şi examinate probe pentru determinarea biotoxinelor marine. Probele au fost analizate la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti şi pentru toate probele analizate până în prezent s-au obţinut rezultate corespunzatoare, moluştele fiind sigure pentru consumul uman.

Liber la înființarea fermelor de scoici în Marea Neagră! Anunțul făcut de ANSVSA! Lefter Angelica, 22 septembrie 2020

Vești bune pentru domeniul piscicol, pentru industria restaurantelor, pentru comercianți și consumatori: vom avea mai multe fructe de mare provenite din Marea Neagră, de pe teritoriul României!

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat clasificarea celor 3 zone de producție a moluștelor bivalve vii (fructele de mare) din apele teritoriale ale Mării Negre, iar prin aceasta se poate realiza acum exploatarea acestor resurse valoroase, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – FOOD&RETAIL.

Pescarii români nu mai aveau dreptul să vândă midiile culese din Marea Neagră din cauză că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a “uitat” să clasifice apele de pe litoral conform unui regulament european.

Potrivit informării, se oferă astfel posibilitatea înființării de noi unități în acest sector, de creare de noi locuri de muncă și de dezvoltare a economiei zonei.

26

Potrivit ANSVSA, în apele teritoriale românești, moluștele bivalve vii sunt reprezentate de midii și vongole. Acestea fac parte din categoria fructelor de mare și sunt o importantă sursă economică pentru țara noastră.

Conform Regulamentelor Uniunii Europene, din rațiuni de siguranță alimentară, moluștele bivalve vii pot fi introduse pe piață pentru consumul uman numai din zone clasificate de către autoritatea competentă a țării respective. Clasificarea reprezintă procedeul de stabilire a calității apelor din zonele de recoltare a moluștelor bivalve vii din punct de vedere microbiologic și se realizează prin recoltarea și analiza probelor de la acestea.

Amintim că în luna ianuarie a anului 2020, publicația noastră scris despre decizia Comisiei Europene de a interzice pescarilor români să vândă midiile culese din Marea Neagră. Atunci, Comisia Europeană a impus țării noastre să facă un studiu al calității apei din Marea Neagră din care să reiasă și dacă midiile, rapanele și scoicile recoltate sunt bune de consum. Întreaga responsabilitate revenea Autorității Naționale Sanitare – Veterinare, iar până la acea dată, raportul nu fusese întocmit.

Potrivit comunicatului, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Chioveanu, a răspuns acum solicitărilor venite din partea asociațiilor de pescari, și-a asumat acest proiect și la începutul lunii martie a convocat instituțiile responsabile pentru clasificarea zonelor de producție a moluștelor bivalve vii din teritoriile românești ale Mării Negre (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția Naționala de Pescuit și Acvacultură, Ministerul Educației și Cercetării prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Națională Apele Române).

Au fost stabilite 3 zone pretabile pentru recoltarea moluștelor bivalve vii:

• zona 2, cuprinsă între Perișor și Chituc (Tulcea), cu o suprafață de cca. 215 Mm2• zona 3, cuprinsă între Năvodari și portul Constanța (Baia Mamaia), cca. 109 Mm2• zona 4, cuprinsă între Agigea și Mangalia, cu o suprafață de cca. 101 Mm2

ANSVSA mai arată că în baza programului întocmit de instituție, începând cu luna aprilie au fost recoltate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA Tulcea și Constanța, probe săptămânale de midii/vongole care au fost analizate în Laboratoarele Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea și Constanța.

27

Rezultatele analizelor microbiologice obținute au determinat clasificarea inițială în clasa A pentru toate cele 3 zone.

Clasa A semnifică o calitate superioară a apelor din punct de vedere microbiologic, ceea ce permite introducerea directă pe piață pentru consumul uman a moluștelor bivalve vii, fără a mai fi necesară purificarea sau relocarea acestora.

Totodată, în conformitate cu prevederile legale, au fost recoltate și examinate probe pentru determinarea biotoxinelor marine.

Probele au fost analizate la Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București și pentru toate probele analizate până în prezent s-au obținut rezultate corespunzatoare, moluștele fiind sigure pentru consumul uman.

De asemena, livrarea moluștelor bivalve vii spre unitățile de comercializare se realizează printr-un centru de expediere autorizat sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

În aceste centre, pachetele cu moluște bivalve vii sunt etichetate cu informații pentru consumatori și li se aplică și o marcă de identificare de formă ovală.

“Clasificarea zonelor de producție a moluștelor bivalve vii din Marea Neagră este o realizare cu important impact economic. Mă refer la midiile și vongolele colectate de pescarii din țara noastră, prin care se pot astfel exploata aceste resurse naturale valoroase și dezvolta economia zonei”, a precizat președintele ANSVSA.

Raport piata cerealelor – Porumb – 22 septembrie septembrie 22, 2020 agrimanet

PORUMB – BAZINUL MĂRII NEGRE

Corecțiile generate de raportul USDA sunt vizibile în cotațiile CBOT și Euronext. Indicatorul Euronext pentru noiembrie se regăsește la

28

valoarea de 171,25 EUR/tonă, însă decuplarea Mării Negre este evidentă din cauza volumelor scăzute din Ucraina și România. Cotațiile în FOB Constanța sunt la nivelul de 164 EUR/tonă pentru octombrie și noiembrie și 165 EUR/tonă pentru decembrie.

Graficul de mai jos ne arată o diferență de circa 10 EUR/tonă între recolta 2019 și 2020.

În plan intern, se manifestă ravagiile secetei. Cumpărătorii plătesc niveluri ce depășesc cotațiile bursiere. Fermele de creștere a puilor din centrul României au oferit 850 RON/tonă pentru loturi mici de circa 1.000 tone, doar pentru a-și asigura secvența necesară de furajare. În timp ce producția de furaje se cotează la 800-820 RON/tonă, în sud-vest, costul mărfii ajunge și la 720 RON/tonă.

Cumpărătorii se grăbesc să își execute contractele, vânzătorii sunt în același status de neacoperire a cantităților contractuale, iar părțile trebuie să ajungă la starea de înțelegere și compromis după cum evidențiam și în numărul trecut.

Estimarea de timp a recoltei de porumb ne indică 12-15 octombrie 2020 ca dată de încheiere  pe teritoriul României.

În plan extern, China își consolidează angajamentele de achiziție a porumbului până la nivelul de 7,2 milioane tone, din care 60% vor fi importate de și pentru firmele statului chinez.

Ucraina a început recoltarea porumbului și se afla la un stadiu de 10% suprafață recoltată.

Raport piata cerealelor – Grâu – 22 septembrie septembrie 22, 2020 agrimanet Raport piata cerealelor – Grâu

29

GRÂU – BAZINUL MĂRII NEGRE

În planul exporturilor, notăm ultima licitație spre Egipt, unde, surprinzător, Marea Baltică și-a făcut prezența. Vedem un lot de grâu din Polonia ce a accesat această destinație. 235.000 de tone au fost achiziționate astfel de către Egipt prin forul tutelar GASC. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Ca o notă comparativă, Egiptul a cumpărat în perioada iulie-august 2020 2,4 milioane tone, față de doar 1,7 milioane tone anul trecut în aceeași perioadă.

Prețurile au crescut simțitor, chiar dacă plata se efectuează la 180 de zile. Cotațiile FOB Marea Neagră variază în jurul cifrei de 232 USD/tonă. Prețurile pentru Portul Constanța sunt defalcate pe luni, începând de la 228 USD pentru octombrie și adăugând un cost de depozitare pe lună, până la valoarea de 235 USD pentru livrare în ianuarie 2021. Transpunând în euro, la o medie de 232 USD/tonă, deducem un preț de 196 EUR/tonă, minus costurile de operare portuară și costurile financiare pentru plata la termen. Rezultă un preț de circa 182 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă.

De notat este și licitația din Iordania, 16 septembrie, unde din cele două loturi de 60.000 de tone, unul are origine românească. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Curba pozitivă a grâului începe să arate și potențial românesc, după un sezon afectat de secetă și pandemie.

După raportul USDA, care poate fi definit drept neutru la capitolul grâu, Rusia a fost menținută din punct de vedere al producției la nivelul de 78 milioane tone, celelalte țări din bazinul Mării Negre nesuferind modificări semnificative. După analiza noastră din numerele trecute, Rusia a încercat o notă de optimism, supraevaluând o producție locală, pentru a genera stabilitate în sensul de cerere și oferta. Recoltările produsului grâu fiind

30

încheiate la nivel European, cifrele rămân constante, însă, cum era de așteptat, cumpărătorii încep să facă oferte pentru a securiza loturi de marfă.

În cornul Africii, Tunisia își manifestă interes de achiziție în acest an, din cauza lipsei ploilor. Deficitul de producție se situează la 38%, circa 900.000 tone și se estimează un nivel de import crescut cu 34%, până la un nivel de 2,2 milioane tone.

Turcia a organizat, de asemenea, o licitație pentru achiziție de grâu, cu un total de 440.000 tone. Prețurile față de licitația precedentă organizată pe 25 august 2020, sunt în creștere semnificativă. Vă rog să observați în ultima coloană diferența pozitivă pentru fiecare lot/destinație. Perioada de livrare este 23 septembrie-16 octombrie.

Cotațiile bursiere din această săptămână arată o revigoare a prețului grâului. În captura de ecran de mai jos, cu graficul Euronext, linia albă mediană indică un trend pozitiv făță de decembrie 2019.

Influența vine și de peste ocean, mai precis din Argentina, unde seceta a afectat puternic 12% din cele 6,6 milioane de hectare înființate cu grâu.

31

Încet dar sigur, grâul se corectează în termen de cerere și ofertă. În mod normal, cotațiile enunțate se vor modifica pe măsură ce timpul trece și nevoia de aprovizionare crește, ținând în minte parametrii de recoltă ruso-ucraineană și europeană. Piață internă se corectează, însă este încă sub spectrul default-urilor contractuale existente, în care cantitățile asumate nu au fost livrate, iar acest lucru marchează în sens negativ activitățile comerciale.

ORZ

Cererea timidă ridică nivelul de preț în origini. În Marea Neagră, nivelul a crescut cu 3 USD până la 190-192 USD /tonă.

Piața internă dă semne de dezmorțeală. Crescătorii de porci caută orzul în ferme, ofertând pentru el.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

Raport Floarea Soarelui – Pretul a ajuns la 520-525 USD/tonă septembrie 22, 2020 agrimanet

OLEAGINOASE

RAPIȚĂ

Cotațiile rapiței, urmăresc complexul uleiului de palmier și soia. Euronext indică un nivel de 395 EUR/tonă. Prețurile pentru uleiul olandez de rapiță au continuat să crească în urma creșterii uleiului brut de floarea soarelui și a cotațiilor Euronext. Cotația NDJ (noiembrie-decembrie-ianuarie) a urcat cu 15 EUR/mt FOB DM.

32

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI

Cadrul general al uleiurilor, conform principiului vaselor comunicante, ne indică următorul tablou:

Bursele de soia din SUA sunt statice, după ce au atins cele mai ridicate niveluri;

Uleiul de palmier din Malaezia a mai urcat 2 % (după ce au avut o zi liberă). Aici efectul este determinat de doi factori agregați, ce au alimentat pe termen lung creșterea. Primul este lipsa personalului din plantații, cu un deficit de 25%, iar al doilea factor este vremea uscată din timpului stării de vegetație, ce nu a permis administrarea de îngrășăminte, acest lucru traducându-se printr-o scădere a producției;

Producția de ulei de palmier din Malaezia își revine, însă cu o rată mult mai lentă decât cea așteptată (2% din lună în lună, față de o previziune inițială de 8,5%);

China s-a reîntors pe piața uleiului de palmier, cumpărând 5 nave, 3 cu livrare în ianuarie 2021 și 2 în mai 2021;

Bursa chineză Dalian a înregistrat niveluri de creștere cu 2% la uleiul de palmier și 2,7% pentru uleiul de soia;

Argentina importă din Brazilia ulei de soia, în baza cererii crescute de biodiesel și a nivelului mai redus de acoperire a cererii locale.

Vânzările pentru trimestrul 4/Q4 de ulei brut în Ucraina au rămas la nivelul de 1.000 USD/tonă, dar nu au existat cumpărători fermi;

Chornomorsk rămâne deci pentru noiembrie-decembrie la nivelul de 1030 USD iar ianuarie-februarie-martie la nivel de 995 USD;

Amazon.com participă la acest trend de creștere a prețurilor la uleiul brut prin cererea de ulei de gătit pe care o are. Acest lucru generează la rândul său cerere de ulei de soia pentru biodiesel-ul aferent camioanelor ce livrează și nu puține au fost cazurile în care producători de motorină regenerabilă au optat pentru uleiul de gătit ca parte a rețetei diesel.

Parcurgând elementele de mai sus, tragem concluzia că piața cere ulei. Complexul palmier-soia ridică nivelul de preț și pentru uleiul de floarea soarelui. Cererea crescută de semințele de floarea soarelui își are originile în producțiile mai mici la nivel de bazin Marea Neagră și european. Ucraina, după 10% din suprafață recoltată, generează o producție cu 25% mai mică, cel puțin conform cifrelor de producție preliminare.

33

Nivelurile din piață au atins cifre în recoltare ce ajung în unele cazuri, transformate în CPT Constanța la 520-525 USD/tonă.  S-a creat o spirală a prețului ce generează așteptări și cereri cu mult peste ceea ce piața ar trebui să ofere.

Observăm, deci, o reticență a cumpărătorilor în a mai cota, pe fondul cererii de preț prea mare pentru marfa ce este oferită. Totul este agregat cu efectele secetei de diminuare a recoltei, care ne introduc în același tablou ca cel al porumbului.

Cu timpul, și lucrurile se vor limpezi cu ajutorul părților, vânzători și cumpărători. Ambele părți trebuie să privească în viitor și să găsească măsuri de înțelegere, măsuri care să țină cont de relaționarea în viitorul apropiat.

În privința achizițiilor de marfă, există un dicton spus de un trader cu o foarte mare experiență,  pe care îmi permit să-l citez: “Marfa se vinde când este de vânzare”.

Mai jos, vă rog să vizualizați programul de nave din portul Constanța, Brăila și Galați, aferent acestor zile, pentru exportul de semințe de floarea soarelui.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

Eliminarea impozitului pe venit pentru salariații din agricultură si alte masuri de dezvoltare a agriculturii septembrie 22, 2020 agrimanet

Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027, partea a IX-a

34

REGLEMENTAREA CADRULUI PENTRU DEZVOLTAREA SUPRAFEŢELOR IRIGATE care vizeaza:

OBIECTIVE CARE SE VOR ATINGE:

– dezvoltarea suprafețelor irigate aferente sistemelor de irigații existente, prin conferirea unei stabilități și predictibilități ale activității;

– dezvoltarea unor investiții specifice conferite de siguranța existenței irigațiilor, care va duce la căutarea culturilor și tehnologiilor cele mai profitabile a fi folosite;

– asigurarea unui sector puternic care să asigure siguranța alimentară a țării;

CARACTERISTICI ALE MASURII LEGISLATIVE:

– reglementarea cadrului juridic pentru exploatarea pentru irigaţii a apelor freatice si/sau de suprafaţă:

a. să se prevadă clar condiţiile de exploatare,

b. instituţiile decidente;

c. stabilirea unui timp maxim de eliberare a avizelor;

d. modul de stabilire si plată a redevenţelor

e. condiţiile în care exploatarea acestor ape nu se poate face;

– completarea cadrului legal de constituire si divizare a OUAI:

a. să se permită divizarea unui OUAI în mai multe entităţi, inclusiv împărtirea patrimoniului şi a datoriilor;

b. sa se permită constituirea de OUAI ca entităţi noi unde exista infrastructura principala ca si canale, dar nu există statii de pompare si punere sub presiune;

c. sa se stabileasca posibilitatea concesionarii de catre ANIF de teren pe marginea canalelor de aductiune pentru realizarea de noi statii de punere sub presiune pentru amenajari noi;

– măsuri generale privind îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru irigaţii:

a. stabilirea unei durate minime de 10 ani privind gratuitatea costului apei de irigaţii si modul eventual de calcul daca aceasta gratuitate nu poate fi

35

mentinuta după acest termen, pentru a se putea evalua rentabilitatea investiţiilor si predictibilitatea acestora;

b. reglementarea unui cadru penal mai ferm pentru protejarea investiţiilor în irigaţii si care tin de securitate alimentară.

c. obligativitatea tuturor persoanelor care exploatează terenurile agricole in calitate de proprietar si/sau arendaş de a întreţine şi repara sistemele de irigaţii care îi traversează terenurile agricole exploatate.

MOD DE IMPLEMENTARE:

– adoptarea unei inițiative legislative unitare care să reglementeze irigațiile, folosința și întreținerea acestoră, modul de exploatare a surselor de apă.;

– să reglementeze funcționarea și finanțarea ANIF și a suportării costurilor apei de irigații.

IMPACT BUGETAR = ZERO

ELIMINAREA IMPOZITULUI PE VENIT PENTRU SALARIAȚII DIN AGRICULTURĂ OBIECTIVE:

– stabilizarea forței de muncă și reducerea emigrației;

– creștera imigranților din țările asiatice, estul Europei, etc, pentru acoperirea deficitului de forță de muncă slab și mediu calificată;

– creșterea imigranților din țările asiatice superior calificați pentru domenii precum creșterea orezului, legumicultură, culturi plante subtropicale și tropicale, irigații, creșterea animalelor, etc.

MODALITĂȚI DE IMPLEMENTARE:

– Beneficiari – toți angajații din exploatațiile agricole cu profil cultură mare, legumicultură, pomicultură, viticultură, zootehnie, îmbunătățiri funciare;

– Se acordă doar pentru angajații cu contract de muncă nedeterminat si program complet de munca de 8 ore/zi și salarii mai mici de 700 euro/net pe lună personal slab și mediu calificat și pentru salarii mai mici de 1200 euro/net pe lună pentru specialiști cu studii superioare;

– Se acordă doar în cazul în care salariile sunt păstrate minim la același nivel sau mai mare pentru 3 ani de la introducerea măsurii;

36

IMPACT BUGETAR = maxim 120 milioane euro/anual care ar acoperii circa 200.000 angajati care se încadrează în condiții.

ALTE MĂSURI

I. REGLEMENTAREA CADRULUI PENTRU COMASAREA SUPRAFEŢELOR DE TEREN avand în vedere:

– se are în vedere creșterea gradului de comasare al fermelor și în special al celor mici și medii;

– stimularea comasărilor prin subvenţionarea taxelor notariale privind schimburile de terenuri;

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = 5 MILIOANE EURO/ANUAL

Suprafețe estimate a se tranzacționa anual mai mici de 250.000 ha

II. REGLEMENTAREA MODULUI DE CONSTATARE A CALAMITĂȚILOR AGRICOLE PUNCTIFORME CA ARIE TERITORIALĂ DE MANIFESTARE:

– se are în vedere reglementarea legislativă (ordin de ministru comun MADR, MAI, MF) a constatării calamitătilor din agricultură cu manifestare zonală sau punctiformă – ex: furtuni, ploi torențiale, grindină, îngheț;

– se reglementează modul de constituire a comisiilor și de constatare a pagubelor de acest fel de către autoritățile locale cu informarea DAJ și a ISU județene;

– procesele verbale emise vor sta la baza eligibilităților cheltuielilor fiscale dar și a avizării situațiilor de forță majoră contractuală de către Camerele de Comerț;

– fenomenele de acest fel asigurabile nu dau dreptul la constituirea de despăgubiri de stat.

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = ZERO

III. REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚII DE CONSULTANȚĂ

Personal cred că o lege separată care să includă în posibili prestatori atât camerele agricole, dar și experți autorizați sau alte firme private. Lega ar trebui să definescă următoarele aspecte mai importante:

37

– Definirea calității de consultant;

– Definirea cerințelor de pregătire profesională a unui consultant;

– Modul de certificare și evaluare a acestuia;

– Definirea tipurilor de consultanși în funcție de zona de activitate;

– Alte condiții de reglementare a raporturilor juridice între consultant și beneficiari;

– Modul de organizare al breslei consultanților agricoli.

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = ZERO IV.

REGLEMENTAREA ASPECTELOR DE LEGISLAȚIE FISCALĂ

1. Reglementarea modului de impozitare:

– prin impozit pe profit

– impozit cifră de afaceri

– eliminare normă de venit – se aplica doar pentru PFA sau II cu venituri mai mici de 10.000 euro.

2. Reglementarea impozitării forței de muncă din agricultură – astfel având în vedere starea precară a mediului rural și nevoia de dezvoltare a veniturilor populației în această zonă economică credem a se impune următoarele măsuri:

– Eliminarea impozitului pe salarii pentru salarii mici din agricultură;

– Acordarea de bonificații pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural, inclusiv prin deschiderea de noi activități sau firme;

3. Reglementarea rambursării TVA – marirea plafonului de rambursare cu control dupa rambursare la 150.000 lei.

4. Reglementarea calculării impozitelor locale pe clădiri, terenuri agricole, utilaje, echipamente la nivel de preț de piață și nu la prețuri impuse de stat prin grile. Reevaluarea să se facă la 5 ani;

5. Reglementarea modului de aplicare a amortismentului – aplicarea să nu țină cont de folosința sau nu a bunului, ci de existența lui.Ex: dacă faci o

38

magazie, amortimentul se va calcula de la finalizarea constructiei, indiferent că este sau nu folosită. Dacă nu o folosește oricum fermierul este pedepsit că nu face profit, nu trebuie pedepsitsă nu își recupereze investiția.;

6. Reglementarea deductibilității deprecierilor în agricultură – deprecierile datorită condițiilor climatice (încolțire, mucegăire, etc);

7. Recunoașterea eligibilității costurilor datorită folosinței și nu în funcție de existența rezultatului final. Rezultatele nu pot fi certe, datorită condițiilor de exploatare și pedoclimatice specifice fiecărei zone și loc.

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = ZERO,

Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier (va urma)

AIPROM: Fii și tu eroul solarului tău! Protejează ce contează! 22 septembrie 2020

Recent, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM alături de AMAZAG au organizat la Izbiceni (Olt) o întâlnire cu legumicultorii din zonă pentru a discuta despre importanța purtării echipamentului individual de protecție în timpul manipulării produselor de protecție a plantelor și despre factorii care îi determină pe fermieri să adopte acest comportament pentru a-și proteja sănătatea. Comunitatea locală s-a implicat activ și din discuțiile libere avute s-a putut concluziona faptul că exemplul personal al fermierilor cunoscuți din regiune poate contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței purtării echipamentul individual de protecție în timpul utilizării produselor de protecția plantelor. 

Ideile preconcepute legate de lipsa confortului în timpul purtării echipamentului de protecție, precum și lipsa de utilitate a purtării acestuia, dar și percepția greșită a comunităților locale atunci când fermierii îmbracă un astfel de echipament, pot fi depășite dacă există toate premisele necesare unui dialog sincer și pragmatic, așa cum a fost cel de la Izbiceni. Evenimentul ”Fii eroul solarului tău!” a fost organizat la Curtea Boierească din Izbiceni și a reunit peste 60 de legumicultori și reprezentanți ai fitofarmaciilor din zonă ce au ales să se implice în acest proiect de promovare a purtării echipamentului de protecție. 

”Ne-am întâlnit astăzi ca să cumpărăm de la voi ceva – promisiunea că o să aveți grijă de sănătatea voastră. Foarte mulți dintre voi aveți grijă de plantele

39

din solar, aveți grijă să cumpărați sămânța potrivită, produsul de protecția plantelor potrivit. Nu știu cât de mult aveți grijă și de sănătatea voastră. De aceea invitația noastră este să începeți să aveți grijă și de voi, la fel cum îngrijiți plantele. Într-un interval de 2-3 săptămâni legumicultori din rândul vostru au purtat echipamentul individual de protecție și sunt astăzi aici să vă prezinte experiența lor” – a vorbit în deschiderea evenimentului Laurenţiu Asimionesei, fondatorul platformei Amazag. 

”Am ales să mă protejez pentru sănătatea mea”

Proiectul de promovare a purtării echipamentului individual de protecție a debutat în regiunea Izbiceni la începutul anului 2019, când a fost făcut un studiu la care au participat 150 de fermieri din zonă privind purtarea echipamentului individual de protecție (EIP), dar și o campanie de promovare a purtării EIP, prin dotarea fitofarmaciilor partenere cu panouri cu leduri luminoase unde rulează mesaje care îi îndeamnă pe fermieri să se protejeze purtând EIP. În ciuda restricțiilor impuse de evoluția pandemiei COVID-19, proiectul s-a derulat conform planificării și în anul 2020. La nivel de comunitate, au fost identificați, cu implicarea fitofarmaciilor partenere, legumicultorii care pot influența comportamentul celor din breasla lor și îi pot convinge, prin puterea exemplului personal, cât de important este pentru sănătatea lor să poarte echipament de protecție atunci când utilizează produse de protecția plantelor. În cadrul evenimentului 5 fermieri s-au adresat direct comunității din care fac parte și au vorbit despre experiența lor în ceea ce privește purtarea echipamentului de protecție, motivele pentru care au purtat în trecut elemente ale echipamentului de protecție, precum și dacă aleg să se protejeze în continuare.  

”Înainte să fac parte din acest proiect, purtam cizme, combinezon și mască atunci când făceam tratamente în solar. Am ales să mă protejez pentru sănătatea mea. Un dezavantaj ar fi legat de mărime. Ca să fie purtat de cât mai mulți fermieri cred că trebuie să se facă ceva legat de mărimi, atât la combinezon cât și la mănuși. Fiind mărimi atât de mari este dificil să aplici tratamente în solar îmbrăcat complet. Fermierii ar trebui să poarte mai des echipamentul de protecție, mai ales atunci când plantele au o înălțime mare, când toată pulberea de la atomizor o putem inhalăm în absența măștii” – le-a transmis celor prezenți Sîia Laurențiu, legumicultor în localitatea Izbiceni.

”Trebuie să înduri azi că să fii bine mâine”

Efectele utilizării produselor de protecție a plantelor fără echipamentul de protecție adecvat recomandat pe eticheta produselor nu sunt vizibile imediat, ci se văd în timp. Așadar este important de știut faptul că protecția fermierului este la fel de importantă precum este protecția plantelor. 

40

Siia Laurentiu si Marancea Cristian

”Am avut o serie de probleme de sănătate și am fost nevoit să port echipament de protecție. Anterior purtam doar mască. Acum după ce am testat toate componentele echipamentului de protecție sunt de părere că este un lucru bun să te protejezi. Ochelarii sunt ceva mai incomozi și combinezonul atunci când trebuie să faci tratamente la temperaturi mari. Folosesc echipamentul pentru sănătatea mea, pentru protecția mea. Este un lucru bun chiar dacă este incomod. Sunt soluții puternice care intră în contact cu piele și trebuie să te protejezi. Trebuie să înduri azi că să fii bine mâine” –  a adăugat  Marancea Cristian, legumicultor din localitatea Cilieni. 

Legumicultorul Domnicu Gheorghe din localitatea Scărișoara le-a mărturisit celor prezenți la eveniment că purta echipament de protecție din când în când, însă odată ce a testat este hotărât să-l folosească de acum încolo. ”Nu e ușor să stai cu mască atât de mult timp, însă avantajele nu se văd acum, se văd mai târziu. Dacă puteți să purtați echipamentul de protecție ar fi bine să o faceți. Purtați echipamentul de protecție ori de câte ori este posibil” – a mai spus acesta. 

Demersul privind purtarea echipamentului de protecție este unul început de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM cu mult timp în urmă. În urma experiențelor acumulate în această perioadă și în urma discuțiilor purtate cu fermierii din diferitele zone ale țării s-a ajung la concluzia că exemplul personal al unor modele din comunitate poate contribui la conștientizarea importanței purtării echipamentului individual de protecție 

Bocai Valeriu, un fermier din Rusănești ne-a spus că înainte nu purta echipament de protecție. ”Aveam anumite haine pe care le foloseam doar la aplicarea tratamentelor. Uneori, atunci când plantele erau prea înalte puneam și mască. Îmi e mult mai bine acum de când am început să port echipamentul de protecție. Înainte, fără echipament, după fiecare tratament mă jenau ochii,

41

însă cu ochelari este mult mai bine” –  adăugat legumicultorul din Rusănești.  

Domnicu Gheorghe si Bocai Valeriu

Tu ce pui pe primul loc: sănătatea ta sau cea a plantelor?

Un exemplu demn de urmat în ceea ce privește purtarea echipamentului individual de protecție este legumicultorul Dragu Marin, din localitatea Cilieni. ”Port echipament de protecție la fiecare stropire. Nu îl port de acum, ci îl port de 3-4 ani. Îl port pentru că m-am gândit la sănătatea mea. Am ales să mă echipez complet și corect pentru că am cultura în solar, iar numărul de tratamente aplicat este destul de mare, stropesc foarte des. Dacă stai zi de zi în substanțe este suficient să greșești o dată. Cunosc cazuri, legumicultori ce au avut contact accidental cu substanța pe care o foloseau pentru că nu purtau echipament. Dacă ești fermier este important să te întrebi ce pui pe primul plan: viața sau plantele? Vrei să ai culturi frumoase sau viață lungă? Le poți avea pe ambele dacă alegi să te protejezi. Nu costă așa mult să îți iei un echipament de protecție complet” – a spus legumicultorul Dragu Marin, din localitatea Cilieni.

Ultima parte a discuțiilor a fost alocată clarificărilor aduse de specialiștii Asociației Industriei de Protecția

42

Plantelor din România – AIPROM și de reprezentanții fitofarmaciilor din zonă: dl. Tomel Băețica și dna. Cica Petroi. 

”Noi suntem aici să ne asigurăm că produsele de protecție a plantelor vă protejează culturile, dar nu vă cauzează nici un rău. Foarte mulți dintre cei cu care am stat de vorbă de-a lungul timpul ne-au spun că nu folosesc în mod regulat echipamentul individual de protecție. Atunci când folosiți produse de protecție a plantelor trebuie să urmați câteva reguli de bune practici pentru sănătatea și protecția dumneavoastră. Dacă din diferite motive nu puteți purta echipamentul complet de protecție, măcar purtați acele elemente care sunt cele mai importante. Trebuie să știți că în spațiile protejate cea mai mare contaminare cu produse de protecție a plantelor se realizează la nivelul picioarelor, până la genunchi. Nu este indicat să riscăm nimic atunci când vine vorba de sănătatea noastră” – Carmen Botez, Director Executiv AIPROM. 

”Producătorul vă spune clar pe etichetă că produsul pe care îl utilizați este sigur cu respectarea condițiilor minime recomandate. Fiecare dintre voi știți mai bine ce purtați și ce vă permiteți să vă cumpărați pentru a vă proteja. Produsul de protecția plantelor cumpărat este sigur pentru utilizare atâta timp cât purtați echipament de protecție. În funcție de posibilitățile dumneavoastră puteți alege o mască mai de calitate, o pereche de ochelari mai buni, o pereche de mănuși cu o protecție ridicată. Tot ce contează este să vă protejați, numai așa aveți grijă de sănătatea voastră”  –  Ionuț Dumitru, Coordonator Proiecte field-based AIPROM. 

Echipa AIPROM dorește să mulțumească în mod special domnului Tomel Băețica și doamnei Cica Petroi, dar și fermierilor care au decis să facă parte din acest proiect. 

Nu risca nimic! Echipează-te din cap până-n picioare!

43

Ziua Porumbului la Târgu Frumos De Viorela Pitulice . 22, 2020

2020 este un an greu și pentru fermierii din zona Moldovei, din cauza secetei.

Recoltatul la porumb a început deja, iar producțiile obținute variază, în general, între 1 și 3 tone/ha. Pe platforma de la cea de-a treia ediție a Zilei Porumbului de la Târgu Frumos, lucrurile au stat ceva mai bine, pentru că a plouat, chiar dacă în cantități mici.

Ziua Porumbului,Târgu Frumos, a 3-a ediție, a avut loc la ferma AGRO ILMAR, pe o platformă expozițională înființată în satul Boureni, comuna Balș, județul Iași, unde au fost testați mai mulți hibrizi de porumb.

„2020 este un an greu, mediile producțiilor obținute la hibrizii din această platformă  sunt cuprinse între 3.5 tone/ha și 7 tone/ha, doar cu un mare noroc, pentru că au fost ceva precipitații. Cele mai întâlnite producții în zona Moldovei sunt între 1 și 3 tone/ha”, a declarat Alina Crețu, director executiv Asociația producătorilor de porumb din România.

Fermier Iasi: Nu suntem bine capitalizati, iar acest an ne poate duce in cap. Fara ajutor, nu exista nicio discutie dupa porumb! Agrostandard | 22 September, 2020 Seceta a creat probleme grave fermierilor din zona Moldovei, in acest an, productiile fiind, in general, sub o tona la hectar sau chiar zero, de exemplu, pe Valea Prutului. Situatia este cu atat mai grea, cu cat porumbul

44

este cultura care ocupa cele mai mari suprafete, undeva la 70% din total suprafete cultivate, iar fara un ajutor din partea statului pentru culturile infiintate in primavara si distruse de seceta, va fi foarte greu ca fermierii sa depaseasca cu bine acest an.

“70% din fermele din Moldova cultiva porumb, iar la multe dintre ele productiile vor fi sub o tona la hectar, in timp ce la altele vom avea sub 2 tone/ha, exceptiile facand zonele care se apropie de munti. Vom vedea in procesele verbale unde se situeaza. Este foarte important sa obtinem o ordonanta de urgenta si pentru aceste culturi si cu mare prioritate sa primim despagubiri la aceeasi valoare si pentru porumb, altfel agricultura Moldovei nu cred ca va reusi sa treaca peste acest an. In ultimii 10-12 ani, partea din sud a Romaniei a fost destul de favorizata, dar noi ne-am mai intalnit cu secete foarte crunte mai aspre decat acolo, nu suntem bine capitalizati, iar acest an ne va duce in cap. Fara acele ajutoare noi nu putem sa mai vedem altceva, nu exista nicio dscutie dupa porumb”, a declarat fermierul Tiberiu Stan la cea de-a treia editie a Zilei Porumbului de la Targu Frumos.

Probleme sunt și la floarea soarelui, insa la porumb este cel mai grav, a mai adaugat agricultorul.

Marin Nedu, fermier Ialomita: Nu stiu de ce se exagereaza cu marirea densitatilor la porumb, la cererea furnizorilor de samanta! Agrostandard | 11 September, 2020 |

Anul 2020 este un an cu productii mici, ba chiar deloc in unele zone ale tarii. De vina este seceta, dar si tehnologiile aplicate de fermieri la insistentele furnizorilor de samanta, fie ca vrem sau nu sa recunoastem…

In acest an, de exemplu, fermierii care au insamantat 70.000-80.000 de plante la hectar nu au obtinut nimic, a atras atentia Marin Nedu, un cunoscut fermier din Ialomita, la Ziua Porumbului 2020. La cat de greu este acest an si la cat de multe probleme au avut agricultorii de rezolvat, 2020 ar trebui sa fie un an scoala pentru toata lumea, inclusiv pentru cercetatorii romani.

45

„Este un an de exceptie. La mine situatia este asemanatoare cu cea de la Orezu. La grau si orz pe 800 ha a fost productie zero. La floarea soarelui avem 2 tone/ha, datorita faptului ca am semanat-o mai tarziu si am valorificat aversele care au venit pe parcursul lunii iulie. La porumb realizez o medie de 2 tone/ha pe o suprafata de 500 ha, iar singura masura care a avut ceva eficienta a fost reducerea densitatii.

Nu stiu de ce se exagereaza la insistenta furnizorilor de samanta cu cresterea densitatilor la 70.000 de plante la hectar. Vecinii mei care au insamantat 70.000-80 000 de plante nu au facut niciun bob de porumb”, a declarat Marin Nedu.

El spune ca ar fi bine ca si cercetarea romaneasca sa insiste mai mult asupra unor aspecte care vizeaza masuri de conservare a apei in sol si de protectie vizavi de seceta, inclusiv eficienta irigatiilor.

„In acest an, am avut o seceta extrema si ar trebui sa fie un an scoala, adica sa se analizeze de cei competenti eficienta itigatiilor, modul de organizare a irigatiilor si de aceasta legat comasarea terenurilor si cadastrarea lor pana la a face irigatii.

Irigatiile sunt un subiect tabu de 30 de ani cu mare valoare electorala, speram ca de data aceasta sa aiba si ceva consistenta reala, sa vedem ca intr-adevar se misca ceva’’, a mai declarat Nedu.Cat despre anul 2021, dupa toate premisele se arata destul de greu. Iar fara sprijinul autoritatilor, ar putea fi chiar dezastruos, trage un semnal de alarma fermierul ialomitean.

„Vrem ca Guvernul sa acorde un sprijin care este binevenit pentru infiintarea culturilor de toamna ….Sunt foarte multi fermieri disperati la ora aceasta ca nu stiu ce sa faca si asteapta …Sigura solutie este ajutorul de la Guvern pentru reluarea ciclului agricol, in caz contrar vom avea iar un nou an dezastruos”, a declarat Nedu.

Marin Nedu administreaza circa 1.700 hectare de teren agricol in localitatea Cazanesti, judetul Ialomita.

46

Declaratia video la min – 1.12.00 , https://www.facebook.com/100333485086928/videos/2660852754228180

Mureș: Un nou showroom Mecanica Ceahlău Ferma 22 septembrie 2020

Din aceasta toamnă, se deschide în Mureș, al treilea showoom de echipamente agricole Mecanica Ceahlău. Acesta va cuprinde o gamă completă de echipamente, pentru toate categoriile de ferme.

MECANICA CEAHLAU S.A., una dintre  cele mai active companii producatoare de echipamente agricole din România, pregatește deschiderea celui de al treilea showroom in judetul Mures, in care va expune atat utilaje produse in fabrica de la Piatra Neamț cat si produse de top pe care le are in distributie (tractoare Steyr, masini de erbicidat Projet, etc).  Inițiativa se inscrie in strategia companiei de a fi cat mai aproape de fermieri, de cerintele si nevoile acestora.

“Centrul țării este o zonă importantă din punct de vedere agricol și ne dorim ca prin prezența noastră aici să oferim atat fermierilor din Mures cat si din judetele invecinate posibilitatea de a vizualiza produsele din portofoliul nostru, mai ales ca in ultimii ani am facut pasi importanti in cresterea calitatii, fiabilitatii si a performantelor in camp a acestora.”, menționează Sorin MOLESAG, directorul general al companiei.

Noul showroom va avea un parc extins de echipamente, care acoperă aproape in totalitate nevoile fermierilor: prelucrarea solului, semănat, întreținerea culturilor, transport, etc. Alături de echipamentele produse in fabrica proprie, vor fi expuse și produsele-partenere pe care compania le distribuie pe piața din România: tractoare Steyr, remorci, mașinile de erbicidat Projet si incarcatoarele frontale Stoll.

“Portofoliul de produse proprii pe care Mecanica Ceahlău îl are în 2020 este cel mai mare din istoria de până acum a companiei, cel mai evoluat din punct de vedere tehnic și ne străduim ca, într-un an în care contextul de piață

47

vine cu multiple provocări – de la secetă, la pandemie -  să aducem cat mai aproape de fermieri tot ceea ce producem in Piatra Neamt“, spune directorul general al companiei.

Astfel, vizitatorii showroom-ului din judetul Mureș vor putea vedea plugurile Ceres, scarificatoarele ușoare Hades, scarificatoarele grele MAS, cultivatoarele Kratos, combinatoarele Solaris si VM, grapele Magnum si GD3.2, semănătorile de plante prășitoare Phoenix, Safir și Perla precum si semănătorile de plante păioase SUP Diamant. De asemenea, vor fi expuse echipamente pentru întreținerea culturilor cum ar fi: cultivatoarele CF, prășitorile CFM, mașinile de împrăștiat îngrășăminte solide MIS, echipamente de erbicidat, cositori și greble.

Noul showroom al producătorului român de echipamente va fi deschis pentru publicul larg începând cu luna septembrie 2020, iar sezonul de toamnă va aduce inclusiv promoții și facilități de achiziție pentru fermieri.

Companie românească cu 99 de ani de tradiție și experiență pe piața locală a echipamentelor agricole, Mecanica Ceahlău S.A. a reusit in ultimii ani o revigorare substantiala a produselor sale aducandu-le la un inalt standard de calitate si fiabilitate, lucru apreciat in prezent de mii de fermieri de pe tot cuprinsul tarii.

Informații suplimentare despre produsele companiei sunt disponibile pe www.mecanicaceahlau.ro, în catalogul online și la dealerii companiei din toata țara.

  Cea mai bănoasă cultură pentru Claudiu Tetiş Abraham Liviu GORDEA 22 septembrie 2020

Într-un an ca acesta, Claudiu Tetiş Abraham şi-a asigurat norma de profit datorită culturilor de primăvară. Cine este fermierul care vinde peste 20.000 tone de cereale anual?

La început de august, pe Claudiu Tetiş Abraham l-am surprins în plină campanie de seceriş. În Giurtelecu Hododului, o mică localitate aflată la confluenţa a trei judeţe - Satu Mare, Sălaj şi Maramureş - părea că suntem undeva în iulie. Parcă şi natura ar fi trecut să lucreze online, uşor rămasă în urmă, uşor temătoare şi distanţată de cei ce aşteaptă rodul pământului.

 Probleme cu Fusarium

Tânărul nostru fermier, protagonist al acestei relatări, nu recoltase decât o parte din suprafaţa însămânţată cu grâu. Avea să finalizeze campania abia în

48

a doua jumătate a lunii august, ceea ce reprezintă o premieră pentru el. Din cauza precipitaţiilor târzii de la începutul verii, a trebuit să amâne momentul recoltării cu mai bine de o lună. „Anul trecut, în 10 iulie terminasem de recoltat grâul. După o iarnă secetoasă şi o lună aprilie cu foarte puţine precipitaţii, au venit ploile din iunie care ne-au dat peste cap planurile. Deşi am făcut trei tratamente la grâu anul acesta, din care două aplicate cu elicopterul, plantele tot au suferit din cauza bolilor, pe fondul umidităţii crescute din mai şi iunie. Am avut probleme cu fusarium, care depăşeşte 2-3%. Dincolo de asta, calităţile grâului sunt foarte bune”, constată fermierul în vârstă de 40 de ani.

Anul acesta, stăm foarte bine cu calitatea producţiei la grâu. Glutenul este undeva la 34-35, iar conţinutul de proteină 15-16%. Ne-am încheiat cu o medie la hectar de 5 toneCLAUDIU TETIŞ ABRAHAM Fermier din Satu Mare

 Peste 20.000 tone de cereale vândute anual

Pe lângă suprafaţa pe care o lucrează - 600 de hectare - face şi prestări de servicii. În plus de asta, se ocupă şi cu comerţul de cereale. Într-un an vinde în jur de 22.000 de tone, mare parte din această cantitate fiind practic preluată de la fermierii din zonă. Principalul partener comercial este compania Şapte Spice, un jucător important din industria românească de panificaţie. „Ne-am încheiat cu o medie la hectar de 5 tone de grâu, ceea ce nu e deloc rău, date fiind condiţiile speciale pe care le-am întâlnit în acest sezon. Dacă nu aveam pierderile cu fusarium, care a scăzut masa hectolitrică, recolta era şi mai bună”, mi-a explicat acesta. Pe aproape 40 la sută din suprafaţă a însămânţat Chevalier, un soi de grâu franţuzesc semitardiv, nearistat, pe care şi-l

49

produce singur. Nu este extraordinar în conţinutul de gluten, dar excelează în producţie, susţine Claudiu Tetiş.

 Gard electric împotriva mistreţilor

Ponderea cea mai mare în cultură o au însă soiurile aristate. Din cauza mistreţilor, care provoacă mari daune în culturile agricole. „Mistreţii s-au înmulţit peste măsură. Fondurile de vânătoare îşi bat joc de noi. Interesul pentru turismul de vânătoare este prea mare. Pe lângă faptul că avem plin de ferme de porci şi ar trebui să se intervină pentru a controla Pesta. Animalele nu se mai tem de oameni, nici de împuşcăturile pe gaz. Am început să împrejmuim culturile agricole cu fire electrice şi asta ne mai salvează cât de cât. La floare şi la porumb nici nu se poate altfel din cauza pagubelor provocate de mistreţi. Am şi renunţat la o parte din suprafeţe, pe care acum le cultivăm cu soia”, mi-a mărturisit ardeleanul. El este deja cel mai mare cultivator de soia din zonă.

 Va dubla suprafaţa cu soia!

 Dacă în 2020 a alocat o sută de hectare culturii de soia, anul viitor vrea să dubleze această suprafaţă. „Am nişte contracte foarte bune şi îmi place cultura de soia”, îşi motivează el decizia. „La soia dacă scoţi o tonă şi jumătate eşti pe profit. Anul ăsta vom depăşi 3,5 tone la hectar, datorită precipitaţiilor care au venit la momentul potrivit. Indiscutabil, soia este cea mai profitabilă cultură pentru mine. Anul trecut preţul era de 1,35 lei/kg, iar anul acesta a urcat la 1,4 lei. Cheltuielile sunt mult mai mici. Nu necesită aplicarea de îngrăşământ. Avem şi subvenţia specială”, afirmă Claudiu Tetiş. 

 Aşteptări mari are şi de la cultura porumbului

 A semănat în primăvară puţin peste 150 de hectare şi acum speră să obţină măcar 10 tone la hectar în medie. Kamponi de la Caussade este hibridul său preferat. „Acum doi ani am recoltat peste 14.000 kg la hectar din acest hibrid pe o suprafaţă de 45 de hectare şi cred că va performa foarte bine şi în acest sezon”, consideră fermierul.

 Cu rapiţa a dat-o-n bară

 Pentru rapiţă, în schimb, a fost un sezon foarte prost. Abia a reuşit să scoată 2 tone la hectar. Seceta din toamna trecută şi-a pus serios amprenta asupra producţiei. A avut totuşi noroc că iarna nu a fost foarte geroasă şi plantele au rezistat, că altfel ar fi trebuit să întoarcă toată suprafaţa. „Rărăsirea s-a produs abia în martie. Am renunţat doar la 5 hectare, dar oricum nu ne-am

50

pus mari speranţe în această cultură”, îmi spune tânărul. A avut doar 50 de hectare cu rapiţă. La fel cât a alocat şi florii-soarelui. Cultivă doar un soi austriac iar toată producţia este destinată consumului pentru papagali. „Preţul de 1,5 lei/kg a fost fixat înainte de a semăna cultura. Deja de 5 ani am contract cu această companie. O floare care nu e aşa sensibilă”, a ţinut să precizeze sătmăreanul.

ÎNCOTRO SE ÎNDREAPTĂ NOUA NORMALITATE?

 Aţi auzit expresia „noua normalitate”? Sunt convins că nu avea să vă scape sintagma pe care o regăsim obsesiv în mediul online. Fie că se referă la toate schimbările aduse de pandemie, fie că se referă la climatul economic sau la cel social, aceste două cuvinte definesc tot mai mult realitatea în care trăim. „Nici natura nu mai e ce-a fost...”, mai spun unii încercând să aducă astfel în discuţie schimbările de temperatură, precipitaţii, anotimpuri... din întreaga lume.

LA DRUM CU REPORTERII FERMAReportaje în ferme, discuţii cu fermierii pe teme majore din agricultură, actualitatea vegetală şi probleme specifice de sezon, articolul şi fermierul ediţiei, poveşti de succes, relatări minuţioase despre reuşitele sau eşecurile fermierilor, toate le găseşti la rubrica Jurnal de Fermă. Click AICI şi vino La drum cu reporterii FERMA pe www.revista-ferma.ro!

un reportaj de LIVIU GORDEA

INDUSTRIE ALIMENTARA

Magazinele de pâine şi patiserie Panemar au ajuns la 89 mil. lei în 2019 şi au continuat extinderea în Cluj şi Oradea Georgiana Mihalache 22.09.2020,

51

Panemar are 43 de magazine, iar strategia pentru business urmăreşte consolidarea pe piaţă a lanţului de patiserii.

♦ Brandul Panemar este activ pe piaţa de patiserie şi panificaţie de 27 de ani, fiind fondat de antreprenorul Nicolae Chiorean ♦ Reţeaua numără 43 de unităţi, majoritatea în judeţul Cluj.

Panemar, un brand de patirserie şi panificaţie din Cluj, înfiinţat în 1993 de antreprenorul Nicolae Chiorean, a ajuns la 89 mil. lei afaceri în 2019, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, arată datele publice de la Ministerul de Finanţe.

Compania a făcut în 2019 primul pas în afara Clujului, deschizând un magazin în Oradea. Ulterior, anul trecut au mai urmat încă două deschideri în Oradea, iar anul acesta, după ridicarea restricţiilor, în luna iulie a mai deschis încă o unitate în Cluj Napoca. În total, Panemar are 43 de magazine, iar strategia pentru business urmăreşte consolidarea pe piaţă a lanţului de patiserii.

Fustos Imre şi Dezso Tibor, doi antreprenori din Sfântu Gheorghe, au investit 300.000 de euro într-o distilerie unde produc pălincă sub numele de Sanct Georgius Miruna Diaconu 22.09.2020,

52

În cadrul distileriei sunt produse 19 sortimente de pălinci din fructe diferite, şapte pălinci maturate pe pat de fructe şi 3 lichioruri pe bază de pălincă. Capacitatea de producţie anuală este de 15.000 litri, dar momentan se lucrează la aproximativ 25% din potenţial.

Doi antreprenori, Fustos Imre şi Dezso Tibor, produc pălincă sub brandul Sanct Georgius într-o distilerie din Sfântu Gheorghe, deschisă în urma unei investiţii de 300.000 de euro. Piaţa de pălincă din România este greu de estimat având în vedere că mulţi producători de pălincă nu sunt fiscalizaţi.

„În acest an pandemia a afectat negativ vânzările având în vedere că atât turismul, cât şi activitatea HoReCa au fost restricţionate, dar sperăm că se mai recuperează ceva până la sfârşitul anului. Oricum visul nostru nu este pe un an, investim în continuare, dezvoltăm noi produse. De asemenea, întărim vânzarea online şi recomand că mai puţin şi mai bun poate fi o alegere înţeleaptă în privinţa băuturilor alcoolice“, spune pentru ZF Fustos Imre, proprietarul distileriei.  Capacitatea de producţie anuală este de 15.000 litri, dar momentan se lucrează la aproximativ 25% din capacitate, din cauza faptului că pe lângă activitatea de bază a celor doi antreprenori, tâmplărie şi producţie de pantofi, a fost investit timp în achiziţia de fructe şi dezvoltarea de noi produse.

Brandul de îngheţată artizanală italiană La Romana, adus în România de retailerul telecom Arsis, a deschis prima gelaterie în Bucureşti, după investiţii de 350.000 euro Roxana Rosu 22.09.2020,

53

Brandul de îngheţată artizanală italiană La Romana, adus în România de retailerul telecom Arsis, începe să se extinde în regim de franciză, prima gelaterie fiind deschisă în AFI Cotroceni.

La Romana are o tradiţie de peste 70 de ani pe piaţa italiană.

Investiţia pentru prima locaţie deschisă în România a fost de aproximativ 350.000 euro, dintre care 240.000 euro au fost investiţi în echipamente.

Pe termen mediu şi lung, Arsis vrea să obţină exclusivitate în România şi să extindă reţeaua, atât în Bucureşti, cât şi în provincie.

”Apetitul clienţilor români pentru gelaterie artizanală este din ce în ce mai mare, astfel că decizia de a investi în acest business a fost una dictată de piaţă. De altfel, deschiderea unei gelaterii artizanale este o idee mai veche, dar care aştepta momentul oportun pentru implementare. Am ales să investesc în franciza La Romana, în primul rând pentru gust. Am călătorit în Italia de mai multe ori pentru a degusta şi vizita diverse gelaterii, iar gustul şi diversitatea sortimentelor La Romana m-au impresionat şi m-au convins”, spune Radu Mirea, acţionar majoritar ARSIS Group.

.... citeste si partea a doua ...

54